Sunteți pe pagina 1din 296

Clive Cussler, marele maestru al romanului american de actiune si aventuri, a copilrit n Alhambra, California.

A studiat la Colegiul Pasadena City timp de doi ani, dup care s-a nrolat n trupele de Aviatie pe timpul Rzboiului din Coreea, unde a lucrat ca mecanic de avion si inginer de zbor n cadrul Serviciului de Transport Aerian al Armatei. Dup liberare, a devenit copywriter si apoi director de creatie pentru dou mari agentii de publicitate. La acea vreme, el a scris si produs reclame pentru radio si televiziune care au cstigat numeroase premii internationale, dintre care unul la Festivalul de Film de la Cannes. Clive are 3 copii: Teri, fiica nscut n 1957, Dirk, nscut n 1961 si Dayna, nscut n 1964. Cussler a nceput s scrie n 1965 si a publicat primul su roman cu Dirk Pitt n 1973, intitulat THE MEDITERANEAN CAPER. Prima lucrarea de non-fictiune, THE SEA HUNTERS, a fost lansat n 1996. Datorit acestei lucrari, Consiliul Guvernatorilor Colegiului de Marina de la Universitatea de Stat din New York a considerat THE SEA HUNTERS a fi o teza de doctorat si i-a acordat lui Cussler titlul de Doctor n Filosofie n luna Mai a anului 1997. A fost prima dat de la fondarea Colegiului n anul 1874 cnd s-a acordat drept rsplat un astfel de titlu. Renumit colectionar de automobile clasice, Cussler detine 85 de exemplare frumoase cu design interior lucrat manual dar si automobile decapotabile din anii '50 lucrate n serie. Ele sunt adpostite n apropierea localitatii Golden, Colorado. n prezent, Cussler si mparte timpul ntre muntii din Colorado si deserturile din Arizona. Romanele lui Clive Cussler sunt publicate n peste 40 de limbi strine n mai mult de 100 de tri, cititorii si depsind cifra de 125 de milioane.

Clive Cussler

Cyclops Volumul 1+2

9 martie 1918 Marea Caraibilor


Clipele mineralierului Cyclops erau numrate. Peste exact patruzeci si opt de minute avea s devin groapa comun a celor trei sute nou persoane aflate la bordul su, pasageri si echipaj laolalt, o tragedie cu neputint de nchipuit nici n cele mai negre presimtiri, dezmintit de o mare cu ap lin si un cer limpede ca de cristal. Pn si pescrusii care-l nsotiser n ultima sptmn tsneau din mare cu o lenes indiferent si-apoi se afundau, cu simturile molesite de vremea blnd. Briza usoar de la sud-est abia unduia steagul american de la pupa. La ora trei si jumtate n acea dimineat, cei mai multi dintre pasageri si marinarii care iesiser din cart nc dormeau. Doar ctiva, incapabili s doarm de cldura molesitoare a vntului de flux, stteau pe puntea superioar, aplecati peste balustrad, urmrind lunecarea lin a prorei si nfundarea sa usoar n hula care se rostogolea sub vas. Talazurile preau s se miste sub suprafata neted a mrii, n timp ce forte nfricostoare se adunau n adncuri. La timona vasului Cyclops, locotenentul John Church se uita distrat pe hublou. Fusese de cart de la miezul noptii si altceva nu avea de fcut ca s rmn treaz. Remarc vag nltimea valurilor, tot mai mari, dar, atta timp ct erau blnde si rzlete, nu vedea nici un motiv s reduc viteza vasului. Mngiat de un curent prietenos, mineralierul nainta cu nou noduri, trndu-se sub propria greutate. Cu masinria nvechit si neglijat de mult vreme, vasul era mpins doar de motorul de la babord. La scurt timp dup plecarea din Rio de Janeiro, motorul de la tribord se defectase, iar mecanicul-sef spusese c reparatiile nu puteau fi fcute dect n Baltimore. Locotenentul Church trecuse mnat de ambitie prin toate gradele marinresti pn s ajung ofiter de vas. Era un tnr subtirel, grizonat nainte de vreme si mai avea doar cteva luni pn s mplineasc treizeci de ani. Navigase deja n jurul lumii de patru ori, pe o sumedenie de tipuri de vase. Cyclops era ns cel mai bizar vas cu care avusese de-a face n cei doisprezece ani petrecuti n marin. Aceasta era prima lui cltorie pe vasul construit n urm cu opt ani, o cltorie nu lipsit de ntmplri stranii. De la plecarea din port, un marinar czuse peste bord si fusese practic sfrtecat de elicea de la babord. Apoi, s-au ciocnit de crucistorul Raleigh si asta a produs usoare avarii celor dou nave. n arestul de la bord se aflau cinci prizonieri. Unul, condamnat pentru uciderea brutal a unui alt marinar, era transferat la nchisoarea naval din Portsmouth, New Hampshire. La intrarea din portul Rio, a fost ct pe-aci ca vaporul s se izbeasc de un recif, iar cnd secundul l-a acuzat pe cpitan c pune n pericol vasul prin modificarea directiei, a fost arestat si consemnat n cabina sa. n sfrsit, mai era si nemultumirea echipajului si problema motorului de la tribord si un cpitan care-si bea mintile. Trecnd n revist toate aceste incidente Church avu presimtirea c ceva si mai ru urma s se ntmple. ngndurarea sa aproape deprimant fu ntrerupta de niste pasi apsati care se apropiau din hol. Se rsuci si lu pozitie de drepti la vederea cpitanului care intra n cabina timonei. Cpitanul George Worley, comandantul mineralierului era asemenea unui personaj iesit din paginile crtii Comoara din Insul. Tot ce-i lipsea era peticul de pe ochi si piciorul de lemn. Era zdravn ca un taur, aproape c n-avea ceaf, iar capul masiv prea s-i

tsneasc direct din umeri. Minile i atrnau pe lng corp si erau cele mai mari pe care le vzuse Church vreodat: lungi si groase ct o enciclopedie. Vesnic certat cu regulamentul, Worley purta drept uniform la bordul vasului su papuci de cas, plrie tare si izmene lungi. Church l vzuse pe cpitan n uniform doar atunci cnd Cyclops trgea la mal si Worley mergea n port cu niscaiva treburi oficiale. Mormind un salut, Worley trecu pe lng el si plesni barometrul cu o lovitur zdravn. Se uit la el si ddu din cap: Nu-i ru deloc, spuse el cu un usor accent german. Totul pare n regul pentru urmtoarele douzeci si patru de ore. Cu putin noroc, o s fie o datorie linistit, cel putin pn ajungem la Cap Latterass. Toate navele dau de dracu lng Cap Hatteras, spuse Church sec. Worley intr n sala hrtilor si privi iscoditor linia trasat care nsemna cursul navei Cyclops si pozitia sa aproximativ. Modific directia cinci grade nord, spuse el ndreptndu-se spre timon. O s ocolim Bancul Beah Ana-Marie. Ne-am abtut deja cu douzeci de mile la vest de cursul principal, spuse Church. Am eu motivele mele s evit crrile btute, i-o ntoarse Worley rspicat. Church se multumi s-i fac un semn crmaciului, iar Cyclops fu pus pe noua directie. Usoara rsucire lovi hula de la babord, iar cursul se schimb. Vasul prinse s nainteze anevoie. Nu m prea impresioneaz marea asta, numai c valurile au devenit ceva cam prea mari, spuse Church. Nu-i lucru neobisnuit n apele astea, replic Worley. Ne apropiem de zona unde se ntlnesc Curentul ecuatorial de nord si cel al Golfului. Am vzut marea neted ca o coal de hrtie, alteori cu valuri nalte de sase metri, rostogolindu-se frumusel si sfrmndu-se sub chil. Church vru s spun ceva, dar se opri, ascultnd. Un sunet de metal frecat de alt metal scrsni si invad cabina. Worley se purt de parc nu s-ar fi ntmplat nimic. Church, ns, se ndrept spre peretele din spate si scrut puntea lung a vasului. Era o nav mare pentru vremurile acelea, cu o lungime de o sut saizeci si doi de metri si o travers de douzeci de metri. Construit la Philadelphia, n 1910, functionase n cadrul Serviciului naval auxiliar din Flota Atlanticului. Cele sapte cale imense puteau adposti zece mii cinci sute de tone de crbune, dar n cltoria asta transporta unsprezece mii de tone de mangan. Coca ei era instalat adnc n ap, la treizeci de centimetri sub linia de plutire. Pe ct putea s-si dea seama Church, vasul era periculos de suprancrcat. Privind spre pupa, Church vzu cele douzeci de macarale de ncrcare ivindu-se din ntuneric, cu imensele gheare ale cupelor asigurate pentru vreme rea. Dar el mai deslusea si altceva. Coverta din mijloc se legna n ritmul valurilor ce lunecau sub chil. Dumnezeule! Coca se ndoaie dup mare, mormii Church. Worley nici mcar nu se sinchisi s priveasc. N-ai de ce te frmnta, fiule. Vasul meu va umbla mult vreme, cu putin trud. N-am vzut n viata mea un vas chinuindu-se n felul sta, insist Church. Worley se ls ntr-un fotoliu de rchit pe care l tinea pe punte si-si propti picioarele pe habitaclul busolei. Fiule, n-ai de ce s-ti faci griji pentru mineralierul Cyclops. sta o s strbat marea-n lung si n lat dup ce noi n-om mai fi. Nepsarea cpitanului nu reusi s domoleasc nelinistea lui Church. Ba mai mult, simtul primejdiei se adnci.

Dup ce pred cartul unui alt ofiter, Church prsii puntea si se opri la cabina de transmisiuni, la o ceasc de cafea cu radiotelegrafistul. Sparks, nu dormea astfel ca toti telegrafistii de vas, nlt privirea spre mirarea lui Church. Neata, domnule locotenent. Ai vreo stire interesant de la vasele din mprejur? Sparks ridic cstile de pe urechi: Poftim? Church repet ntrebarea. Doar o pereche de radiofonisti de pe dou nave comerciale care-si transmit mutrile de sah. Ar trebui s li te alturi ca s mai rupi monotonia. Damele sunt sportul meu, spuse Sparks. Ct de aproape sunt cele dou vase? Semnalele sunt destul de slabe... probabil se afl la mai bine de o sut de mile de noi. Church ncalec un scaun si-si sprijini bratele si brbia pe sptar. Cheam-i si-ntreab-i cum e marea pe la ei. Sparks ridic neputincios din umeri: Nu pot. Ai probleme cu transmittorul? E mai bun dect o trf havanez de saisprezece ani. Atunci, nu-nteleg. Ordinul cpitanului Worley, rspunse Sparks. Cnd am plecat din Rio, m-a chemat la el si mi-a spus s nu transmit nici un mesaj fr ordinul lui precis, nainte de-a ancora la Baltimore. Ti-a dat vreo explicatie? Nu, domnule. Al naibii de ciudat. Bnuiala mea e c trebuie s aib o legtur cu grangurul la pe care lam vzut mbarcnduse ca pasager la Rio. Consulul general? Am primit ordinul imediat dup ce a urcat la bord. Sparks se-ntrerupse si-si aps cstile pe urechi. Apoi ncepu s mzgleasc mesajul primit pe o bucat de hrtie. Dup cteva clipe, ntoarse spre Church o fat ngrijorat: Semnal de pericol. Church se ridic. Care-i pozitia? Douzeci de mile sud de Reciful Anguilla. Church fcu iute un calcul mental: Asta-nseamn c sunt la cincizeci de mile de, noi. Altceva? Numele vasului, Crogan Castle. Pror spart. Suprastructur avariat. Ia ap. Cer ajutor imediat. Pror spart, repet Church pe un ton mirat De la ce? N-au spus, domnule locotenent. Church se-ndrept spre us. M duc s-i raportez cpitanului. Transmite navei Castle c ne-ndreptm spre ei cu toat viteza. Chipul lui Sparks lu o expresie chinuit: V rog, domnule locotenent, nu pot. F-o! i ordon Church. mi asum ntreaga rspundere. Se rsuci, strbtu n fug coridorul si urc rapid scara care ducea la timon. Worley nc mai sttea n scaunul de rchit, balansndu-se o dat cu legnarea vasului. Ochelarii i alunecaser pe vrful nasului si citea din revista Liberty. Sparks a interceptat un S.O.S. la mai putin de cincizeci de mile de noi, anunt

Church. I-am ordonat s confirme receptionarea si s-i anunte c schimbm cursul s le venim n ajutor. Worley fcu ochii mari, sri din fotoliu si-si nclest minile de bratele lui Church, care tresri, lund-ul prin surprindere. Ai nnebunit? url el. Cine dracu ti-a dat dreptul s contramandezi ordinele mele? Durerea tsni din bratele lui Church cci strnsoarea ca de menghin din minile acelea l fceau s-si simt bicepsii storsi de orice vlag. Doamne Dumnezeule, cpitane, dar nu vei ignora un vas n pericol. Ba putem dac asa spun eu! Locotenentul rmase buimcit de iesirea lui Worley. Ochii injectati, privirea rtcit si duhnea de la o post a whisky. E o regul de baz pe mare, nu se ls el. Trebuie s le srim n ajutor. Se scufund? Mesajul spune c iau ap. Worley l mpinse pe Church la o parte. Pe dracu. Las-i pe nenorocitii ia s dea la pompe pn i-o salva vreun alt vapor, da n nici un caz Cyclops. Crmaciul si ofiterul de cart priveau uluiti scena n care Church si Worley se nfruntau fr s clipeasc. Atmosfera din cabin se umplu de tensiune. Acum toate nentelegerile trecute dintre ei rbufneau la suprafat. Ofiterul de cart fcu o miscare de parc ar fi vrut s intervin. Worley si ntoarse capul si mri: Mai bine vezi-ti de treaba ta si ai grij de timon. Church si frec bratul plin de vnti si l nfrunt pe cpitan: Protestez mpotriva refuzului dumitale de a rspunde la un S.O.S. si insist s fie consemnat n jurnalul de bord. Te previn... Si vreau s se consemneze c ai ordonat telegrafistului s nu transmit. Ai ntrecut msura, domnule. Worley vorbea apsat, cu buzele lipite ntr-o linie strns, subtire, cu fata scldat de sudoare. Consider-te arestat si consemnat n cabin. Mai aresteaz pe multi din ofiterii ti, sri Church iesindu-si din fire, si-ai s-ti conduci singur vasul sta blestemat. Deodat, nainte ca Worley s poat rspunde, Cyclops plonja adnc ntre valuri. Instinctiv, cliti de anii ndelungati pe mare, cei din cabin s-au agtat de primul obiect aflat la ndemn, ca s-si pstreze echilibrul. Grinzile navei gemur sub presiune, iar ei auzir cteva prituri. Sfnt Fecioar, murmur crmaciul, cu vocea ascutit de spaim. Gura, mri Worley, n timp ce Cyclops si rendrept pozitia la normal. A trecut si prin mri mai rele dect asta. ngrozit, Church si ddu limpede seama ce li se ntmplase. Cei de pe Crogan Castle, vasul care a trimis semnalul de pericol, spuneau c prora le e spart si suprastructura grav avariat. Worley se zgi la el. Ei si? Nu-ntelegi,... probabil c a fost lovit de un val urias. Vorbesti ca un nebun. Du-te n cabina ta, domnule. Nu vreau s-ti mai vd mutra pn n port. Church ezit, cu pumnii nclestati. Apoi, ncet, minile i se relaxar, pe msur ce-si ddu seama c orice alt discutie cu Worley era o pierdere de timp. Se rsuci si, fr un cuvnt, prsi cabina. Se opri pe punte si privi nspre prora. Marea prea nseltor de calm. Valurile sczuser sub trei metri si apa nu mai urca pe punte. si continu drumul si vzu

parmele legate de tambururi si de echipamentul auxiliar frecndu-se de parapet, n timp ce nava se legna purtat pe valuri. Apoi Church cobor s verifice cele dou cale cu minereu, scormonind ntunericul cu lanterna spre parapetii instalati s mpiedice manganul s se mprstie. Gemeau si scrsneau sub presiune, dar preau foarte rezistenti. Nu vedea nici un semn s se fi deplasat ceva. Si totusi simti o neliniste... si, pe deasupra, mai era si obosit. Cu un efort de voint, si reprim dorinta de a se ndrepta spre tihna cusetei sale, cci tot ce-si dorea acum era s nu mai stie de urgia de afar. Mai avea de fcut un tur de inspectie n sala masinilor, s verifice dac nava nu luase ap la santin. Drumul se dovedi lipsit de sens, prnd s confirme ncrederea lui Worley n Cyclops. Pe cnd strbtea coridorul ndreptndu-se spre popot s bea o cafea, usa unei cabine se deschise si-n prag apru consulul general al Americii n Brazilia, Alfred Gottschalk, care se opri, vorbind cuiva din interior. Church iscodi peste umrul lui Gottschalk si-l vzu pe doctorul vasului aplecat asupra unui brbat ntins ntr-o cuset. Fata pacientului exprima oboseal; era un chip tnr, blai, care contrasta vdit cu coama de pr alb de pe crestet. Ochii-i erau larg deschisi si reflectau team amestecat cu suferint, ochi care vzuser prea multe nenorociri. Scena era nc un episod ciudat care se aduga celorlalte din cltoria lui Cyclops nainte de plecarea din Rio, Church observase sosirea pe chei a unui convoi de masini. Consulul general coborase din masina oficial si-i dduse soferului instructiuni s-i fie ncrcate pe vas cuferele si geamantanele. Apoi, scrut vasul pn la ultimul detaliu, de la prora cu linii greoaie, neinspirate, care urcau, coborau si se opreau brusc, pn la pupa gratioas ca o cup de sampanie. n ciuda staturii sale mici si rubiconde, aproape comice, consulul general rspndea n jur aerul nedefinit al cuiva obisnuit cu cele mai nalte sfere ale puterii. si purta prul blond-argintiu excesiv de scurt, n stil prusac, iar sprncenele apropiate se potriveau perfect cu mustata tiat scurt din foarfece. Cel de-al doilea vehicul din convoi era o ambulant. Church privi cum o persoan era scoas pe targ si transportat la bord, ns nu reusi s zreasc nici o trstur prin voalul des care-i acoperea fata. Desi persoana de pe brancard fcea vdit parte din grupul consulului general, acesta nu-i ddu mare atentie, concentrndu-se n schimb asupra camionului cu copertin care trsese cu spatele. Urmri cu ngrijorare cum o lad dreptunghiular fu ridicat de una din macarale, rsucit n aer si depus n compartimentul din fat. Ca un fcut, Worley apru pe neasteptate s supravegheze personal ncuierea calei. Apoi l salut pe Gottschalk si-l nsoti pn la cabina sa. Aproape instantaneu, ancora fu ridicat, iar vasul porni la drum ndreptndu-se spre larg. Gottschalk se-ntoarse si-l zri pe Church stnd pe culoar. Psii afar din cabin si trase usa-n urma sa, cu ochii mijiti a nencredere. Pot s v ajut cu ceva, domnule locotenent...? Church, domnule. Tocmai mi-am terminat turul de inspectie pe vas si mndreptam spre popot s beau o cafea. Doriti s m nsotiti? O umbr de usurare trecu peste fata consulului, care-i zmbi. As putea. Niciodat nu dorm mai mult de-o or. Asta o nnebuneste pe sotia mea. A rmas la Rio? Nu, am trimis-o naintea mea acas, n Maryland. Mi-am terminat misiunea diplomatic n Brazilia. Sper s-mi nchei cariera la Departamentul de Stat din Washington. Lui Church Gottschalk i se pru nefiresc de nervos. Ochii lui iscodeau culoarul de la un capt la cellalt si-si tampona tot timpul gura mic cu o batist de mtase. l lu pe Church de brat. nainte de a bea o cafea, v-ar deranja, domnule locotenent, s m-nsotiti pn la

cala bagajelor? Church fcu ochii mari. Binenteles, domnule, dac asa doriti. Multumesc, spuse Gottschalk. Am nevoie de ceva dintr-un cufr. Dac Church gsi rugmintea neobisnuit, nu spuse totusi nimic, doar ncuviint din cap si porni ctre pupa cu micutul consul general gfind n urma sa. Ajunser sus sisi croir drum pe calea de acces care ducea de la cabina cpitanului dinspre pupa, pn la puntea de la prora, trecnd pe sub suprastructura covertei, stngaci sustinut de montanti de otel, ca niste picioroange. Lumina aburit, suspendat ntre cele dou catarge frontale, ca un suport pentru reteaua scheletic care lega cele dou macarale, arunca o strlucire spectral reflectat de luciul straniu al talazurilor n miscare. Ajungnd la o trap, Church deschise zvorul si-l invit pe Gottschalk n jos pe-o scar, luminndu-i drumul cu lanterna. Cnd ajunser pe puntea de jos a magaziei, Church cut comutatorul si aprinse becul din tavan care scld ncperea ntr-o lumin glbuie, nepmnteasc. Gottschalk trecu pe lng Church si se-ndrept spre lada asigurat cu lanturi reunite la capete cu lacte mari. Se opri acolo cteva clipe, privind-o cu o expresie plin de respect, cu gndurile aiurea, ctre alte lumi si alte timpuri. Church se uita de-aproape pentru prima dat la aceast lad. Pe laturile sale din lemn greu nu se afla nici un marcaj. Aprecie c aceasta avea o lungime de trei metri, o nltime de un metru si o ltime de un metru si treizeci de centimetri. Nu putea ghici ct cntreste, ns bnuia un continut foarte greu. si aminti cum se-ntinsese vinciul cnd ridicase lada la bord. Curiozitatea rzbtu prin masca sa de nepsare. V deranjeaz dac v-ntreb ce contine? Privirea lui Gottschalk rmase atintit pe lad. O relicv arheologic n drum spre muzeu, rspunse vag. Trebuie s fie pretioas, insist Church. Gottschalk nu rspunse. Ceva de pe capac i atrsese privirea. Scoase o pereche de ochelari si privi prin lentile. Minile ncepur s-i tremure si trupul i ncremeni. A fost fortat. - Imposibil. Capacul este att de strns de lanturi, nct verigile au lsat urme pe lemn. Priveste aici, spuse el, artnd un punct. Se vd urme acolo unde capacul a fost fortat. Zgrieturile alea probabil au fost fcute la mbarcarea lzii. Dar nu erau acolo acum dou zile cnd am verificat-o, sustinu Gottschalk ferm. Cineva din echipajul dumitale a umblat la ea. V faceti griji degeaba. Ce marinar ar fi interesat de o relicv care cntreste pe putin dou tone? Si, apoi, cine, n afar de dumneavoastr, mai are cheile de la lact? Gottschalk se ls n genunchi, smuci de unul din lacte si rmase cu brida lui n mn. n loc s fie de otel, era de lemn. Acum prea nfricosat. Ca hipnotizat, se ridic ncet, privi slbatic prin compartiment si nu rosti dect un cuvnt: Zanona. Era ca si cum s-ar fi declansat un cosmar. Urmtoarele saizeci de secunde au fost clipe de groaz. Consulul general a fost ucis att de rapid nct Church a rmas mpietrit de spaim, mintea nentelegnd nimic din ce vedea petrecndu-se sub ochii si. O siluet sri din umbr pe capacul lzii. Brbatul era mbrcat n uniform de marinar, dar nu puteai fi nselat de trsturile rasei sale, pr negru aspru si tepos, pometi proeminenti, ochi negri, lipsiti de orice expresie. Fr s scoat un sunet, amerindianul nfipse o lance n pieptul lui Gottschalk pn

ce vrful ei iesi prin spate, cam de douzeci si cinci de centimetri. Consulul general nu czu imediat. si ntoarse usor capul spre Church, cu pupilele lrgite si lipsite de orice viat. ncerc s spun ceva, dar nici o vorb nu iesi, doar un soi de tuse glgit care-i nsngera buzele si brbia. Cnd ncepu s se prbuseasc, indianul i puse un picior n piept si smulse lancea din trupul su. Asta era prima oar cnd Church l vedea pe ucigas. Indianul nu fcea parte din echipajul vasului si nu putea fi dect un pasager clandestin. Nu se citea pic de rutate pe fata lui tuciurie, nici mnie, nici ur, doar o expresie ca a unei msti tiate n piatr. Prinse lancea aproape neglijent si, tcut, sri de pe lad. Church si adun fortele pentru atacul slbaticului. Sri n lturi cu agilitate, evitnd mpunstura sulitei si zvarli cu putere lanterna n fata indianului. Se auzi o bufnitur surd cnd tubul metalic i lovi falca dreapt, zdrobindu-i osul si fcnd s sar ctiva dinti. Apoi, si prvli pumnul n gtlejul indianului. Lancea czu pe podea, iar Church o nhat de vrful din lemn si o ridic deasupra capului. Deodat, totul se nvlmsi cumplit n cal, iar Church se pomeni luptndu-se s-si tin echilibrul pe podeaua care se nclinase cu aproape saizeci de grade. Cumva reusi s se mentin pe picioare, purtat n jos de gravitatie, pn cnd atinse peretele nclinat. Corpul inert al indianului se rostogoli si i se opri la picioare. Apoi privi cu spaim neputincioas cum lada desfcut din lact se prvlea pe podea, zdrobind corpul indianului si tintuind piciorul lui Church de peretele de otel. Izbitura deschisese pe jumtate capacul lzii, dezvlundu-i continutul. Church se uit uluit nuntru. Privelistea neasteptat care-i apru n lumina tremurtoare fu ultima imagine care-i rmase ntiprit n timpul fractiunilor de secund care-l desprteau de moarte. La timon, George Worley asista neputincios la o scen nfricostoare. Prea c deodat, vasul se prbusise ntr-o groap fr fund. si prvlise prora n hul de dedesubt, iar pupa se npustise n sus, cu elicele mult deasupra apei. n bezna clocotitoare de deasupra, luminile de drum se reflectau ca pe un zid ntunecat care se ridica acoperind stelele. Adnc, din mruntaiele calei, veni un huruit ngrozitor care se simti ca un cutremur, fcnd nava s se zguduie de la prora pn la pupa. Worley nu mai avu timp s dea glas panicii care-l strbtu ntr-o strfulgerare. ncrctura se desprinse din chingi, iar minereul de mangan deschise n cderea sa drumul lui Cyclops spre adncuri. Mut de uimire, crmaciul privea nspre babord, unde stlpul de sustinere, greu si nalt ct o cldire de zece etaje, se prvlea venind spre ei cu bubuit de avalans. Milioane de tone de ap sfrmar violent temelia navei inundnd complet prora si suprastructura. Usile dinspre covert fur spulberate de apa care invada cabina. Cu mintea paralizat, Worley se prinse de balustrad, incapabil s nteleag c sfrsitul era inevitabil. Valul mtur nava. Prora se rsuci fcnd s prie grinzile de otel si ncovoind chila. Plansele strasnic nituite ale carenei fur smulse de parc erau de hrtie. Cyclops se scufund si mai adnc sub imensa presiune a valului. Elicea lui musc apa din nou, strpungnd si mai mult adncurile oceanului. Cyclops nu mai avea scpare, Se prbusea tot mai afund, pn ce trupul su zdrobit si oamenii captivi se prbusir pe nisipul de pe fundul mrii, lsnd n urm un stol de pescrusi nuci, ca singur semn al soartei sale nefericite.

Partea nti PROSPERO 1. 10 octombrie 1989 Key West, Florida


Dirijabilul sttea suspendat n aerul tropical, tcut si nemiscat ca un pestisor n acvariu. Botul su se atingea usor de catargul de ancorare, cu trenul de aterizare ca unic punct de sprijin. Era un Zeppelin mbtrnit si obosit, cu nvelisul odat argintiu acum decolorat, zbrcit si peticit. Cabina de control prins sub pntecul su aducea cu o barc antedeluvian, iar ochiurile de sticl erau nglbenite de vreme. Numai cele dou motoare de propulsare de dou sute de cai putere fiecare preau a fi noi, pentru c fuseser minutios refcute s arate ca odinioar. Fat de mai tinerele sale surate care brzdeaz cerul stadioanelor, nvelisul su etans era confectionat din aluminiu si nu din poliester cauciucat, fiind sustinut de dousprezece cadre circulare care-l fceau s semene cu o spinare de peste. n form de trabuc, avea o lungime de cinci metri si continea cinci mii de metri cubi de heliu, iar dac vntul nu-i btea din fat, reusea s se strecoare printre nori cu o vitez de saizeci si dou de mile la or. Zeppelinul metalic blindat numrul doi fusese construit la Detroit si apoi preluat de marina american, n 1929, unde functionase sub indicativul ZMC-2. Spre deosebire de majoritatea aeronavelor timpului, prevzute cu patru stabilizatoare masive, Zeppelinul nostru avea opt aripioare mai mici amplasate pe coad. Foarte modern pentru vremea sa, servise excelent pn n 1924 cnd fusese demontat si apoi dat uitrii. Timp de patruzeci si sapte de ani, ZMC-2 zcuse ntr-un hangar prsit al unei baze aeronavale abandonate, de lng Key West n Florida. Apoi, n 1988, guvernul a vndut proprietatea unui concern financiar n fruntea cruia se afla un mare proprietar de ziar, Raymond LeBaron, a crui intentie era s o transforme n baz de agrement. La scurt timp de la sosirea sa de la Chicago, unde se afla sediul corporatiei sale, n inspectie pe noua proprietate, LeBaron ddu peste rmsitele prfuite si ruginite ale dirijabilului ZMC-2 care-i strni pe dat interesul si hotr s o dedice publicittii. Btrna nav fu reconditionat, asamblat bucat cu bucat, motoarele fur complet refcute iar, n final, fu botezat Prospero dup numele revistei de afaceri care sttea la temelia imperiului su financiar. Numele su, scris cu litere mari, rosii, se odihnea ca un imens blazon pe o latur a carapacei. LeBaron nvt s piloteze dirijabilul Prospero si reusi s tin n fru capriciile navei, s-o redreseze cu mn ferm, cnd era nevoie, si s o mentin pe directie la orice schimbare a vntului. Pentru c Prospero nu avea pilot automat care s-i redreseze botul la o rafal neasteptat sau s-l nalte la o briz mai usoar. Altminteri, foarte sprinten, se adapta cu usurint oricrei schimbri atmosferice. O ploicic mrunt lipindu-i-se de carcas, i putea ngreuna volumul cu sute de kilograme, stirbindu-i astfel din eleganta zborului, iar un curent de aer uscat suflndu-i n pntece dinspre nord-vest punea la grea ncercare miestria pilotului, n lupt cu nava mpins spre nltimi nedorite. LeBaron era ncntat de noua experient. S ghiceasc cu o fractiune de secund nainte miscrile acelui burduf umplut cu gaze si-apoi s lupte cu capriciile sale l stimula nespus, depsind cu mult plcerea de a pilota oricare dintre cele cinci avioane cu reactie ale corporatiei sale. Ori de cte ori avea ocazia s scape de la ntrunirile corporatiei, LeBaron ddea o fug la Key West si survola insulele din Marea Caraibilor, astfel nct,

curnd, Prospero deveni o siluet familiar deasupra Insulelor Bahama. Un lucrtor de pe plantatiile de trestie de zahr a descris odat dirijabilul foarte exact, comparndu-l cu un porcusor care merge napoi. Dar, ca mai toti ntreprinztorii de succes, LeBaron era asaltat de idei noi, vesnic frmntat de dorinta de a mai aduga o reusit palmaresului su si, dup nici un an, interesul su pentru dirijabil ncepu s se sting. Si iat c-ntr-o sear, fu abordat pe falez, de un veteran al plajelor, pe nume Caesar, care, n fruntea firmei sale de epave pompos intitulat Companii Inc. organiza expeditii de recuperare a epavelor pierdute n larg. n timpul unei conversatii la un pahar de rom cu gheat, dac n-au fost chiar mai multe, Caesar rosti cuvntul magic care de cinci sute de ani ncoace a nflcrat imaginatia omului, fcndu-l uneori s-si piard mintile, si pricinuind probabil mai multe nenorociri dect jumtate din rzboaiele de pe pmnt. Acest cuvnt era comoar. Ascultnd povestile depnate de Caesar despre galerele spaniole care odinioar brzdau n lung si-n lat apele Mrii Caraibilor, cu calele pline ochi de aur si argint, nave acum pierdute printre corali, pn si un magnat al finantelor att de ncercat n afaceri cum era LeBaron putea fi strnit. Asa c btu palma cu Caesar si asa ncepu o nou asociere. Interesul lui LeBaron pentru Prospero fu astfel trezit din nou. Dirijabilul era o perfect platform de observare pentru localizarea epavelor pierdute-n larg. Avioanele erau prea rapide pentru supraveghere aerian, iar elicopterele, limitate ca timp de zbor, mai si tulburau suprafata apei cu palele de aer strnite de elice. n schimb, dirijabilul putea rmne-n aer dou zile n pas de croazier. Un ochi ager ar fi putut detecta cu usurint de la o sut treizeci de metri orice obiect fcut de mna omeneasc aflat pn la treizeci de metri sub apa calm si limpede a mrii. *** Zorile se ridicau deasupra Golfului Florida si a celor zece brbati din echipa de la sol care se nvrteau n jurul lui Prospero, si l inspectau naintea zborului. Soarele mngia imensa carcas acoperit de roua diminetii si ea prea un balon de spun n razele strlucitoare. Dirijabilul era asezat pe o pist de beton din ale crei crpturi se iteau buruieni si scaieti. O usoar briz adia dinspre Golf, rsucindu-l n jurul axei sale si asezndu-l cu fata la vnt. Majoritatea celor zece membri ai echipajului erau tineri, bronzati si lejer mbrcati n sorturi, costume de baie sau jeans. Nu ddur mare atentie limuzinei duble, un Cadillac, care travers pista si care se opri lng un camion mare ce servea drept atelier de reparatii, birou al sefului echipei si cabin de transmisiuni totodat. Soferul deschise portiera, iar LeBaron cobor din masin, urmat de Buck Caesar care se ndrept imediat spre nacela dirijabilului cu un sul de hrti maritime sub brat. ngrijit si plesnind de sntate la cei saizeci si cinci de ani ai si, LeBaron i domina pe cei din jur cu statura sa de un metru nouzeci. Prul grizonat l purta ngrijit pieptnat, iar ochii, cprui-deschis, aveau privirea preocupat a unei persoane cu mintea scrutnd viitorul. Se aplec si vorbi pret de cteva clipe unei femei atrgtoare, tolnit pe bancheta din spate. O srut usor pe obraz, nchise usa si se ndrept spre Prospero. Cel de-al treilea membru al echipajului era Buck Caesar, un brbat ntre dou vrste, c-un nelipsit zmbet blnd pe fata-i tbcit ca o piele de vitel. Privirea i era ns sireat, iar corpul su pstra fermitatea caracteristic unui boxer. Sttea aplecat asupra unei msute, contemplndu-si hrtile si umplea cu ptrtele un sector din preajma Canalului Bahama. Un fum albstrui tsni din teava de esapament cnd LeBaron porni motorul. Echipajul de la sol desfcu ctiva saci de balast si-i arunc din nacel.

Unul din membrii echipei, vntorul de fluturi, ntinse un giroscop prins pe un bt lung pentru ca LeBaron s poat nregistra exact directia vntului. LeBaron ddu semnalul de pornire. Seful echipei trase sabotul de lemn care mpiedica roata de aterizare, botul fu eliberat de catargul de ancorare, iar oamenii care tineau frnghiile la bot, traser n lturi si-apoi le ddur drumul. Cnd nava se eliber n sfrsit, LeBaron slbi frnele si bg n vril roata de elevare de lng scaunul su. Prospero fu mpins n sus, la patruzeci si cinci de grade, si usurel, se avnt spre cer. Echipa de la sol privi n urma sa pn ce uriasul aparat se pierdu n zare, deasupra apelor verzi-albstrii ale golfului. Apoi si concentrar interesul asupra limuzinei si a siluetei feminine din spatele geamurilor nchise la culoare. Jessie LeBaron mprtsea gustul de aventur n aer liber al sotului ei, dar, fiind socotit o femeie la locul ei, prefera s patroneze baluri de binefacere sau ntruniri politice pentru strngerea de fonduri, mai degrab dect s-si piard timpul n cutarea unor comori mai mult dect dubioase. Plin de viat, cu o gur expresiv, capabil s etaleze o duzin de zmbete la ocazie, era o femeie de cincizeci de ani care nu arta s aib mai mult de treizeci si sapte. Jessie avea forme generoase, dar nc ferme si o piele fin ca de catifea. si lsase prul natural, cenusiu. Ochii mari, negri, nu pstrau acea expresie fecal care rmne de obicei dup operatiile de chirurgie plastic. Cnd dirijabilul dispru n zare, Jessie rosti n interfon: Angelo, te rog s m conduci la hotel. Soferul, un cubanez cu fata tuciurie ca o gravur de pe timbre, duse dou degete la cozoroc si ncuviint dand din cap. Lucrtorii privir Cadillac-ul ntorcnd si ndreptndu-se spre poarta principal a fostei baze militare. Apoi cineva scoase o minge de volei. Curnd apru si un fileu si oamenii trasar cercul se imprtir pe echipe, ncepur jocul pentru a le trece timpul n vederea asteptrii dirijabilului n interiorul camionului Seful echipei si radiofonistul primeau rapoartele transmise de pe dirijabil. LeBaron transmitea cu regularitate la interval de jumtate de Or, descriind pozitia aproximativ, schimbrile de vreme sau vapoarele care navigau sub ei. Apoi, la dou si jumtate dup-amiaz, transmisiunea ncet brusc. Radiofonistul ncerc s localizeze dirijabilul, dar nu primi nici un rspuns. Trecu de ora cinci, si nu receptiona nici un cuvnt. Afar, lucrtorii si ncetar jocul si se strnser n fata usii cabinei de transmisiuni n timp ce, n interior, tensiunea crestea tot mai mult. La ora sase, neprimind nc nici un rspuns de pe dirijabil, seful echipei alarm paza de coast. Ceea ce nimeni nu stia, si nici mcar nu bnuia, este c LeBaron si prietenii lui de la bordul lui Prospero se topiser misterios ntr-o aventur care depsea orice nchipuire si ntrecea dimensiunile unei simple vntori de comori.

2.
Zece zile mai trziu, presedintele Statelor Unite privea gnditor de la fereastra limuzinei sale peisajul de afar si btea usor darabana cu degetele pe genunchi. Nu vedea ns ntinderile pitoresti care se desfsurau dinaintea ochilor, lui renumitul tinut al cailor din Potomac, Maryland. Si nu ddu nici o atentie soarelui strlucitor care se oglindea pe pielea cailor pur snge, hoinrind pe pajisti si cmpii. Imaginile care i se perindau n minte se nvrteau n jurul evenimentelor ciudate care l propulsaser la Casa Alb. Ca vicepresedinte, a trebuit s depun jurmntul pentru cel mai important post al natiunii atunci cnd predecesorul su a fost obligat s demisioneze din cauza unei boli mintale. Din fericire, presa nu se lansase ntr-o campanie de investigatii si dezvluiri. Sigur c fuseser luate interviuri de rutin naltilor demnitari de la Casa Alb, diversilor lideri din Congres si catorva psihiatri celebri, ns nu iesi nimic la suprafat care s aduc a intrig ori a conspiratie. Fostul presedinte prsi Washingtonul si se retrase la ferma sa din New Mexico, foarte respectat si privit cu compasiune de popor, n timp ce adevrul fu cu grij ascuns publicului, rmnnd cunoscut doar catorva, putini la numr. Noul sef al executivului era un brbat energic, bine cldit, nalt de peste un metru optzeci si cntrind cam o sut de kilograme. Fata cu maxilare puternice exprima fermitate, iar atunci cnd era preocupat, si ncrunta sprncenele deasupra ochilor de un gri-cenusiu intens care-si pstrau o expresie nseltoare de limpezime. Prul argintiu era tuns ntotdeauna ngrijit, cu crare pe dreapta, n stilul fermierilor din Kansas. Nu era privit ca un brbat frumos sau cuceritor, ns exercita asupra celorlalti un farmec si atractie nedefinite care emanau prin toti porii. Desi era politician de carier, si construise o imagine oarecum naiv despre guvern, pe care-l percepea ca pe o mare echip n fruntea creia se afla el, antrenorul care lanseaz mingea-n joc. Foarte apreciat pentru ideile sale novatoare si pentru energia sa, se nconjurase de un cabinet cu oameni bine pregtiti, preocupati mai degrab s lucreze n bun ntelegere cu Congresul si nu de o band de oportunisti interesati de instalarea puterii personale si de consolidarea propriei pozitii. Atentia i se ndrept acum spre tinutul pe care-l strbteau, iar soferul, agent n Serviciile Secrete, ncetini, vir si, iesind de pe soseaua River Road North, trecu printr-o poart masiv din piatr si intr pe un domeniu nconjurat de un gard alb, metalic, Din gheret, iesir un portar n uniforma grzilor de securitate si un agent secret n haine de lucru si cu ochelari de soare. Acestia aruncar o privire rapid n masin si ddur din cap, semn c-l recunoscuser. Agentul vorbi ntr-un radio transmittor prins ca un ceas la ncheietur: Vine seful. Limuzina rul pe aleea mrginit de pomi care ducea la Clubul Congresului, ls pe stnga terenurile de tenis cu cohorta sotiilor de senatori uitndu-se dup ea si trase la intrarea strjuit de coloane a cldirii clubului. Hoskins administratorul clubului se ndrept spre masin si deschise usa din spate Pare o zi excelent pentru golf, domnule presedinte. Am jucat si pe timp mai prost, spuse Presedintele trii. Ce n-as lua de poman si eu optzeci de puncte. As vrea si eu, spuse presedintele urmndu-l pe Hoskins spre vestiarele din spatele clubului. N-am mai marcat cinci puncte de cnd m-am instalat n Biroul Oval. Totusi, nu-i ru deloc pentru cineva care joac doar o dat pe sptmn.

Da, mai ales c-mi vine tot mai greu s m concentrez asupra jocului. Monitorul clubului si fcu aparitia, se ndrept spre ei si strnse mana presedintelui: Reggie v asteapt cu crosele de golf la linia de plecare. Presedintele fcu semn c a nteles, urc alturi de el n cartul de golf si, mpreun, se ndreptar pe o potec care ocolea un helesteu spre cel mai mare teren de golf din tar. Reggie Salazar, un sud-american mruntel si subtirel i astepta sprijinindu-se de un sac mare de piele burdusit cu crose de golf, care-i ajungeau pn la piept. Aspectul lui Salazar ar fi putut nsela. Ca un asin din Muntii Anzi, putea s care dup el un drug de fier de douzeci si cinci de kilograme, pe tot circuitul de golf, nu mai putin de optsprezece porti, fr s-si piard o clip suflul si fr un strop de sudoare. Cnd nu era dect un pusti de treisprezece ani, trecuse granita de la California Baja la treizeci de mile de San Diego, purtndu-si mama bolnav pe brate si pe sora de trei ani n carc. Cnd, n 1985, toti transfugii au fost amnistiati, Reggie Salazar a nceput s lucreze pe terenul de golf, pentru ca n final s ajung biat de mingi la turneele de golf profesionist. Intuia perfect terenul cu toate ondulrile sale ca si cnd ar fi fost fcuti unul pentru altul si alegea cu mult fler crosa potrivit pentru loviturile mai grele. Salazar era istet, chiar putin filozof, ba uneori trantea cte o vorb de duh care l-ar fi umplut de invidie chiar si pe Casey tengel. Cu cinci ani n urm, presedintele l luase cu el la turneul congresmenilor si de atunci rmseser buni prieteni. Salazar se mbrca simplu, ca un fermier; jeans, cmas western, cizme nalte cu botul ascutit si nelipsita plrie de pai cu boruri imense. l recunosteai dintr-o mie. Saiudos, domnule presedinte, l ntmpin el n engleza sa de granit, cu ochii lui cprui, de culoarea cafelei, lucind de plcere. Vreti s mergeti pe jos sau cu electrocarul? Presedintele strnse mna ntins de Salazar. Nu mi-ar strica putin miscare, asa c hai s-o um pe jos si poate ne ntoarcem cu electrocarul. Ddu prima lovitur, o minge luftat cu efect, care czu la dou sute de metri mai ncolo, chiar ling marginea pistei. Si pe cnd se-ndeprta de primul stlp, grijile legate de conducerea trii se topir si-i iesir complet din minte, cci tot ce-l frmnta acum era cum s-si plnuiasc urmtoarea lovitur. A jucat asa, tcut, minge dup minge, pn ce, cu o lovitur scurt marc un punct si mingea se rostogoli n poart. Abia acum se destinse si-i ntinse crosa scurt lui Salazar. Ia, spune, Reggie, ai vreo sugestie legat de Colina Capitoliului? Prea multe termite negre, replic Salazar cu o schism comic. Termite negre? Pi da, toti poart costum negru pe-acolo si misun ca apucatii. Si nu fac dect s scoat tone de hrtie si s dea din gur. Io as da o lege prin care as interzice congresmenilor s se-ntlneasc mai mult de o dat pe an. Asta ar aduce mai putine belele. Presedintele rse. Dac m gndesc bine, cred c te-ar aplauda pentru idee cam dou sute de milioane de electori. Continuar circuitul urmati ndeaproape, discret, de doi agenti speciali ntr-un electrocar si de vreo duzin de indivizi care ddeau trcoale terenului de golf. Ct dur partida, atmosfera fu vesel si destns. Dup ce a scos mingea din poarta de pe a noua portiune de parcurs, scorul ajunsese la treizeci si nou de puncte, ceea ce nu era dect o victorie nensemnat. Hai s facem o pauz nainte de a ne concentra asupra portii urmtoare, spuse presedintele. Eu am de gnd s srbtoresc cu o bere, ce-ai zice s m-nsotesti? Nu, multumesc, domnule. Mai bine-n timpul sta curt crosele de iarb si de mizerie.

Presedintele i ntinse crosa. Cum vrei. Dar insist s bem mpreun un phrel dup cea de-a optsprezecea poart. Salazar se lumin ca un far n noapte: Sunt onorat, domnule presedinte. Apoi plec n trap spre baraca lui modest. Douzeci de minute mai trziu, dup ce vorbise la telefon cu seful de cabinet de la Casa Alb si dup ce dduse pe gt o sticl de Coors, presedintele iesi din cldirea clubului si se-ndrept spre Salazar, care sedea ghemuit n electrocar lng stlpul 9, cu plria adnc tras peste ochi. Purta acum mnusile de lucru din piele, iar minile se odihneau lenes pe volan. Ei, hai s vedem dac sar de optzeci de puncte, spuse presedintele cu ochii scnteind la gndul unei partide bune. Fr s scoat un cuvnt, Salazar i ntinse o cros universal. Presedintele o lu si o privi nedumerit: Bine, dar e o lovitur scurt. Nu crezi c ar fi mai potrivit crosa de lemn numrul trei? Privind n jos, cu plria ascunzndu-i orice expresie de pe chip, Salazar scutur tcut din cap. Bine, tu stii mai bine, spuse presedintele dispus s fie de acord. Se apropie de minge, potrivi crosa bine cu ambele mini, si arcui spatele pentru o lovitur prin pendulare, si nclin capul cu elegant, se pregti s loveasc, ns miscarea pe care o imprim crosei fu cam stngace. Mingea zbur peste gardul viu si ateriz departe, n afara traseului. Fata presedintelui era mai mult dect surprins cnd si lu jalonul si se urc la locul lui n electrocar. E prima dat cnd te vd alegnd o cros proast. Salazar nu rspunse. Aps pedala electric, trase de volan, cartul se ndrept spre a zecea portiune de parcurs acoperit cu iarb. Cam pe la jumtatea drumului, bg mana n buzunar si scoase un pachetel pe care-l puse pe bord, chiar n fata presedintelui. Ce, ti-ai adus o gustare n caz c ti se face foame? ntreb presedintele bine dispus. Nu, domnule, este o bomb. Sprncenele presedintelui se ridicar a iritare. Nu e o glum bun, Reggie... Dar rmase asa, cu gndul nerostit pn la capt, cci plria se ridicase, iar presedintele se pomeni privind n ochii albastri-indigo ai unui necunoscut.

3.
V rog s v tineti minile acolo unde sunt, spuse strinul pe un ton detasat, de conversatie. Stiu c ati convenit s faceti un semn ctre agentii dumneavoastr cnd credeti c viata v este pus n pericol. Presedintele sedea ca un copac doborat, nevenindu-i s cread ce i se ntmpla, mai mult curios dect nfricosat. Tcea, cntrindu-si cuvintele nainte de a vorbi. Ochii i rmaser pironiti pe pachet. Este un act prostesc, rosti el n cele din urm. N-ai s apuci s te bucuri de el. Nu este vorba despre un asasinat. Nu vi se va ntmpla nimic dac veti respecta strict instructiunile mele. Acceptati? Dar stii c ai curaj, domnule! Necunoscutul trecu peste remarc si continu pe tonul unui profesor care pred elevilor si codul bunelor maniere: Bomba pulverizeaz carne si oase pe o distant de douzeci de metri n jur. Dac ncercati s v alertati gorilele am s actionez comanda electronic nfsurat pe ncheietura minii mele. V rog s continuati partida ca si cnd nu s-ar fi ntmplat nimic. Opri cartul la ctiva pasi de minge, cobori, ct prudent nspre agenti, satisfcut s-i vad scrutnd spre liziera care nconjura terenul. Apoi vr mana n sac, de unde scoase o cros de otel numrul 6. E clar c n-ai habar de golf, spuse presedintele simtind c asa avea un avantaj, fie si modest. Aici e nevoie de o lovitur descompus, asa c d-mi o cros numrul 9 din otel. Intrusul se conform si se tinu dup presedinte ct timp acesta cut prin iarb mingea si n final marc. De-abia cnd pornir spre urmtoarea poart, l studie pe brbatul asezat lng el. Cele cteva suvite de pr crunt care ieseau de sub borul plriei si cearcnele negre de sub ochi spuneau c tipul avea cincizeci-saizeci de ani. Corpul zvelt, aproape fragil, cu solduri nguste, aducea perfect cu al lui Reggie Salazar, atta doar c tipul avea trei centimetri mai mult. Trsturile erau fine si vag nordice. Vocea educat, tonul controlat si manierat si felul n care-si tinea umerii lati vorbeau despre o persoan obisnuit s comande, ns nu se simtea pic de rutate la el. Am impresia nebuneasc, spuse calm presedintele, c ai pus la cale toat nscenarea asta ca s obtii ceva. Nu e o impresie chiar gresit. Sunteti foarte iute la minte. ns nici nu m asteptam la altceva de la o persoan cu puterea dumneavoastr. Cine naiba esti dumneata? De dragul discutiei, spuneti-mi Joe. O s v scutesc de a m ntreba despre ce este vorba ndat ce ajungem la stlp. E o toalet acolo. Fcu o pauz si scoase un dosar din sn, de sub cmas, pe care i-l strecur presedintelui. Intrati acolo si cititi-l iute. Aveti doar opt minute. Dac zboviti mai mult o s strniti bnuiala agentilor dumneavoastr. Inutil s descriu consecintele. Electrocarul se opri. Fr a scoate un cuvnt, presedintele intr n cabina de toalet, se asez pe scaunul de WC si ncepu s citeasc. Dup fix opt minute iesi din cabin cu o imens nedumerire pe chip. Ce-i toat nebunia asta? Ce smecherie-i asta? Nu-i nici o smecherie. Nu-nteleg de ce a trebuit s pui la cale toat combinatia asta ca s m faci s-nghit asa o brasoav. O istorie stiintifico-fantastic, pe deasupra si hilar. N-am inventat nimic. Atunci nseamn c e un truc la mijloc.

Colonia Jersey exist cu adevrat, spuse Joe rbdtor. Da, si Atlantida exist pe-aici pe undeva. Joe strmb din nas cu un surs. Tocmai ati fost acceptat ntr-un club foarte select. Sunteti al doilea presedinte care ati luat cunostint de existenta acestui proiect. Acum, mi permit s v sugerez s continuati partida, iar eu, n timpul sta, o s v lmuresc despre ce este vorba. Nu v pot oferi o imagine complet pentru c nu avem prea mult timp la dispozitie. Pe de alt parte, sunt unele detalii pe care nu e nevoie s le stiti. nainte de asta, o ntrebare. mi datorezi un rspuns. Bine. Reggie Salazar? Doarme bustean n cabina lui. Numai bunul Dumnezeu te poate ajuta dac minti. Ce cros? ntreb Joe plin de solicitudine. Poart mic. D-mi un 4 de otel. Presedintele si pregti lovitura fr s se gndeasc, ns mingea zbur drept spre tint, rostogolindu-se la numai jumtate de metru de poart. i zvrli crosa lui Joe si se ls greoi n cart, asteptnd. Ei bine, ncepu Joe accelernd spre fsia cu iarb. n 1963, cu numai dou luni nainte de moartea sa, presedintele Kennedy s-a ntlnit cu un grup de nou persoane la resedinta sa de la Hyannis Port. Acestia s-au oferit s pun la punct un proiect ultrasecret n mai multe etape, pe care s-l dezvolte sub acoperirea programului de cercetare spatial, pe atunci la nceputuri. Aceste nou persoane erau un grup de initiativ numit Creierul, format din tineri cercettori, oameni de afaceri, ingineri si politicieni . Avnd fiecare succese remarcabile n domeniul lui. Lui Kennedy i plcu ideea si-o accept. Merse chiar mai departe propunnd nfiintarea unei agentii guvernamentale cu scopul de a colecta taxele federale, iar suma strns urma s fie folosit de asa-numita Colonie Jersey. mprumutul urma s fie restituit de oamenii de afaceri, care au creat un cont special, strngnd pn la ultimul bnut suma initial mprumutat de la guvern. n cldirile existente, n general depozite vechi, rspandite n toat tara, au fost instalate laboratoare de cercetare. Asa s-au economisit milioane de dolari pentru pornire, nemaipomenind c s-au evitat si ntrebrile curiosilor care n-ar fi stiut ce s cread dac se construia un centru imens, complet nou, de cercetare. Si cum a fost posibil pstrarea secretului? ntreb presedintele. Precis au existat si scurgeri de informatie. Joe ridic nepstor din umeri. Am folosit o tehnic simpl. Fiecare echip de cercetare lucra la propriul su proiect. Fiecare functiona n alt loc. Stiti dumneavoastr, mna stng care nu stie ce face dreapta. Echipamentul, si instalatiile au fost date n lucru unor productori nsemnati. Cam asta a fost. Partea cea mai grea ns era s ne coordonm eforturile, chiar sub nasul celor de la NASA, fr ca ei s-si dea seama ce se ntmpla de fapt. Asa c am infiltrat la centrele aerospatiale de la Cape Canaveral si Houston falsi ofiteri de armat, unul chiar la Pentagon, s blocheze probele compromittoare. Vrei s spui c Departamentul Aprrii nu are habar de asta? Joe zmbi. sta a fost lucrulcel mai simplu. Unul din membrii Creierului este ofiter de Stat Major, numele su nu prezint important. Pentru el nu era o problem s ncurce nc o misiune n htisul de la Pentagon. Joe se opri pentru c se apropiaser de minge. Presedintele mai execut o lovitur miscndu-se ca un somnambul. Se ntoarse la cart si-l privi pe Joe.

