Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Organizarea (conducerea) gestiunii financiare in cadrul Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu
Indrumator Stiintific Prof univ dr. Stefura Gabriel Asis. Lazar Sebastian
Student Grupa 13
2006
CUPRINS
I Organizarea si functionarea BCU Iai 1.1 Scurt istoric.................................................................................................pag 3
1.2 Obiectul de activitate....................................................................................pag 4 1.3 Organizare intern i funcionalitate.............................................................pag 5 1.4 Realtiile externe ale BCU Iasi.......................................................................pag 14 1.5 Structura de personal.....................................................................................pag 15 1.6 Structura i evoluia veniturilor i cheltuielilor.............................................pag 16
II Fundamentarea indicatorilor de venituri i cheltuieli la Biblioteca central universitar Mihai Eminescu Iasi.
2.1 Cadrul juridic..................................................................................................pag 20 2.2 calcule i fundamentri pe categorii de cheltuieli...........................................pag 20 2.3 calcule i fundamentri pe categorii de venituri.............................................pag 32 2.4 bugetul de venituri i cheltuieli al instituiei (coninut, structur, fluxuri informaionale)..........................................................................................................pag 34 III Finantarea BCU IASI 3.1 Surse de finantare ( surse proprii, alternative si complementare)...............pag 37 3.2 Finantarea bugetara.....................................................................................pag 39 3.3 utilizarea creditelor bugetare.......................................................................pag 40 3.4 Plati pentru cheltuieli prin trezorerie...........................................................pag 42 IV Evidenta gestiunii financiare la BCU Iasi 4.1 Evidenta statistica........................................................................................pag 45 4.2 Evidenta tehnic operativa............................................................................pag 46 4.3 Contabilitatea BCU, proprie si pentru activitati centralizatoare ori periodica (prin dare de seama contabila bugetara).....................................................................pag 47 4.3.1) Proceduri privind organizarea si conducerea contabilitatii la BCU...........................................................................................................................pag 47 4.3.2) Principalele operatiuni contabile la BCU...... .....................pag 49 4.3.3) Darea de seama contabila.....................................................pag 52
1.2 Obiectul de activitate In Regulamentul de organizare i funcionare al bibliotecii este prezentat obiectul de activitate al acesteia. Astfel:
Asigur condiiile pentru consultarea de ctre toate categoriile de utilizatori a documentelor n sala de lectur sau prin mprumut la domiciliu; Particip la activiti didactice, cultural educative, de cercetare tiinific, asigurnd informarea documentar a utilizatorilor;
Asigur calificarea i perfecionarea personalului propriu prin participarea la cursurile organizate de Ministerul Educaiei i Cercetrii sau la stagii de pregtire i perfecionare n strintate;
ncheie nelegeri, convenii sau contracte cu organizaiile interne i internaionale pentru activiti specifice; Achiziioneaz publicaii i alte documente din ar i strintate; Colecioneaz lucrrile cadrelor didactice, precum i tezele de doctorat susinute n cadrul instituiilor de nvmnt superior ncheie nelegeri, convenii, contracte cu organizaiile interne i internaionale pentru activiti specifice.
Stabilirea domeniului si a obiectului de activitate a BCU prezinta importanta pentru activitatea de fundamentare a bugetului propriu de venituri si cheltuieli al acestei institutii urmand clasificatia bugetara.
1.3 Organizare intern i funcionalitate BCU funcioneaz ca un complex biblioteconamic universitar, cuprinznd o central i 12 biblioteci filiale. Bibliotecile filiale sunt organizate din punct de vedere administrative n 3 servicii conform profilului disciplinelor:
BCU Centrala
Biblioteca de biologie Biblioteca de geologiegeografie Biblioteca de matematic Biblioteca de fizica Biblioteca de chimie Biblioteca de drept Biblioteca de filologie Biblioteca de limbi clasice i moderne Biblioteca de pedagogiepsihologie Biblioteca de tiine sociale Biblioteca de economie Biblioteca de istoriefilosofie
CONSILIUL DE ADMINISTRAIE
Director General
Director adjunct
Filiale
Contabil ef
Ateliere
Legtorie
Multiplicare
In ceea ce priveste Unitatea Centrala aceasta are in structura sa urmatoarele departamente: o Directiune, o Departamentele Achizitii Evidenta;
o Schimb International, o Catalogare; o Indexare: o Periodice; o Marketing; o Colectii speciale; o Relatii cu publicul; o Informatizare; o Conservarea Colectiilor; Bibliografic; o Contabilitate; o Personal Administrativ si Ateliere. Aceasta structurare a bibliotecii pe biblioteci filiale si servicii aferente unitatii centrale dau posibilitatea realizarii obiectivelor si activitatilor bibliotecii cu maxima eficienta, urmarindu-se obtinerea unui timp cat mai scurt privind circulatia informatiilor, cu scopul de a se raspunde cat mai promt cerintelor cititorilor. Funcionaliti: Consiliul de administratie: este condus de directorul general, care indeplineste calitatea de presedinte si este format din 11 membri: director general, directori adjuncti, contabil sef si reprezentanti ai principalelor compartimente ale bibliotecii, desemnati prin decizie a directorului general. Directorul general i contabilul ef asigur conducerea operativ a bibliotecii. Directorul general are calitatea de Ordonator Teriar de credite i are n subordine pe directorul adjunct efii de filiale i contabilul ef.
Este ales de consiliul de administratie si este responsabil organizarea si functionarea bibliotecii pe baza organigramei, statutului de functii si regulamentului de organizare si functionare a acesteia. Serviciul Relaii cu Publicul asigur realizarea n condiii optime a consultrii prin mprumut acas sau doar n slile de lectur, a fondului de documente a bibliotecii. Exist att n central ct i n filiale. n ajutorul su vin toate celelalte departamente. Deasemenea, unitatea central ofer beneficiarilor dou sli de lectur pentru studeni i absolveni de facultate, o sal de lectur pentru profesori i o sal pentru periodice. Depozitul de carte are n subordine dou servicii : Seviciul Depozit Legal. Documentele primite sunt organizate pe fonduri i colecii conform legislaiei specifice. Realizeaz transferul de documente ctre bibliotecile filiale sau ctre instituii din afar.
Serviciul Clasificare zecimal administreaz catalogul ce reflect documentele aflate n colecia bibliotecii, fiind format din fie de descriere pe care se noteaz anumii indicatori cu rol de a facilita regsirea informaiilor n catalog. Acesta cuprinde publicaiile intrate n bibliotec pn n 1995, cele intrate dup sunt nregistrate on-line.
Serviciul Administrativ are sarcini privind lucrrile administrative, de coresponden, contabilitate, supravegherea atelierelor. Deasemenea personalul din cadrul acestui serviciu se ocup cu: creterea calitativ a coleciilor realizat n special prin promovarea schimbului internaional. Achiziionalrea, evidena i prelucrarea centralizat a publicaiilor; Contopirea catalogului fondului nou cu del documentar; Diversificarea cataloagelor bibliografice.
Serviciul financiar-contabil este numit de Directorul general, cu avizul Ministerului Educaiei Naionale si este in subordinea contabilului sef. Acesta are ca responsabiliti difereniate pe cele dou componente: Serviciul Financiar: Elaborarea propunerilor pentru bugetul de venituri i cheltuieli;
Urmrirea operativ a indicatorilor financiari; Efectuarea decontrilor cu furnizorii; Plata la termen a sumelor care constituie obligaia imstituiei fa de bugetul de stat i alte drepturi fa de teri. Asigur i rspunde de efectuarea corect i la timp a calculului privind drepturile salariale ale personalului; Organizeaz controlul preventiv al operaiilor prevzute de lege.
Serviciul Contabilitate Organizarea i funcionarea contabilitii Respectarea prevederilor legale privind integritatea patrimoniului i renoirea lui n cazul n care a fost pgubit Inventarierea periodic a tuturor valorilor patrimoniale Exercitarea controlului financiar preventiv privind legalitatea, necesitatea, oportunitatea i economicitatea operaiunilor Organizeaz i conduce contabilitatea sintetic i cronologic, ntocmete balane sintetice de verificare lunare Organizeaz i conduce contabilitatea analitic, ntocmind lunar balane de verificare analitice Elaboreaz i verific drile de seam contabile: bilan, situaia principalilor indicatori. Este subordonat Contabilului Sef. Acesta are ca atribuii: - meninerea unui echilibru ntre veniturile i cheltuielile instituiei - asigurarea utilizrii raionale a resurselor umane i materiale; - indeplinete sarcinile date de organul ierarhic superior - s controleze activitatea financiar contabil Contabilul ef este numit, transferat, eliberat din funcie prin decizia directorului general cu avizul MEC.
