Sunteți pe pagina 1din 14

Conexiunea dintre prezenta impartiala si golirea de fluctuatii psiho-emotionale - Temelia reintoarcerii Acasa (realitatea sursa; Tao ) / Impartial Presence

(Awareness) in Lao Tzu and Patanjali - The connection between Impartiality and Emptiness is the cornerstone of Returning Home (Source Reality, Tao)
Dan Mirahorian

The mental mirror colored by psycho-emotional fluctuations deforms the reality Oglinda mentala colorata de fluctuatiile psiho-afective deformeaza realitatea Abstract/ Rezumat: The connection between Impartiality and emptiness (of psychoemotional fluctuations) is approached by Patanjali in the fourth sutra from Samadhi Pada YS 1.4 (rendered in: Connections) and by Lao Tzu in Chapter 5, a translation that is shown below/ Conexiunea dintre impartialitate si golirea de fluctuatiile psihoafective este abordata de Patanjali in a patra instructiune din Samadhi Pada YS 1.4( redata in: Conexiuni ) si de catre Lao Tzu in capitolul 5, a carei traducere este redata mai jos Lao Tzu Capitolul 5 ( d w zhng ) Titlu/Title /Titre /Titel/ Ttulo /Titolo : Imparialitatea prezenei este temelia golirii pt. reintoarcerea Acas ( la realitatea surs; starea nondiferentiata; Tao ) Impartial Mirror Impartial Witness Utilitatea golului/Vidul creativ/The Uses of Titlul chinezesc/Titlul lui Legge /Titlul lui Susuki /Titlul lui Goddard/ x yng/Folosul vidarii/Functia golirii/Impartialitatea Chinese Title/ Legge's Title/ Susuki's Title/ Goddard's Title/ The Use of Emptiness/ The Function of Emptiness/ Impartiality Titluri date de ali traductori i comentatori : Creativitatea golirii/Creative Emptiness/ Schpferische Leere (Hilmar Klaus) [] x xu1 hs hiu R: vid; gol; van; nul; zero; lipsit de coninut; neocupat; vedei: 3.34;

yng yong4 yung : R: utilizare, nevoie; a folosi; uz; folos; avantaje; a cheltui; vedei: 4.4; Text in lb. chineza Text Wng B transliterat in Pnyn 5. (di4 wu3 zhang1 ) 5.1., 5.1. tian1 di4 bu4 ren2, 5.2.. 5.2. yi3 wan4 wu4 wei2 chu2 gou3 5.3., 5.3. sheng4 ren2 bu4 ren2 5.4.. 5.4.yi3 bai3 xing4 wei2 chu2 gou3. 5.5., 5.5. tian1 di4 zhi1 jian1, 5.6.? 5.6.qi2 you2 tuo2 yue4[qian1] hu1? 5.7.[], 5.7. xu1 er2 bu4 qu1 qu1[qu3], 5.8.. 5.8.dong4 er2 yu4 chu1. 5.9., 5.9.duo1 yan2 shu4 qiong2, 5.10.. 5.10.bu4 ru2 shou3 zhong1. caracterele lips sau care difer n unele variantele transmise sunt n albastru 2. Variante antice/Ancient Versions/ Les versions antiques /Antiguo versiones /Alte Versionen/ Le antiche versioni 2.1. Textul in lb. chineza in versiunea lui Wang Pi Wang Bi () (226 249 e.n): , ? 2.2. Text in versiunea lui Ho-shang Kung Heshang Gong () (202-157 i.e.n.): 2.3. Textul in lb. chineza in versiunea Fu Yi () (555 - 639 e.n.) 2.4. Textul in versiunea Ma Wang Tui ( Mwngdu ) din anul 168 i.e.n.. MWD A: MWD B: 2.5. Textul in versiunea Kuo Tian ( Guodian) datat inainte de 300 i.e.n. Capitolul 5 nu exist in versiunea pe fii de bambus descoperit la Guodian / Chapter 5 is not present in the bamboo slips version discoveded at Guodian/ Le chapitre 5 n'est pas prsent dans la version sur les fiches lamelles de bambou dcouvertes Guodian / Kapitel nicht vorhanden vedei semnificaia fiecrui caracter in dicionarul situat dup note 3.1. Traducerea analitic (convergent) /Analytical (convergent) translation/ Traduction analytique (convergente)/ Analytische (konvergenten) bersetzung / Traduccin analtica (convergente) /Traduzione analitici (convergente)/ the left brain/cerebral hemisphere is verbal linear and processes information in an analytical and sequential way 5.01. , tin d b rn, Cerul i Pmntul nu au prtinire [parialitate, preferin, identificare, iubire, omenie ( pentru vreo fptur, creatie, rezultat, efect) ],1 Heaven and Earth are not kind: Himmel und Erde sind nicht freundlich: Le ciel et la terre ne sont pas humains : 5.02. [] [] [] y wn w wi ch gu. Toate fpturile din lume sunt tratate [ de univers] ca nite "cini de paie" [ca nite produse sau efecte, adica sunt sortite sacrificiului, arderii sau transformrii] . thus myriads of creatures are treated like straw dogs. so sie abertausend Geschpfe behandeln wie Stroh-Hunde. Ils traitent tous les tres comme chiens de paille 5. 5.03. [] shng rn b rn, [ tot aa] Sfntul ( omul sacru sau divin, care a realizat identitatea cu axul realitatii) nu are nici o prtinire [parialitate, preferin, iubire, identificare, omenie, pentru lumea efectelor, creatiilor, fpturilor ],

Wise men are not kind either: Auch weise Menschen sind nicht freundlich: Le saint nest pas humain : 5.04. [][]y bi xng wi ch gu. [In acord cu universul sfntul] pe toate fpturile le trateaz ca pe nite "cini de paie"; thus all people are treated like straw dogs. so sie alle Leute behandeln wie Stroh- Hunde. Il traite le peuple comme chien de paille. b 05-08 Foalele/Bellow Blasebalg

5.05. [], tin d zh jin, Cerul i Pmntul: [au un] spaiu [gol; vid] intre ele Heaven and Earth: the space between, Himmel und Erde: ihr Zwischenraum, Lespace entre le ciel et la terre 5.06. [] ?! q yu tu yu h ?! Similar cu foalele fierarului [ balon+ tub/ fluier sau toba plus flaut]. it's like a bag-pipe! [*drum and flute] er gleicht einem Dudelsack! [*Trommel und Flte] Ne ressemble-t-il pas un soufflet de forge ? 5.07. []] x r b q, [ acel spatiu ] golit, dar nu este epuizat[ ramane mereu plin] Empty, yet not collapsing, Leer, doch nicht zusammenfallend, Bien que vide intrieurement, Il ne spuise jamais. 5.08. []dng r y ch. [cu cat este mai mare] micarea [ activitatea de golire], cu att cresc efectele exterioare [ productivitatea; ganditi-va la foalele fierarului sau la un fluier; se spune ca "mintea omului este ca o parauta, fiindc funcioneaz doar cand este deschis" ( o minte deschis inseamn: golit de prejudeci, de prtinire, de ceea ce credem c tim; vedei: capitolul 11 (despre utilitatea golirii: http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf ) si articolul: " Puterea lui Socrate sau efectul acceptarii propriei noastre ignorane"; http://www.danmirahorian.ro/PutereaSocrate.pdf] in motion, and even more productive. bewegt und umso schpferischer. Plus on le meut, plus il exhale, c 09-10 Pstrarea in centru (echilibrului; stabilitii)/Keep your Mean Die Mitte bewahren 5.09. [] [] du yn sh qing, mult vorb [aciune; exteriorizare], inseamn epuizare (inTao) Many words refer to exhaustion Viele Worte verweisen auf Erschpfung Plus on en parle, plus vite on aboutit limpasse. 5.10. b r shu zhng. [iar acest lucru] nu este aa de bun ca meninerea in centru [mijlocul roii, spatiul vid din centru; axul realitii; realitatea cauzala a constientei impartiale(Tao)]. not as good as keeping the center. nicht so gut, als bewahrte man die Mitte. Mieux vaut sinsrer en son intrieur. 3.2. Traducerea analogic (divergent) / Analogic (divergent) Translation/La traduction analogique (divergente)/ Analogisch (divergent)bersetzung/Traduccin analgica (divergente) /Traduzione analogico (divergente)/the right brain/right-hemisphere is analogic, nonlinear, creative, simultaneous and intuitive;