Pare de necrezut c cei de la NASA au fost trasi pe sfoar n felul sta. Da, numai c una dintre persoanele-cheie din administratia aerospatial, director, face parte din creier. Ideea era de a avea pe cineva care s se poat misca nestingherit si s surprind aselenizri de nave cu oameni la bord. El si ddu seama c NASA nu-si permitea s pun la punct dou programe complexe si costisitoare n acelasi timp, asa c deveni membru al Coloniei Jersey. A fost pstrat un secret absolut asupra proiectului, astfel ca nimeni din executiv, Congres sau armat s nu poat interveni. Dup cum au evoluat lucrurile, hotrrea s-a dovedit a fi nteleapt. Iar concluzia este c Statele Unite au un picior pe lun. Joe ncuviint solemn: Da, domnule presedinte. Presedintelui i era imposibil s nteleag pe deplin ideea. Dar este imposibil ca un proiect att de vast s se fi putut realiza n spatele unei cortine de securitate impenetrabil, nestiut si nedescoperit de nimeni timp de douzeci si sase de ani. Joe privi nainte la traseu. Mi-ar lua o lun s v povestesc despre problemele, impasurile si chiar tragediile prin care am trecut. Descoperirile fcute de echipele noastre de ingineri si de oameni de stiint, punerea la punct a procesului de reductie a oxigenului, instalatia de generare a energiei actionat cu azot lichid, sunt oate, o noutate absolut. Au urmat strngerea de materiale si de echipamente si lansarea lor pe o orbit fix de ctre o agentie, spatial particular sponsorizat de creier. Constituirea unui vehicul de transfer lunar pentru transportarea acestora de pe orbita pmntului n Colonia Jersey a generat multe probleme. Si toate astea au fost fcute chiar sub nasul celor de la programele spatiale? Ceea ce a fost prezentat drept sateliti de comunicatie erau n realitate prti ale vehiculului de transfer si fiecare avea un om ntr-o capsul proprie. Nu o s-ncerc s v explic ce-au nsemnat cei zece ani de planificare a acestui moment si nici ce eforturi a presupus coordonarea echipelor ntre ele si cu echipa care lucra la unul din laboratoarele spatiale abandonate, laborator folosit ca baz pentru asamblarea vehiculului. Si nici ce descoperire de exceptie a reprezentat realizarea motorului electric pe baterii solare care foloseste drept combustibil de propulsie oxigenul. n sfrsit, ceea ce conteaz este c treaba a fost fcut. Joe se ntrerupse si-l ls pe presedinte s mai dea o lovitur. Tot ce a trebuit s facem la sfrsit a fost s recuperm sistemele de conservare a vietii si materialele deja trimise pe orbit si s le transportm pe toate, practic prin remorcare, pn la locul stabilit de pe Lun. Am dus n Colonia Jersey orice deseu gsit n spatiu, chiar si un laborator sovietic dezafectat. Stiam de la bun nceput c nu ne asteapt o treab usoar, de fapt ce-am fcut noi a fost treab de pionierat si a constituit cel mai important pas n evolutia civilizatiei umane de cnd, n urm cu trei sute de milioane de ani, primul peste s-a zbtut pe uscat. Dar, pe legea mea, am reusit! Acum cnd stm aici de vorb, zece brbati triesc si lucreaz n mediu ostil la dou sute patruzeci de mii de mile de noi, n spatiul cosmic. Pe msur ce vorbea, ochii lui se umplur de o lumin profetic. Apoi, imaginea pe care o intrevzuse se stinse, iar Joe privi la ceas. Mai bine continuati partida, altfel oamenii dumneavoastr or s se-ntrebe de ce zbovim atat. Oricum, cam asta ar fi n mare. Voi ncerca s v rspund la ntrebri pn la sfrsitul partidei. Presedintele l privi cu o team aproape respectuoas. Isuse Hristoase, murmur oftnd. Nu cred c pot s diger toate astea. mi cer scuze dac v-am bombardat cu prea multe informatii ntr-un timp att de

scurt, spuse Joe iute. Dar n-aveam de ales. Unde anume pe Lun se afl Colonia Jersey? Dup ce am studiat fotografii ale Lunii fcute din capsule lansate pe orbita lunar si de misiunile Apollo, am gsit un gheiser ntr-o regiune vulcanic pe emisfera sudic de pe fata cealalt a Lunii. La o privire mai atent, aceasta s-a dovedit a fi de fapt o grot imens, un adpost perfect pentru amplasarea instalatiei. Spuneai c sunt zece brbati acolo sus? Da. Si cnd au fost schimbati? . Sunt aceiasi. Dumnezeule! Asta nseamn c echipa care a pus la punct transportul pe lun este n cosmos de sase ani. Asa este, confirm Joe. Unul dintre ei a murit si alti sapte s-au alturat celorlalti, cnd baza s-a extins si a putut s gzduiasc mai multi oameni. Si familiile lor? Sunt toti burlaci. Si toti stiau ce-i asteapt si si-au asumat riscul. Zici c sunt al doilea presedinte care afl de existenta proiectului? E-adevrat. A nu permite sefului executivului unei natiuni s ia parte la un astfel de proiect este o insult la adresa institutiei prezidentiale. Ochii albastru-nchis ai lui Joe se-ntunecar si-l fixar pe presedinte cu asprime. Presedintii sunt animale politice. Pentru ei, voturile devin mai importante dect orice comoar, Nixon s-ar fi putut folosi de Colonia Jersey ca s arunce fum peste afacerea Watergate si s ias basma curat. La fel ar fi fcut Carter n afacerea ratat a ostaticilor din Iran. Reagan - ca s-si sporeasc prestigiul si s-i impresioneze pe rusi. Nici nu vreau s m gndesc ce-ar fi fcut Congresul cu proiectul, pozitiile partizane si nesfrsitele dezbateri ale politicienilor interesati s lmureasc unde ar trebui s fie investiti banii, n aprare sau n ajutorarea srmanilor. Domnule presedinte, eu mi iubesc tara si m consider un mai bun patriot dect majoritatea americanilor, ns, n guvern, eu nu mai am pic de ncredere. Dar ati folosit bani din impozitele oamenilor. Care vor fi restituiti insutit din profitul pe care-l aduce stiinta. Da nu uitati c jumtate din sum a fost pltit de persoane particulare si de corporatiile lor si, mi permit s adaug, fr a se gndi la vreun profit sau la avantaje personale. Armata si aerospatialele nu au a se plange din pricina asta. Presedintele nu mai adug nimic. Asez mingea pe suport si o trimise spre careul optsprezece. Dac ai att de putin ncredere n presedinti, spuse el cu amrciune, cum de mai ales tocmai pe mine s-mi spui toate astea? Se pare c avem o problem. Joe extrase o fotografie din dosar si i-o ntinse. Prin unul din oamenii nostri de legtur am obtinut o imagine luat dintr-un avion al Aviatiei aflat n misiune secret de patrulare deasupra apelor cubaneze. Era inutil s ntrebe cum pusese Joe mna pe ea. Ce-ar trebui s gsesc aici? V rog s studiati zona de deasupra coastei nordice mai jos de Florida Keys. Presedintele scoase o pereche de ochelari din buzunarul cmsii si se uit cu atentie la imaginea din fotografie. Seamn cu dirijabilul Goodyear. Nu, este Prospero, un aparat vechi, proprietatea lui Raymond LeBaron. Dar stiam c LeBaron a disprut deasupra Mrii Caraibilor acum dou sptmni. Mai exact acum zece zile. Si o dat cu el au disprut si dirijabilul si cei doi oameni

aflati la bord. nseamn c fotografia asta a fost fcut naintea disparitiei lor. Nu, asta este o imagine a avionului luat n urm cu opt ore. Asta nseamn c LeBaron trieste. Mi-ar plcea s fie adevrat, ns, din pcate, toate apelurile transmise prin radio lui Prospero au rmas fr rspuns. Ce legtur are LeBaron cu Colonia Jersey? Era unul dintre membrii creierului. Presedintele se aplec spre Joe: - Si, dumneata, Joe, faci parte din grupul celor nou care au initiat proiectul? Joe nu rspunse. Nici nu era nevoie. Dintr-o privire, presedintele stiu. Multumit, se ls n scaun si se destinse. n regul. Care-i problema? Peste zece zile, sovieticii vor scoate din hangar un vehicul de mare portant si-l vor lansa n spatiu mpreun cu o capsul de aselenizare cu om la bordul su. Capsula este de sase ori mai mare si mai grea dect sonda folosit de cosmonautii nostri n cadrul programului Apollo. Detaliile v sunt, desigur, cunoscute din rapoartele CIA. Mi s-a fcut un scurt rezumat al misiunii lor spatiale, recunoscu presedintele. Atunci trebuie s stiti c, n ultimii doi ani, sovieticii au lansat pe orbit n jurul Lunii trei sonde-pilot cu misiunea de a examina si fotografia topografia si posibilele pozitii de aselenizare. Cea de-a treia si ultima, de altfel, s-a zdrobit de suprafata Lunii. A doua a explodat din cauza unei defectiuni la motor. Cu toate acestea, prima sond s-a comportat perfect sau, cel putin, asa a fost la nceput. A fcut ocolul Lunii de dousprezece ori. Apoi pesemne c s-a ntmplat ceva. Dup ce s-a nscris pe orbita Pmntului, chiar nainte de a reveni la sol, brusc a ncetat s asculte comenzile primite de la punctul de control. n urmtoarele optsprezece luni, dispecerii de zbor sovietici s-au strduit s aduc nava jos, intact. N-avem cum sti dac au recuperat sau nu materialul video. Cert e c-au reusit s activeze motoarele din spate. ns, n loc s aterizeze n Siberia, Selenos 4, sonda lor lunar, s-a prbusit n Marea Caraibilor. Si ce-au a face toate astea cu LeBaron? A plecat de fapt n cutarea sondei sovietice. O expresie de ndoial trecu pe fata presedintelui: Bine, dar rapoartele CIA spun c sovieticii au recuperat sonda undeva n largul coastei cubaneze. Praf n ochi. Au regizat o scen-ntreag, chiar si ridicarea la suprafat a aparatului. n realitate, mai caut si azi. Iar oamenii dumitale cred c stiu unde se afl? Am calculat exact pozitia, domnule presedinte. De ce ati vrea s v bateti cu rusii pentru cteva imagini luate de pe Lun? Sunt atatea mii de fotografii la ndemna oricui vrea s le vad. Da. Numai c toate aceste fotografii au fost fcute nainte de nfiintarea Coloniei Jersey, iar materialele noi iar putea ajuta pe rusi s ne localizeze Si ce-ar fi ru n asta? Ce s-ar ntmpla? Am ferma convingere c, dac Kremlinul descoper adevrul, prima misiune sovietic n cosmos va fi atacarea si capturarea Coloniei, iar apoi utilizarea ei n propriile lor interese. Uitati, domnule presedinte, c proiectul nostru este nvluit ntr-un secret absolut. Nimeni nu-i va putea acuza pe rusi c ar fi furat ceva ce nici nu se bnuieste c ar exista. Dar e necinstit ce spui, l repezi presedintele pe un ton tios. Ochii lui Joe devenir parc mai duri. N-are a face. Cosmonautii nostri sunt primii care au psit pe Lun. Noi am fost

primii colonisti. Luna apartine Statelor Unite si ne vom bate cu oricine ar ncerca s ne-o ia. Doar nu suntem n secolul al XIV-lea, spuse presedintele socat. Nu putem pune mna pe arme pentru a nu-i lsa nici pe sovietici si nici pe oricine altcineva s se apropie de Lun. Si-apoi, Natiunile Unite au votat o lege conform creia nici o tar nu are jurisdictie asupra Lunii sau a altei planete. Chiar credeti Kremlinul n stare s respecte politica ONU? Eu sunt convins c nu. Joe se rsuci n scaun si scoase o alt cros din sac. Careul optsprezece, iarb. Ultima rund, domnule presedinte. Nucit de tot ce aflase, presedintele parcurse fasia de iarb si marc din nou. Stii c v-as putea opri, spuse el. Cum? Cei de la NASA n-au pregtit nici mcar o amrt de nav cu care s trimit pe Lun o mn de puscasi marini. Multumit nesocotintei celor ca dumneavoastr si, n special, a predecesorilor dumneavoastr, cu toate eforturile lor n-au reusit s fac mai mult dect lansarea pe orbit. Dar nici nu pot sta aici, cu bratele ncrucisate, si s permit declansarea unui rzboi care s-ar putea abate asupra Pmntului. Sunteti cu minile legate. S-ar putea s te nseli n privinta rusilor. S sperm c m-nsel, spuse Joe. Dar bnuiala mea este c l-au omort deja pe LeBaron. Si de aceea mai ales drept confident? Dac se-ntmpl ceva grav, ireversibil, cel putin v-am prevenit si v puteti pregti pentru balamucul care o s urmeze. Si dac-i pun pe oamenii mei s te aresteze ca pe-un nebun care a atentat la viata mea si-apoi fac public afacerea Coloniei Jersey? Dac m arestati, Reggie Salazar va fi omort. Iar dac veti dezvlui secretul proiectului nostru, atunci toate tratativele murdare, nselciunile, fruda si minciunile, si chiar si mortii care ne-au ajutat s realizm ce-am realizat v vor fi aruncate n spate, ca balast politic, nc de la intrarea dumneavoastr n Senat. Veti strni o mai mare nencredere dect Nixon si veti fi alungat de la Casa Alb, fireste, dac nu veti muri pn atunci. ndrznesti s m santajezi?! Pn acum, presedintele si pstrase calmul sau cel putin ncercase s se controleze, ns acum simtea c fierbe de manie. Salazar este un pret prea mic pentru scaunul de presedinte. Avem nevoie doar de dou sptmni, apoi puteti s dezvluiti existenta Coloniei Jersey. n surle si trambite veti fi privit drept marele erou politic. Doar dou sptmni si veti putea face dovada celei mai mrete descoperiri stiintifice a secolului al XX-lea. Dup atta timp, de ce dou sptmni? Pentru c atunci am planificat cltoria spre Pmnt a echipei din Colonia Jersey. Ea va aduce cu sine roadele a dou decenii de cercetare spatial - rapoarte meteorologice si probe ale solului lunar; rezultatele stiintifice a mii de experiente biologice, chimice, atmosferice; nenumrate fotografii si kilometri de nregistrri video ale primei asezri omenesti din civilizatia planetar. Visul creierului va lua sfrsit. Iar Colonia Jersey va apartine poporului american. Presedintele se juc gnditor cu crosa. Apoi ntreb: Cine esti, de fapt? Aduceti-v aminte, ne-am cunoscut n urm cu multi ani. Cum voi putea s iau legtura cu dumneata? Voi aranja eu o nou ntrevedere cnd voi crede de cuviint. Joe trase crosele din portbagaj, o lu pe aleea ngust ctre cldirea clubului, apoi se opri si se ntoarse din

drum: Bine c mi-am adus aminte. Am mintit. Acolo nu-i o bomb ci un cadou din partea creierului: o cutie cu mingi noi de golf. Presedintele fcu ochii mari cnd auzi c fusese tras pe sfoar: Lua-te-ar naiba, Joe! Ah... si nc ceva,... felicitri. Felicitri? Joe i ntinse cartonasul cu scorul. Am tinut socoteala. Ati reusit s faceti saptezeci si nou de puncte.

4.
Carena gratioas a iahtului, n zbor avntat ca de sgeat, abia atingea mareanvolburat, strnind n urma sa o boare de spum. Zvelt si delicat arcuit, era plcut vederii pe ct de iute-i era zborul peste valuri. Poate cel mai simplu dintre toate ambarcatiunile cu pnze, iahtul avea carcasa din polietilen turnat peste un miez din spum de plastic rigid care o fcea usoar si flexibil. Chila minuscul iesea ca o protuberant de sub pupa iar derivorul sttea pe mijloc, mpiedicnd-o s se lase pe-o parte, dac vntul i-ar fi btut dinspre unul din borduri. Vela purpurie cu dung lat turcoaz era triunghiular, prins de un catarg de aluminiu montat pe bord. O bar din lemn rotund sustinea catargul si vela si era prins cu parme lungi, bine fixate de bordaj. Dirk Pitt era mai obosit dect ar fi dorit s recunoasc. si simtea muschii bratelor si picioarelor grei ca plumbul, iar durerea din spate si din ceaf se accentua la fiecare manevrare a iolei. Era pentru a treia oar n decurs de o or c trebuia s-si reprime dorinta presant de a vira spre mal ca s se ntind pe nisip. Prin pnza transparent a velei, studie intens geamandura portocalie care marca ultima tur a regatei de treizeci de mile ntre Cape Florida si farul de la Key Biscayne. Cumpni cu grij pozitia n care avea s ocoleasc geamandura. Alese cea mai gratioas manevr n iahting, o ntoarcere prin schimbare de pnze, se strecur cu agilitate printre ambarcatiunile care mpnzeau apa, trase crma si-mpinse iola pe noua directie. Apoi, prinznd catargul doar cu o mn, rsuci vela pe directia vntului, si transfer greutatea pe cellalt picior si ddu drumul tangonului din cealalt mn. Trase vela si-o plas mpotriva vntului si prinse tangonul exact cnd trebuia. mpins dinspre nord de-o briz de douzeci de noduri, iola fu propulsat pe apa nvolburat pn ce atinse curnd treizeci de mile pe or. Abia acum Pitt putu s vad c, dintre cei patruzeci de concurenti, majoritatea avnd cu cincisprezece ani mai putin dect el, reusise s ajung pe locul trei, la numai douzeci de metri n spatele celor doi din frunte. Pnzele multicolore ale iolelor reflectate pe luciul albastru-verzui al apei preau o explozie de culoare. Acum se putea vedea punctul de sosire de lng far. Pitt urmri cu atentie iahtul din fata sa, pregtind cu grij momentul cel mai bun de atac. Dar, nainte de a ncerca o depsire, adversarul su, calculnd pesemne gresit miscarea, fu rsturnat de un val. Acum Pitt ajunsese pe pozitia a doua si doar o mil l mai desprtea de sosire. Apoi, pe cerul senin, fr un nor, trecu o umbr ntunecat, iar Pitt auzi foarte clar huruitul unui motor de avion, deasupra capului su, undeva usor spre stnga. Ridic privirea si nu-i veni s-si cread ochilor. La nici o sut de metri deasupra lui, acoperind soarele ca o eclips, un dirijabil se prbusea din cer, npustindu-se ameninttor asupra concurentilor.

Cobora n deriv si prea c scpase de sub control. Motoarele abia dac se nvrteau, ns era purtat n aer de briza usoar. Sportivii priveau neputinciosi intrusul care le tia calea agresiv. Nacela se lovi de creasta unui val si balonul topi n aer ridicndu-se la un metru deasupra apei, chiar n coasta primului concurent. Nereusind s-si redreseze barca la timp, tnrul sportiv de numai saptesprezece ani plonja n ap, cu o fractiune de secund nainte ca vela si catargul iolei sale s fie mcinate de elicea zimtat a balonului. Pitt trase cu putere de parama velei si-si asez iola paralel cu balonul iesit din minti. Prinse cu coada ochiului numele su scris cu litere mari, purpurii: Prospero. Usa dirijabilului era deschis dar nu se zrea nici o miscare n interior. Strig, dar vorbele sale se pierdur n huruitul motoarelor si fur duse de vnt. Nava si croise drum deasupra apei ca manat de o voint puternic. Brusc, Pitt simti cum l trec fiori reci si presimti nenorocirea n strfundul fiintei sale. Prospero se ndrepta spre plaj, direct spre terasa hotelului Sonesta Beach, la nici un sfert de mil deprtare. Ciocnirea dintre aparatul usor si zidul rezistent n-ar fi pricinuit prea mult ru, ns, cu sigurant, ar fi dus la un incendiu care ar fi cuprins camerele hotelului sau s-ar fi rspandit spre curtea interioar. Pitt nesocoti valul de epuizare care-l strbtu aproape paralizndu-l si, rsucind iola, o asez chiar sub nasul bondoc al balonului. Nacela dans din nou n aer, elicea sa atinse apa si-l mprosc pe Pitt .cu o spuzeal de ap srat. Vederea i se-ncetos o Clip. Putin lipsi s-si piard echilibrul. Se propti bine pe picioare, si redresa brcuta si mai cstig ctiva metri. Multimea de vilegiaturisti de pe plaja n coast a hotelului ncepu s se agite, fcnd semne spre ciudtenia care se apropia. Dac voia s reuseasc, Pitt trebuia s si chibzuiasc perfect fiecare miscare, pentru c nu mai era timp pentru o alt ncercare. Dac rata, avea s sfrseasc cu trupul sfrtecat de elice. Capul ncepu s-i vajaie. Era aproape stors de vlag, iar muschii rspundeau cu-ntarziere la comenzile creierului. Se ncorda din rsputeri cnd barca sa ajunse sub balon... Sri. Se prinse de parama nacelei, dar minile-i alunecar pe suprafata ud, scrijelindu-si palmele si degetele. Cu disperare si trecu un picior pe dup frnghie si se nclesta de ea cu ultima frm de putere care-i mai rmsese. Se catr pe ea pn la capt. Abia apoi trase cu nesat o gur de aer si scuip ap srat care-i intrase n gur. Urmritorul fusese luat ostatic. Dar Pitt astfel trt nu avea cum s stvileasc singur cursa nebuneasc a monstrului purtat de vnt. Era gata s-i dea drumul przii sale, cnd picioarele-i atinser fundul. Fu tras prin valurile care se sprgeau de mal si se simti ca la o curs de schi nautic. si ridic privirea, si, la ctiva pasi n fata sa, vzu peretele hotelului. Dumnezeule, gndi el, pn aici ne-a fost. n cteva secunde Prospero se va izbi de hotel si va exploda. Si mai era ceva. Elicele se vor face tndri, iar buctile de metal vor mprosca multimea paralizat cu forta ucigtoare a unui foc de mitralier. Pentru Dumnezeu! Ajutor! url Pitt. Grmada de oameni de pe plaj rmase nemiscat, urmrind cu gurile cscate, aproape fascinati, spectacolul neobisnuit. Si-apoi, dou adolescente si-un biat tsnir nspre el si apucar una din cele trei parme. Sri apoi un tnr de la punctul de salvare urmat de o doamn n vrst, mai dolofan. Si, n sfrsit, vraja se rupse. nc douzeci de privitori iesir din amorteal si se prinser de frnghiile de la remorc. Scena arta de parc un trib, de slbatici, pe jumtate despuiati, se luptau s nving un brontozaur strnit. Picioarele lor goale lsar dare pe plaj, spar brazde n nisip, cci fiara

ncptanat de deasupra lor i tra fr odihn. Greutatea care-i atrna de coad fcu balonul s se clatine pn ce se rsucii la o sut optzeci de grade, se asez ca un indicator artnd spre hotel, iar roata de pe pntec si elicea, la numai ctiva centimetri de zidul hotelului, crestar iedera, crengile si frunzele din calea lor. Dinspre mare, se abtu asupra lui Prospero o rafal puternic de vnt, care-l mpinse spre terasa hotelului, fcnd s zboare mese si umbrele, si-l ridic de pupa n sus pn la etajul al cincilea. Iar cnd vntul le smulse parmele din mini, un val de neputint trecu peste multime. Lupta prea pierdut. Dar Pitt tsni n picioare si, mai fugnd, mai poticnindu-se, ajunse lng un palmier. Cu un gest disperat, leg parma de trunchiul fragil, rugndu-se fierbinte ca acesta s nu cedeze. Frnghia pri, pru c se desface, apoi se-ntinse. Palmierul nalt de cincisprezece metri se scutur, se legn, se-ncovoie pret de cteva secunde. ntreaga asistent si tinu rsuflarea. Si-apoi, cu o ncetineal cumplit, pomul reveni la pozitia sa semeat. Rdcinile viguroase rezistaser, iar balonul fusese oprit, cu aripioara la numai un metru de zidul hotelului. Urale tsnir din dou sute de piepturi, iar multimea ncepu s aplaude. Femeile topiau de bucurie, iar brbatii fceau semnul victoriei. Poate c nici o echip nvingtoare nu a fost vreodat ovationat mai sincer si mai spontan. Cei din paza hotelului si fcur n sfrsit aparitia si-i tinur la distant pe curiosi, departe de elicea care se nvrtea nc. Pitt era acoperit din cap pn-n picioare de nisip ud. Sttea acolo ncercnd s-si recapete suflul si doar acum simti durerea din minile arse de param. De-abia acum l vzu pe Prospero mai bine si fu fascinat de forma sa demodat. Se vedea clar c data de pe vremea dirijabilelor Goodyear. si croi drum printre mesele si scaunele rsturnate pe jos si sui n nacel. Cei dinuntru nu apucaser s se ridice de pe scaune si nici s-si desfac centurile. Stteau acolo nemiscati si fr s scoat un cuvnt. Pitt se aplec peste pilot spre bord, gsi contactul si-l opri. Motoarele pocnir o dat sau de dou ori, nainte de a muri complet, apoi tcur, iar elicea se opri si ea, cu o ultim rotire. O liniste mormntal se asternu peste ei. Cu o strmbtur inconstient, Pitt se porni s examineze interiorul cabinei. Nu era vizibil nici un semn de avarie, comenzile si instrumentele preau a fi n stare perfect de functionare. Rmase uimit la vederea aparaturii electronice: gradiometre pentru detectarea fierului, sonare de scanare lateral, aparate de sondare a fundului mrii si tot ce era necesar unei expeditii moderne de cercetare subacvatic. Nu bg de seam c lumea se adunase n usa nacelei si nici nu auzi sunetul sirenelor care se apropiau. Pentru o clip se simti suspendat n spatiu si detasat, poate putin derutat. Aerul din nacel era nchis si jilav, greu de un miros nedefinit, ca o duhoare de corp n putrefactie. Un brbat din echipaj sttea trntit pe mas, cu capul odihnindu-i-se pe brate, ca si cnd ar fi dormit. Avea hainele jilave si murdare. Pitt si ls mna pe umrul lui si-l scutur usor. Simti carnea nu tare, ci moale, flasc. l trecu un fior de gheat, pielea i se fcu ca de gin si broboane de sudoare rece l scldar din cap pn-n picioare. Se ntoarse spre figurile nfricostoare asezate la bordul de comand. Fetele le erau acoperite de un nor de muste, iar descompunerea fcuse s dispar tot ce fusese odat omenesc pe chipul lor. Pielea se desprindea de carne si-si arta bsicile ca o arsur. Brbiile le atrnau moi, lsnd s se vad prin gura cscat limba ars. Cu ochii larg deschsi priveau n gol cu pupile opace si mpienjenite. Minile erau nc asezate pe manete, ns unghiile se-nvinetiser de mult. Nestingherite de enzime, bacteriile lucrau si emanau gaze care-ti ntorceau stomacul pe dos.

Aerul jilav si temperatura mare de la tropice accelerau grotesc procesul de descompunere. Corpurile nensufletite de pe Prospero zburaser ca niste strigoi iesiti dintr-un mormnt nestiut spre o misiune macabr.

5.
Pe masa de disectie, zcea ntins sub lumina orbitoare din sal cadavrul unei femei de culoare. Era perfect conservat si nu purta urme vizibile de violent. Un ochi avizat si-ar fi dat pe dat seama, dup rigiditatea corpului, c moartea survenise n urm cu sapte ore. Femeia prea s aib ntre douzeci si cinci si treizeci de ani. Probabil c, odat, fcuse multi brbati s-ntoarc capul dup ea, ns acum corpul ei zcea slbit de inanitie, ofilit si rvsit de droguri. Doctor Calvin Rooney, medicul legist sef al districtului , nu prea era ncntat c trebuia s fac disectia. Mureau atatia oameni n Miami, nct echipa lui trebuia s lucreze non stop. Lui i plcea s fac autopsia si-apoi s ancheteze cauza mortii si i se prea cuatat mai palpitant cu ct cazul era mai nclcit. O moarte prin supradoz la o petrecere oarecare nu era de natur a-i strni interesul. Numai c moarta fusese gsit pe gazonul din fata casei inspectorului-sef al districtului si nu avea cum s scape de autopsie. Rooney, absolvent al Faculttii de Medicin Harvard, veteran n armata S.U.A., nscut si crescut n Florida, purta n acea zi, ca-ntotdeauna, un halat albastru pentru c nu suporta halatele albe. Bg o caset nou n reportofon si ncepu s fac comentarii seci asupra strii generale a cadavrului. Alese un bisturiu, se aplec asupra mesei si ncepu s taie de sub brbie, inciznd mai departe spre osul pubian. Deodat se opri deasupra cosului pieptului, se aplec mai mult, scrutnd prin ochelarii mari, cu rame de baga. Dup cincisprezece minute reusise s elibereze inima pe care o scoase si-o examina vorbind fr-ntrerupere n microfon. Rooney tocmai fcea o ultim observatie cnd intr seriful Tyler Sweat. Era un brbat potrivit de nalt, cu umerii usor adusi. Mereu dus pe gnduri, purta ntiprit pe chip o und de melancolie amestecat cu o expresie de darz ncptanare. Ordonat si extrem de cinstit, seriful se bucura de mare pretuire din partea subalternilor. Arunc o privire inexpresiv spre cadavrul deschis si ddu din cap a salut spre Rooney: O buctic nou? Femeia din curtea comisarului. Intoxicat cu droguri? N-am eu norocul sta: Cred c le dm de lucru celor de la omucideri. A fost ucis. Are trei mpunsturi n inim. Srutul mortii? Asa se pare. Sweat privi spre crestetul plesuv al micutului medic legist si se gndi c nftisarea sa se potrivea mai bine cu cea a unui preot de tar. Nimeni nu te poate trage pe sfoar, doctore. Si ce-l aduce pe cel mai mare mblanzitor al rufctorilor n acest palat al plcerilor? ntreb Rooney jovial. Pescuiesti n ape tulburi? Nu. Identificarea unui mare stab. Vreau s vii si tu.

Corpurile gsite n dirijabil, deduse Rooney. Sweat ncuviint dnd din cap. Doamna LeBaron este aici s identifice rmsitele pmntesti ale sotului ei. Eu n-as sftui-o s-o fac. Ce-a mai rmas din brbatul ei nu-i o priveliste prea grozav pentru cineva care nu vede moartea n fiecare zi. Am ncercat s-o conving c-i perfect legal dac-i identific doar obiectele personale, dar ea a insistat. L-a crat dup ea si pe adjunctul guvernatorului, s-i netezeasc n felul acesta calea. Unde sunt acum? Asteapt n biroul de la morg. Ziaristii? Un regiment ntreg de reporteri TV si jurnalisti se ftie pe-aici ca apucatii. Le-am ordonat oamenilor mei s nu-i lase s treac de intrare. Ciudat mai merge lumea, spuse Rooney ntr-o dispozitie filozofic. Celebrul LeBaron ocup pagina nti, iar amrtei steia i dau doar cteva rnduri lng coloana de publicitate. Apoi oft, si scoase halatul si-l arunc pe-un scaun. Hai s sfrsim odat. Mai am dou autopsii de fcut n dup-amiaza asta. Pe cnd vorbea, se strni o furtun tropical, iar tunetul, bubuind, fcu peretii s se zguduie. Rooney si trase o jachet sport si-si aranja cravata. Pornir, Sweat urmrind n timpul sta desenul de pe mochet. Ai vreo idee n legtur cu moartea lui LeBaron? ntreb seriful. Nu m pot pronunta nc. Rezultatele trimise de laborator sunt neconcludente. Vreau s repet niste teste. Prea multe lucruri nu se potrivesc. Nu m sfiesc s-o spun, e-o treab ncurcat. Vreo bnuial? nc nu pot s-o pun pe hrtie. Suspect e ct de rapid au intrat n putrefactie. n viata mea n-am vzut tesuturi s se descompun att de repede, poate doar o dat, n 1974. nainte ca Sweat s apuce s-i pun o alt ntrebare, ajunser la birou, unde intrar. Adjunctul guvernatorului, un tip alunecos. mbrcat la patru ace, tsni n picioare ca un arc. nainte de a scoate o vorb, Rooney i puse eticheta: un vierme. Putem ncepe, domnule serif. Doamna LeBaron este ntr-o situatie delicat si-ar vrea s se ntoarc ct mai repede la hotel. Are ntreaga mea compasiune, rosti trgnat seriful. Inutil s v amintesc, dumneavoastr ca functionar public, c sunt legi care trebuie respectate. Nici eu nu trebuie s v repet c guvernatorul se astepta ca departamentul dumneavoastr s aib amabilitatea de a-i usura doamnei LeBaron durerea. Rooney se minun de rbdarea de neclintit a lui Sweat. Seriful trecu pe lng el de parc ar fi fost un gunoi de pe strad. Permiteti-mi s vi-l prezint pe doctorul Rooney, criminalistul nostru sef. Va lua parte la identificare. Jessie LeBaron nu prea deloc stnjenit. Sedea dreapt pe un scaun portocaliu din plastic, calm si cu capul semet ridicat. Si totusi, Rooney percepu la ea o fragilitate bine tinut-n fru de educatie si mult stpnire de sine. Era hrsit n sedinte de identificare a cadavrelor de ctre rudele acestora. Trecuse, n cariera sa, de sute de ori prin aceast ncercare neplcut si, instinctiv, vorbi msurat si cu blndete: Doamn LeBaron, nteleg prin ce treceti si-am s ncerc s usurez lucrurile ct mai mult. Dar, n primul rnd, vreau s-ntelegeti c, dup legile statului si districtului nostru, e

suficient identificarea lucrurilor personale. n al doilea rnd, ne-ar fi de mare folos, dac v-ati aminti ceva semne fizice particulare - cicatrice, lucrri dentare, fracturi ale oaselor, operatii chirurgicale. n sfrsit, n al treilea rnd, v rog din suflet s nu v uitati la corpurile nensufletite. Desi trsturile faciale pot fi nc recunoscute, corpul este ntr-o faz avansat de putrefactie. Cred c este mai bine s vi-l amintiti pe domnul LeBaron asa cum era n viat si nu cum arat azi la morg. Multumesc, domnule Rooney. V sunt recunosctoare pentru grija pe care o manifestati fat de mine, dar trebuie s m conving c sotul meu e mort. Rooney ddu din cap cu tristete, apoi art o mas cu haine, portofele, ceasuri de mn si alte obiecte personale. Ati recunoscut lucrurile domnului LeBaron? Da, le-am pus deoparte. Si sunteti convins c lui i-au apartinut? Nu am nici cea mai mic ndoial asupra borsetei si a continutului su. Iar ceasul i l-am fcut cadou la aniversarea primului nostru an de cstorie. Rooney se ndrept spre el si-l trase dintre celelalte obiecte; Un Cartier de aur cu brtar de aur si, s-mi spuneti dac m nsel,... cu cifre romane marcate n diamante. Da, e-o form de diamant negru. E piatra zodiei lui. Aprilie, nu? Ea se multumi s dea din cap. Doamn LeBaron, n afara obiectelor personale ale sotului dumneavoastr, recunoasteti altceva care s fi apartinut lui Buck Caesar sau lui Joe Cavilla? Nu-mi amintesc ca ei s fi avut bijuterii, dar sunt sigur c lucrurile de pe mas erau purtate de Buck si Joe cnd i-am vzut ultima oar. Oamenii nostri n-au reusit s dea de nici o rud apropiat a lui Caesar sau Cavilla, spuse Sweat. Asa c ne-ati ajuta foarte mult dac ne-ati putea spune ce haine au apartinut fiecruia. Pentru prima dat, Jessie LeBaron avu o ezitare: Nu sunt sigur. Cred c sortul de jeans si cmasa nflorat sunt ale lui Buck. Celelalte probabil c sunt ale lui Joe Cavilla. Fcu o pauz, apoi spuse: Pot merge acum s vd corpul sotului meu? Deci n-am cum s v determin s v rzgnditi? ntreb Rooney pe un ton plin de compasiune. Nu. M vd obligat s insist. Mai bine-ati face asa cum cere doamna LeBaron, se bg n vorb adjunctul guvernatorului. Rooney se uit la Sweat si ridic din umeri resemnat: V rog s m urmati. Rmsitele pmntesti se afl n camera frigorific. Toti l urmar asculttori pn la o camer cu pereti dubli avnd un vizor la nltimea ochilor. Se oprir n fata unui ivr impresionant pe care Ronney l deschise n tcerea general. i izbi un val de aer rece, iar Jessie tremur fr s vrea cnd Rooney i pofti nuntru. si fcu aparitia un lucrtor de la morg care-i conduse pn la una din usile ptrate ce se insirau de-a lungul peretilor. O deschise, trase afar un panou glisant din otel inoxidabil si se ddu n lturi. Rooney prinse un colt al cearsafului care acoperea corpul, dar avu un moment de ezitare. Asta era partea pe care o ura cel mai mult n meseria sa. Dup reactia pe care o aveau la vederea corpului nensufletit, Rooney gndea c oamenii sunt de patru feluri: cei care vrsau, cei care lesinau, cei care fceau o criz de isterie. Ultimul tip era ns cel care-l intriga cel mai mult pe Rooney. Cei care rmneau ca mpietriti, nelsnd s apar la suprafat nici o emotie. Rooney si-ar fi dat salariul pe o lun s stie ce le trecea prin minte n acel moment.

Ridic cearsaful. Adjunctului i fu de-ajuns o privire, scoase un mormit patetic si czu moale n bratele serifului. Treaba dezgusttoare pe care o fcuse putrefactia aprea n toat urtenia ei. Rooney fu ns surprins de reactia lui Jessie care arunc o privire scruttoare asupra obiectului grotesc ntins pe mas. si tinu respiratia si tot trupul su se ncorda. Apoi, ridic ochii si spuse, fr s clipeasc, pe un ton calm, controlat: Acesta nu este sotul meu! Sunteti sigur? ntreb Rooney cu blndete. Convingeti-v, spuse ea pe. un ton neutru, detasat. Crarea nu e unde trebuia s fie. Oasele craniului sunt altfel. Raymond avea o fat colturoas, aceasta este rotunjit. Carnea n descompunere poate modifica faciesul, explic Rooney. Uitati-v cu atentie la dantur. Rooney si cobor ochii. Dintii acestia au plombe din argint. Nu nteleg. Ale sotului meu erau din aur. Nu aveai cum s-o contrazici la punctul sta. Un om cu averea lui LeBaron, cu sigurant nu si-ar fi fcut o lucrare ieftin. Dar ceasul, hainele?! Le-ati recunoscut pe toate. Nu dau nici o ceap degerat pe ce-am spus, tip ea. Zbrcitura asta dezgusttoare nu este Raymond LeBaron. Vznd-o att de furioas, Rooney nmrmuri. Rmase acolo buimac, incapabil s scoat o vorb, n timp ce ea iesea ca o furie din camera nghetat. Seriful l trecu pe adjunct n bratele omului de la morg si spuse ntorcndu-se spre medic: De asta ce mai spui? Rooney cltin din cap: Nu stiu. Eu cred c a fcut un soc. Asta o fi fost prea mult pentru ea si a-nceput s bat cmpii. Tu stii mai bine dect mine c cei mai multi dintre noi acceptm cu greu moartea celor dragi. S-o fi nchis n ea si-a refuzat s accepte adevrul. Nu btea cmpii. Sweat l privi. Atunci asta ce-a fost? O interpretare de zile mari. De unde ai mai scos-o si pe asta? Ceasul, rspunse Rooney. Unul din oamenii mei a lucrat noaptea ca bijutier s cstige bani ca s-si termine scoala. El si-a dat seama c ceasul Cartier pe care doamna LeBaron l-a fcut cadou sotului ei de aniversare nu este unul scump ci un fals, o reproducere ieftin de felul celor care se fac ilegal n Taiwan sau n Mexic. De ce ar oferi o imitatie ieftin o femeie care poate oricnd completa un cec de un milion de dolari? Raymond LeBaron avea clas si mult gust si nu putea fi pclit usor. Probabil c la acceptat asa cum era. ntrebarea e, de ce s-l fi purtat? Deci crezi c doamna LeBaron s-a prefcut si a mintit n privinta cadavrului? Mi-e team c era pregtit pentru ce avea s urmeze, replic Ronney. Ba, merg pn acolo nct mi pun la btaie Mercedes-Benz-ul meu si pariez c raportul FBI-ului, testele genetice, fisa stomatologic si rezultatul mulajului fcut dup ce-a mai rmas din amprente i vor da dreptate doamnei LeBaron. Se-ntoarse si privi cadavrul.

Pe masa asta nu este Raymond LeBaron.

6.
Locotenentul Harry Victor, detectiv si sef al Departamentului de Investigatii din cadrul Politiei Metropolitane a Districtului Dade, sedea rsturnat ntr-un scaun rotativ si studia niste fotografii fcute n interiorul cabinei de comand a lui Prospero. Dup cteva minute si ridic ochelarii cu rame subtiri pe fruntea nalt, sub o claie de pr blond, si se frec la ochi. Victor era o persoan meticuloas. Fiecare lucru era bine pus la punct n coltisorul lui, bine ordonat dup alfabet si corect numerotat. De altfel, Victor era singurul copoi din istoria departamentului cruia i fcea plcere s scrie rapoarte. La sfrsit de sptmn, cnd majoritatea celorlalti stteau n fata televizorului urmrind rubrica sportiv sau leneveau pe la bazin cu o carte politist de Rex Burns n mn, Victor revedea dosare si cazuri nerezolvate. ncptanat de felul lui, nu se lsa pn ce nu ddea de firul unei afaceri nclcite si asta l interesa mai mult dect s obtin o condamnare pentru inculpat. Cazul Prospero nu semna ns cu nici unul din cele pe care le ntlnise n cei optsprezece ani ai si de serviciu n politie. Trei morti picati din cer ntr-un balon din alte vremuri, sta chiar c nu era un caz obisnuit. N-avea nici cel mai mic indiciu, iar cele trei cadavre de la morg nu ofereau nici unul dintre acele semne privind ascunztoarea n care sttuser o sptmn si jumtate. si ls ochelarii pe nas, pregtindu-se s atace iar fotografiile, cnd se auzi zbrnitul telefonului. Ridic receptorul si spuse, dus pe gnduri: Da? Se afl aici un martor care vrea s v vad n legtur cu o declaratie, rspunse fata de la receptie. Trimite-l imediat, spuse Victor. nchise dosarul cu fotografii si-l puse pe masa de metal, antiseptic pe toat suprafata, cu exceptia unei plcute purtnd numele su si telefonul. Pstr receptorul la ureche de parc astepta s i se fac o legtur si se roti cu scaunul, privind n acest timp spre usa care ddea n coridor, n cellalt capt al imensului birou care se ocupa cu Omucideri. n prag si fcu aparitia uniforma de la receptie care art spre Victor. Brbatul nalt de lng ea ddu din cap, si fcu loc si se apropie. Victor i art scaunul din fata biroului su si ncepu s mormie n receptor, desi la cellalt capt al firului venise tonul. Era un truc mai vechi pe care-l folosea n interogatorii, un minut care-i ddea timp s-l studieze nestingherit pe martor sau pe suspect si s-si fac o idee asupra personajului din fata sa. Si, foarte important, era o ocazie de a le observa ticurile si obiceiurile pe care le-ar fi putut folosi mai trziu mpotriva lor la anchet. Brbatul asezat n fata lui Victor avea treizeci si sapte-patruzeci de ani, avea un metru optzeci si optzeci si trei de kilograme, iar prul su negru, carliontat, n-avea un fir alb. Pielea oaches era a unei persoane care st n soare tot timpul anului. Sprncenele i erau nchise la culoare si stufoase. Nasul - drept, fin - si buzele crnoase cu colturile rsucite-n sus se deschideau ntrun vesnic surs. Tipul purta sacou albastru deschis, pantaloni albi presplati si un tricou galben desfcut la gt, mbrcminte sport, de bun gust, ns nu din cea scump, probabil

cumprat de la Saks si nu de la un magazin pentru cei de bani gata. Era nefumtor, cci nu se vedea nici un pachet prin hain sau n buzunarul cmsii. Cu bratele ncrucisate, sugera calm si indiferent, iar minile-i erau lungi, fine si prlite de soare. Nu purta inele si nici alte bijuterii, doar un ceas antiacvatic cu cadran portocaliu si cu brtar lat din otel inoxidabil. Pe sta, Victor nu-l putea ncadra n nici un tipar. Toti cei care sezuser n scaunul acela deveneau nervosi mai devreme sau mai trziu. Unii-si ascundeau nervozitatea sub o masc de nepsare, majoritatea si roteau nelinistiti ochii prin ncpere, se uitau pe fereastr, la tablourile de pe pereti, la ceilalti politisti din birou, se fataiau pe scaun, puneau picior peste picior. Pentru prima oar pe ct si aducea aminte, Victor nu se simti n largul su. Rutina nu-l mai ajuta, iar jocul lui nu mai avea nici un farmec. Vizitatorul nu prea deloc stnjenit. l privea pe Victor si-n ochii lui verzi-opalin, cu un magnetism aproape hipnotic, se citea un interes usor amuzat. Privirea lui trecu prin detectiv si, negsind nimic interesant la el, urmri desenul de pe tapetul din spatele acestuia. Apoi ochii i se fixar pe telefon: Majoritatea departamentelor de politie folosesc sistemul de comunicatii direct, spuse el pe un ton egal. Dac vreti s vorbiti cu cel de la captul firului, apsati pe buton si va veni tonul. Victor si plec ochii. Unul dintre butoane era aprins, dar nu fusese apsat. Sunteti foarte perspicace, domnule... Pitt, Dirk Pitt. Dac dumneavoastr sunteti locotenentul Victor, trebuia s ne ntlnim aici. Eu sunt acela. Fcu o pauz si asez receptorul la loc n furc. Sunteti prima persoan care a pus piciorul n cabina de comand a lui Prospero. E-adevrat. V multumesc c ati venit asa devreme, duminic dimineata. V-as fi recunosctor dac ne-ati ajuta s clarificm cteva probleme. V rog. Dureaz mult? Douzeci de minute, poate o jumtate de or. Trebuie s ajungeti undeva? Am bilet la avionul de Washington peste dou ore. Victor ddu din cap. Avem destul timp. Deschise un sertar din care scoase un reportofon. S mergem undeva unde-i mai mult liniste. l conduse pe Pitt pe un culoar lung pn la o camer minuscul care servea pentru interogatorii. Interiorul su era spartan: o mas, dou scaune si o scrumier. V deranjeaz dac nregistrez discutia noastr? Nu pot s iau notite, iar secretarele nu-mi pot descifra scrisul. Pitt ridic din umeri cu nepsare. Victor mpinse obiectul spre mijlocul mesei si aps butonul rosu de nregistrare. Numele dumneavoastr? Dirk Pitt. Initiala celui de-al doilea nume? E de la Eric. Adresa? Airport Place 266, Washington, D. C. 20001. Un telefon la care v putem gsi? Pitt i ddu lui Victor numrul de la birou. Ocupatia? Director de proiecte speciale la Agentia National de Studii Marine si Subacvatice. Puteti descrie evenimentul la care ati fost martor n seara zilei de smbt 30

octombrie? Pitt i relat lui Victor aparitia, n cursul regatei, a dirijabilului scpat de sub control, cursa sa nebuneasc agtat de frnghia de ancorare si oprirea balonului, cu o clip nainte de a se fi ntmplat un dezastru. Sfrsi cu urcarea sa n nacel. Ati pus mana pe ceva? Numai pe contact si pe butoanele bateriei. Si am mai pus mana pe umrul celui asezat la masa navigatorului. Pe nimic altceva? Singurul loc pe care mi-as mai fi putut lsa amprentele este scrita care urc n cabin. Sau pe sptarul scaunului pilotului, spuse Victor ncntat de sine. S-a ntmplat cnd v-ati ntins peste bord, s opriti motoarele. Bine lucrat. Data viitoare o s-mi pun mnusi chirurgicale. Ne-a dat o mn de ajutor si FBI-ul. Jos plria n fata competentei. Ati luat ceva? Pitt i arunc lui Victor o privire tioas. Nu. Altcineva ar fi putut s intre si s ia ceva? Pitt scutur din cap. Dup ce am coborat din balon, l-au luat n primire cei de la paza hotelului iar, dup ei, a intrat un politist. Ce-ati fcut dup aceea? I-am dat bani unui tip de la punctul de salvare s noate pn la iahtul meu si s-l aduc la mal. Avea si-o camionet de transport si-a fost amabil s ne duc, pe mine si iola mea, pn la casa n care locuiesc cu niste prieteni. n Miami? Coral Globes. V deranjeaz dac v ntreb ce cutati n orasul nostru? Am terminat un proiect de explorare n larg pentru NUMA si m-am hotrt s-mi iau o sptmn de vacant. Ati recunoscut vreunul dintre morti? Pe naiba. Nu prea. Nu l-as fi recunoscut nici pe tata dac era n halul la. Aveti idee cine sunt? Presupun c unul dintre ei este Raymond LeBaron. Ati auzit de disparitia lui Prospero? Mass-media n-a scpat ocazia si a relatat disparitia pe larg. Doar vreun pustnic ntr-un colt uitat de lume n-ar fi avut cum s aud de asta. V-ati fcut o prere asupra locului unde ar fi putut s stea ascuns balonul si echipajul su timp de zece zile? N-am nici cea mai vag idee. Nici mcar una nebuneasc? insist Victor. Disparitia ar putea fi o stire senzational, ceva de felul unei smecherii de proportii, merit s fac publicitate imperiului lui LeBaron. n ochii lui Victor se putea citi un interes tot mai viu. Continuati. Sau poate fi o schem ingenioas de manevrare a actiunilor lui LeBaron la Burs. Le vinzi n bloc nainte de disparitie, apoi le cumperi din nou cnd Bursa se clatin. Si le vinzi nc o dat, mai scump, cnd LeBaron nvie din morti. Cum v explicati moartea lor? S-a ngrosat gluma. De ce? Asta numai medicul legist v-o poate spune. Eu v ntreb pe dumneavoastr.

Or fi mncat peste stricat pe vreo insul pustie, spuse Pitt ncepand s se sature de tot jocul sta. De unde s stiu eu? Dac aveti nevoie de un scenariu, de ce nu cutati un scenarist? Interesul din ochii lui Victor se stinse. Se ls pe spate, inspir si expir cu zgomot aerul afar din plmni. O clip am crezut c stiti ceva, o aiureal care s ne ajute s ne agtm de ceva. Dar teoria dumneavoastr ne ajut la fel de putin ca toate celelalte. Nu m surprinde, spuse Pitt cu un surs nepstor. Cum de ati reusit s decuplati motorul la numai cteva secunde dup ce ati urcat la bord? ntreb Victor aducnd interogatoriul pe fgasul su normal. Dup ce am zburat cu vreo douzeci de avioane n armat, la Aviatie, si ca civil, sigur c am stiut unde s m uit. Victor pru satisfcut. nc o ntrebare, domnule Pitt. Cnd ati vzut prima oar balonul, din ce parte zbura? Era purtat de vnt dinspre nord-est. Victor se-ntinse si opri reportofonul. Cam asta ar fi. Pot s v gsesc la birou astzi? Dac nu sunt acolo, m gseste secretara. V multumesc pentru ajutor. Mi-e team c n-a fost prea mare, spuse Pitt. Trebuie s ne agtm de orice fir. E mare tevatur cu LeBaron care a fost asa de mare grangur. Cred c este cazul cel mai neobisnuit pe care l-a avut departamentul meu vreodat. Nu v invidiez deloc. Pitt arunc o privire pe ceas si se ridic de pe scaun. Ar fi mai bine s m pun n miscare. Trebuie s ajung la aeroport. Victor se ridic si el si-i ntinse mna peste mas. Dac v mai trece prin minte vreo variant, domnule Pitt, v rog s m sunati. Dntotdeauna mi-a plcut jocul mintii. Pitt se opri n prag si se ntoarse, cu o expresie sireat pe chip: Aveti nevoie de un fir, domnule locotenent? Prindeti ideea asta din zbor. Aeronavele de tipul acesta au nevoie de heliu ca s se tin n aer. Unui balon de tipul lui Prospero i-ar fi trebuit cam cteva zeci de mii de metri cubi de heliu ca s se ridice. Dup o sptmn, nu i-ar mai fi ajuns, si asta l-ar fi tinut la sol. M urmriti? Depinde unde vreti s ajungeti. Balonul nu avea cum s dispar din Miami, dect doar dac un echipaj priceput iar fi fcut plinul, presupunnd c ar fi avut suficient combustibil, n urm cu patruzeci de ore. Victor l privea de parc atunci venise pe lume. Ce vreti s spuneti cu asta? S cutati o pomp de combustibil prin vecini n stare s pompeze cteva zeci de mii de metri cubi de heliu. Apoi Pitt porni nainte pe culoar si dispru.

7.
Nu pot s sufr apa, protest Rooney. Habar n-am s not, nu stiu s m tin la suprafat si mai am si ru de mare numai dac m uit pe geamul unei masini de splat. Seriful Sweat i ntinse un Martini dublu. Bea asta. O s te lecuiasc de great. Rooney se uit nciudat la apele golfului si ddu pe gt jumtate de pahar. Sper c nu iesi n larg. Nu. Doar facem o plimbare de plcere prin golf. Sweat se strecur n cabina brcii sale albe de pescuit, care strlucea de curtenie, si porni motoarele. Motorul Diesel de dou sute saizeci de cai putere prinsese viat. Din coada ambarcatiunii iesi fum, iar podeaua se cltin sub picioarele lor. Apoi Sweat trase parmele si dezleg barca de la mal si pornir spre larg, croindu-si drum prin marea de catarge a iahturilor ancorate n Biscayne Bay. Cnd barca a trecut de geamandurile de la captul cheiului, Rooney cuta sticla pentru un alt pahar. Unde-ti tii licoarea dttoare de curaj? Jos, n cabina din fat. Poti s te servesti singur. Ai si gheat n casca de scafandru. Cnd reveni pe punte, Rooney ntreb: Ce-nseamn toate astea, Tyler? Azi e duminic. Doar nu m-ai scos de la meciul meu de fotbal si m-ai crat pn aici ca s-mi arti Miami Beach de pe mare? S-ti spun drept, mi-a ajuns la urechi c-ai terminat azi-noapte raportul despre mortii din balon. Mai precis, am terminat la trei, azi dimineat. M gndeam c poate ai s-mi spui ceva. Pentru Dumnezeu Tyler, ce, se apropie sfrsitul lumii c nu poti s astepti pn mine dimineat? Acum o or, am primit un telefon de la un agent federal din Washington. Tyler se opri, si drese glasul si-apoi continu. Zicea c ar fi cu un agent secret local de care n-am auzit n viata mea. Nu vreau s te plictisesc spunndu-ti pe ce ton mi-a vorbit. Niciodat nam putut s nteleg de ce tipii stia din nord cred c pot s-i duc de nas pe flcii nostri din sud. n concluzie, vor s-i predm pe cei de pe dirijabil autorittilor federale. Care autoritti federale? A refuzat s spun, iar cnd am insistat m-a bgat complet n ceat. Rooney deveni brusc interesat. Ti-a dat vreo explicatie de ce le trebuie mortii? Zicea c e o problem de securitate. Si? I-am spus c o s m mai gndesc. Turnura pe care o luaser evenimentele, combinat cu ginul, l fcu pe Rooney s uite teama sa de ap. Observ chiar si linia elegant a ambarcatiunii din fibr de sticl. Era al doilea sediu al serifului Sweat, folosit ocazional s sprijine eforturile politiei dar, n special, ca vas de croazier pentru oficialittile districtului sau ale statului, venite la pescuit la sfrsit de sptmn. Si ce nume i-ai pus? Cui? Brcii tale. Ah! Linistea Sudului! Are zece metri si merge cu cincizeci de noduri. A fost

construit n Australia, de o companie de echipament sportiv, numit Stebercraft. Revenind la cazul LeBaron... ai de gnd s te dai btut? ntreb Rooney sorbind din pahar. mi cam surade, spuse Sweat zmbind. Cei de la Omucideri nc n-au aflat care-i mobilul crimei. Mass-media face un circ ntreg. Si-n general, toti, de la guvernator pn la ultimul functionar, fac presiuni asupra mea. Si, ca s pun capac la toate, dup toate aparentele, crima nici n-a fost comis n circumscriptia mea. Da, domnule, chiar sunt tentat s-i pasez Washington-ului gina, numai c sunt suficient de ncptanat s cred c putem gsi o solutie n toat aiureala asta. Bine, si-atunci, ce vrei de la mine? Seriful se ntoarse ctre el si-l privi intens, dand astfel greutate vorbelor sale. Vreau s-mi spui ce-ai scris n raport. Ce-am gsit eu ncurc si mai mult treaba. Aproape s le taie fata o iol mic cu adolescenti la bord, asa c Sweat ncetini si i ls s treac. Spune-mi ce scrie acolo. Hai s-ncepem cu sfrsitul. ti convine asa? Zi-i. La-nceput, cazul mi-a dat mare btaie de cap, pesemne pentru c nu-mi trecuse prin minte asa ceva. Am avut un caz asemntor n urm cu cincisprezece ani. Atunci a fost descoperit n grdina din spatele casei sale corpul unei femei asezat ntr-un fotoliu. Sotul ei a sustinut c buser n noaptea aceea, c el se dusese la culcare naintea ei si c ea avea s-l urmeze. Cnd s-a trezit a doua zi, a cutat-o si-a gsit-o stnd n grdina din spate, exact acolo unde o lsase. Dup toate aparentele, femeia murise de moarte natural si nu prezenta urme de violent, nici de otrav, doar alcool ntr-o cantitate considerabil. Organele interne erau foarte sntoase si nu prezentau indicii ale unor boli sau dereglri anterioare. Pentru o femeie de patruzeci de ani, avea un corp de tnr de douzeci si cinci. A scos untul din mine. Apoi totul a nceput s se lege. Paloarea cadavrului, pielea decolorat, care datorit scurgerii sngelui este de obicei purpurie, la ea - era roz-visiniu. Asta indic drept cauz a mortii otrvirea cu cianur sau cu monoxid de carbon sau hipodermie. Am mai descoperit o hemoragie a pancreasului. Am procedat prin eliminare si am renuntat la primele dou ipoteze. Apoi, am pus degetul pe ran cnd am descoperit ocupatia brbatului. N-a fost chiar o prob zdrobitoare dar suficient ca judectorul s-i dea cincizeci de ani. Cu ce se ocupa brbatul ei? Sofer pe un camion frigorific, la o firm transportoare de alimente congelate. Planul a fost curtel. A pompat butur-n ea, pn si-a pierdut cunostinta. A asezat-o n camionul pe care-l tinea n fata casei peste noapte sau la sfrsit de sptmn, a pornit instalatia frigorific si-a asteptat s i se ntreasc corpul. Dup ce biata femeie si-a dat sufletul, a dus-o la loc pe scaunul din grdin, iar el s-a dus la culcare. Sweat se uit la el cu o privire goal. Doar nu vrei s spui despre cei din balon c au fost tinuti ntr-un congelator pn si-au dat sufletul. Ba exact asta vreau s spun. Esti sigur? Pe o scar a probabilittii de la unu la zece, eu as alege opt. ti dai seama cum sun asta? Pare o nebunie. Trei brbati dispar n Marea Caraibilor la zece grade Celsius si-apoi mor nghetati? Sweat nu adresa cuiva anume ntrebarea sa. N-o s se lege niciodat, doctore. Poate doar dac am avea la ndemn un camion frigorific.

Oricum nimic nu se leag. Adic? A sosit si raportul FBI-ului. Jessie LeBaron a avut dreptate la identificare. Cel de la morg nu e sotul ei, iar ceilalti doi nu sunt Buck Caesar, nici Joe Cavilla. Dumnezeule, ce mai e si asta? Atunci cine sunt? Nu au cazier la FBI si deci nu i-au putut identifica dup amprente. Se pare c sunt strini. Ai gsit ceva care ne poate ajuta s le aflm identitatea? Pot s-ti spun ce nltime si ce greutate au avut tipii stia. Pot s-ti art radiografii dentare sau de fracturri ale oaselor. Dup mrimea ficatului, se pare c toti trei au fost mari amatori de butur. Plmnii le sunt plini de fum de tigar, iar dintii si buricele degetelor vorbesc despre faptul c au fumat tigri fr filtru. Au fost mari mnci. La ultima lor mas, au mncat pine neagr, fructe si carne. Doi au n jur de treizeci de ani, iar al treilea a srit putin de patruzeci. n timpul vietii, au fost ntr-o conditie fizic medie. Ei, n afar de astea, nu prea mai am Ce s-adaug ca s te-ajut s-i identifici. E si sta un nceput. Dar asta-nseamn c LeBaron, Caesar si Cavilla sunt doar dispruti. nainte ca Joe s poat rspunde, se auzi n microfonul statiei radio o voce de femeie. Sweat rspunse si mut pe alt frecvent dup cum i se spusese. Regret ntreruperea, i spuse el lui Rooney, dar am o urgent pe linia care ne leag de trm. Rooney ddu din cap. Intr n cabina din fat si-si mai turn un pahar. O cldur i inund corpul. Mai zbovi cteva clipe nainte de a urca pe punte, iar cnd ajunse sus, Sweat, rosu la fat de manie, tocmai lsa jos microfonul. Nenorocitii! spuse el printre dinti. Care-i problema? ntreb Rooney. I-au luat, spuse Sweat si ddu un pumn n carm. Blestematii ia de agenti s-au dus la morg si au ridicat cadavrele din dirijabil. Dar sunt anumite proceduri legale care iau timp, protest Rooney. Sase politisti n haine civile si doi inspectori federali au aprut cu toat hrtogria n regul, au umflat corpurile, le-au bgat n niste containere de tabl umplute cu gheat si-au sters-o ntr-un elicopter al Marinei americane. Cnd s-a ntmplat? Nici cu zece minute n urm. Harry Victor, inspectorul nsrcinat cu, rezolvarea cazului, spune c i-au cotrobit prin birou ct s-a dus la toalet si i-au smuls filele din dosar. Si cu raportul meu ce-au fcut? L-au luat si pe-la. Ginul l adusese pe Rooney ntr-o stare euforic. Priveste-o si din unghiul sta; v-au luat o belea de pe cap, tie si departamentului. Mania lui Sweat se-mprstie ncet. Nu neg c de fapt mi-au fcut un serviciu, numai c metoda lor m scoate din minti. Mai e o mic consolare, se-mpletici Rooney. Deja ncepuse s-i fie greu s se tin pe picioare. Unchiul Sam n-a pus mna chiar pe tot. Ca de exemplu, ce? Ceva ce nu apare n raport. Un rezultat de la laborator care-ar fi creat mult confuzie dac-l asterneam pe hrtie. Pe sta nu e bine s-l spui nici ntr-o cas de nebuni. Despre ce e vorba? ntreb Sweat.

Cauza mortii. Pi da spuneai c e hipodermie. Asa e, ns am omis cea mai tare poant. Vezi tu, am uitat s precizez cnd s-a produs moartea. Rooney ncepu s articuleze tot mai greu. Nu putea s fie dect n urm cu cteva zile. O, nu! Tipii ia si-au dat sufletul cu mult timp n urm. Cam cnd? Pi, n urm cu un an sau doi. Seriful Sweat csc ochii la Rooney, nevenindu-i s cread ce auzea. Dar medicul legist sttea acolo rnjind perfid ca o hien. Mai rnjea nc atunci cnd se aplec peste bord si ncepu s verse.

8.
Casa lui Dirk Pitt nu se afla nici pe o strad de la periferie, nici n cartierul invadat de verdeat al bogtasilor din Washington. Nu ddea spre nici o curte interioar si nu avea nici vecini de felul celor cu o liot de copii glgiosi si de cini care latr tot timpul. De fapt, casa lui nici nu era o cas, ci un vechi hangar care se gsea chiar pe drumul ce ducea de la Aeroportul International n capital. Dac o priveai din strad, prea nelocuit. Buruienile puseser stpnire pe cldire, iar zidurile din tabl ondulat erau mncate de vreme si nu mai pstrau nici urm de tencuial. Singurul indiciu c ar fi fost locuit era un sir de ferestre plasate chiar sub braul acoperisului vlurit. Desi erau ptate, murdare si pline de praf, ferestrele nu erau btute-n cuie ca acelea ale unui depozit abandonat. Pitt i multumi tipului de la ntretinerea aeroportului care l adusese cu masina de la punctul terminus pn n fata casei. Uitndu-se n jur s vad dac nu fusese urmrit, scoase din buzunarul hainei un transmittor minuscul si ddu cteva comenzi scurte care blocar sistemul de alarm fcnd s se deschid o us lateral ce prea c nu se mai nvrtise n ttni de cel putin treizeci de ani. Intr si psii pe o podea de beton bine lustruit pe care se odihneau cam trei duzini de automobile clasice, lucind de curtenie, un avion de pe vremea bunicii si un vagon de cale ferat de la nceputul secolului. Se opri n fata unui coupe sport Talbot-Lago, o variant francez, si se uit cu dragoste la sasiul ei pe care ncepuse s-l repare. Masina fusese aproape complet distrus de o explozie, iar el era hotrt s pun cap la cap rmsitele contorsionate si s-i redea frumusetea si eleganta de odinioar. si cr bagajele n sus, pe o scar n spiral care ducea la apartamentul su construit n partea cealalt a hangarului. Ceasul de la mn arta ora dou si un sfert dup-amiaza, dar mintea si trupul le simtea obosite de parc ar fi fost miezul noptii. Dup ce-si desfcu bagajele se hotr s-si petreac urmtoarele ore reparnd masina Talbot-Lago si s fac un dus mai trziu. si trsese deja pe el o salopet veche si tocmai deschisese un sertar de la ldita cu scule, cnd ntreg hangarul rsun de un tarait puternic. Scoase un telefon fr fir din buzunarul larg al salopetei de lucru. Alo! Cu domnul Pitt, v rog, rosti o voce de femeie. La telefon. O clip.

Dup ce astept cam dou minute, Pitt ntrerupse legtura si se-apuc s lucreze la distributia masinii Talbot. Nu trecuser nici cinci minute si sunetul telefonului se auzi din nou. Ridic, dar nu spuse nimic. Mai sunteti pe fir, domnule? ntreb aceeasi voce. Da, rspunse Pitt detasat, proptind telefonul de ureche cu umrul n timp ce minile-i lucrau. Sunt Sandra Cabot, secretara particular a doamnei LeBaron. Vorbesc cu domnul Dirk Pitt? Chiar el. Doamna LeBaron doreste s v vad. Puteti veni la resedinta sa la ora patru? Drept la tint, nu-i asa? Poftim? Regret, domnisoar Cabot, dar trebuie s ngrijesc o masin bolnav. Poate dac doamna LeBaron ar putea s treac pe la mine, am putea sta de vorb. Mie team c e imposibil. D o petrecere ast sear, un cocktail la care particip numai personalitti, printre altii si secretarul de stat. Nu poate s lipseasc. Atunci poate alt dat. Se ls o liniste de gheat, apoi Miss Cabot interveni: Cred c nu ati nteles. Asa e, ceva mi scap. Numele LeBaron nu v spune nimic? Nu mai mult dect Shagnasty, Quagmire sau Smith, minti Pitt jovial. Pentru o clip, Miss Cabot se pierdu cu firea. Domnul LeBaron... Bine, s lsm gluma, o ntrerupse Pitt. Stiu foarte bine cine este domnul LeBaron. Si nu ne-am mai pierde vremea nici unii, nici altii, dac v-as spune c nu mai am nimic de adugat n legtur cu misterul disparitiei si mortii sale. Transmiteti-i doamnei LeBaron condoleantele mele. E tot ce pot s fac pentru ea. Cabot trase adnc aer n piept si o lu de la capt: Domnule Pitt, v rog, v va fi extrem de recunosctoare dac puteti veni aici. Pitt aproape o vzu rostind cuvintele v rog cu dintii nclestati. Bine, cred c o s pot veni. Care-i adresa? Cabot si regsi aroganta. Trimit soferul dup dumneavoastr. Dac n-aveti nimic mpotriv, prefer s vin cu masina mea. Limuzinele mi declanseaz claustrofobia. Dac asa doriti, spuse ea btos. Casa se afl la captul strzii Beacon Drive, n Great Falls Estates. Am s m uit pe o hart a orasului. Apropo, ce masin aveti? De ce vreti s stiti? S anunt paznicul de la poart. Pitt ezit o clip, apoi se uit n hangar si privirea i se opri pe o masin parcat lng intrare. O decapotabil veche. Veche? Da, din 1951. Atunci v-as ruga s fiti amabil si s-o lsati n parcarea de lng casa personalului. Este pe alee n dreapta, cnd veniti dinspre ghereta portarului. Nu ti-e niciodat rusine de felul n care le comanzi oamenilor? N-are de ce s-mi fie rusine, domnule Pitt. V asteptm la ora patru.