Director general
Compartiment Financiar-Contabil
Departament contabil
Departament financiar
Filiale
10
Fluxul relaiilor interne: n ceea ce privete fluxul relaiilor interne determinate de fundamentarea cheltuielilor, ntreaga structura interna a BCU este implicat. Astfel ca fiecare compartiment si fundamenteaz cheltuielile necesare (pe graf reflect acest flux), iar datele vor fi trimise compartimentului Financiar Contabil, mai exact Departamentului Financiar, iar cheltuielile efectiv realizate vor fi justificate pe baz de documente i transmise Departamentului Contabil. (in grafic servicii din structura organizatorica a BCU, are loc: o inregistrarea operatiunilor contabile o realizarea gestiunii contabile a activitatii proprii o intocmirea balanei de verificare sintetic, analitic, realizeaznd organizarea i conducerea contabilitii sintetice . o intocmirea drilor de seam contabile. n cadrul departamentului financiar are loc: o urmrirea operativ a indicatorilor financiari (venituri si cheltuieli) o se elaboreaz propuneri pentru Bugetul de venituri i cheltuieli; arat aceast situaie). Pe baza datelor acumulate n cadrul departamentului contabil de la toate celelalte
o contolul preventiv al operaiunilor conform legii Intre cele dou departamente exista o relaie de colaborare i de subordonare fa de contabilul ef. Acesta vizeaz prin semntura proprie corectitudinea i ntocmirea la timp a documentelor de ctre compartimentul financiar contabil. Deasemena se asigur utilizarea raional a resurselor umane i materiale. Contabilul ef este subordonat direct Directorului General i este nsrcinat prin aceasta cu prezentarea situaiei financiar contabile acestuia din urm, pentru avizare. Apoi are loc transmiterea propunerii de buget Ministerului Educaiei i Cercetrii ca ordonator principal de credite bugetare.
11
Ministerul Educaiei i Cercetrii - Materiale de papetrie i birotic TREZORERIA Iasi Furnizori - De utiliti Cadre didactice, cercettori Biblioteca Central Universitar
Biblioteci din ar i strintate Bibliotecile instituiilor de nvmnt superior Beneficiar(studeni, cadre didactice, cei interesai)
Mihai Eminescu
Edituri
ISTITUTUL DE STATISTICA
- Muzeul de Istorie; -Grdina -Botanic, -Observatorul Astronomic; Catedra de Germanistic din Universitatea Al. I. Cuza
13
Relaiile BCU cu exteriorul sunt de subordonare fa de instituia ierarhic superioar Ministerul Educaiei i Cercetrii, care indeplineste rolul de ordonator principal de credite bugetare, si care stabileste norme, normative i reglementri legale privind funcionarea acesteia. Relaiile de subordonare reies din atribuiile Bibliotecii privind desfurarea activitii de administrare a fondului de carte din cadrul unor instituii ca: cele ale Muzeului de Istorie, Grdinei Botanice, Observatorului Astronomic; Catedrei de Germanistic din Universitatea Al. I. Cuza. Subordonarea nu este efectiv ntre instituii, ci doar pe linia administrrii fondului de carte. Prin intermediul Trezoreriei Finantelor Publice Iasi, se desfasoara relatii privind efectuarea de incasari si plati din creditele bugetare acordate din bugetul de stat, prin intermediul contului deschis de aceasta. Relaiile de colaborare sunt numeroase. Astfel relaia cu Institutului de Statistic privee transmiterea de informaii cu privire la activitatea desfurat i la principalii indicatori realizai. Deasemenea BCU Iai transmite rapoarte anuale Comitetului Naional al Bibliotecilor din nvmnt. Prin meninerea relaiilor cu bibliotecile instituiilor de nvmnt superior se urmrete asigurarea unei eficiene maxime n completarea, organizarea i utilizarea coleciilor de publicaii, iar cu cele din strintate se asigur intensificarea circulaiei informaiei i a documentelor. Cadrele didactice i cercettorii asigur selecia documentelor romneti i strine, precum i o evaluare periodic a coleciilor.
Totodat biblioteca asigur n incinta sediului su locaii pentru instituii ca : British Council, Geothe Institut pentru care nu percepe chirie, ci printr-un acord s-a stabilit ca in locul acestei BCU sa primenasca carti in limbile germana repsectiv engleza
13
1.5 Structura de personal Personalul a crescut de-a lungul timpului ca urmare a majorrii volumului de activitate, de la 5 persoane n anul 1864, pentru ca n present acesta s ajung la 187 de salariai. Personalul bibliotecilor se compune din: a) personal de specialitate n numr de 150 de persoane b) personal administrativ c) personal de ntreinere, ultimele dou nsumnd 37 de salariai. n categoria personalului de specialitate din biblioteci se includ: bibliotecarii, bibliografii, cercettorii, redactorii, documentaritii, conservatorii, restauratorii, inginerii de sistem, informaticienii, operatorii, analitii, custozii, mnuitorii, depozitarii i alte funcii de profil. Personalul de specialitate are statut de personal didactic auxiliar.
14
Nr. crt
Denumire Indicator
A rt.
100
15
2 3 4 5 6 7
A. CELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL Cheltuieli cu salariile Ch. Pentru asigurari sociale de stat Ch. Pentru constit. Fondului de ajutor de somaj Deplasari, detasari, transferari Deplasari,detasari in tara Deplasari, detasari in strainatate
01 02 10 11 12 13
Ch. Pentru asigurari sociale de sanatate CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII Ch. Pentru intretinere si gospodarire Materiale si prestari servicii cu caracter functional Obiecte de inventar de mica valoare si scurta durata Reparatii curente Reparatii capitale Carti si publicatii Alte cheltuieli TRANSFERURI transferuri
1 3.0 1 1 3.0 2 14
19000 0 790000
2.49
19000 0 951882
4.31
19000 0 1004389 -
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
20 24 25 26 27 28 29 30 38 40
16
19 20
70 72
10300000 10300000
32.54 32.54
1000000 1000000
4.53 4.53
900000 900000
Sursele de acoperire a cheltuielilor pentru anii 2002-2004 Categorie de venituri Venituri proprii Finantare bugetara din care: Finantare de baza Finantare complementara Anul 2002 1075896 30568104 17568104 13000000 Anul 2003 1019376 21030761 18217761 2813000 - Mii leiAnul 2004 1053456 20400989 17265216 3135773
O analiza asupra veniturilor proprii ale bibliotecii, in raport cu cheltuielile totale, in sume fixe si absolute arata ca: in anul 2002, veniturile proprii incasate au acoperit 1075896 mii lei din totalul de 31644000 mii lei al cheltuielilor inregistrate, adica o proportie de 3,4% In 2003 , in proiectul de venituri si cheltuieli al bibliotecii volumul cheltuielilor s-a ridicat la 22050137.5 mii lei, iar veniturile proprii 1019376 mii lei, proportia fiind de 4,2%.