5.1. Cerul i Pmntul [n unitate sau n armonie] nu au prtinire [parialitate, preferin, identificare, atracie-respingere; iubire-ur, omenie ( pentru vreo fptur, creaie, rezultat; toate lucrurile sunt efecte pariale ale unor procese in curs de desfaurare, faze dintr-o curgere); intregul univers practic imparialitatea, neutralitatea; egalitatea mental],1 5.2. Toate fpturile din lume sunt tratate [ de univers] ca nite "cini de paie" [ in univers nu exist substantive, lucruri, decat ca fotografii, ingheari teoretice, ci doar verbe, procese sortite transformrii, arderii sau sacrificiului; tot ce vedem in jurul nostru sunt nite produse sau nite efecte efemere ale unor procese de transformare]. 5.3. [Ca i Cerul i Pmntul ( universul)] Sfntul ( omul sacru sau divin, care a realizat identitatea cu axul realitii: pura contien) nu are nici o prtinire [i pstreaz imparialitatea i egalitatea mental; nu are parialitate, preferin, iubire-ur, identificare, omenie, ataare pentru lumea efectelor, creaiilor, fpturilor, proceselor; cei ce vd c realitatea manifestat este alcatuit doar din procese de transformare, din curgeri, din ruri, "in care nu te poi scalda de dou ori in aceeasi ap", practic detaarea de lumea efectelor i ancorarea in ceea ce este imuabil ( temelia sau axul vid al realitii) prin aezare contient in ACUM, prin prezen imparial, prin practica egalitii mentale (vede ca identice, att praful de pe drum, ct i aurul)], 5.4. [In acord cu universul sfntul] pe toate fpturile le trateaz ca pe nite "cini de paie"[ procese de transformare, faze efemere ale transformarii universale, sortite sacrificiului sau focului]; 5.5. Cerul i Pmntul au ntre ele (i n ele) un gol vid (i imuabil) [ vidul este prezent pretutindeni: n atomi, n spatiul cosmic i chiar n tehnologia terestr, care folosete ca i natura (bambusul, trestia, oasele, tevile) golul sau o cantitate minim de materie-o teav nu este cu nimic mai putin rezistent n raport cu o bar plin]. 5.6. [Acest spaiu vid este] asemntor cu cel existent n foalele fierarului [sau cu golul unui flaut ori fluier]. 5.7. Cnd este golit [spatiul vid], nu este de loc epuizat [ este inepuizabil; rmne mereu plin] 5.8. Cu ct goleti mai mult [interiorul] cu att mai mari sunt efectele exterioare [ se amplific suflul, expiratia, exteriorizarea ieirile; (cu cat este mai mare) micarea (activitatea de golire), cu att cresc efectele exterioare ( productivitatea); ganditi-va la foalele fierarului sau la un fluier; se spune ca "mintea omului este ca o parauta, fiindc funcioneaz doar cand este deschis" ( o minte deschis inseamn: golit de prejudeci, de prtinire, de ceea ce credem c tim; vedei: capitolul 11 (despre utilitatea golirii: http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf ) si articolul: " Puterea lui Socrate sau efectul acceptarii propriei noastre ignorane"; (http://www.danmirahorian.ro/Puterea-Socrate.pdf); cu ct retragi mai mult in vidul central al purei constienta cu atat creste raza ta de actiune; cu ct retragi mai in spate sgeata, pe coarda unui arc, cu att mai departe este aruncat aceasta; vedeti utilizarea practica in articolul: Vindecarea instantanee a tuturor maladiilor/Instant Healing of all Illnesses http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/forum/topics/vindecare a-instantanee-a-maladiilor-instant-healing-of-all] 5.9. Asemntor cu ct mai mult vorbeti [acionezi; te exteriorizezi], cu att te epuizezi [mult vorb (aciune mijlocit; exteriorizare), inseamn epuizare, rupere de actiunea nemijlocita ( wu-wei), separare de izvor (Tao), pierderea contactului cu realitatea sursa]. 5.10. [iar acest lucru] nu este aa de bun ca meninerea in centru [mijlocul roii, spatiul vid din centrul sau axul realitii; realitatea cauzala a constientei impartiale(Tao); Nu-ti epuiza inutil i irecuperabil resursele de via; amplific tcerea, vidarea mental prin practica constienei impariale, pn vei deveni "flautul n care cnt Divinitatea" sau "templul n care coboar Dumnezeu"]; Nature is not "partial" myriad creatures are treated like straw dogs. Neither are wise men kind they as well treat all people like straw dogs. Heaven and Earth the space in between resembles a bellow: empty and yet not collapsing: when moved, more and more emerges from it. Many words exhaust themselves, youd better keep to your own mean. Note/ Notes/Noten 1. In taoism expresia b rn nu inseamn "fr omerie", ci imparialitate (neutralitate, lips de identificare, fr prtinire) i nu are o conotaie negativ, ca in confucianism unde b rn are semnificatia: : lipsit de bunavoin, fr inim, amorit, anesteziat; lipsit de sensibilitate; in tradiia taoist virtuile morale sunt efecte