Ati vrea s terminati cu mine nainte de venirea oaspetilor? ntreb Pitt cu vocea plin de sarcasm. Stiti, n-as vrea s ofensez pe nimeni la vederea rablei mele care profaneaz domeniul. Nu-i nici o problem, nu se ls nici ea mai prejos. Petrecerea nu ncepe dect la opt. La revedere. Dup ce Sandra Cabot a nchis, Pitt s-a ndreptat spre masina decapotabil si s-a uitat la ea o vreme. Apoi a ridicat podeaua din fata banchetei din spate si a prins undeva dedesubt firele unui redresor de baterie. S-a ntors apoi la Talbot-ul su si, calm, a continuat s lucreze de unde rmsese. *** La opt si jumtate fix, portarul de la intrarea pe domeniul LeBaron ntmpina o pereche de tineri ntr-un Ferrari galben, iar dup ce verificase numele lor pe lista invitatilor le fcu semn s intre. Sosi apoi o limuzin Chrysler n care se aflau consilierul presedintelui, Daniel Fawcett, si sotia. Paznicul nu prea prea impresionat la vederea atator masini extravagante si a ocupantilor lor celebri. si ridic minile deasupra capului si, plictisit, se-ntinse si csc. Minile-i rmaser n aer, iar gura i se-nchise cu un pocnet sec cci se pomeni uitndu-se cu ochii larg cscati la cea mai mare masin pe care o vzuse n viata lui. Era monstruos de mare, cam sase metri din bar-n bar, si prea s cntreasc peste trei tone. Usile si capota erau gri argintiu, iar aripile castaniu metalizat. Era o masin sport decapotabil, iar capota, dac era tras, era complet ascuns vederii. Avea o linie frumoas si elegant de masin de clas, era un exemplu viu de miestrie neasemuit. Asta da masin, spuse paznicul n cele din urm. Daimler, rspunse Pitt. Dup nume, pare englezeasc. Chiar este. Paznicul cltin din cap plin de admiratie, apoi arunc o privire pe lista invitatilor. Numele dumneavoastr, v rog. Pitt. Nu v gsesc. Ati fost invitat? Aveam o ntlnire cu doamna LeBaron mai devreme. Paznicul intr n csuta sa si verific o list de pe un panou. Da, domnule. ntlnirea era pentru ora patru. Cnd i-am telefonat s-i spun c voi ntrzia, mi-a spus s vin la petrecere. Ei bine, dac tot v asteapt, spuse paznicul nc adncit n admirarea liniilor acelui Daimler, de partea mea cred c e n regul. Puteti s mergeti. Distractie plcut. Pitt ddu din cap a multumire, apoi conduse masina imens, lin, pe aleea care serpuia pn n fata resedintei LeBaron. Cldirea principal se ridica pe o colin, chiar deasupra unui teren de tenis si a unei piscine. Arhitectura era specific zonei, cas din crmid, n stil colonial, cu trei etaje si coloane albe la intrare, care sustineau acoperisul deasupra unui portic frontal, aripile casei ntinzndu-se apoi lateral. La dreapta era un plc de pini care se ntindea pn la o cas stil vagon cu garaj la parter despre care Pitt presupuse c era locuinta personalului. Vis-a-vis si la stnga conacului se afla o constructie imens cu pereti de sticl, luminat de candelabre de cristal ce atrnau din tavan. Flori si arbusti exotici si mprstiau mireasma printre cele douzeci de mese, iar pe o scen minuscul ridicat n fata unei cderi de ap, cnta o orchestr mic. Pitt fu profund impresionat. Era o ambiant perfect pentru o petrecere ntr-o sear

rece de octombrie. Raymond LeBaron lu not maxim pentru originalitate. Pitt trase Daimlerul n fata serei unde astepta un lacheu mbrcat n livrea, cu expresia de team respectuoas a unui tamplar privind la un arbore Sequoia. Ct se strecur afar din masin si-si ndrept smochingul, Pitt remarc un grup destul de numeros strngndu-se n spatele peretelui transparent si fcnd semne spre masin. i ddu valetului instructiuni cum s opreasc contactul, apoi intr pe usa de sticl. Orchestra interpreta motive muzicale din melodiile la mod ale lui John Barry, mai fin la almuri, n fort la instrumentele cu coarde. Chiar la intrare, sttea si ntmpina oaspetii o femeie elegant, mbrcat dup ultima mod a caselor de creatie. Fr-ndoial, era Jessie LeBaron. Stpn pe sine, ntruchiparea nssi a gratiei si clasei, o dovad vie c o femeie poate fi frumoas si dup cincizeci de ani. Purta o tunic strlucitoare btut n mrgele si paiete verzi si argintii peste o fust strmt de catifea. Pitt se apropie si fcu o usoar reverent. Bun seara, spuse el arbornd cel mai seductor zmbet al su. Ce e masina aceea senzational? l ntreb Jessie uitndu-se prin us. O Daimler, comand special mbunttit pentru consum de 5,4 litri, cu motor n opt cilindri si lucrtur artizanal a caroseriei, marca Hooper. Ea i zmbi fermector si i ntinse mana. V multumesc c ati venit domnule... ezit ea, privindu-l ntrebtor. Iertati-m, dar nu-mi aduc aminte s v fi cunoscut. Asta-i pentru c n-am dat niciodat ochii unul cu altul, spuse el minunndu-se de timbrul gutural al vocii lui Jessie, aproape rgusit, cu-o umbr de vulgaritate senzual. M numesc Pitt, Dirk Pitt. Ochii ntunecati ai lui Jessie l fixar pe Pitt ntr-un fel foarte special. Ati ntrziat patru ore si jumtate, domnule Pitt. A intervenit ceva neasteptat? Nimic de felul sta, doamn LeBaron. Mi-am aranjat sosirea cu cea mai mare grij. Dar n-ati fost invitat la petrecere, spuse ea calm. Asa nct va trebui s plecati. Ce pcat, spuse Pitt mbufnat. Asa de rar mi se ofer ocazia s-mi pun smochingul. Fata lui Jessie exprim dispret. Se-ntoarse spre o femeie cam ntepat, cu ochelari cu rame mari, care se tinea putin n spatele ei si despre care Pitt si imagin c era secretara, Sandra Cabot. Caut-l pe Angelo si spune-i s-l conduc pe domnul. Ochii lui Pitt sclipir rutcios. Se pare c am un adevrat talent de a strni aversiune. Ce preferati, s plec de bunvoie sau s provoc o scen neplcut? Cred c ar fi mai bine s plecati de bunvoie. Atunci de ce mi-ati mai cerut s m vedeti? O chestiune legat de sotul meu. Nu ne-am ntlnit niciodat, asa c nu pot s v spun nimic n plus fat de ce stiti deja n legtur cu moartea sa. Raymond n-a murit, spuse ea transant. Cnd l-am vzut eu n balon fcea foarte bine pe mortul. Acela nu era el. Pitt o privi sceptic, dar nu spuse nimic. Nu m credeti, nu-i asa? De fapt, nu-mi pas. Speram s m puteti ajuta cu ceva. Aveti un fel foarte ciudat de-a cere ajutorul. Sunteti la un dineu de binefacere, domnule Pitt. Locul dumneavoastr nu este aici. S stabilim o or la care s ne-ntlnim mine.

Pitt se hotr s nu tin seama de furia care-l cuprinsese. Ce fcea sotul dumneavoastr cnd a disprut? ntreb el fr nici un preambul. Cuta comoara El Dorado, i rspunse ea privind nervos spre oaspetii dinuntru. Era convins c s-a scufundat o dat cu Cyclops. nainte ca Pitt s poat face vreun comentariu, Cabot se ntorsese cu Angelo, soferul cubanez. La revedere, domnule Pitt, spuse Jessie concediindu-l si ntmpinnd o pereche de nou veniti. Pitt ridic din umeri a nepsare si-i oferi bratul lui Angelo: Hai, s-o facem ct mai oficial. Condu-m tu afar. Apoi, se-ntoarse spre Jessie. Si nc ceva, doamn LeBaron. Nu-mi place s fiu tratat ca ultimul borfas. Alt dat, nu v mai deranjati s m cutati. De-abia apoi Pitt i permise lui Angelo s-l escorteze de la cldirea serei pn la locul unde era parcat Daimler-ul su. Jessie se uit dup el pn cnd impuntoarea masin dispru n noapte. Se-ntoarse la oaspetii si si se amestec printre ei. Douglas Oates, secretarul de stat, o privi apropiindu-se peste umrul consilierului prezidential Daniel Fawcett. Splendid, Jessie. ntr-adevr, sublinie Fawcett. Nimeni din Washington nu d mese mai rafinate. Ochii lui Jessie se luminar, iar buzele sale se arcuir ntr-un zmbet cald. V multumesc, domnilor. Oates art cu capul spre us: A fost o-nchipuire, sau chiar l-am vzut pe Dirk Pitt dat pe us afar? Jessie i arunc lui Oates o privire goal: l cunosti?!... ntreb ea surprins. Sigur c da. Pitt este numrul doi la NUMA. El este cel care a adus Titanicul la suprafat pentru Departamentul Aprrii. Si care i-a salvat presedintelui viata, n Louisiana, complet Fawcett. Jessie pli imperceptibil. N-am stiut. Sper c nu l-ai nfuriat. Poate c-am fost putin cam aspr, admise ea. Nu v intereseaz forrile marine n larg de San Diego? Ba da. Rapoartele seismice vorbesc despre un imens camp de petrol nc neexplorat. Una dintre companiile noastre are us deschis sus si nu va fi nici o problem s obtinem autorizatia de forare. Dar, de ce-ntrebati? Chiar nu stii cine este seful comisiei senatoriale care acord dreptul de exploatare a petrolului pe terenurile care apartin statului? Desigur, este... Vocea lui Jessie se pierdu, iar stpnirea sa de sine se topi complet. Tatl lui Dirk, ncheie Oates n locul ei. Senatorul de California George Pitt. Fr sprijinul su si fr binecuvntarea celor de la NUMA, pentru probleme de mediu, n-ai nici o sans s capeti drepturile de forare. Se pare c usa care-ti era deschis tocmai s-a nchis, spuse Fawcett sarcastic.

9.
O jumtate de or mai trziu, Pitt si parca masina Daimler pe locul su din fata unei cldiri impuntoare, cu pereti de sticl mat, care adpostea sediul NUMA. Semn n condica de la biroul pazei si lu liftul pn la etajul al zecelea. Cnd usile s-au deschis, intr ntr-o ncpere imens, un adevrat labirint electronic, unde se afla instalat reteaua informatic si de comunicatii a agentiei marine. Hiram Yaegger ridic privirea din spatele unui birou n form de potcoav a crui suprafat era acoperit de o puzderie de computere si-i zmbi: Salut, Dirk. S-au ntolit cu totii dar n-au avut unde s mearg? Gazda a hotrt c sunt persoan non grata, asa c am fost debarcat. Cineva cunoscut? Fu rndul lui Pitt s zmbeasc. Se uit n jos la Yaegger. Electronistul-vrjitor prea c descinde direct din vremurile hippy de la-nceputul anilor 70. Prul blond si-l lsase lung si-l purta strns la spate ntr-o coad de cal. Barba-i era vesnic n neornduial si rsucit n crlionti rebeli. Iar tinuta sa la lucru sau acas era o jachet si-o pereche de pantaloni Levis vrti n niste cizme de cowboy scoflcite si cam trecute. Pitt spuse: Nu mi te pot nchipui alturi de Jessie LeBaron, frecventnd aceleasi cercuri. Yaegger scoase un fluierat: Te-a turtit un picior dat n dos de una ca Jessie LeBaron? Omule, da esti un adevrat erou pentru cei oropsiti. Ai chef s faci niste spturi? Despre ea? Despre el. Brbat su? Cel care-a disprut? Raymond LeBaron. Alt operatie sub clar de lun? Spune-i cum vrei. Dirk, zise Yaegger fixndu-l peste niste ochelari cu rame de pe vremea bunicii, esti un tip cam curios si-ti bagi nasul peste tot, da-mi placi si-asa. Eu sunt aici s fac retele de calculatoare clasa nti si s arhivez datele de geografie si istorie marin, da salivez la gndul c-ti vei face aparitia cerndu-mi s-mi folosesc sprijinul creator n scopuri obscure. De ce merg pe mana ta?... O.K. ti spun de ce: fiindc am snge de cotcar, nc mai mult ca tine. Acum zi-i ct de adnc vrei s sap. Pn-n trecutul lui cel mai ndeprtat. De unde-a aprut; ce e cu banii care-au stat la baza imperiului su... Raymond LeBaron era destul de secretos cu viata lui particular. S-ar putea s-si fi sters urmele. mi dau seama de asta, da ai mai scos tu la lumin si alte secrete de familie pn acum. Da. Familia Bougainville, cu cteva luni n urm. I-am cam fcut-o, ca s zic asa, amiralului. nc ceva. Sunt numai urechi. Un vapor numit Cyclops. Ai putea s-i afli povestea? Fr probleme. Altceva? Cam asta ar fi tot, rspunse Pitt. Yaegger l privi.

Acum ce te-a mai suprat, btrne? Nu-mi vine-a crede c l vnezi pe LeBaron numai pentru c ai fost azvrlit n strad de la petrecere. De pild eu... Am fost alungat de la cele mai spurcate adunturi din orasul sta. Si asta e. Pitt rse. Nu-i vorba de rzbunare. Sunt doar intrigat. Jessie LeBaron a zis ceva care mi s-a prut cam curios n legtur cu disparitia sotului ei. Am citit n Washington Post. Era un paragraf acolo n care se vorbea despre tine ca despre eroul zilei; cum ai recuperat balonul lui LeBaron cu-o smecherie cu-o sfoar si-un palmier. Care-i treaba? Sustine c sotul ei nu e printre mortii care-au fost gsiti n cabina de comand. Yaegger tcu, avnd acea privire care spunea c n-a-nteles nimic. Nu se leag. Dac btrnul LeBaron a disprut n sacul lui umflat cu gaze, e logic c tot el era acolo cnd a aprut balonul. Nu, dac e s ne lum dup spusele sotiei ndurerate. Cred c priveste lucrurile dintr-un anume unghi - financiar sau legat de asigurri. Poate da, poate nu. Exist ns posibilitatea ca NUMA s ia parte la anchet atta timp ct evenimentul nvluit n mister s-a petrecut deasupra mrii. Si noi o s fim primii. Ceva de felul sta. Si ce legtur are vasul Cyclops cu toat trsenia? Ea mi-a spus c LeBaron cuta Cyclops cnd s-a topit n aer. Yaegger se ridic de pe scaun. Bine. S-i dm bice. Ct timp pun eu la punct programul de cutare, tu uit-te prin fisiere dup informatii legate de vapor. l conduse pe Pitt ntr-un soi de amfiteatru cu un monitor imens, instalat pe peretele din fat si-l pofti s se aseze la un pupitru pe care se afla tastatura computerului. Aps cteva butoane peste umrul lui Pitt si aparatul rspunse comenzilor. Sptmna trecut am instalat un sistem nou. Terminalul este cuplat la un sintetizor de voce. Un computer care vorbeste, spuse Pitt. Da. ntelege peste zece mii de comenzi verbale, poate da tot atatea rspunsuri corecte si, de fapt, poate chiar s ntretin o discutie. Vocea i sun cam nefiresc, ceva n felul lui Hal, robotul urias din filmul 2001, dar o s te obisnuiesti. Noi i spunem Speranta. Speranta? Da, speranta noastr c o s dea rspunsurile corecte. Nostim. Dac ai nevoie de ceva, m gsesti la terminal. Nu trebuie dect s ridici receptorul si s formezi 47. *** Pitt ridic ochii spre ecran. Avea o culoare gri albstruie. Prinse destul de precaut microfonul si vorbi n el: Speranto, m numesc Dirk. Esti gata s ncepi o investigatie pentru mine? Doamne, se simtea ca un tmpit. Era ca si cnd s-ar fi adresat unui zid si ar fi asteptat s-i rspund. Bun, Dirk, i spuse o voce vag feminin, care suna de parc-ar fi iesit dintr-un burduf. Eu sunt gata. Spune tu cnd vrei s ncepem. Pitt trase adnc aer n piept si porni: Speranto, as vrea s-mi spui cte ceva despre un vapor numit Cyclops. Cam cinci secunde se ls tcerea, apoi computerul rspuse: Va trebui s faci precizri. Discurile mele de memorie contin date despre cinci vase diferite cu numele Cyclops.

Al meu avea o comoar la bordul su. mi pare ru, ns dup documentele de mbarcare nu rezult c vreunul s fi avut vreo comoar la bord. mi pare ru. Lui Pitt nc nu-i venea s cread c face conversatie cu o masin. Dac-mi permiti s m abat o clip de la discutie, as vrea s-ti spun c esti un computer foarte inteligent si simpatic. ti multumesc pentru compliment, Dirk. S stii c pot scoate efecte de sunet; pot imita animale, stiu s cnt - desi nu prea bine - si s pronunt supercalifragelisticexplicalidosion, chiar dac n-am fost programat pentru definitia sa exact. Vrei s-o spun si de la sfrsit la-nceput? Poate alt dat. Revenind la Cyclops... cel care m intereseaz s-a scufundat n Caraibe. Atunci ne rmn numai dou. Un vapor cu aburi care s-a mpotmolit n Golful Montentego din Jamaica, la 5 mai 1968 si un mineralier al Marinei Statelor Unite care trasporta minereu sau crbune, disprut fr urm ntre 5 si 10 februarie 1918. Pitt se gndi c n-ar fi avut nici un rost ca Raymond LeBaron s caute un vas care esuase ntr-un port aglomerat, doar cu douzeci de ani n urm. i reveni n minte povestea mineralierului Marinei. Disparitia sa fusese unanim considerat a fi unul dintre marile mistere ale deja legendarului Triunghi al Bermudelor. Alegem transportorul Marinei, spuse Pitt. Dac vrei s tipresc date, apas pe tasta de comand si literele P.T. Dac te uiti pe ecran, ti voi proiecta fotografiile de care dispunem. Pitt fcu ce i se ceruse, iar informatiile ncepur s curg din imprimant. Speranta se tinu de cuvnt si pe ecran apru o fotografie a vasului Cyclops ancorat ntr-un port necunoscut. Desi carena era zvelt, cu prora demodat urcnd si cobornd si cu pupa gratioas ca o cup de sampanie, suprastructura sa prea un joc de cuburi aruncate de un copil alandala. O ngrmdire de macarale, amestecate cu cabluri; un pienjenis, cu o mpletitur de suporturi la nltimea unui stat de om, se ridica n mijlocul corbiei, asemenea unei pduri moarte. Pe toat partea dinspre pupa, chiar peste sala motoarelor, se ntindea o cabin lung cu acoperisul mpodobit cu dou cosuri gemene si cteva guri de aerisire, foarte nalte toate. n continuare, mai n fat, sttea cocotat cabina timonei, chiar deasupra puntii principale, aidoma unei msute de toalet asezate pe patru picioare, cu numai un singur sir de hublouri complet deschise n partea de jos. Cele dou catarge nalte si grinda transversal iesit mult n afara covertei aduceau perfect cu o poart de fotbal. Nava era diform si greoaie, ca o gasc urt care n-are nici o sans s semene cu o lebd. Plutea n jurul su ceva nedefinit, care-ti ddea fiori. La-nceput, Pitt nu putu s desluseasc ce, mai apoi si ddu seama: n mod bizar, pe punte nu se afla nici un marinar. Vasul arta de parc era prsit. Pitt si mut privirea de la ecran la datele statistice ale navei pe care le cercet amnuntit: Lansare: 7 mai 1910 -William Cramp Sons Shuipbuilders, Philadelphia Tonaj: deplasament 19.360 Lungime: 162 m ( de fapt, mai lung dect vasele de lupt din vremea sa) Travers: 20 m Pescaj: 8,5 m Vitez: 15 noduri (cu trei noduri mai rapid dect vasele Liberty din cel de-al doilea rzboi mondial) Armament: 4 tunuri de 4 toli Echipaj: 246 oameni Comandant: G. W. Worley - serviciul auxiliar Naval. Pitt remarc faptul c Worley fusese cpitan pe Cyclops de la lansarea sa la ap si pn-n ziua disparitiei. Se sprijini de sptar si-si ls mintea s lucreze n timp ce el studia fotografia vasului. Ai si alte fotografii ale navei? o ntreb el pe Speranta. Trei din acelasi unghi; una nspre pupa si patru ale echipajului.

Hai s vedem cum arta echipajul. Monitorul se-ntunec o clip, apoi pe el apru imaginea unui brbat stnd n picioare lng balustrad si tinnd de mn o fetit. Cpitanul Worley cu fiica sa, explic Speranta. Brbatul era masiv, cu prul rrit, o mustat ngrijit, tiat si mini imense. Sttea acolo ntr-un costum nchis, cu cravata strmb iesindu-i din hain, cu pantofii bine lustruiti. Se uita fix la aparatul care-i imortalizase chipul cu 75 de ani n urm. Fetita blond de lng el purta un tricou care-i ajungea pn la genunchi si o plriut. Tinea strns n mnut o ppus care prea s fie tare, n form de amfor. Adevratul lui nume este Johan Wichman, l inform Speranta fr ca el s-i fi cerut. S-a nscut n Germania si a intrat ilegal n Statele Unite, n 1878, pe un vas comercial care nu-i apartinea, pe care l-a deturnat pn n San Francisco. Nu se stie cum a reusit s falsifice actele. n vremea ct a fost comandant pe Cyclops, a trit la Norfolk, n Virginia, mpreun cu fetita si sotia. Exist vreo posibilitate s fi lucrat pentru nemti n 1918? Nu exist nici o dovad n sensul acesta. Vrei s vezi raportul anchetei fcute n urma tragediei? Tipreste-l. O s-l studiez mai trziu. Urmtoarea fotografie este a secundului, locotenentul David Forbes, spuse Speranta. Aparatul l surprinsese pe Forbes n uniform, n picioare lng o masin care-i pru lui Pitt a fi un automobil Cadillac din 1916. Forbes avea o fat. de ogar, cu nasul lung, subtire, ochii deschisi a cror culoare nu se putea ghici din fotografia alb-negru. Obrajii-i erau proaspt rasi, sprncenele arcuite, iar dintii i avea usor iesiti n afar. Ce fel de om era? ntreb Pitt. N-a avut o pat la dosar pn n momentul n care Worley l-a consemnat la bord pentru nesupunere fat de superiori. Motivul? Cpitanul Worley a schimbat cursul stabilit de Forbes, iar Cyclops a fost pe punctul s esueze la intrarea n Rio. Cnd Forbes a vrut s stie care a fost motivul pentru modificarea de curs, Worley s-a nfuriat si l-a consemnat n cabin. Forbes nc mai era arestat n ultimul voiaj al lui Cyclops? Da. Cine urmeaz? Locotenentul John Church, ofiter de curs. Fotografia nftisa un brbat mruntel, aproape fragil, mbrcat n civil si asezat la o mas ntr-un restaurant. Chipul su purta ntiprit acea expresie de oboseal pe care o au fermierii dup o zi grea de munc la cmp. Totusi, ochii ntunecati exprimau veselie si vorbeau despre un om cu fire deschis. Prul ncruntit din pricina cruia i se ncrunta fruntea nalt era dat peste cap si pe dup urechile mici. Pare mai vrstnic dect ceilalti, remarc Pitt. De fapt, nu are dect douzeci si nou de ani, spuse Speranta. A intrat n Marin cnd avea saisprezece ani si singur s-a zbtut s ajung ofiter. A avut probleme cu Worley? Nimic care s fie consemnat n fisa sa. n ultima fotografie erau prezenti doi brbati asteptndu-si sentinta ntr-o sal de tribunal. Nu se citea urm de team pe fata lor, iar dac era ceva acolo, preau mai degrab nencreztori si sfidtori. Cel din stnga era nalt si voinic, cu bratele musculoase. Cellalt avea dimensiunile

si nftisarea unui urs grizzli. Fotografia a fost luat la Curtea Martial. Apar n ea fochistul grad I James Coker si fochistul grad II Barney DeVoe, judecati pentru uciderea fochistului grad III Oscar Stewart. Toti trei stationau la bordul crucistorului american Pittsburgh. Coker, cel din stnga, a fost condamnat la moarte prin spnzurtoare, iar sentinta a fost executat n Brazilia. DeVoe, cel din dreapta, a fost condamnat la o pedeaps ntre cincizeci si nouzeci si nou de ani, care urma s fie efectuat la nchisoarea naval de la Portsmouth din New Hampshire. Ce legtur au ei cu Cyclops? ntreb Pitt. Vasul Pittsburgh se afla la Rio de Janeiro cnd s-a comis omorul. Cnd cpitanul Worley a ajuns n port i s-a ordonat s-i transporte pe DeVoe si nc alti patru condamnati n Statele Unite, n arestul de la bordul navei. Deci ei erau la bord cnd a venit sfrsitul? Da. Nu-s alte poze cu membri ai echipajului? Probabil c mai sunt n albumele de familie, sau pot fi procurate din alte surse particulare, ns asta este tot ce am n banca mea de date. Vorbeste-mi despre evenimentele care au dus la disparitia lui Cyclops. Vorbesc sau scriu? Poti vorbi si scoate si la imprimant n acelasi timp? mi pare ru, ns nu le pot face pe amandou deodat. Ce variant preferi? Vorbeste. Foarte bine. O clip..., s adun datele. Pitt ncepea s simt oboseala si aproape picoti. Fusese o zi lung si-ncrcat. Folosi pauza si-l sun pe Yaeger s-i cear o ceasc de cafea. Cum te ntelegi cu Speranta? Aproape ncep s cred c e adevrat, rspunse Pitt. E bine, att timp ct nu ncepi s-ti imaginezi ce forme are. nc n-am ajuns n halul sta. Cu ct o cunosti mai bine, cu att o placi mai mult. Tu cum te descurci cu Raymond LeBaron? De ce ti-e team..., spuse Yaeger. Si-a ngropat bine trecutul. Nici o referire la viata personal, doar statistici fcute din momentul n care a ajuns marele vrjitor din Wall Street. Ceva interesant? Nu tocmai. Se trage dintr-o familie nstrit. Taic-su avea o retea de magazine de articole de fierrie. Dup cte miros eu, Raymond nu se prea avea bine cu taic-su. Nu apare nici o aluzie la familie n nici una din biografiile fcute de ziare dup ce a devenit mare grangur n finante. Ai aflat cum a fcut primele miiare? Zona asta e cam nebuloas. A avut cu un asociat pe nume Kronberg o firm de recuperri de epave, pe la jumtatea anilor 50. Se pare c au tras targa pe uscat vreo ctiva ani, apoi au dat faliment. Doi ani mai trziu, Raymond si lansa propria publicatie. Prospero. Corect. Se spune pe undeva de unde i-au venit banii? Deloc, rspunse Yaeger. Apropo, Jessie e a doua lui nevast. Prima se numea Hillary si a murit n urm cu ctiva ani. N-avem nimic despre ea. Bine, tine-o asa. Pitt nchise telefonul chiar n momentul n care Speranta ncepu s vorbeasc:

Am pregtit datele pentru voiajul de pe urm, si att de nefericit al lui Cyclops. S auzim. A plecat din Rio de Janeiro pe 16 februarie 1918, cu destinatia Baltimore, Maryland. La bordul su se aflau 15 ofiteri, 231 de marinari, alti 57 de marinari de pe crucistorul Pittsburgh care urmau s fie nlocuiti la baza naval Norfolk si trimisi pe alte vase, cei cinci condamnati, inclusiv Devoe, si consulul general american la Rio, Alfred . Morean Gottschalk care se ntorcea la Washington. Vasul avea o ncrctur de 11.000 tone de minereu de mangan. Dup o scurt oprire n portul Bahia pentru ridicarea corespondentei, vasul a mai fcut o escal, neprogramat, pe 4 martie, la intrarea n Golful Carlisle, n Insula Barbados unde a si aruncat ancora. Aici Worley a ncrcat provizii si crbune motivnd c le sunt necesare pentru continuarea cltoriei, ns acest fapt a fost, mai apoi, socotit nejustificat. Dup ce vasul a disprut n larg, consulul american din Barbados a raportat c circulaser o seam de zvonuri n legtur cu actiunea neobisnuit a lui Worley, ntmplri ciudate la bordul vasului si o posibil revolt a echipajului. Ultima oar cnd a fost vzut Cyclops, cu toti oamenii de la bordul su, a fost n 4 martie, ziua n care a prsit Insula Barbados. Nu s-a mai stabilit dup aceea niciodat legtura cu ei? Douzeci si patru de ore mai trziu, un cargou care transporta cherestea, Crogan Castle, a semnalat c prova i fusese zdrobit de un val urias, neasteptat. Apelurile radio pe care le-au trimis cei de la bordul su au fost receptionate de Cyclops. Ultimele cuvinte venite de pe mineralier indicau frecventa lor si anuntau o sosire grabnic: Suntem la 50 mile sud de voi. Venim cu toat viteza. Altceva? Asta a fost tot. Crogan Castle si-a dat pozitia? Au raportat latitudine 23.30 N si longitudine 79.21 V, ceea ce nseamn c se afla la aproximativ 30 de mile sud-est de un recif de suprafat numit Anguilla Cays. A disprut si Crogan Castle? Nu. Rapoartele spun c a esuat la Havana. Vreo urm c Cyclops a naufragiat? Cu toate cutrile febrile ale Marinei, nu s-a gsit nimic. Pitt se-ntrerupse, cnd Yaeger intr n sala de proiectie; puse o ceasc de cafea pe pupitru si se retrase n tcere. Pitt lu cteva nghitituri si i ceru Sperantei s-i arate nc o dat fotografia lui Cyclops. Vasul si fcu din nou aparitia pe ecran, iar el l privi gnditor. Ridic receptorul, form un numr si astept. Ceasul digital de pe consol arta ora 11 si 55, ns vocea care rspunse sun proaspt si prietenoas: Dirk! explod Dr. Raphael OMeara. Ce coincident! M-ai prins la tanc. Azi dimineat m-am ntors din Costa Rica, de la niste spturi. S mai gsesti un vagon de cioburi? Ciob? Doar cel mai bogat tezaur de art precolumbian descoperit pn astzi. Piese unice, unele datnd din anul 300 I.C. Ce pcat c nu le poti pstra! Toate descoperirile mele merg la Muzeul National din Costa Rica. Esti foarte generos, Raphael. Dar eu nu le donez, Dirk. Asa e ntelegerea, guvernul trii unde gsesc relicvele le pstreaz ca parte a patrimoniului national. Dar ce te plictisesc eu pe tine, un nrit cuttor de relicve la adncime. Crui fapt datorez onoarea de a-mi fi telefonat? Am nevoie de cunostintele tale si de stiinta ta n legtur cu o comoar.

Cred c stii c nu trebuie s pronunti un asemenea cuvnt naintea unui arheolog respectabil, spuse OMeara si tonul su cpt o nuant de seriozitate. Fiecare cu psrica lui, spuse Pitt. Vrei s ne-ntlnim la un phrel? Acum?! Ai idee ct e ceasul? Se-ntmpl s stiu ce pasre de noapte esti tu. Las o mai moale. Undeva aproape de tine. Ce zici de hanul Old Angler de pe Bulevardul MacArthur? S zicem, ntr-o jumtate de or? Perfect. Poti s-mi spui ce comoar te intereseaz? Cea la care viseaz toti. Aha! Si care s fie asta? ti spun cnd ne vedem. Pitt nchise si se uit la Cyclops. Nava prea nsingurat, abandonat, dar ntr-un chip aproape neomenesc. Nu se putea opri s nu se-ntrebe ce secrete dusese cu ea n mormntul de pe fundul mrii. Vrei s-ti mai dau si alte informatii? l ntreb Speranta ntrerupndu-i gndurile morbide. Sau vrei s ne oprim? Putem s-i zicem remiz, rspunse el. Multumesc, Speranta. As vrea s-ti pot da un pupic. ti sunt recunosctoare pentru compliment, Dirk, ns nu sunt fiziologic pregtit pentru a primi srutri. n sufletul meu, ai s rmai o scump. Mai vino si foloseste-te oricnd de mine. Pitt rse. La revedere, Speranta. La revedere, Dirk. De-ar fi fost adevrat, gndi Pitt si suspin vistor.

10.
D-mi un Jack Daniel fr ap, spuse vesel Raphael OMeara. Cel mai bun medicament pe care-l stiu s-ti limpezeasc creierul dup jungla aia nenorocit. Ct ai stat n Costa Rica? ntreb Pitt. Trei luni. Si tot timpul a plouat. Gin Bombay cu gheat si cu poft, i spuse Pitt barmanului. Deci te alturi si tu cohortei lacome a gunoierilor mrii, spuse OMeara, iar vorbelei iesir din htisul brbii pe care o purta stil Gabby Hayes si care-i acoperea fata de la nas n jos. Haida de...Dirk Pitt - cuttor de comori. Nu credeam s-apuc vreodat ziua asta. Interesul meu e pur academic. Pi, sigur, asa spun toti. Ascult sfatul meu si las-o balt. A fost un jaf ct s-a investit n cutarea de comori n mare, oricum... mai mult dect s-a gsit vreodat. ti numr pe degete cteva descoperiri fericite care s fi meritat n ultimii optzeci de ani. Aventura, plcerea, bogtiile... nu sunt dect exagerri si legend. De acord. Sprncenele stufoase se-ncruntar. n definitiv, ce vrei s afli? Ai auzit de Raymond LeBaron? Btrnul nenfricat Raymond, geniul finantelor care scoate Prospero?

Acelasi. A disprut n urm cu dou sptmni n balonul su cu care zbura pe undeva pe lng insulele Bahama. Cum ar putea cineva s se fac nevzut cu balon cu tot? - Cumva a reusit. Trebuie s fi auzit sau s fi citit ceva despre asta. OMeara cltin din cap: Nu m-am uitat la televizor si n-am vzut un ziar de nouzeci de zile. Le fu adus butura, iar Pitt i relat pe scurt mprejurrile n care se produsese misterioasa disparitie. La bar, lumea ncepuse s se rreasc, asa c rmseser acum aproape singuri. Si crezi c LeBaron se fataia prin aer ntr-un burdufumflat cu aer n cutarea unei epave pline ochi cu filoane de nestemate? Dup ct spune sotia lui, Jessie... Ce vas? Cyclops. Am auzit de Cyclops. Un mineralier al Marinei care s-a topit pur si simplu n urm cu saptezeci si unu de ani. Dar nu-mi aduc aminte s se fi spus ceva despre vreun tezaur aflat la bordul su. Se pare c LeBaron asa credea. Ce fel de comoar? El Dorado. Pesemne c glumesti. Fac numai s repet ce mi s-a spus. OMeara rmase tcut vreme ndelungat, cu privirea pierdut n alte timpuri. El hombre dorado, spuse el n cele din urm. Asa se spune n spaniol la brbatul de aur sau brbatul aurit. Legenda - unii spun c-ar fi un blestem - a-fierbantat imaginatia oamenilor timp de patru sute cincizeci de ani. Exist o frm de adevr n ea? Orice legend e inspirat de-o ntmplare adevrat, dar, ca toate care au existat dinainte sau au aprut dup ea, aceasta a fost denaturt si infrumusetat pn ce a ajuns un basm. El Dorado a strnit cea mai ndelungat cutare nentrerupt a comorii din toate timpurile. Mii de oameni si-au dat viata numai pentru a o vedea. Spune-mi, cum s-a nscut legenda? Mai sosir un Jack Daniel si un gin Bombay. Pe Pitt l pufni rsul cnd l vzu pe OMeara dand pe gt o dusc de ap, asa, ca s se dreag. Apoi, arheologul se asez comod si ncepu s povesteasc, ctnd spre alte vremi. Conchistadorii spanioli au fost primii care-au auzit vorbindu-se despre un brbat de aur ce stpnea un regat fabulos de bogat, undeva prin jungla din Muntii Anzi. Circula legenda c ar fi locuit ntr-un oras izolat, construit numai. Din aur, cu strzile btute-n smaralde si aprat de o armat de frumoase amazoane nenfricate. Pe lng el, Vrjitorul din Oz e-o biat marionet. Sigur c s-a exagerat. Adevrul este ns c au existat ctiva El Dorado dintr-o lung descendent de regi care adorau o zeitatedemon care tria n Lacul Guatavita din Columbia. Cnd un nou rege prelua conducerea regatului tribal, corpul i era acoperit cu rsin peste care se aseza praf de aur, de unde si numele su - brbatul de aur. Apoi era asezat pe o plut de ceremonie ticsit cu aur si pietre pretioase, dus n mijlocul lacului unde se arunca toat acea bogtie, drept ofrnd adus zeului al crui nume mi scap. Comoara a fost recuperat vreodat? S-au fcut multe ncercri de drenare a lacului, ns toate au esuat. n 1965, guvernul columbian a declarat Guatavita zon de interes cultural si a scos n afara legii orice operatie de recuperare a comorii. Ce pcat, dac te gndesti la averea asta care zace pe fundul lacului, dup unele evaluri - ntre o sut si trei sute de milioane de dolari.

Dar orasul de aur? N-a fost gsit niciodat, spuse OMeara, fcnd semn barmanului s mai aduc un rnd. Multi l-au cutat, multi si-au gsit moartea. Nikolaus Federmann, Ambrosius Dalfinger, Sebastian de Belalcazar, Gonzalo si Hernan Jimenez de Quesada, toti au cutat El Dorado, dar nu s-au ales dect cu blestemul. La fel s-a ntmplat si cu Sir Walter Raleigh. Dup cea de-a doua expeditie nereusit, regele Iacob i-a tiat capul, la propriu. Legendarul oras El Dorado si cea mai mare comoar a tuturor timpurilor au rmas pe veci pierdute. S ne-ntoarcem o clip, spuse Pitt. Comoara de pe fundul lacului nc nu e pierdut. Nu sunt dect firimituri, explic OMeara. Adevrata comoar, marele premiu, cea att de inaccesibil nct pare o himer, a rmas ascuns pn-n zilele noastre. Poate cu dou exceptii, nici un strin, vreodat, n-a reusit s-o vad. O singura descriere ne-a parvenit de la un clugr misionar n jungl, care a ajuns la o asezare spaniol de pe fluviul Orinoco, pe la 1675. nainte de a muri cu o sptmn, a spus c fusese n cutarea unor mine de diamant alturi de o expeditie portughez. El a fost singurul supravietuitor pzit de un trib care-si spunea Zanona. Au stat trei luni n oras, dar, unul cite unul, s-au prpdit cu totii. Destul de trziu au descoperit c cei din tribul Zanona nu erau att de prietenosi pe ct voiau s par. Erau canibali, i otrveau pe portughezi si-apoi i mncau. Din toti, singur clugrul a reusit s scape. Asa a putut s descrie temple si cldiri imense, inscriptiile ciudate, dar si comoara legendar care i-a trimis la moarte pe att de multi dintre cuttorii si. Un brbat din aur, specul Pitt. O statuie. Te apropii, spuse OMeara. Esti al naibii de aproape, dar te-ai nselat asupra sexului. Cum asupra sexului? La mujer dorada, femeia de aur, i rspunse OMeara. Sau pe scurt, La Dorada. Vezi tu, numele s-a referit la-nceput la un brbat si o ceremonie, dup aceea la un oras, iar n cele din urm la un imperiu. Cu timpul, s-a extins la orice loc de pe pmnt unde se afl bogtii. Asa cum s-a ntmplat cu atatea legende pe care le ursc misoginii, mitul masculin s-a generalizat, iar cel feminin a fost dat uitrii. Esti gata pentru nc un rnd? Nu, multumesc. Mai trag de sta. OMeara mai comand un Jack Daniel. Cred c stii povestea legat de Taj Mahal. Un rege mogul a ridicat acest mormnt mpodobit ca monument pentru sotia sa. La fel a fcut si un precolumbian, rege pe undeva prin America de Sud. Numele lui nu s-a pstrat, ns, dup cum spune legenda, sotia sa a fost cea mai iubit dintre toate sutele de femei de la curtea sa. Apoi a aprut ceva pe cer. Probabil o eclips sau cometa Halley. Iar preotii i-au cerut s-o sacrifice ca s domoleasc mania zeilor. Viata nu era asa de usoar pe vremea aceea. Asa c a fost omort, iar inima i-a fost smuls din piept cu o ntreag ceremonie. Credeam c numai aztecii cunosteau asemenea practici. Aztecii nu detineau monopolul asupra sacrificiului uman. n concluzie, regele i-a strns pe toti artistii si le-a cerut s ridice o statuie dup chipul ei pe care el avea s o nchine unui zeu. Clugrul a descris-o? n culori vii si pn la ultimul detaliu, sigur, dac-ar fi s credem povestea lui. E complet goal si st pe un piedestal de cuart roz; totul are o nltime de 1,80 m. Corpul e din aur pur. Dumnezeule, trebuie c are o ton. incrustat n piept, acolo unde ar trebui s

stea inima, e un rubin imens evaluat la aproximativ 1.200 de carate. Nu am pretentia c m pricep, spuse Pitt, dar stiu c rubinele sunt cele mai nepretuite pietre pretioase, iar unul de 30 de carate e o raritate. E de neimaginat un rubin de 1.200 de carate. Stai, c sta e doar nceputul, continu OMeara. ntregul cap al statuii este un imens smarald slefuit fr cusur, n ape verzi-albastre nchise. Nu-mi dau seama cte carate are, dar, n orice caz, bate orice record de greutate cu cele 135 de kilograme ale sale. Poate chiar 180, dac te gndesti c-au trebuit s-i slefuiasc si prul. Care este cel mai mare smarald din lume? Pitt se gndi o clip: Cu sigurant, nu are mai mult de 45 de kilograme. Ti-o imaginezi stnd n holul Muzeului de istorie natural din Washington, sub lumina reflectoarelor...? suspin OMeara cu privirea pierdut. Nu pot dect s m minunez ce valoare ar avea pe piat. Poti spune fr a gresi c e nepretuit. A mai fost cineva care a vzut statuia? ntreb Pitt. Colonelul Ralph Morehouse Sigler, un adevrat personaj, din scoala veche de exploratori. Inginer n armata britanic, a colindat ntregul imperiu, supraveghind zona de granit si construind forturi n Africa si-n India. Era si geolog priceput asa c-si petrecea timpul liber cu prospectiuni. A fost fie al naibii de norocos, fie prea bun, fiindc a descoperit un imens zcmnt de cromit n Africa de Sud si cteva filoane de pietre pretioase rare n Indochina. S-a-mbogtit, dar nu a avut timp s se bucure. Kaiserul a intrat n Franta si el a primit ordin s plece pe frontul de vest si s construiasc fortificatii. Deci, n-a ajuns n America de Sud dect dup rzboi. Ba nu. n vara anului 1916, a coborat de pe vapor la Georgetown, n ceea ce era atunci Guyana Britanic. Se pare c unui tip energic de la Trezoreria Angliei i-a venit ideea strlucit de a trimite expeditii n toat lumea pentru descoperirea si deschiderea de mine de aur pentru finantarea rzboiului. Sigler a fost chemat de pe front si i s-a dat ordinul s plece n America de Sud. Crezi c stia povestea clugrului? ntreb Pitt. Nimic gsit n jurnalele sau n nsemnrile lui nu arat c el ar fi crezut n povestea orasului pierdut. Tipul nu era un cuttor de comori ptimas. Pe el l interesau minereurile. Relicvele arheologice nu l-au pasionat niciodat. Ti s-a fcut foame, Dirk? Da, ncep s m gndesc la mncare. Am fost alungat de la cin. A trecut de mult ora cinei, dar dac-i rugm frumos sunt sigur c pot s pregteasc rapid niste gustri. OMeara i fcu semn chelneritei si, dup ce-si pleda cauza, o convinse s le serveasc o farfurie de creveti cu sos asortat. Pic bine, spuse Pitt. As mnca drcii de-astea mici ct e ziua de lung, ncuviint OMeara. Asa, unde rmsesem? Sigler - pe punctul de a gsi La Dorada. A, da. Dup ce a format un grup de douzeci de brbati, majoritatea soldati britanici, Sigler s-a afundat n slbticia neexplorat naintea lui. Luni de zile nu s-a mai auzit nimic despre ei. Englezii au nceput s presimt c se ntmplase o tragedie si-au trimis dup ei cteva detasamente de cercetasi, ns nici unul nu a dat de urma celor dispruti. n cele din urm, la doi ani de la aceast ntmplare, o echip american, care supraveghea lucrrile de construire a unei ci ferate, a dat peste Sigler la cinci sute de mile la nord-est de Rio de Janeiro. Era singur - ultimul supravietuitor. Dar pare incredibil c a strbtut o asemenea distant... din Guyana Britanic.

Aproape dou mii de mile de la punctul unde fuseser lsati, n linie dreapt. n ce stare era? Mai mult mort dect viu, dup spusele inginerilor care l-au gsit. L-au dus pe Sigler ntr-un sat unde se afla un spital mic si-au transmis un mesaj celui mai apropiat consulat american. Cteva sptmni mai trziu, a sosit de la Rio un grup care trebuia s-i dea ajutor. Grupul era american sau britanic? Lucrurile au luat o ntorstur ciudat n acest punct, i rspunse OMeara. Consulatul britanic a pretins c nu a fost anuntat niciodat c Sigler reapruse. Gurile rele spun c nsusi consulul general al Americii si-a fcut aparitia s-i pun ntrebri. Orice sar fi ntmplat, Sigier a disprut din nou. Povestea spune c a scpat din spital si s-a pierdut n jungl. Greu de crezut s fii ntors spatele civilizatiei dup doi ani de iad, spuse Pitt. OMeara ridic din umeri: Cine poate sti? Sigler a vorbit despre expeditie nainte de a disprea din nou? Delira, mai tot timpul. Martorii au afirmat dup aceea c spunea vorbe fr sir despre un oras pierdut pe care-l gsise, nconjurat de stnci abrupte, invadat de vegetatia junglei. Descrierea lui se asemna foarte bine cu cea a clugrului portughez. A fcut chiar si-o schit sumar a unei femei din aur. Schita a fost recuperat de o infirmier, iar acum se afl la Biblioteca National a Braziliei. Am aruncat o privire peste ea pe cnd lucram la un alt proiect. Originalul trebuie s fie nspimnttor la vedere. Deci a rmas ngropat n jungl. Aici e greutatea! suspin OMeara. Sigler a pretins c el si oamenii lui au furat statuia si au crat-o douzeci de mile pn la un ru, luptndu-se n rstimpul sta cu indienii Zanona. Cnd au reusit s construiasc, n sfrsit, o plut, s urce cu greutate La Dorada pe ea si s-o porneasc, nu mai rmseser dect trei din cti fuseser la nceput. Mai trziu, a mai murit unul de pe urma rnilor, iar altul ntr-o vltoare. Pitt era fascinat de ce-i povestea OMeara dar cu greu mai putea s-si tin ochii deschisi. ntrebarea care se pune este: unde a ascuns Sigler femeia din aur? Dac-as stii, rspunse OMeara. N-a dat de nici o cheie a enigmei? Infirmiera zicea c-si aminteste ca el s fi spus c pluta s-a rupt si statuia a czut n rau la cteva sute de metri de locul unde l gsiser lucrtorii. Nu-ti face sperante prea mari. Spunea prostii. Ani de zile, cuttorii de comori au plimbat n sus si-n jos pe ru detectoare de metal si ele n-au scos nici cel mai slab ticit. Pitt nvrti cuburile de gheat n pahar. Stia, el stia, ce li se ntmplase lui Ralph Morehouse Sigler si La Doradei. Consulul general american, rosti Pitt usurel, a fost ultima persoan care l-a vzut n viat pe Sigler? Enigma se-ncurc si mai mult n acest punct, dar, pe ct se pare, rspunsul este: da. Ia s vd dac pot pune cap la cap toate piesele. Totul s-a petrecut n ianuariefebruarie 1918. Corect? OMeara ncuviint din cap si-i arunc lui Pitt o privire curioas. Iar consulul general se numea Alfred Gottschalk, care a si murit cteva sptmni mai trziu la bordul lui Cyclops. Corect? Stii asta? spuse OMeara, nentelegnd. Gottschalk auzise probabil despre misiunea lui Sigler de la omologul su britanic. Cnd a primit mesajul de la lucrtorii de la calea ferat si a aflat c Sigler trieste, a pstrat totul pentru sine si a plecat spre interiorul trii, spernd c-i va pune cteva

ntrebri lui Sigler si le-o va lua nainte britanicilor cu informatii pretioase pentru propriul su guvern. Ce a aflat, probabil c i-a zdruncinat orice urm de etic care-i mai rmsese. Gottschalk s-a hotrt s pstreze mina de aur peste care dduse pentru sine. A gsit si-a scos din rau statuia din aur si-apoi a dus-o, cu Sigler cu tot, la Rio de Janeiro. Si-a sters urmele cu bani grei cu care a cumprat pe oricine ar fi putut s scoat un cuvnt despre Sigler, iar dac presupunerea mea este corect, i-a omort pe cei care lau ajutat s recupereze statuia. Apoi, folosindu-se de influenta pe care o avea n marin, a urcat pe furis, statuia si pe Sigler, la bordul vasului Cyclops. Vasul a disprut si o dat cu el s-a pierdut si secretul. Ochii lui OMeara se-aprinser de interes. Ascult, n-ai de unde s stii, spuse el. Atunci, ce sens ar fi avut ca LeBaron s caute, dect dac stia c este La Dorada. St n picioare ce spui, admise OMeara. Dar a mai rmas o ntrebare la care n-ai rspuns nc. De ce Gottschalk nu l-a omort pur si simplu pe Sigler dup ce a gsit statuia? De ce s-l tin pe englez n viat? Elementar. Consulul general a fost cuprins de febra aurului. O voia pe La Dorada, dar mai voia si orasul de smarald. Sigler era singura persoan care putea s-i spun unde e sau s-l conduc acolo. mi place cum gndesti, Dirk. Teoria ta dezlntuit mai cere un pahar. Prea trziu. Barul s-a nchis. Cred c-ar vrea s plecm, s plece si ajutorul acas. OMeara mim o min plouat. Asta era frumos la primitivi. Nu tu ora nchiderii, nu tu stingere. Mai lu o ultim nghititur din pahar. Ei bine, ce-ai de gnd s faci? Nimic complicat, spuse Pitt zmbind. Am s pornesc n cutarea navei Cyclops.

11.
Presedintele era o persoan matinal. Se destepta la sase dimineata, si fcea gimnastica de ntretinere o jumtate de or, nainte de a face un dus si de a lua un mic dejun frugal. Dup obiceiul su, pe care-l dobndise cam pe la sfrsitul lumi de miere, se ddu usurel jos din pat si se mbrc tcut, s nu-si trezeasc sotia care mai dormea nc. Ea se culca trziu si, orice-ar fi fcut, nu reusea s se scoale nainte de sapte si jumtate. si trase pe el un trening, apoi scoase o serviet mic din piele dintr-un dulap aflat n camera de zi nvecinat cu dormitorul. Dup ce-si srut cu tandrete sotia pe obraz, cobor scara ce ducea la sala de sport a Casei Albe, care era chiar sub terasa dinspre apus. n ncperea spatioas dotat cu echipamente sportive din cele mai diverse se afla un zdrahon de brbat ntins pe spate, pe o banchet, fcnd exercitii de fort cu o pereche de haltere. La fiecare ridicare gfia si gemea ca o femeie n durerile facerii. Fata i era brobonat de sudoare, iar capul su rotund - acoperit de pr des si srmos ca o perie, ivoriu la culoare, era tuns scurt, militreste. Pntecul era imens si plin de pr, iar bratele si picioarele erau bine nfipte n trunchi, ca niste ramuri groase de copac. Semna cu un lupttor de blci care si-a pierdut de mult forma. Bun dimineata, Ira, spuse presedintele. M bucur c ai putut veni. Grsanul asez halterele pe un suport aflat chiar deasupra capului su, se ddu jos de pe banchet si strnse cu putere mana presedintelui. mi pare bine c te revd, Vince.

Presedintele zmbi. Nici urm de reverent, de linguseal, nici mcar obisnuitul domnule presedinte n vorbele lui. Durul si rbdtorul Ira Hagen, gndi el. Btrnul agent curajos care fusese n atatea misiuni speciale nu lsa pe nimeni s citeasc ce-i cu el. Sper c nu te deranjeaz locul pe care l-am ales pentru ntlnirea noastr. Din gtlejul lui Hagen iesi un hohot de rs indecent de puternic care fcu s se zguduie peretii slii de sport. Am fost poftit n locuri mai rele dect sta. Cum ti merge afacerea cu restaurantul? Scot un profit frumusel de cnd am trecut de la buctria fin european la mncruri specific americane. Ce plteam pe alimente ne mnca de vii. Aveam douzeci de gustri cu sosuri scumpe si tot felul de mirodenii dar nu scoteam prea mult cu ele. Asa c ne-am specializat n cinci meniuri pe care nu le ofer restaurantele cu multe stele: sunc, pui, peste la minut, ghiveci si chiftelute. E ceva, spuse presedintele. N-am mai gustat chiftele ca lumea de cnd eram mic. Clientilor nostri le place, mai ales c am pstrat serviciul bun si atmosfera intim. Toti chelnerii mei poart smoching, mesele sunt aranjate cu stil, au lumanri pe ele, iar mncarea este prezentat n stil european. Partea cea mai bun e c se mnanc mai repede si seriile se schimb mai rapid. nct nu mai ai probleme cu mncarea, dar tragi tare pe butur. Corect? Hagen rse din nou. Vince, mi placi tare mult. Nu-mi pas ce spune mass-media despre tine. Cnd o s ajungi politician la pensie, caut-m si poate deschidem o retea de bodegi. Duci dorul anchetelor penale, Ira? Cteodat. Stii c-ai fost cel mai bun agent secret operativ pe care l-a avut Departamentul Justitiei, spuse presedintele. Pn s-a prpdit Martha. Din acel moment nu mi s-a prut c era important s strng probe pentru guvern despre tot felul de neisprviti. Si-apoi, mai erau si cele trei fete pe care trebuia s le cresc, iar slujba mea m tinea departe de cas, cteodat si cteva sptmni la rnd. Fetele sunt bine? Bine. Dup cum bine stii, cele trei nepoate ale tale au toate csnicii fericite si m-au bucurat si cu cinci nepoti. Ce pcat c Martha n-a apucat s-i vad. Dintre cele patru surori si doi frati pe care i am, ea a fost preferata mea. Nu m-ai adus tu de la Denver cu reactorul Fortelor Aeriene doar ca s plvrgim despre vremurile de altdat, spuse Hagen. Care-i problema? Esti nc n form? Dar tu? Ai uitat s mergi pe biciclet? Fu rndul presedintelui s rd. Asa-i cnd pui o ntrebare prosteasc... Reflexele sunt poate o idee mai lente, materia cenusie, ns, merge strun. Presedintele i arunc servieta. Citeste ce-i acolo cu atentie ct mi fac eu cele dou mile de alergare n jurul slii. Hagen si sterse cu un prosop sudoarea de pe fat si se-asez pe cadrul unei biciclete ergonomice care ameninta-s se ndoaie sub greutatea corpului su. Deschise servieta de piele si nu-si ridic ochii de pe continutul ei dect atunci cnd presedintele si ncheiase tura de 1,6 mile. Ei, ce prere ai? l ntreb n cele din urm presedintele. Hagen ridic din umeri, dar nu-si ntrerupse lectura. Ar fi un scenariu grozav pentru o emisiune TV; finantare secret, camuflare perfect, activitate la o scar imens fr putint de-a fi descoperit. Ce mai, genul de

lucruri dup care s-ar fi dat n vnt H. C. Wells. Crezi c e o cacialma? S zicem c asa as vrea s cred. Si ce cettean din tara asta care-si plteste constiincios impozitele n-ar vrea s fie asa, ntr-o situatie de felul sta, cei de la informatii apar ca o gasc de surdo-muti. Dar, dac-ar fi o cacialma, nu vd ce-ar urmri cu asta? .n afara unei combinatii, n stil mare, de a excroca guvernul, nu-mi dau seama ce-ar mai putea urmri. Las-m s termin de citit. Ultima fil este scris de mn. Ce mi-am adus aminte din discutia de pe terenul de golf. mi cer scuze pentru mzgleala indescifrabil, ns n-am fost n stare niciodat s nvt s scriu la masin. Hagen l privi ntrebtor: N-ai spus nimnui despre toate astea, nici mcar consiliului tu de securitate? Poate am devenit si eu putin paranoic, dar personajul sta pe nume Joe s-a strecurat prin cordonul de agenti secreti ca o vulpe la cotetul cu gini. Din cte sustinea el, membri ai creierului sunt plasati n pozitii importante n NASA si la Pentagon. E clar ca lumina zilei c-au infiltrat oameni de-ai lor n agentiile de informatii si n personalul de la Casa Alb. Hagen studie raportul scris de presedinte despre ntlnirea de pe terenul de golf, revenind cnd si cnd la fila despre Colonia Jersey pentru o scurt verificare. n cele din urm si ridic trupul masiv de pe biciclet si se asez pe o banc, fixndu-l pe presedinte. Instantaneul sta n care apare un brbat asezat lng tine n electrocar... sta e Joe? Da. M ntorceam la cldirea clubului cnd am zrit un reporter de la Washington Post care fotografiase jocul meu de golf printr-un obiectiv telescopic. L-am rugat s-mi fac plcerea si s-mi trimit la Casa Alb o fotografie mrit, s i-o fac cadou cu dedicatie biatului meu de mingi. Bine gndit. Hagen cercet cu atentie fotografia apoi o puse deoparte. Vince, ce trebuie s fac? S afli numele celor care fac parte din creier. Doar atat? Nu vrei informatii sau probe despre proiectul Colonia Jersey? Cnd o s stiu cine sunt, spuse presedintele pe un ton linistit, i vom aduce aici si-i vom interoga. De-abia atunci o s stim ct de mult si-au ntins tentaculele. Dac te intereseaz prerea mea, eu i-as prinde n piept fiecruia dintre acesti indivizi cte o medalie. S-ar putea s fac acelasi lucru, spuse presedintele cu un zmbet retinut. Dar nu nainte de a-i opri s strneasc o lupt pe viat si pe moarte pentru Lun. nseamn c esti ntr-o situatie limit. N-ai ncredere n nici unul din informatori si m-ai ales pe mine s-ti fiu propriul agent de informatii pe teren. Da. Ct timp mi dai? Naveta spatial rus e programat s aselenizeze peste exact nou zile. Am nevoie de fiecare clip s mpiedic lupta dintre cosmonautii lor si colonistii nostri de pe Lun, care-ar putea s se transforme ntr-un conflict spatial cu neputint de oprit nici de unii nici de ceilalti. Creierul trebuie convins s stea linistit. Trebuie s-i ascundem cu cel putin douzeci si patru de ore nainte ca rusii s pun piciorul pe Lun. Opt zile nu-nseamn prea mult timp pentru a descoperi nou persoane. Presedintele ridic neputincios din umeri. Nimic nu ne vine de-a gata. Stii, un certificat care s ateste c sunt cumnatul tu nu va fi de-ajuns s m fac s trec de tot htisul sta birocratic. Am nevoie de o acoperire - beton armat.