17
In anul 2004, veniturile proprii 1053456, iar chetuielile au fost de 25034787 mii lei. Adica un procent de 5,1%. Se poate observa trendul crescator al cheltuielilor si tendinta de crestere a gradului
de acoperire a cheltuielilor prin intermediul veniturilor proprii, dat fiind si faptul ca alocatia bugetara a urmat o evolutie descendenta, ajungandu-se ca in anul 2004 aceasta sa aiba cea mai mica valoare din ultimii 5 ani. S-a urmarit o reducere a cheltuielilor materiale, in special a celor de intretinere si gospodarire, pe fondul cresterii cheltuielilor salariale. In cadrul acestora din urma se poate constata o crestere a cheltuielilor cu asigurarile sociale, dar o reducere a celor pentru depalsare. Din totalul de 18314000 mii lei cat a reprezentat finantarea complementara aferenta celor trei ani, 8300000 mii lei au reprezentat cheltuieli cu reparatiile de consolidar, 4113000 mii lei pentru achizitionarea de fond de carte, iar restul pentru achizitionarea de echipamet tehnologic performant.
la
Da
nceperea elaborrii proiectelor bugetelor de venituri i cheltuieli. Aceasta const n identificarea i individualizarea de indicatori specifici aciunii, activitii sau entitii
18
organizatorice socio-economice, situaia anului de baz, normele i normativele financiare i cadrul juridic de aciune.
o Metodologii elaborate de Ministerul Finanelor Publice i Ministerul Educaiei i Cercetrii o Clasificaia indicatorilor financiari la instituiile publice i unitile autofinanate
o
19
cap 57.01 nvmnt subcapitolul 10 Biblioteci centrale universitare potrivit calificaiei funcionale a bugetului de stat. Privind din punctul de vedere al clasificaiei economice cheltuielie se mpart n: A) cheltuieli curente Titlul I: cheltuieli de personal Art 10 cheltuieli salariale
Conform, legii numarul 154 din 15 iulie 1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz n sectorul bugetar i a indemnizaiilor pentru persoane care ocup funcii de demnitate publica, si modificarile ulterioare: ordonanta de urgenta numarul 92 din 10 noiembrie 2004 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici, ORDONAN nr.9 din 21 ianuarie 2005 privind creterile salariale ce se vor acorda n anul 2005 personalului bugetar se stabileste salariul de baza, sporurile acordate, alte drepturi:
1)
Salariul de baza (aliniatul 10.01) Stabilirea salariilor de baz individuale se face de ctre ordonatorii de credite, cu consultarea organizaiei sindicale reprezentative la nivel de unitate, cu ncadrarea n cheltuielile cu salariile aprobate potrivit legii. Conform art 1 al OUG salariile de baza in sectorul bugetar de stat se stabilesc pe baza urmatoarelor elemente:
o
Valoarea coeficientului de multiplicare 1000 (stabilit anual prin Hotarare de guvern, dupa aprobarea bugetului de stat; ( pentru anul 2003 valoarea coeficientului a fost de 1.516.531 lei, iar pentru 2004 de 1.653.018 lei)
Salariu de merit (aliniatul 10.02) Pentru rezultate deosebite obinute n activitatea desfurat, ordonatorul de credite poate acorda, n limita a 20% din numrul de posturi corespunztoare funciilor publice, prevzut n statul de funcii, un salariu de merit lunar, de pn la 15% din salariul de baz, care face parte din
20
acesta i care constituie baz de calcul pentru sporuri i alte drepturi care se acord n raport cu salariul de baz. Ordonatorii principali de credite care au n subordine uniti bugetare cu un numr redus de funcii publice pot aproba ca ncadrarea n numrul maxim de beneficiari de salariu de merit i n proporiile stabilite pentru funciile publice de execuie s se fac la nivelul unitilor respective luate mpreun; repartizarea numrului de beneficiari de salariu de merit pe unitile luate n calcul, n acest caz, se face de ctre ordonatorul principal de credite. Funcionarii publici care beneficiaz de salariu de merit se stabilesc pentru anul 2005, dup aprobarea bugetului anual, pe baza rezultatelor obinute n activitatea desfurat n anul 2004. Pot beneficia de salariu de merit funcionarii publici care nu au fost sancionai disciplinar i cei a cror sanciune a fost radiat de drept, potrivit legii. Ordonatorii de credite pot stabili, cu consultarea organizaiilor sindicale reprezentative ale funcionarilor publici, criterii suplimentare pentru acordarea salariilor de merit. Funcionarii publici debutani nu pot beneficia de salariu de merit.
3)
Indemnizatie de conducere (aliniatul 10.03) Au dreptul la aceasta indemnizatie sefii de servicii, de laboratoare, de birou) in cazul BCU acesta se calculeaza ca procent de 30% din salariul de baza)
4)
Spor de vechime (aliniatul 10.04) Funcionarii publici salarizai potrivit prezentei ordonane de urgen beneficiaz de un spor de vechime n munc de pn la 25%, calculat la salariul de baz corespunztor timpului lucrat n program normal de lucru, astfel:
Intre 3 si 5 ani
5%
10% 15%
Intre 15 si 20 ani
20%
21
Peste 20 ani
25%
Sporul corespunztor vechimii n munc se pltete cu ncepere de la data de 1 a lunii urmtoare celei n care s-a mplinit vechimea n munc, prevzut la trana respectiv. Pentru acordarea sporului de vechime n munc, autoritatea sau instituia public va lua n considerare integral i perioadele lucrate anterior n alte domenii de activitate dect cele bugetare
5)
Sporul pentru conditii de munca (alinatul 10.05) prevazut in legea bibliotevilor se acorda pentru conditii de incadrare psihica, spor de noapte, spor de titlu stiintific. Astfel personalul care lucreaza in depozite de carte, colectii de patrimoniu cultural, laboratoare de restaurare si conservare a cartii, srvicii de imprumut la domiciliu, beneficiaza de urmatoarele sporuri: o Spor de pana la 15% din salariul de baza pentru incadrarea psihica ridicata, conditii de periculoase sau vatamatoare) o Spor de noapte de pana la 15% din salariul de baza;
o
Spor de titlu stiintific Funcionarii publici care posed titlul tiinific de "doctor" beneficiaz de un spor pentru titlul tiinific de 15% din salariul de baz, dac i desfoar activitatea n domeniul pentru care posed titlul tiinific respectiv, care se pltete cu ncepere de la data de 1 a lunii urmtoare celei n care s-a solicitat acordarea acestuia.
6)
Ordonatorii principali de credite pot acorda premii lunare n limit de pn la 10% din cheltuielile cu salariile aferente funciilor publice prevzute n statul de funcii, din economiile realizate prin reducerea cheltuielilor cu salariile, fr a depi valoarea economiilor realizate. Premiile se pot acorda n cursul anului funcionarilor publici care au realizat sau au participat direct la obinerea unor rezultate n activitate apreciate ca valoroase. EXEMPLU DE CALCUL:
22
Bibliotecar gradul I studii superioare, coeficient de multiplicare 2,388 (min) si 3,800 (max), coeficientul de multiplicare se acorda in functie de punctajul obtinut in fisa de apreciere anuala ce priveste nivelul performantei profesionale realizate. Coeficientul de multiplicare 1000 care pentru anul 2005 a fost stabilit la valoarea de 1857330 lei (185,733 ron) Rezulta ca salariul acestuia poate varia intre: Valoarea minima: 185,733* 2,388= 443,5304 ron Valoarea maxima: 185,733* 3,800=705,7854 ron Considerand: salariul de baza ca fiind 705 ron Salariul de merit=salariu de baza *15%= 705*15%=105,75 ron Indemnizatia de conducere=salar de baza*30%=705*30%= 211,5 ron Spor de vechime= salar de baza*15%= 705*15%=105.75 ron Spor de titlu stiintific=salar de baza*15%=705*15%=105,75 ron Salar brut =705+105,75+211,5+105,75+105,75= 1233,75 ron
23
buget o cota de 3,5% aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asigurat.
Art 14 contribuia pentru constituirea fondului de asigurri sociale de sntate care potrivit prevederilor din OUG numarul
150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate este datorat de unitate pentru personalul propriu in procent de 7% raportat la fontdul de salarii realizat.