ale ancorrii in Tao; a cultiva efectele in locul cauzei este impotriva cursului naturii i conduce la virtui simulate, fr rdcin, artificiale, false; 5.1-5.4. Ca i Cerul i Pmntul sfntul nu se identifica cu fiinele umane sau cu cele zece mii de lucruri, pe care le consider obiecte captive in fluxul sacrificiului (ca nite cini de paie: ch gu, adica lucruri sortite sacrificiului1) coala legist folosete peste tot n discursul su metaforele compasului, echerului, balanei sau firului cu plumb. Dup chipul i asemnarea balanei, Tao, care nglobeaz toate contrariile, este perfect indiferent i neutru fa de proiectele omeneti, al cror succes sau eec depinde n ntregime de modul n care sunt utilizate principiile care i sunt inerente. Invers, precum Tao, instrumentul de msur sau de referin se autoregleaz. Nu este deloc nevoie de intervenia uman, cu tot ce are ea subiectiv, afectiv sau moralizant. Ordinea perfect este realizat atunci cnd toate lucrurile vin de la sine s se alinieze dup firul cu plumb. In acest caz nu este deloc nevoie s se acioneze sau s se intervin. Astfel, Guanzi poate uni "nonaciunea" taoist cu "tehnica" legist ntr-un termen care va fi folosit din plin n textele i practicile taoiste ulterioare: " Calea (Tao) nonaciunii nseamn s urmezi yin-ul (femininul; apa). S urmezi yin-ul nseamn s nu adaugi (atracie; favorizare) nimic, s nu nlturi (respingi; defavorizezi) nimic. S urmezi forma a ceva pentru a-i da un nume, aceasta este tehnica urmatului" [Guanzi 36, p. 221]. 2) Comentariul lui Wang Bi : "expresia "paie i cini" indic faptul c pentru Cer si Pmnt fiinele umane sunt ca i paiele i cini!"[Wang Bi's commentary, s. Wagner "A Chinese Reading of the Daodejing" 2003 p. 135 f.! 'Heaven and Earth do not produce grass for the benefit of cattle, but the cattle [still] eat grass. They do not produce dogs for the benefit of men, but men [still] eat dogs.']. 6. (he; namely) / (er; nmlich); : tu yu 1) lit: foale (sac+tub/fluiere/flaut ca la cimpoiul scotian "sac-flute" (also: Bellow) / Sackpfeife, wrtlich "Sack-Flte" (auch: Blasebalg); 2) interpretarea Cerului i a Pmntului cu "toba i flautul": distana sau deosebirea dintre ele cu dificultate se deosebete de cea dintre tob i flaut /interpretation of Heaven and Earth as "drum and flute": their gap hardly differs from drum and flute! / Trommel und Flte"-Deutung Himmel und Erde: ihr Zwischenraum unterscheidet sich kaum von Trommel und Flte! [Wang Bi's commentary, s. Wagner "A Chinese Reading of the Daodejing" 2003 p. 136 f.! "Drum" is a drum to be beaten. "Flute" is a musical flute. Inside, drum and flute are empty and hollow. (The Flute) has no feelings (of its own to prefer one sound to another). (The drum) has no activity (of its own to create this resonance rather than another.)]. 9. sh qing to "count-poor" / zhlen-arm". *Pstreaz-i imparialitatea i egalitatea mental. Fii ca soarele care lumineaz in mod egal att lucrurile bune, ct i pe cele pe care noi le considerm rele. Fii ca ploaia care ud la fel florile i buruienile. Sfntul, ca i orice om informat, privete n mod egal un obiect de aur i noroiul, fiindc tie c n esen ele sunt unul acelai lucru (aceleai particule elementare esute din lumin sau energie alctuiesc toi atomii- deosebirea este datorata modului de structurare, ca intre grafit i diamant ).

5. Lista caracterelor din capitolul 5 al Dao De Jing [Tao Te Ching; Tao Te King] insoit de transcripie i semnificaie d di4 ti: R: prefix numere de ordine; secven, categorie; clas; grad vedei: capitolul 1 w wu3 wu R: cinci, 5; al cincilea; "prea multe"(cap.12); vedei: 12.1; zhng zhang1 chang tchang R: capitol; seciune; paragraf; vedei: Dicionarul capitolului 1 Propoziia 1 din capitolul 5 in variantele [WB][HSG][FY] 5.01. Text in caractere tradiionale [simplificate] tin d b rn, Text transliterat in Pnyn tian1 di4 bu4 ren2, Text transliterat in Pnyn (cu numere pt tonuri) T'ienTi Pu Jen Text transliterat in Wade-Giles

T'ien ti Pou jen Text transliterat in EFEO Cerul i Pmntul nu au prtinire [parialitate, preferin, identificare, iubire, omenie ( pentru vreo fptur, creatie, rezultat, efect) ],1 Heaven and Earth are not kind: Himmel und Erde sind nicht freundlich: Le ciel et la terre ne sont pas humains : 5.1: tin tian1 tien tien: R: cer; vedei: 1.15 ; 5.2: d di4 de5 ti; de R: pmnt; sol; regiune; loc; teritoriu; areal; zon, teren; ar; vedei: 1.16 ; 5.3: b bu4 pu pu R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedei: 2.19; 5.4: rn ren2 jen R: caracter alctuit din cifra 2 ( r) si om ( rn): care indic o atitudine reciproc intre doi sau mai muli oameni; omenie; iubire; bunvoin; buntate; dorete binele ntregii lumi, mil; ndurare; iertare; caritate; fraternitate; simminte ntre doi oameni; miez; smbure al unui fruct; identificare, prtinire; preferin; in taoism expresia b rn inseamn: imparialitate, neutralitate, stare lips/eliberat de identificare, fr prtinire; iar negarea acestui termen nu are o conotaie negativ, ca in confucianism, unde inseamn: lipsit de bunvoin, fr inim, amorit, anesteziat; lipsit de sensibilitate; in tradiia taoist virtuile morale sunt efecte ale ancorrii in Tao, iar nu virtui/caliti dobndite prin cultivarea moralitii confucianiste. In capitolul 5 : "Cerul i Pmntul nu au omenie [iubire, identificare, prtinire, preferin, pentru vreo fptur]"; Calea eronat a educaiei morale din confucianism (reluat in cretinism i in comunism) este considerat in taoism drept artificial, fals i impotriva cursului naturii ( fiindc in cazul in care cultivm efectele in locul cauzelor, atunci vom obine virtui simulate, fr rdcin); in confucianism rn desemneaz relaia interuman profund, solidaritatea interuman i armonia universal (iubirea semenilor din cretinism), dar aceasta nu se realizeaz prin indoctrinare, ci este un efect al regsirii adevratei noastre identiti (nu putem iubi pe aproapele nostru, ca pe noi inine, dac nu realizam unitatea noastr profund, care se obine ca rezultat al respectrii primei porunci, in care ni se cere iubirea necondiionat a lui Dumnezeu, care inseamn ancorarea in realitatea omniprezent sursa, aflat inluntrul nostru; vedeti cap 47 din Lao Tzu) ; in confucianism aceast virtute moral se refer la o dispoziie a spiritului care ii imbraiseaz pe ceilali, a rn iubirea de oameni (Analecte, 12.22); se solidarizeaz cu semenii, ca in iubirea aproapelui propavaduit in cretinism, dar fr ascultarea celei dinti porunci ( iubirea izvorului sau cauzei tuturor virtuilor); rn se implinete in confucianism prin a te infrna pt a corespunde cutumelor, regulilor morale i ritualului [ ] l, (Analecte, 12.1); in confucianism pietatea filial este omenie; loialitatea este omenie (cine este om de omenie