Te las pe tine s alegi ce identitate vrei. Eu am s-ti dau un permis de liber trecere Alpha 2 care-ti va deschide practic toate usile. Nu-i ru deloc, cnd te gndesti c vicepresedintele nu are dect un Alpha 3, spuse Hagen. Am s-ti dau numrul unui post telefonic care nu este ascultat. S m tii la curent cu ce afli, zi si noapte! Ai nteles? nteles. ntrebri? Raymond LeBaron e viu sau mort? Nu e sigur. Sotia lui nu a recunoscut cadavrul descoperit n dirijabil ca fiind al sotului ei. A avut dreptate. I-am cerut lui Sam Emmett, directorul FBI-ului, s intre n posesia rmsitelor pmntesti ale celor trei si s le aduc din districtul Dade, Florida. As putea s vd raportul medicului legist din Dade? Presedintele ddu din cap admirativ: Nimic nu-ti scap, Ira. E clar c ar trebui s existe un astfel de raport. Am s am grij s-ti parvin un exemplar. Si rezultatele analizelor de la Walter Reed? Hagen vr la loc n serviet dosarul pe care-l citise, ns pstr fotografia fcut pe terenul de golf. Sper c-ti dai seama c s-ar putea s nu-l gsim niciodat pe Raymond LeBaron. M-am gndit c exist o astfel de posibilitate. Nou negri mititei, au rmas doar opt..., si-n final doar sapte. Sapte? Hagen i vr fotografia sub nas presedintelui. Nu-l recunosti? S fiu sincer, nu. ns, ntr-adevr a spus c ne-am cunoscut cu multi ani n urm. Echipa de baseball a liceului nostru. Tu erai punct de pornire, eu juctor de cmp si Leonard Hudson prindea. Hudson! Presedintele l privi nencreztor. Joe este Leo Hudson? Dar Leo era gras. Cntrea pe putin o sut de kilograme. ntre timp a nceput s-l preocupe sntatea trupeasc. A slbit cam douzeci si sapte de kilograme si a nceput s participe la concursuri de maraton. Niciodat n-ai fost prea sentimental n privinta gstii noastre din scoal. Eu ns le-am urmrit evolutia. A cstigat tot felul de premii pentru lucrrile sale stiintifice. Mai trziu si-a luat diploma cu felicitri la Stanford si a devenit directorul Laboratorului National de Fizic Harvey Pattenden din Oregon. A inventat rachete si sisteme spatiale si-a fost un adevrat deschiztor de drumuri n acest domeniu, ntr-o vreme cnd nimeni nu era nc preocupat de asta. Adu-l aici, Ira. Hudson este omul-cheie care ne va conduce la ceilalti. Mi-ar trebui o lopat. Vrei s spui c trebuie s-l dezgropi? Mortii se ngroap, n general. Cnd a murit? n 1965, s-a prbusit cu un avion usor, n fluviul Columbia. Cine e Joe atunci? Leonard Hudson. Parc spuneai... Corpul lui n-a fost gsit niciodat. Convenabil, ce zici? Si-a nscenat moartea, spuse presedintele de parc tocmai avusese o revelatie. Afurisitul si-a nscenat propria moarte ca s poat lucra n tain la proiectul Colonia

Jersey. Dac te gndesti mai bine, e o idee strlucit. Nu dai nimnui socoteal de ceea ce faci, nu poti fi acuzat c lucrezi la un program clandestin, poti trece drept oricine cnd e n avantajul tu. O persoan care nu exist si poate permite mult mai multe lucruri dect contribuabilii de rnd ale cror nume, date personale si obiceiuri proaste sunt consemnate n memoria a mii de computere. O clip se ls tcerea, apoi se auzi vocea inversunat a presedintelui: Gseste-l, Ira. Gseste-l si adu-mi-l pe Leonard Hudson ncoace, nainte s sar totul n aer. *** Secretarul de Stat, Douglas Oates, iscodea prin ochelarii de vedere ultima din cele treizeci de pagini ale unei scrisori. Cercet cu atentie alctuirea fiecrui paragraf, ncercnd s citeasc printre rnduri. n cele din urm, ridic privirea spre consilierul su, Victor Wykoff. Mie mi se pare a fi autentic. Expertii nostri n problem sustin acelasi lucru. Semantica scrisului incoerent, propozitiile dezlanate, toate se potrivesc stilului cunoscut. Ca s nu mai vorbim c e n maniera lui Fidel, spuse Oates simplu. Si totusi, tonul scrisorii m intrig. ti d impresia c cerseste. Eu n-as zice asta. Mai degrab pare c vrea s sublinieze caracterul secret al mesajului, dar i adaug si-o doz zdravn de urgent. Consecintele propunerii lui sunt de natur s scoat din minti pe oricine. Oamenii mei au studiat mesajul pe toate fetele, spuse Wykoff. Castro n-ar avea nimic de cstigat de pe urma unei farse. Spuneai c a ales cile cele mai ocolite pentru a face s ne parvin mesajul. Wykoff ncuviint: Oricat de nebunesc ar putea s sune, cei doi curieri care au adus documentul la biroul nostru din Miami pretind c au reusit s fug din Cuba si s ajung n Statele Unite la bordul unui dirijabil.

12.
Muntii arizi si crestele ntunecate ale craterelor de pe Lun tsnir dinaintea ochilor lui Anastas Rikov prin lentilele gemene ale stereoscopului. Sub privirea atent a geofizicianului sovietic, peisajul selenar dezolant de pustiu se asternea n trei dimensiuni si n culori vii. Fotografiate din cosmos, de la o distant de treizeci si patru de mile, detaliile erau socant de precise. Puteau fi percepute pietricele de numai doi centimetri. Rikov sttea ntins cu fata-n jos pe o canapea si studia atent montajul de imagini care era apoi rulat pe cele dou bobine mari ale stereoscopului de sub el. Procedeul era asemntor celui de vizionare a unui film de ctre productorul su, doar c el sttea mai comod. Mna lui era rezemat pe un mecanism mic de comand care putea n acelasi timp opri banda si mri portiunea de pelicul care l interesa. Imaginile fuseser preluate de pe o navet spatial rus, care navigase n jurul Lunii, cu ajutorul unor dispozitive extrem de sofisticate pe o prism amplasat pe suprafata Lunii, care apoi le descompunea n lungimi de und ale spectrului, le prelucra digital n dou sute saizeci si trei de nuante de gri: la numrul dou sute saizeci si trei se afla negrul care se pierdea pn la alb, aflat la zero. Apoi, computerul navetei le transforma ntr-un mozaic de elemente fotografice pe o band de mare concentratie. Dup ce datele erau

recuperate astfel de pe naveta spatial plasat pe orbit, ele erau tiprite n alb-negru, rosu si verde. Ceea ce se obtinea era prelucrat color pe computer si asternut pe dou coli de hrtie fotografic suprapuse pentru a fi interpretate de stereoscop. Rikov si scoase ochelarii si-si frec ochii nrositi de oboseal. Arunc o privire ceasului de mn. Arta 11 si 57 noaptea. Fusese att de absorbit de studierea crestelor muntoase si a vilor de pe Lun, nct nu dormise dect pe apucate n cele nou zile si nou nopti de lucru. si asez ochelarii napoi pe nas si-si trecu minile prin coama de pr negru, incleiat, si abia acum si ddu seama c nu se splase si nu se schimbase de la nceputul misiunii. si alung oboseala si se ntoarse constiincios la lucru. Examina acum o portiune mic de pe cealalt fat a Lunii care era de origine vulcanic. Nu mai erau nregistrati dect cinci metri de pelicul dup care imaginile se opreau n chip misterios. Superiorii lui nu-i explicaser motivul acestei ntreruperi bruste, dar el presupunea c era vorba de o dereglare a mecanismului de scanare. Suprafata n studiu era ca ciupit de vrsat si zbrcit asemeni pielii acoperite de cosuri privit printr-o lup, iar culoarea ei prea a fi mai degrab ca jirul si nu cenusie. Bombardamentul constant al meteoritilor la care fusese supus, de-a lungul veacurilor, lsase crater peste crater si o brzdase cu cicatrice. Rikov aproape trecu peste imagine. Ochii lui detectar o ciudtenie care nu se potrivea n cadru, ns mintea sa epuizat ignor semnalul primit. Obosit, ddu napoi imaginea si mri un careu care nftisa marginea unei creste abrupte care tsnea dintr-un crater micut. Trei mogldete aprur deslusit. Ce-i fu dat s vad era de neconceput. Rikov ls stereoscopul, trase adnc aer n piept, ncercnd s scape de oboseala care-i ncetosa creierul. De-abia apoi, privi din nou. Erau tot acolo, numai c unul dintre obiecte era o roc. Celelalte dou erau siluete omenesti. Rikov rmase nmrmurit de ceea ce vzuse. Apoi starea de soc puse stpnire pe el, minile ncepur s-i tremure, iar n stomac simti un nod. Cutremurat, se ddu jos de pe canapea, se ndrept spre un birou si deschise un carnetel cu numerele de telefon de-acas ale membrilor comandamentului spatial militar sovietic. Gresi de dou ori numrul, dar n final l form corect: Ce e? General Maxim Iasenin? Da, cine-i acolo? Nu m cunoasteti. M numesc Anastas Rikov. Sunt geofizician si lucrez la proiectul Luna si cosmosul Comandantul misiunilor militare spatiale sovietice nu-si ddu osteneala s ascund iritarea provocat de faptul c Rikov l deranjase acas. De ce dracu m suni la ora asta din noapte? Rikov si ddea foarte bine seama c depsise anumite limite, ns continu: Analizam niste imagini preluate de pe Selenos 4 si am dat peste ceva care sfideaz ratiunea. Mi-am zis c trebuie s fiti informat primul. Esti beat, Rikov? Nu, generale. Sunt obosit, e-adevrat, dar m simt mai treaz dect un siberian. Sper c-ti dai seama, doar dac nu ai nnebunit, c ai dat de mare bucluc trecnd peste superiorii ti ierarhici. Este o chestiune prea important si prea grav ca s dezvlui acest lucru altcuiva dect dumneavoastr. Mai bine trage un pui de somn si poate mine n-ai s fii att de impertinent, spuse Iasenin. ti fac un serviciu. ti promit s uit ce mi-ai spus. Noapte bun.

Nu-nchideti! strig Rikov, uitnd orice prudent. Dac nu m ascultati, m vd nevoit s-i prezint descoperirea mea lui Vladimir Polevoi. Afirmatia lui Rikov se lovi de o tcere de gheat. n cele din urm, Iasenin spuse: Ce te face s crezi c seful sigurantei statului va lua n seam vorbele unui nebun? Dup ce va fi studiat dosarul meu, va descoperi c sunt un membru de partid respectat si un om de stiint departe de a fi nebun. A? spuse Iasenin, iar iritarea lui se transform n curiozitate. Se hotr s-l asculte pe Rikov. Bine. Ce-i att de important pentru Mama Rusie nct s nu parcurgi filiera stabilit? Rikov vorbi foarte calm si apsat: Am dovezi c exist oameni pe Lun. *** Da, rspunse Rikov simplu, ns pe un ton hotrt. Se privir n tcere si nici unul nu fcu vreun gest spre cellalt. n sfrsit, Rikov si drese glasul si-l conduse pe Iasenin spre stereoscop. Pe aici, generale, spuse el. V rog s v ntindeti cu fata n jos pe aceast canapea de piele si s v uitati pe ochean. Asezndu-se cu grij deasupra montajului de fotografii, ntreb: Ce trebuie s vd? Concentrati obiectivul pe zona ncercuit, rspunse Rikov. Generalul regla imaginea s vad mai bine si privi n jos, cu o fat inexpresiv. Dup un minut, se uit ncruntat la Rikov, apoi se aplec din nou asupra stereoscopului. n cele din urm se ridic fr grab si se uit, cu ochii larg deschisi la Rikov, cu o surprindere nedisimulat. Nu e vreo smecherie fotografic? ntreb el prosteste. Nu, generale. Ce vedeti e-adevrat. Dou siluete omenesti, mbrcate n costume ncapsulate, agit un fel de dispozitiv nspre Selenos 4. Mintea lui Iasenin nu putea accepta c ceea ce vzuse cu ochii lui era adevrat. Nu-i imposibil. De unde au aprut? Rikov ridic din umeri: Dac nu sunt cosmonauti americani, nu pot s fie dect extraterestri. Nu cred n povesti supranaturale de adormit copiii. Dar cum ar fi fost posibil ca americanii s lanseze oameni n spatiu, fr ca stirea s apar n pres si la televiziune sau fr s fie descoperit de agentii nostri de informatii? S zicem c-au lsat oameni pe Lun mpreun cu materiale care s le ajung mult vreme, poate n timpul programului Apollo. Ar fi putut s fac un asemenea efort. Ultima aselenizare de care avem cunostint a fost a lui Apollo 17 n 1972, preciza Rikov. Nici o fiint omeneasc n-ar fi rezistat la conditiile aspre de pe Lun timp de saptesprezece ani fr s i se trimit materialele necesare supravietuirii. Altceva nu-mi trece prin minte, insist Iasenin. Reveni la stereoscop si studie cu mare atentie siluetele omenesti care stteau n crater. Costumele pe care le purtau erau albe si percepu ca pe ceva apropiat vizorul verde nchis de pe csti. Forma lor i era complet necunoscut. Iasenin distingea cu claritate urme de pasi care duceau pn la umbra aruncat de vrful ntunecat al muntelui pe buza craterului. Stiu ce cavitti, sunt acolo generale, spuse Rikov. Am examinat deja fundul craterului dar n-am dat peste nici un semn al prezentei navetei lor spatiale. Poate c au coborat din vrful muntelui? Asta ar nsemna o coborre de peste cinci sute de metri. Recunosc c nu gsesc nici o alt explicatie, spuse Iasenin. V rog s studiati ndeaproape dispozitivul pe care-l au cei doi si pe care l ndreapt spre Selenos 4. Pare a fi un aparat de fotografiat cu teleobiectiv impresionant de

lung. Nu, spuse Iasenin. Acum ai intrat pe teritoriul meu. Nu e un aparat fotografic sau de filmat, este o arm. Cu laser? Nu e att de avansat. Mai degrab mi se pare a fi un sistem de lansare de proiectile sol-aer manual, de fabricatie american. As putea spune chiar c e de tip Lariat 40. Atinge tinta cu ajutorul unei raze de ghidare cu o vitez de zece mile pe Pmnt, probabil mult mai lent n atmosfera rarefiat de pe Lun. Dispozitivul a nceput s fie folosit de fortele NATO n urm cu sase ani. Cam asta ar fi n legtur cu teoriile tale despre extraterestri. Rikov amuti. Fiecare gram devine important n cadrul unui zbor n cosmos. De ce s cari ceva att de greu si inutil, ca un lansator de rachete? Tipii din crater au motivul lor. L-au folosit mpotriva lui Selenos 4. Rikov cuget cteva clipe. Asta ar explica de ce s-au oprit scanerele un minut mai trziu. Erau avariate... De un proiectil, sfrsi Iasenin fraza n locul lui. Asta nseamn c am avut noroc c scanerele au transmis totusi datele digital nainte de a se zdrobi pe Lun. Pcat c echipajul n-a fost la fel de norocos. Rikov l fix pe general, nestiind dac auzise bine. La bordul lui Selenos 4 nu se aflau oameni. Iasenin scoase din tunic un porttigaret de aur si alese o tigar pe care o aprinse cu bricheta sprijinit de capac. Apoi vr la loc porttigaretul n buzunarul de la piept. Desigur, Selenos 4 nu avea oameni la bord. Dar, tocmai ati spus... Iasenin zmbi s-ti nghete sngele n vine: N-am spus nimic. Mesajul era clar. Rikov tinea prea mult la pozitia sa ca s continue discutia. Se multumi s dea din cap. Vreti s fac un raport despre ce ati vzut n noaptea asta? ntreb Rikov. Originalul s fie mine pe biroul meu la ora 10 dimineata. Fr copii. Si, Rikov, te rog s consideri subiectul secret de stat de maxim important. N-am s vorbesc despre asta dect cu dumneavoastr, generale. Bravo. S-ar putea ca partidul s-ti ofere o distinctie. Rikov nu avea de gnd s-si tin rsuflarea pn avea s-i pice medalia, dar nu-si putu nfrna o pornire de mndrie profesional. Iasenin reveni la stereoscop, absorbit de imaginea de pe Lun. Deci, celebrul rzboi al stelelor despre care s-a vorbit att a nceput, murmur el ca pentru sine. Iar americanii au tras primul foc.

13.
Renuntnd la masa de prnz, Pitt deschise un baton de napolitane, din cele care se gseau tot timpul n sertarul su. Desfcu ambalajul deasupra unui cos de hrtii, s nu se mprstie pe jos firimiturile, fr s se uite la pachet pentru c ntreaga atentie i era concentrat asupra unei hrti maritime desfsurate, ct era de mare, pe biroul su. Ca s nu se ruleze napoi, asezase pe ea o agend si dou manuale despre epave deschise la capitolele care tratau despre Cyclops. Harta cuprindea o zon ntins a vechiului Canal Bahama, flancat, la sud, de Arhipeleagul Camaguey, un grup de insule rzlete n largul coastei cubaneze, iar la nord, de apele putin adnci ale Bancului Bahama Mare. Coltul din stnga sus al hrtii reprezenta Bancul Cay Sal care ngloba n partea sa de sud-est Bancul Anguilla Cays. Se ls pe spate si musc din napolitan. Apoi, se aplec din nou asupra hrtii, si ascuti un creion si lu de pe mas un compas distantier. Asez vrful compasului pe scala tiprit n partea de jos a hrtii, calcul ct ar fi nsemnat douzeci de mile marine si apoi marc foarte atent ntinderea Bancului Anguilla cu o linie punctat. Descrise un arc scurt de vreo cincizeci de mile nspre sud-est. n vrful arcului scrise Crogan Castle iar n extremitatea sa Cyclops, cu un mare semn de ntrebare. Undeva n arcul sta s-a scufundat Cyclops, si spuse el. Era o presupunere logic, dac luai n considerare pozitia transportorului de cherestea n momentul n care lansase apelul de avarie si distanta pe care o anuntase Cyclops n mesajul de rspuns. Singura problem era c n aceast enigm nu gsea locul lui Raymond LeBaron. Experienta lui de cuttor de epave i spunea lui Pitt c LeBaron trebuie s fi fcut aceeasi operatie de sute de ori, doar c acesta studiase n profunzime curentii, detinuse precis mai multe date despre conditiile meteorologice din momentul naufragiului si stia viteza cu care nainta mineralierul Marinei. ns probabil c ajunsese la aceeasi concluzie: mineralierul se scufundase n mijlocul Canalului, sub presiunea a patru sute saptezeci de metri de ap, la o adncime de patru sute cincizeci de metri sub nivelul mrii. La o asemenea adncime nimeni nu-l putea vedea, poate doar pestii. Pitt se ls n scaun si privi marcajele de pe hart. Dac LeBaron nu era cumva n posesia unor informatii pe care nimeni altcineva nu le detinea, atunci ce putea s caute acolo? Cu sigurant, nu nava, si-n orice caz nu cu un dirijabil. O baleiere lateral de pe un vapor sau scufundri la adncime de pe un submersibil ar fi fost poate mai potrivite pentru afacerea asta. n plus, zona cercetat se afla la numai douzeci de mile de coasta cubanez. Nu prea era locul potrivit pentru o croazier n balon. Canonierele cubaneze abia asteptau s deschid focul asupra unei przi att de usoare. Sttea acolo cufundat n gnduri, ciugulind cnd si cnd din napolitan si ncercnd s gseasc un motiv plauzibil actiunii lui LeBaron, ceva care-i scpase, cnd interfonul zbarnai. Aps butonul. Da? Sandecker la telefon. Poti s vii la mine n birou? n cinci minute, domnule amiral. Hai s zicem n dou minute. Amiralul James Sandecker, directorul Agentiei Nationale de Studii Marine si Subacvatice, era un brbat mruntel, cu corp subtire si atos, ns rezistent ca un cuirasat. Prul drept si barba i erau rosii ca focul. Adept al formei fizice perfecte, se tinea de un regim strict de exercitii. Cariera sa n Marin o datora mai mult abilittii dect unor calitti deosebite de tactician n lupta pe mare. Si, desi nu era prea simpatizat n cercurile politice

de la Washington, politicienii l respectau pentru integritatea si talentul su organizatoric. Cnd Pitt intr n biroul lui, amiralul l salut doar cu o nclinare scurt din cap, apoi i art o femeie care sedea ntr-un fotoliu de piele, n partea cealalt a ncperii. Dirk, nteleg c ai cunoscut-o pe doamna Jessie LeBaron. Ea si ridic privirea si-i zmbi, numai c era un surs ndatoritor. Pitt se nclin putin si-i strnse mna. Regret c trebuie s-o spun, ns as prefera s uit c o cunosc pe doamna LeBaron, spuse el cu indiferent. Sprncenele lui Sandecker se mpreunar ntr-o linie: E ceva ce nu mi s-a spus? E vina mea, spuse Jessie, privindu-l pe Pitt drept n ochii verzi si reci ca de gheat. Am fost cam aspr cu domnul Pitt ieri sear. Sper c-mi accept scuzele si c m iart pentru impolitete. Nu-i nevoie s luati o atitudine att de oficial, doamn LeBaron. Fiindc tot suntem vechi prieteni, n-o s m ofensez dac-mi spuneti Dirk. Iar ct priveste iertarea, vreau s stiu ct are s m coste? Intentionam s v angajez, i rspunse ea, ignornd tonul zeflemitor. Pitt i arunc lui Sandecker o privire mirat: Ce ciudat. Si eu care aveam impresia c lucrez la NUMA. Amiralul Sandecker a fost amabil s consimt ca dumneavoastr s fiti eliberat de ndatoriri cteva zile, sigur, dac sunteti de acord, adug ea. Si ce-ar trebui s fac? S-l cutati pe sotul meu. Nu facem trgul. Pot s ntreb de ce? Lucrez la alte proiecte. Nu vreti s lucrati pentru mine pentru c sunt femeie. Asta e, nu? Sexul nu are nici o legtur cu hotrrea mea. S zicem c nu-mi place s lucrez cu persoane pe care nu le respect. Se ls o tcere apstoare. Pitt l privi pe amiral. Colturile gurii i se lsaser n jos, dezaprobator, ns ochii i scnteiau poznas. Btrnul se amuz copios, si zise Pitt. M judeci gresit, Pitt. Jessie rosise de rusine, ns privirea sa era tioas. V rog! spuse Sandecker ridicnd minile rugtor. Ce-ar fi s cdeti la pace? Ce-ar fi s luati ntr-o sear cina si s clarificati toate astea amndoi? Pitt si Jessie se privir lung, n tcere. Apoi gura lui Pitt se lti ntr-un zmbet molipsitor. De-acord,... cu conditia s pltesc eu. Jessie zmbi fr voia ei: Putin consideratie. S-mprtim nota pe din dou. S-a fcut. Si-acum s ne-ntoarcem la treburile noastre, spuse Sandecker, pe un ton care nu suferea contrazicere. Pn s vii tu, Dirk, noi am discutat cteva ipoteze asupra disparitiei domnului LeBaron. Pitt o privi pe Jessie. Sunteti absolut sigur, fr urm de ndoial, c cei gsiti n dirijabil nu sunt domnul LeBaron si echipajul su? Jessie ddu din cap: Absolut sigur. I-am vzut si eu. Nu mai rmsese mare lucru de recunoscut. Cel de la morg era mai voinic dect Raymond, explic Jessie. Mai mult, purta la mn o imitatie Cartier de felul celor ieftine care se fabric n Taiwan. Eu i-am fcut cadou sotului meu un ceas Cartier autentic, foarte scump, la aniversarea primului nostru an de csnicie.

ntre timp, am dat si eu cteva telefoane, adug Sandecker. Medicul legist din Miami a ntrit spusele lui Jessie. Caracteristicile fizice ale celor trei cadavre de la morg nu se potrivesc cu ale celor care au decolat la bordul lui Prospero. Pitt privi de la Sandecker la Jessie LeBaron si-si ddu seama c se las atras n ceva ce-ar fi vrut s evite; implicarea sentimental ntr-un proiect care presupunea studiu amnuntit, cunostinte tehnice solide, organizare riguroas nu fcea dect s atrag complicatii inutile. Corpurile si hainele se potriveau, spuse Pitt. Bijuteriile personale au fost nlocuite cu imitatii. Aveti idee care-ar fi motivul, doamn LeBaron? Nu stiu ce s cred. Stiati c, ntre momentul n care dirijabilul a disprut si momentul reaparitiei sale, n Key Biscayne, combustibilul s-a terminat si aparatul a trebuit alimentat din nou cu heliu? Ea si deschise poseta, scoase un servetel Kleenex si-si tampona delicat nasul, ca ssi ocupe minile cu ceva. Dup ce politia a plecat de pe dirijabilul Prospero seful echipajului l-a cercetat amnuntit. Am raportul lui, dac v intereseaz s-l vedeti. Sunteti intr-adevr foarte perspicace. El si-a dat seama c aparatul a fost alimentat nc o dat. Nu cu heliu, ci cu hidrogen. Pitt si ridic privirea surprins: Hidrogen? Nu a mai fost folosit la aparatele de zbor de cnd a ars avionul Hinderburg. Nu-ti face griji, spuse Sandecker. Rezervorul aparatului Prospero era plin cu heliu. Atunci, despre ce e vorba? ntreb Pitt cu prudent. Sandecker i arunc o privire aspr. Aud c vrei s pleci n cutarea vasului Cyclops. Nu e un secret, rspunse Pitt. Ar fii bine s faci asta n timpul tu liber, fr s implici oameni si echipamente de la NUMA. Nu le-ar place contribuabilor s afle c am autorizat cutarea unei comori cu banii guvernului. Sunt constient de asta. Atunci vrei s auzi o alt propunere? Ascult. N-am de gnd s-mi bat gura si s-ti explic ce mare deserviciu mi-ai face dac n-ai pstra pentru tine ce vorbim aici. Dac se-aude ceva, voi fi mncat de viu, dar asta e treaba mea. ntelegi? Dac spuneti dumneavoastr. Luna urmtoare trebuia s conduci un proiect de sondare a fundului mrii, n Marea Bering, lng Aleutine. O s-l numesc pe Jack Harris s te nlocuiasc n actiunea de cercetare la adncime. Ca s prevenim orice ntrebri sau eventualele anchete, dac lucrurile merg prost, o s rup toate firele care-ar putea s dezvluie legtura ta cu NUMA. n ceea ce te priveste, esti liber pentru o perioad nelimitat pn l gsesti pe Raymond LeBaron. S-l gsesc pe Raymond LeBaron, repet Pitt sarcastic. Asta-i dinamit curat. Urmele lui s-au pierdut acum dou sptmni si cu fiecare clip care trece mi va fi tot mai greu. Nu exist motive, urme si nici un indiciu care s spun de ce a disprut, cine l-a ajutat si cum. Sunt optimist dac spun c e o misiune imposibil. Cel putin, faci o ncercare? ntreb Sandecker. Pitt si ls privirea pe dalele din lemn de tek care alctuiau parchetul din biroul amiralului, n timp ce ochii si vedeau o mare la Tropice, cam la dou mii de mile de-acolo. Nu-i plcea s aib de-a face cu o necunoscut, fr s i poat calcula solutia aproximativ. Dar el stia c Sandecker pricepuse c el va accepta propunerea. S alerge

dup o himer care se arta la orizont era o nad creia Pitt nu-i putuse niciodat rezista: Dac accept, am nevoie ca cea mai bun echip de cercettori de la NUMA s participe la cutarea vasului. Toate vrfurile politice trebuie s m sprijine. La nevoie, mi trebuie si sprijin militar. Dirk, sunt cu minile legate. Nu-ti pot oferi nimic. Ce? M-ai auzit foarte bine. Dat fiind situatia, ancheta trebuie condus foarte discret. Va trebui s te descurci fr vreun ajutor de la NUMA. V dati seama ce spuneti? ntreb Pitt. Vreti ca un singur om, care pe deasupra mai lucreaz si fr ajutor, s fac ce n-au reusit jumtate din oamenii Marinei, Fortele Aeriene si paza de coast? Ce dracu ? N-au putut s gseasc un dirijabil de patruzeci si cinci de metri dect cnd acesta a aprut din nou. Eu ce trebuie s folosesc, un bt si o canoe? Ideea ar fi s parcurgi ultimul traseu pe care l-a strbtut LeBaron cu Prospero, explic rbdtor Sandecker. Pitt se ls s cad pe o canapea. E cea mai stupid idee pe care am auzit-o n viata mea, spuse el, nevenindu-i nc s cread. Se ntoarse spre Jessie. Esti de acord cu toate astea? As face orice s-l gsesc pe sotul meu, spuse ea fr sovial. Parc-as fi ntr-o cas de nebuni, spuse Pitt cu seriozitate. Se ridic si ncepu s msoare cu pasi mari ncperea, frangndu-si minile. De ce trebuie s pstrm secretul operatiei? n definitiv, sotul tu era o persoan important, o celebritate, confident al bogatilor si al mrimilor, cu legturi n cercurile guvernamentale, aproape un mentor pentru directorii marilor corporatii financiare, care nu-i ieseau din cuvnt. Pentru numele lui Dumnezeu, de ce tocmai eu din toat tara asta trebuie s-l caut? Dirk, spuse Sandecker cu blndete, imperiul financiar al lui Raymond LeBaron are mai mult sau mai putin legtur cu sute de mii de persoane. Pentru moment, e dat uitrii, pentru c se crede c a disprut. nc nu se poate dovedi dac e viu sau mort. Guvernul a interzis orice cutare a lui Raymond LeBaron pentru c pn acum echipele militare sau de salvare au cheltuit peste cinci milioane de dolari fr a gsi cel mai mic indiciu unde ar fi putut s dispar. Congresmenii care tin socoteala cheltuielilor vor lua pielea de pe noi dac se cheltuiesc alti bani de la buget fr nici un rezultat. Ce-ai zice de particulari si de asociatii lui LeBaron? Multi oameni de afaceri respectati l pretuiau pe LeBaron, ns mai devreme sau mai trziu fiecare a fost desfiintat de el n articolele sale. N-or s scoat un ban si n-or s-si lase treburile ca s-l caute. Iar cei apropiati cred c au mai mult de cstigat dect de pierdut de pe urma mortii sale. Cred c asta e si prerea lui Jessie, aici de fat, spuse Pitt uitndu-se la ea. Ea zmbi aproape imperceptibil. Nu te pot contrazice. Numai c mare parte din averea lui este destinat operelor de binefacere si unor membri ai familiei. E-adevrat c si eu voi mosteni o parte considerabil din averea sa. Probabil c aveti propriul iaht, doamn LeBaron. De ce nu strngi o echip de investigatie, s-ti cauti singur sotul? Sunt anumite motive, Dirk, care m fac s nu ntreprind un asemenea efort n vzul lumii. Motive pe care nu trebuie s le cunosti. Amiralul si cu mine suntem convinsi c exist o sans, chiar dac minim, ca trei oameni care refac zborul lui Prospero n exact aceleasi conditii s descopere ce i s-a ntmplat lui Raymond. Dar, n definitiv, de ce m-as osteni? n actiunea de salvare, au fost cercetate, scotocite toate insulele si bancurile de recif din zona pe care ar fi putut-o strbate

dirijabilul cu combustibilul pe care-l avea. Eu n-as face dect s reiau traseul. Poate c le-a scpat ceva. Poate Cuba. Sandecker cltin din cap. Exist o posibilitate ca Fidel s pretind la un moment dat c LeBaron a violat spatiul aerian cubanez fiind trimis n misiune de CIA si s fi anuntat ntr-un fel original lumii ntregi prezenta lui acolo. Dar nu; alta trebuie s fie explicatia. Pitt se ndrept spre coltul ncperii si de la fereastr privi cu jind iahturile care participau la regat, impnzind apele raului Ancostia. Pnzele albe se reflectau n apa verde ntunecat n cursa lor spre geamandurile care marcau traseul. Cum stiu care e zona asupra creia trebuie s m concentrez? ntreb el fr s se ntoarc. Sectorul pe care trebuie s-l acoperim are o mie de mile ptrate. Ne-ar trebui sptmni ntregi s scotocim zona cum se cuvine. Am toate nsemnrile si hrtile fcute de sotul meu, spuse Jessie. Le-a lsat acas? Nu. Au fost gsite n balon. Pitt privi iahturile n tcere, cu bratele ncrucisate. ncerc s gseasc motivatii, s nteleag toat povestea. ncerc s ordoneze fiecare explicatie n sertrelul ei. Cnd trebuie s-ncepem? Mine la rsritul soarelui, i rspunse Sandecker. Amndoi insistati s conduc eu expeditia? Da, spuse Jessie hotrt. Am nevoie de doi oameni care s m ajute. Cei la care m gndesc sunt angajati la NUMA. Dac nu mi-i dati, nu accept misiunea. Fata lui Sandecker se ntunec. Doar ti-am spus o dat... Vreti luna de pe cer, domnule amiral. Ne cunoastem de prea mult timp ca s nu stiti c nu-mi place s fiu descoperit cnd lucrez. De ce s nu-i lsati si pe ceilalti doi s vin cu mine? Nu-mi pas cum o rezolvati. Sandecker nu numai c nu se-nfurie dar nici mcar nu prea sacait de insistentele lui Pitt. Dac era cineva n toat tara care s obtin de la el imposibilul, acela era Pitt. Amiralul nu mai avea nici o carte de jucat, asa nct ced. Bine, spuse el. Ai ti sunt. Mai e nc ceva. Ce mai e? Pitt se-ntoarse cu un zmbet abtut. Privirea sa trecu de la Jessie la amiral, dup care ridic neajutorat din umeri: N-am pilotat n viata mea un dirijabil.

14.
Am impresia c te feresti de mine, spuse deschis Sam Emmett, seful Biroului Federal de Investigatii. Presedintele l privi peste masa de lucru din Biroul Oval, zmbindu-i cu simpatie: Ai perfect dreptate, Sam. Chiar asta fac. Am avut deplin ncredere c m vei tine la curent. Nu fi suprat, Sam. Nu-nseamn c nu am ncredere n tine sau n FBI. Atunci de ce nu-mi spui despre ce este vorba? ntreb Emmett ncercnd s nu-si arate indignarea. Mai nti de toate, e-o chestiune care priveste Afacerile Externe. Martin Brogan de la CIA... El a fost consultat? Martin nu e cooptat. ti dau cuvntul meu de onoare. Si-n al doilea rnd? Presedintele nu putea fi fortat s spun. E treaba mea. Emmett spuse cu rceal: Dac domnul presedinte asteapt demisia mea... n nici un caz nu doresc asta, i-o tie presedintele. Esti cea mai potrivit si cea mai capabil persoan s conduc Biroul. Ai fcut o treab excelent pn acum, iar eu sunt unul dintre cei mai mari sustintori ai ti. Dar dac vrei s-ti iei jucriile si s pleci pentru c simti c orgoliul ti-a fost clcat n picioare, esti liber s-o faci. Poate ar fi ns mai bine s-mi dovedesti c m nsel. Dar, dac n-ai ncredere... Asteapt, Sam. Hai s nu spunem lucruri pe care mine le-am putea regreta. Eu nu pun la ndoial loialitatea sau integritatea ta. Nu-ncearc nimeni s te loveasc pe la spate. Chestiunea n discutie nu priveste direct nici FBI-ul, nici vreo alt agentie de informatii. n concluzie, tu esti cel care ar trebui s aib ncredere n mine, cel putin n sptmna care urmeaz. Faci asta pentru mine? Asta mai linisti putin orgoliul lui Emmett. Ridic din umeri si se inmuie. Ai cstigat, domnule presedinte. Status k.o. Merg pe mana ta. Presedintele scoase un oftat de usurare. Sam, ti promit c nu te voi dezamgi. ti multumesc. Bun. Si-acum s-o lum de la-nceput. Ce informatii detii n legtur cu cei trei morti gsiti n Florida? ncordarea de pe chipul lui Emmett se risipi, iar el se simti mai n largul su. Deschise servieta diplomat si-i ntinse presedintelui un dosar legat n piele. Gsesti aici raportul detaliat semnat de laboratorul patologic Walter Reed. Analizele fcute de ei ne-au ajutat enorm s identificm cadavrele. Presedintele l privi surprins: Ati aflat cine sunt? Ne-a ajutat s-i identificm rezultatul analizei pastei de bors. Ce bors? Ce-i aia bors? Ti-amintesti c medicul legist din districtul Dade a stabilit c era vorba de moarte prin hiipodermie sau congelare. Da. Ei bine, pasta de bors este un supliment alimentar ngrozitor care se d cosmonautilor rusi. Stomacul celor trei cadavre era plin cu smecheria asta. Vrei s spui c LeBaron si oamenii lui au fost schimbati cu cosmonauti sovietici

morti? Emmett ncuviint. Am reusit chiar s aflm numele lor cu ajutorul unui transfug care-a trecut de partea noastr, fost medic de zbor pentru programul spatial sovietic. El le-a fcut controlul medical n cteva rinduri. Cnd a fugit din Rusia? A trecut de partea noastr n august 1987. Asta-nseamn, cu mai putin de doi ani n urm. Corect, aprob Emmett. Numele cosmonautilor gsiti n dirijabilul lui LeBaron sunt Serghei Enko, Alexandr Iudenici si Ivan Ronski. Iudenici este novice, ns Zocenko si Ronski erau veterani, fiecare cu cte dou zboruri n cosmos la activ. Mi-as da salariul pe un an s stiu ce cutau n dirijabilul la afurisit. Din pcate, n-am reusit s aflm mai nimic pe aceast latur a misterului. n prezent, singurii rusi inscrsi pe orbita Pmntului sunt cei doi cosmonauti de la bordul statiei spatiale Saliut. ns, cei de la NASA care supravegheaz zborul spun c toti sunt sntosi tun. Presedintele ddu din cap. Deci, asta i-ar exclude pe astronautii sovietici din spatiu si ne face s ne gndim la cei de pe pmnt. Aici lucrurile iau o ntorstur ciudat, continu Emmett. Dup spusele patologilor de la Walter Reed, cei trei brbati care au fost examinati au murit prin congelare n spatiul extraterestru. Presedintele ridic din sprncene: Pot s sustin cu dovezi? Nu, ns ei afirm c sunt cteva elemente care motiveaz aceast teorie, ncepand cu borsul si cu analizarea n laborator a altor alimente condensate pe care le, consum sovieticii n timpul voiajelor n cosmos. Sunt semne fiziologice incontestabile c cei trei au respirat aer cu concentratie mare de oxigen si c au petrecut o perioad de timp considerabil ntr-un cmp antigravitational. N-ar fi prima oar cnd sovieticii lanseaz oameni n spatiu fr s-i poat recupera dup aceea. Poate c au stat n cosmos ani de zile si nu s-au prbusit de pe orbit dect n urm cu cteva sptmni. Eu nu cunosc dect dou situatii n care sovieticii s fi suferit pierderi, spuse Emmett. Cosmonautul a crui capsul s-a nclcit n sarturile parasutei de revenire la sol, chiar la nscrierea pe orbit, si care s-a zdrobit n cdere undeva prin Siberia, la o vitez de cinci sute mile la or. Si cei trei membri ai echipajului Soiuz care au murit din cauza pierderii oxigenului prin defectarea trapei. Astea au fost tragediile pe care nu le-au putut musamaliza, spuse presedintele. CIA a consemnat moartea a cel putin treizeci de cosmonauti rusi de la-nceputul misiunilor lor spatiale. Nou dintre ei nc se mai afl n cosmos si zboar n deriv. Desigur, nu putem da publicittii datele pentru c asta i-ar compromite pe cei care ne furnizeaz informatii. Genul de afacere noi-stim-dar-ei-nu-stiu-c noi-stim. Exact. Ceea ce ne face s ne ntoarcem la cei trei cosmonauti care se afl aici la Washington, spuse Emmett asezndu-si servieta pe genunchi. Si s ne punem o sut de ntrebri, ncepand cu de unde-au aprut? Am fcut cteva verificri la Comandamentul pentru aprare n spatiul extraterestru. Inginerii lor sustin c singurele aparate trimise de rusi n cosmos, suficient de mari s permit prezenta oamenilor la bord, asta n afara statiilor lansate pe orbit, sunt sondele lunare Selenos. La auzul cuvntului lunare ceva se aprinse n mintea presedintelui.

Ce-i cu sondele Selenos? Trei au plecat n cosmos, dar nu s-a mai ntors nici una. Bietilor de la Comandamentul pentru aprare li se pare extrem de neobisnuit faptul c sovieticii repet aceeasi greseal, la zboruri simple de nscriere pe orbita Lunii. Tu crezi c sondele aveau oameni la bord? Asta e convingerea mea, spuse Emmett. Doar stii c sovieticilor le-a plcut ntotdeauna s mint. Dup cum ai sugerat, ei nu recunosc niciodat c au suferit un esec n spatiul cosmic, iar faptul c au nvluit ntr-un mister absolut misiunile lor care vizau aselenizarea e doar o chestiune de rutin pentru ei. Bine, s acceptm ipoteza c cei trei provin de pe o capsul Selenos. Dac-i asa, unde au aterizat? Sigur c nu au urmat traiectoria obisnuit si nu au aterizat n stepele din Kazahstan. Eu cred c undeva n Cuba sau n acea zon. Cuba? accentua presedintele cele dou silabe. Cltin din cap. Rusii n-ar fi permis niciodat ca eroii lor nationali s fie folositi, vii sau morti, ntr-o combinatie nebuneasc n stare s atrag atentia agentilor de informatii din lumea ntreag. Poate c ei nici nu stiu. Presedintele l privi pe Emmett. S nu stie? De dragul conversatiei s presupunem c naveta lor s-a defectat si s-a prbusit n Cuba sau undeva n acea zon chiar n momentul nscrierii pe orbita terestr. Cam n aceeasi perioad apar n zon Raymond LeBaron si echipa lui n cutarea unei comori care se afl pe un vapor, ns sunt capturati. Apoi, dintr-un motiv pe care nu-l cunoastem, cubanezii schimb ntre ele corpurile cosmonautilor cu ale lui Raymond LeBaron si ale echipajului su si trimit dirijabilul napoi n Florida. ti dai seama ce ridicol sun? Emmett rase. Sigur c da. ns date fiind informatiile pe care le detinem este cea mai bun ipotez pe care o pot formula. Presedintele se asez mai comod n fotoliu si contempl tavanul bogat ornamentat. Stii ceva? S-ar putea s fi dat peste un filon inspirat cnd spui asta. Emmett l privi nencreztor. Cum adic? Urmreste-m, s vezi dac se potriveste. S presupunem, e doar o simpl supozitie, c Fidel Castro incearc s ne transmit ceva. Si-a ales o cale neobisnuit de a ne atrage atentia. Presedintele culese de pe mas un stilou si-ncepu s mzgleasc, disperat, ceva n agend. Fidel nu s-a formalizat niciodat si nu s-a-ntrecut n amabilitti diplomatice. Vrei s continuu ancheta? ntreb Emmett. Nu. Tii n continuare si insisti s nu dezvlui nimic Biroului? Sam, nu e o afacere intern care s tin de Departamentul de Justitie. ti sunt deosebit de recunosctor pentru ajutor, ns nu-ti pot spune mai mult. Emmett trnti capacul servietei si se ridic n picioare. Pot s-ti pun o ntrebare incomod? D-i drumul. Acum, c am dat de o pist, fie ea si neconvingtoare, care ne duce la o posibil rpire a lui Raymond LeBaron, as vrea s stiu de ce presedintele Statelor Unite ar tine toate

astea pentru el, interzicnd agentilor si de investigatii si informatii s fac ei cercetrile? Bun ntrebare, Sam. Poate c n cteva zile, amndoi o s cptm un rspuns. Mult timp dup ce Emmett prsise Biroul Oval, presedintele se foi n scaunul su si medita uitndu-se pe fereastr. Gura i se uscase si transpirase abundent. Avea presentimentul de ru augur c ntre Colonia Jersey si necazurile care se abtuser asupra sondelor sovietice n drum spre Lun exista intr-adevr o legtur.

15.
Ira Hagen opri masina sa nchiriat la poarta de control si prezent o legitimatie emis de guvern. Paznicul ddu un telefon la centrul pentru vizitatori al Laboratorului national de fizic Harvey Pattenden, apoi i fcu semn lui Hagen s intre. O lu cu masina n sus pe alee si gsi un loc liber n parcarea imens ticsit de masini multicolore. Terenul din jurul Laboratorului era amenajat cu stnci acoperite de muschi unde apreau plcuri de pini plantati printre damburi serpuitoare de iarb. Cldirea era tipic centrelor de cercetare tehnic rsrite ca ciupercile n toat tara. Construit dup arhitectura contemporan, avea pereti din crmid aparent si sticl, ornamente de bronz si colturile rotunjite. O receptioner atrgtoare, asezat n spatele unui birou n form de potcoav, ridic privirea si-i zmbi n timp ce el strbtea holul. Cu ce v pot fi de folos? Sunt Thomas Judge pentru doctor Mooney. Ea indeplini ritualul stiut cu telefoanele si-apoi ddu spre el din cap. Da, domnule Judge. V rog s v prezentati la punctul de control. Vi se va spune acolo pe unde s o luati. nainte de a intra, pot s stiu cum se ajunge la toalet? Sigur, spuse ea, si-i art usa din dreapta, n spatele frescei. Hagen i multumi si trecu pe lng o pictur mural futurist n care aprea o navet spatial trecnd n zbor avntat printre dou planete siderale, pictate n albastru si verde. Intr ntr-o cabin, nchise usa si se asez pe scaunul WC-ului. Umbl n serviet, scoase o agend de lucru, de felul celor folosite de guvern, legat n piele si o deschise la mijloc. Apoi, fcu pe coltul de sus al paginii, pe spatele ei, o seam de nsemnri mrunte si diagrame n cod propriu despre sistemul de securitate si amplasarea lui, asa cum l vzuse de cnd intrase n cldire. Un bun agent secret nu pune niciodat nimic pe hrtie, ns Hagen si putea permite s riste si s fie prins pentru c stia c presedintele va garanta pentru el dac va fi descoperit. Cteva minute mai trziu, iesi grbit de la toalet si intr ntr-o ncpere cu pereti de sticl ocupat de patru oameni din paza cldirii mbrcati n uniform, care supravegheau un sir de douzeci de monitoare montate pe peretele din fata lor. Unul dintre paznici se ridic de la consol si se apropie de tejghea. Domnul? Am ntlnire cu doctor Mooney. Paznicul trecu iute n revist numele vizitatorilor nscrise pe o list. Da, domnule. Dumneavoastr trebuie s fiti Thomas Judge. mi puteti arta, v rog, o legitimatie? Hagen i art permisul de conducere si legitimatia de la guvern. Fu rugat politicos s-si deschid servieta. Dup o verificare sumar, paznicul i fcu semn lui Hagem s-o nchid, l rug s semneze ntr-un registru de intrri/iesiri si-i ntinse un ecuson pe care Hagen si-l prinse pe buzunarul de la piept.

Biroul doctorului Mooney este n fundul coridorului, imediat ce treceti de usa dubl din capt. Hagen se opri pe coridor, si puse ochelarii de vedere si se uit la dou plci de bronz fixate pe perete. Fiecare reprezenta n basorelief portretul unui brbat. Una era nchinat memoriei doctorului Harvey Pattenden, fondatorul laboratorului, si cuprindea o succint prezentare a realizrilor sale din domeniul fizicii. Cealalt plac l intrig pe Hagen pentru c pe ea sttea scris: n memoria Doctorului Leonard Hudson 1926-1965 al crui geniu creator i va inspira vesnic pe urmasii si. Nu era prea original, si spuse Hagen, ns trebuia s admit c Hudson stia s fac pe mortul, nu-i scpase nici cel mai mic amnunt. Intr n anticamer si-i adres un zmbet clduros secretarei, o persoan mai trecut, foarte rezervat, mbrcat ntr-un costum bleumarin cu croial masculin. Domnule Judge, v rog s poftiti. Doctor Mooney v asteapt. Multumesc. Earl J. Mooney era un brbat de treizeci si sase de ani, mult mai tnr dect se asteptase Hagen s fie dup ce-i citise dosarul. l izbise asemnarea dintre pregtirea lui profesional si cea a lui Hudson: aceeasi minte strlucitoare, acelasi palmares universitar, absolvise pn si aceeasi facultate. Un pusti gras care ajunsese directorul Laboratorului Pattenden... Doctorul Mooney l privea cu ochii si verzi ca smaraldul pe sub niste sprncene nvolburte. Purta mustat ca mexicanii. mbrcat n tricou alb si blue jeans, prea departe de imaginea intelectualului riguros. Veni din spatele biroului ticsit cu hrtii si agende aruncate n neornduial si pline de sticle goale de pepsi si strnse cu putere mana lui Hagen. Luati loc, domnule Judge si spuneti-mi ce pot face pentru dumneavoastr. Hagen se ls cu toat greutatea ntr-un scaun cu sptar drept si spuse: Dup cum v-am comunicat si la telefon, lucrez pentru Biroul general de contabilitate care a primit o solicitare din partea legislativului de a verifica contabilitatea dumneavoastr. Urmeaz s trimitem o comisie de cenzori pentru a verifica cheltuielile din fondul de cercetare. Care membru al legislativului a avansat o asemenea cerere? Senatorul Henry Kaltenbach. Sper c nu are impresia c Laboratorul Pattenden este amestecat ntr-o delapidare de fonduri, spuse Mooney adoptnd o pozitie defensiv. Nici vorb. Cunoasteti reputatia senatorului si stiti ce miros are n privinta folosirii improprii a fondurilor alocate de guvern. Vntorii lui de vrjitoare ns i fac publicitate serioas pentru campania electoral. ntre noi fie vorba, sunt multi cei de la B.G.C. care-si doresc ca senatorul s pice, s nu ne mai trimit s cutm cai verzi pe pereti. Totusi, trebuie s-i dau dreptate senatorului si recunosc cu toat onestitatea c au fost locuri, din acestea unde se greseste, unde noi chiar am dat peste nereguli. Mooney se grbi s-l corecteze: Ne place s credem despre noi c suntem un institut de cercetare. Desigur. Oricum, noi facem numai verificri prin sondaj. As vrea s ntelegeti c activitatea noastr este strict secret. Proiectati rachete nucleare si arme nucleare de generatia a treia a cror putere este concentrat ntr-o raz radioactiv foarte fin, care parcurge traiectoria cu viteza luminii si poate distruge obiective ndeprtate din cosmos. Mooney l privi pe Hagen bnuitor; Sunteti foarte bine informat. Hagen l linisti: Seful meu mi-a fcut o descriere foarte general. Doctore, eu sunt contabil, nu

fizician. Mintea mea nu e obisnuit cu lucrurile abstracte. Am si picat la examenul de matematic. Secretele dumneavoastr sunt n sigurant n ceea ce m priveste. Treaba mea e s am grij ca cettenii s nu plteasc degeaba impozitele care le sunt percepute si apoi investite n programe finantate de guvern. Eu cu ce v pot ajuta? As dori s vorbesc cu revizorul, cu administratorul si cu personalul care tine evidentele financiare. Echipa mea de cenzori va sosi de la Washington peste dou sptmni. V-as fi recunosctor dac ne-ati pune la dispozitie un birou unde s nu v stm n cale, de preferint lng contabilitate. V vom acorda tot sprijinul nostru. Binenteles, va trebui s obtin permise de trecere de la punctul nostru de control, pentru dumneavoastr si pentru echipa dumneavoastr. Am s v insotesc personal si am s vi-i prezint pe revizor si personalul de la contabilitate. nc ceva, spuse Hagen. Se poate lucra dup program? Mooney zmbi. Spre deosebire de functionarii care ncep la nou si termin la cinci fix, fizicienii si inginerii nostri nu au program stabil. Multi dintre noi lucrm douzeci si patru de ore. Eu nsumi am lucrat nentrerupt timp de treizeci de ore. Asta ne-ajut s folosim la maximum computerele noastre. As putea s fac o verificare preliminar, ncepand chiar de acum si pn la ora zece seara, s zicem? Nu vd de ce n-ati putea, fu de acord Mooney. Avem la subsol un bufet deschis toat noaptea si puteti merge acolo dac doriti s luati o gustare. ntotdeauna veti gsi un om de la paza cldirii care s v indice drumul. Si care s m tin departe de zona interzis, rase Hagen. Am convingerea c sunteti obisnuit cu sistemele de securitate ale institutiilor. Adevrat, admise Hagen. Eram un om bogat dac mi s-ar fi dat un bnut pentru fiecare or pe care am petrecut-o verificnd cu cenzorii mei diversele departamente ale Pentagonului. V rog s m urmati, spuse Mooney, ndreptndu-se spre us. Doar asa, din simpl curiozitate, spuse Hagen neridicndu-se de pe scaun. Am auzit de Harvey Pattenden. Presupun c a lucrat cu Robert Goddard. Da, doctor Pattenden a inventat cteva din primele motoare de rachet. Leonard Hudson nu-mi spune ns nimic. Un tip strlucit, spuse Mooney. Un deschiztor de drumuri. El a proiectat si a realizat majoritatea aeronavelor noastre cu mult nainte ca ele s fie practic construite si trimise n cosmos. Dac n-ar fi murit prematur, nu se stie ce alte lucruri ar fi realizat. Cum a murit? Accident de avion. Zbura cu doctor Gunnar Eriksen la un simpozion care se tinea la Seattle cnd avionul a explodat la altitudine si s-a prbusit n raul Columbia. Cine era Eriksen? Un gnditor de mare calibru. Poate cel mai strlucit astro-fizician pe care l-a avut tara noastr vreodat. n mintea lui Hagen se aprinse beculetul de alarm. Lucra la un proiect deosebit? Da. Este vorba despre morfologia sinoptic geolunar pentru populare la scar industrial. Ati vrea s traduceti? Desigur, rase Mooney. Era obsedat de ideea de a nfiinta o colonie pe Lun.

16.
La o distant de zece ore, adic la ora dou oaptea, la Moscova, patru brbati erau adunati n jurul unui semineu care nclzea o camer de zi din Kremlin. ncperea era slab luminat si n aer plutea ceva nesntos. Fumul tigrilor se amesteca cu fumul unui singur trabuc. Presedintele sovietic, Gheorghi Antonov, fixa gnditor flcrile jucuse din cmin. si dezbrcase haina dup ce-si terminase cina frugal si o ilocuise cu un tricou vechi de marinar. si scosese pantofii, iar picioarele ncltate numai n ciorapi si le asezase, fr multe fasoane, pe un otoman (otoman este numele dat unei canapele brodate). Vladimir Polevoi, seful Comitetului pentru siguranta Statului, si Serghei Kornilov, responsabilul programelor spatiale sovietice, purtau costume negre n stof de ln comandate special la Londra, n timp ce generalul Iasenin era mbrcat n uniforma sa, cu pieptii acoperiti de medalii. Polevoi trnti raportul si fotografiile pe o msut joas si cltin din cap a uimire: Nu-nteleg cum de au reusit fr ca nimeni s nu stie? Un progres att de remarcabil, istoric, pare de neconceput, fu de acord Kornilov. Eu tot nu cred pn nu mi se prezint si alte dovezi. Dovada reiese clar din fotografii, spuse Iasenin. Raportul lui Rikov nu las loc pentru ndoieli. Studiati detaliile. Cele dou siluete de pe lun sunt reale. Nu sunt o iluzie creat de umbre sau de vreo defectiune a scanerului. Ele exist cu adevrat. Costumele nu se potrivesc cu cele ale cosmonautilor americani, l contrazise Komilov. Cstile lor au un model diferit. Nu o s v contrazic n lucruri lipsite de important, spuse Iasenin. ns eu nu mnsel n privinta armelor pe care le tin n mn. Certific eu c sunt lansatoare de rachete sol-aer de fabricatie american. Si-atunci, unde este naveta lor? insist Kornilov. Unde este vehiculul de teren? C doar nu au aprut, pur si simplu, din neant. V mprtsesc ndoielile, spuse Polevoi. Este absolut imposibil ca americanii s fi trimis oameni si echipament pe Lun fr ca reteaua noastr de informatii care urmreste ce fac ei s nu afle nimic. Statiile noastre de urmrire ar fi detectat orice miscare neobisnuit ctre spatiul extraterestru sau ctre Pmnt. Ce e nc si mai ciudat, spuse Antonov, este c americanii nu au dat niciodat publicittii si n-au anuntat o realizare epocal cum este aceasta. Ce-ar avea de cstigat dac pstreaz secretul? Komilov fcu un semn imperceptibil din cap: nc un motiv s contestm raportul lui Rikov. Pierdeti cu totii din vedere un factor important, spuse Iasenin pe un ton msurat. Selenos 4 a disprut imediat dup ce scanerele de la bordul su au nregistrat siluetele care apar n fotografii. Sustin c naveta noastr spatial a fost avariat cu focuri de rachet, care i-au perforat carcasa depresuriznd-o si omorndu-i astfel pe cosmonauti. Polevoi l privi fr s-si ascund mirarea: Care, ce cosmonauti? Iasenin si Kornilov schimbar priviri buimace. Sunt lucruri pe care nici K.G.B.-ul nu trebuie s le stie, spuse generalul. Polevoi se uit ameninttor la Kornilov. Selenos 4 avea oameni la bord? La fel si Selenos 5 si Selenos 6. Fiecare aparat purta cte trei cosmonauti. Se ntoarse spre Antonov care si pufia linistit havana. Ati fost informat? Antonov ddu din cap:

Da. Mi s-a adus la cunostint. Dar trebuie s retii, Vladimir, c nu toate chestiunile legate de cosmos cad n sarcina sigurantei statului. Nici unul dintre voi nu a ezitat s alerge la mine cnd pretioasa voastr capsul lunar s-a prbusit si-a disprut n Indiile de Vest, spuse Polevoi furios. O ntmplare neprevzut, i explic rbdtor Iasenin. Dup revenirea sa de pe Lun, nu s-au putut cupla comenzile pentru nscrierea ei pe orbita pmintului. Inginerii nostri de la Comandamentul Aerospatial au clasat Selenos 4 drept capsul lunar disprut. Dup ce a gravitat n jurul Pmntului aproape un an si jumtate, s-a mai fcut nc o ncercare pentru a restabili controlul. De data asta, sistemul de ghidare a reactionat, numai c manevra de recuperare a reusit doar partial. Selenos 4 s-a prbusit la douzeci de mii de mile de punctul de asezare la sol. Era neaprat necesar s pstrm secretul asupra mortii cosmonautilor nostri eroici. Binenteles c s-a apelat la K.G.B. Si cti cosmonauti morti nseamn asta? ntreb Polevoi. Pentru a ntri destinul istoric al Sovietelor, trebuie fcute sacrificii, murmur filozofic Antonov. Si pentru a ascunde prostiile pe care le facem cu programele noastre spatiale, spuse Polevoi cu amrciune. S nu ne certm, interveni Antonov ncercnd s previn o discutie. Selenos 4 si-a adus contributia mreat la progresul stiintei nainte de a se prbusi n Marea Caraibelor. Unde ar trebui s-o cutm, complet Polevoi. Adevrat, spuse Iasenin. Dar cel putin am reusit s recuperm informatiile culese despre suprafata Lunii. Acesta a si fost scopul principal al misiunii. Nu credeti c americanii, cu sistemele lor de supraveghere a cosmosului, ar fi putut s detecteze traiectoria capsulei si s stabileasc precis locul unde s-a prbusit? Dac si-au pus n minte s captureze Selenos 4, probabil c de-acum au ascuns-o ntr-un loc sigur si nestiut de nimeni. Binenteles c au detectat-o n timpul prbusirii, spuse Iasenin. Numai c specialistii lor n analizarea informatiilor nu au de ce s cread c Selenos 4 e altceva dect o capsul spatial lansat n cosmos, dinainte programat s aterizeze n apele cubaneze. E o fisur n scenariul pe care, cu-atta grij, l-ai pus la punct, l contrazise Polevoi. Statele Unite si-au desfsurat fortele de salvare nationale si-au scotocit marea si aerul n cutarea capitalistului Raymond LeBaron, cam n aceeasi zon - ns la cteva zile diferent - unde s-a prbusit de pe orbit Selenos 4. Am bnuiala foarte puternic c a fost o nscenare, pentru c n realitate au ncercat s recupereze naveta noastr. Ti-am citit raportul si analiza pe care le-ai fcut n legtur cu disparitia lui LeBaron, spuse Kornilov. N-am vzut scris nicieri c ar fi fcut cercetri subacvatice. Misiunea de salvare a fost curnd dup aceea anulat. LeBaron si oamenii lui sunt dati dispruti, asa scrie n presa american, si se presupune c au murit. ntmplarea asta e o simpl coincident. Atunci, suntem cu totii de acord c Selenos 4 cu cosmonautii si zace pe undeva, pe fundul mrii. Antonov se opri s fac un rotocol de fum. Problemele cu care ne confruntm n continuare ar fi: acceptm posibilitatea ca americanii s aib o baz pe Lun si, dac da, ce vom ntreprinde n acest sens? Eu cred c o asemenea baz exist, spuse Iasenin cu convingere. n orice caz nu putem ignora o asemenea posibilitate, ntri Polevoi. Antonov se uit insistent la Kornilov: Si tu, Serghei? Selenos 8, prima noastr misiune de aselenizare a unei capsule cu oameni la bord, va fi lansat conform programrii peste exact sapte zile, rspunse el vorbind apsat. Nu putem rata aceast misiune cum s-a-ntmplat cnd americanii ne-au luat-o nainte cu

programul Apollo. Conductorii nostri au apreciat atunci c nu e nici o onoare s fii a doua natiune care aseaz oameni pe Lun, asa c am bgat coada ntre picioare si-am renuntat. a fost o greseal enorm s asezm ideologia politic deasupra realizrilor stiintifice. Acum avem, gata testat, un vehicul de mare important, capabil s plaseze o ntreag statie spatial si un echipaj de opt persoane pe solul lunar. Avantajele n materie de propagand si profit militar sunt uriase. Dac telul nostru final este de a obtine suprematia n cosmos si de a o lua nainte americanilor pe Marte, nu ne rmne altceva de fcut dect s mergem nainte. Supun la vot propunerea ca sistemul de orientare al lui Selenos s aseze echipajul la ctiva pasi de locul unde se aflau cosmonautii si s-i elimine. Sunt perfect de acord cu Kornilov, spuse Iasenin. Faptele vorbesc de la sine. Americanii sunt angajati activ ntr-o actiune de agresiune imperialist n spatiul cosmic. Fotografiile pe care le-am studiat dovedesc c ei ne-au distrus deja o navet si au omort echipajul. Cred c si cosmonautii de pe Selenos 5 si 6 au avut aceeasi soart. Si-au dus realizrile lor colonialiste pe Lun si-acum cred c-i a lor. Dovada este incontestabil. Cosmonautii nostri vor fi atacati si ucisi n momentul n care vor ncerca s nfig steaua rosie n solul lunar. Se ls o tcere prelungit. Nimeni nu spunea ce gndeste. Polevoi fu primul care ntrerupse tcerea. Deci tu si Kornilov propuneti s-i atacm noi primii. Da, spuse Iasenin, nclzindu-se pe msur ce vorbea. Gndeste-te ce chilipir. S capturm baza lor de pe Lun si s punem mana pe tehnologia lor intact ar nsemna un progres al programului nostru spatial de zece ani. Casa Alb va organiza o ntreag campanie mpotriva noastr si ne va condamna n fata lumii ntregi, asa cum s-a-ntmplat n incidentul legat de zborul KAL 007, protest Polevoi. Or s stea linistiti, l asigur Iasenin. Cum pot s ne acuze de capturarea a ceva ce nu se stie c exist. Generalul are dreptate, spuse Antonov. V dati seama c ne-am putea face vinovati de lansarea unui rzboi cosmic, spuse prudent Polevoi. Statele Unite au tras primul foc. Este datoria noastr sfnt s rspundem prin fort. Iasenin se ntoarse spre Antonov. Trebuie s luati o hotrre. Presedintele Uniunii Sovietice si ntoarse din nou privirea spre foc. Apoi asez havana n scrumier si se uit lung la minile care-i tremurau. Fata lui, de obicei rumen, era acum palid, de cear si nu prevestea nimic bun. Fortele Rului erau mai numeroase dect cele ale Binelui. O dat ce blestemata hotrre va fi fost anuntat, lucrurile s-ar fi pus n miscare si-ar fi evoluat independent de vointa lui. Si totusi, nu putea permite ca tara lui s fie batjocorit de imperialisti. n cele din urm, se ntoarse spre cei prezenti n ncpere si spuse cu un aer obosit: Pentru Mama Rusie si partid, narmati-i pe cosmonauti si dati-le ordin s-i atace pe americani.