24
Salarii de baza (beneficiaza 187 de persoane) Salarii de merit (beneficiaza 28 de persoane) Indemnizatii de conducere (beneficiaza 17 persoane) Spor de vechime (beneficiaza 168 de persoane) Spor conditii de munca (beneficiaza 165 d persoane) Suma acestora reprezinta cheltuielile lunare cu salariile, daca acestea se inmultesc cu 12 luni se obtin cheltuielile anuale cu salariile. Pentru anul 2003 acestea au fost de 1.133.192.500 (lunare) *12 luni=13.598.310.000 lei Contributia la asigurarile sociale Salariul lunar brut 24,5%=1133192500 lei*24,5%=277632162 lei. Contributia la fondul de somaj; salar brut lunar*3,5%=1133192500 lei*3,5%=39661738, iar cheltuielile anuale sunt de 39661738 lei*12 luni=475.940.856 lei Deplasari cheltuieli de transport 45 ron/pers*6 pers=270 ron Cheltuieli de cazare si diurna/pers; 120 ron +320 ron = 440 ron Cheltuielile cu deplasarile in tara sunt: 6 ang*4 zile*270 ron +440 ron = 17040 Contributia la asigurarile sociale de sanatate; cheltuieli lunare brute * 7%= 1133192500 *7%= 79323475 lei, iar cheltuielile anuale sunt de 79323475 * 12 luni = 951881700 lei
25
Fluxul informational privind fundamentarea contributiilor Bcu Iasi privind personalul propriu
Serviciul Contabilitate
Legislatie
FOND DE SALARII
procent
12 luni
Contributia la asigurarile sociale de stat lunara Contributia la constituirea fondului de somaj lunara Contributia la fondul de asigurari de sanatate lunara
Contributia la asigurarile sociale de stat anuala 12 luni Contributia la constituirea fondului de somaj anuala Contributia la fondul de asigurari de sanatate anuala
In cadrul aceluiasi Serviciu contabilitate, se calculeaza fondul de salarii prin insumarea cheltuielilor salariale lunare cu 12 luni; Conform legislatiei in vigoare prin aplicarea procentelor legale asupra cheltuielilor totale lunare se obtine obligatia BCU la fondul asigurarilor sociale de stat, la fondul de somaj, si la fondul asigurarilor de sanatate;
26
Titlu II; cheltuieli materiale i servicii Art 24 cheltuieli de intreinere i gospodrire acestea se
fundamenteaz pentru toate cele 5 aliniate n parte, prin raportare la anul anterior i actualizata cu indicele de inflaie, iar indicatorii fizici sunt cei din anul de baz. 24.01 cheltuieli pentru nclzit se calculeaz ca produs ntre cantitatea de gaze naturale consumat n anul precedent, care a fost de 20000 m cubi i preul pe metru cub de gaze naturale prevzut pentru anul curent adica (1120lei/m cub)
24.02 cheltuieli cu iluminatul i fora motric se aplic aceeai formula avndu-se n vedere cei 18000kw consumai anul anterior i preul pe kw. 24.03 cheltuielile cu apa, canal, salubrizare n cazul acestora
se calculeaz mai nti cheltuielile cu apa, se ia in considerare cantitatea consumat i apoi cheltuielile cu taxa de canal, salubritate. Pentru calculul cheltuielilor cu apa : 10000m cubi de apa consumai n anul precedent 8 preul pe metru cub de apa penrtu anul curent adica 2130 lei. Astfel c cheltuielile cu apa sunt de .1000 metrii cubi * 2550 lei/m cub taxa de canal, salubritate este de 350000/luna*12 luni totalul aliniatului se determin ca sum ntre cheltuielile cu apa i cele cu taxa de canal, salubrizare i este deci de:
24.04 cheltuieli cu pota, telefon, telex, radio, televiizor, telefax se determin ca sum ntre cheltuielile anuale cu abonamentul telefonic i
cheltuielile potale anuale (150 ron/luna*12 luni= 1800 ron/luna)
La fel pentru: disckete, dosare, hartie scris, creioane, registre. Tus, pixuri, cartuse imprimanta, etc.
28
Indicele de lectura = fond de carte si publicatii/numar cititori =1700000/18000 =94,444% carti si publicatii/cititor Marimea indicelui ne arata suma de bani necesara a fi alocata fondului pentru achizitii de carti si publicatii in anul de paln, fata de anul de baza, avandu-se in vedere alocata in anul precedent, care pentru BCU a fost de 1900000000 lei (190000 ron). Pe baza indicalui de lectura stabilit si a fondului pentru achizitii de carti din anul 2004 s-a stabilit suma necesara acestui fond pe anul 2005. 190000 ron........................................94,444% x ron....................................................100% x = 190000 ron * 100% / 94,44%= 201186 ron cheltuielile cuprinse in capitolul 29 si preconizate pentru a se realiza in anul 2005 sunt de 201186 ron. Articolul 30 alte cheltuieli sunt incluse cheltuielile cu taxa de afiliere a bibliotecii la Asociatia Internationala a Bancilor, care presupune o taxa, pentru care nu au fost alocate fonduri pentru achitarea acesteia. TOALUL cheltuielilor materiale si servicii se obtine prin insumarea cheltuielilor prevazute in articolele 24,25,26,27 si 29. Daca la suma rezultata se aduna cheltuielile de personal, rezulta valoarea totala a cheltuielilor curente.
B) cea de-a doua categorie de cheltuieli este reprezentata de cheltuieli de capital. In cazul bibliotecilor, cheltuielile prevazute a se realiza se incadreaza in articolul 72 Investitii ale institutilor publice. In caest articol sunt cuprinse:
o cheltuielile cu achizitionarea de aparatura electronica performanta; o cheltuieli cu lucrarile de reparatii sau consolidare Din 2001 la unitatea centrala a bibliotecii au loc reparatii de consolidare. Pentru anul 2005 valoarea acestora este de 100000 ron.
29
venituri din contravaloarea permiselor si a cursurilor de biblioteconomie, venituri din copii xerox, venituri din amenzi privind intarzierea restituirii cartilor pierdute. Conform legii bibliotecilor nerestituirea la termen a documentelor de biblioteca imprumutate de catre utilizatori se sanctioneaza cu plata unei sume aplicata gradual, pana la 50% din valoarea medie de achizitionare a documentelor de biblioteca din anul precedent. Deteriorarea, distrugerea sau pierderea documentelor se sanctioneaza prin recuperarea fizica a unor
30
documente identice sau prin achitarea unei sume echivalente cu 5 ori pretul mediu de achizitie a documentului de biblioteca din anul precedent. Indicatorii fizici sunt: - numarul mediu de cititori sau cursanti pentru veniturile provenite din contravaloarea permiselor si respectiv din contravaloarea cursurilor de biblioteconomie, numarul mediu de copii xerox pentru veniturile din copii xerox si - un numar mediu de cititori pentru veniturile din amenzi pentru intarziere si carti pierdute. Exemplu de calcul: VENITURI DIN TAXE: 1)venituri din contravaloarea permiselor: numar de cititori/2005 *pret pernis= 18000*8ron=144000 ron 2) venituri din cursuri de biblioteconomie: la acestea participa in medie cam 8 bibliotecari ai institutiei de invatamant superior, durata unui curs este de 12 sedinte, taxa pentru o sedinta este de 6ron de persoana. Astfel, veniturile din contravaloarea cursurilor prevazute pentru 2005 sunt de: 8 cursanti*(12 sedinte*6 ron/sedinta)=576 ron Veniturile din taxe totale se obtin prin insumarea celor doua categorii de venituri , adica 144576 ron. VENITURI DIN COPII XEROX: Se fundamenteaza pe baza unui numar mediu de 40000 de copii xerox, pretul practicat fiind de 0,07 bani/foaie. Astfel veniturile estimate a fi incasate in anul 2005 sunt de : 40000 foi*0,07 ron/foaie=2800 ron. VENITURI DIN AMENZI : Fundamentarea se realizeaza pe baza unui numar mediu de 300 de cititori si o valoare a amenzii de 6 ron pe publicatie. 300 cititori*6 ron=1800 ron.
31
Totalul subcapitolului 23 se determina prin insumarea veniturilor celor trei componente (149176 ron), iar prin adunarea la acesta a valorii corespunzatoare a subcapitolului 15 se obtine totalul veniturilor proprii.(149176 + 3276= 152452 ron) La fundamentarea veniturilor BCU se au in vedere si obiectivele cuprinse in planul strategic al BCU, cum sunt obiectivele de investitii, informatizarea Bcu, achizitia de carti si publicatii, satisfacera in conditii optime a activitatii de informare a cititorilor.