nu-i invinuiete principele, suveranul, parinii; Conform lui Xie Wuliang in lucrarea: "Istoria filosofiei chineze" (Zhongguo Zhexue Shi) Confucius conecteaza rn ("omul de omenie nu este nelinitit" Analecte, 9.29) cu 49 de virtui morale: [] l- ritualul, eticheta, ceremonialul (pus pe primul loc de Xun Zi); y -justiia, dreptatea (pus pe primul loc de Meng Zi); jing- respectul; xin-sinceritatea; shu-stpnirea de sine; zhong-loialitatea; xiaopietatea filial; ci-bunatatea; ai-iubirea; shi-cunoasterea; zhi-inteligena (inseamn la Confucius omul care a acumulat cunostine zhe dobndite prin studiu; "omul inteligent nu are dubii" (Analecte, [] Lny 9.29); yong-vitejia, indrazneala ("omul curajos nu se teme"; Analecte, 14.4); rang-modestie; jie- puritatea; qing- limpezimea; fa-legea (pusa pe primul loc de Han Fei Zi). E: humane, humaneness, benevolence, kindness; kind; humanity; merciful; kernel; perfect virtue; goodness; perfect virtue; rn c benevolent; charitable; kind; kindly; kindness; merciful; b rn: not benevolent, heartless, numb; F: humanit; fraternit; la vertu d'humanit ; bienveillance; bon; bienveillant; amour; amande; ppin; G: Menschlichkeit; freundlich; Brderlichkeit; Wohlwollen; gut, Frsorge, Liebe; termenul " rn" apare in capitolele: 5 (cu semnificatia de prtinire), 8 [ empatie nu simpatie], 18[,. Cnd marele Tao s-a pierdut au aprut omenia (buntatea rn ) i justiia (dreptatea y )];19[, ; Alung omenia i renun la dreptate si poporul va reveni de la sine la pietatea filial i la iubirea printeasc], 38[: ; Omenia superioar acioneaz (fptuiete) dar nu are un scop (intenie) de fptuire)]

5.02. [][][] y wn w wi/wi chu gu yi3 wan4/mo4 wu4 wei4/wei2 chu2 gou3 I Wan Wu Wei Ch'u Kou Yi Wan Wou Wei Tch'ou Keou Toate fpturile din lume sunt tratate [ de univers] ca nite "cini de paie" [ca nite produse sau efecte, adica sunt sortite sacrificiului, arderii sau transformrii] .

thus myriads of creatures are treated like straw dogs. so sie abertausend Geschpfe behandeln wie Stroh-Hunde. Ils traitent tous les tres comme chiens de paille 5. 5.5: y yi3 i yi R: dup; n acord cu; a servi drept; n conformitate cu; ca i; vedei: 1.29; 5.6: [] wn wan4 wan R: zece mii; mii i mii; nenumrate; toate; totul; complet; vedei: 1.21; 5.7: w wu4 wu : R: obiect, lucru; vedei: 1.22; 5.6-7: wn w R: zece mii de lucruri (creaturi; fiine); mii i mii de lucruri; totul; vedei:1.21-22; 5.8: [] wi; wi wei2,4 wei: R: a face, a aciona, a fptui; a cauza; motiv; vedei: 2.7; 5.9: [] ch chu2 tschu R: paie; fn; iarb uscat; nutre; furaj; iarb cosit, iarb tiat; fn ch: a rumega (a intoarce iarba); E: straw; hay; dry grass; mow, cut grass; fodder; fn ch: ruminate; F: foin; paille; herbe; l'herbe coupe; tondre; fourrage; G: Stroh; Gras, Heu, Futtermittel, Schnitter, mit Gras fttern, grasfressende Tiere; 5.9; 5.10: gu gou3 kou R: cine; pui de urs; insult; un cuvnt murdar; blestemat; numele unei constelaii; go nin: anul cinelui; E: dog, canis familiaris; bear cub; damned, cursed; a dirty word; name of a constellation; go nin: year of the dog; F: chien; ourson; un mot sale; insulte; damns, maudits; nom d'une constellation; go nin: l'anne du chien; G: Hund; ein Schimpfwort, Brenjunges, Name eines Sternbildes; 5.10; 5.9-10: ch gu R: "cini de paie"; "carne de tun"; lucruri sortite sacrificiului; decorai pt sacrificiu erau pui in faa altarului; mai trziu (fr decoraii, decolorai, albii de trecerea timpului) erau aruncai in drum i clcai in picioare; in final erau adunai de pe jos i pui pe foc; E: straw dogs; hay dog; decorated sacrifice straw dogs (lit.: "hay dog") before the altar, later on (without the decoration) thrown onto the road and trodden down! F: chien de paille; Tchouang-tseu dans son 14e chapitre : avant loffrande, on les met [les chiens de paille] dans des coffres ou des corbeilles, envelopps de broderies de couleur, tandis que le reprsentant du dfunt et le prieur se purifient par labstinence pour les prsenter. Aprs loffrande, les passants marchent sur leurs ttes et leurs troncs, les ramasseurs dherbes les prennent et sen servent pour allumer le feu, et cen est fait deux G: StrohHunde; 5.03. [] shng rn b rn, sheng4 ren2 bu4 ren2, Sheng Jen Pu Jen Cheng jen Pou jen [ tot asa] Sfntul nu are nici o prtinire [parialitate, preferin, iubire, identificare, omenie, pentru lumea efectelor, creatiilor, fpturilor ], Wise men are not kind either: Auch weise Menschen sind nicht freundlich: Le saint nest pas humain : 5.11: [] shng sheng4 sheng cheng R: sfnt; sacru; divin; nelept; vedei: 2.49; 2.49: [] shng sheng4 sheng cheng R: sfnt; sacru; divin; omul sfnt; shng rn sheng-jen : fiina uman care a trecut la cunoaterea direct i la aciunea nemijlocit; nelept; de prim rang; imperial; religie; autoritti laice si religioase; Omul sfnt [sacru; divin; perfect; nelept; profet; vizionar] [ sheng4 ren2] se refer la acei oameni crora li s-au revelat scrierile sacre; caracterul shng este alctuit din 3 parti: 1. r er3: ureche; a auzi; caracter folosit pt. a indica pe cel care are auzul divin; care aude muzica sferelor si cruia i se reveleaz cuvntul sacru (in lb. sanskrit termenul "shruti" desemneaza textele revelate, textele auzite (bazate pe revelaia divin); textele revelate sunt diferite de textele memorate si transmise create de oameni: "smrti"; 2. ku kou3: gur; grai; caracter folosit pt. a indica c acea fiin aude i exprim glasul Divinitii, devenind flautul n care cnt divinitatea ; existena acestui