17.
Dup ce fusese prezentat de doctor Mooney la vreo opt persoane si purtase trei discutii plicticoase, Hagen era acum instalat ntr-un birou mic si fcea frenetic calcule si verificri pe o masin de calculat. Savantii se dau n vnt dup computere, inginerii prefer calculatoarele digitale, ns contabilii sunt o specie demodat. nc prefer traditionalele masini de calcul cu butoane dup mrimea degetelor si benzi de hrtie care scot totalul imprimat. Revizorul era absolvent al Universittii Texas School of Business si fost angajat n Marin. Dovad a acestui fapt, pe peretele lambrisat n stejar din biroul lui erau agtate toate diplomele si fotografii ale vasului pe care fusese angajat. Hagen citi stnjeneal n ochii revizorului, dar nici nu se putea astepta la altceva din partea unui director financiar de corporatie cnd avea pe cap un cenzor trimis de guvern s-si bage nasul n treburile lui. Nu distinse la el nici priviri iscoditoare, nici ezitri cnd i ceru s verifice convorbirile telefonice din ultimii trei ani. Desi toat experienta sa contabil la Departamentul de Justitie se limita la fotografierea n miez de noapte a registrelor lor contabile, auzise destul vorbindu-se despre asta si le prinsese limbajul, att ct s fac fat. Oricine ar fi intrat n ncpere si l-ar fi vzut fcnd de zor nsemnri si examinnd atent cifrele care ieseau din masina de calcul l-ar fi luat drept un btrn profesionist contabil. Cifrele de pe banda de hrtie nu erau dect... cifre. ns notitele pe care le mzglea erau de fapt o diagram ordonat a amplasrii camerelor de luat vederi si-a unghiului de urmrire ntre biroul n care lucra el si cel al lui Mooney. Scrise dou nume si fcu cteva adnotri n dreptul fiecruia. Primul era Raymond LeBaron, iar al doilea, Leonard Hudson. Acum apruse si-un al treilea: Gunnar Eriksen. Era sigur c Eriksen si nscenase moartea mpreun cu Hudson si dispruse dintre cei vii ca s lucreze la proiectul Colonia Jersey. Mai stia c Hudson si Eriksen nu ar fi ntrerupt niciodat complet legtura cu cei de la Laboratorul Pattenden. Dotrile si echipa de oameni de stiint tineri si foarte bine pregtiti constituiau un potential prea important pentru a fi ignorat. Trebuia s existe un canal subteran care ducea la creier. Dosarele convorbirilor telefonice din acea institutie cu trei mii de angajati umpleau cteva cutii de carton. Controlul lor era foarte riguros. Oricine folosea telefonul, indiferent n ce scop, personal sau de serviciu, trebuia s tin o evident a convorbirilor. Hagen nu avea de gnd s le verifice pe toate. Efortul ar fi durat sptmni ntregi. Nu-l interesau dect convorbirile nregistrate n registrul lunar al lui Mooney, n special cele interurbane. Hagen nu avea calitti paranormale si nici flerul unora de a detecta imediat o neregul, ns avea un instinct special de a asimila dintr-o ochire lucrurile pe care ceilalti ncercau s le ascund, si instinctul acesta nu-l nselase niciodat. Copie sase numere de telefon pe care Mooney le formase de mai multe ori n ultimele nouzeci de zile. Dou erau clasate ca apartinnd unor persoane particulare, iar celelalte erau ale unor companii. Toate aveau o multime de cifre. Asta rmnea singura cale care l-ar fi putut conduce la un membru al creierului. O lu metodic, ridic receptorul si form numrul centralei Laboratorului Pattenden, cernd un fir si promise centralistei c va nota toate telefoanele pe care le d. Era trziu, iar majoritatea numerelor de pe lista sa aveau prefix de zon din partea central a trii sau de pe coasta de est. Exista un decalaj de fus orar de dou-trei ore fat de ora local si

probabil c institutiile si terminaser programul pentru acea zi, ns el se ncptana si form un numr nou. Centennial Supply, rspunse o voce masculin plictisit. Da. Bun seara. Mai este cineva acolo? Biroul s-a nchis. V adresati biroului de comenzi deschis permanent. M numesc Judge si lucrez pentru guvernul federal, spuse Hagen, folosind aceast identitate pentru cazul n care telefonul ar fi fost ascultat. Facem un control financiar la Laboratorul de Fizic Pattenden din Bend, Oregon. Cred c va trebui s telefonati mine dimineat cnd se deschide biroul. Da, asa voi face. ns mi puteti spune dumneavoastr cu ce fel de afaceri se ocup Centennial Supply? Furnizm piese si aparatur electronic specializat pentru sisteme de nregistrare de date. Pentru ce aplicatii? n special afaceri. Aparatur video pentru nregistrarea sedintelor de conducere, pentru experiente de laborator, sisteme de securitate si aparatur audio pentru secretariat. Stiti, lucruri de felul acesta. Cti angajati aveti? V multumesc foarte mult, spuse Hagen. Ati fost foarte amabil c m-ati ajutat. A! nc ceva. Primiti multe comenzi de la Pattenden? Nu prea. La dou luni comand o pies pentru modernizarea sau modificarea sistemului lor video. Multumesc nc o dat. La revedere. Hagen tie numrul cu o linie si ncerc altul. La urmtoarele dou apeluri rspunser roboti telefonici. La unul era un laborator de chimie de la Universitatea Brndeis din Waltham, iar la cellalt un birou necunoscut al Fundatiei nationale pentru stiint din Washington. Pe acesta din urm l ls pentru a doua zi, dup care form numrul unei case particulare. Alo? Hagen se uit la numele nsemnat n registrul lui Mooney: Doctor Donald Fremont? Da. Hagen si spuse refrenul cu verificarea. Ce-ati dori s aflati, domnule Judge? Vocea lui Fremont prea a fi cea a unei persoane mai n vrst. Fac o verificare prin sondaj a convorbirilor interurbane. Ati fost sunat de cineva de la Pattenden n ultimele nouzeci de zile? ntreb Hagen uitndu-se la data fiecrei convorbiri, apoi tcu, asteptnd. Desigur, doctor Earl Mooney. Mi-a fost student la Stanford. Am iesit la pensie acum cinci ani, ns tinem nc legtura. Ati avut din ntmplare un student pe nume Leonard Hudson? Leonard Hudson? repet el ca si cnd ncerca s-si aminteasc. L-am ntlnit n dou rnduri. Totusi nu l-am avut la curs. Cred c a fost student acolo naintea mea, adic, vreau s spun, nainte de a ajunge eu la catedr. Cnd era student, eu predam la University State of California. Multumesc, domnule doctor. Nu v mai retin. Cu plcere. M bucur c v-am putut fi de folos. Tie si-al patrulea numr de pe list. Urmtorul telefon de pe list era al lui Anson Jones. ncerc din nou, dndu-si seama c numai dac avea mult noroc putea s dea lovitura. Alo?

Domnule Jones, numele meu este Judge. Cum? Thomas Judge. Lucrez pentru guvernul federal si facem niste verificri contabile la Laboratorul de Fizic Pattenden. Nu cunosc nici un Pattenden. Probabil ati gresit numrul. Nu v spune nimic numele doctor Earl Mooney? N-am auzit n viata mea de el. V-a sunat la acest numr de trei ori n ultimele saizeci de zile. Trebuie s fie o ncurctur cu numerele de telefon gresit formate la companie. Sunteti Anson Jones, prefix 303, numrul 547... Nu, si numrul e gresit. nainte de a nchide, am un mesaj. Ce mesaj? Hagen fcu o pauz, apoi i-o trnti scurt: Spune-i lui Leo c Gunnar vrea s-i plteasc pentru avion. Ai nteles? La cellalt capt al firului se ls tcerea pentru cteva clipe. Apoi n cele din urm se auzi: Ce-i asta, domle, te tii de bancuri? La revedere, domnule Jones. Murdar treab. Sun la cel de-al saselea numr, ca s fie cu constiinta curat. Rspunse dispeceratul unei agentii de burs. O fundtur. Se simtea de parc avea aripi. Deveni si mai mndru cnd not n carnet: Mooney nu era unul dintre membrii creierului, ns era n legtur cu ei, era unul dintre subalternii capilor. Hagen form un numr de telefon la Chicago si astept. Dup patru apeluri, rspunse o voce cald de femeie: Hotelul Drake. M numesc Thomas Judge si astept s-mi confirmati dac-mi puteti rezerva o camer pentru mine sear. O clip. V dau legtura la rezervri. Hagen repet ntrebarea functionarului care rspunsese. Cnd i ceru numrul crtii de credit ca garantie pentru pstrarea camerei, n caz c ntrzie, Hagen i ddu numrul de telefon al lui Anson Jones. Aveti confirmarea, domnule. Multumesc. Ct s fi fost ceasul? Arunc o privire pe cadran si vzu c mai erau doar zece minute pn la miezul noptii... nchise servieta si scotoci prin hain. Culese dintr-un buzunar o brichet pe care o demont, i scoase capacul si pstr partea din interior. Apoi desprinse de pe partea interioar a reverului hainei un ac metalic minuscul prevzut la un capt cu un fel de oglind dentar. Hagen se-ndrept spre us. Tinnd servieta strns cu genunchii, se opri n prag si misc oglinda de la un capt la altul al coridorului. Apoi asez bricheta n asa fel nct s nu treac de cadrul usii si aps aprinztorul. n cabina de paz din spatele holului de la intrare, imaginea de pe unul din monitoare se ntrerupse si pe ecran aprur purici. Paznicul de la consol ncepu s verifice rapid circuitele. Am o problem cu monitorul zece, anunt el. Seful pazei se ndrept spre el venind de la birou si se uit la monitor. Paraziti. Desteptii de la laboratorul de electrofizic au fcut iar ceva. Brusc, fenomenul ncet, dar se mut pe alt monitor. Este de-a dreptul ciudat. N-am vzut s se-ntmple n secvente pn acum. Dup dou secunde, ecranul se limpezi si pe el apru coridorul gol. Cei doi paznici se

multumir s se uite unul la altul si s dea din umeri. Hagen ntrerupse dispozitivul miniatural de dereglare a impulsurilor electronice imediat ce intr n biroul lui Mooney si nchise usa n urma sa. si trase o pereche de mnusi si aprinse lumina din tavan. Hagen era maestru n perchezitionarea unei ncperi. Nu se osteni s caute prin ce era la vedere - sertare, dosare, adrese si liste cu numere de telefon. Se duse direct la bibliotec si gsi ceea ce spera s gseasc n mai putin de sapte minute. Putea Mooney s fie unul dintre cei mai mari fizicieni ai natiunii, ns Hagen citise n el ca ntr-o carte deschis. Agenda minuscul era ascuns n interiorul unei crti intitulate Mecanica stelelor dintr-o perspectiv exact, de Horace DeLiso. Continutul agendei era scris ntr-un cod care folosea ecuatii. Pentru Hagen era ca si scris n chinez, ns nsemntatea ei nu-i putea scpa. n mod normal, ar fi fotografiat paginile si le-ar fi pus la loc, de data asta ns, bg agenda n buzunar, dndu-si seama c n-ar fi putut s le descifreze la timp. Paznicii nc si bteau capul cu monitoarele, cnd Hagen si fcu aparitia la tejghea. Doriti s semnez la plecare? ntreb el zmbind. Seful pazei se apropie, privindu-l bnuitor. Veniti direct de la financiar? Da. Nu v-am vzut pe monitorul de control. N-am ce-i face, spuse Hagen cu nevinovtie. Am iesit pe us si-am trecut pe cteva coridoare pn am ajuns aici. Nu stiu ce altceva as putea s v spun. V-ati ntlnit cu cineva? N-am vzut pe nimeni. ns lumina a plpit si s-a stins scurt de dou ori. Paznicul ddu din cap. Interferent de la laboratorul de electrofizic. Asta cred c s-a-ntmplat. Hagen semn de plecare si iesi n noaptea fr nori, fredonnd usor ca pentru sine.

Partea a doua CYCLOPS 18. 25 octombrie 1989, Key West, Florida


Pitt sttea ntins pe betonul rece al pistei de aterizare si privea n sus spre Prospero. Soarele se ridica la orizont si acoperea usurel cu razele sale btrna carcas a dirijabilului ntr-o explozie de nuante de portocaliu. Plutea n jurul dirijabilului o atmosfer stranie, sau cel putin asa i se prea lui Pitt, o stafie din aluminiu care nu stia nspre ce aventuri avea s porneasc. n tot timpul zborului de la Washington la Key West, Pitt nu nchisese ochii; si petrecuse vremea cu hrtile fcute de Buck Caesar despre vechiul Canal Bahama si ncercase s refac traseul lui LeBaron nsemnat cu mare grij. nchise ochii ncercnd ssi imagineze pe unde rtcise Prospero. Dac rezervoarele de gaz din interiorul dirijabilului nu fuseser umplute si alimentate de pe un vapor, rspunsul cu privire la drumul lui Prospero nu se putea afla dect n Cuba. Ceva suprtor l scia, un gnd pe care dup ce-l alunga din minte revenea inconstient, o frntur de imagine care devenea extrem de clar cnd se opri asupra ei. Si, brusc, prinse contur. De fapt, zborul n care trebuiau s refac traseul lui LeBaron era un aranjament. O concluzie logic, pentru o schit nc nedeslusit, ca nvluit ntr-o negur. Ideea e c ei trebuiau s-l aseze ntr-un sablon. Mintea i lucra febril ncercnd s stabileasc ce trebuia de fapt s caute, cnd simti c o umbr se lteste deasupra lui. Ia te uit, spuse o voce cunoscut. Parc-ar fi Alb-ca-Zpada repetnd povestea cu mrul. Fie o sta, fie care hiberneaz, se auzi o alt voce pe care Pitt o recunoscu. Deschise ochii, i feri de soare cu mana si privi n sus spre doi indivizi care rnjeau cu gura pn la urechi si se zgaiau n jos la el. Cel mai scund, un personaj voinic, cu pntecul ct un butoi si prul cret si care semna cu Mnctorul de pietre, era un bun prieten de-al lui Pitt si adjunctul lui de la NUMA, Al Giordino. Al se aplec, prinse mana pe care Pitt i-o ntindea si-l trase n picioare att de usor cum ridic un gunoier de pe jos din parc o cutie goal de bere. Plecm n dousprezece minute. Pilotul nostru misterios a venit? ntreb Pitt. Cellalt brbat, putin mai nalt si mai slab dect Giordino, cltin din cap. N-a dat nici un semn. Rudi Gunn l privi cu ochii si albastri, imensi din cauza lentilelor groase ale ochelarilor. Avea aerul unui ajutor de contabil subnutrit care pune bani la ciorap s-si cumpere un ceas de aur. Numai c prima impresie era nseltoare. Gunn era coordonatorul proiectelor oceanografice de la NUMA. in timp ce amiralul se lansa n btlii decisive cu Congresul si birocratii federali, Gunn conducea NUMA, si asta zi de zi. Pentru Pitt, faptul c-i suflase pe Giordino si pe Gunn de sub nasul lui Sandecker era o victorie nsemnat. Dac vrem s respectm momentul plecrii lui LeBaron, cred c va trebui s ne luptm noi s nltm balonul sta, spuse Giordino neutru.

Cred c ne descurcm. Te-ai uitat prin manualele de pilotare? Giordino ddu din cap. Ai nevoie de cincizeci de ore de teorie si de zbor pentru a primi permisul. Comenzile de baz nu sunt complicate, ns a mentine crnatul sta umflat pe vnt puternic cere exercitiu, nu glum. Pitt nu putu s nu zmbeasc la descrierea pe care o fcuse Giordino. Echipamentul a fost ncrcat? ncrcat si asigurat, l linisti Gunn. Atunci, presupun c putem s-o lum din loc. Pe cnd se apropiau de Prospero, seful de echip al lui LeBaron cobora scrita care ducea n cabina de comand. i adres cteva cuvinte unuia din oamenii si de la sol apoi fcu un gest prietenos spre ei: Domnul LeBaron a zburt cu vnt din fat, care btea dinspre sud-est cu cinci mile la or. Voi o s luati n fat unul de opt mile la or, asa c gnditi-v ce trebuie s faceti s recuperati. Mai e si-un uragan ntrziat pentru acest sezon. Se-ndreapt spre Insulele Turks si Caicos. Meteorologii l-au botezat Micuta Eva fiindc e slab si nu acoper dect o raz de saizeci de mile. Buletinele meteorologice spun c o s treac spre nord, nspre Carolina. Dac nu vntoarceti pn la ora dou, vntul care rmne dup Micuta Eva o s v-mping zdravn din pupa pn acas. Si dac nu reusim? Ce? S revenim pn la dou? Seful echipei abia dac zmbi: Nu v-as recomanda s v lsati prinsi de furtuna de la Tropice, cu vnt care sufl cu cincizeci de mile la or, cel putin nu ntr-un aparat vechi de saizeci de ani cum e al vostru. M-ai convins, aprob Pitt. Dac ne las vntul frontal, spuse Gunn, nu vom ajunge la obiectivul nostru, zona de cutare, dect pe la zece si jumtate. Nu prea avem timp s discutm peisajul. Da, spuse Giordino, dar ruta cunoscut a zborului lui LeBaron ar trebui s ne duc drept la tint. Bun treab, prea bun, spuse Pitt ca pentru sine. Cei trei brbati de la NUMA erau pe punctul de a urca la bord, cnd limuzina lui LeBaron trase chiar lng dirijabil. Angelo cobor si deschise elegant usa din spate. Jessie apru n soare si se ndrept spre ei cu alur sportiv. Era mbrcat ntr-un costum safari comandat, se vede pentru ea, iar prul l purta strns cu o esarf multicolor, n stilul anilor 30. Avea o geant de voiaj din piele de cprioar. Suntem gata? ntreb vesel, trecnd pe lng ei, si urc sprinten scara care ducea la cabina de comand. Gunn i arunc lui Pitt o privire crunt: Nu ne-ai spus c mergem la iarb verde. Nici eu nu stiam, spuse Pitt uitndu-se la Jessie care ajunsese sus si sttea acum cu fata la ei n cadrul usii. E vina mea. Am uitat s v spun c eu sunt pilotul. Giordino si Gunn o privir de parc nghitiser de vii niste tipari. Pe fata lui Pitt se putea citi c-i amuzat: Pe bune? Raymond m-a nvtat s-l pilotez pe Prospero. Am fcut 80 de ore de zbor si mi-am luat permisul. Nu glumesti? ntreb Pitt acum intrigat.

Lui Giordino nu-i venea s rd deloc. Stiti s faceti si scufundri? Ce fel, sky sau scuba? Am permis pentru amndou. Nu putem lua o femeie cu noi, spuse Gunn hotrt. V rog, doamn LeBaron, ncerc s o conving si seful echipei. Nu stim nc ce i s-a ntmplat sotului dumneavoastr. Zborul ar putea fi periculos. Vom folosi acelasi tip de comunicare pe care l-a folosit si Raymond, spuse ea, ignorndu-l. Dac descoperim ceva, vom transmite normal, de ast dat necodificat. Bine, da e ridicol, trnti Gunn. Pitt ridic din umeri: Stiu si eu... Eu sunt pentru. Doar nu vorbesti serios! De ce nu? spuse Pitt cu un zmbet sardonic. Eu sunt un adept convins al egalittii n drepturi. n definitiv are si ea dreptul, ca si noi, s-si piard viata. Oamenii de la sol stteau tcuti si nemiscati, ca niste ciocli, cu ochii la btrnul dirijabil care se nlta spre soare. Brusc, ncepu s coboare. si tinur respiratia cnd trenul de aterizare atinse coama unui val. Apoi, se legn usor, ezit si porni cu greu n sus abia cznindu-se s se ridice. Se auzi un murmur de ngrijorare iar cineva mormi: Hai, biete, sus! Prospero cstig cu greu ctiva metri, apoi iarsi ctiva si, n sfrsit, ajunse la o nltime convenabil. Cei de la sol l urmrir nemiscati pn ce dirijabilul deveni doar o pat mic pierdut la orizont. Rmaser acolo si dup ce se pierduse din vedere, neindrznind s scoat un cuvnt, cci teama li se cuibrise-n suflet. Astzi nimeni nu mai avea s joace volei. Cu totii s-au ngrmdit n rulot, fcnd astfel s mearg ca nebunul sistemul de aer conditionat, stransi ciorchine n jurul radiotransmittorului. Primul mesaj l primir la ora sapte. Pitt le explic tot ce nsemnaser acele ezitri de la plecare. Jessie ncercase s compenseze cumva ngreunarea aparatului din cauza greuttii suplimentare a lucrurilor aduse la bord de Giordino si Gunn. Din acel moment si pn la ora paisprezece, Pitt rmase pe receptie si ntretinu un dialog permanent cu cei de la sol, comparnd propriile observatii cu nsemnrile fcute de LeBaron n timpul zborului su. Seful echipei lu microfonul: Prospero, aici casa Bunicii. Terminat. Spune, Bunico. Poti s-mi dai ultima ta pozitie prin satelit VIKOR? Receptie. VIKOR H3608 cu T8090. Seful echipei marc imediat pozitia pe o diagram. Prospero, stati bine. Sunteti la cinci mile sud de Guichos Cay, pe Bancul Bahama. Terminat. Asa am calculat si eu, Bunico. Cum e vntul? Judecnd dup creasta valurilor, cred c a crescut la sase pe scara Beaufort. Ascult-m, Prospero. Paza de coast a transmis un nou buletin despre Micuta Eva. Si-a dublat viteza si s-a rsucit spre est. Sunt semne c vine uragan n toat zona, la sud de Insulele Bahama. Dac-si mentine cursul de-acum, o s ating coasta estic a Cubei n ast sear. Repet, Micuta Eva a luat-o spre est si se-ndreapt acum spre voi. Prospero, zi c n-ai avut noroc astzi si revino la baz. Bine, Bunico. Schimbm cursul si o lum spre Keys. Pitt nu mai transmise nimic n urmtoarea jumtate de or. La ora paisprezece si

treizeci si cinci, seful echipei i chem din nou pe cei de pe Prospero. Prospero, esti pe receptie? Terminat. Nici un rspuns. Rspunde Prospero. Aici Bunica. M auzi? Tot nimic. Aerul incins din rulot pru brusc s devin de gheat. Nelinistea, ngrijorarea si teama puneau ncet-ncet stpnire pe echipaj. Secundele treceau greu, apoi minutele, iar seful echipei ncerca disperat s localizeze dirijabilul. De pe Prospero nu venea nici un rspuns. Seful echipei trnti microfonul si-si fcu drum afar din rulot printre oamenii si care stteau mpietriti. Alerg spre limuzina parcat n apropiere si deschise precipitat portiera din spate. Au disprut! I-am pierdut la fel ca data trecut! Brbatul aflat pe bancheta din spate ddu numai din cap: ncearc s-i localizezi, spuse el calm. Iar n timp ce seful echipei se-ndrepta grbit ctre statia radio, amiralul James Sandecker ridic receptorul unui telefon asezat ntr-o nis lcuit si form un numr: Domnule presedinte. Da, domnule amiral. Au disprut. nteles. Am luat deja legtura cu amiralul Clyde Monfort de la Fortele de interventie reunite pentru Marea Caraibelor. Navele si avioanele lui sunt deja n stare de alarm n zona Insulelor Bahamas. Imediat ce nchid i voi da ordin s se lanseze n operatia de cutare si salvare. V rog s-i explicati lui Monfort c e important s se miste rapid. Mi s-a mai spus c Prospero a disprut n zona n care se va abate un uragan. Reveniti la Washington, domnule amiral. Nu fiti ngrijorat, oamenii dumneavoastr si doamna LeBaron vor fi gsiti si salvati n cteva ore. Am s ncerc s v mprtsesc optimismul, domnule presedinte. Dac era vreo dogm n care Sandecker credea cu toat convingerea, atunci aceea era: S nu ai niciodat ncredere n cuvntul unui politician. Form nc un numr de la telefonul aflat n limuzin: Aici amiralul James Sandecker. As dori s vorbesc cu amiralul Monfort. Imediat, domnule. Jim! esti chiar tu? Salut, Clyde. mi pare bine c te-aud. Doamne, au trecut aproape doi ani de cnd nu ne-am vzut. Ce-ai ptit? Spune-mi Clyde, s-a dat alarma pentru o misiune de salvare n zona Bahama? De unde ai mai scos-o si pe asta? Obisnuitele zvonuri. E prima oar cnd aud. Mare parte a Fortelor din Caraibe sunt concentrate pentru exercitii de aterizare pe amfibii, n zona Jamaica. Jamaica?! O mic demonstratie de fort. Vrem s-i impresionm cu muschii nostri pe sovietici si pe cubanezi. Asta o s-l dea peste cap pe Castro. Cred c-o s cread c vrem s-i invadm zilele astea. Da, chiar vrem? La ce ne-ar folosi? Cuba ne face nou cea mai bun reclam, pentru c demonstreaz ce-i comunismul - cel mai mare faliment economic. Si-apoi, mai bine s arunce Uniunea Sovietic dousprezece milioane de dolari pe apa smbetei n Cuba, dect noi. N-ai primit ordin s supraveghezi un dirijabil care a plecat de la Keys n dimineata

asta? La cellalt capt al firului se ls tcere. Probabil n-ar fi trebuit s-ti spun asta, Jim, ns ntr-adevr am primit un ordin verbal n legtur cu dirijabilul. Mi s-a spus s-mi tin departe navele si avioanele de. Bancul Bahamas si s bruiez orice mesaj care vine din zona aceea. Ordinul a venit direct de la Casa Alb? Nu insista, Jim. ti multumesc c-ai fost sincer cu mine, Clyde. Oricnd mai ai nevoie. Ce-ar fi s ne vedem data viitoare cnd vin la Washington? De-abia astept. Sandecker nchise, rosu la fat si cu ochii scprndu-i de manie. Dumnezeu s-i ajute, mormi el printre dintii nclestati. Am fost cu totii trasi pe sfoar.

19.
Pe fata cu pometi ridicati, neted, fr nici un rid a lui Jessie se citea ntreaga ncordare a luptei cu rafalele de ploaie si de vnt care se abteau nemilos asupra dirijabilului. si simtea bratele si ncheieturile amortite de nclestarea pe manetele de comand si pe fran. Din cauza ploii, care se prinsese de carcasa dirijabilului, devenise aproape imposibil s-l mai mentin pe directie. Simti cum o cuprinde frica. Va trebui s ne-ndreptm spre cel mai apropiat trm, spuse ea aspru. Pitt se uit la ea: Cel mai apropiat trm e Cuba. Mai bine s fim arestati dect morti. nc nu e cazul, i rspunse Pitt de pe scaunul pe care era asezat, la dreapta ei si putin n spate. Tine-o asa nc putin. Furtuna o s ne mture si-o s ne mping spre Key West. Fr transmittor n-or s stie unde s ne caute dac aterizm fortat n mare. Trebuia s te fi gndit la asta nainte de a vrsa cafeaua pe el. Nu mai fcea scurtcircuit. i arunc o privire furis. Doamne, s-ti iesi din minti, nu altceva, si spuse ea. El sttea mult aplecat n afar peste geamul din dreapta si cerceta impasibil cu un binoclu marea de sub ei. Giordino supraveghea marea prin hubloul lateral, n timp ce Gunn, instalat n fata computerului de navigatie VIKOR, prelua pozitia lor de pe acesta si nsemna cursul dirijabilului pe o fis de observatie. La intervale egale de timp, Gunn examina calm marcajele acului de pe gradiometrul Schnostedt, un instrument de detectare a fierului prin msurarea intensittii magnetice. Cei trei brbati preau s nu aib nici o grij. N-ati auzit ce-am spus? ntreb ea exasperat. Am auzit, rspunse Pitt. Nu-l mai pot stpni pe furtuna asta. A devenit prea greu. Dac nu scpm de balast o s ne prbusim. Ultimul lest l-am aruncat acum o jumtate de or. Atunci descotorositi-v de calabalcul la de colo pe care l-ati adus la bord, spuse ea artnd spre un morman de lzi de aluminiu ngrmdite unele peste altele si prinse n chingi. Regret, dar calabalcul sta, cum l numesti, s-ar putea s ne fie de folos mai trziu. Bine, dar pierdem din nltime.

F un efort. Jessie art prin parbriz: Insula care se vede n dreapta noastr e Cayo Santa Maria. Iar portiunea aceea imens de uscat care ncepe dup ea e Cuba. Am s asez dirijabilul pe directia sud, s nencercm norocul la cubanezi. Pitt se rsuci spre ea de la fereastr si, hotrt, se uit tint n ochii ei: Tu te-ai oferit pentru misiunea asta, spuse el brutal. Ai vrut s fii cu bietii, asa c tine aproape. Pune-ti mintea la contributie, Pitt, nu se ls ea. Dac mai stm pe aici nc vreo jumtate de or, uraganul o s ne s fsie n bucti. Cred c-am vzut ceva, i ntrerupse Giordino. Pitt se ridic de pe scaun si se ndrept spre centrul cabinei. n ce directie? Giordino i art: Tocmai am trecut de el. Cam la dou sute de metri n tren. E mare, spuse Gunn agitat. Nu-ncape pe cadran. ntoarce! i comand Pitt lui Jessie. Du-ne napoi pe acelasi traseu. Jessie nu se-mpotrivi. Molipsit brusc de febra descoperirii, simti cum i dispare oboseala. mpinse cu putere maneta de franare nainte si ntoarse dirijabilul spre stnga, asteptnd ca forta vntului s-i devieze cursul si s-o mping napoi pe ruta fcut nainte. Carcasa de aluminiu fu izbit de o rafal nemiloas care zgudui dirijabilul din tatani si zgaltai cabina de comand. Apoi zdruncintura se potoli, iar dirijabilul si continu zborul ajutat de cele opt stabilizatoare din coad si de vntul care-i sufla din spate. n carling se ls o liniste mormntal. Gunn derula sonda senzorului legat la gradiometru si o ls s atrne la dou sute de metri sub pntecul dirijabilului pn ce aceasta atinse crestele inspumate ale mrii. si concentra din nou atentia asupra aparatului de nregistrare asteptnd ca acul s lase o dar orizontal pe diagram. Dup scurt timp cursorul ncepu s tremure, oscil si tras linii nainte si napoi. Ne-apropiem de obiectiv, anunt Gunn. Giordino si Pitt nici nu bgar n seam furtuna de afar si se-aplecar mai mult pe fereastr. Marea tot mai nvolburat si arunca n sus valurile inspumate, mpiedicndu-i s vad limpede fundul. Jessie trecea prin clipe grele, luptndu-se s mentin dirijabilul sub control si s tempereze hurducturile sale violente. Dirijabilul se opintea ca o balen care incearc s noate mpotriva curentului, n sus pe raul Colorado, printre vartejuri. L-am vzut, strig Pitt deodat. E asezat n directia nord-sud la circa o sut de metri n spatele nostru. Giordino trecu n partea cealalt a cabinei de comand si privi ncordat n jos. n regul. l vd si eu. Se vd macaralele? ntreb Gunn. i vd conturul clar, dar nu reusesc s prind nici un detaliu. As zice c e la o adncime de numai douzeci si patru de metri. Mai degrab la douzeci si sapte de metri, spuse Pitt. E Cyclops? ntreb curioas Jessie. nc nu putem sti. Pitt se-ntoarse spre Gunn. Noteaz pozitia de pe VIKOR. Marcat, confirm Gunn. Pitt i fcu un semn lui Jessie: n regul, pilot. Hai s mai ncercm nc-o manevr. De data asta prinde vntul sincearc s te mentii deasupra obiectivului. De ce nu-mi ceri s scot ap din piatr seac? i trnti ea drept rspuns.

Pitt se apropie de ea si-o srut pe obraz. Te descurci minunat. Mai rezist putin si dup aceea te nlocuiesc eu la comand. Nu m trata ca pe-un copil, spuse ea mbufnat, ns ochii ei strluceau plini de cldur, iar cutele de ncordare de la colturile gurii se ndulcir. S-mi spui cnd s fac statie. E foarte voluntar, gndi Pitt. Pentru prima oar simti c l invidiaz pe Raymond LeBaron. Reveni n spate si puse o mn pe umrul lui Gunn. Foloseste clinometrul si vezi dac poti s-i calculezi cu aproximatie dimensiunile. Gunn ddu din cap: Asa o s fac. Dac sta e Cyclops, nseamn c aprecierea ta a fost al naibii de bun, spuse Giordino vesel. Cu o doz mare de noroc si ceva inconstient, recunoscu Pitt. Si pe lng asta, mai e si ajutorul lui Raymond LeBaron si al lui Buck Caesar care ne-au trimis exact unde trebuia. Nedumerirea mea e de ce Cyclops a esuat att de departe de ruta de navigatie principal. Giordino cltin nestiutor din cap: Probabil n-o s aflm niciodat. Suntem deasupra obiectivului, anunt Jessie. Gunn regla distanta pe clinometru, privi prin obiectiv si msur lungimea obiectului ntunecat din mare. Reusi s mentin fix aparatul, pe cnd Jessie se zbtea din rsputeri s domine urgia furtunii. N-am cum s-i msor cu precizie ltimea pentru c nu reusesc s-mi dau seama dac e culcat pe fund sau pe o parte, spuse el studiind gradatiile. Dar lungimea total? ntreb Pitt. ntre 159 si 165 de metri. E-o veste bun, spuse Pitt vizibil usurat. Cyclops avea 162 de metri.. Dac ne lsm putin mai jos, s-ar putea s fac o evaluare mai precis, spuse Gunn. Mai ai ceva de fcut, Jessie, strig Pitt. Nu cred. Ridic mna de pe manet si art prin parbriz ceva care se afla n fat. Iat si comitetul de ntmpinare. Dup expresie prea calm, poate prea calm. Brbatii privir aproape fascinati un elicopter care apruse din senin la treizeci de metri deasupra dirijabilului. Pret de cteva clipe, pru s stea suspendat acolo, ntepenit n aer ca un soim care fixeaz un porumbel. Apoi se ls pe-o parte, se apropie de ei si se nscrise pe un curs paralel cu Prospero. Prin binoclu puteau vedea clar mutrele sumbre ale pilotilor si cele patru mini nclestate pe automate, scoase pe usile laterale deschise. Au adus si niste prieteni cu ei, spuse scurt Gunn. si ndreptase binoclul spre un vas cubanez aflat la vreo patru mile de ei, care zbura lsnd n urm o dar de spum ca niste aripi. Giordino nu spuse nimic. Rupse chingile cu care erau prinse lzile si ncepu s arunce continutul lor pe punte. Gunn i se altur, n timp ce Pitt ncepu s asambleze un obiect ciudat care semna cu un ecran. Au scos un panou pe care scrie ceva n englez, i anunt Jessie. Ce scrie? ntreb Pitt fr s-si ridice privirea. Urmati-ne si nu folositi radiotransmittorul citi ea tare. Ce-ar trebui s fac? E clar c nu putem folosi radio-ul, asa c zambeste-le si f-le cu mana. S sperm c n-o s trag dac vd c esti femeie.

Eu n-as bga mana-n foc, mormi Giordino. ncearc s te mentii deasupra epavei, adug Pitt. Jessie nu ddea semne c i plcea ce se-ntmpl n cabin. Pli aproape imperceptibil. Spuse: Mai bine-am face ce ne cer. D-i dracu, spuse Pitt stpnit. Desfcu centura ei de sigurant, o ridic pe brate de la pupitrul de comand. Giordino i ntinse dou butelii de oxigen, iar Pitt i potrivi rapid curele pe umeri. Gunn i ntinse ochelarii de scafandru, labele de not si-o vest de compensare a presiunii. Repede! comand el. Pune-le! Ea rmase nemiscat, nc nedumerit. Ce vreti s faceti? Credeam c ti-ai dat seama, spuse Pitt. Mergem s notm. Ce s facem? Ochii ei negri ca smoala erau acum mriti dar nu de spaim ct mai ales de uimire. N-avem timp de explicatii, spuse Pitt stpnit. Zi-i c e un plan nebunesc ca s rmnem n viat si las-o asa. Acum f ce ti se spune si-ntinde-te pe podea, n spatele paravanului. Giordino privi nencreztor ecranul subtire. S sperm c o s-si fac datoria. Nu mi-ar plcea s fiu prin preajm dac vreun glont loveste una din buteliile de oxigen. Nu-ti fie team, i rspunse Pitt, n timp ce-si punea costumul de scafandru. E fcut dintr-un plastic special extrem de rezistent. Garantat opreste orice proiectil, pn la calibrul de douzeci de milimetri. Cu nimeni la crm care s-l piloteze, dirijabilul se nclina cnd ntr-o parte cnd n alta sub fiecare rafal inversunat a furtunii si-acum se ndrepta nebuneste spre mare. Instinctiv, toti se aruncar pe podea si se prinser de ce le czu la ndemn. Lzile n care fusese echipamentul alunecar pe podea si se zdrobir de scaunul pilotului. Fr pic de ezitare, fr a mai face o a doua tentativ de comunicare, comandantul cubanez al elicopterului, nchipuindu-si dup miscrile dezordonate ale dirijabilului c voiau s fug, ordon oamenilor si s deschid focul. O ploaie de gloante se abtu asupra lui Prospero venind dinspre tribord, de la nici 30 de metri. Carlinga deveni n scurt timp teatrul unui mcel. Ferestrele inglbenite zburar n toate prtile. O ploaie de cioburi mrunte czu pe podea. Manetele si bordul fur spulberate ca de suflul unei explozii iar cabina ciuruit se umplu curnd de fum de la circuitele care ardeau. Pitt sttea peste Jessie, acoperind-o cu corpul su, cu Gunn si Giordino deasupra ferindu-l pe el, ascultnd gloantele cu capt de otel care se loveau de ecranul antiglont si ricosau din el. Apoi, trgtorii din elicopter prur c abandoneaz tinta, ns se concentrar asupra motoarelor. Carenajul de aluminiu, mutilat de focul devastator, atrna n fasii care fur smulse si duse de furtun. Cu cilindrii smulsi de focul deschis asupra lor si cu uleiul mproscat printre valurile de fum negru si gros, motoarele tusir o dat, scuipar si apoi se oprir. Rezervoarele de combustibil! se pomeni Jessie urlnd peste vacarmul nnebunitor. Or s explodeze. E ultima grij pe care o avem, i strig Pitt n ureche. Cubanezii nu folosesc gloante incendiare, iar rezervoarele sunt mbrcate ntr-un strat izolator de neoprenol. Giordino se tari pe burt si pe coate pn la ceea ce mai rmsese din lzi, un morman de bucti sfsiate si-mprstiate care-ncotro, si scoase de acolo ceva ce lui Jessie i se pru c seamn cu un container tubular. Ai nevoie de ajutor? strig Pitt. Dac-ar putea Rudi s-mi prind picioarele...

Si vocea i se pierdu. Lui Gunn nu-i trebuia manual de instructiuni s stie ce s fac. si propti picioarele ntr-unul dintre peretii etansi, si-i prinse lui Giordino genunchii ca-ntr-un cleste. Dirijabilul scpase complet de sub control si se plimba la voia ntmplrii pe cer, cu fata nclinat la 40 de grade si botul ndreptat direct spre mare. Nu mai avea nici o sans s se nalte si ncepu s se prbuseasc din cer, n timp ce cubanezii continuau smproaste cu gloante carcasa lui neajutorat. Aripioarele stabilizatoare se zbteau nc s redreseze dirijabilul, ns btrnul Prospero se afla deja n ghearele mortii. Dar nu avea s moar singur. Giordino reusi s desfac cu greu tubul si trase afar un lansator M-72 pentru care pregti o rachet de calibrul 66. Usurel, cumpnindu-si fiecare miscare, mpinse botul armei bazuca peste fragmentele de sticl spart, l scoase pe fereastr, l ndrept spre tint si ochi. Spre mirarea celor de pe salupa de patrulare, aflati la nici o mil distant, elicopterul pru s se dezintegreze prins ntr-o valvtaie ca o ciuperc. Explozia se auzi ca un bubuit de tunet si fu urmat de o ploaie incndescent de bucti de metal ciopartit care sfarair si fumegar la atingerea cu apa. Dirijabilul era nc n aer, pivotnd n jurul axei sale. Prin gurile cscate n carcasa sa ncepuse s se scurg heliul. Cadrele circulare din interior ncepur s trosneasc si se franser ca niste bete de lemn uscat. Ca si cnd si-ar fi tras sufletul pentru ultima oar, Prospero se strnse putin, apoi se prbusi ca o coaj de ou si se pierdu n mare, n fierberea care-l astepta. Dezastrul se petrecuse pe negndite. n mai putin de douzeci de secunde, ambele motoare fuseser smulse din lcasul lor, iar barele care sustinuser cabina de comand se rupseser urmate de un scrsnet tnguitor. Dirijabilul se dezintegra asemeni unei jucrii fragile zdrobit de asfalt de un copil ru; niturile care-l tinuser explodar n toate directiile, iar suprastructura se franse urlnd n agonie. Carlinga se prbusi spre adncuri, iar apa o inund prin ochiurile oarbe ale ferestrelor. Ca mpins de un urias, Prospero alunec tot mai adnc, pn cnd dispru de tot. Cabina se eliber brusc si czu ca o frunz uscat urmat de o incalceal de fire si de cabluri. Dup ea veni carcasa de duraluminiu care flfia ca o pasre beat dnd nebuneste din aripile desfcute. Un banc de pesti cu cozi galbene se ferir din calea monstrului n cdere, cu o clip nainte de a atinge fundul mrii, iar bufnitura strni un nor fin de nisip. Apoi marea se potoli, linistea de moarte fiind ntrerupt de boscorodeala bulelor de aer. La suprafata nvolburt a mrii, echipajul de pe salupa de paz, nmrmurit de nentelegerea a ceea ce se ntmplase, ncepu s caute supravietuitori printre talazurile nnebunite. Nu gsir nimic altceva dect pete mari de ulei si de combustibil. Vntul se intetea, anuntand apropierea uraganului si crescuse n intensitate la 8. Valurile ajunseser de patru metri, fcnd imposibil orice cutare. Cpitanul nu mai avu ncotro si ordon ca salupa s se ndrepte spre cel mai apropiat port cubanez, lsnd n urma sa o mare nvolburt neprietenoas.

20.
Pcla opac de nisip si mal care nvluia rmsitele bietului Prospero ncepu s se mprstie usor, purtat de curentul slab de pe fund. Proptindu-se n mini, Pitt reusi s se ridice n genunchi si se uit n jur la ce mai rmsese din carling :un trup sfrtecat. l zri pe Gunn stnd n picioare pe podea, cu spatele rezemat de peretele etans, acum deformat, al cabinei. Glezna stng i era umflat ca o glusc, dar trgea aer din tubul de oxigen si ridic n sus dou degete n V, semn al victoriei. Giordino se cznea s se scoale de jos si-si apsa usurel mna stng pe piept. Probabil avea o glezn si cteva coaste rupte, se gndi Pitt. Ar fi putut fi si mai ru. Se apleca deasupra lui Jessie si-i nlt capul. i vzu ochii privindu-l cu o expresie de goliciune prin lentilele mstii de scafandru. Fsitul slab aproape imperceptibil al furtunului de reglare a respiratiei si felul n care se ridica si cobora pieptul ei l convinser c respira normal, poate o idee prea iute. si trecu degetele peste bratele si peste picioarele ei, dar nu gsi nici un semn c ar fi fost fracturte. n afara vntilor care aveau s apar n urmtoarele 24 de ore, Jessie prea s fie ntreag. Ca pentru a-l linisti, ea-l prinse de brat si-l strnse zdravn. Multumit, Pitt si concentra atentia asupra propriei persoane. ncheieturile erau ntregi, muschii functionau perfect, totul prea s fie la locul lui. Si totusi, nu scpase complet nevtmat. Pe frunte i crestea un cucui violaceu, iar n ceaf simtea o ntepeneal ciudat. Pitt alung ns nelinistea, consolndu-se la gndul c nici unul din ei nu sngera. Fuseser la un pas de moarte si asta era de-ajuns pentru o singur zi, gndi el. Tot ce le mai lipsea acum era s fie atacati de rechini. Pitt si concentra atentia asupra a ceea ce aveau de fcut n continuare: cum s ias din carling. Dup btaia pe care o luaser, nu-i de mirare c usa era ntepenit. Se asez n fund, si nclesta ambele mini de tocul ndoit al usii si-si repezi picioarele n ea. A spune c a izbit-o cu putere ar nsemna s exagerm. Sub presiunea apei care opunea rezistent, lovitura si pierdu efectul, iar Pitt avu senzatia c-ncearc s izbeasc fundul unui vas umplut cu clei. La a sasea ncercare, cnd deja ncepuse s simt c l las genunchii si c l dor clcaiele, obstacolul din metal ced, iar usa se deschise n afar, ca-ntr-o scen filmat cu ncetinitorul. Giordino trecu primul, cu capul nvluit ntr-un norisor de bule care ieseau din tubul de oxigen. Se ntoarse cu fata spre us, si nfipse bine picioarele n nisip, se pregti sufleteste pentru durerea din piept care avea s revin cu. sigurant si trase o gur zdravn de aer. mpins dinuntru de Pitt si de Gunn, si fcu aparitia un obiect voluminos care abia ncpu pe us si czu cu o bufnitur n nisip. Apoi fur trecute din mn n mn pn la Giordino care astepta afar nc opt butelii de otel care contineau 31 de metri cubi de oxigen. n interiorul cabinei de comand zdrobite, Jessie se cznea din rsputeri s se obisnuiasc cu presiunea apei. si simtea sngele pulsndu-i n urechi si capul vajaindu-i de durere si asta o fcea s uite complet de socul prbusirii n adncuri. Se pisc de nas si forrii cu furie de cteva ori. La a cincea ncercare, n fine, i se desfundar urechile, iar senzatia de usurare fu att de minunat nct aproape c-i ddur lacrimile de bucurie. si nclesta dintii pe busonul tubului de oxigen si trase cu nesat o gur de aer. Ce minunat ar fi s m trezesc n patul meu, gndi ea. Ceva i atinse mana. Era o alt mn, Puternic si aspr. Se uit n sus si ntlni privirea lui Pitt care o fixa prin masca de scafandru si-ar fi putut s jure, lundu-se dup cutele din jurul ochilor, c i zmbea. i fcu semn din cap s-l urmeze.

O conduse n abisala ntindere de ape de afar. Ridic ochii si urmri jocul bulelor de aer care se-ncolceau n vltuci urcnd spre suprafata agitat a mrii. n pofida zbuciumului de deasupra, aici, pe fund, apa era att de linistit nct puteai distinge cu usurint orice obiect aflat la 60 de metri n jur si ea vzu scheletul aparatului de zbor aruncat nu departe de carling. ns pe Gunn si pe Giordino nu-i zri nicieri. Pitt i fcu semn s nu plece de lng buteliile de oxigen si de lng obiectul acela misterios. si alese directia dup busola prins la ncheietura minii stngi si dispru not n necuprinsul de azur. Ametit, Jessie se ls s pluteasc moale n voia apei, cci si simtea capul si corpul usoare ca un fulg. O nvlui un sentiment coplesitor de singurtate repede risipit de aparitia lui Pitt. i fcu semn s vin dup el, apoi se ntoarse si, miscndu-si ritmic labele de scafandru, se ndeprt din nou de ea. Jessie btu apa nebuneste zbtndu-se din rsputeri s-i nving mpotrivirea, si-l ajunse din urm. Din nisipul lptos de pe fund, se iveau acum bancuri de corali populate de cohorte de pesti cu forme dintre cele mai stranii. Culorile lor vii se estompau pn la gri deschis n particulele care filtrau si absorbeau tonurile de rosu, portocaliu si galben, lsnd s se vad doar nuantele mai mohorate de verde si albastru. Pitt si Jessie si croiau drum anevoie, naintnd lent doar cu o lungime de brat deasupra acestei jungle submarine spectrale, urmriti de o multime de pesti zburtori, calcani si cluti de mare curiosi. Aceast scen amuzant i aminti lui Pitt de copilria lui cnd asista la parada de Thanksgiving Day, cu personajele de desene animate imense de pe baloanele care defilau pe Broadway. Deodat, Jessie si nfipse degetele n piciorul lui Pitt si-i art ceva ce-i urmrea de deasupra si putin n spate. La nici sase metri de ei nota lenes, Parc cuprins de apatie, un banc ntreg de baracude. Probabil c erau cam dou sute, nici unul mai mic de un metru. Ca la un semn si ca manati de o unic voint, i ncercuir pe scafandri si notar n jurul lor fixndu-i curiosi cu ochii ca de mrgic. Apoi, pesemne hotrnd c Pitt si Jessie nu erau o prad demn de ei, se-mprstiara ct ai clipi din ochi si disprur. Cnd Pitt se-ntoarse, l vzu pe Rudi Gunn aprnd pe neasteptate din pnza de ap fumurie. Gunn se opri si, cu un gest, i rug s vin n grab la el, dup care fcu semnul victoriei. ntelesul gestului su era clar. Gunn ddu energic dintr-un picior pn se nlt rapid la nou metri deasupra ntinderii de corali, ndeaproape urmat de Pitt si de Jessie. naintaser cam o sut de metri, cnd Gunn ncetini brusc si-si ndrept corpul la vertical, cu mana ntins n sus si cu un deget ndoit artnd implacabil.... Asemeni unui castel bntuit de fantome, ivit din ceturile mlastinilor din Yorkshire, se ridic silueta spectral a lui Cyclops, rsrind din aburul lptos al apei, o form rea si sinistr, artnd de parc o fort nfricostoare i frmntase mdularele si te pndea din mruntaiele ei.

21.
Pitt explorase de nenumrate ori marea n cutare de epave si era primul om care ptrunsese pe Titanic, ns, la vederea vasului-fantom intrat deja n legend l cuprinse o spaim superstitioas care l paraliza. Iar gndul c Cyclops fusese mormntul a trei sute de oameni nu fcu dect s sporeasc aura sa malefic. Vasul scufundat zcea rsturnat ntr-o ran, nclinat cam la douzeci si cinci de grade, cu prora nspre nord. Nu prea c s-a ntins s se odihneasc pe fundul mrii, cci mama-natur si fcuse lucrarea si asternuse un obroc de sedimente si de organisme marine peste musafirul nepoftit. Carena si scheletul erau n ntregime invadate de o faun si-o flor greu de descris bureti de mare, crustacee, anemone, ferigi de mare si alge gratioase si zvelte care erau legnate de curent ca bratele unor dansatori. n mod surprinztor, n afara prorei deformate si a trei macarale prbusite, vasul era intact. l gsir pe Giordino rzuind o portiunemic, chiar sub balustrada de la pupa. La apropierea lor se ntoarse si le art triumftor ce fcuse. Scosese la lumin literele care alctuiau numele vasului Cyclops. Pitt arunc o privire pe cadranul portocaliu al ceasului de scafandru Doxa. Prea c trecuse o vesnicie de la prbusirea dirijabilului n ap, ns se scurseser doar nou minute din clipa n care se eliberaser din carling. Era foarte important s economiseasc oxigenul. nc mai aveau de cercetat epava, iar aerul din buteliile de rezerv trebuia folosit la depresurizare. Asa c rezerva se imputina primejdios de repede. Verific busonul mstii lui Jessie si se uit la ochii ei. Erau limpezi si chiar veseli. Respira usor, n ritm normal. Jessie ridic degetul mare, semn c totul era n regul. i fcu chiar frivol cu ochiul. Uitase pentru moment c vzuse moartea cu ochii, pe Prospero. Pitt i fcu si el cu ochiul. Chiar se simte bine si-o amuz, si zise Pitt n sinea lui. Folosindu-se de gesturi ca s se nteleag unii cu altii, cei patru si fcur vnt, cu labele, se asezar n sir indian notnd de-a lungul epavei chiar deasupra puntii de la pupa. Usile cabinei de pe puntea din spate putreziser de tot, iar lemnul de tek din care era fcut puntea fusese aproape complet mncat de carii. Orice suprafat plat era acum invadat de sedimente care se incrustaser pe ea dndu-i aspectul unui lintoliu acoperit de praf. Bastonul pavilionului la prora sttea acum golas, fr nsemnele Statelor Unite, care putreziser de mult. Cele dou tunuri si ndreptaser gurile mute spre pupa, iar cosurile gemene pzeau ca dou santinele, dominndu-le, gurile de aerisire, bolardurile si balustradele putrede, colacii de sarme si cabluri nvechite care imbrtisau vinciurile acoperite de rugin. Nava si oferea cu generozitate fiecare prticic a ei drept adpost aricilor teposi, crabilor si altor creaturi ale mrii, aducnd acum cu o mahala cu cocioabe mizere. Pitt studiase atent o schit a interiorului navei, asa nct acum era convins c orice explorare a pupei ar fi fost o pierdere de vreme inutil. Cosurile se aflau chiar deasupra slii motoarelor si a cabinelor echipajului. Deci, dac voiau s gseasc statuia La Doradei ar fi trebuit mai degrab s caute n compartimentul de sub covert si teug. Asa c le fcu semn celorlalti s continue cutarea spre prova. notar domol de-a lungul pasarelei care se ntindea peste gurile cscate ale calelor umplute cu crbune, ocolir cu grij ghearele cupelor de ncrcare si se strecurar pe sub macaralele acoperite de rugin, cu bratele ntinse disperat n sus s prind ceva din lumina

care venea de la suprafat. Era clar c Cyclops pierise de-o moarte rapid si violent. Ce mai rmsese din brcile de salvare putrezise n gruie si mare parte din corpul navei arta de parc aceasta ar fi fost zdrobit cu furie de un pumn urias. Coverta se ivi ca un ldoi ciudat din marea ntunecat verde-albastr. Cele dou flancuri care sustineau tribordul se ntepeniser, ns carena se nclinase spre babord si asta compensa oarecum pozitia sa incomod. Parc rzvrtindu-se fat de restul navei, coverta era culcat perfect la orizontal. ntunericul din cabina timonei i ntmpin prin usa deschis. Pitt aprinse lanterna subacvatic, alunec usor nuntru ferindu-se s nu agite nisipul fin de pe punte cu atingerea labelor lui. O lumin crepuscular se filtra prin hublourile acoperite de mal de pe peretele etans exterior. Sterse nmolul care se lipise pe cadranul busolei navei. Limbile fr luciu se ntepeniser la ora doisprezece si douzeci si unu. Examina busola care rmsese ntreag pe stativul ei. Apa nu ptrunsese n interior, iar acul magnetic plutea liber n cherosen, indicnd credincios nordul. Pitt remarc faptul c vasul era asezat pe directie la trei sute patruzeci de grade. De-o parte si de alta a busolei, acoperite de o ntreag colonie de bureti de mare rosietici, se ridicau din podea, sub lumina lanternei lui Pitt, dou obiecte de felul celor folosite odinioar de post, care se deschideau n evntai n partea de sus. Curios, Pitt sterse sedimentele depuse pe obiectul dinspre babord, ddu peste un cadran din sticl si, sub el, descoperi niste cuvinte care se desluseau cu greu: cu toat viteza nainte, viteza la jumtate, ncet, foarte ncet, stop si motoarele au murit. Era telegraful de punte legat la sala masinilor. Remarc apoi c indicatorul din alam rmsese fixat pe cu toat viteza. not spre telegraful dinspre tribord, curt geamul. Indicatorul se ntepenise pe motoarele au murit. Jessie era la numai douzeci de metri n spatele lui, cnd scoase un strigt sugrumat ce-i ridic lui Pitt prul mciuc. Se rsuci rapid, trecndu-i prin minte c fusese poate prins de un rechin, ns ea-i art isterizat dou obiecte care ieseau din mal. Dou cranii omenesti acoperite de mal pn la ceea ce fuseser altdat nrile se holbau la ei prin gvanele ochilor. i ddur lui Pitt senzatia neplcut c este urmrit. Scheletul unui alt marinar zcea prbusit lng carm, cu un brat descrnat nc nclestat de spitele ei. Pitt se ntreb care dintre ei era nefericitul cpitan Worley. Nu mai rmsese nimic de vzut aici, asa nct Pitt o trase pe Jessie afar din cabin si o conduse spre o scar care ducea la cusetele marinarilor si ale pasagerilor. Aproape n acelasi timp, Gunn si Giordino disprur pe o trap care marca intrarea ntr-o cal mic, desenat ca o umbr. Stratul de mal era foarte subtire aici, de numai treizeci de centimetri. Scara ducea spre-un culoar lung cu cabine minuscule de-o parte si de alta. n fiecare se aflau obiecte din portelan sparte, rspandite care-ncotro, lucruri mprstiate si relicve ale ocupantilor lor. Pitt renunt s mai numere mortii. Se opri, mai incarc putin aer n vesta de scufundare ca s-si mentin corpul n stare de plutire la orizontal, pentru c cea mai usoar atingere a labelor ar fi putut s strneasc vltuci de mal. Pitt o btu pe Jessie pe umr si-i lumin, lng intrare, o cad si dou toalete. i fcu un semn ntrebtor spre ele. Gura lui Jessie se lti ntr-un zmbet n jurul busonului de aer si fcu o grimas comic de refuz. Lovi din greseal conducta de abur care era prins pe tavan de la un capt la cellalt al acestuia si pentru moment lanterna se stinse. ntunericul total care se ls brusc asupra lor aproape c le tie respiratia; se simtir ca si cnd se aflau ntr-un cosciug cruia cineva i trntise capacul deasupra lor. Pitt nu-si dorea s rmn la nesfrsit n acest tram al umbrelor, care era Cyclops, si, repede, aprinse lanterna care prinse n fascicolul ei o colonie de bureti galben cu rosu agtati de peretele culoarului. Era evident c nu era nici urm de La Dorada aici. Fcur cale intoars pe culoarul

mortii si iesir pe puntea de la prora. Giordino i astepta fcndu-le semne spre gura unei intrri care se-ntepenise pe jumtate deschis. Pitt se strecur prin fant, ciocnindu-si tuburile de oxigen de tocul usii si se pomeni notnd pe lng o scar cumplit de corodat. not prin ceea ce prea a fi un compartiment de bagaje, dansnd printre cuferele rsturnate unele peste altele, si se ndrept spre lumina difuz a lanternei lui Gunn. Trecu deasupra unui morman de oase dezarticulate cu mandibula larg deschis; lui Pitt i se pru c tocmai scotea un strigt de groaz. l gsi pe Gunn concentrat asupra unei lzi de transport mari creia i examina cu zel continutul ruginit. Dou schelete omenesti nfricostoare la vedere zceau prinse ntre lad si perete. O clip inima lui Pitt btu s-i sparg pieptul, anticipnd cu emotie c cei doi fuseser primii care gsiser cea mai fabuloas comoar din adncuri. Apoi Gunn si ridic ochii, iar Pitt citi n privirea lui o crunt dezamgire. Lada era goal. Avur revelatia zdrniciei faptei lor; cutarea si cercetarea calei fuseser inutile. n ntunericul tenebros, zcea, ca o ppus turtit de cauciuc, un costum de scafandru de mare adncime. Bratele erau larg desfcute, picioarele bgate n niste ghete grotesti umflate de ap. O casc de scafandru din alam, care-si pierduse de mult strlucirea, si o platos i acopereau capul si gtul. ncolcit lng el ca un sarpe mort, zcea cablul ombilical care continea furtunul de aer si cablul de legtur-cu suprafata. Fuseser smulse si zceau cam la doi metri de locul de pe casc unde ar fi trebuit s fie prinse. Stratul de nisip si de mal care se asternuse pe costum arta c zcea acolo de mult vreme. Pitt scoase pumnalul pe care-l tinea prins n astfel de mprejurri la gamba dreapt si desfcu suruburile care strngeau viziera cstii. La-nceput merse mai greu, mai apoi piulitele se slbir de-ajuns ca s poat fi scoase cu mana. Deschise complet viziera si ndrept fascicolul lanternei spre interior. Protejat de costumul de cauciuc si de supapele de sigurant ale cstii de ravagiile vietii submarine, capul era nc acoperit de pr si pstra urme de carne. Pitt si amicii lui nu erau primii care sondaser secretele tenebroase ale nspimnttorului Cyclops. Mai trecuse cineva pe aici, iar acel cineva luase cu sine statuia pretioas a La Doradei.