Bugetul de venituri si cheltuieli reprezita centralizarea indicatorilor (venituri si cheltuieli) fundamentati, respectiv cheltuielile necesare estimate. si veniturile proprii previzionate. Gruparea veniturilor se face pe capitole si subcapitole, iar a cheltuielilor in parti, capitole si subcapitole, titluri, articole si aliniate. Veniturile BCU Iasi provin din: inchirieri de spatii, tarife percepute, sponsorizari, donatii. Ca particularitate apare ca venit si fondul de sustinere a bibliotecilor din invatamant. Principalele categorii de cheltuieli sunt cele de capital si cele de curente. In cadrul cheltuielilor curente, heltuielile comune tuturor institutiilor de cultura cuprind: cheltuieli de personal-cheltuieli cu salariile, contributiile, cheltuieli pentru intretinere si gospodarire, etc. Ca particularite, cheltuieli specifice aparute in cadrul cheltuielilor curente sunt cele privind fondul de carte si pentru procurarea de materiale pentru multiplicare si legatorie. Cheltuielile de capital sunt utilizate pentru licrari de consolidare si achizitia de echipamente. In bugetul de venituri si cheltuieli al bibliotecii din anul 2003 ponderea cea mai mare o detin cheltuielile de personal peste 80% si cheltuielile pentru achizitia de carti si publicatii circa 8%. Diferenta de 12% este utilizata pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si gospodarire, isuficiente, lucru ce determina intarzieri la plata furnizorilor sau amanarea unor lucrari de reparatii curente urgente.
32
MEC (OPC)
Venituri de incasat
Indicatorii financiari
Cheltuieli de efectuat
35
In fundamentarea indicatorilor se pleac de la domeniul de activitate n care se ncadreaz biblioteca , i nume CULTUR i ART; obiectul de activitate al acesteia INFORMARE i DOCUMENTAREA cititorilor. Deasemenea se ia n considerare legislaia n vigoare pentru domeniul su LEGEA BIBLIOTECILOR, LEGEA FINANTELOR PUBLICE i metodologii: CLASIFICAIA ECONOMIC i FUNCIONAL. La acestea se adaug i reperele proprii de care benneficiaz i anume Situaia Anului de Baz i indicatorii fizici din anul de plan. Pe baza acestor informaii se realizeaz fundamentarea indicatorilor financiari : veniturile de ncasat i cheltuielile de efectuat, structurate pe subdiviziunile clasificaiei bugetare (capitole i subcapitole la Venituri) i (pri, capitole, subcapitole, titluri, articole i aliniate la Cheltuieli). Acesti indicatori financiari rezultai pe baza fundamentrii sunt inclui n proiectul bugetului de venituri i cheltuieli al bibliotecii. Si acesta se nainteaz ctre MEC spre aprobare. (ca ordonator principal de credite). Cheltuielile necesare a fi finantate de la bugetul de stat se stabilesc ca diferenta intre veniturile prevazute a fi incasate si cheltuielile de realizat. Atat veniturile proprii cat si veniturile sub forma creditelor bugetare sunt utilizate in acoperirea cheltuielilor institutiei, sumele de la buget fiind folosite in special pentru acoperirea cheltuielilor de personal, a cheltuielilor cu achizitionarea de fond documentar si a celor de capital.
36
III FINANTAREA BCU IASI 3.1 Surse de finantare ( surse proprii, alternative si complementare) Finantarea cheltuielilor prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli al Bibliotecii Centrale Universitare Iasi se incadreaza in sistemul general de finantare al bibliotecilor universitare, adica din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat. Bugetul de venituri si cheltuieli al BCU intra in executie dupa aprobarea definitiva data de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, prevederile capitolului Venituri constituite limite minime, iar cele ale capitolului cheltuieli, limitele maxime. entru executia bugetului de venituri si cheltuieli, directorul general al bibliotecii indeplineste atributiile ordonatorului tertiar de credie. Angajarea si aprobarea cheltuielilor de catre acesta se efectueaza in limita prevederilor bugetului propriu de venituri si cheltuieli, pe baza documentelor legal intocmite, cu respectarea dispozitiilor in vigoare si vizat pentru controlul financiar preventiv de catre contabilul sef. Finantarea bibliotecilor universitare din Romania trebuie sa se inscrie in logica generala de finantare a universitatilor , bazandu-se pe o combinatie de fonduri de la bugetul de stat si fonduri obtinute din resurse proprii. Sursele de finantare cuprind doua categorii: o surse extrabugetare: venituri realizate de biblioteca din diferite activitati si tarife practicate, precum si cele sub forma donatiilor, sponsorizarilor si a imprumuturilor externe; o surse bugetare : alocarile de fonduri de la bugetul de stat Sursele extrabugetare cuprind: a) veniturile proprii obtinute de biblioteca b) Fondul de sustinere a bibliotecilor din invatamant. a) veniturile proprii provin din: chirii, organizare de manifestari culturale, cursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, prestari servicii, valorificari de produse din activitati proprii.
37
b)
Sursele din care se constituie fondul sunt de doua feluri: surse interne si
imprumuturi externe. In sursele interne sunt incluse: o sponsorizarile pe care le pot primi bibliotecile; o donatiile de la persoane fizice si juridice; o granturile obtinute de biblioteca, prin participarea la realizarea de proiecte pe baza de competitie si incheierea de contracte in nume propriu sau in calitate de colaboratori; o tarife si incasari pentru servicii: tarife percepute de la utilizatorii prevazuti in regulamentul propriu de organizare si functionare, pentru servicii care depasesc nivelul folosirii colectiilor in spatiile proprii, tarif pentru imprumut de documente, tarif ce va include costul drepturilor de imprumut, costul realizarii copiilor documentului imprumutat, precum si contravaloarea taxelor postale, tarif pentru fotocopii, microfilme, microfise, dischete dupa clectii proprii, tarife pentru nerespectarea termenului de restituire a publicatiilor. o Venituri din : valorificarea lucrarilor bibliografice si de informare documentara publicate, precum si a altor tipuri de lucrari elaborate de biblioteca; realizarea unor lucrari speciale( traduceri, bibliografii si sinteze documentare) solicitate de utilizatori pe baza unor contracte incheiate de biblioteca si solicitantii de serviciu, participarea bibliotecii la contracte de cercetare si documentare, recuperarea contravalorii actualizate a puublicatiilor pierdute sau deteriorate de utilizatori, organizarea unor cursuri de initiere si perfectionare in domeniul biblioteconomiei si informarii documentare, servicii speciale de asistenta metodologica oferite bibliotecarilor din afara retelei invatamantului, inchirieri de spatii pentru conferinte, simpozioane, colocvii, expozitii, pentru solicitanti din afara retelei de invatamant. Fondul de sustinere a bibliotecilor neconsumat in timpul exercitiului bugetar anual, se reporteaza cu aceeasi destinatie, in anul urmator Imprumuturile externe pot fi contractate de Ministerul Educatiei si Cercetarii ca ordonator principal de credite bugetare, in conditiile legii si garantate de catre Ministerul Finantelor Publice, in scopul modernizarii, informatizarii si dotarii cu publicatii.