caracter atasat omului sfnt sau sacru shng rn prin care se aude si se exprim divinitatea, infirm traducerea actual a capitolului 56: "cel ce tie nu vorbete"; 3. wng wang2: mprat, suveran; imperial; rege; mijlocitorul legturii cu Cerul; omul care i-a regsit axul i restabilit starea sau condiia de mprat (omul care a aliniat si a reunit, pe verticala care le strbate prin Centru, planurile suprapuse ale universului: Pmnt, Om, Cer; simbolul omului care a realizat alinierea celor trei trmuri/planuri din geografia sacr ( sn): pamnt, om si cer (din cap. 25), in cursul uniunii sau identitatii profunde xun tng sau a transei mistice ( sn mi : Samadhi); deasupra temeliei reprezentata de aliniera celor trei planuri, redata prin caracterul wng (care si-a regasit centrul si axul universului) se afl efectele redate prin cele dou simboluri care caracterizeaza trecerea la functionarea divina, atat in planul receptiei ( r) cat si al emisiei( ku). Aceast linie vertical este singura scar cereasc lsat omului. In "Cartea Scrierilor Strvechi"[cap LI] se afirm c oamenii seminiei miao au utilizat scara cereasc , pn cnd Stpnitorul Ceresc [ tin d] a venit pe Pmnt i s-a amestecat n treburile lumeti. Stpnitorul Ceresc [ tian1 di4] care a fost cunoscut pe Pmnt drept Impratul Galben [ huang2 di4]; Huang Di[] a ordonat s fie ntrerupt calea dintre Cer i Pmnt, pentru ca pe scara cereasc s nu se mai poat nici urca, nici cobor prin mijloace externe (tehnologice, instrumentale); de atunci pentru fiina uman a rmas deschis doar calea interioar (direct ori nemijlocit), iar nu aceea facilitat de un mijlocitor care afirm ca a primit Mandatul Cerului, fiindc nimeni nu poate s stabileasc in locul fiecruia dintre noi legtura cu Cerul. Singurul lucru care a fost fcut de adevraii maetrii spirituali ai omenirii, de oamenii divini sau sfini [ ], care i-au regsit axul i au restabilit starea sau condiia de mprat [ wang2] a fost s indice calea i semenilor lor. Cuvintele lor sunt degetul care indic o cale diferit de aceea pe care merg oamenii. Doar imbecilii nu vd Luna indicat de deget (cuvnt), ci doar degetul i continu sa venereze degetul, corpurile acestor maestrii, moatele, izvoarele tmduirii i mijloacele externe (cuvintele, vorbele, crile sacre si ali mijlocitorii de tot felul). 13. Cel mai bine este s te cufunzi n centrul [mijlocul] Cii [lui Tao]. Se cere pstrarea contientei impariale i a vidarea, golirea de externul interiorizat; att la foalele fierarului, ct i la fluier, efectul (jetul de aer; sunetul produs) este proporial cu viteza de golire. E: the saint human being; the holy human being; the wise; E: saint, holy, sacred; sage emperor; a sage of the first rank; imperial; m shng prophet; shng rn sheng-jen: the saint human being; the holy human being; the wise; F: sacr ; saint ; sainte, saintet; sage; plus haut degr; plus haut degr d'excellence, sublime, parfait, infaillible, divin, imprial; shng rn: le saint; le Saint homme taoste; une personne sacre; le sage ou lhomme "ralis", cest dire se confondant avec la rgulation mutative de la ralit; shn shng dignit ; G: hchster Grad der Vortrefflichkeit, heilig, hehr, vollkommen, unfehlbar, gttlich, kaiserlich, konfuzianisch; 2.49; 5.12: rn ren2 jen jen R: om; persoan; uman, ceilalii (n opoziie cu sine); vedei: 2.50; 5.13: b bu4 pu pu R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedei: 2.19; 5.14: rn ren2 jen R: vedeti: 5.4; 5.04. [][] y bi xng/sing wi/wi chu gu yi3 bai3 xing4 wei4/wei2 chu2 gou3 I Pai Hsing Wei Ch'u Kou Yi Pai hing Wei Tch'ou Keou toate fpturile sunt tratate [de univers; sfnt ] ca nite "cini de paie"; thus all people are treated like straw dogs. so sie alle Leute behandeln wie Stroh- Hunde. Il traite le peuple comme chien de paille. 5.15: y yi3 i yi R: la fel; cu; a folosi/folos; n acord cu; pt. ca s; de, de ctre, de la; vedei: 1.29; 5.16: ba bai3 pai : R: o sut; sute, muli, multe; numeroi, tot; toi; toate felurile/tipurile de; ("o sut de familii/clanuri") = (toi) ceilali (oameni)[cap.49]; [] ba chun gu ha: toate lucrurile tind/curg ntr-o (singura) direcie; E: one hundred; hundred; numerous, many; all kinds off; ("hundreds of clans") = (all) other (people); [] ba chun gu ha: all things tends in one

direction; F: cent, nombreux, beaucoup; tous; toutes sortes; bixng gens du peuple; G: hundert, viele, alle; (aberhundert Sippen") = (alle) anderen (Leute); 5.16; 5.17: xng xing4 sing : R: prenume, nume de familie; familie, trib, clan; oameni; porecl; nume; natere; horoscop; numele de mam; nscut din femeie; ba xng : o sut de familii/clanuri = (toi) ceilali (oameni)[cap.49]; bixng oameni ai poporului; xng mng: nume i prenume; cast; gu xng: care este numele/familia/tribul tu; E: family name; one's family name; clan, people; surname; xng mng: name and surname; F: famille, tribu, peuple; famille, prnom, nom, nom du parent; bixng gens du peuple; G: vornehmes Adelsgeschlecht, Familienname, Nachname, Stammname, Familie, Sippe, Leute; 5.17; 5.18: [] wi; wi wei2,4 wei R: a face, a aciona, a fptui; a cauza; motiv; vedei: 2.7; 5.19: [] ch chu2 tschu R: paie; fn; iarb uscat; nutre; furaj; iarb cosit; ; vedei: 5.9; 5.20: gu gou3 kou R: cine; pui de urs; insult; blestemat; nume de constelaie; vedei: 5.10; 5.05. [], tin d zh jin, tian1 di4 zhi1 jian1 T'ienTi Chih Chien, T'ienti Tche kien, Cerul i Pmntul: [au un] spaiu [gol; vid] intre ele Heaven and Earth: the space between, Himmel und Erde: ihr Zwischenraum, Lespace entre le ciel et la terre 5.21: tin tian1 tien tien: R: cer; vedei: 1.15 ; 5.22: d de ti; de R: pmnt; sol; regiune; loc; teritoriu; areal; zon, teren; ar; vedei: 1.16 ; 5.23: zh zhi1 chih tchi R: el; ea; acesta; a lui (ei; lor); semn pt. genitiv i atributiv; vedei: 1.17; 5.24: [] jin jian1 jian4 jian3 chien kien R: n, ntre, dintre; printre; interval; interstiiu; fisur, crptur; un spaiu (gol; liber) printr-un obstacol [lumina soarelui printr-o u], a trece prin; ptrundere; penetrare; interior; dosul (adevrata fa a realitii); a cunoate; dedesubturile, n timpul n decursul; (a purta )pic; a invidia; a reproa, a obiecta; a lua n nume de ru; a mormi, a se plnge, discordie; deosebire; nentelegere; a diferenia, a separa, a semna discordie; a bloca (trecerea); rgaz, a mpiedica; timp liber; vacant, neocupat; liber, linitit, calm; simplu, modest; intim; blnd; cuminte; sobru, discret; odihn, tihn; a liniti, a calma; a se potoli; zhjin: intre; kng jin: spaiu; sh jin: timp, perioad; sh jin ne: intr-o (perioad de timp); shn jin: moment, momentan; E: between, among, interval, space (empty; void), within a definite time or space, room; (measure word); place; interstice, gap, interval, separate; space between; kng jin: space; sh jin; time, period; sh jin ne : within (a period of time); sh: o'clock, time, when, hour, period time, season; era, age, period; F: zhjin entre; G: Abteilung (Zimmer) im Hause, Zhlwort fr Zimmer, in, zwischen, whrend, zur Zeit, Zwischenglied, Schritt, Raumma; apare in capitolele: 5[5.24; spatiul/golul dintre]; 43[ (omni)ptrunderea; (omni)penetrare]; 5.06. [] ?! q yu tu yu h ? qi2 you2 tuo2 yue4 hu1 Ch'i Yu T'o Yueh Hu K'i Yeou T'o Yue Hou Similar cu foalele fierarului [ balon+ tub/ fluier sau toba plus flaut]. it's like a bag-pipe! [*drum and flute] er gleicht einem Dudelsack! [*Trommel und Flte] Ne ressemble-t-il pas un soufflet de forge ? 5.25: q qi2 chi k'i R: a ei, a lui, lor; acela; particul modal; vedei: 1.31;