22.
Pitt se uit la cadranul btrnului su ceas Doxa si calcul cte opriri trebuiau s fac pentru depresurizare. Mai adug de la el cte un minut n plus de rezerv pentru eliminarea bulelor de aer din snge si din tesuturi, asta ca s nu ajung la cosmarul legrii scafandrilor unii de altii. Dup ce au prsit vasul, au nlocuit tuburile de oxigen aproape golite cu rezervele pe care le dosiser n spatele cabinei de control si ncepur, fr grab, s urce lent spre suprafat. La numai ctiva pasi de el, Gunn si Giordino mai bgar aer n vest ct s se mentin la adncimea corect, mpovrati cum erau de bagajul incomod. Lsau n urma lor Cyclops, culcat n apa tenebroas, nsingurat si pe veci sortit uitrii. n zece ani, peretii ruginiti aveau s se prbuseasc n interior, iar peste un secol apa n vesnic miscare de pe fund avea s astearn peste rmsitele bietului vas un lintoliu de mal din care aveau s rsar doar cteva resturi acoperite de corali, ca unic semn c fusese ngropat acolo.

Deasupra lor, marea se agita ca argintul viu. La urmtoarea oprire pentru depresurizare ncepur s simt frmntarea valurilor uriase sprgndu-se peste ei si fcur eforturi disperate s rmn mpreun n golul pe care-l lsau talazurile n urma lor. Nici vorb s mai fac o oprire la sase metri de suprafat. Rezervele de oxigen erau pe sfrsite si moartea abia i astepta, pndindu-i din adncuri. N-aveau de ales, trebuiau s se ridice si s-si ncerce norocul n furtuna de la suprafat. Jessie nu se arta tulburt, dmpotriv, era linistit si stpnit. Pitt si ddu seama c ea nu bnuia pericolul care-i astepta la suprafat, c singura ei dorint era s vad din nou cerul deasupra capului. Pitt verific pentru ultima dat ct timp fcuser si art n sus cu degetul mare. ncepur s se ridice, Jessie atrnat de piciorul lui Pitt, Gunn si Giordino trgnd dup ei obiectul voluminos. Nu mai simteau mpotrivirea mrii ca pe o apsare, iar cnd Pitt ridic privirea fu surprins s vad un vartej de spum la nici un metru deasupra capului su. Se ls ridicat la suprafat n covata unui val urias ct un zid de ap, care-l trase n sus si-l asez pe creast, jucndu-se cu el ca si cnd ar fi fost o jucrie de plastic ntr-un lighean. Vntul l asurzi urlndu-i n urechi si stropi de ap i sfichiuir obrajii. si trase masca de pe fat si miji ochii. Spre est, cerul era acoperit de nori nvrtejiti, negri ca tciunele, trecnd n zbor nebunesc deasupra mrii verzi-cenusii. Furtuna se apropia cu o vitez ametitoare. Prea c dintr-un salt acoperise cerul de la un capt la cellalt. Jessie tsni din ap lng el ca un dop de sticl si privi cu ochii larg deschisi, nfricosat, stihiile ntunecate care se npusteau asupra lor. Scuip busonul de la tubul de oxigen. Ce se-ntmpl? Uraganul, url Pitt ncercnd s acopere iuresul vntului. Vine mai repede dect ne-am fi asteptat. O, Doamne, spuse ea, simtind c i se taie respiratia. Desf-ti centura de greutate si tuburile de oxigen, spuse el. Nu trebui s le spun nimic celorlalti. Deja se descotorosiser de costume si desfceau acum pachetul acela ciudat. Norii se adunau deasupra capetelor lor, mturati pe un cer ca de sfrsit de lume, de pe care dispruse orice culoare. Rmaser nmrmuriti de demonstratia de fort a naturii. Brusc vntul si dubl intensitatea, umplu aerul de spum, fcu marea s mugeasc si-i mprosc cu stropi. Pachetul pe care-l craser cu ei cu atatea eforturi tocmai de pe Prospero se desfcu brusc fcnd s apar o barc pneumatic cu un motor incorporat de douzeci de cai putere, ferit ntr-un nvelis de plastic impermeabil. Giordino se rostogoli n barc urmat imediat de Gunn si mpreun se opintir cu disperare s desfac motorul. Vntul dezlntuit tari barca departe de Pitt si Jessie. Distanta pn la ea crescu alarmant de rapid. Ancora plutitoare! zbier Pitt ca scos din minti. Aruncati ancora plutitoare! Gunn abia dac-l auzi pe Pitt n urletul tnguitor al vntului. Se opinti s ridice un sac conic din pnz cauciucat deschis la gur si-l arunc peste un inel metalic. Iute, dar cu mare efort, l trecu peste o cange si l fix pe binta de la prora. Iar cnd ancora fu prins, barca se rsuci, cu pieptul mpotrivindu-se vntului, si-si domoli cursa avntat; ct Gunn mesteri la motor, Giordino i arunc lui Pitt un cablu de remorcare pe care acesta i-l petrecu lui Jessie pe sub brate. Si-n timp ce era tras nspre barc, Pitt not dup ea cu valurile imense sprgndu-i-se deasupra capului. Masca i fu smuls de pe cap de o rafal puternic, iar spuma srat i biciui fata si-i intr n ochi. si dubl efortul cnd vzu c marea pornit tara barca tot mai departe de el, mai repede dect putea s noate ca s-o ajung.

Giordino si vr bratele vanjoase n ap, o prinse pe Jessie de ncheieturi si-o trase n barc dintr-o dat cu. usurinta cu care ar fi ridicat un biban de cinci kilograme. Pitt tinea ochii abia intredeschisi, pn ajunser ca dou linii subtiri. Simti cablul pe umr, dar nu-l vzu. Mai mult ghici fata zmbitoare a lui Giordino, aplecat peste barc, cu minile lui uriase trgnd de cablu. Pitt zcea acum pe podeaua brcii care se cltina slbatic, suflnd din greu si clipind des s-si scoat sarea din ochi. nc un minut si cablul n-ar mai fi ajuns la tine, strig Giordino. Cam iute trece timpul cnd te distrezi asa de bine, url Pitt drept rspuns. Giordino si ddu ochii peste cap la auzul replicii curajoase a lui Pitt, fericit c acesta nu se dduse btut si se ntoarse s mestereasc la motor. Pericolul cel mai mare era ca barca s se rstoarne. Pn s porneasc motorul care, sigur, le-ar fi dat putin stabilitate, orice val putea s-i smuceasc si cu un bobarnac s-i dea peste cap. Pitt si Gunn trecur bagajele inutile peste bord si lucrul sta mai calm pentru o clip amenintarea. Forta vntului sporise, iar vijeiia devenise infernal. Musca din trupurile lor si le lipea de piele stropi de ap pe care-i simteau zgrunturosi ca nisipul. Micuta lor barc pneumatic, lipsit de orice aprare, se ndoia sub furia dezlntuit a mrii si se cltina n ghearele furtunii afurisite, dar, printr-o minune, nu se ls rsturnat. Pitt ngenunche pe podeaua rezistent de cauciuc, se agt cu mna dreapt de cablul de salvare, cu spatele la vnt. Era un truc pe care-l stia de la un btrn marinar si care ntotdeauna tinuse. n emisfera nordic mna stng, liber, ar fi putut s-i indice care e centrul furtunii. nc nu au iesit din centrul ei, gndi Pitt. N-aveau de ce s respire usurati, pcliti de acalmia relativ a furtunii. Ruta ei principal trecea la o distant de patruzeci de mile bune nspre nord-vest. Ce era mai ru, abia acum venea. Un val se sparse peste ei, apoi un altul. Dou valuri de asemenea mrime ntr-o succesiune att de rapid ar fi zdrobit un vas mai mare si mai rigid. Numai c brcuta, asa pipernicit cum era, se scutur de ap si iesi curajoas la suprafat, ca o foc jucus. Cu totii se prinser bine de ea, s nu fie mturati peste bord. n sfrsit, Giordino le fcu semn c reusise s porneasc motorul. Oricum, nimeni nu-l auzi n urletele vntului. Rapid, Pitt si Gunn traser n barc ancora plutitoare si sacii care-o ngreunaser. Pitt si fcu cus o mn si strig n urechea lui Giordino: Las-te n voia furtunii! Era imposibil s se poat nscrie pe un curs lateral. Fortele reunite ale vntului si ale mrii i-ar fi azvarlit imediat. S se vre n mijlocul urgiei ar fi nsemnat s fie mcinati fr scpare. Singura lor sans era s se lase purtati de ea, fr a opune nici cea mai slab rezistent. ntunecat, Giordino ncuviint si eliber maneta carmei. Barca se rsuci scurt ntrun gol si se ridic pe creasta unui val lund-o nainte pe o mare complet alb acum, de spum clocotitoare. n afara lui Giordino, cu totii se lipir de podea. Acesta si nfsurase o mn pe cablul de salvare, iar pe cealalt o nclestase pe maneta carmei cuplat la motor. Umbrele serii apreau anuntand lsarea noptii cam ntr-o or. Aerul devenise sufocant de fierbinte, mpiedicndu-i aproape s respire. Zidul dur de ap ridicat de vnt fcea s nu mai vezi la trei sute de metri. Pitt lu masca lui Gunn si nlt capul peste bord. Era ca si cnd s-ar fi aflat sub Cascada Niagara privind n sus la cderea apei. Giordino fu strbtut de un fior de disperare cnd uraganul se dezlntui cu toat furia asupra lor. Supravietuiser atta timp doar printr-o minune. El lupta cu marea care se prvlea peste ei cu un fel de frenezie tinut n fru, ncercnd cu disperare s stpneasc mica

lor oaz plpand, s nu se lase acoperiti de un val urias. Schimba n permanent pozitia frnei, ncerca s incalece din spate talazurile, se uita peste umr la intervale de cteva secunde la golul lsat de val, care-i pndea la numai nou metri din spate si de dedesubt. Giordino stia c sfrsitul era aproape - n cteva minute sau, cu putin noroc, ntr-o or totul avea s se termine. Ar fi fost att de simplu s aseze barca de-a curmezisul valului si s sfrseasc odat. Arunc o privire rapid n jos la ceilalti si vzu pe buzele lui Pitt un zmbet larg de imbrbtare. Dac cel care-i era prieten de vreo treizeci de ani simtea apropierea mortii, n orice caz nu lsa s se vad nimic. Pitt se scutur vioi de un val si se uit din nou peste bord. Giordino se ntreb la ce s-o fi uitat. Pitt studia valurile. Se ngrmdeau tot mai nalte si mai abrupte, iar vntul le sufla spuma alb de pe coam n hul care se csca n spate. Aprecie din ochi distanta dintre crestele valurilor si se gndi c se adunau tot mai aproape, ca flancurile unei coloane de soldati n mars care ncetinesc. Fundul mrii parc se ridica venind spre ei. Hula i trntea tot mai adnc. Pitt fcu un efort s vad prin zidul nebulos de ap. ncet, ca si cnd ar fi developat un film alb-negru, ncepur s capete contur imagini nedeslusite ca niste umbre. Prima viziune care-i trecu fulgertor prin fata ochilor fu aceea a unor dinti cariati, a unor msele cavernoase frecate cu past alb. Imaginea deveni mai clar si n fata ochilor se profilar niste stnci ntunecate de care se sprgeau talazurile ntr-o urias explozie de alb, fr sfrsit. Observ cum, izbindu-se, apa este proiectat spre cer, iar miscarea ei declansa semnalul de alarm. Apoi, cnd hula se potoli, vzu cu precizie un banc de corali care se ntindea paralel cu stncile, un zid natural n fata unei faleze late, abrupte. Probabil c era insula cubanez Cayo Santa Maria, socoti el. Pitt realiz fr prea mare efort cosmarul care-i astepta: trupurile lor aveau s fie sfrtecate n bucti de recif sau aveau s se zdrobeasc de stncile colturoase. si sterse sarea de pe ochelarii mstii si privi din nou cu atentie concentrat. Apoi realiz sansa de unu la o mie s scape din aceast valtoare. Si Giordino l vzuse - un intrnd mic ntre stnci. ndrept barca intr-acolo, constient c mai simplu ar fi fost s caute acul n carul cu fn. n urmtoarele treizeci de secunde, marea agitat si furtuna i trser o sut de metri. Deasupra recifului, marea fierbea cu spum murdar, iar viteza vntului sporise acolo unde apa nvolburt si ntunericul fceau practic imposibil s vezi ceva. Jessie se albi; nghet. Ochii ei i ntlnir pentru o clip pe ai lui Pitt, speriati, dar ncreztori. Pitt i trecu bratul peste umeri si-o prinse zdravn. Un val care se sprgea de trm i strnse n nclestarea sa si se prvli peste ei ca o avalans. Lovitura puse barca de-a-ndoaselea si avur senzatia c vor fi aruncati de pe coama valului. Huruitul de mpotrivire al motorului fu necat n zgomotul asurzitor al valurilor care se sprgeau de mal. Gunn deschise gura s-i avertizeze de pericol, ns nu iesi nici un sunet de pe buzele lui. Valul n tromb se rsuci deasupra brcii, se prvli peste ei cu o fort fantastic. l smulse pe Gunn de pe cablul de salvare si Pitt l vzu cum se rsuceste n aer ca un zmeu cu sforile rupte. Barca fu mpins pe recif si necat n spum. Coralii strpunser materialul cauciucat si ptrunser n compartimentul cu aer; un camp acoperit cu lame n-ar fi fcut o treab mai bun. Fundul acoperit de colti rmase n urm. Apoi, micuta barc credincioas iesi la suprafat scpandu-i de corali; acum doar cincizeci de metri de ap limpede i desprteau

de fortreata de stnci care se ivea ntunecat si ameninttoare. Gunn tsni din ap la nici un metru mai ncolo si trase cu nesat aer n piept. Pitt se aplec, l nsfac de cureaua de la umr a vestei si-l trase napoi n barc. l salvase n ultima secund. Urmtorul val se npusti mugnd asupra bancului de corali ca o hoard de animale slbatice ce fuge din calea focului. Giordino se agta cu ncptanare de motorul care torcea cu ultimele puteri, tusind gata s-si scuipe pistoanele. Nu-ti trebuia prea mult minte s-ti dai seama c fragila brcut fusese sfsiat n bucti. Era tinut la suprafat doar de aerul care nu iesise complet din compartimentul pneumatic. Aproape s ajung la limanul dintre stnci cnd fur prinsi de un nou val. Golul lsat de cel dinainte alunec sub baza celui nou, scobindu-l, nltandu-l peste doi metri. Viteza lui spori pe msur ce se apropia de trmul stancos. Pitt si ridic privirea. Vrfurile ascutite se ridicau ameninttor deasupra lor, iar apa fierbea la baz ca o oal care d n clocot. Barca fu aruncat n calea valului si, pentru o clip, Pitt sper c vor fi purtati pe creasta lui nainte, peste stncile care flancau trecerea strmt, sprgndu-se violent, cu bubuit de tunet; i proiect pe ocupantii brcii si se retrase

23.
Brbatul care era forta motrice n initierea si punerea la punct a Coloniei Jersey sttea ntins pe canapeaua din biroul su de la sediul secret de coordonare a proiectului. Tinea ochii nchisi si se gndea la discutia pe care o avusese cu presedintele pe terenul de golf. Leonard Hudson stia prea bine c presedintele nu era omul care s stea cu bratele ncrucisate asteptnd rbdtor s fie din nou contactat n secret. Seful executivului era o persoan hotrt si nu lsa nimic la voia ntmplrii. Desi sursele pe care Hudson le avea la Casa Alb si la agentiile de informatii nu-i raportaser ca presedintele s fi initiat vreo anchet, el era convins c acesta deja ncercase o modalitate de a strpunge misterul n care era nvluit creierul. Aproape avea senzatia fizic a plasei care se strngea n jurul lor. Secretara btu discret la us, apoi o deschise: Scuzati-m c v deranjez, ns domnul Steinmetz este pe monitor si-ar dori s v vorbeasc. Vin imediat. Hudson si puse ordine n gnduri n timp ce-si lega sireturile. Cu mintea organizat ca un computer, pe msur ce clarifica o problem, Hudson o nota im memorie, apoi trecea la urmtoarea. Nu prea avea chef s discute n contradictoriu cu Steinmetz, desi omul era la o distant de un sfert de milion de mile de Pmnt. Eli Steinmetz era genul de inginer cruia nici un obstacol nu-i sttea n cale; el nsusi proiecta solutia tehnic, dac era nevoie, apoi construia totul cu propriile-i mini. Talentul lui de a improviza fusese motivul principal pentru care Hudson l preferase ca sef al Coloniei Jersey. Steinmetz absolvise la Caltech, si luase diploma la Massachussets Institute of Technology, iar apoi condusese lucrri de constructii n jumtate din trile lumii, pn si n Rusia. Atunci cnd fusese abordat de creier si i se propusese s construiasc primul habitat pe Lun, lui Steinmetz i trebuise o sptmn pn s se hotrsc. n timpul sta si frmntase mintea cu propunerea neobisnuit si sovise asupra prtii de conceptie a unui

asemenea proiect. n cele din urm accept, dar si impuse propriile conditii. El si numai el avea s-i aleag pe membrii expeditiei care urmau s triasc pe Lun (nu acceptase drept rezidenti piloti sau cosmonauti vedet). Toate zborurile n cosmos aveau s fie dirijate de la sol sau prin computere. Urmau s fac parte din echipaj doar specialisti a cror pregtire era de important vital pentru construirea bazei selenare. n afara lui Steinmetz, primii trei oameni care aveau s inceap ridicarea coloniei erau ingineri specializati n probleme ale sistemului solar si ale structurii rocilor. La cteva luni dup aceea au sosit la baza de pe Lun un medic-biolog, un inginer geochimist si un inginer horticol. Au urmat alti ingineri si oameni de stiint ale cror cunostinte erau absolut indispensabile. La nceput, unii l-au considerat pe Steinmetz prea btrn pentru un asemenea experiment. Cnd a psit pe Lun avea cincizeci si trei de ani, iar acum cincizeci si nou. ns Hudson si ceilalti membri ai creierului i-au pretuit de la bun nceput experienta, nedand important vrstei; niciodat de-atunci n-au regretat alegerea fcut. Acum Hudson se uita la imaginea de pe monitor care-l reprezenta pe Steinmetz tinnd n mn o sticl pe care era lipit o etichet scris de mn. Spre deosebire de ceilalti colonisti, fata lui Steinmetz avea o usoar tent nchis care se potrivea cu ochii negri ca tciunele. Steinmetz era la a cincea generatie de evrei stabiliti n America, ns putea trece usor neobservat ntr-o moschee musulmn. Ce zici de asta? ti d un sentiment de mndrie, spuse Steinmetz. Chateau Lunar Chardonnay, 1989. Nu e chiar o recolt de mana nti; n-am avut struguri dect pentru a scoate patru sticle. Ar fi trebuit s asteptm nc un an, s dm timp vitei-de-vie din ser s se maturizeze, da n-am mai avut rbdare. Vd c v-ati confectionat si-o sticl proprie, remarc Hudson. Da, uzina noastr chimic pilot functioneaz strun. Productivitatea a crescut n asa msur nct prin prelucrarea a dou tone de materiale colectate de pe scoarta lunar putem scoate nouzeci de kilograme de metal artificial si dou sute saisprezece kilograme de sticl n doar cincisprezece zile. Steinmetz prea s fie asezat la o mas lung, neted, n centrul unui fel de grot. Purta o cmas subtire din bumbac si un sort de sportiv. Pare s fie rcoare si plcut acolo la voi. Asta a fost prioritatea noastr la aselenizare, spuse Steinmetz zmbind. Tiamintesti? Ati blocat intrarea nspre grot si ati presurizat-o n interior ca s puteti lucra comod fr a fi mpiedicati de greutatea costumelor incapsulate. Dup ce-am trit timp de opt luni varati n costumele alea blestemate nu-ti poti nchipui ce usurare a fost pentru noi s revenim la hainele normale. Murphy a supravegheat n permanent temperatura din interior. El spune c peretii grotei si-au accelerat ritmul de absorbtie a cldurii. V sugereaz s trimiteti pe cineva afar s reduc unghiul de captare a energiei solare cu jumtate de grad. O s m ocup de asta. Hudson fcu o pauz. Mult a fost, putin a rmas, Eli. S-a mai schimbat ceva pe Pmnt de cnd am plecat? E cam tot aia, doar mai mult poluare, mai multe masini, mai multi oameni. Steinmetz rse. ncerci s-mi amintesti c-mi fac datoria, Leo? Nici nu m gndesc. Toate universittile or s-ti ridice statuie si ai s fi considerat cel mai mare om de la Lindbergh ncoace cnd ai s descinzi din naltul cerului. O s mpachetm si o s sigilm toate rapoartele noastre si o s le asezm n vehiculul de transfer cu douzeci si patru de ore nainte de decolare.

Sper c n-aveti de gnd s desfaceti o sticl din vinul vostru selenar n drum spre cas. Nu... O s dm petrecerea de adio cu mult vreme nainte de plecarea spre cas, ca s avem timp s eliminm alcoolul. Hudson ncercase s abordeze pe ocolite problema care-l frmnta, dar se hotr c cel mai bine era s-o atace direct. Veti avea de-a face cu rusii cu putin nainte de a pleca de pe Lun, spuse el sec. Am mai trecut prin asta, spuse Steinmetz hotrt. N-avem de ce s credem c vor aseleniza la mai putin de dou mii de mile de Colonia Jersey. Atunci cutati-i voi si distrugeti-i. Aveti si armele si echipamentele pentru asemenea vantoare. Savantii lor nu vor fi narmati. Ultimul lucru la care se asteapt este s fie atacati de alti oameni aflati pe Lun. Bietii si cu mine o s fim mndri s ne aprm gospodria, dar n-o s atacm niste oameni nenarmati care nici nu se asteapt s fie amenintati de cineva. Ascult-m, Eli, l implor Hudson. Exist o primejdie, si nc una foarte real. Dac sovieticii descoper ntr-un fel sau altul existenta Coloniei Jersey, or s si-o revendice imediat. Dup ce tu si bietii ti veti fi plecat deja spre Pmnt, la nici douzeci si patru de ore dup ce cosmonautii lor aselenizeaz, colonia va fi pustie, si s o ocupe o joac de copii. mi dau la fel de bine seama de asta ca si tine, spuse Steinmetz aspru si-mi displace ideea mai mult dect tie. Dar nici nu ne putem amana plecarea. Ne-am strduit din rsputeri s facem ce se poate aici si chiar ne-am depsit limitele. Nu le pot spune oamenilor nici s mai asteptm nc sase luni sau un an pn cnd prietenii ti vor fi n stare s trimit o alt navet aici s ne preia si s ne depun ntr-un loc cldut de aterizare de pe Pmnt. Pune totul pe seama nesansei si a rusilor care si-au dat peste cap programul de aselenizare cnd pentru noi era deja prea trziu s ne modificm zborul de ntoarcere. Luna ne apartine. E de drept proprietatea noastr, l contrazise Leo furios. Americanii sunt cei care-au psit primii pe scoarta Lunii si tot noi suntem primii care-am colonizat-o. Pentru Dumnezeu, Eli, nu o s o dm cadou unei hoarde de banditi comunisti. La naiba, Leo. E loc pe Lun pentru toat lumea. Si-n plus, nu e chiar grdina Raiului pe-aici. n afara grotei noastre, diferentele de temperatur ntre zi si noapte pot ajunge la dou sute cincizeci de grade Celsius. Nici mcar cu jocurile de noroc n-ai putea atrage oamenii s vin aici. Ascult, chiar dac cosmonautii lor dau peste colonia noastr, tot n-or s dea peste un filon de informatii. Toate datele pe care le-am strns n anii stia vor ajunge o dat cu noi pe Pmnt. Iar ce lsm n urma noastr poate fi la nevoie distrus. Nu fi prost. De ce s distrugeti ceva ce-ar putea fi folosit de urmtorii colonisti, de cei permanenti care - ti dai seama - vor avea nevoie de cel mai mic avantaj. Uitndu-se pe monitorul din fata lui, Steinmetz vzu clar roseata care cuprindea obrajii lui Hudson la dou sute patruzeci de mii de mile deprtare. Sper c m-am fcut nteles, Leo. Vom apra, dac va fi nevoie, Colonia Jersey, dar nu te astepta s ne constituim ntr-un detasament de politie gata s omoare cosmonauti nevinovati. Una e s tragi asupra unei navete spatiale fr oameni la bord si cu totul altceva s omori o alt fiint omeneasc pentru c a intrat pe un teren pe care are tot dreptul s calce. Dup aceast adevrat declaratie de principii, se ls o tcere apstoare, ns Hudson nici nu se asteptase la altceva din partea lui Steinmetz. Tipul nu era las. Departe de asta. Hudson citise rapoarte despre multe bti si ncierri la care luase parte Steinmetz. Putea s o ncaseze pn cdea lat, dar cnd se ridica n picioare, spumegnd de furie, putea s se bat ct zece mpielitati la un loc. Cei care-i cunosteau legenda deja

pierduser sirul patronilor de crciumi din cele mai ndeprtate colturi ale trii pe care Steinmetz le desfiintase. Hudson rupse tcerea: Si dac astronautii sovietici aselenizeaz la numai cincizeci de mile de voi? Asta ar fi o dovad suficient pentru tine c vor s ocupe Colonia Jersey? Steinmetz se rsuci n scaunul su tiat n roc, evitnd s fac vreo concesie. Vznd si fcnd. Nimeni n-a cstigat vreodat o btlie asezndu-se pe o pozitie defensiv, ncerc Hudson s-i explice. Dac locul pe care se vor stabili este la o distant de la care pot s v atace si dac vor exista semne c vor s se apropie de colonie accepti compromisul si ataci? Steinmetz nclin capul n semn de consimtmant. Dac insisti s m pui cu spatele la zid...Nu-mi dai nici o sans. Miza e prea mare, spuse Hudson. Mi-e team c n-ai de ales.

24.
Negura din capul lui Pitt se risipi si, ncet-ncet, si reveni n simtiri asa cum revin la viat palpaind luminitele de pe un panou electric. Fcu un efort s-si ridice pleoapele si s ntrezreasc vreun obiect aflat prin preajm. O jumtate bun de minut se uit, fr s nteleag nimic, la pielea propriei sale mini stngi, crpat de contactul cu apa srat si la cadranul portocaliu al ceasului de scafandru, ca si cnd era pentru prima oar n viata lui cnd l vedea. n lumina difuz a crepusculului, limbile fosforescente artau ora sase si treizeci si patru. Nu trecuser dect dou ore de cnd se salvaser din epava cabinei de comand a lui Prospero. Parc se scursese o vesnicie de atunci si parc nimic nu fusese aievea. Vntul urla rscolind marea cu viteza unui accelerat, iar valurile mrii combinate cu ploaia l izbeau n spate. ncerc s se ridice pe mini n genunchi, numai c-si simti picioarele grele ca niste stlpi de beton. Se aplec si privi n jos. Erau pe jumtate ngropate n nisip de refluxul care muscase adnc din mal. Pitt mai zcu acolo cteva clipe, ncercnd s-si refac fortele, ca un balot zdrobit, aruncat la trm n urma unui naufragiu. De-o parte si de alta se ridicau blocuri de stanc erodate de mare ca niste locuinte mute care strjuiesc o alee. Primul lui gnd constient fu c Giordino fcuse asta. El i manase prin locul ngust care se deschidea ca un ochi de ac n bariera de stnci. Apoi deslusi venind de undeva din furtuna dezlntuit vocea slab a lui Jessie chemandu-l. si desteleni picioarele si se czni s se ridice n genunchi, mpleticindu-se n furtuna afurisit, ncercnd s scuipe apa srat care-i intrase n nas, n ochi si pe gat. Mai trndu-se, mai mpiedicndu-se n nisipul care-l rnea, ajunse la Jessie care sedea ametit si buimcit, cu prul fuior czndu-i pe umeri; n poala ei se odihnea capul lui Gunn. Privi n sus pierdut, dar la vederea lui ochii i se mrir si i se limpezir brusc de o usurare enorm. ti multumesc, Doamne, murmur ea, iar vorbele i se pierdur n furtun. Pitt si trecu bratele n jurul umerilor ei, a imbrbtare. Apoi si ntoarse privirea spre Gunn. Era semiconstient. Glezna rupt se umflase acum ct o minge de fotbal. Avea o tietur adnc si urt n crestet, iar corpul i fusese strpuns de corali n vreo dousprezece locuri, ns tria si respira profund si regulat, iar asta era tot ce conta. Pitt se frec la ochi si scrut plaja. Giordino nu se vedea pe nicieri. La nceput, Pitt refuz s se gndeasc la ce i s-ar fi putut ntmpla. Secundele treceau, iar el sttea

neclintit acolo, ncercnd cu disperare s strpung torentul ntunecat. ntr-o strfulgerare vzu ceva portocaliu n nvolburarea unui val care-si pierduse forta si murea la mal si recunoscu imediat corpul ferfenitit al brcii pneumatice. Fusese prins n ghearele refluxului, tras spre larg si apoi mpins la mal de urmtorul val Pitt sttea pn la coapse n ap, cltinnduse, indiferent la valurile care se rostogoleau n jurul lui. Se scufund sub barca zdrentroas, si ntinse minile nainte si bjbi pipind ca un orb. Degetele lui nu ddur dect de material ferfenitit. Mnat de o dorint mai presus dect el de a se asigura, tr barca dup el spre plaj. Un val puternic l lu prin surprindere si-l plesni n spate. Cum-necum reusii s se tin pe picioare si s trag barca ntr-un ochi de ap. Cnd stratul de spum se risipi suflat de vnt, zri dou picioare iesind de sub barca distrus. Socat, nencreztor, refuz s accepte moartea lui Giordino. nnebunit, ignornd uraganul nimicitor care-l asalta, s fsie ce mai rmsese din barc si ddu peste Giordino plutind cu capul n jos ngropat ntr-o vest de salvare. Primul lucru pe care-l simti Pitt fu speranta, apoi l invada un val de optimism pe care-l resimti ca pe un ghem n stomac. Poate c Giordino nc mai tria. Pitt i s fsie cmasa si se aplec spre chipul invinetit al lui Giordino, disperat la gndul c prietenul lui ar putea s fie nensufletit. Mai avea culoare n obraji si i se simtea respiratia - poticnit si cavernoas - dar, n sfrsit, respira. Micutul italian vanjos scpase printr-o minune, respirnd aerul care mai rmsese n vest. Pitt se simti usurat pn n mduva oaselor. Fizic si afectiv, fusese crutat. Se cltin obosit sub rafalele de vnt care ncercau s-l culce la pmnt. Numai hotrrea neclintit de a-i salva pe ceilalti i ddu putere. Usurel, ntepenit de multimea de rni si de vnti, si strecura bratele sub Giordino si-l ridic. Moale cum era, Giordino atrna cu cele optzeci de kilograme ale sale ct o ton. Jessie si Gunn se apropiar sprijinindu-se unul de cellalt. Ea ridic o privire ntrebtoare spre Pitt care, sub apsarea trupului inert al lui Giordino, se cznea s-l tarasc pe plaja mturt de vnt. Trebuie s ne gsim un adpost, url Pitt cu gtlejul iritat de portia de ap srat. Eu l ajut pe el, url Jessie drept rspuns. si incolci bratele n jurul pieptului lui Gunn, si propti bine picioarele n nisip si-l ajut s se ridice. Cltinndu-se sub greutatea lui Giordino, Pitt o porni spre un plc de palmieri care mrgineau plaja. La fiecare metru se uita peste umr napoi. Jessie rmsese cu masca pe fat, asa c era singura care si putea tine ochii deschsi si capul sus s vad nainte. Preluase pe umerii ei jumtate din greutatea lui Gunn, care se mpleticea alturi de ea, cu ochii nchisi s-i fereasc de nisipul usturtor, trndu-si piciorul umflat. Ajunser la palmieri, ns uraganul nu-i crut nici aici. Cu toat forta ei, furtuna ncovoia pomii pn aproape de pmnt, cu frunzele rsfirate ca hrtia ntr-o masin de tocat. Nucile de cocos smulse se zdrobeau de pmnt cu viteza obuzelor si erau poate la fel de mortale. Una atinse umrul lui Pitt si-i sfsie pielea goal. Cursa lor nebuneasc se asemna cu fuga pe timp de rzboi a unor rniti pe fasia neutr. Pitt si tinea capul n jos, usor rsucit ntr-o parte si vedea doar terenul de sub ochii lui. Fr s-l observe, dduse peste un gard de sarm. Jessie si Gunn l ajunser din urm si se oprir. Scrut n dreapta, apoi n stnga, dar nu zri nici o bres n gard. S-l fi srit, nici nu ncpea discutie. Gardul avea pe putin trei metri nltime, iar sus era sarm ghimpat. Pitt mai vzu un izolator din portelan si-si ddu seama c gardul era cuplat la curent electric. ncotro? strig Jessie.

Ia-o tu nainte, i strig Pitt n ureche. Eu nu vd nimic. Ea art cu capul spre stnga si porni cu Gunn schioptndu-i alturi. Se opintir nainte, loviti la fiecare pas de rafalele vntului neobosit. Dup zece minute nu parcurseser dect patruzeci si cinci de metri. Pitt simti c nu mai poate continua. Bratele i amortiser si nu-l mai putea trage pe Giordino. nchise ochii si, fr s vad nimic, ncepu s numere pasii. Mergea n linie dreapt pentru c umrul drept atingea gardul, sigur c uraganul smulsese firele de electricitate. O auzi pe Jessie strignd ceva si intredeschise ochii ntr-o linie ngust. i arta insistent ceva aflat n fata lor. Pitt se ls n genunchi, l asez pe Giordino cu grij n nisip si se uit spre ce i artase Jessie. Furtuna dezlntuit smulsese din pmnt un palmier care zbura ca o sulit aductoare de moarte, dar spre norocul lor ateriza pe gard de unde ricosa si se zdrobi de pmnt. nfricostor de brusc, noaptea se ls peste ei, iar cerul deveni negru ca smoala. Orbecind, trecur peste gardul turtit psind ca niste bondari lipsiti de vedere, cltinnduse si cznd, purtati mai mult de instinct si de o disciplin interioar care nu le-ar fi permis s se ntind si s se dea btuti. Jessie deschidea drumul ca ntr-un joc de copii. Pitt l asezase pe Giordino pe un umr si se prinsese de cordonul slipului lui Gunn, nu att pentru sprijin, ct mai mult ca s nu se piard unii de ceilalti. naintar nouzeci de metri si nc nouzeci de metri si, deodat, Jessie si Gunn disprur de parc fuseser nghititi de pmnt. Pitt i ddu drumul lui Gunn si czu pe spate, Giordino se prbusi cu toat greutatea pe pieptul lui, iar Pitt gemu sub apsarea care-i scosese tot aerul din plmni. Se czni s ias de sub Giordino, apoi, bjbind, ntinse mana n ntuneric, dar nu ddu peste nimic. Jessie si Gunn czuser ntr-un sant de doi metri adncime spat n mijlocul unui drum desfundat. Le distingea vag formele, asa cum zceau aruncati unul peste altul n groapa de sub el. V-ati lovit? strig el. La ct suntem de rniti, n-as putea s-ti spun. Vocea lui Gunn se auzi ca un mormit si se pierdu n urletul furtunii; nu fu ns att de nedeslusit nct Pitt s nu-si dea seama c avea dintii nclestati. Jessie? Sunt bine... cred. Poti s m ajuti cu Giordino? ncerc. Las-l jos, spuse Gunn. Ne descurcm noi. Pitt l trecu pe Giordino, moale cum era, peste buza gropii si-l ls usor n jos tinndu-l de brate. Ceilalti l prinser de picioare pn ce Pitt se strecur jos lng ei si prelua trupul voluminos. ndat ce-l ntinse pe Giordino pe pmnt, Pitt privi n jur si cercet cu atentie locul ca s-si fac o idee cum stau. Adncitura din mijlocul drumului i ferea de fortele devastatoare ale furtunii. Vntul nu-i mai sufla nisip n fat, iar Pitt putu n fine s-si deschid ochii. Drumul era format din cochilii de scoici bttorite si prea a fi rezistent, ns putin folosit. Nu venea lumin din nici o directie, lucru nu tocmai surprinztor cnd se gndi c locuitorii probabil abandonaser coasta nainte ca uraganul s-i atace cu toat furia. Jessie si Gunn se aflau aproape la captul puterilor si respirau gfind, n reprize scurte. Pitt si ddu seama c si el respira greu si foarte iute, iar inima i btea s-i sparg pieptul ca o locomotiv cu aburi care trage mai mult dect poate duce. Asa epuizati si zdrobiti cum erau, era o adevrat fericire s stea acolo n spatele acestei baricade care reducea la jumtate forta dezlntuit a furtunii.

Dou minute mai trziu Giordino ncepu s geam. Apoi se ridic, privi n jur, dar nu vzu mai nimic. Isuse! Ce ntuneric e, murmur el pentru sine cu mintea zbtndu-se s ias la lumin din pacla nclcit. Pitt ngenunche lng el si-i spuse: Bine-ai venit napoi n tramul umbrelor care misc. Giordino ridic mana si atinse fata lui Pitt. Dirk? n carne si oase. Jessie si Rudi? Sunt amndoi aici. Unde, aici? Cam la o mil de plaj. Pitt nu se osteni s-i explice cum supravietuiser ciocnirii de mal si nici cum dduser de acel drum. Putea s-o fac mai trziu. Unde te doare? Peste tot. M dor coastele de parc ar fi puse pe jar. Cred c am umrul stng dislocat, mi simt unul din picioare de parc ar fi fost rsucit, iar capul m doare la ceaf si pulseaz ca nebunul. Trase o njurtur plin de dezgust. Dumnezeule, eu am aruncat totul n aer. Am crezut c pot s-o fac s se strecoare printre stnci. Iertati-m c am zbrcit-o. M-ai crede dac ti-as spune c am fi acum hran la pesti dac n-ai fi fost tu? Pitt zmbi si pipi cu blndete genunchiul lui Giordino bnuind c durerea venea de la un tendon rupt. Apoi si ntoarse atentia asupra umrului su. N-am ce s-ti fac n privinta coastelor, genunchiului sau capului tu ptrat, ns umrul este intr-adevr dislocat si, dac te simti n stare s suporti, pot s-l asez napoi la locul lui. Parc-mi amintesc cum ai fcut acelasi lucru n liceu, la un meci de fotbal. Doctorul echipei a fcut mare trboi si-a spus c trebuia s-l lasi pe el. Asta fiindc era sadic, spuse Pitt apucnd bratul lui Giordino. Gata? D-i drumul! Rupe-mi-l! Pitt se opinti, ntinse piciorul si articulatia pocni asezndu-se la locul su cu un zgomot sec care se auzi distinct. Giordino scoase un icnet care se topi ntr-un oftat de usurare. Pitt bjbi prin ntuneric pe lng drum, pn ce dibui o creang viguroas pe care furtuna o smulsese dintr-un crng de pini si-i ntinse ciotul lui Gunn s-l foloseasc drept carj. Jessie l sustinu pe Gunn de bratul cellalt, n timp ce Pitt se opintea cu Giordino, ajutndu-l s se ridice pe piciorul sntos si-l sprijinea cu bratul petrecut pe dup talie. De data asta, Pitt a fost cel care i-a condus pe ceilalti, practic lund-o nainte, la ntmplare, nspre dreapta. Mergea anevoie pe lng taluzul nltat care le proteja naintarea de furtuna dezlntuit ce prea c nu se mai domolea. Acum naintarea era mai usoar. Scpaser de pomii rsturnati de care s se mpiedice, de ploaia repezit peste ei care s-i tortureze, pentru c taluzul santului trecea vntul peste capetele lor. Nu aveau naintea lor dect drumul care se asternea drept, nivelat, pierzndu-se n noaptea tnguitoare. Dup o or Pitt calcul c naintaser poticnit cam o mil. Se hotrse s le propun o scurt pauz de odihn, cnd Giordino se opri brusc, att de brusc nct Pitt l scp, iar el se prvli peste buza santului. Grtar! url el. Simtiti? Cineva prjeste carne de vit. Pitt adulmec. Se simtea un miros slab, dar era acolo. l ridic pe Giordino si-l mpinse nainte. Mirosul de carne prjit pe crbune devenea tot mai pregnant cu fiecare pas pe care-l fceau. Dup alti cincizeci de metri, ddur peste o poart din fier masiv cu gratiile

figurnd niste delfini. De-o parte si de alta a portii se ntindea un zid cu geamurile sparte n partea de sus care nconjura o gheret de portar. Nu-i de mirare c locuitorii ei o prsiser fugnd din calea urgiei uraganului. Poarta se ridica la trei metri spre cerul de ebonit si era ncuiat, ns usa de la intrarea n casa paznicului si cele interioare erau deschise, asa nct intrar. Nu departe de ei, drumul se sfrsea ntr-o alee circular care trecea prin fata a ceea ce se ghicea prin ntunericul furtunii a fi un damb. Apropiindu-se de el si ddur seama c era o constructie de forma unei fortrete al crei acoperis, asemeni laturilor, era ascuns n solul nisipos. Pe el crescuser palmieri pitici si arbusti piperniciti. Doar latura din fat a constructiei era descoperit, complet despuiat. Nu avea nici o fereastr, doar o us masiv din mahon lucrat artistic, sculptat cu figuri de pesti n mrime natural. mi aminteste de un templu egiptean ngropat, spuse Gunn. Dac usa nu era mpodobit, as fi zis c e un buncr, un depozit de arme, spuse Pitt. Jessie clarific lucrurile: E o cas ngropat n pmnt cu izolare excelent. Solul este un izolator ideal de clim si oscilatii de temperatur. Acelasi principiu se ntlneste si la bordeiele din preria american, de la nceputuri. Cunosc un arhitect care s-a specializat n proiectarea unor astfel de locuinte. Dup cum arat, e prsit, remarc Giordino. Pitt ncerc clanta. Se rsuci. Deschise usa. Mirosul de mncare venea de undeva, din interiorul ntunecat. Dup miros, nu e, spuse Pitt. Pardoseala din gresie avea motive spaniole, iar holul era luminat de cteva sfesnice mari asezate pe un postament nalt. Peretii erau ciopliti din blocuri de roc vulcanic neagr, iar singura lor podoab era o pictur nfricostoare la vedere reprezentnd un brbat atrnat de coltii unui monstru marin care aducea cu un sarpe. Intrar, iar Pitt nchise usa n urma lor. n mod bizar, urletul furtunii de afar si respiratia lor grea, sacadat, nu fceau dect s sporeasc linistea mormntal a casei. E cineva acas? ntreb Pitt strignd. Repet ntrebarea de nc dou ori, ns singurul rspuns pe care l primi fu linistea nefireasc. Din hol, se deschidea un coridor, ns Pitt ezit. Un alt val de miros plcut i gadil nrile. Fum de tutun. Mai tare dect mirosul aproape ucigtor care iesea din trabucurile amiralului Sandecker. Pitt nu era un cunosctor, ns stia c trabucurile bune au miros mai greu dect cele proaste. Presupuse c fumul venea de la o havan de calitate. Se-ntoarse spre ceilalti. Ce prere aveti? Avem de ales? ntreb Giordino posac. Da, rspunse Pitt. Putem fie s ne strecurm afar si s ne ncercm norocul n uragan, apoi, cnd se va potoli, putem fura o barc cu care s ne ndreptm spre Florida... ... Fie s ne dm pe mana cubanezilor, l ntrerupse Gunn. Cam astea ne sunt sansele. Jessie cltin din cap si-l privi cu ochi calzi si rugtori: Nu ne putem ntoarce, spuse ea linistit, fr o umbr de team. Furtuna o s se potoleasc n cteva zile si nici unul dintre noi nu e n stare s supravietuiasc n urgia de afar nici mcar patru ore. Eu propun s ne-ncercm norocul cu guvernul lui Castro. Cel mai ru lucru care ni se poate ntmpla este s ne arunce n puscrie, dar n timpul sta Departamentul de Stat va face demersuri s fim eliberati.

Pitt se uit la Gunn: Rudi, tu ce zici? Suntem sfrsiti, Dirk. Logic e ce spune Jessie. Al, tu cum vezi lucrurile? Giordino ridic din umeri: Nu trebuie dect s spui un cuvnt si sunt gata s not pn n Statele Unite. Dar adevrul adevrat e c nu mai putem rezista mult timp n felul sta. M doare s-o spun, dar cred c-ar trebui s lsm steagul. Pitt stia c Giordino crede ce gndeste. Se uit la toti si se gndi c nici nu putuse fi blagoslovit cu o echip mai bun dect cea din fata lui. Cu ei putea s nfrunte orice situatie dificil. Dar nici nu trebuia s fii profet ca s-ti dai seama c lucrurile aveau s ia o turnur cel putin neplcut. OK, spuse el cu un zmbet ntunecat. S spargem gasca. O luar pe coridor, trecur pe sub o arcad si intrar ntr-o camer de zi spatioas decorat cu antichitti spaniole. Pe pereti erau agtate tapiserii uriase nftisand galioane navignd n apusul soarelui sau vase neajutorate aruncate pe bancuri de corali de furtuna dezlntuit. Mobilierul avea o not marin. ncperea era luminat de lampioane de corabie din cupru cu sticl colorat. Focul trosnea n cmin mprstiind lumin si o cldur inbusitoare. Nu era nici un suflet prin preajm. Parc-ar fi o cas bntuit, spuse Jessie. Gazda noastr are un gust morbid pentru decoratiuni interioare. Pitt ridic o mn si le ceru s fac tcere. Voci, spuse el ncet. Vin dinspre arcada strjuit de cele dou armuri. O luar pe alt coridor slab luminat de niste sfesnice cu lumanri plantate la trei metri unul de altul. Rasete si glasuri inbusite de brbati si femei se auzeau tot mai tare pe msur ce se apropiau de o draperie care se afla n fata lor. Pe sub ea se vedea o gean de lumin. Ezitar o clip, apoi traser draperia si intrar. Se pomenir ntr-o sufragerie lung n care erau asezate la mas patruzeci de persoane; se oprir din discutie pentru a-i privi pe Pitt si pe ai lui cu gurile cscate si cu acea expresie nspimntat a unui grup de trani care vd pentru prima oar extraterestri. Femeile erau elegante, nvesmntate n rochii de sear, jumtate din brbati purtau smoching, iar cealalt jumtate erau mbrcati n uniforme militare. Ctiva chelneri se tineau lng mas, tepeni ca-ntr-o pelicul de film la care s-a fcut stop-cadru. Linistea apstoare era mai grea dect o ptur de lan. Parc era o scen iesit dintr-o melodram hollywoodian a anilor 30. Pitt si ddu seama c el si ai lui erau de fapt imaginea socant. Uzi pn la piele, cu hainele sfsiate atrnndu-le n zdrente, plini de vnti si cu pielea crpat, muschii sfsiati si oasele rupte, prul atrnnd lipit de cap - probabil artau ca niste sobolani scpati dintr-un rau poluat. Pitt l privi pe Gunn si ntreb: Cum spui Scuzati deranjul n spaniol? N-am nici cea mai vag idee. Eu am fcut franceza la scoal. Si deodat evidenta l frapa pe Pitt. Majoritatea brbatilor n uniform militar erau ofiteri sovietici de rang superior. Doar unul prea s fie din armata cubanez. Jessie era n elementul ei. Lui Pitt nu putea s i se par tinuta ei mai majestuoas, chit c acel costum safari i atrna n zdrente pe lng corp. Exist printre dumneavoastr un domn care s ofere un loc unei doamne? ntreb ea. nainte de a i se da vreun rspuns, zece brbati narmati cu pistoale automate rusesti nvlir n ncpere si-i ncercuir strns, tipi cu fete impenetrabile ale cror arme erau

ndreptate spre stomacul celor patru. Aveau privirea nghetat, iar buzele le tineau strns lipite. Pitt nu avu nici o ndoial c tipii erau antrenati s omoare la ordin. Giordino, artnd ca un om peste care tocmai a trecut masina gunoierilor, se ridic n toat nltimea lui si le nfrunt privirea: Ai vzut vreodat atatea fete zmbitoare? ntreb el pe un ton de conversatie. Nu, spuse Pitt ncercnd s afiseze un rnjet de lua-v-ar-dracu-pe-toti. n orice caz, nu de la Little Big Horn ncoace . Jessie nu-i auzi. Ca n trans, trecu pe lng gorilele narmate si se opri aproape de capul mesei, privind n jos la un brbat mbrcat n haine de sear, care-o privea la rndul lui socat. Jessie si netezi prul ud, n neornduial, si lu o atitudine de felin monden. Apoi vorbi pe un ton cald, dar care nu lsa loc de replic: Fii asa drgut, Raymond, si toarn-i sotiei tale un pahar de vin.

25.
Hagen conduse pe autostrada 94, la nouzeci de mile est de Colorado Springs, pn ajunse la Enoch Road. Apoi vir la dreapta si ajunse la intrarea principal a Centrului reunit de operatiuni spatiale. Proiectul de dou miliarde de dolari cptase form pe un teren de sase sute patruzeci de acri, era deservit de cinci mii de angajati militari si civili si controla zborurile tuturor rachetelor si navetelor spatiale, inclusiv programele de supraveghere prin satelit. O ntreag comunitate spatial rsrise n jurul Centrului, acoperind mii de acri cu cartiere rezidentiale, parcuri de stiint si industrie, uzine de productie si instalatii de cercetare a tehnicii de vrf si, desigur, instalatii de testare care apartineau Aviatiei. n numai zece ani, ceea ce odinioar fusese doar o psune ntins ocupat de turme rzlete de vite devenise acum capitala spatial a lumii. Hagen flutur permisul de liber trecere la poart, trase n parcare, n fata unei intrri laterale a unei cldiri impuntoare. Nu cobor din masin, ns deschise servieta de unde scoase agenda sa uzat. Deschise la o pagin pe care se aflau trei nume crora le mai adug un al patrulea. Raymond LeBaron..domiciliu actual necunoscut, Leonard Hudson idem, Gunnar Eriksen idem, General Clark Fischer, Colorado Springs. Telefonul pe care Hagen l dduse de la Pattenden la hotelul Drake l alertase pe un vechi amic de la FBI care descoperise c numrul de telefon al lui Anson Jones era linia secret a resedintei unui ofiter de la Baza Peterson a Aviatiei, lng Colorado Springs. Casa era ocupat de generalul cu patru stele Clark Fischer, seful Comandamentului Fortelor Spatiale reunite. Dndu-se drept inspector sanitar, Hagen obtinuse de la sotia generalului permisiunea de a intra n cas. Din fericire, sosirea lui neasteptat fu ntmpinat de aceasta ca o adevrat mn cereasc si ea i se planse c o ntreag armat de pianjeni i invadase dependntele. O ascult atent si i promise s atace insectele cu toate armele din arsenalul lui. Apoi, n timp ce ea se agita prin buctrie pe lng buctarul angajat, ncercnd o nou retet de sote de creveti cu caise, Hagen perchezition biroul generalului. Nu descoperi dect c Fischer era un adept fervent al securittii absolute. Hagen nu gsi n sertarele biroului, n dosare sau n agende nimic care i-ar fi putut fi de folos unui agent sovietic sau lui nsusi. Se hotr s astepte afar plecarea generalului spre cas si apoi s caute si-n biroul lui de la Centrul spatial. Pe cnd Hagen iesea pe usa din spate, doamna Fischer vorbea la telefon si se multumi s-i fac cu mana n semn de bun-rmas. Hagen se opri n prag, trase cu urechea si o surprinse spunndu-i generalului s se

opreasc n drum spre cas s cumpere o sticl cu vin de Xeres. Hagen si puse la loc agenda n serviet si scoase o cutie de Coca dietetic si un sandvis gros cu salam si sos de mustar cu mrar nfsurt ntr-o hrtie cerat pe care era tiprit o reclam de delicatese. Vremea se rcise serios de cnd soarele se ascunsese n spatele Muntilor Stancosi. Umbra vrfului Pike se ntindea peste cmpie, aruncnd un vl ntunecat peste peisajul arid. Hagen nu avusese timp s remarce frumusetea peisajului din masin. Ce-l deranja era c nu reusise nc s pun mana pe nici unul dintre membrii creierului. Trei dintre cei de pe list erau ascunsi, Dumnezeu stie pe unde, iar al patrulea era socotit nevinovat pn avea s-i fie dovedit vinovtia. Nici o prob zdrobitoare, doar un numr de telefon si bnuiala c Fischer fcea parte din conspiratia Colonia Jersey. Trebuia s fie absolut sigur si mai cu seam s pun mana pe un fir care s-l conduc la urmtorul membru. Hagen opri sirul speculatiilor si se uit cu ochii atintiti pe oglinda retrovizoare. Un brbat n uniform bleumarin tocmai iesea pe usa lateral pe care i-o tinea deschis un sergent cu cinci trese, n orice caz un specialist gradat de la Aviatie, sau ce-o fi fost el. Ofiterul era nalt, atletic, avea patru stele pe umeri si era un brbat aproape frumos, n genul lui Gregory Peck. Sergentul l nsoti pe o alee pn la un Sedan albastru cu nsemnele Fortelor Aeriene, care-i astepta acolo, si deschise, cu ndemnarea obisnuintei, portiera din spate. Ceva n toat scena asta fcu s sune un clopotel n mintea lui Hagen. Se ridic n scaun, se-ntoarse si privi fr nici o retinere pe fereastr. Fischer tocmai se apleca s urce n masin si Hagen vzu c tinea o serviet n mn. Asta era! Nu tinea servieta de maner, cum se obisnuieste, o strngea la piept cu o mn ca pe o minge de fotbal. Fr nici cea mai mic ezitare ls balt planul pe care si-l construise cu atta grij. Improviz pe loc, uitnd complet c-si propusese s perchezitioneze biroul comandantului Fischer. Dac scnteia de inspiratie pe care o avusese nu ddea roade putea s revin oricnd la planul initial. Porni motorul si trase masina n parcare, chiar n spatele generalului. Soferul lui Fischer travers intersectia, si trecu pe galben inscriindu-se pe autostrada 94. Hagen trebui s opreasc la semafor si, cnd circulatia se rri, trecu pe rosu si acceler pn ce ajunse din urm masina aviatiei. Se asez chiar n spatele ei, att de aproape nct putea s-i vad soferului ochii prin oglinda retrovizoare. si pstr pozitia ncercnd s-i prind privirea. Nu era cazul. Sergentul nu era tipul acela de sofer bnuitor si nu verific nici o clip dac este urmrit. Deci Hagen fcuse o presupunere corect: nu era antrenat mpotriva unor posibile atacuri teroriste si nu cunostea manevre de aprare din masin. Dup o curb blnd a autostrzii, se ivir luminile unui complex comercial. Hagen arunc o privire pe vitezometru. Sergentul rula cu cinci mile sub limita permis de vitez. Hagen se nscrise pe banda din stnga si-l depsi. Acceler usor, apoi ncetini si intr pe aleea din fata complexului, presupunnd c unul dintre magazine vindea buturi si c generalul Fischer nu uitase rugmintea sotiei sale de a cumpra o sticl de vin. Masina Fortelor Aeriene trecu pe lng el. La naiba! mri Hagen suprat pe sine. Abia acum i trecu prin minte c orice angajat al Centrului ar fi cumprat butur de la Magazinele Bazei la care lucra unde totul era pe cartel, mai ieftin dect n orice alt magazin de vanzare cu amnuntul. Cteva secunde i tie calea, blocndu-l, o femeie care ncerca s-si scoat masina din parcare. Cnd, n sfrsit, drumul se eliber, plec n tromb, cu un puternic scrsnet de roti nsotit de mirosul de cauciuc ars. Se nscrise pe autostrad. Din fericire, soferul lui Fischer trebui s opreasc la semafor la urmtoarea intersectie, astfel nct Hagen i putu ajunge din urm si-i depsi.

Aps pedala acceleratiei pn la fund ncercnd s se distanteze ct mai mult de ei. Dup dou mile, vir pe drumul ngust care ducea la poarta principal a Bazei Peterson a Fortelor Aeriene. i art permisul de liber trecere politistului de la aviatie care sttea teapn - pe cap cu o beret albastr, la gt cu o esarf asortat; la sold i atrna un toc de arm din piele neagr n care se afla un revolver cu maner de sidef. Unde se afl punctul de schimb si de cumprare al Bazei? ntreb Hagen. Politistul art pe drum n sus: Drept nainte, dup al doilea panou cedeaz trecerea. Apoi faceti la stnga spre turnul de ap si dati de o cldire cenusie. Imposibil s v scape. Hagen multumi si demar chiar n momentul n care masina lui Fischer l ajungea din urm si trecea pe poart la un semn al politistului care-i recunoscuse. Nu se grbea. Mentinu viteza la limita impus pe perimetrul Bazei si intr ncet n parcarea din fata punctului de schimb, la numai un metru si jumtate n fata lui Fischer. Trase ntre un jeep-vagon si o camionet cu rulot care practic i ascundeau masina. Cobor de la volan, stinse luminile, ns ls motorul s mearg. Masina generalului tocmai oprise, iar Hagen se apropie de ea n linie dreapt, ntrebandu-se dac Fischer va fi cel care va cobor sau l va trimite pe sergent dup vin. Hagen si adres un zmbet n gnd. Trebuia s-si fi imaginat c totul era dinainte aranjat, dup tipicul obisnuit. Sigur c generalul l trimisese pe sergent. Hagen ajunse la masin cam n acelasi moment n care sergentul intra pe usa cldirii. Arunc o privire rapid injur s vad dac nu era vreun suflet n vreo masin parcat prin preajm, care s se uite plictisit n directia lui sau vreun cumprtor mpingndu-si cruciorul cu cumprturi. Vechiul cliseu cale liber i fulger prin minte. Fr nici cea mai mic ezitare, fr risip de miscri, Hagen scoase dintr-un buzunar ascuns al hanoracului un fel de cazma grea din cauciuc, deschise cu o smucitur portiera din spate si-si roti bratul descriind un arc scurt. Fr vreo vorb de prisos, cazmaua l lovi pe general drept n falc. Hagen nsfac servieta din bratele generalului si se-ndrept mergnd firesc napoi spre masin. De la nceput si pn la sfrsit actiunea nu durase mai mult de patru secunde. n timp ce se ndeprta de magazin, mergnd spre poarta principal, Hagen fcu iute un calcul mental. Fischer si pierduse cunostinta si avea s rmn n starea asta douzeci de minute, poate chiar o or. i ddu sergentului patru-sase minute s gseasc raftul cu vin, s plteasc si s se ntoarc la masin; nc cinci minute pn s dea alarma, asta n cazul n care soferul si-ar fi dat seama c generalul fusese atacat. Hagen se simti ncntat de propria-i persoan. Avea s treac pe poarta principal si va fi fost la jumtatea drumului spre aeroportul din Colorado Springs cu mult timp nainte ca politistii Aviatiei s-si fi dat seama ce se-ntmplase. *** n interiorul unui mic avion Lear fr nsemne, tras tocmai la captul pistei de lng punctul terminus, Hagen era asezat la o msut si studia continutul servietei generalului Fischer. Mare parte din material era strict secret si continea date despre operatiunile curente ale Centrului spatial. Unul dintre dosare se referea la zborul navetei spatiale Gettysburg care fusese lansat de la Baza Vandenberg a aviatiei din California, n urm cu doar dou zile. l amuz s gseasc ntr-un compartiment al servietei o revist pornografic. Fu rspltit ns cu o agend legat n piele care continea treizeci si nou de nume si numere de telefon n dreptul fiecruia. Nu erau alte nsemnri, doar nume si telefoane imprtite n trei sectiuni. n prima sectiune se gseau paisprezece, n a doua saptesprezece si-n cea de-a treia opt nume.

Nici unul nu-i atrase atentia n mod deosebit. Puteau fi pur si simplu prieteni sau asociati de-ai lui Fischer. Se uit gnditor la cea de-a treia list, iar literele ncepur s-i joace n fata ochilor din cauza oboselii. Apoi, brusc, numele din capul listei i sri n ochi. Nu numele de familie, ci prenumele. Uimit, aproape socat c nu-i venise n minte ceva att de simplu - codul era att de evident nct nimeni nu s-ar fi gndit la asta - copie lista n agenda lui de lucru si descoperi identitatea a trei dintre persoane adugnd n dreptul fiecreia numele corect. La scurt timp dup miezul noptii ncepu s ning peste sudul tinutului Colorado. La nceput, zpada se topi la atingerea cu pmntul, dar repede se form o pojghit de gheat si peste sol se asternu un strat alb de nea. Mai la est, vntul se nteti, iar patrula politiei trebuia s opreasc circulatia pe drumurile mici ale tinutului din cauza viscolului care se anunta. Gunnar Monroe, Eriksen Irwin, Dupuy Leonard, Murphy Hudson, Daniel Klein, Steve Larson Ray, Sampson LeBaron, Dean Beagle, Clyde Ward. Opt nume n loc de nou. Apoi Hagen cltin din cap, nemultumit de ncetineala cu care si ddea seama de un lucru evident - generalul Fischer n-ar fi avut de ce s-si treac propriul nume pe o list cu numere de telefon. Acum venea de-acas, ns entuziasmul su era umbrit de oboseal. Nu dormise deloc n ultimele douzeci si patru de ore. Riscase mult cnd i suflase generalului servieta, ns efortul i fusese rspltit cu o pleasc neasteptat. n locul unui singur fir, tinea n mn cinci, deci cinci membri necunoscuti ai creierului. Acum tot ce-i mai rmsese de fcut era s gseasc si s potriveasc numele cu numrul de telefon si, n sfrsit, avea s aib un pluton corect si ordonat. Cel putin, asta era tot ce-si dorea. Comisese o greseal de amator cnd vorbise de la Laboratorul Pattenden cu generalul Clark Fischer, alias Anson Jones. ncercase s se mint c fcuse o mutare abil menit s-i mping pe conspiratori la o miscare gresit, care lui ar fi trebuit s-i deschid o us. Acum si ddea seama ns c de fapt dduse dovad de ingamfare si de foarte mult prostie. Fischer avea, cu sigurant, s-i alerteze pe cei din creier, dac n-o si fcuse pn acum. Dar Hagen nu mai putea schimba nimic. Fcuse prostia... Nu mai avea de ales, trebuia s se arunce cu capul nainte. Privea n gol, cnd pilotul intr n compartimentul principal al carlingii. Scuzati-m c v ntrerup din gnduri, domnule Hagen, dar se asteapt ca furtuna de zpad s se inteteasc. Turnul de control tocmai m-a anuntat c vor s nchid aeroportul. Dac nu decolm acum, s-ar putea s nu ne dea voie pn mine dup-mas. Hagen ddu din cap: N-are rost s ne pierdem vremea pe-aici. mi spuneti care-i destinatia? Se ls tcere; n timpul sta Hagen studie notitele scrise de mn n agenda sa. Se hotr s-l lase pe Hudson la urm. Oricum Hudson, Eriksen si Daniel Klein, oricine o mai fi fost si sta, aveau acelasi prefix de regiune. si aminti crei zone i apartinea prefixul din dreptul numelui Clyde Ward si se opri asupra lui pentru c locul era la numai cteva sute de mile la sud de Colorado Springs. Albuquerque, rosti el n cele din urm. Da, domnule, i rspunse pilotul. V rog s v puneti centura de sigurant. Vom decola n cinci minute. De ndat ce pilotul dispru n cabina sa, Hagen si puse centura si se ls moale n fotoliu. Dormea bustean cnd rotile avionului s-au desprins de pista acoperit de zpad.