38
3.2 Finantarea bugetara ; Prin finantarea de la bugetul de stat se asigura instiutiei publice necesarul de mijloace pentru desfasurarea activitatii conform prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli aprobat. Acest tip de finantare cuprinde: Finantarea de baza: care se stabileste in functie de numarul de cititori ai bibliotecii si se realizeaza prin : credite bugetare acordate de Ministerul Educatiei si cercetarii in functie de bugetul de venituri si Cheltuieli al bibliotecii aprobat de acest minister. Acestea sunt utilizate pentru plata salariilor si cheltuielilor materiale. Finantarea complementara: cuprinde cheltuielile pentru dotari achizitii de carti si publicatii straine, in valuta, investitii- achizitii de calculatoare si reparatii capitale. Acest tip de finantare se face pe baza unei note justificative pentru solicitarea de fonduri de la bugetul statului. Utilizrea fondurilor din bugetul public presupune respectare unor conditii: - inscrierea si efectuarea cheltuielilor se face doar cu conditia ca acest lucru sa fie prevazute in normele legale; - mentinerea pe tot parcursul anului bugetar a contrilului privind oportunitatea efectuarii cheltuielilor; - acordarea de noi fonduri se face pe baza justificarii sumelor acordate anterior si in conformitate cu realizarea indicatorilor bugetari; Finantarea bugetara presupune deschiderea de cont la unitatea Trezoreriei Finantelor Publice in raza careia se afla fiecare unitate in parte. In acest sens, in actiune sunt implicati Ministrul finantelor publice ca ordonator principal de credite, Directorul BCU ca ordonator tertiar de credite bugetare si Trezoreria Finantelor Publice. Institutiilor de subordonare centrala, prin finantarea de la bugetul de stat li se pun la dispozitie fonduri pe calea deschiderii de credite bugetare. Pe baza acestora si in limita acestora, trezoreriile operative efectueaza plati prin virament bancar, elibereaza numerar
39
in baza carnetelor de cec, numite si plati de casa. Platile nete de casa reprezinta consumul efectiv de credite bugetare deschise sau repartizate, conform urmatoarei relatii: Plati nete de casa = plati de casa Restituiri de credite. Creditele bugetare ramase neutilizate la sfarsitul anului isi pierd valabilitatea, fiind inchise din oficiu de catre trezorerie. 3.3 Utilizarea creditelor bugetare; Creditele bugetare sunt sume aprobate prin legea bugetara anuala in limitele carora institutia bugetara poate cheltui in cursul anului mijloacele banesti primite pentru indeplinirea sarcinilor prin buget. Acestea sunt limite maxime ce nu pot fi depasite, nu angajeaza rambursabilitate si nici dobanda. Bugetul de venituri si cheltuieli al BCU Iasi intra in executie dupa aprobarea definitiva de catre MEC. Pentru executarea bugetului de venituri si cheltuieli, directorul genereal al BCU indeplineste atributiile OTC, angajand si aproband cheltuieli in limita prevederilor bugetului propriu de venituri si cheltuieli. Pentru deschiderea si repartizarea de credite bugetare este implicat in primul rand MEC in calitate de OPC care depune bugetul de venituri si cheltuieli aprobat Trezoreriei Iasi. Ca sa se poata realiza executia bugetara, BCU trebuie sa aiba cont deschis la Trezoreria Iasi, lucru ce se realizeaza pe baza unei Cereri de deschidere de cont vizata si aprobata de: - Directorul Trezoreriei judetului Iasi si a contabilului sef; - OTC si contabilul sef al BCU; Cererea de deschidere de credite bugetare are in continut suma solicitata, precum si specificatii cu privire la subdiviziunile clasificatiei bugetare unde se incadreaza suma respectiva. Aceasta este defalcata pe subcapitole de cheltuieli , semnificand destinatii prin institutiile subordonate ordonatorului principal de credite. Aceste cheltuieli sunt structurate in cheltuieli curente si cheltuieli de capital. Creditele se solicita pentru necesarul de cheltuieli ale unui trimestru, in limita prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli, iar cererea se prezinta pana in ziua de 20 a ultimei luni din trimestru.
40
Ministerul Educatiei si Cercetarii (OPC) cerere de deschidere de credite bugetare nota justificativa dispozitie bugetarande repartizare Trezoreria municipiului Bucuresti Trezoreria Finantelor publice IASI
Principal de Credite, Finantatorul, si Trezoreria Finantelor Publice a municipiului 1) MEC (ca OPC) intocmeste cererea de deschidere de credite bugetare, in trei exemplare si o trimite spre analiza MFP impreuna cu o nota justificativa privind solicitarea legala a creditelor bugetare prin concordanta dintre bugetul de venituri si cheltuieli a ordonatorului principal de credite si bugetul finantator. 2) Finantatorul si anume Ministerul Finantelor Publice analizeaza documentele de finantare inaintate, si inregistreaza in evidenta proprie cererea de deschidere de credite bugetare. 3) Finantatorul da dispozitie privind deschiderea finantarii ordonatorului principal de credite printr-un exemplar al cerereii Trezoreriei Municipiului Bucuresti privind deschiderea finantarii MEC.
41
4) in cadrul trezoreriei, pe seama conturilor bancare, se consemneaza deschiderea finantarii 5) trezoreria informeaza MEC printr-un exemplar al cererii de deschidere de credite bugetare, despre deschiderea finantarii in contul sau deschis la trezorerie. Repartizarea creditelor bugetare ( ) 1) Nota justificativa este insotita cu privire la creditele bugetare de repartizat, de dispozitia bugetara de repartizare intocmita de MEC si care este adresata Trezoreriei Finantelor Publice a municipiului Bucuresti, unde isi are deschis cont. 2)Pe baza acesteia Trezoreria municipiului Bucuresti transmite dispozitiile bugetare de repartizare Trezoreriei Finantelor Publice din teritoriu, unde este deschis contul BCU Iasi 3) Dupa repartizarea creditelor bugetare in contul BCU, Trezoreria Finantelor Publice Iasi informeaza institutia de repartizarea sumelor in contul creditelor bugetare, in contul ei de la Trezorerie. 3.4 Plati pentru cheltuieli prin trezorerie; Dupa deschiderea si repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite bugetare au dreptul sa dispuna efectuarea platilor necesare indeplinirii sarcinilor si actiunilor aprobate prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli. Aceastea se fac in contul bibliotecii prin Trezoreria judetului Iasi. Aici apar consemnari informationale cu privire la: deschiderea de credite bugetare pe compartimente ale bugetelor publice, efectuarea platilor din creditele bugetare deschise si repartizate, specificitatea unor plati angajate de unele institutii publice, veniturile si cheltuielile fondurilor cu destinatie speciala. Pentru realizarea platilor prin trezorerie se utilizeaza instrumente ca: CEC-ul pentru eliberarea numerarului de cont, ordinul de plata pentru efectuarea platilor din contul BCU catre terti si factura de dispozitie de incasare intocmita de furnizori pentru BCU. Angajarea cheltuielilor de personal se face conform legii salarizarii, contractului de munca individual al salariatilor, etc., iar lichidarea se face pe baza Statului de Plata. Ordonantarea cheltuielilor de personal platile pentru salarii se fac de catre biblioteca pe
42
baza actelor pe care Compartimentul pentru Control si Evidenta a Cheltuielilor din cadrul Trezoreriei Judetului Iasi. Aceste acte sunt: Cec-ul pentru numerar, ridicarea din cont a sumelor nete necesare efectuarii platii salariilor Ordinul de plata, intocmit in 3 exemplare pentru virarea din cont a impozitului pe salarii calculat si retinut, a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, a contributiei pentru constituirea fondului de somaj; Situatia recapitulativa a salariilor;
Angajarea cheltuielilor materiale se realizeaza in baza contractelor sau comenzilor incheiate de biblioteca cu diferiti furnizori, lichidarea consta in achizitionarea de bunuri, executarea de lucrari si servicii. Documentele ce trebuie prezentate Trezoreriei Iasi pentru ordonantare sunt:
Ordinul de plata intocmit de biblioteca pentru achitarea furnizorilor; Dispozitia de incasare insotita de factura primita de la furnizor; Cec-ul pentru cheltuieli ce urmeaza sa se achite in numerar;
Angajarea cheltuielilor de investitii se face pe baza -Notei justificative-intocmita de BCU Iasi, lichidarea consta in achizitionarea ordinului de plata intocmit de biblioteca pentru achitarea furnizorului. Plata se realizeaza in toate cele trei cazuri dupa ce Trezoreria verifica: - concordanta cu limitele creditelor aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. -respectarea prevederilor legale cu privire la operatiunile solicitate -stabilirea corecta a valorilor si intocmirea corecta a documentelor Eliberarea de sume din conturile bancare ale institutiei publice, atat cele privind ridicarile de numerar, cat si cele pentru virarile in contul altor institutii, reprezinta, din punctul de vedere al executiei de casa a bugetului, plati de casa. Acestea reprezinta operatiuni de stingere a unor obligatii banesti prin achitarea sau utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru o anumita perioada de timp. Platile din creditele bugetare se efectueaza din initiativa ordonatorului de credite bugetare care poarta raspunderea asupra utilizarii mijloacelor banesti. Exista si situatii in care ordonatorii de credite recupereaza unele sume din platile executate anterior, ca urmare a efectuarii unor regularizari prin aplicarea de noi preturi si tarife. In cazul in care aceste sume provin din finantarea anului
43
curent, se depun de catre institutie in cont si contribuie la diminuarea in mod corespunzator a volumului platilor de casa, operatiune numita reconstituirea creditelor bugetare. Pe parcursul exercitiului bugetar pot sa apara si sarcini suplimentare de indeplinit care nu au fost in calcul in etapa elaborarii bugetului. In acesta situatie, acoperirea cheltuielilor generate de sarcinile suplimentare de indeplinit, se poate face pe seama disponibilitatilor de credite bugetare rezultate din bugetul de venituri si cheltuieli sau prin acordarea de mijloace banesti de la fondul de rezerve bugetare. Executia partii de cheltuieli se realizeaza conform Legii Finantelor Publice (500/2002) si presupune parcurgerea urmatoarelor etape: angajarea, lichidarea si plata. Angajarea este un orice act juridic din care rezulta sau din care ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor bugetare. Lichidarea cheltuielilor presupune verificarea existentei angajamentelor, determinarea sau verificarea realitatii sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective. Ordonantarea este operatia prin care se confirma ca livrarile de bunuri si servicii au fost executate, si ca plata poate fi realizata. BCU poate utiliza pentru acoperirea cheltuielilor si veniturile proprii (care sunt prevazute distinct in bugetul de venituri si cheltuieli. Acestea sunt in acelasi cont din care se efectueaza platile pe seama alocatiilor bugetare, insa presupun deschiderea unei pozitii distincte Venituri proprii pentru acoperirea cheltuielilor Plata cheltuielilor este actul final prin care institutia publica achita obligatiile sale fata de terti.