5.26: [] yu you2 yu R: ca i; nc; maimut; a imita; a semna; dup cum, precum, aa cum; dac, egal cu; cu toate c, totui; E: just, as, like, still, wine,fermenting barrel; F: comme, encore; G: wie, gleich, als ob, noch, doch, eine sehr scheue Affenart, unschlssig, argwhnisch, /Gef zur Fermentierung, grende Flssigkeit, neuer Wein,Grfa; 5.26: 5.27: tu tuo2 tuo to: R: sac (cu deschideri controlate prin supape la ambele capete); pung; burduf; balon; tob; foale; E: bag ( open at the two ends ) , bag; drum ; camel, stamping noise; F: sac (ouvert aux deux extrmits); soufflet; G: Sack (an beiden Enden offener), Blasrohr, Kamel,Stampfgerusch; Trommel sack; 5.28: yu yue4 qian1 ye R: tub; fluier; flaut; tub de suflat din lemn; instrument cu guri niruite pe un tub; conduct (recipient deschis la ambele capete); a sufla; clap; qian1: a semna; semnatur; E: flute; woodwind instrument; pipe; blowing pipe, key; blowing; F: flte; sifflet, instrument vent en bois; tuyau; tube en bois avec des trous; G: Flte, Blasen; Dudel 5.27-28: tu yu R: foalele fierarului; cimpoi; balon+tub; toba+fluier (flaut); sac + flaut, burduf; E: bellows; bag-pipe; flute+ bag drum and flute; F: soufflet de forge; cornemuse; sac+ flte; G: Sackpfeife, Sack-Flte; Blasebalg; 5.29: h hu1 hu: R: exclamatie;particul final interogativ; n,la,pe;din cauza;de partea, latur ,a fi comparabil (cu); E: expressing doubt or conjuncture, verbal suffix, suffix of adjective or adverb question mark; G: Fragewort, Ausrufewort oder Seufzer, ach, oh, Verhltniswort verschiedener Bedeutung, in, von usw.,als (bei Vergleichen) Dativzeichen 5.07. []] x r b q xu1 er2 bu4 qu1 Hsu Erh Pu Ch'u Hiu Eul Pou k'iu [ acel spatiu cu cat este ] golit, dar nu este epuizat[ ramane mereu plin] Empty, yet not collapsing, Leer, doch nicht zusammenfallend, Bien que vide intrieurement, Il ne spuise jamais. 5.30: [] x xu1 hs hiu R: vid; gol; van; nul; zero; lipsit de coninut; neocupat; vedei: 3.34; 5.31: r er2 r erh; R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix; vedei: 1.45; 5.32: b bu4 pu pu R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedei: 2.19; 5.33: q qu1 k [inlocuit de: q q k vedei: 22.1;] R: ndoire (genunchi); ngenunchere; nclinare, aplecare; predare; cedare; flexibilitate (renunare la form, identificri; orgoliu, ego); a se pleca; ncovoiere; a (se) nclina; a (se) supune; supunere; poziie ncovoiat; a se njosi; a (se) umili; a (se) cobor; a ndoi, a se ghemui; epuizat; curbur; cotitur (de ru); curbat; sinuos; ntortocheat; strmb; grbov; coroiat; necinstit; fals; a trda, nedrept; greit, injustiie; durere; suferin; opresiune, mpilare; , , : "cocosat(strmb), stupid si mut"; mpovrare, copleire; a-i concentra atentia, energia (asupra); a binevoi; E: bent, bend, flex; crooked; crouch, collapsing, subdue, submit, collapsing, yield to, feel wronged crook, be in the wrong; , , : "bent, stupid, dumb (mute)"; F: courber, plier, se soumettre, courb, tordre, tortueux, s'accroupir, se soumettre, cder, tre dans l'erreur; , , : "bossu, stupide et muet"; G: biegen, krmmen, zusammenfallend, sich zusammenziehen, sich bcken, sich beugen, sich fgen, gebogen, krumm, peinigen, bedrcken, Unrecht, Krnkung, unbillig, Loch, Familienname; , , : "krumm, dumm, stumm"! (with triple rhyme! in German). 5.33; 5.33bis: q q k R: ndoit, curbat; strmb; cedare, care se poate indoi (flexibil); vedei: 22.1; 5.08. [] dng r y ch dong4 er2 yu4 chu1 Tung Erh Y Ch'u Tong Eul Yu Tch'ou [cu cat este mai mare] micarea [ activitatea de golire], cu att cresc efectele exterioare [ productivitatea; ganditi-va la foalele fierarului sau la un fluier; se spune ca "mintea omului este ca o parasuta, fiindca functioneaza doar cand este deschisa" ( o minte deschisa inseamna: golita de prejudecati, de ceea ce credem ca stim; vedeti:

capitolul 11 (despre utilitatea golirii: http://www.danmirahorian.ro/11LaoTzu.pdf ) si articolul: " Puterea lui Socrate sau efectul acceptarii propriei noastre ignorante"; http://www.danmirahorian.ro/Puterea-Socrate.pdf] in motion, and even more productive. bewegt und umso schpferischer. Plus on le meut, plus il exhale, 5.34: dng dong4 tung: R: a mica; micare; a aciona; aciune; activitate; a interveni; intervenie; a deplasa; a porni; a pleca; a fi pe drum; mutare, a mpinge, schimbare de tur, a se amesteca, a stimula, a influena, excita, a aa, a strni; a imboldi; a incita la aciune, a ncepe; rnd; a face; glgie, agitaie; senzaie; a agita, a provoca; a stimula; a emoiona (mobilizare afectiv), a impresiona; a sensibiliza; a trezi, a detepta; b dng: fr micare; fr aciune; menine nemicarea, invariana ori imobilitatea centrului (indic: w wi); (nei dong wai fa): a iniia intern si a emite extern (de pilda: a exploda ori a manifesta); E: to move, movement, happen; action; to use, to act, to change, start, drive, influence, infuriate; b dng: no movement, no action (to indicate the non-action: w wi); F: mouvement; bouger; dplacer, arriver; action; agir, changer, changement, utiliser, dmarrer; pousser, toucher, remuez, stimuler, influencer, modifier, conduire, furieux; exciter, l'action inciter, activit; bu dong: aucun mouvement; sans action (pour indiquer la non-action, le non-agir ou l'absence d'intention dans l'action: w wi); gardez le calme; maintenir l'immobilit; G: bewegen (auch bildlich), beweglich, sich bewegen, treiben, anrhren, verrcken, verndern, rhren, anregen, antreiben, beeinflussen, erregen, reizen, handeln, in Ttigkeit treten (oder setzen), anfangen; 5.34; 5.35: r er2 r erh; R: astfel; apoi; atunci, i dar, ns; nc, tu;dvs; sufix; vedei: 1.45; 5.36: y yu4 y R: din ce n ce mai mult; a mbuntti, a perfectiona, a desvri; a depi ; a ntrece; a predomina; a excela; a face excese; superior, mai mult, mai bun; E: recover, become well, the more...the more; F: gurir, se rtablir, de plus en plus; G: bertreffen, (sich)vergrern, mehr, je - desto, ferner, genesen; 5.37: ch chu1 chu; tschu R: a iei; a se ivi; a apare; a deveni vizibil; vedei: 1.44; 5.09. [][] du yn sh/sh qing duo1 yan2 shu3/shu4/shuo4 qiong2 To Yan Shu Ch'iung To Yen Chou K'iong mult vorb [aciune; exteriorizare], inseamn epuizare (inTao) Many words refer to exhaustion Viele Worte verweisen auf Erschpfung Plus on en parle, plus vite on aboutit limpasse. 5.38: du duo1 to R: mult, muli; des; prea mult; numeros, de multe ori, n compoziii: mai mult, poli-, multi- multiple, de multe ori, de obicei, ct de mult; mai mult dect; excesiv; E: many, much, more, multi, odd, over, more than, much more, far more, too many, too much, excessive; F: beaucoup, trop, beaucoup plus, nombreux, souvent, dans des compositions: plus, poly, plusieurs, souvent, habituellement, combien?; G: viel, viele, zu viel, zu sehr, mehr, zahlreich, vielfach, in Zusammensetzungen: mehr, viel, poly, multi, oft, zumeist, wieviel, wie sehr; 5.38; 5.39: yn yan2 yen jen; R: cuvnt, limb; vorbire; grai; a zice; a vorbi; vedei: 2.58; 5.40: [] sh sh shu3,4 schu R: a se referi; a insemna; a (se) socoti;; A. calcul aritmetic ; numr, cantitate, volum; multime; diferit, divers; diferite ocazii;) mai multi; (art aritmetic : ) art, metod; talent; (prognostic: ) soart, destin; a predestina; B. socoteal, calcul; a enumera defect, cusur, greeal, mustrare; E: number, count; refer; fate; figure, several, a few; F: compter; nombre: G: zhlen, rechnen, berechnen, schtzen, aufzhlen, tadeln, verweisen; 5.41: [] qing qiong2 kiung R: srac; gol; epuizare; flmnd; vas gol, cutie goal; a goli; evacuare (de vapori, de gaze); a scoate; a aspira, a extrage; a istovi, a extenua; a epuiza (un subiect); neajutorat; neputincios; slab; nevoia; lipsit de; limit; E: poor, exhausted, impoverished; poverty-stricken, destitute, pushed to limit,

extremely, exceedingly, limit, end; F: pauvre; G: arm,verarmen, erschpft, zu Ende, ohne, grndlich, bis zum Ende, ergrnden; 5.10. b r shu zhng/zhng bu4 ru2 shou3 zhong1/zhong4 Pu Ju Shou Chung Pou jou Cheou Tchong [iar acest lucru] nu este aa de bun ca meninerea in centru [mijlocul roii, in spatiul vid din centru; axul realitii; realitatea cauzala a constientei impartiale(Tao)] [an this is] not as good as keeping the center. nicht so gut, als bewahrte man die Mitte. Mieux vaut sinsrer en son intrieur. 5.42: b bu4 pu pu R: nu; non; fr; nici; negaie; prefix negativ: a-; ne-; non-; vedei: 2.19; 5.43: r ru2 ju R: A. ca i; la fel; ca i cum; a se conforma (cu); a semna cu;a fi egal cu; dac; conditie; presupunere supozitie; sinonim cu: ru conform cu, a semna cu; B. a merge la; a declara; a face; b r a fi mai putin; ar valora mai mult; E: like, as if; like, such as, be as good as (only in negative sentences), in accordance with, supposing; F: comme; r shu: comme leau; b r tre moins, il vaut mieux; G: wie, gleichwie, so gut wie, in bereinstimmung mit-, gem, falls, wenn, als ob, zum Beispiel, hingehen, sollte, mte; 5.43; 5.44: shu shou3 schou R: a ine; a pstra; a pzi, a veghea, a urmri; a apra; a proteja; feud; prefectur, fief, prefect; casa legilor; practica uitrii e folosit in taoism pt a obine concentrarea sau unificarea interioar numit: shou yi shu y "a ine unitatea" ori "a ine unul"; in taoism, intlnim i termenul tehnic zuo wang, ce se poate traduce prin: "a se aeza i a uita de tot"; shu shn: a ine mintea in spirit; shu zhng a pstra/a ine mijlocul [centrul, axul realitii (Tao)]; E: keep; guard, defend, watch, look after, observe, abide by; shu zhng to keep the center; The practice of "forgetting" is used in order to obtain concentration and inner oneness. The method can also be described by another term used in Taoism called shou yi , which means "to keep oneness" or "to keep the one."; In Taoism, we see the technical term zuo wang , which can be translated as "sitting in oblivion." F: garder, dfendre, respecter, observer, surveiller, protger; G: bewachen, bewahren, behten, verteidigen, beachten, beobachten, aufrechterhalten, halten, erfllen, Titel eines Bezirksmanarinen; 5.44; 5.45: zhng zhng zhong1,4 tschung R: mijloc, centru; interior, ax; miez; nucleu; nuntru, China ( zhng gu); la mijlocul drumului, mediu; just, drept; exact, corect, precis; propriu; potrivit; a atinge centrul; n; ntre; printre; E: centre, middle, in, among, between two extremes, medium, China; F: milieu; centre; moyen; atteindre; au milieu de; atteindre; frapper; midi; partie mdiane; mdiatrice, l'intrieur, de mdiation, au centre, mi-chemin, la fois, zhng ji: intermdiaire; zhng l: neutre; zhng z: neutron; zhng nin: ge moyen; zhng qi: miautomne; zhng tin: culmination; zhng gu: la Chine, le chinois; Chine; zhng cn: cuisine chinoise; zhng wn: chinois; langue chinoise; G: Mitte, mitten, Mittel-, mittlere, Vermittler, mittelmig, innen, in, unter (=inmitten), halbwegs, zeitweilig, China, chinesisch, vermitteln; 5.45;

Connections/ Conexiuni Ancorarea in izvorul suflului vital ( confundata cu "pstrarea suflului vital") Nu exista impartialitate fara golire de fluctuatii psiho-afective: ganduri, dorinte, sentimente. Acest lucru il afirma si Patanjali. Ceea ce te ocupa la un moment, dat coloreaza ceea ce percepi ( o fiinta umana ocupata de furie vede rosu in fata ochilor; alta suparata vede totul in negru ). Problema conexiunii dintre impartialitate si golire este abordata de Patanjali in a patra instructiune din Samadhi Pada YS 1.4. astfel : YS 1.4. : vtti -srpyam itaratra (vritti sarupyamitaratra) Traducerea convergenta/ConvergentTranslation:

R: In celelalte cazuri (a starilor neasezate in "svarupa": propria forma; Centru,Temelia imuabila) se manifesta sarupyam (identificarea Vazatorului )cu vrittis (lit.:vartejurile; impulsurile; fluctuatiile; valurile; gandurile; emotiile)[prezente pe ecranul mental] ( vedeti: Nota 4); E: Otherwise, the Witness identifies himself with vrittis (fluctuations,thoughts; modes; activities;forms and with their active modifications) manifested on the mental screen(chitta)]/ F: Sinon,il existe une identification entre le voyant et ces vrittis [fluctuations,impulsions, mouvements, pensee ou emotions qui existe dans le mental (chitta); l'observateur parait assumer la forme de la modification mentale]/ S: En los otros estados (fuera del estado unificado; el alma-mente),se identifica con Vrittis (las fluctuaciones mentales,los procesos mentales;asume la misma forma de las funciones mentales); Nota 4 In celelalte cazuri (a starilor pline de fluctuatii) se manifesta identificarea cu vrittis (impulsurile, fluctuatiile, valurile, gandurile, emotiile) prezente pe ecranul mental. Sivananda exemplifica numeroase tipuri de identificari:ne putem identifica cu o stare pasagera, asa cum un spectator se identifica cu actorul dintr-un film, asa cum soferul se identifica cu vehiculul pe care-l conduce, asa cum omul se identifica cu trupul, asa cum un om bogat se identifica cu averea, un om frumos cu aspectul iar un om puternic cu puterea sa (pozitia in ierarhia sociala ori politica) . Omul profan prizonier al identificarilor cu efemerul (vrittis, conceptiile, credintele, conditionarile inoculate; mintea, corpul, numele primit, familia, poporul, limba) ramane captiv in camera periferica a constiintei, care se foloseste de lumina fenomenala pt. a vedea [ "pestera intunecoasa" la care facea referire Socrate]. Gerard Blitz punea urmatoarea intrebare: "Cum este posibil ca acest Centru imuabil, permanent sa se identifice cu constiinta periferica, care este in mod definitoriu agitata, fiindca ea este in legatura permanenta cu stimulii din mediu prin intermediul organelor senzoriale ? Fiindca Centrul imuabil sau constiinta profunda este asemenea diamantului care reflecta/transmite culoarea suportului pe care este asezat;in loc sa ramana pur diamantul se pateaza sau se coloreaza.Fara procesul de colorare nu ar exista cunoastere se afirma in YS 4.17:"Un obiect poate fi jnata(cunoscut; perceput)sau ajnata (necunoscut; neperceput) dupa cum uparaga (colorarea mentala produsa de obiect; colorarea incepe cu alegerea obiectului care va intra in focarul atentiei) corespunde sau nu apeksha (interese;motivatii,dorinte, nevoi;activitatii de alegere,selectie si delimitare a focarului atentiei de catre ego) manifestate de vach(diversele voci,centre(de interes) sau porti ale creatiei) [orice cunoastere este directionata,selectiva, fragmentara,incompleta atat timp cat este mediata de ego,de periferie]"; Identificarea cu vrittis(fluctuatiile;valurile;gandurile;emotiile) prezente pe ecranul mental este consemnata in zicale si proverbe populare ca un proces de colorare: limbajul popular este elocvent: in stare emotionala violenta-de furie sau de indignare "vede rosu" sau"cel furios vede totul rosu "; in stare de tristete, suparare, deprimare ori de descurajare " totul e negru.. sumbru ","are idei negre";optimistul"vede in roz".; "anger coloured her judgment" Atunci cand constiinta profunda reflecta starile schimbatoare ale mintii (chitta) lumea este vazuta diferit ca printr-un filtru colorat-atunci nu mai este vorba de o reflectare a relitatii ci de o reflectare a subiectivitatii. Un experiment de transmisie a mesajelor telepatice de la 15000 km distanta a aratat ca un om receptiv care in mod obisnuit receptiona exact mesajele emise,atunci cand era infometat "colora toate mesajele primite " ca si cum vedea printr-un filtru colorat:un "cerc portocaliu din carton" devenea o "portocala","o cana cu apa" devenea "o cana cu lapte".De cate ori nu ne pierdem obiectivitatea sau impartialitatea in aprecierea diferitelor lucruri din cauza ca suntem colorati de propriile noastre dorinte? Nici nu ne putem da seama de amploarea acestei identificari in care ecranul mental agitat e similar apei agitate care ne impiedica sa vedem fundul;iar mintea nu poate cunoaste Centrul prin ea insasi fiindca are o cu totul alta natura;nu are lumina proprie se afirma in YS 4.19: "Mintea nu e sva-abhasa(luminoasa sau constienta in sine;nu are propria lumina) fiindca ea este drishya (perceptibila;este obiect al perceptiei,cunoasterii)";

Nu putem decat sa inlaturam obstacolele din calea apei sa calmam aceasta agitatie care ecraneaza tezaurul de la fundul apei, care ne impiedica sa descoperim Centrul veritabil care ne permite sa vedem realitatea asa cum este ea YS 4.3: "Nimitta (cauza eficient indirecta;instrumental;practica autentica) [care se afla la originea oricarei transformri ori transfer] goleste(nu actioneaza) dar umple(implineste) prin indeprtarea obstacolelor la fel cum face agricultorul [care-si ud campul eliminand barajul din calea apei din canalul de irigatie]". Omul "cazut",prizonier al identificarii cu vrittis ramane un terminal senzorial al Constiintei Cosmice("toti oamenii sunt ochii si urechile Constiintei Cosmice";doar sfantul sau omul sacru devine "flautul in care canta Divinitatea",locul de intalnire intre Cer,Pamant si Om-vedeti starile de constiinta (vedeti:avastha) in diferite traditii spirituale si comentariul la ideograma chineza"sheng" Puterea pe care Sfntul o ia din realitatea sursa (Tao) nu este una abstract (spiritual), fr legtur cu lumea fizic, ci este una practic, care restituie ordinea pierduta ( sunt reparate dezordinile psihosomatice), tinereea (se inverseaza procesul de imbatranire) si vitalitatea (izvorul energiei vitale qi) . Imparialitatea in constiena este un instrument in procesul de tranziie de la difereniere la nondifereniere, in procesul de delocalizare (eliberare, extindere; de la ego, la non ego), un proces la captul cruia ajungem s trecem de la "a privi" (subiectiv; mijlocit), la "a vedea"( obiectiv; nemijlocit). Un semn al realizarii acestei tranzitii este stabilizarea in egalitatea mentala, cand ajungem sa privim egal lucrurile, asemenea unei oglinzi ( adica fara ego; atasari; respingeri; detasati; fara dorinta de a le poseda sau controla), intr-un mod invulnerabil la perturbatiile din mediu. Un al doilea semn este trecerea de la simturile grosiere, la cele subtile, la care se refera textul lui Zhuangzi [ capitolul 4] ilustreaza golirea psiho-afectiva("postul inimii" xin zhai) si tranzitia de la cunoasterea mijlocita (de urechea grosiera), la cea mijlocita (urechea corpului energetic subtil ): " Yan Hui i cere Maestrului nvturi despre postul inimii, Confucius i rspunde : "Fi un singur el( unifica focarele celor trei atentii). In loc s asculi cu urechea( atentia mentala), ascult cu inima (atentia afectiva). In loc s asculi cu inima ascult cu qi-ul. Auzul se oprete la ureche, inima se oprete la ceea ce se acord cu ea. Qi este golul care primete orice lucru. Cci numai Tao adun golul. Golul acesta este postul inimii"[Zhuangzi 4, pp. 67-68].

Evaluare