26.
Teama pe care o inspira la Casa Alb seful personalului presedintelui - Dan Fawcett era imens. Detinea una din cele mai nsemnate pozitii ale puterii la Washington. El era pstrtorul celor mai mari secrete. Practic, orice document sau raport care i era adresat presedintelui trebuia s treac pe la el. Si nimeni, nici mcar membrii Cabinetului sau lideri din Congres, nu obtineau intrarea n Biroul Oval fr aprobarea lui Fawcett. Niciodat pn atunci nu i se ntmplase ca cineva, persoan important sau nensemnat, s nu ia de bun refuzul lui. Asa c nu stia cum s reactioneze n fata amiralului Sandecker pe care-l privea n ochii mocnind de mnie. Fawcett nu-si amintea s fi vzut pe cineva clocotind de atta furie si simtea c amiralul fcea un mare efort de voint s se stpneasc. Regret, domnule amiral, ns agenda presedintelui este foarte ncrcat. Nu am unde s v mai strecor n ea. Anuntati-m, i ceru Sandecker pe un ton poruncitor, rostind cuvintele printre buzele nclestate. Imposibil, i rspunse Fawcett ferm. Sandecker si asez minile aproape cu evlavie peste hrtiile care acopereau biroul din fata lui si se plec mult peste el pn cnd aproape atinse nasul lui Fawcett. S-i spui ticlosului, suier el printre dinti artndu-si coltii, c tocmai mi-a omort trei dintre cei mai dragi prieteni. Si dac nu-mi d o explicatie afurisit de clar, cnd ies de-aici am s tin o conferint de pres si-am s dau n vileag atatea secrete murdare ct s-l pteze pe el si pe toat administratia lui pn la sfrsitul mandatului. Mam exprimat clar, Dan? Seznd acolo, Fawcett simti c, desi ar fi trebuit s se nfurie, nu era dect socat. Nu o s faceti altceva dect s v distrugeti cariera. Ce rost ar avea? Nu m-ai ascultat atent. S-ti mai spun o dat. Presedintele este rspunztor de moartea a trei dintre cei mai scumpi prieteni ai mei. Pe unul din ei l-ai cunoscut. l cheam Dirk Pitt. Dac nu era Pitt, presedintele ar fi zcut acum pe fundul mrii n loc s stea n fund aici la Casa Alb. Vreau s stiu de ce a trebuit s moar Pitt. Chiar dac m cost cariera si sefia mea la NUMA, tot vreau s stiu. Fata lui Sandecker era att de aproape de a lui Fawcett nct acesta putea s jure c o vedea palpitnd de o viat proprie. Pitt e mort? ntreb el prostit. N-am auzit... Tu spune-i presedintelui c sunt aici, i-o tie Sandecker. O s m primeasc. Vestea venise att de brusc si pe nepregtite nct Fawcett era descumpnit. O s-i spun presedintelui despre Pitt, rosti el rar. Nu te obosi. Dac stiu eu, stie si el. Avem aceleasi surse de informare. Am nevoie de timp, s vd despre ce e vorba, spuse Fawcett. Nu mai ai timp, i spuse neclintit. Legea energiei nucleare propus de presedinte va fi supus la vot mine n Senat. Gndeste-te ce s-ar ntmpla dac i se va spune senatorului George Pitt c presedintele este amestecat n moartea fiului su. Nici nu ncerc s-ti descriu ce se va ntmpla cnd senatorul si va retrage tot sprijinul pe care-l acord politicii presedintelui si va trece, cu arme si bagaje, n tabra advers. Fawcett era suficient de inteligent s-si dea seama ce ncurctur se profila la orizont. Se ls pe spate, si mpreun minile si le privi ndelung cteva clipe. Apoi se ridic si se-ndrept spre coridor.

Veniti cu mine, domnule amiral. Presedintele are o ntrevedere cu secretarul pentru aprare Jess Simmons. Cred c e pe sfrsite. Sandecker astept afar n timp ce Fawcett intr n Biroul Oval, se scuz si-i sopti ceva la ureche presedintelui. Dou minute mai trziu, Jess Simmons iesi din cabinet, schimb un salut prietenos cu amiralul, urmat de Fawcett care-l pofti pe Sandecker s intre. Presedintele se ridic de la birou si veni spre Sandecker s-i strng mana. Fata lui era lipsit de orice expresie, corpul relaxat si drept, iar ochii inteligenti sustinur privirea ncrcat, care te ardea, a oaspetelui. Se ntoarse spre Fawcett. Esti bun s ne scuzi, Dan? As dori s vorbesc cu amiralul ntre patru ochi. Fr a scoate un cuvnt, Fawcett iesi si nchise usa dup el. Presedintele i art un fotoliu si-i zmbi. Haideti s ne asezm si s ne relaxm. As prefera s stau n picioare, rspunse Sandecker sec. Cum doriti. Presedintele se ls ntr-un fotoliu adnc, instalandu-se picior peste picior. mi pare ru pentru Pitt si ceilalti, spuse el fr alt introducere. Nimeni nu si-a dorit s se ntmple acest lucru Pot s v ntreb, cu tot respectul, ce dracu se petrece? Spuneti-mi, domnule amiral, m credeti cnd spun c atunci cnd v-am rugat s m ajutati si s trimiteti o echip pe dirijabil, de fapt nu era vorba doar despre cutarea unei persoane disprute. V cred doar dac aveti o explicatie solid care s sustin spusele dumneavoastr. M credeti c, n afar de a-si cuta sotul disprut, doamna LeBaron particip la un plan secret bine pus la punct de a deschide o linie de comunicare direct ntre mine si Fidel Castro? Sandecker privi cu ochii mriti la presedinte, uitnd pentru moment de furia sa. Amiralul nu era nici impresionat, nici nspimntat la vederea unui presedinte. Vzuse prea multi perindndu-se la putere si vzuse prea multe din slbiciunile lor omenesti. Nu-i venea n minte unul pe care s-l aseze pe piedestal. Nu, domnule presedinte, nu m puteti face s nghit gogoasa asta, spuse el pe un ton caustic. Dac m ajut nc memoria, aveti un secretar de stat foarte capabil n Douglas Oates, care are n spatele lui un Departament de stat foarte eficient. mi permit s spun c sunt mai bine dotati s comunice cu Castro prin canalele diplomatice obisnuite. Presedintele zmbi cu subnteles. Sunt momente cnd tratativele dintre trile cu relatii mai ncordate trebuie s se abat de la cursul obisnuit, la nivel de stat. Sigur, asta trebuie s credeti. Da. Dumneavoastr nu v-ati implicat n politic, n afaceri de stat, nici n clasele sociale de la Washington, n amicitii sau clici, nu-i asa, domnule amiral? Asa este. Dar dac v-as da un ordin, l-ati asculta? Da, domnule, rspunse Sandecker fr s ezite. Sigur, doar dac nu e imoral, ilegal sau neconstitutional. Presedintele czu o clip pe gnduri. Apoi ddu din cap si, cu un semn, l pofti pe Sandecker s ia loc. V rog, domnule amiral. Timpul meu este limitat, ns voi ncerca s v explic pe scurt despre ce este vorba. Fcu o pauz, asteptnd ca Sandecker s se aseze. Asa. Acum cinci zile, a plecat clandestin din Havana un document strict secret scris de mana lui Fidel Castro care a ajuns la Departamentul nostru de stat. n principiu,

era o propunere de a deschide calea unor solutii pozitive si constructive ntre Cuba si America. Nu-i nimic de mirare n asta, spuse Sandecker. A-ncercat s strng legturile cu noi de cnd presedintele Reagan l-a alungat cu un picior n fund din Grenada. Asa e, l aprob presedintele. Pn n prezent, singura ntelegere la care am ajuns la masa tratativelor a fost c au acceptat s sporim rata emigrrii pentru dizidentii cubanezi care cer azil n America. Aceast nou cerere le ntrece ns pe toate. Castro cere, nici mai mult nici mai putin, dect ajutorul nostru n a se debarasa de jugul sovietic. Sandecker l privi sceptic: Ura pe care o nutreste Castro la adresa Statelor Unite a devenit deja o obsesie pentru el. Ce Dumnezeu, nc mai face repetitii pentru invadarea trii noastre! Rusii nu se las dati la o parte cu una cu dou. Cuba reprezint singurul lor cap de pod n emisfera vestic. Chiar dac s-ar lsa furati de-o clip de nebunie si ar accepta grbit ajutorul, insula se va prbusi ntr-un colaps economic. Cuba nu se poate tine singur pe picioare, nu are resurse pentru asa ceva. Eu n-as da crezare actiunii lui Fidel nici dac l-as auzi pe Isus ludand-o. Tipul este inconsecvent, sigur, nu te poti bizui pe el, admise presedintele. Dar nu-i subestima intentiile. Sovieticii sunt prea ocupati cu propriul marasm economic. Teama paranoid a Kremlinului (fat de lumea din exterior i-a mpins la cheltuieli militare astronomice pe care nu si le mai pot permite. Stndardul de viat al cetteanului sovietic este mai prost dect al ultimului om dintr-o tar industrializat. Recoltele lor, obiectivele industriale, exportul de petrol, cu toate au ajuns la fundul sacului. Nu mai au nici mijloace, nici resurse s pompeze ajutoare masive n trile blocului estic. Iar n cazul Cubei, rusii au ajuns ntr-un punct n care cer mai mult dect pot s dea. S-a dus de mult vremea n care acordau garantii de ajutoare, mprumuturi cu doband mic si furnituri ieftine de arme. S-a sfrsit cu prietenia pe degeaba. Sandecker cltin din cap: Si totusi, dac as fi n pielea lui Castro, as considera un astfel de pas drept un targ prost. n niici un caz Congresul nu o s voteze acordarea de miliarde pentru subventionarea Cubei, iar cele dousprezece milioane de cubanezi de pe insul cu greu se pot descurca fr bunuri importate. Presedintele arunc o privire ceasului de pe consola semineului: Mi-au mai rmas doar zece minute. Oricum, teama cea mai mare a lui Castro nu este haosul economic sau contrarevolutia. El se teme de infiltrarea constant a influentei sovietice pn n colturile cele mai ascunse ale guvernului. Oamenii Moscovei mai dau un bacsis n dreapta, mai pclesc si fur n stnga, asteptnd rbdtori s poat face mutarea corect ca s domine guvernul si s controleze resursele trii. De-abia acum s-a trezit Castro la realitate si si-a dat seama c prietenii lui de la Kremlin incearc s-i sufle tara de sub nas. Fratele lui, Raul, s-a speriat ru cnd a fost prevenit c n corpurile lui de armat sau infiltrat puternic ofiteri cubanezi care au jurat credint Uniunii Sovietice. M surprinde. Cubanezii i detest pe rusi. Felul n care vd ei viata difer total. Sigur, Cuba nu a intentionat niciodat s devin un pion al Moscovei, dar de la revolutie ncoace ; mii de studenti cubanezi nvat n universitti din Rusia. Multi dintre ei, n loc s se ntoarc acas la o slujb de stat pe care ar fi ajuns s-o urasc sau care nu i-ar fi dus nicieri, s-au lsat convinsi de ofertele de bani si prestigiu ale rusilor. Duplicitarii, care dau mai mare important propriului viitor dect sentimentelor patriotice, l-au trdat pe Castro si au jurat n secret ascultare Uniunii Sovietice. Trebuie s admiri c rusii sunt tari. Ei s-au tinut ntotdeauna de cuvnt. Folosindu-se de influenta pe care o au pe lng guvernul cubanez ei si-au impus noii

protejati si supusi n pozitii cheie ale puterii. Castro e nc iubit de poporul cubanez, spuse Sandecker. Nu cred c va suporta s stea cu bratele ncrucisate, uitndu-se cum e subjugat total Moscovei. Expresia presedintelui deveni grav: Adevratul pericol este ca rusii s-i asasineze pe fratii Castro si s dea vina pe CIA. Treaba e usor de fcut, cnd se stie c agentia e rspunztoare pentru cteva atentate la viata lui Castro, de prin anii 60. Iar Kremlinul intr pe usa din fat si instaleaz un guvern-marionet. Presedintele ddu din cap: Asa ajungem la propunerea lui de a pactiza cu Statele Unite. Castro nu vrea s-i sperie pe rusi s-i mping el s fac miscarea pn ce nu vom fii de acord s-l sustinem si s-i alungm pe sovietici din Caraibe. Din nefericire, dup mutarea de nceput a partidei, a ridicat un zid de tcere la toate rspunsurile venite din partea mea si a lui Doug Figura e veche. ncearc s ne deschid apetitul. Asa nteleg si eu lucrurile. Si care e locul celor doi LeBaron n toat treaba asta? Au czut n ea, spuse presedintele cu o und De ironie. Cunosti povestea. LeBaron a plecat cu dirijabilul lui antic n cutarea unui vapor cu o comoar la bordul su. n realitate, scopul era altul, ns asta e o alt poveste care nu priveste nici NUMA nici pe dumneavoastr personal. Asa a vrut hazardul, ca Raul Castro s fie pe teren ntr-un tur de inspectie la punctele comandamentului de aprare a insulei, cnd LeBaron a fost interceptat de sistemele lor de detectare n larg. S-a gndit c s-ar putea ca din acest contact s ias ceva folositor. Asa a ordonat fortelor sale de coast s opreasc dirijabilul si s-l conduc sub escort pn la un aeroport de lng orasul Cardenas. mi nchipui ce s-a ntmplat dup aceea, spuse Sandecker. Cubanezii au alimentat din nou dirijabilul, au trimis un curier la bord care se afla n posesia documentului de pact Statele Unite-Cuba si l-au trimis n aer, imaginndu-si c vntul l va mpinge din spate napoi n Statele Unite. V apropiati, ncuviint presedintele cu un zmbet. Numai c nu s-au lsat n voia vntului. Un prrieten apropiat al lui Fidel si un pilot s-au furisat la bordul dirijabilului cu documentul. Au dus dirijabilul pn la Miami si, la cteva mile de coast, au srit n mare de unde au fost recuperati de un iaht care-i astepta. As fi curios s stiu de unde au aprut cele trei cadavre din cabin? arunc Sandecker. O idee melodramatic pus n scen de Castro pentru a-si dovedi bunele intentii. Nu am timp acum s intru n detalii si s v povestesc. Rusii n-au devenit bnuitori? nc nu. Atitudinea lor de superioritate fat de cubanezi i mpiedic pentru moment s nteleag ceva ce aduce att de bine cu ingeniozitatea latin. Deci Raymond LeBaron trieste si se afl pe undeva prin Cuba. Presedintele desfcu larg bratele. Nu pot dect s sper c asta e situatia. Surse din CIA sustin c serviciile de informatii sovietice le-au cerut cubanezilor s-l predea pe Raymond LeBaron pentru anchet. Cubanezii au fost amabili fat de rusi si de-atunci nimeni nu l-a mai vzut pe LeBaron. Nu vreti mcar s ncercati s negociati eliberarea lui LeBaron? ntreb Sandecker. Situatia e si-asa destul de delicat fr a mai fi nevoie s-l aruncm si pe el pe masa tratativelor. Cnd problema o s fie btut-n cuie si noi vom fi semnat pactul Statele Unite-Cuba, nu am nici cea mai mic ndoial c Fidel Castro l va cere pe LeBaron rusilor si ni-l va da napoi.

Presedintele fcu o pauz si se uit din nou la ceasul de pe semineu. Am ntrziat deja la ntlnirea cu cei de la buget. Se ridic si se-ndrept spre us. Apoi se ntoarse spre Sandecker. V voi spune rapid Ce s-a ntmplat. Jessie LeBaron a fost instruit asupra situatiei si pus s invete pe de rost rspunsul nostru ctre Castro. Planul era s se ntoarc cu dirijabilul aducndu-l si pe LeBaron la bord. I s-a transmis lui Castro un semnal de rspuns din partea mea n acelasi fel n care mi-a fcut el propunerea. Ceva n-a mers cum trebuie. Ati trecut pe lng Jess Simmons cnd ati intrat. M-a informat asupra fotografiilor fcute de aparatele noastre de recunoastere n aer. n loc de a opri dirijabilul si de a-l conduce sub escort la Cardenas, elicopterul de patrulare cubanez a deschis focul asupra lor. Apoi, dintr-un motiv inexplicabil, elicopterul a explodat si cu totii s-au prbusit n mare. Trebuie s ntelegeti, domnule amiral, c nu am putut s trimit echipe de salvare din cauz c misiunea este foarte delicat. mi pare sincer ru pentru Pitt. i datoram att de mult si-acum n-o s m pot revansa fat de el niciodat. Nu ne rmne dect s ne rugm ca Pitt, Jessie LeBaron si ceilalti prieteni ai dumneavoastr s fi supravietuit printr-o minune. Nimeni n-ar fi avut cum s supravietuiasc dup o asemenea prbusire n mare, chiar n calea uraganului, spuse Sandecker caustic. S-mi fie iertat, domnule presedinte, dar pn si Mickey Mouse ar fi fost n stare s pun la cale o combinatie mai reusit. O expresie de durere se citi pe chipul presedintelui. Ddu s spun ceva, se gndi mai bine si deschise usa. Regret, domnule amiral, ns am ntrziat la conferint. Presedintele nu mai spuse nimic. Iesi din Biroul Oval unde-l ls pe Sandecker singur si ncurcat.

27.
Uraganul Micuta Eva trecu cu toat forta pe lng insul si apoi se rsuci spre nordest abtndu-se asupra Golfului Mexic. Vijelia se mai domoli, iar vntul sczu la o vitez de patruzeci de mile la or, ns mai aveau s treac nc dou zile pn s fie nlocuit de vntul mai blnd din sud al refluxului. Cayo Santa Maria prea pustie, nelocuit nici de oameni, nici de animale. Cu zece ani n urm, ntr-un moment de generozitate camaradereasc, Fidel Castro oferise insula aliatilor si comunisti ca semn al credintei sale. Apoi dduse o palm Casei Albe proclamand insula teritoriu al Rusiei. Locuitorii au fost mutati fortat pe insula mare a Cubei, iar aici au sosit unitti de constructori ai G.R.U., bratul narmat al K.G.B-ului, care au nceput construirea n mare tain a unei instalatii subterane strict secrete. S-a lucrat n etape si numai la adpostul ntunericului. Si ncet complexul a nceput s capete form sub stratul de nisip si plcurile de palmieri. Avioanele de spionaj ale CIA au supravegheat insula, ns analizarea informatiilor Culese nu a scos la iveal existenta unor instalatii de aprare si nici transporturi importante de armament pe mare sau pe calea aerului. La examinarea fotografiilor mrite nu s-au putut distinge dect [cteva drumuri erodate care aveau aerul c nu duc nicieri. Insula a fost atent studiat din rutin, ns nu a aprut niciodat nimic din care s reias c securitatea Statelor Unite ar fi fost amenintat. Undeva n mruntaiele insulei btute de vnturi, Pitt se trezi ntr-o cmrut steril, pe un pat cu saltea din puf de gasc, n lumina unui neon care palpaia intermitent. Nu-si aducea aminte s fi dormit vreodat ntr-un pat de puf, dar gsi c e foarte comod si plcut si-si promise s caute asa ceva la Washington, dac avea s se mai ntoarc vreodat acolo. n afara vntilor, a durerii din ncheieturi si vjielii din cap, se simtea destul de

ntreg dup toate cte i se ntmplaser. Rmase ntins pe spate cu ochii atintiti pe tavanul zugrvit n gri si-si aduse aminte ce se ntmplase cu o sear nainte: cum l descoperise Jessie pe sotul ei; gorilele care-i conduseser sub escort pe Pitt, Giordino si Gunn la o infirmerie unde un medic, o rusoaic cldit ca o bil de popice, le ngrijise rnile; o mas cu un fel de ghiveci cu carne de miel servit ntr-o sal murdar creia Pitt i ddu cu sase puncte mai putin dect oricrei crsme texane pentru camionagii de pe margine; si, n sfrsit, cum fusese nchis ntr-o camer cu o toalet, o chiuvet, un pat si un dulap ngust de lemn. si vr mana sub cearsaf si si-o trecu peste corp. n afara catorva metri de leucoplast si de tifon, trupul lui era complet gol. Se minun ct de mult i plceau bandajele medicului casei. si asez picioarele goale pe podeaua de beton si rmase asa, cntrind n minte cum s fac urmtoarea miscare. O pulsatie n bsica udului i aminti c era n viat, asa c se-ndrept spre scaunul toaletei, gndindu-se ct de mult si dorea n acel moment s bea o cafea. Ei, oricine ar fi fost ei, i lsaser totusi ceasul Doxa. Pe cadran aprea ora unsprezece si cincizeci si cinci. Cum niciodat n viata lui nu dormise mai mult de nou ore, presupuse c era a doua zi de dimineat si nu se nsela. Un minut mai trziu se aplec deasupra chiuvetei si-si stropi fata cu ap rece. Unicul prosop din ncpere era aspru si absorbea cu greu umezeala. Se ndrept spre dulap, deschise larg usile si gsi nuntru o cmas si niste pantaloni kaki asezate pe un umeras, iar alturi era si o pereche de sandale. nainte de a se mbrca, scoase cteva bandaje de pe rnile care ncepuser s se nchid si putu s se bucure de libertatea de miscare regsit. Dup ce se mbrc, ncerc usa masiv de fier. Zvorul era pus, asa c se arunc n panoul gros de metal provocnd un zgomot care fcu s rezoneze peretii de beton. Un flcu ce nu prea s aib mai mult de nousprezece ani, mbrcat n uniform sovietic deschise usa si se trase napoi ndreptnd spre stomacul lui Pitt un pistol automat ct un ciocan obisnuit de gospodrie. i fcu semn s-o ia n stnga pe culoar, iar Pitt nu avu ncotro si se supuse. Trecur pe lng alte usi din fier, iar Pitt se ntreb dac Gunn si Giordino nu erau cumva n spatele vreuneia dintre ele. Se opri n fata unui lift ale crui usi erau tinute de un alt soldat. Urcar si Pitt simti o usoar presiune n tlpi cnd liftul porni n sus. Arunc o privire deasupra usii si vzu c indica doar cinci niveluri. Un amplasament serios, si spuse el. Liftul se opri, iar usile glisante se deschiser n mod automat. Pitt si gardianul su psir ntr-o ncpere mochetat cu plafon boltit. Cei doi pereti din dreapta si din stnga erau tapetati cu sute de crti. Majoritatea erau n englez si multe dintre ele erau scrise de autori americani contemporani de succes. Peretele din fat era acoperit de o hart imens a Americii de Nord. ncperea prea s serveasc drept cabinet de lucru particular. Se mai afla un birou imens cu lucrtur stil, acoperit cu marmur pe care erau mprstiate ultimele numere ale ziarelor Washington Post, New York Times, Wall Street Journal si USA Today. De fiecare parte a usii se mai gseau dou msute ticsite cu mormane de reviste tehnice, inclusiv Computer Technology, Science Digest si Air Force Journal. Covorul era rosu ca vinul de Burgundia, gros, si pe el erau asezate armonios sase scaune verzi din piele. La fel de tcut, gardianul se retrase n lift si-l ls pe Pitt singur n ncperea pustie. Probabil c a venit vremea s studiem maimuta, cuget el. Pitt nu-si ddu osteneala s cerceteze peretii n cutarea de camere de luat vederi. N-avea nici o ndoial c erau pe undeva ascunse prin ncpere, supraveghindu-i fiecare miscare. Se hotr s le forteze mana si s le provoace o reactie. Se cltin ametit o clip, si ddu ochii peste cap si apoi se

prbusi pe covor. La nici cincisprezece secunde dup aceea, se deschise o us ascuns al crei cadru se potrivea perfect pe liniile de latitudine si longitudine ale hrtii imense de pe perete si n ncpere intr un omulet cu o tinut ngrijit, mbrcat ntr-o uniform militar sovietic cu croial elegant. ngenunche lng el si-l privi n ochii pe care Pitt i tinea pe jumtate deschisi. M auziti? ntreb el n englez. Da, murmur cu greutate Pitt. Rusul se ndrept spre o msut, ridic o caraf de cristal si turn ntr-un pahar din acelasi serviciu. Se ntoarse la Pitt si-i ridic capul. Beti asta, spuse el poruncitor. Ce este? Coniac Courvoisier tare si nteptor, spuse ntr-o american cu accent impecabil. E numai bun s v dea aripi. Prefer un Remy Martin mai plin si mai slab, spuse Pitt ridicnd paharul. Noroc. Sorbi din coniac pn-l termin, apoi se ridic lesne, fr efort, gsi un scaun si se asez. Ofiterul zmbi amuzat. V-ati nsntosit foarte rapid, domnule... Snodgrass, Eimer Snodgrass din Moline, Illinois. Are o plcut rezonant de Vest Mijlociu, spuse rusul ducndu-se la birou si asezndu-se n spatele lui. Eu sunt Peter Velikov. Generalul Velikov, dac m mai ajut nc memoria s-mi amintesc gradele militare rusesti. Corect, aprob Velikov. Mai doriti un coniac? Pitt cltin din cap si-l studie pe brbatul asezat la birou. Aprecie din ochi c tipul nu avea mai mult de un metru cincizeci si trei, o greutate de cincizeci si opt de kilograme si c se apropia de cincizeci de ani. Avea ceva prietenos care linistea si totusi Pitt simti rceala care se ascundea sub masca asta. Prul negru tuns scurt avea cteva fire albe pe la tample si se ridica ntr-o coam deasupra fruntii. Ochii i erau albastri, ca un lac de munte, iar pielea alb vorbea mai mult de o descendent romn clasic dect de una slav. Dac-l mbrcai n tog si-i puneai o cunun pe cap, si imagin Pitt, Velikov ar fi putut poza pentru un bust n marmur al lui Iulius Cezar. Sper c nu v deranjez dac v pun cteva ntrebri, spuse Velikov politicos. Deloc. N-am nici o ntlnire care s nu sufere amanare pentru tot restul zilei. Timpul meu v apartine. O sclipire tioas, ca de gheat, trecu ca un fulger prin privirea lui Velikov si dispru imediat. S zicem c-as vrea s-mi spuneti cum ati ajuns pe Canyo Santa Maria. Pitt si desfcu bratele ntr-un gest de neajutorare: N-are rost s v pierdeti vremea. Ar fi mai bine s recunosc deschis. Sunt presedintele Agentiei Centrale de Informatii. Consiliul meu de administratie si cu mine neam gndit c ar fi o idee publicitar excelent s inchiriem un dirijabil si s aruncm deasupra Cubei resturi de documente spre a fi folosite drept hrtie igienic. Am aflat c e mare criz pe aici. Din pcate, cubanezii n-au fost de acord cu strategia noastr de marketing si ne-au doborat. Generalul Velikov i arunc lui Pitt o privire tolerant ns iritat. si asez pe nas o pereche de ochelari de citit si deschise un dosar. Citesc n dosarul dumneavoastr, domnule Pitt, Dirk Pitt dac pronunt corect, la

profilul personalittii, c aveti o minte rece si calculat. Scrie acolo c sunt si-un mincinos incurabil? Nu, dar se pare c povestea vietii dumneavoastr este fascinant. Ce pcat c nu sunteti de partea noastr. Haide, generale, ce viitor ar putea s aib un nonconformist ca mine la Moscova? Mi-e team c nici unul. V felicit pentru sinceritatea dumneavoastr. De ce nu mi-ati spune adevrul? Doar dac sunteti dispus s-l credeti. Credeti c nu sunt n stare? Nu, dac sunteti atins de mania comunist de a vedea un complot al CIA sub fiecare piatr. Se pare c dispretuiti Uniunea Sovietic. Numiti un singur lucru pe care l-ati fcut n ultimii saptezeci de ani ca s cstigati un premiu pentru umanitarism. Ce m zpceste complet este cum de nu si-au dat niciodat seama rusii c au ajuns de rsul lumii. Imperiul vostru este farsa cea mai patetic a istoriei. Secolul XXI bate la us, iar guvernul vostru se poart de parc n-ar fi trecut niciodat de 1930. Velikov nu clipi, ns Pitt remarc o usoar roseat pe fata lui. Era clar c generalul nu era obisnuit s primeasc lectii de la o persoan pe care-o dispretuia considernd-o un dusman al statului. Ochii lui l examinau pe Pitt cu privirea de neconfundat pe care o are un judector care cntreste dac s-l condamne sau nu la moarte pe un criminal nrit. Apoi privirea lui deveni meditativ. Am s m ngrijesc ca afirmatiile dumneavoastr s parvin la Politburo, spuse el sec. Acum, dac v-ati terminat discursul, domnule Pitt, m-ar interesa s aflu cum ati ajuns aici, Pitt art spre masa cu carafa: Cred c as mai bea un coniac. Serviti-v. Pitt si umplu paharul pe jumtate si se ntoarse la scaunul su. Ce v voi spune imediat este adevrul gol-golut. As vrea s ntelegeti c nu am nici un motiv s v mint. Din cte stiu eu nu m aflu n nici un fel de misiune trimis de guvernul meu. M-ati nteles acum, generale? Da. Aparatul de nregistrare ascuns pe undeva pe-aici este pus n functiune? Velikov avu amabilitatea de a recunoaste: Da. Pitt relat apoi cu lux de amnunte cum descoperise dirijabilul fugar, ntlnirea cu Jessie LeBaron din biroul amiralului Sandecker, ultimul zbor pe Prospero si, n final, cum reusise s scape ca prin minune din ghearele uraganului; omise s fac vreo mentiune asupra felului n care doborase Giordino elicopterul de patrulare sau despre scufundarea lor pe Cyclops. Velikov nu-si ridic privirea imediat ce Pitt termin ce avusese de spus. Rsfoi dosarul fr s-si fi schimbat o clip expresia. Generalul se purta de parc era cu mintea la ani-lumin deprtare si nu auzise un cuvnt. Si Pitt stia s fac jocul sta. si lu paharul de coniac si se ridic de pe scaun. Culese un exemplar din Washington Post si nu mic i fu mirarea s vad c manseta ziarului oferea stirea zilei. Se vede treaba c aveti un curier foarte eficient, spuse el. Poftim? Ziarele sunt de acum cteva ore.

Cinci ore, ca s fim mai exacti. Coniacul aproape arse stomacul gol al lui Pitt. Dup al treilea pahar se inmuie, gndindu-se la consecintele funeste ale situatiei primejdioase n care se afla. Se hotr s atace. De ce-l retineti pe Raymond LeBaron? ntreb el. Pentru moment este oaspetele nostru. Asta nu explic de ce, dou sptmni, ati pstrat secret faptul c trieste. Nu sunt obligat s v dau nici o explicatie, domnule Pitt. Cum se face c LeBaron particip la banchete mbrcat n haine de sear, n timp ce prietenii mei si cu mine trebuie s mncm si s ne mbrcm ca niste puscriasi de drept comun? Pentru c asta sunteti cu totii, domnule Pitt. Puscriasi de drept comun. Domnul LeBaron este un brbat foarte bogat si foarte puternic a crui conversatie este foarte instructiv. Voi, pe de alt parte, ne incomodati. Vam satisfcut curiozitatea? N-ati satisfcut nimic, spuse Pitt cscnd. Cum ati distrus elicopterul patrulei? ntreb brusc Velikov. Am aruncat cu pantofii n el, i-o ntoarse Pitt cu indrtnicie. La ce altceva v-ati putea astepta de la patru civili, dintre care unul e femeie, care zboar ntr-un balon umflat cu gaze vechi de patruzeci de ani? Elicopterele nu explodeaz n aer din senin. Poate c a fost trznit. Bine, domnule Pitt. Dac erati ntr-o simpl misiune de cercetare n cutarea vreunui indiciu al disparitiei domnului LeBaron si a existentei unei comori, atunci cum v explicati raportul cpitanului salupei de patrulare care afirm c dirijabilul avea cabina de comand att de distrus de focul de arm nct nimeni n-ar fi putut s rmn n viat; c a vzut un fascicul luminos tsnind din dirijabil cu o clip nainte de a exploda elicopterul; si c, desi a trecut la o cercetare amnuntit la locul accidentului, nu a gsit nici o urm de supravietuitori? Si totusi apreti ca prin minune pe o insul aflat n clestele uraganului, cnd patrulele de paz se adposteau n port din calea furtunii. Exact la tanc, ce ziceti? Dumneavoastr ce ntelegeti din toat istoria asta? Fie balonul era dirijat de la distant, fie la bordul lui se afla un echipaj care a fost omort de trgtorii din elicopter. Dumneavoastr si doamna LeBaron ati fost adusi pn aproape de mal de un submarin, numai c n timpul debarcrii toti ati fost aruncati la trm si rniti. Din partea mea ati trecut examenul de ingeniozitate, numai c v lipseste precizia. Doar partea cu debarcarea este corect. Uitati ns ceea ce este important - motivul. De ce ar ataca patru naufragiati nenarmati ce-oti avea voi pe aici? nc nu am gsit rspunsul, spuse Velikov cu un zmbet dezarmant. Dar aveti de gnd s-l obtineti. Eu nu sunt omul care s piard, domnule Pitt. Povestea dumneavoastr, desi plin de imaginatie, nu st n picioare. Aps pe un buton al interfonului de pe un birou. O s mai vorbim despre asta foarte curnd. Cnd trebuie s ne asteptm c veti lua legtura cu guvernul american ca s ncepeti tratativele pentru eliberarea noastr? Velikov l privi pe Pitt de sus: Scuzele mele. Am uitat s v spun c guvernul dumneavoastr a fost incunostiintat n urm cu o or. Despre faptul c am scpat? Nu, c ati murit. Pentru o secund Pitt nu ntelese. Apoi ncet l cuprinse bnuiala.

Spune despre ce e vorba, generale. Nimic mai simplu, rosti Velikov prietenos, de parc si petrecea vremea la un taifas cu postasul. Fie printr-un accident, fie conform unui plan ati dat peste cea mai important baz militar pe care o avem n afara granitelor Uniunii Sovietice. Nu v putem lsa s plecati. Dup ce aflu adevrul, va trebui s muriti cu totii.

28.
Cea mai mare plcere a lui Hagen era s mnance, asa c-si ngdui s petreac o or la mas, luptndu-se cu un prnz mexican compus din chiftele condimentate n sos picant cu un ou pregtit ca ochi deasupra, toate astea stropite cu tequilla iute. Achit nota, prsi restaurantul si merse cu masina la adresa presupus a fi a lui Clyde Ward. Sursa lui de la compania de telefoane dduse de urma numrului din agenda neagr a generalului Fischer care corespundea unui telefon public de la o benzinrie. Calcul timpul. Peste sase minute, pilotul avionului cu care venise avea s sune de la aeroport la acest numr. Gsi statia de benzin pe o platform industrial chiar lng un depou al cilor ferate. Era o statie cu autoservire care punea n vanzare o marc necunoscut de benzin a unui productor independent. Trase la o pomp a crei vopsea era ascuns sub un strat gros de funingine, bg furtunul de alimentare n orificiul rezervorului de benzin al masinii sale, ncercnd s se abtin dela a se uita spre telefonul public care se afla n interiorul statiei. La scurt timp dup aterizarea pe aeroportul din Albuquerque, Hagen irichiriase o masin si scosese treizeci de litri de benzin din rezervor ca s par ct mai veridic oprirea sa la pomp. Bulele de aer rmase n rezervor bolborosir, asa c strnse busonul si puse la loc furtunul de alimentare. Intr n benzinrie si tocmai se scotocea n portofel cnd telefonul public din perete ncepu s sune. Unicul lucrtor aflat n benzinrie, care tocmai repara un cauciuc spart, si sterse minile pe o carp si ridic receptorul. Hagen ciuli urechile la conversatia de la telefon. Meis Service... Cine?... N-avem nici un Clyde pe-acilea... h, mi-s sigur. Numrul i gresit... Da, sta i numrul, da lucrai pacilea de sase ani si nu auzii de nici un Clyde. nchise si se-ndrept spre cas zmbindu-i lui Hagen: Ct s fie? Patruzeci de litri. Treisprezece dolari si cincizeci si sapte de centi. n timp ce vnztorul i ddu restul la o bancnot de douzeci de dolari, Hagen arunc o privire iscoditoare n jur. Nu se putu mpiedica s nu admire profesionalismul cu care era pus totul n scen, pentru c asta era benzinria - o fatad. Biroul si rampele pentru schimbul de ulei nu mai vzuser o mtur de ani de zile. Din tavan atrnau pnze de pianjen, sculele erau ptate mai mult de rugin dect de ulei, iar palmele si unghiile vnztorului aveau aerul c nu atinseser ulei n viata lor. Rmase nmrmurit de sistemul lor de supraveghere. Ochii lui antrenati descoperir fire electrice bine ascunse care nu aveau ce cuta la o statie de benzin obisnuit. Mai mult simti dect vzu microfoanele si camerele de luat vederi. Esti asa bun s m ajuti? l rug Hagen pe vnztor ct acesta i ddea restul. Ce-ati dori? Am un zgomot ciudat la motor. Vrei s ridici capota si s vezi ce nu e-n regul? Sigur, de ce nu. Si-asa n-am mare brnz de fcut. Hagen remarc tunsoarea modern, pricopsit a vnztorului si se ndoi c si-o fcuse la frizerul din colt. Mai vzu si o usoar umfltur sub pantaloni, de pe piciorul

drept n afar, n jos spre glezn. Hagen si parcase masina pe o parte dinspre sosea, n fata celei de-a doua pompe, mai departe deci de cldirea benzinriei. Porni motorul si slt capota. vnztorul si puse piciorul pe bara din fat si se uit la radiator. N-auz nimic. Vino pe partea asta, i spuse Hagen. Se aude mai tare aici. Sttea cu spatele la strad si era acoperit de pompe, de masin si de capota ridicat asa nct nu putea fi vzut din interior. Cu vnztorul aplecat peste arip si cu capul bgat n motor, Hagen scoase un pistol dintr-un toc pe care-l avea prins la spate n curele si-i nfipse teava ntre fese. E-un Magnum de lupt calibrul 357 cu butoias de 2,5 toli si gloante dum-dum care abia asteapt s te fac afis. Ai nteles? Da, te-am citit, amice. Si stii ce poate s fac un dum-dum de la asemenea distant. Stiu ce e un dum-dum. Bun... Atunci stii la fel de bine c-o s-ti fac un tunel de la fundul tu nenorocit si pn la creier, dac-mi vine mie s aps pe trgaci. Ce vrei s stii, amice? Da, ce i s-a-ntmplat accentului tu de sobolan? Apare si dispare. Hagen se aplec si cu mana liber trase de pe piciorul vnztorului un automat Beretta de calibrul 38. OK amice, unde l gsesc pe Clyde? N-am auzit n viata mea de el. Hagen nfipse teava magnumului, pn i atinse sira spinrii si cu o asemenea fort nct testura pantalonilor pocni, iar vnztorul scoase un geamt de durere. Pentru cine lucrezi? ntreb el gfind. Pentru creier, rspunse Hagen. N-ai cum. Hagen vr si mai adnc teava. Fata amicului se schimonosi, gemu si scrsni de durere. Cine-i Clyde? ntreb Hagen poruncitor. Clyde Booth, baigui vnztorul cu dintii strnsi. Nu te-am auzit, amice. l cheam Clyde Booth. Povesteste-mi cine e. Se pare c e un fel de geniu. Inventeaz si face tot felul de mecanisme folosite n cosmos. Sisteme secrete pentru guvern. Nu stiu precis, eu sunt cu paza. Amplasamentul? Fabrica e la zece mile la vest de Santa Fe. Se numeste FD-Tech. De la ce vine FD? Fundas, rspunse vnztorul. Booth a jucat pentru echipa statului Arizona n cmpionatul american de fotbal. Stiai c-am s apar? Ni s-a spus s fim atenti la un brbat gras. Cti oameni de-ai vostri mai sunt plantati n jurul benzinriei? ntreb Hagen. Trei. Unul n josul strzii n camionul cu remorc, unul pe acoperisul depozitului din spatele benzinriei si unul n camioneta din spatele barului de lng noi. De ce nu s-au miscat? Am primit ordin s te urmrim. Hagen slbi apsarea si bg pistolul la loc n toc. Apoi scoase cartusele din

automatul vnztorului arunca arma jos si o mpinse cu piciorul sub masin. n regul, spuse Hagen. Acum mergi ncet spre benzinrie, dar nu n fug. nainte ca vnztorul s fi parcurs jumtatea distantei dintre pomp si cldirea benzinriei, Hagen dduse coltul, un bloc mai ncolo. Mai lu cteva viraje scurte ca s scape de camion si furgonet si goni cu toat viteza spre aeroport.

29.
Leonard Hudson cobor din liftul care-l adusese jos, n inima cartierului general al Coloniei Jersey. Ducea cu sine o umbrel din care siroiau stropi de ploaie si o serviet de lux din lemn de nuc. Nu se uit nici n dreapta nici n stnga si rspunse cu un gest scurt la saluturile adresate de angajati. Hudson nu era de felul lui un tip care s-si fac probleme din nimic si nici un lupttor, dar de data asta era serios ngrijorat. Rapoartele care-i fuseser adresate de ceilalti membri ai creierului vorbeau despre un pericol real. Cineva i cuta metodic si le dduse de urm. Intrusul fcuse o bres n planul lor secret att de bine ticluit. Si acum, toate eforturile pe care le depuseser pentru realizarea bazei de pe Lun ingeniozitatea, planurile, vietile omenesti, banii si cunostntele investite n Colonia Jersey totul era pe punctul de a fi compromis de un necunoscut. Intr n biroul su spatios si auster unde l gsi pe Gunnar Eriksen. Eriksen era asezat pe canapea, sorbea dintr-o ceasc de cafea fierbinte si trgea din pip, Fata rotund, fr un rid, era preocupat, iar ochii exprimau buntate. Era n tinut neconventional, ns hainele i erau ngrijite. Purta o jachet sport din casmir si un pulover glbui rscroit la gt si tras peste niste pantaloni largi din lan asortati. N-ar fi fost deloc deplasat ntr-un salon automobilistic ca vnztor de Jaguar sau Ferrari. Ai vorbit cu Fischer si Booth? ntreb Hudson agtandu-si umbrela si aseznd servieta jos, lng birou. Am vorbit. Ai idee cine ar putea fi? Nici una. Ciudat e c niciodat nu las amprente, spuse Hudson lund loc pe canapea lng Eriksen si turnndu-si o ceasc de cafea dintr-o cafetier. Eriksen sufl un nor de fum spre tavan. Ce-i si mai ciudat e c imaginea lui nregistrat pe caset este bruiat. Trebuie c poart n permanent vreun aparat electronic de stergere a imaginii. E clar c nu-i vorba de un detectiv particular obisnuit, cuget Eriksen. E un profesionist de mna-nti sustinut de sus. Stie pe unde s-o apuce, prezint acte de identitate si permise de liber trecere corect ntocmite. Povestea pe care i-a servit-o lui Mooney cum c-ar fi fost cenzor pe lng Biroul General de Contabilitate e de prim mn. Eu nsumi as fi nghitit-o. Ce ai aflat despre el? Doar o grmad de informatii care se bat cap n cap. Concord doar n privinta gabaritului su. Toti sunt de acord c este un tip gras. Crezi c s-ar putea s fie presedintele cel care a pus pe urma noastr o agentie de informatii? Dac lucrurile ar sta asa, spuse Hudson cu ndoial, n momentul sta am fii asaltati de o armat de agenti secreti. Tipul sta pare s lucreze singur.

Te-ai gndit la posibilitatea ca presedintele s fi angajat n tain un agent care nu lucreaz pentru guvern? ntreb Eriksen. Mi-a trecut prin minte, dar nu sunt nc sigur. Prietenul nostru de la Casa Alb poate s asculte ce se ntmpl n Biroul Oval. Oricine sun, intr sau iese din aripa aceea a cldirii trebuie s se prezinte. Sigur, mai e si linia personal a presedintelui, ns nu cred c asta e genul de misiune pe care s~o conduc prin telefon. Interesant, spuse Eriksen. Grasul si-a nceput cercetrile chiar n locul unde s-a nscut ideea Coloniei Jersey. Chiar asa, aprob Hudson. A scotocit biroul lui Earl Mooney de la Laboratorul Pattenden si-a dat de numrul de telefon al generalului Fischer; chiar a fcut o remarc cum c tu ai vrea s-mi pltesti pentru avion. A fost o referire clar la moartea noastr si la publicitatea care i s-a fcut, spuse Eriksen-dus pe gnduri. nseamn c a fcut legtura. Apoi a aprut n Colorado, l-a atacat pe Fischer si i-a furat agenda cu numele si telefoanele principalilor responsabili ai proiectului Colonia Jersey, inclusiv cele ale creierului. Dup aceea, parc-ar fi mirosit capcana pe care i-am ntins-o n New Mexico si ne-a scpat. Totusi am aflat ceva de la unul din oamenii nostri de la securitate care supravegheaz aeroportul din Albuquerque. El spune c l-a vzut sosind pe gras si decoland la numai dou ore dup aceea ntr-un avion particular fr nsemne. Trebuie s fi nchiriat o masin, deci a folosit un act de identitate. Hudson cltin din cap. Nimic care s ne ajute. A prezentat un permis de conducere si o carte de credit pe numele unui oarecare George Goodfly din New Orleans care nici mcar nu exist. Eriksen scutur scrumul pipei ntr-o scrumier de sticl. E ciudat c nu s-a dus cu masina pn la Santa Fe s se lmureasc ce-i cu operatiunea lui Clyde Booth. Prerea mea e c-l intereseaz numai s culeag date. Bine, dar de cine e pltit? De rusi? Cu sigurant nu de K.G.B., spuse Hudson. Nu transmit ei prin telefon mesaje cu dublu nteles si nici nu bat n lung si-n lat tara ntr-un avion particular. Nu, tipul sta se misc iute. As spune c e n criz de timp. Eriksen privi gnditor ceasca de cafea. Misiunea sovietic pe Lun e programat s aselenizeze peste cinci zile. S-ar putea ca asta s fie scadenta. Cred c ai dreptate. Eriksen l privi cu ochii mari. Atunci ti dai seama c puterea care-l sustine pe intrus nu poate fi dect presedintele, spuse el calm. Hudson ncuviint usor din cap. Am ncercat s m mint c nu asta este explicatia, spuse el cu o voce rece, care prea s vin de departe. Mi-ar fi plcut s cred c presedintele va apra Colonia Jersey de orice intruziune ruseasc. Din cte mi-ai relatat despre ntlnirea voastr, prea c n-o s tolereze o lupt pe Lun ntre oamenii nostri si cosmonautii sovietici. Si cred c n-ar muri de plcere s afle c Steinmetz a doborat trei rachete sovietice. Ce m intrig pe mine, spuse Hudson, este c, dac suntem de acord c aici e mana presedintelui, de ce, din toate resursele de care dispune, a trimis dup noi doar un singur om? Pentru c, o dat ce a acceptat existenta Coloniei Jersey, si-a dat seama c sustintorii nostri or s-i urmreasc fiecare miscare si a presupus corect c o s facem o diversiune s-l punem pe o cale gresit. E un tip destept, presedintele. A scos n teren o

rezerv care a spart zidul nostru de aprare nainte s ne dumirim ce se ntmpl. Poate mai e nc timp s-l punem pe o pist gresit. Prea trziu. Grasul are agenda lui Fischer, spuse Eriksen. Stie cine suntem si unde ne gseste. E o amenintare serioas la adresa noastr. A-nceput de la capt si-acum a luato nspre vrf. Cnd grasul o s ntre pe usa asta, Leo, fii sigur c presedintele va fi fcut miscarea de a mpiedica confruntarea dintre cosmonautii sovietici si oamenii nostri din Colonia Jersey. Sugerezi s-l eliminm pe gras? ntreb Hudson. Nu, rspunse Eriksen. Ar fi mai bine s nu ne facem un dusman din presedinte. Mai bine-l punem la pstrare cteva zile. M ntreb unde o s apar acum? cumpni Hudson. Eriksen si umplu pipa metodic. A pornit vantoarea de vrjitoare n Oregon, apoi a continuat n Colorado si New Mexico. Cred c urmtoarea lui escal va fi n Texas, la biroul omului nostru de la NASA din Houston. Hudson form un numr de la telefonul su de pe birou. Ce pcat c n-o s fiu acolo cnd o s-l prindem n lat pe ticlos.

30.
Pitt si petrecu urmtoarele dou ore ntins pe spate n pat, ascultnd zgomotul fcut de usile metalice nchise si deschise si ciulind urechea la pasii care se auzeau pe culoar. Tnrul gardian i aduse prnzul si astept pn ce Pitt termin de mncat, asigurndu-se nainte de a iesi din celul c luase toate tacmurile. De data asta gardianul prea s fie ntr-o dispozitie mai bun si era nenarmat. Ls chiar si usa deschis ct dur masa, dndu-i astfel lui Pitt ocazia de a examina zvorul. Fu surprins s constate c era o broasc obisnuit si nu un zvor special bine asigurat sau unul dublu cu sigurant, care se imbuc. Celula lui nu fusese construit s serveasc drept nchisoare, mai degrab era destinat a fi depozit. Pitt vr lingura ntr-un bol cu o fiertur de peste puturoas si ddu napoi farfuria, interesat mai degrab s vad cum se nchide usa dect s mnance zoaiele alea care erau un prim pas al rzboiului psihologic menit s-i amorteasc mecanismele de aprare mental. Gardianul fcu un pas napoi si nchise grbit usa de fier. Pitt si ciuli urechile si auzi un singur tcnit dup ce se nchisese usa. ngenunche si examin atent fanta dintre us si zvor. Distanta era de numai o sesime de tol. Fcu turul celulei n cutarea unui obiect subtire pe care s-l poat strecura sub limb ca pe o rang si s poat deschide astfel zvorul. Patul de cazarm pe care era asezat salteaua era din lemn, iar prtile sale componente erau crestate la margine si se imbucau ntre ele. Nu avea nimic metalic sau din material mai rezistent. Robinetul si bazinul chiuvetei erau din faiant iar tevile de sub rezervorul W.C.-ului nu ofereau nimic ce-ar fi putut fi ndoit cu mna. Fu mai norocos cu dulapul de haine. Oricare dintre balamale putea s mearg perfect, atta doar c n-avea cum s scoat suruburile dect cu unghiile. Tocmai ntorcea problema pe toate fetele, cnd gardianul deschise usa si apru n prag. Cercet cu atentie din priviri celula. Apoi, brusc fcu semn lui Pitt s ias, l conduse printr-un labirint de coridoare ntunecate din beton si, n sfrsit, se opri n fata usii cu numrul sase.

Pitt fu mbrncit brutal ntr-o cmrut ct o cutie de chibrituri care duhnea s-ti ntoarc stomacul pe dos. Podeaua din ciment avea un canal de scurgere chiar n mijloc. Peretii erau vopsiti ntr-un ton lugubru de rosu ca s ascund petele mproscate pe zid; nu prevesteau nimic bun. Singura surs de lumin era un bec murdar care atrna de un fir direct din tavan. Era cea mai deprimant ncpere n care intrase vreodat Pitt. Singura pies de mobilier era un scaun ieftin din lemn, plin de crestturi. Pitt si ndrept ns atentia asupra brbatului asezat pe el. Ochii care-i ntoarser privirea erau tot att de lipsiti de expresie ca si un cub de gheat. Pitt nu-si ddu seama ce nltime putea s aib necunoscutul, ns pieptul si umerii erau att de impresionante nct preau deformate, genul de tip care-si petrece mii de ore asudand si fcnd exercitii fizice ca s-si dezvolte muschii. Avea scfrlia ras complet, iar dup trsturi ai fi zis c-i chiar un tip frumos dac n-ar fi avut nfipt n mijlocul fetei un nas borcnat ce nu se potrivea deloc cu restul. Nu purta dect o pereche de cizme de cauciuc si un sort de plaj. Dac nu era mustata a la Bismarck, Pitt ar fi putut jura c-l stie de undeva. Fr s ridice ochii, ddu citire unui sir ntreg de frdelegi de care era acuzat Pitt. ncepea cu violarea spatiului aerian cubanez, doborarea unui elicopter, uciderea echipajului su, faptul c lucra ca agent pentru Agentia Central de Informatii si c intrase ilegal n Cuba. Acuzatiile curser tot asa si se ncheiar cu ptrunderea ilegal ntr-o zon militar interzis. Tipul vorbea ntr-o american get-beget, cu un usor accent vestic. Ce prere ai? Sunt vinovat de toate pcatele lumii. O mn urias i ntinse o bucat de hrtie si un stilou. Te rog s semnezi c recunosti. Pitt lua stiloul, asez hrtia pe perete si o semn fr s citeasc ce scria. Anchetatorul privi semntura atent. Cred c ai fcut o greseal. Cum asa? Nu te cheam Benedict Arnold. Pitt pocni din degete: Dumnezeule, ai dreptate. Asa m chema sptmna trecut. Sptmna asta sunt Miliard Fillmore. Foarte amuzant. De vreme ce generalul Velikov i-a informat deja pe americani c am murit, spuse Pitt serios, nu vd la ce-ar mai folosi s v spun ceva. E ca si cnd ai face o injectie cu penicilin unui schelet. La ce-ar mai fi bun o mrturisire? Asigurare mpotriva unor incidente nedorite, propagand, chiar si un schimb, rspunse anchetatorul cu amabilitate. Ti-as mai putea da nc o multime de motive. Se ntrerupse si se uit ntr-un dosar aflat pe mas. Citesc n dosarul dat de generalul Velikov c ai condus operatiunea de aducere la suprafat a vasului imprteasa Irlandei naufragiat pe raul Saint Lawrence. Corect. Mi se pare c am fost si eu pe-acolo. Pitt l privi atent. Avea ceva cunoscut, dar nu-si ddea seama ce. Cltin din cap: Nu-mi aduc aminte s fi lucrat n echipa mea. Cum te cheam? Foss Gly, rosti el rar. Am lucrat pentru canadieni s sabotez operatiunea voastr. n mintea lui Pitt tsni imaginea unui remorcher ancorat n portul Rimouski din Quebec. i salvase viata unui agent secret britanic pocnindu-l n cap pe Gly cu o cheie francez. si mai aminti, usurat, c Gly era cu spatele si c nu-l vzuse apropiindu-se. Deci nu ne-am ntlnit niciodat fat-n fat, spuse Pitt calm.

Studie chipul lui Gly, dar tipul nu ddu nici un semn c l-ar fi recunoscut. Probabil c nu. Esti cam departe de cas. Gly ridic din umeri: Lucrez pentru cine plteste gras pentru serviciile mele speciale. n cazul de fat, masina de bani scuip ruble. Transformate n aur, adug Gly. Oft, se ridic n picioare si se ntinse. Pielea era asa de ntins, venele att de pronuntate nct artau grotesc. Ridicndu-se de pe scaun se uit n sus pentru c scfarlia goal ajungea numai pn la brbia lui Pitt. Mi-ar plcea s continum discutia despre ntmplrile din trecut, domnule Pitt, dar trebuie s capt rspuns la cteva ntrebri si s-mi dai semntura c recunosti. Discut orice subiect vrei dac m asiguri c nu v veti atinge de cuplul LeBaron si de prietenii mei. Gly nu rspunse dar l fix cu o privire care friza indiferenta. Pitt simti c avea s urmeze o lovitur si se ncorda s o primeasc. ns Gly nu coopera. n schimb ridic mna si o nclest de gatul lui Pitt, chiar la baz, acolo unde ncep umerii. La-nceput apsarea a fost slab, apoi treptat s-a transformat ntr-o strngere de cleste sub care tsni durerea. Pitt prinse ncheietura lui Gly cu ambele mini si ncerc s scape de clestii aceia de fier, dar era ca si cnd s-ar fi strduit s smulg din rdcin un stejar de sase metri. si strnse dintii pn simti c-i crap. Prin durerea care-i incendia creierul auzi vocea lui Gly care prea s vin de departe: OK, Pitt, nu e nevoie s treci prin toate astea. Spune-mi doar cine-a avut ideea s tulburati linistea acestei insule si de ce. Nu-i nevoie s suferi, sau poate-i fi vreun masochist. Crede-m pe cuvnt, experienta n-o s ti se par amuzant. Spune-i generalului ce vrea s stie. Ce vrei s ascunzi n-o s schimbe cursul istoriei. Nici nu conteaz cteva mii de vieti omenesti. De ce s fii btut ca un sac de carton pn-ti crap oasele si ncheieturile si pn cnd tendoanele or s arate ca o gelatin? Pentru c asta e exact ce ti se va ntmpla dac nu vorbesti. M-ai nteles? Agonia se domoli cnd Gly l eliber din strnsoare. Pitt se cltin pe picioare si-l privi cu ochii pe jumtate nchisi pe tortionarul su, n timp ce cu o mn si masa vantaia urt care-i apruse pe un umr. si ddu seama c n-ar fi fost crezut chiar dac ar fi spus, adevrul sau o poveste inventat. nghet la gndul c tortura avea s continue pn la epuizarea tuturor resurselor sale fizice. ntreb politicos: Primesti o prim pentru fiecare mrturisire? Nu lucrez cu comision, i rspunse Gly bine dispus. Ai cstigat, spuse Pitt ncet. Nu sunt o persoan rezistent la durere. Ce vrei s mrturisesc, c am ncercat s-l asasinez pe Castro sau c plnuiesc s scot din consilierii sovietici niste adevrati democrati? Purul adevr, domnule Pitt. I l-am spus deja generalului Velikov. Da, am ascultat nregistrarea. Atunci stii deja c doamna LeBaron, Al Giordino, Rudi Gunn si cu mine ncercm s gsim un indiciu al disparitiei lui Raymond LeBaron, si n acelasi timp, cutm o epav pe care se crede c s-ar gsi o comoar. Ce gsesti c e att de grav n asta? Generalul Velikov crede c e o fatad pentru o misiune secret. Ca de exemplu? O ncercare de a lua legtura cu fratii Castro.

Ridicol! - este primul cuvnt care-mi vine n minte. Exist ci mai simple pentru ca guvernele noastre s duc tratative. Gunn a recunoscut totul, spuse Gly. Tu trebuia s conduci operatia de ptrundere n apele cubaneze de unde urma s fiti capturati si dusi sub paz pn n Cuba. Odat ajunsi acolo trebuia s prezentati niste informatii vitale pentru relatiile secrete dintre SUA si Cuba. Pitt chiar nu mai ntelegea nimic. Parc i se vorbea n chinez. Asta-i cea mai stupid poveste de adormit copiii pe care am auzit-o n viata mea. Atunci de ce erati narmati si-ati reusit s doborati elicopterul de patrulare? Nu am avut arme la noi, minti Pitt. Elicopterul a explodat din senin n fata noastr. Nu pot s-ti dau nici o explicatie. Atunci explic-mi de ce nu a gsit paza de coast nici un supravietuitor la locul accidentului? Eram n ap. Era ntuneric si marea era agitat. Nu ne-au vzut. Si totusi, ati reusit s notati sase mile n marea prins de furtun, toti patru stransi n grup si s ajungeti ntregi pe Cayo Santa Maria. Cum ati fcut? Presupun c-am avut noroc. Acum cine spune un basm de adormit copiii? Pitt nu mai avu cum s rspund. nainte s fie prevenit prin vreo miscare a lui Gly, acesta se rotise si-si repezise pumnul n corpul lui Pitt, chiar lng rinichiul stng. Durerea si ntelegerea brusc a ceea ce se ntmplase tsnir n el n acelasi timp. Si cum zcea czut n stare de lesin o vzu pe Jessie, ntinse mna s-o prind, dar ea rse si nu fcu nici un gest spre el.

31.
i rsun n urechi o voce profund care ncerca s-i spun ceva. Vorbele erau nedeslusite si veneau de departe. O cohort de scorpioni se tra pe podea ndreptndu-si cozile nveninate nspre el. Deschise ochii. Neonul puternic de deasupra capului l orbi, asa c nchise ochii la loc. si simtea corpul umed si-si spuse c probabil nota, asa c ntinse minile. Apoi vocea de lng el rosti deslusit. Stai linistit, amice. Doar ti sterg fata. Pitt deschise ochii si-i atinti pe fata unui brbat mai n vrst, crunt, cu ochi calzi, ns ngrijorati si cu expresia blajin a unui savnt. Te doare ru? M ustur putin. Vrei ap? Da, te rog. Cnd brbatul se ridic, prul de pe crestet aproape atinse tavanul. Scoase dintr-o geant mic de pnz o ceasc pe care o umplu la chiuvet. Tinndu-se de partea rnit, Pitt se ridic ncetisor n sezut. Se simtea lamentabil sisi ddu seama c avea o foame de lup. Cnd mncase ultima dat? Mintea lui amortit nul ajut s-si aminteasc. Accept cu recunostint apa si bu toat ceasca pn la fund. Apoi, se uit la binefctorul su. Presupun c esti Raymond, btrnul bogtas nesocotit. LeBaron abia schit un zmbet. Nu e un titlu care s-mi plac. Esti greu de gsit.