44
IV Evidenta gestiunii financiare la BCU Iasi Obiectul contabilitatii bugetare il constituie existenta si miscarea valorilor materiale si banesti, consumul de munca vie si remuneratia acesteia rezultatul activitatii desfasurate si inchiderea exercitiului bugetar. Particularitatile si specificul activitatii institutiei publice impun ca informatiile contabile din diferite sectoare ale executiei bugetare sa fie centralizate, pentru a avea o imagine clara asupra executiei bugetare de ansamblu, imbinand astfel contabilitatea curenta cu contabilitatea centralizatoare si permitand cuantificarea datelor din treapta in treapta pana la final, la Ministerul Finantelor, unde se determina datele de sinteza privind executia bugetului. 4.1 Evidenta statistica Este o forma a evidentei economice prin care se studiaza latura cantitativa a fenomenelor sociale de munca si legitatile dezvoltarii social-economice in conditiile concrete de loc si timp, in expresia lor nimerica. Este o forma importanta a evidentei pentru fenomenele vietii sociale, culturale si politice ale societatii. Statistica inregistraza si prelucreaza fenomenele social-economice de masa. Datele necesare pot fi proprii evidentei statistice si sunt culese din documentele primare prin procedee ca: observarea, ancheta, evidentele si trendul numarului de studenti. Acest tip de evidenta furnizeaza informatii privind realizarea indicatorilor fizici, asigura datele necesare pentru analiza indicatorilor de venituri si cheltuieli, in fundamentarea proiectelor de buget, etc. Evidenta statistica interfereaza cu contabilitatea datorita domeniului lor de interprpatrundere si interdependenta reciproca.
45
4.2 Evidenta tehnic operativa Este forma evidentei economice care furnizeaza informatii primare ce stau la baza inregistrarii in contabilitate si statistica a bibliotecii, si pe baza ei se inregistreaza, urmaresc si se controleaza fenomenele economice in momentul si la locul producerii lor. Pentru organizarea si conducerea evidentei tehnico-operative bugetul de venituri si cheltuieli al BCU are un rol important. El reprezinta un instrument financiar de conducere operativa si de analiza a activitatii proprii. Urmarirea, reflectarea, controlul si analiza indeplinirii executiei prevederilor bugetului de venituri si cheltuieli se realizeaza de catre contabilitate in mod operativ si curent prin intermediul sistemului conturilor sintetice si analitice cat si la incheierea perioadelor de gestiune prin intermediul bilantului si a anexelor la bilant. Prelucrarea si analiza informatiilor cuprinse in bilant sunt prezentate in fata Comitetului de Administratie al BCU pe baza caruia se va cunoaste situatia de fapt a cauzelor si factorilor ce au determinat indeplinirea sau neandeplinirea prevederilor bugetare. Deasemenea se foloseste pentru consemnarea fenomenelor economice, documente care sunt acte specifice cum sunt: condica de prezenta, bonul de consum de materiale, aparate tehnice de inregistrare, etc. Evidenta cheltuielilor se tine pe doua domenii: Din punct de vedere al platilor nete de casa si anume in fisa de executie bugetse inregistreaza fiecare plata efectuata cu ordin de plata sau cec, depunerile de numerar cu foi de varsamant si incasarile reprezentand dicverse debite sau alte sume. Platile nete de casa se obtin astfel: plati nete de casa=Plati-(incasari + depuneri). Valoarea lor trebuie sa fie egala cu soldul fiecarui extras de cont, respectiv cu valoarea fiecarui capitol de plati (cheltuieli) Din punct de vedere al cheltuielilor efective, ceea ce presupune ca fiecare subdiviziune a clasificatiei economice, sa se compare ce s-a platit, ce s-a consumat din stoc, ce a ramas de platit pentru stocurile de valoare materiala.
46
4.3 Contabilitatea BCU, proprie si pentru activitati centralizatoare ori periodica (prin dare de seama contabila bugetara) 4.3.1) Proceduri privind organizarea si conducerea contabilitatii la BCU Cadrul juridic utilizat in tinerea contabilitatii BCU Iasi este reprezentat de: - Ordinul Ministrului Finantelor Publice numarul 1746 din 17 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului institutiilor publice, a planului de conturi pentru aceste institutii si a monografiei privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni. - Legea contabilitatii prepublicata ordinul Guvernului Romaniei numarul 70/ 2004 pentru modificarea si completarea legii contabilitatii 82/1991.conform careia contabilitatea publica cuprinde: Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarile veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar Contabilitatea trezoreriei statului Contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si a excedentului sau deficitului patrimonial Contabilitatea destinata analizearii costurilor programelor aprobate
Ca unitate lucrativa Bcu este obligata sa organizeze si sa desfasoare activitate contabila proprie. Se utilizeaza contabilitatea in partida dubla si este necesara organizarea contabilitatii bugetare in concordanta cu gruparea veniturilor si cheltuielilor stabilite prin clasificatia bugetara, adica se impune utilizarea conturilor de venituri si cheltuieli desfasurate pe patizi si fise deschise pe subdiviziunile clasificatiei bugetare. o Contabilitatea veniturilor se organizeaza pe feluri de venituri dupa natura lor potrivit clasificatiei indicatorilor privind finantele publice si bugetul aprobat pe capitole si subcapitole.
