Sunteți pe pagina 1din 24

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Proiect circuite electronice

1. Tema

1.1 Scurt prezentare


Tema proiectului este construirea unui divizor de frecven fix cu 20 care numr in sens descresctor. Pentru a-l realiza, am folosit: un numrtor pe 8 bii. La ieirea sa se obine semnalul cu o frecven de 20 de ori mai mic dect cea de la intrare; un oscilator reglabil un circuit de memorare a impulsului de tergere un circuit de resetare o muf de alimentare

1.2 Descrierea funcional dup schema bloc


Alimentarea se face de la 912V i furnizeaza la ieire o tensiune de 5V cu ajutorul unei surse de alimentare. De la aceasta surs se alimenteaz toate blocurile funcionale ale divizorului de frecven. Oscilatorul reglabil genereaz un semnal dreptunghiular de frecven variabil ntre 5 Hz i 20 Hz. Ieirea sa este conectat la intrarea CPD (Count Down Clock Input) a numrtorului. Numrtorul pe 8 bii este un numrtor sincron reversibil care, n cazul de fa numr descrescator de la 19 sub aciunea impulsului de tact (CLOCK) generat de oscilator. Cnd ajunge la 0 acesta se ncarca din nou cu valoarea 19 prin intermediul unui circuit de memorare a impulsului de ncrcare (CMIL) a crui intrare este pinul nTCD (Terminal Count Down Output) a numrtorului, iar ieirea este pinul nPL(Parallel Load Input) a numrtorului. De asemenea este posibil i tergerea numrtorului prin acionarea unui buton ce face parte din cicuitul de resetare (RESET). Circuitul de resetare actioneaz la pinul MR (MASTER

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

RESET) care va terge numrtorul, moment in care se va aciona circuitul de memorare a impulsului de ncrcare care reiniia numrtorul pe 8 bii cu valoarea 19.

Figura 1 Schema bloc

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

2. Proiectarea blocurilor componente ale schemei bloc

2.1 Circuitul de tergere

Figura 2 - Scema circuitulului de tergere

Circuitul de tergere se folosete pentru resetarea numrtorului. Acesta este alctuit din rezistena R4=100k, condensatorul C5=100nF, dioda D4 de tipul 1N4148 i un buton. Circuitul este activ la apasarea butonului. Ieirea acestui circuit se leag la pinii MR ai numrtorelor pe 4 bii care formeaz numrtorul pe 8 bii. Aceste intrri sunt active pe 1 logic i au ca scop tergerea numrtorului, adic indiferent de valoarea pe care o conine numrtorul la un moment dat, la prezena 1 logic, numrtorul va fi iniializat cu valoarea 0.

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Datorit frecvenei de tact foarte redus, in momentul apsrii butonului, numrtorul se terge dar pe parcursul unui nivel al semnalului de tact, numrtorul va avea timp sa se rencarce cu valoarea 19.

2.2 Circuitul de memorare a impulsului de incrcare

Figura 3 Schema circuitulului de memorare a impulsului de ncrcare

Circuitul de memorare a impulsului de ncrcare este format din dou pori I-NU i un inversor, dar in acest proiect se folosesc acelai tip de porti pentru toate cele trei componente, adic se vor folosi trei pori Trigger Schmitt care fac parte din acelai circuit integrat 74HCT132. Acest circuit este practic un latch SR la intrrile cruia se aduc semnalul de tact negat i semnalul TCD al numrtorului. La ieirea acestui circuit va fi semnalul LOAD care va fi conectat la intrarea PL a numrtorului care este activ pe 0 logic. n momentul in care LOAD devine 0, PL devine activ i numrtorul se reiniializeaz cu valoarea 19. Aceast reiniializare se face prin aducerea la intrrile de date a numrtorului a valorii 19 in binar, adic 0001 0011, iar prin activarea intrrii PL numrtorul se ncarca cu valoarea 19, iar cand LOAD este pe 0, intrrile de date ale numrtorului nu vor fi active.

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

2.3 Oscilatorul reglabil

Figura 4 - Schema oscilatorului reglabil

Circuitul din figura 4 este circuitul prezent in proiect, dar acesta deriv din schema astabilului cu poart trigger Schmitt prezentat in figura 5. Pentru a fi un oscilator reglabil, rezistena R va fi dublat de o rezistena reglabil P.