47
o Contabilitatea creditelor bugetare, a platilor de casa si a cheltuielilor efective se organizeaza si conduce pe structura clasificatiei economice pe capitole si subcapitole de cheltuieli, iar in cadrul acestora pe articole, aliniate, conform bugetului aprobat. Inregistrarea operatiunilor presupune existenta documentelor justificative, fie document cu document, fie pe baza unui document centralizator, in care se inscriu mai multe documente justificative, ale caror continut se refera la aceleasi operatiuni economice si care privesc aceeasi perioada. Deasemenea, inregistrarile se pot face pe baza notelor contabile, pentru operatiunile economice pentru care nu se intocmesc documente justificative. Pentru stabilirea procedurilor de organizare si conducere a contabilitatii se urmareste: o Intocmirea si aprobarea de catre Consiliul de Administratie al BCU a organigramei cu detailierrea in privinta activitatii financiar- contabil; o Elaborarea fisei postului pentru personalul din compartimentul financiarcontabil si pentru salariatii din alte compartimente care intocmesc documente justificative care sunt inregistrate in contabilitate; o Asigurarea cu personal calificat de specialitate: selectarea personalului de specialitare si instruirea personalului ( la angajare, la trasarea unor sarcini de servici, cu modificarile legislative asigurarea legislatiei financiar-contabile si fiscale, a normelor metodologice referitoare la activitatea desfasurata de salariatii implicati in intocmirea, utilizarea si controlul documentelor justificative; o intocmirea declaratiilor cu caracter fiscal privind impozitul pe salarii, contributiei la asigurarile sociale o intocmirea bilantului contabil si a anexelor o intocmirea raportului de gestiune ( intocmire, verificare si aprobare, depunere la organele legale competente) o stabilirea circuitului documentelor justificative;
48
In realizarea contabilitatii se folosesc mijloace, procedee si norme stabilite de Ministerul Finantelor Publice. Planul de conturi Prin Ordinul Ministrului Finantelor numarul 1394/01.081995 s-a aprobat clasificatia indicatorilor privind finantele publice, care precizeaza fiecare venit bugetar, destinatia si natura cheltuielilor bugetare. Aceasta este stabilita distinct pentru venituri bugetare si pentru cheltuieli bugetare si se adapteaza si se completeaza de catre Ministerul Finantelor Publice in functie de modificarea legislatiei. Aceasta serveste doar la sistematizarea si functie de modificarea legislatiei. Acesta serveste doar la sistematizarea si corelarea unitara a indicatorilor bugetari si a fondurilor constituite in afara bugetului. Structura planului de conturi este simbolizat prin clase notate de la 0 la 9 astfel: Clasa 0-mijloace fixe si terenuri 1-mijloace banesti 2-decontari 3-fonduri 4-cheltuieli 5-venituri 6-materiale 7-finatnari si credite bancare 9-conturi in afara bilantului
Fiecare clasa in parte contine 1 sau mai multe conturi sintetice de gradul I simbolizat cu 2 cifre, care la randul lor contin 1 sau mai multe conturi sintetice de gradul II simbolizate prin 3 cifre. Conturile sintetice de gradul II contin unu sau mai multe conturi anlititce simbolizate cu 5 cifre. 4.3.2) Principalele operatiuni contabile la BCU Conform cu obiectul sau de activitate BCU consemneaza operatiunile ce tin de incasarea veniturilor si efectuarea platilor pentru cheltuieli. Este cazul consemnarii alimentarii disponibilitatilor, cumpararea de materiale si consumul lor pe necesitati proprii, precum si achitarea fata de furnizori. Pe baza datelor inregistrate BCU intocmeste o dare de seama catre MEN, pe baza careia are loc decontarea cheltuielilor pentru ca finantarea se evidentiaza numai la nivelul OPC prin intermediul contului Finantareade la buget pentru anul curent
49
In cazul platii salariilor, pe baza statului de salarii, si a listelor de plata intocmite pe angajati, cheltuielile BCU inregistrate sunt BCU isi achita obligatiile fata de terti : o CAS: inregistrarea in contabilitate se face prin egalitatea CAS unitate si CAS salariat la plati asigurari sociale de stat. Platitorul este BCU iar beneficiarul este DJOFM, iar plata se realizeaza prin trezorerie o CASS: idem o Decontari privind contributia la fondul de ajutor de somaj la conturile plati ajutor somaj, salarii, plati asigurari sociale de stat o Decontari cu bugetul de stat presupune plata impozitului pe salarii Pe baza acestea. Deasemenea pe baza registrului de casa se inregistreaza si contravaloarea taxelor. Amenzile privind intarzierile sau pierderea cartilor se consemenaza in Foaia de varsamant, si se sace pe baza de chitanta. Achizitia de carti si publicatii se face din fondul mijloace fixe, si presupune inregistrarea in documente ca : Borderou, aviz de expeditie de la furnizor si dispozitie de livrare. O alta operatiune este cea privind incasarea contravalorii chiriei de la Libraria Tineretulu, care implica debitarea contului de disponibilitati din veniturile institutiei de invatatmant chirii si creditarea contului de venituri ale institutiei de invatamant superior. Documentele implicate fiind extrasul de cont, ordinul de plata de la Librarie prin Bancpost catre BCU, operatiune realizata prin trezoreria Iasi. Alte operatiuni sunt specifice achitarii contravalorii utilitatilor (catre RAJAC, ROMTELECOM, etc), care se fac pe baza de factura si ordin de plata. 4.3.3) Darea de seama contabila registrului de casa, Bcu incaseaza necesarul pentru plata salariilor, concediu de odihna si concediu medical, iar pe baza extrasului de cont, BCU achita drepturile de personal, decontari privind asigurarile sociale, decontari contributiilor
50
Confoem Legii contabilitatii republicata, BCU ca institutie publica, are obligatia de a intocmi situatii trimestriale si anuale. Acestea reprezinta documente oficiale de prezentare a situatiei patrimoniului si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli. In componenta situatiei financiare trimestriale si anuale se cuprind: Bilantul, Contul de executie bugetara si anexe ( detailierea cheltuielilor, finantarea bugetara, contul de executie al fondurilor speciale, etc) BILANTUL cuprinde elementele patrimoniale sub aspectul componentei materiale si a provenientei, precum si rezultatele financiare ale activitatii unei institutii publice. Structura sa cuprinde posturi bilantiere reprezentand indicatorii grupati pe elemente de activ si pasiv: o Activul = cuprinde indicatorii privind mijloacele economice (imobilizari, stocuri, mijloace financiare, drepturi de incasat,) plasati in ordinea inversa a lichiditatii lor; o Pasiv = cuprind indicatorii privind sursele proprii si straine in ordinea inversa a exigibilitatii lor, si anume: A Fonduri B Finantari de la buget, venituri proprii, decontari si alte surse: - finantarea institutiilor - venituri bugetare - decontari, creditori si alte surse - mijloace cu destinatie speciala, fonduri speciale si credite bancare Indicatorii din bilant se obtin prin preluarea si prelucrarea datelor din conturile sintetice de gradul I sau gradul II, care figureaza in balanta de verificare intocmita la sfarsitul exercitiului. Bilantul se intocmeste pe baza ultimei balante de verificare a conturilor sintetice puse de acord cu soldurile analitice, incheiata dupa inregistrarea tuturor documentelor in care au fost consumate operatiunile financiar-contabile aferente perioadei raportate. Modelul bilantului contabil se emite de catre Ministerul Finantelor. Dupa verificarea si amplasarea de catre directorul-general si a contabilului sef, bilantul cu
51
anexele se depun la Ministerul Educatiei si Cercetarii. Acesta verifica si analizeaza datele din bilant urmarind exactitatea si realitatea raportarilor. Aceasta se face pe baza corelarii informatiilor din bilant, anexa la bilant si un raport explicativ. CONTUL DE EXECUTIE A BUGETULUI institutiei publice si detailierea cheltuielilor: Este corespondentul contului de profit si pierdere intocmit de agentii economice si reprezinta gradul de indeplinire a ceea ce institutia si-a propus, reflectand masura in care s-a realizat previzionarea din bugetul de venituri si cheltuieli. Ecuatia generala utilizata este
CHELTUIELI + REZULTATE = VENITURI
Daca bilantul constata rezultatul, contul de executie il explica. Acest document se intocmeste de catre ordonatorul de credite, pe structura clasificatiei bugetare, corespunzator bugetului de venituri si cheltuieli aprobat. Ca structura acestuia sunt cuprinse doua parti: Venituri bugetare -activitatea bugetara Cheltuieli bugetare - activitatea extrabugetara In contul de executie sunt prezentate comparativ: veniturile prevazute in plan a se realiza si veniturile realizate creditele bugetare prevazute a se consuma si cheltuielile bugetare realizate sub cele 2 aspecte: - plati nete - cheltuieli efective Ca anexa la bilant se ataseaza DETAILIEREA CHELTUIELILOR in care se gasesc aceleasi rubrici ca si in contul de executie bugetara, si anume: - prevederile anuale, unde se inscriu creditele aprobate initial - prevederi trimestriale echivalente cu creditele definitive - plati efective -cheltuieli efective Evidenta economica presupune deci :
52
- Urmarirea modului in care se respecta legislatia economica si alte norme de drept - Asigurarea cunoasterii situatiei economice aflate in proprietatea BCU - Inregistrarea activitatii desfasurate, dand posibilitatea compararii activitatii curente ce se desfasoara cu perioada de gestiune anterioara - Permite stabilirea rezultatelor executarii bugetelor;
53