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Figura 5 Schema astabilului cu poart trigger Schmitt

Pentru proiectarea oscilatorului se pleac de la formula urmtoare:


f = 1 1,24 RC

Care devine in cazul oscilatorului reglabil:


f = 1 1,24 ( R + P )C

Avnd in vedere ca frecvena de oscilaie trebuie s fie cuprins intre 5 si 20 de Hz i condensatorul C va fi luat de valoarea 100 nF, singura necunoscut este (R+P).
R +P = 1 1,24 fC

Pentru f=5 Hz:


R+P = 1 = 1,612 M 1,24 100 10 9 5

Pentru f=20Hz:
R+P = 1 = 0,403 M 1,24 100 10 9 20

Alegnd R=0,400M, se va calcula frecvena la care va funciona oscilatorul cu (R+P)=1,4M.


f = 1 = 5,7 Hz 1,24 100 10 9 1,4 10 6

Rezult ca se vor folosi urmtorele componente: R=0,400M, P=1M, C=100nF. Deoarece nu a fost gasit rezistena de 400k, s-a ales soluia cu doua rezistene de 820k in paralel, valoarea echivalenta fiind apropiat valorii cutate, adica 410k.

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

2.4 Numrtorul pe 8 bii

Figura 6- Schema numrtorului pe 8 bii

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Numrtorul pe 8 bii este alctuit din 2 numrtoare sincrone pe 4 bii de tipul 74HCT193 realizate in tehnologie CMOS(primul reprezint cei 4 bii mai puin semnificativi, iar al doilea cei 4 bii mai semnificativi). Pentru c in cazul de fa numrtorul trebuie programat s numere descresctor, intrrile CPU(Count Up Clock Input) se leaga la 5 voli, ieirea nTCD(Terminal Countdown Output) se leag la intrarea CPD(Count Down Clock Input), iar ieirile nTCU se las in gol. Pentru a incrca valoarea 19 in binar in numrtor, se conecteaz intrrile D0, D1 ale primului numrtor, respectiv intrarea D0 a celui de-al doilea la 5 voli, iar intrrile nPL(Parallel Load Input) se conecteaz impreun la ieirea circuitului de memorare a impulsului de incrcare. Incrcarea se face paralel n mai puin de un impuls de tact. Intrarea CPD a primului numrtor se conecteaz la semnalul de tact, iar ieirea TCD a celui deal doilea este ieirea la care se obine frecvena divizat i una din intrri pentru circuitul de incrcare. Pentru tergere, intrrile MR(Master Reset) se conecteaz impreun la ieirea circuitului de reset.

3. Schema electronic complet


9

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Figura 7 - Schema electronic complet

10

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

4. Simularea blocurilor componente

4.1 Simularea circuitului de tergere

Figura 8 Schema circuitului de tergere pentru simulare

11

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Figura 9 Formele de und pentru simularea circuitul de tergere

12

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

4.3 Simularea global

Figura 10 Schema circuitului pentru simularea global

13

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Figura 11 Formele de und pentru simularea global

14

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

4.3 Simularea oscilatorului

Figura 12 Schema oscilatorului pentru simulare

15

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Figura 13 Formele de und pentru simularea oscilatorului (f = 22Hz)

16

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

5. Lista componentelor

17

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

6. Cablajele

Figura 14 Dispunerea componentelor

18

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Figura 15 Traseele de pe top

19

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Figura 16 Traseele de pe bottom

20

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Figura 17 Traseele de pe top, bottom i dispunerea componentelor

21

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Figura 18 Placa - Top

22

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

Figura 19 Placa Bottom

23

Proiect circuite electronice

Divizor de frecven fix cu 20

7. Studiul estimativ al costului


7.1
Suprafaa plcuei = 42cm - costul proiectrii = 420, 5 = 21$

Costul proiectarii

7.2

Cost de producie

- cost componente = 3.21$ - cost pini = 950,001 =0, 095$ - cost depozitare = 0$ - cost procesare = 0, 043$ - cost ntreinere = 0, 0025$ - stoc siguran = 2% din cost componente = 0.064$

7.2.1 Costul producerii plcii echipate


- cost cablaj imprimat = 420, 031 = 1, 302$ - cost trasee = 1060, 02 = 2, 12$ - cost asamblare = 0,1$ - cost testare = 0,15$ - cost depanare = 0$ - cost control calitate = 950,004 = 0, 38$ - cost sursa alimentare = 3$

7.3
- cost cabluri de legatura = 20, 25= 0, 5$

Costuri auxiliare

7.4
- cost total = 31.96$

Total general

24