Sotia mea mi-a spus cum i-ai salvat viata. Vreau s-ti multumesc. Dup spusele generalului Velikov, nu-i dect o situatie temporar. LeBaron zmbi pierdut. Ce ti-a spus? A spus, aici l citez: Veti muri cu totii. Va explicat de ce? Povestea pe care mi-a servit-o e c am dat peste o unitate militar sovietic foarte special. Pe fata lui LeBaron se asternu o expresie gnditoare. Apoi spuse: Minte. Planul initial era ca aici s se construiasc o baz de interceptare a transmisiunilor de date prin microunde provenind din SUA, ns dezvoltarea rapid a satelitilor de interceptare a fcut ca proiectul s fie depsit. Cum se face c stii toate astea? Mi-au permis s m plimb pe insul. Lucru imposibil dac zona era strict secret. N-am vzut echipamente sofisticate de comunicare si nici antene pe nicieri. M-am mprietenit cu o seam de cubanezi care vin pe insul si care-mi mai scap frnturi de informatii. Ce-mi imaginez eu este c locul sta e un fel de coltisor pentru oamenii de afaceri, o ascunztoare unde vin s discute directorii de corporatii si s stabileasc strategia firmei pentru anul urmtor. Probabil c aici se ntlnesc oficialitti sovietice si cubaneze de prim rang s stabileasc strategia politic si militar. Lui Pitt i venea greu s se adune. l durea ngrozitor rinichiul stng si se simtea amortit. Se clatin pn la toalet. Urina i era nrosit de snge, nu prea mult ns, semn c rana nu era grav. Poate ar fi mai bine s nu continum discutia. S-ar putea ca celula mea s fie ntesat de plosnite. LeBaron cltin din cap: Nu cred. Nivelul sta n-a fost construit pentru detentie n conditii de maxim securitate, pentru c n-ai cum s iesi de aici. ntocmai ca la vechiul penitenciar francez de pe insula Diavolului: e imposibil s fugi. Insula mare a Cubei se afl la douzeci de mile. Apa e ntesat de rechini, iar curentii te mping n larg. n sens invers, cea mai apropiat fsie de uscat sunt insulele Bahama, la o sut zece mile spre nord-est. Dac ti-a trecut prin minte s fugi, sfatul meu este s-o lasi balt. Pitt se asez usurel pe spate. I-ai vzut pe ceilalti? Da. n ce stare sunt? Giordino si cu Gunn sunt m aceeasi camer la nou metri mai ncolo pe coridor. Din cauza rnilor, au fost scutiti de vizita la camera sase. pn n prezent au fost tratati destul de bine. Jessie? Fata lui LeBaron se ncord usor. Generalul Velikov a avut amabilitatea s ne ofere o camer de oaspeti. Ni s-a permis chiar s mncm cu ofiterii. M bucur s aflu c ati fost crutati de un drum la camera sase. Da, Jessie si cu mine am avut noroc s fim tratati ct de ct decent. Vorbele lui LeBaron erau neconvingtoare, mai cu seam c rostea cuvintele sec si monoton. n ochi nu mai avea pic de lumin. Cel din fata lui nu mai era brbatul indrznet, renumit pentru aventurile sale cuteztoare si succesele rsuntoare din lumea finantelor sau din afara ei. Acest personaj nu mai aducea deloc cu extraordinarul brbat energic al crui sfat era dorit de oamenii de finante si de conductorii lumii ntregi. I se pru lui Pitt c arta ca un fermier alungat de pe pmntul lui de un bancher lipsit de scrupule.

Ce se aude cu Buck Caesar si Joe Cavilla? ntreb Pitt. LeBaron ridic trist din umeri: Buck a scpat de gardieni n timpul unor exercitii n afara bazei si a ncercat s fug not pn la trunchiul unui palmier czut. Corpul lui, sau ce a mai rmas din el dup ce l-au terminat rechinii, a fost aruncat la mal trei zile mai trziu. Ct despre Joe, dup cteva sedinte la camera sase, a intrat n com si a murit. Mare pcat. El nu avea de ce s nu coopereze cu generalul Velikov. Nu i-ai fcut niciodat o vizit lui Foss Gly? Nu, am fost scutit de experienta asta. De ce, nu stiu. Poate c generalul Velikov crede c sunt prea pretios drept moned de schimb. Ei bine, pe mine m-au ales, spuse Pitt crunt. As dori att de mult s te scap de asta, ns generalul Velikov nu mi-a ascultat rugmintile de a-l lsa n pace pe Joe. E la fel de neclintit si-n cazul tu. Pitt se ntreb de ce, cnd LeBaron vorbea despre Velikov, i amintea aproape respectuos si gradul. Nu-nteleg de ce se preteaz la un interogatoriu att de brutal. Ce-au cstigat omorndu-l pe Cavilla? Ce sper s scoat de la mine? Adevrul, spuse LeBaron simplu. Pitt i arunc o privire tioas. Adevrul, din ct l cunosc eu, este c tu si echipajul tu ati plecat n cutarea vasului Cyclops si c ati disprut. Sotia ta cu noi ceilalti am pornit n cutarea epavei, n speranta c vom afla ceva din ce ti s-a-ntmplat. Spune-mi, ce sun fals n toate astea? Cu mneca hainei, LeBaron si sterse broboanele de sudoare care i se formaser pe frunte. N-are rost s te certi cu mine, Dirk. Nu eu sunt cel care nu te crede. Asta-i mentalitatea rusilor, s cread c n spatele fiecrui adevr e o minciun. Doar ai vorbit cu Jessie. Sigur ea ti-a explicat cum s-a ntmplat s dm peste Cyclops si cum am ajuns pe insul. LeBaron tresri vizibil cnd Pitt pronunt numele Cyclops. Brusc, pru s nu-l mai intereseze Pitt. si lu geanta de pnz si se ndrept grbit spre us care- se deschisese aproape imediat si dispru. Foss Gly prea c-l asteapt cnd LeBaron intr n camera sase. Sttea acolo, rul personificat, o adevrat masin de tocat oameni, imun la suferint sau la vederea mortii. Tipul putea a carne intrat n putrefactie. LeBaron se apropie tremurnd si-i ntinse geanta din pnz. Gly scotoci n ea, scoase dinuntru un casetofon mic si derula banda. Ascult cteva secunde s se asigure c vocile se auzeau clar. Are ncredere n tine? ntreb Gly. Da. Nu a ncercat nici o clip s ascund ceva. Lucreaz pentru CIA? Nu cred. Felul n care a ajuns pe insul e un simplu accident. Gly se ridic din spatele mesei si nsfac pielea care-i atrna lui LeBaron la talie. Trase de ea si-o rsuci. Magnatului i iesir ochii din cap, nemaiputnd s respire din pricina durerii care-i sgeta tot corpul. Usor, se prvli n genunchi pe pardoseal. Gly se aplec la ctiva centimetri de ochii lui LeBaron si-i arunc o privire crunt. Nu-ncerca s m tragi pe sfoar, trtur, spuse el ameninttor, c altfel iubita ta sotie o s fie prima care plteste pentru asta cu un corp mutilat.

32.
Daniel Klein, Leonard Hudson, Gunnar Eriksen, Raymond LeBaron, General Clark Fischer, Clyde Booth, Irwin Mitchell, Steve Busche, Dean Beagle. Ultima prezent semnalat n Cuba, Colorado Springs, Albuquerque, Houston, California, Philadelphia (identitatea si adresa nc nu sunt sigure). Termenul limit se apropia. Mai rmseser doar saizeci si sase de ore. l tinuse la curent pe presedinte cu tot ce aflase si l prevenise c latul se strngea. Deja presedintele adunase ctiva oameni de ncredere care aveau s-i ridice pe membrii creierului si s-i transporte ntr-un punct pe care presedintele nc nul precizase. Asul lui Hagen era alturarea ultimelor trei nume de pe list si faptul c se aflau la distant mic unii de altii. Putea paria c erau n aceeasi barc. Hagen si modific miscrile si nu mai pierdu timp s nchirieze o masin cnd avionul su ateriza pe Aeroportul International din Philadelphia. Pilotul telefonase nainte de sosirea lor iar acum i astepta la scara avionului o limuzin Lincoln. Ct tinu drumul cu masina de la raul Schyulkill la parcul de stat Valley Forge, adic douzeci si patru de mile, lucr febril la raportul ctre presedinte si elabora un plan fulger pentru a-i descoperi pe Hudson si pe Eriksen al cror numr comun de telefon se dovedi a fi un post suspendat dintr-o cas goal de lng Washington. Cnd si nchise servieta, masina rula pe lng parcul unde, n iarna anului 17771778, stationaser armatele lui George Washington. Pomii mai pstrau nc frunze brumrii, iar colinele unduitoare nu rmseser de tot plesuve. Soferul vir pe drumul care ocolea un deal ce ddea spre parc, strjuit de ambele prti de ziduri vechi de piatr. Istoricul han, Horse and Artillery fusese ridicat n 1790 ca statie de postalion si tavern pentru colonistii rtcitori ntre psuni ntinse si dumbrav de copaci umbrosi. Era o cldire pitoreasc de trei etaje cu obloane albastre si o verand impuntoare la intrare. Hanul era un exemplu al arhitecturii originale rurale de nceput si purta o plac care atesta c fusese nscris n Registrul national de situri istorice. Hagen cobor din limuzin, urc treptele care duceau la vernda cu balansoare de mod veche si intr n holul mobilat cu piese vechi strnse ciorchine n jurul unui foc de busteni. Fu condus n restaurant si invitat s ia loc la o mas de o tnr mbrcat n costum colonial. Dean e pe-aici? ntreb el direct. Da, domnule, rspunse fata cristalin. Domnul senator este n buctrie. Doriti s vorbiti cu dansul? I-as fi recunosctor dac mi-ar acorda cteva minute. ntre timp, doriti s vedeti meniul? Da, te rog. Hagen arunc o privire pe meniu si fu tentat de felurile de mncare americane traditionale. Numai c mintea nu-i sttea la mncare. Oare era posibil, gndi el, ca Dean Beagle s fie senatorul Dean Porter, cel care odinioar fusese presedintele puternicei comisii de relatii externe si care pierduse la cteva puncte n cursa pentru presedintie n fata lui George McGovern? Membru al Senatului american timp de aproape treizeci de ani, Porter si lsase amprenta personal de neuitat asupra vietii politice americane pn s se retrag n urm cu doi ani. Pe usa batant care ddea spre buctrie iesi un brbat plesuv, care se apropia de optzeci de ani, stergndu-si minile de partea de jos a unui sort. O figur care nu te impresiona prin ceva anume, mai degrab aducea cu cea a unui bunic. Se opri la masa lui Hagen si se uit la el de sus fr nici o expresie.

Vreti s-mi vorbiti? Hagen se ridic n picioare. Domnule senator Porter. Da. M numesc Ira Hagen. Sunt si eu proprietarul unui restaurant specializat n mncruri americane, dar nu att de inspirate ca retetele dumneavoastr. Leo m-a prevenit c s-ar putea s apari la usa mea, spuse el scurt. Nu vreti s luati loc? Rmi la cin, domnule Hagen? Asa intentionam. Atunci permite-mi s-ti ofer o sticl de vin de regiune. Fac eu cinste. Multumesc. Porter o strig pe chelnerit si-i ddu comanda. Apoi se ntoarse spre Hagen si-i arunc o privire ptrunztoare. De cti dintre noi ai dat? Cu dumneavoastr, sase. Esti norocos c nu te-ai dus la Houston. Leo pregtise un comitet de ntmpinare pentru dumneata. Ati fost membru al creierului de la bun nceput, domnule senator? Am ajuns n consiliul de conducere n 1964 si am pus la punct finantarea secret. V felicit pentru o treab excelent fcut. Aud c lucrezi pentru presedinte. Corect. Care-i sunt intentiile n ceea ce ne priveste? n cele din urm v va acorda distinctiile pe care le meritati cu prisosint. ns principala lui preocupare n acest moment este s-i mpiedice pe oamenii dumneavoastr de pe Lun s declanseze rzboiul. Porter fcu o pauz cnd chelnerit aduse sticla de vin alb pstrat la rece. Cu miscri de cunosctor scoase dopul si turn ntr-un singur pahar. Lu o nghititur zdravn, plimb licoarea prin gur si ncuviint. Foarte bun. Apoi i umplu paharul lui Hagen. Domnule Hagen, n urm cu cincisprezece ani, guvernul nostru a fcut o greseal prosteasc si a oferit pe tav ntreaga noastr tehnologie spatial. Momentul a fost numit emblematic O mn ntins n cosmos, dar n-a fost dect un gest infantil. Dac-ti amintesti, s-a fcut mare valv n jurul asocierii dintre programele spatiale americane si ruse care cerea cosmonautilor de pe Apollo s se-ntalneasc si s lucreze n echip cu astronautii de pe Soiuz pe orbita Pmntului. Eu am fost mpotriva acestei idei nc de la nceput, ns evenimentul a survenit n perioada de destindere, iar vocea mea n-a fost dect un strigt n desert. N-am avut ncredere n rusi atunci - cum nu am ncredere n ei nici acum. ntregul lor program spatial se bizuia pe propagand politic si pe mult prea putine realizri stiintifice. Le-am deschis rusilor ochii asupra tehnologiei americane - si noi eram cu douzeci de ani naintea lor. Dup toti acesti ani, rachetele sovietice, adic tblria lor, e un gunoi pe lng tot ce-am creat noi. Am aruncat patru sute de milioane de dolari ca s le dm lor de pomn realizrile noastre stiintifice. Faptul c noi i-am pupat pe rusi n fund n timp ce ei l stergeau pe al nostru nu face dect s confirme nc o dat morala lui Barnum n fiecare clip se naste un idiot. Atunci m-am hotrt s nu mai permit niciodat ca asa ceva s se ntmple. D-aia n-am s stau cu minile-n san s-i las pe rusi s fure roadele Coloniei Jersey. Dac ar fi avut o tehnic superioar celei de care dispunem noi sunt convins c ar fi pus gratii pe Lun s nu ne lase s punem piciorul acolo. Deci sunteti de acord cu Leo cnd spune c primii rusi care vor aseleniza trebuie

exterminati. Or s fac tot ce le st n putere s pun mana pe fiecare dintre cuceririle noastre stiintifice de pe baza noastr selenar. Acceptati evidenta, domnule Hagen. i vedeti pe agentii nostri secreti furnd tehnologie de vrf ruseasc si aducnd-o prin contraband n Vest? Sovieticii depind de tehnologia noastr fiindc sunt prea prosti si miopi pentru a crea ei nsisi una proprie. Nu aveti o prere prea bun despre rusi, spuse Hagen. Atunci cnd Kremlinul se va hotr s construiasc o lume mai bun n loc s-o dezbine si s-o conduc pe asta, poate am s-mi schimb prerea. M ajuti s-l gsesc pe Leo? Nu, spuse simplu senatorul. Creierul ar putea cel putin s-l asculte pe presedinte pledndu-si cauza. De-asta te-a trimis? Sper s v gsesc pe toti ct mai e nc timp. Timp pentru ce? n mai putin de patru zile primii cosmonauti sovietici vor pune piciorul pe Lun. Dac oamenii dumneavoastr din Colonia Jersey i omoar, atunci guvernul lor s-ar putea simti ndrepttit s doboare o navet spatial sau laboratorul spatial. Senatorul l privi pe Hagen cu ochi de gheat. O conjunctur foarte interesant. Cred c n-avem altceva mai bun de fcut dect s asteptm s vedem ce se-ntmpl, ce zici?

33.
Pitt se folosi de ncuietoarea brtrii sale de ceas ca de o surubelnit si scoase bolturile care sustineau balamala dulapului. Apoi vr partea plat a balamalei ntre yala usii si limba zvorului. Intr perfect. Acum tot ce-i mai rmnea de fcut era s astepte pn cnd gardianul avea s apar cu cina lui. Csc si se ntinse n pat gndindu-se la Raymond LeBaron. Imaginea lui de celebru magnat al finantelor se cam stricase si i se vedeau fisurile. LeBaron nu se ridica la nltimea reputatiei sale. Avea aerul unui brbat nspimntat. Nici mcar o dat, nu pomenise de Jessie, Al sau Rudi. Cu sigurant c ei i-ar fi transmis un mesaj de ncurajare. Era ceva foarte alunecos n atitudinea lui LeBaron. Se ridic la sunetul zvorului deschis. Gardianul intr ducnd o tav n mn. I-o ntinse lui Pitt care si-o asez n poal. Ce mncare care s-mi gdile papilele mi-ai adus ast-sear? ntreb Pitt vesel. Gardianul strmb buzele dezgustat si ridic dinumeri cu indiferent. Pitt nu-l putea acuza. Pe tav se afla o bucat de pine necoapt, fr gust si o fiertur ngrozitoare de pui. Lui Pitt i era foame, ns mai presus de toate trebuia s mnance s capete puteri. nghiti cu greu lturile care i se aduseser fortandu-se s nu le scuipe. n cele din urm i ddu napoi tava gardianului care o lu tcut si, psind afar n coridor, trase usa dup el. Pitt sri din pat, se ls n genunchi si vr una din balamalele dulapului ntre toc si zvor, n asa fel nct limba s nu se ntepeneasc. n acelasi timp, mpinse umrul n us si vr si-a doua balama ca aceasta s imite pocnetul zvorului. De ndat ce auzi pasii gardianului indeprtnduse pe coridor, deschise usa doar putin, trase o bucat de leucoplast de pe bandajul care-i acoperea o tietur de pe brat si l lipi pe butoiasul zvorului ca usa s nu se ncuie. Dup ce-si scoase sandalele si le vr la cingtoare, nchise usa usurel n urma lui,

bg un fir de pr n fant si o lu n vrful picioarelor pe coridorul pustiu, lipindu-se de perete. Nu era nici urm de gardieni sau de echipament de sigurant. Intentia lui Pitt era ca mai nti s-si gseasc prietenii si apoi s pun la cale un plan de evadare, ns douzeci de metri mai ncolo descoperi pe coridor un put ngust de evacuare n caz de pericol cu o scar care ducea sus, spre ntuneric. Se hotr s vad unde ajunge. Urcarea prea fr sfrsit, iar el si ddu seama c trecea de nivelurile superioare ale constructiei subterane. n sfrsit, minile sale dibuir un capac din lemn chiar deasupra capului su. si propti spatele de el si-l mpinse usor n sus. Capacul scrti ngrozitor de tare. Pitt si tinu respiratia si nghet. Trecur cinci minute si nu se-ntmpl nimic, nimeni nu apru, nimeni nu tip si cnd reusi s ridice capacul vzu podeaua de beton a unui garaj n care se aflau cteva camioane militare si cteva basculante. ncperea era mare, douzeci si patru de metri pe treizeci, si foarte nalt, cam patru metri din podea pn-n tavanul sustinut de siruri de grinzi de otel. Parcarea era ntunecat, ns o lumin puternic venea de la biroul din cellalt capt n care erau asezati la o mas, jucnd sah, doi rusi mbrcati n uniform militar. Pitt se tr afar din gura de evacuare si se furis prin spatele vehiculelor parcate, se strecur pe sub ferestrele biroului pn ajunse la usa principal. Pn acum, drumul din celul fusese surprinztor de usor, dar acum marc un esec de unde se astepta mai putin. Usa era electrificat. Nu avea cum s-o clinteasc fr s-i alerteze pe juctorii de sah. La adpostul ntunericului, se furis pe lng ziduri n cutarea unei alte intrri. Stia c lupt pentru o cauz pierdut. Dac aceast cldire se afla la suprafat, probabil c era un alt damb cu o singur cale de acces - intrarea vehiculelor. nconjur garajul de la un capt la cellalt, furisandu-se pe lng ziduri si se ntoarse n locul din care pornise. Descurajat, aproape pe punctul de a renunta, ridic ntr-o doar privirea si zri o gur de aerisire pe acoperis. Prea suficient de larg s se poat strecura prin ea. Fr a face cel mai mic zgomot Pitt se catr pe acoperisul unui camion, ntinse minile deasupra capului si, fcnd un salt, se prinse de o grind. Se catr pe ea, se strecur ca un sarpe prin gura de aerisire si-si croi drum afar. Valul de aer proaspt, umed, l invior. Presupuse c vntul de furtun si domolise suflul si btea acum doar cu douzeci de mile la or. Cerul era doar partial acoperit si, fiind ptrar de lun, putea distinge cu usurint lucruri aflate la treizeci de metri de el. Mai trebuia n continuare s sar peste zidul care imprejmuia baza. n ghereta de la poart, acum se afla cineva, deci nu avea cum s repete intrarea de acum dou nopti. n cele din urm, tot norocul i sri n ajutor. Merse pe lng o galerie de drenare a apei, mic, ce trecea chiar pe sub zid. Se ls sub ea, ns ddu peste un grilaj de fier. Din fericire, barele erau att de ruginite de aerul de la Tropice, nct nu fu mare lucru s le ndoaie. Trei minute mai trziu, Pitt reusise s ias din baz si alerga n pas usor pe sub palmierii care se-nsirau pe marginea drumului desfundat. Nu se vedea nici un gardian prin preajm si nu preau s existe camere de luat vederi, iar arbustii pitici i ascundeau silueta profilat pe nisipul deschis la culoare. Alerg furisat nspre plaj, pn ce ajunse la gardul electrificat. Atinse n cele din urm portiunea de gard rupt de furtun. Fusese reparat, ns stia c acesta este locul pentru c palmierul zcea rsturnat putin mai ncolo. Se ls n genunchi si ncepu s sape n nisip, ncercnd s treac pe sub gard. nainta neobosit, dar pe msur ce spa, peretii tunelului se surpau umplnd cu nisip fundul gropii. Dup aproape o or, reusise s fac un crater suficient de adnc s se poat tr dincolo, pe spate. l dureau umrul si rinichiul, iar apa curgea de pe el ca dintr-un burete stors.

ncerc s refac drumul pn la locul de pe plaj, ntre stnci, unde debarcaser. Peisajul prea parc altul sub lumina slab a lunii, desi nu-si aducea prea clar aminte cum arta n noaptea n care fusese doborat de furtun, cu ochii atunci mai mult nchisi din cauza vntului, Pitt rtci ncoace si-ncolo pe plaj cutnd locul dintre stnci. Era pe punctul s se dea btut si s renunte, cnd o raz de lun dezvlui privirii sale un obiect strlucind n nisip. ntinse minile spre el si atinse rezervorul de combustibil al motorului brcii pneumatice. Elicea si arborele erau ngropate n nisip la nou metri de limita fluxului. Sp n nisipul.Ud pn ce reusi s scoat motorul. Apoi ridic greutatea pe umeri si o porni pe plaj indeprtndu-se de baza rusilor. Pitt n-ar fi putut spune spre ce se-ndrepta si nici unde avea s ascund motorul. Picioarele i se afundau n nisip pentru c povara de trei kilograme i ngreuna mersul. Trebuia s se opreasc si s-si trag sufletul din timp n timp. Strbtuse deja dou mile cnd ddu peste un drum npdit de buruieni ce trecea printre niste csute jalnice si prsite. Mare parte din ele erau mici, ca niste bojdeuci, si erau adunate n jurul unei lagune. Pesemne c aici fusese odat un sat de pescari, gndi Pitt. Nu avea de unde s stie c era una dintre acele asezri ai crei locuitori fuseser smulsi cu forta de la casele lor si strmutati pe insula mare a Cubei cnd aceasta fusese trecut n stpnirea Rusiei. Usurat, ls motorul jos si ncepu s scotoceasc prin csute. Peretii -erau confectionati din tabl ondulat iar acoperisul din rumegus presat. Din mobilier nu rmsese mare lucru. Gsi o barc tras pe plaj, dar orice sperant de a o folosi se nrui cnd i vzu fundul distrus. Pitt se gndi s construiasc o plut, dar efortul i-ar fi luat prea mult timp, si-apoi nu putea risca s fac ceva pe ntuneric si fr nici o scul. Ce-ar fi iesit n-avea darul s-l linisteasc dac se gndea la eventualitatea c-ar fi strbtut poate o mare agitat. Ceasul fosforescent arta c e ora unu si treizeci. Dac voia s-i gseasc pe Giordino si pe Gunn trebuia s se pun degrab n miscare. Se ntreb de unde ar fi putut s fac rost de combustibil pentru motorul brcii, dar alung gndul pentru moment - acum nu avea timp s caute. Calcul c-i trebuia o or s ajung napoi la celula sa. Gsi o cad veche din fier sub peretii prbusiti ai unei magazii. Asez motorul pe pmnt si cada rsturnat cu fundul n sus peste el. Arunc niste anvelope si-o saltea veche peste toate, apoi, mergnd cu spatele, sterse urmele lsate de pasii si pe nisip cu o foaie de palmier pe o portiune cam de douzeci si unu de metri. Se furis n cazarm mai usor dect iesise. Nu trebuia s uite s ndoaie la loc barele galeriei de drenare. Cu ntrziere se minun c baza nu era impnzit de trupe de paz si de gardieni, ns-si ddu seama c zona era n permanent survolat de avioane americane de supraveghere dotate cu aparate foarte avansate care puteau s fotografieze totul cu o asemenea acuratete nct, de la douzeci si sapte de kilometri altitudine se putea citi cu usurint, marca nscris pe o minge de golf. Sovieticii stiau acest lucru si preferaser s renunte la o paz strasnic pentru a da impresia c insula era prsit si c nu era nici tipenie de om pe ea. Disidentii cubanezi care fugeau din tar din cauza regimului lui Castro i ignorau existenta, iar trupele de comando cubaneze care supravegheau trmul o luau cu usurint drept insula mare a Cubei. Atta timp ct nimeni nu putea s scape de aici si nimeni nu avea cum s debarce pe insul, nici rusii nu aveau de ce s o pzeasc. Pitt se ls prin gura de aerisire si, tiptil, travers garajul pn la putul de evacuare; cobori. Pe coridor era liniste. Verific usa propriei celule si constat c firul de pr era acolo unde-l lsase. Planul lui era s-i gseasc pe Gunn si pe Giordino, ns parc nici nu voia s-si

forteze norocul. Desi nu erau pziti cu strictete, Pitt si ddea seama c nu-i putea gsi dect cu mult noroc. Iar dac Pitt era descoperit n afara celulei sale, atunci toate strdaniile sale ar fi fost compromise. Velikov si Gly l-ar fi tinut cu sigurant sub strict supraveghere, dac nu cumva ar fi hotrt s-l execute pe loc. ns el simtea c trebuia s riste. Poate c asta era singura ocazie care i se oferea. Orice sunet rezona pe coridorul de beton. Asa c avea timp, asta dac nu ajungea prea departe, s se ntoarc la celula sa n cazul c ar fi auzit, la rndul su, pasi. ncperea care se afla lng celula lui avea peretii cptusiti cu dulapuri n care se aflau vopsele. O cercet cteva minute, ns nu gsi nimic care s-i fie de folos. Alte dou ncperi de vis-a-vis erau goale. A treia adpostea tot felul de tevi de instalatii. Apoi deschise o alt us si se pomeni privindu-i drept n fat pe Giordino si pe Gunn care-l privir la rndul lor surprinsi. Se strecur rapid n ncpere avnd grij s nu blocheze usa care se ncuia pe dinafar. Dirk! strig Giordino. Mai ncet, spuse Pitt n soapt. Ce bine-mi pare s te vd, amice. Ati verificat dac peretii n-au urechi? ntreb Pitt. Am fcut-o n urmtoarele treizeci de secunde dup ce ne-au azvarlit aici, rspunse Gunn. Camera e curat. De-abia acum remarc Pitt umbrele ntunecate din jurul ochilor lui Giordino. Vd c te-ai ntlnit cu Foss Gly la camera sase. Amndoi am avut niste discutii interesante, desi unilaterale. Pitt l privi pe Gunn dar nu vzu urme pe fata lui. Si tu? E prea destept s nu-si dea seama c n-are rost s m bat-n cap, spuse Gunn cu un zmbet fortat. Art spre glezna lui rupt. Ghipsul dispruse. Cu mine si face treaba rsucindu-mi piciorul. Jessie? Gunn si Giordino schimbar priviri ntunecate. Ne temem de ce e mai ru, spuse Gunn. Al si cu mine am auzit tipete de femeie n dup-amiaza asta cnd coboram din lift. Ne ntorceam de la interogatoriul pe care ni l-a luat ticlosul la de sarpe alunecos, Velikov. sta-i sistemul lor, le explic Pitt msurnd furios ncperea cu pasi mrunti. Generalul si pune mnusile de catifea si-apoi v d pe mna lui Gly pentru tratamentul pumnilor de fier. Trebuie s-o gsim pe Jessie si s scpm naibii de-aici. Cum? ntreb Giordino. Ne-a vizitat LeBaron si ne-a explicat c n-avem nici o sans s fugim de-aici. Am tot atta ncredere n btrnul sta neinsprvit de LeBaron pe ct cred c pot s-arunc n aer hardughia asta, spuse Pitt acru. Cred c Gly l-a btut pn l-a fcut piftie. De-acord. Gunn se rsuci pe-o parte n patul lui de campanie ca s nu-si ating piciorul rupt. Si cum vezi tu plecarea noastr de pe insul? Am gsit motorul brcii si l-am ascuns, asta n cazul n care nu putem fura o barc. Ce? ntreb Giordino uitndu-se nencreztor la Pitt. Ai iesit de-aici? N-a fost chiar o plimbare sub clar de lun rspunse Pitt, dar am cercetat terenul si-am gsit o cale de evadare spre plaj. E imposibil s furi o barc, spuse Gunn sec.

Tu stii ceva ce mie mi scap. Slabele mele cunostinte de rus s-au dovedit utile. Am nceput s trag cu urechea la ce spun gardienii. Chiar am aflat cteva detalii uitndu-m pe hrtiile lui Velikov, din biroul su. O informatie foarte interesant este aceea c insula este aprovizionat noaptea de un submarin. De ce trebuie s fie att de complicat? murmur Giordino. Mie mi se pare c transportul la suprafat ar fi mult mai eficient. Asta presupune amenajarea unui port care poate fi vzut din aer, explic Gunn. Ei vor ca, indiferent ce-or fi ascunznd aici, s rmn ct se poate de secret. Continui eu, spuse Pitt. Rusii si-au dat toat silinta, au muncit din greu ca insula s par pustie, nelocuit. Nu-i de mirare c i-a socat aparitia noastr pe usa din fat, spuse Giordino dus pe gnduri. Asta ar explica interogatoriile si tortura. E un motiv n plus s fugim si s ne salvm pielea. Si s alertm serviciile noastre de informatii, adug Gunn. Cnd te-ai gndit s o iei din loc? ntreb Giordino. Mine sear, imediat dup ce vine gardianul cu cina. Gunn l privi lung pe Pitt, cu o expresie foarte hotrt. Va trebui s pleci singur, Dirk. Am venit mpreun, vom pleca mpreun. Giordino cltin din cap. Dar nu poti s ne cari pe Jessie si pe noi doi n spate. Are dreptate, spuse Gunn. Al si cu mine suntem n asa un hal nct nu putem face nici cincizeci de pasi. Mai bine rmnem dect s-ti compromitem sansa. Ia-i pe cei doi LeBaron si inoat ca turbatul pn n State. Nu vreau s risc dezvlundu-i lui Raymond LeBaron ceva. Sunt sigur c o s ne toarne. Mi-a servit o groaz de minciuni pretinznd c insula nu-i altceva dect un loc linistit unde se retrag oamenii de afaceri. Gunn cltin din cap, la rndul lui nencreztor: Chiar asa, cine a mai auzit de un refugiu pzit de militari si ai crui oaspeti sunt torturati? Las-l pe LeBaron. Ochii lui Giordino se ntunecar de furie. Dar pentru numele lui Dumnezeu, salveaz-o pe Jessie nainte ca nenorocitul la de Gly s-o omoare. Pitt sedea acolo, nestiind ce s fac. Dar nu pot s plec pur si simplu si s v las pe voi doi n urm s muriti. Dac n-o faci, ai s mori si tu, spuse Gunn grav, si nimeni n-o s mai rmn n viat s povesteasc ce se ntmpl aici.

34.
Cerul era acoperit, ns atmosfera era linistit. Nu se strnseser dect o sut de persoane ca s asiste la ceremonia ce avea loc n acea zi, dis-de-dimineat. n ciuda prezentei presedintelui, doar o retea de televiziune se ostenise s trimit o echip la fata locului. Multimea, modest ca numr, sttea tcut ntr-un colt retras al parcului Rock Creek si asculta cuvntul de ncheiere al presedintelui. ... de aceea ne-am adunat n aceast dimineat s ne exprimm recunostinta tardiv fat de opt sute de americani care au pierit la bordul vasului de lupt Leopoldville torpilat din largul portului Cherbourg, Franta, n Ajunul de Crciun al anului 1944. Niciodat n-a fost o tragedie de rzboi mai lipsit de cinstirea pe care o merit.

Niciodat o asemenea tragedie n-a fost dat uitrii ca aceasta. Fcu o pauz si art spre o statuie acoperit de o pnz. Vlul fu tras de pe ea si descoperi privirilor silueta solitar a unui soldat, stnd neclintit n picioare, cu o expresie de hotrre nenfricat n ochi, mbrcat ntr-o manta cazon si purtnd echipament militar complet, cu o carabin . Lupttorul de bronz sculptat n mrime natural purta pecetea unei demnitti ndurerate, pus n relief parc si mai mult de apa care i imbrtisa gleznele. Dup un minut de aplauze, presedintele, care luptase ca locotenent n Coreea ntr-o companie de artilerie a Corpului de marin, ncepu s strng minile supravietuitorilor de pe Leopoldville si altor veterani din divizia Panther. Pe cnd si croia drum spre limuzina Casei Albe, brusc ntepeni cnd strnse mana celui de-al zecelea brbat din sir. A fost un discurs emotionant, domnule presedinte, rosti o voce pe care o recunoscu imediat. Am putea vorbi ntre patru ochi? Leonard Hudson zmbea ironic cu buzele strnse. Nimic n tinuta lui nu amintea de vreo asemnare cu Reggie Salazar, scutierul de golf. Prul era des, grizonat, ca si ciocul pe care-l purta acum. Pe sub sacoul de tweed purta un pulover din ln cu col roule. Pantalonii de flanel erau cafeniu nchis, iar pantofii englezesti de piele erau impecabil lustruiti. Arta de parc atunci descinsese dintr-o reclam pentru coniac a revistei Town and Country. Presedintele se ntoarse si se adres unui agent secret care l urma la nici un centimetru de el: Brbatul acesta m va nsoti pn la Casa Alb. E-o mare cinste pentru mine, domnule, spuse Hudson. Presedintele l fix pentru o clip si se hotr s continue jocul. Fata i se destinse ntr-un zmbet prietenos. Nu pot s scap ocazia de a depna povesti din timpul rzboiului cu un vechi tovars de arme, nu-i asa Joe? Coloana prezidential o lu pe Massachusets Avenue cu luminile si sirenele n functiune, acoperind zgomotul circulatiei intense. Nici unul din brbati nu scoase un cuvnt timp de aproape dou minute. n cele din urm, Hudson deschise discutia. V-ati amintit unde ne-am ntlnit pentru prima oar? Nu, minti presedintele. Nimic din persoana dumitale nu-mi aminteste de cineva cunoscut. Presupun c ntlniti atta lume... Cinstit vorbind, am lucruri mult mai importante pe cap. Hudson trecu peste umbra de ostilitate din glasul presedintelui. Ca de exemplu, s m aruncati n puscrie? Nu-mi st mintea acum la asta - s urzesc planuri n jurul dumitale. Dar dumneavoastr nu sunteti pianjenul, domnule presedinte, iar eu nu sunt musca prins n plas. S-ar putea crede c am intrat ntr-o capcan, n cazul de fat o masin nconjurat deo armat de gorile - agenti secreti, ns iesirea mea, linistit, din aceast situatie este asigurat. Din nou vechiul truc cu bomba care nu exist? De data asta lucrurile au luat o alt ntorstur. O bomb de plastic a fost fixat pe fundul unei mese ntr-unul din restaurantele de patru stele ale orasului. n urm cu exact opt minute, senatorul Adrian Gorman si secretarul de stat Douglas Oates s-au asezat la acea mas pentru o ntlnire la dejun. Vrei s m intimidezi. Poate, dar dac este adevrat ce spun, prinderea mea nu va justifica mcelul din interiorul unui restaurant plin. De data asta ce mai vrei?

Chemati-v napoi copoiul care ne adulmec urmele. Explic-te, pentru Dumnezeu. Luati-l pe Ira Hagen de pe mine ct mai are nc timp s respire. Pe cine? Pe Ira Hagen, vechiul dumneavoastr coleg de scoal care a lucrat la Departamentul de Justitie. Presedintele se uit vistor pe geam, de parc si aducea aminte. Parc-a trecut o vesnicie de cnd n-am mai vorbit cu Ira. Nu e nevoie s mintiti, domnule presedinte. L-ati angajat s dea de urma creierului. Ce-am fcut? mim surpriza presedintele, convingtor. Apoi rse. Uiti cine sunt. Cu un simplu telefon, as fi putut pune pe urmele voastre toate fortele FBI, CIA si a cel putin nc cinci alte servicii de informatii. Si de ce n-ati fcut-o? Fiindc m-am consultat cu consilierii mei stiintifici si cu cteva persoane respectabile care lucreaz la programele noastre spatiale. n unanimitate mi-au confirmat c proiectul Colonia Jersey este un vis care nu se poate realiza. Vorbesti bine, Joe, dar nu esti altceva dect un sarlatan care vinde himere. Hudson fu luat prin surprindere. Jur n fata lui Dumnezeu, Colonia Jersey este o realitate - ea exist cu adevrat. Asa e, pe undeva pe la jumtatea drumului ntre tara lui Oz si Shangri-la. Crede-m, Vince, cnd primii nostri colonisti se vor fi ntors de pe Lun si tu vei fi anuntat evenimentul, stirea va nflcra imaginatia ntregii lumi. Presedintele ignor indrzneala cu care Hudson i se adresase. Ce-ai vrea s anunt cu adevrat lumii ntregi este o presupus lupt cu rusii pentru cucerirea Lunii. De fapt, din ce unghi privesti lucrurile? Ce esti, un exaltat care face publicitate la Hollywood pentru o superproductie spatial sau un pacient care a scpat de la casa de nebuni? Hudson nu-si putu stpni valul de furie oarb. Tmpitule! trnti el. Nu poti ntoarce spatele celei mai mrete realizri stiintifice a tuturor timpurilor. Nu? Atunci uit-te bine la mine. Presedintele lu telefonul din masin. Roger, opreste. Oaspetele meu coboar. De partea cealalt a peretelui desprtitor din sticl, soferul, si el agent secret, ridic o mn de pe volan si ddu din cap semn c a nteles. Apoi transmise ordinul presedintelui si celorlalte vehicule. Un minut mai trziu, coloana vir pe o strad lateral linistit dintr-un cartier cu locuinte si trase lng trotuar. Presedintele se ntinse spre us si o deschise. Captul, Joe. Nu stiu ce-i toat bazaconia asta despre Ira Hagen, dar dac aud ceva despre moartea sa, voi fi primul care depune mrturie la proces c l-ai amenintat cu moartea. Asta, fireste, dac pn atunci nu s-a dat o sentint mpotriva ta pentru comiterea unei vrsri de snge n mas ntr-un restaurant. Aproape ametit de furie, Hudson cobor din limuzin. Ezit si, aplecat pe jumtate nuntru, pe jumtate afar, spuse acuzator: Comiti o grav eroare. Asta n-ar fi o experient nou, spuse presedintele concediindu-l. Presedintele se ls pe banchet, zmbind multumit de sine. O reprezentatie de maestru, si spuse el. Hudson fusese cltinat din convingerile sale, iar acum urma s-si ridice baricade pe o alt strad.

Devansase cu o sptmn dezvelirea monumentului ridicat n memoria celor de pe Leopoldville si asta fusese o miscare inspirat si abil. Poate i incomodase pe veteranii care asistaser la ceremonie, ns btrnei fantome de Hagen i oferise un avantaj clar. Hudson rmsese pe gazonul din parcare si urmri dezorientat coloana prezidential micsorndu-se n zare pn ce dispru la intersectie. Dracu s te ia de birocrat cu trte n loc de creier, strig el vznd c planurile i fuseser zdrnicite. O femeie care si plimba cinele pe alee i arunc o privire dezgustat. O furgonet Ford fr nici un fel de nsemne ncetini si opri lng el, iar Hudson urc n ea. Era capitonat cu plus, iar scaunele cu sptar nalt erau asezate n jurul unei mese din lemn de Sequoia, furniruit. Doi brbati, impecabil mbrcati n costume de oameni de afaceri, l privir n tcere asteptnd s vorbeasc, pe cnd el se ls obosit s alunece pe un scaun. Cum a mers? ntreb unul dintre acestia. Tmpitul la nenorocit m-a dat afar din masin, spuse el exasperat. Sustine c nu l-a vzut pe Ira Hagen de ani de zile si c-i pas tot att de putin dac-l omoram pe el sau aruncm restaurantul n aer. Nu m mir, spuse cellalt brbat, cu o privire ptrunztoare, o fat rosie, ptrat, si nas acvilin. Tipul este al naibii de pragmatic. Gunnar Eriksen sedea la mas cu pipa stns nfipt ntre buze. Altceva? ntreb el. Zicea c proiectul Colonia Jersey, dup ct crede el, e o fars. Te-a recunoscut? Nu cred. Mi-a spus tot Joe. S-ar putea tot att de bine s se fi prefcut. Atunci a fost foarte convingtor. Eriksen se ntoarse spre cellalt brbat. Tu ce prere ai? Nu stiu ce s cred despre Hagen. L-am urmrit ndeaproape pe presedinte si nu mi-am dat seama s fi stabilit vreun contact cu el. Nu crezi c Hagen ar fi putut s fi fost adus de unul dintre directorii agentiilor de informatii? ntreb Eriksen. Cu sigurant nu, n orice caz, nu pe filiera obisnuit. Singura ntrevedere pe care a avut-o presedintele cu cineva de la informatii a fost un scurt raport sustinut de Sam Emmett de la FBI. Eu n-am putut pune mana pe raportul scris, dar probabil c s-a referit la cei trei gsiti n dirijabilul lui LeBaron. n afar de asta, nu a intreprins nimic. Nu, cu sigurant trebuie s fi fcut ceva, spuse Hudson calm si hotrt. Mi-e team c i-am subestimat ascutimea mintii. Cum adic? Stia c am s-l contactez din nou, s-i cer s ntrerup investigatiile lui Hagen. Ce te-a fcut s tragi concluzia asta? ntreb nasul de acvil. Hagen, rspunse Hudson. Niciodat un bun agent secret operativ nu atrage atentia asupra sa. Iar Hagen a fost unul dintre cei mai buni. Trebuie c a avut el un motiv intemeiat cnd si-a anuntat prezenta prin telefonul dat generalului Fischer si cnd a avut discutia ntre patru ochi cu senatorul Porter. Si care-ar putea fi motivul pentru care presedintele ar dori s ne forteze mana, pentru c de fapt el nu ne-a cerut nimic? ntreb Eriksen. Hudson cltin din cap: Tocmai asta m sperie, Gunnar. S m tai bucti, tot nu vd ce-ar avea de cstigat.

*** Ira Hagen era asezat n spate la o msut, cu cstile nfundate pe urechi si microfonul atasat la ele si tocmai scotea dopul unei sticle de Martin Ray Cabernet Sauvignon. Ls sticla deschis pe mas n timp ce umbl la un buton de reglare a sunetului al unui aparat de receptie pe unde scurte, montat pe un panou de ascultarenregistrare pe band. Apoi si ridic de pe o ureche casca si spuse: i pierdem. Apropie-te nc putin. Soferul, purtnd o barb fals jigrit, cu o sapc de juctor de basseball din echipa Atlanta Braves pe cap, rspunse fr s miste capul: A trebuit s ncetinesc cnd mi-a tiat calea un taxi. Recuperez distanta la urmtorul bloc. Nu-i scpa din ochi pn nu parcheaz. Da ce urmrim, o gasc de traficanti? Nu-i chiar att de exotic, rspunse Hagen. Sunt bnuiti c-au pus pe picioare o retea de jocuri de poker itinerant. Mare chestie, mormi soferul fr s-si dea seama c fusese un joc de cuvinte. Jocurile de noroc sunt n continuare o afacere n afara legii. Asa-i si prostitutia, da, al naibii s fiu, dac nu e mult mai distractiv. Mai bine ai sta cu ochii lipiti pe furgonet, spuse Hagen pe un ton oficial. Si ai grij s nu se-ndeprteze la mai mult de un bloc distant. Transmittorul parai. Iades, aici Casa Porter. Te aud, Casa Porter. l vedem pe Sirloin dar am prefera s zburm mai jos. Dac l schimb un alt vehicul asemntor colorat pe sub pomi sau n spatele unei cldiri s-ar putea s-l pierdem. Hagen se ntoarse si privi pe geamul din spate al rulotei la elicopterul de deasupra. La ce altitudine esti? Hagen avu o convorbire scurt pe un telefon cu Celul si reveni la pilotul elicopterului. Aici e Iades, m auzi Casa Porter? Ai permisiunea s zbori la orice nltime deasupra orasului atta timp ct nu pui n pericol vieti omenesti. Ai auzit? Brbate, se vede treaba c esti blindat. Seful meu cunoaste pe cine trebuie. S nu-ti iei ochii de pe Sirloin. Hagen lu capacul unui cos de picnic foarte scump cumprat de la Abercrombie Fitch si deschise o cutie de pate de ficat de gasc. si turn niste vin si continu acum s asculte conversatia. Nu avea nici o ndoial c unul din brbatii din furgonet era Leonard Hudson. Lui Gunnar Eriksen i se adresase pe numele mic. Rmnea necunoscut identitatea celui de-al treilea brbat nvluit n mister. Hagen era pe urmele lui. Opt brbati care apartineau creierului fuseser descoperiti, ns mai rmnea al noulea care se pstra n umbr. ncotro se ndreptau cei din furgonet? Ce fel de constructie adpostea cartierul general al proiectului Colonia Jersey? O denumire stupid, Colonia Jersey. Ce semnificatie avea? Putea s aib vreo legtur cu statul New Jersey? Trebuia s fie ceva aici, un nteles ascuns, o explicatie a faptului c nici o informatie referitoare la nfiintarea bazei de pe Lun nu atrsese atentia vreunei oficialitti importante din guvern. Cineva cu mult mai mult putere dect Hudson sau Eriksen trebuie c era cheia misterului. Poate ultimul nume de pe lista membrilor creierului. Aici Casa Porter. Sirloin a luat-o spre nord-est pe Rhode Island Avenue. Receptie.

Hagen ntinse pe mas o hart a Districtului Columbia si despturi o alta a statului Maryland. Trase o linie cu un creion rosu gros, care se lungea pe msur ce traversau Districtul si intrau n comitatul Prince Georges. De pe Rhode Island Avenue intrar pe autostrada 1 a Statelor Unite si pornir spre nord nspre Baltimore. Ai vreo idee ncotro se-ndreapt? ntreb soferul. Nici cea mai vag idee, rspunse Hagen si murmur pentru sine cu respiratia tiat: Doar dac... Universitatea Maryland. La nici douzeci de mile de centrul Washingtonului. Hudson si Eriksen probabil s-au asezat n preajma unui institut academic ca s profite de toat aparatura de cercetare. Hagen vorbi n microfon: Casa Porter, fii cu ochii n patru. S-ar putea ca Sirloin s se ndrepte spre Universitate. nteles, Iades. Cinci minute mai trziu, furgoneta iesi de pe autostrad si trecu prin orselul College Park. Apoi, dup nici o mil, opri n fata unui centru comercial imens, flancat la ambele capete de magazine universale bine, cunoscute. Cei ctiva acri pe care se-ntindea parcarea erau impnziti de masinile cumprtorilor. n interiorul furgonetei ncet brusc orice discutie, ceea ce-l lu pe Hagen prin surprindere. La naiba! njur el. Casa Porter, se auzi vocea pilotului. Te ascult. Sirloin tocmai s-a oprit la intrarea principal. Numai c e acoperit de o copertin si nu-l pot vedea. Asteapt pn apare din nou si-apoi tine-te n urma lui, i ordon Hagen ridicndu-se de la mas si venind n spatele soferului. Opreste-te chiar n spatele lui. N-am cum. Sunt cel putin sase masini ntre mine si el. A coborat si-a intrat n magazin vreunul dintre ei? E greu de spus n aglomeratia asta. Dar, parc dou, poate trei capete s fi iesit din masin. Te-ai uitat bine la tipul pe care l-am luat n urmrire din oras? ntreb Hagen. Pr crunt si barb. Subtire, cam 1,76 metri. Pulover pe gat, sacou din tweed, pantalon maro. Da, cred c l-as recunoaste. F tu un tur al parcrii si vezi dac nu-l zresti. El si cu amicii lui s-ar putea s schimbe masina. Eu intru n complex. Sirloin s-a pus n miscare, anunt pilotul elicopterului. Nu te dezlipi de el, Casa Porter, spuse Hagen. Eu m duc s iau aer. Receptie. Hagen sri din masina-caravan si se amestec grbit printre cumprtorii din interiorul centrului comercial. Era ca si cnd ar fi pornit n cutarea a trei ace ascunse ntr-un car cu fan. Stia cum arat Hudson, obtinuse cteva instantanee ale lui Gunnar Eriksen, numai c oricare dintre ei, dac nu chiar amndoi, puteau fi nc n furgonet. Trecu n grab de la un raion la altul, cercetnd fetele celor din jur, uitndu-se atent, la fiecare cap de brbat care se ridica deasupra multimii de femei. De ce trebuie s fie week-end, se gndi el. Puteai s tragi cu tunul prin magazine n orice zi lucrtoare si n-ai fi lovit pe nimeni. Dup aproape o or de cutri zadarnice, iesi si se opri lng masin. I-ai zrit? l ntreb pe sofer, stiind dinainte care avea s fie rspunsul. Acesta cltin din cap. Mi-ar trebui zece minute s fac nconjurul parcrii. Traficul e prea dens si oricum conduc ca niste zombi n cutarea unui spatiu de parcare.

Suspectii ti ar putea oricnd s ias prin alt parte si s plece linistiti cnd eu sunt n partea cealalt a cldirii. Hagen ddu un pumn, de necaz, n masin. Era att de aproape, al naibii de aproape, si-acum esuase ca necatul la mal.

35.
Pitt se urc pe dulap si decupl tuburile de neon, rezolvnd astfel problema somnului fr chinul constant al luminii care i btea n ochi. Nu se trezi dect atunci cnd gardianul intr cu micul dejun. Se simtea refcut si se arunc asupra fierturii groase de ovz de parc ar fi fost mncarea lui preferat. Gardianul pru mirat s gseasc camera n ntuneric, ns Pitt se multumi s ridice neputincios din umeri, ca si cnd n-ar fi stiut despre ce era vorba, si s-si termine fiertura. Dou ore mai trziu era condus sub paz la biroul generalului Velikov. Urm obisnuita asteptare nesfrsit care ar fi trebuit s-i nving rezistenta psihic. Numai c jocul rusilor era transparent. Intr n joc si btu camera n lung si-n lat, prefcndu-se c e nervos. Urmtoarele douzeci si patru de ore aveau s fie critice, ca s folosim o exprimare blnd. Era sigur c putea din nou s ias din perimetrul inprejmuit, ns nu avea cum s stie ce noi obstacole i se puteau ivi n cale, sau dac ar mai fi reusit s miste un deget dup un alt interviu cu Foss Gly. Nu trebuia s mai amane nici o clip si nici s mai stea pe gnduri, ezitnd. ntr-un fel sau altul, trebuia s fug de pe insul n noaptea asta. n cele din urm, Velikov intr n ncpere si-l studie lung pe Pitt nainte de a i se adresa. Se putea remarca n atitudinea generalului o anumit rceal si-o duritate de neconfundat i se citea n priviri. i fcu semn lui Pitt s se aseze pe un scaun tare, care nu fusese n ncpere n cursul ntlnirii anterioare. Cnd vorbi, tonul lui era ameninttor. Semnezi hrtia prin care recunosti c esti spion? Dac asta te face fericit. N-ai nimic de cstigat fcnd pe desteptul cu mine, domnule Pitt. Pitt nu-si putu nfrna mania care-l fcu s uite de orice judect sntoas: N-am cum s fiu amabil cu o lepdtur care maltrateaz femei. Sprncenele lui Velikov se ridicar: Explic-te. Pitt repet vorbele lui Gunn si ale lui Giordino de parc erau ale lui: Sunetele sunt amplificate de zidurile de beton. Am auzit tipetele lui Jessie LeBaron. Chiar le-ai auzit? Velikov si trecu degetele prin pr ntr-un gest de obisnuint. Mie mi se pare c-ar trebui s-ti dai seama ce avantaje se ivesc dac accepti s colaborezi cu noi. Dac-mi spui adevrul, s-ar putea s reusesc s mai reduc putin din necazurile prietenilor ti. Stii care-i adevrul. De-aia nici nu mai ai cum s-o-ntorci. Patru persoane ti-au oferit o istorie identic. Nu ti se pare ciudat ca anchetator profesionist ce esti? Patru persoane care au fost torturate fizic separat n sedinte diferite si care, cu toate acestea, dau aceleasi rspunsuri la ntrebrile voastre. Lipsa total de profunzime a mentalittii rusesti nu este egalat dect de dorinta voastr nemsurat de a obtine mrturisiri. Dac as semna o declaratie prin care recunosc c sunt spion, mi-ati cere nc una pentru crime mpotriva iubitului vostru stat, urmat de o alta n care mrturisesc c am scuipat pe

strad. Tactica voastr e la fel de rudimentar pe ct v sunt si arhitectura si mncrurile. Cereti un lucru si apoi nu v mai opriti. Adevrul?! N-ati accepta adevrul nici dac-ar rsri din pmnt n fata ochilor vostri si v-ar strnge de nas. Velikov l ascult tcut pe Pitt, uitndu-se la el cu tot dispretul pe care un slav l poate arta unui mongol. ti cer nc o dat s colaborezi cu noi. Nu sunt dect inginer de marin. Nu cunosc nici un fel de secrete militare. Singurul lucru care m intereseaz este ce ti-au spus superiorii ti despre aceast insul si cum de-ai ajuns s te afli aici. Acum ce comision mi oferi? Doar te-ai exprimat destul de clar cnd ai spus c prietenii mei si cu mine vom muri. Cine stie, poate ti prelungesti viata. Velikov btu cu degetele n birou ca ntr-o tob. Continui s sustii c ati ajuns pe insula Cayo Santa Maria printr-o simpl ntmplare? Da. Si te astepti ca eu s cred c din toate insulele si plajele din Cuba, doamna LeBaron a ajuns chiar n locul unde se afla sotul ei - si asta fr s fi stiut nimic dinainte, mi permit s adaug? S fiu cinstit, nici mie nu mi-a venit s cred, dar exact asa stau lucrurile. Velikov l privi intens pe Pitt si pru s intrevad la el o hotrre pe care nu se putea abtine s n-o admire. Eu am timp, domnule Pitt, am tot timpul de pe lume. Sunt convins c-mi ascunzi informatii de important vital. O s mai vorbim noi, cnd o s-ti pierzi din arogant. Aps pe un buton aflat pe birou, care chema gardianul. Un zmbet i apruse pe fat ns nu se citea nici urm de satisfactie sau de plcere. Prea s fie mai degrab un zmbet trist. S m scuzi c sunt asa de direct, spuse Foss Gly. Experienta mea mi spune c actiunile neprevzute dau nastere unor rezultate mai bune dect asteptarea. Cnd Pitt intrase n ncpere, nici un cuvnt nu fusese rostit. Nu fcuse dect un pas peste pragul camerei cnd Gly, care sttea n dosul usii intredeschise, l pocni n spate, chiar deasupra rinichiului. Se sufoc de durere si aproape c-si pierdu cunostinta, ns, printr-o minune, rmase n picioare. Asadar, domnule Pitt, acum c m asculti, poate c e ceva ce-ai vrea s-mi spui. Ti-a spus cineva vreodat c esti nebun incurabil? mormi Pitt printre dinti. Vzu pumnul venind spre el, l astept si prelua lovitura rostogolindu-se pregtit; se ddu de-a dura pn la peretele din spate si se prbusi pe podea, prefcndu-se c si-a pierdut cunostinta. Simti gustul de snge n gur si amorteala cum i cuprinde partea stng a fetei. Tinu ochii nchisi si rmase ntins moale acolo. Trebuia s se adapteze tratamentului acestei matahale sadice, s vad care e reactia acestei lepdturi la rspunsurile si atitudinea sa, s prevad momentul si locul n care avea s-l ating urmtoarea lovitur. Pentru c oricum nu avea cum s stvileasc brutalitatea lui dezlntuit. Singura lui preocupare era s supravietuiasc anchetei si s ias, chiar dac rnit, pe picioare. Gly merse la o chiuvet murdar, umplu o gleat cu ap si i-o trnti lui Pitt n cap. Ei hai, domnule Pitt, dac m mai pricep nc la oameni, pot spune c esti n stare s ncasezi lovituri mai zdravene dect asta. Pitt se ridic cu greu pe mini n genunchi, scuip snge pe podeaua de ciment si gemu convingtor, vrednic de mil. N-am ce s-ti spun mai mult dect ti-am spus deja, rosti el cu greutate. Gly l ridic ca pe un copil si-l trnti ntr-un scaun. Cu coltul ochiului, Pitt nregistra

rotirea periculoas a pumnului drept al lui Gly venind spre el. Primi lovitura ct de bine putu, incasand-o chiar deasupra obrazului, sub tampl. Pret de cteva secunde, ncerc s-si potoleasc durerea ucigtoare si se prefcu din nou c se prbuseste lesinat. nc o gleat de ap si Pitt refcu din nou scena cu gemetele. Gly se aplec pn ce i atinse fata. Pentru cine lucrezi? Pitt si ridic minile si-si prinse capul care-i vibra de durere. Am fost angajat de Jessie LeBaron s aflu ce a ptit sotul ei. Ati debarcat la bordul unui submarin. Am plecat din Florida Keys pe un dirijabil. Scopul venirii voastre aici era s strngeti informatii despre preluarea puterii n Cuba. Pitt ridic sprncenele, nentelegnd nimic: Preluarea de putere? Nu-nteleg ce vrei s spui. De data asta Gly l lovi drept n stomac, fcndu-l s-si piard si ultima frm de suflu, apoi se asez calm si-i urmri reactia. Pitt ntepeni, luptndu-se s respire. Simtea c parc inima ncetase s-i bat. Simtea gust de bil n gat. Peretii ncperii ncepur s-i joace dinaintea ochilor. Gly aprea la captul unui tunel de unde-i zmbea rutcios. Ce ordine ati primit si ce trebuia s faceti odat ajunsi pe Cayo Santa Maria? Nici un ordin, spuse Pitt si vocea i sun nfundat. Gly se ridic si se pregti s loveasc din nou. Ametit, Pitt se ridic n picioare, se cltin o clip, cu capul atrnndu-i moale ntr-o parte. Acum stia ce-i poate pielea lui Gly. i gsise punctul slab. Ca majoritatea sadicilor, Gly era structural un las. Ar fi btut n retragere si-ar fi fost scos din curs dac i te-ai fi opus n acelasi fel. Gly se pregti s-si rsuceasc corpul, dar mpietri de mirare. Ridicnd pumnul de la podea si rsucindu-si umrul drept Pitt i trnti un croseu de dreapta cu toat forta pe care reusise s-o adune. Pumnul se izbi de nasul lui Gly, zdrobind cartilajul si rupandu-i osul. Apoi, i nfipse dou lovituri scurte si-o lovitur lateral cu bratul ndoit, drept n triunghi. Ar fi putut la fel de bine s atace piatra de colt a lui Empire State Building si efectul ar fi fost acelasi. Oricine altcineva ar fi czut pe spate. Gly se mpletici ctiva pasi si rmase n picioare, cu fata nrosit de furie. Sngele i siroia din nas, ns nici nu-l bg n seam. Ridic pumnul si-l agit spre Pitt: Pentru asta, am s te omor, spuse el. Bag-ti pumnul n fund, spuse Pitt scrbit. nsfac scaunul si-l arunc pn la Gly. Acesta l ddu la o parte, zdrobindu-l, cu bratul. Pitt prinse sclipirea de rutate din ochii lui Gly si-si ddu seama c acesta nu mai avea s loveasc cu iuteala unui bici ci cu forta unei brute dezlntuite. Gly smulse chiuveta din perete, rupand pur si simplu tevile de care era prins, si-o ridic deasupra capului. Fcu trei pasi si-o arunc nspre Pitt Pitt sri n lturi si se feri de lovitur cu o eschiv. n timp ce chiuveta zbura spre el ca un safe prbusindu-se dintr-o cldire nalt, stiu c reactionase cu o secund mai trziu. si ridic minile instinctiv ntrun gest disperat s pareze lovitura masei de fier si faiant. Salvarea lui Pitt fu usa. Zvorul prelua forta cu care venise spre el chiuveta si care-l agtase cu un colt al su, iar usa fu smuls din inchiztoare si se deschise violent. Pitt fu proiectat napoi pe coridor unde se prbusi grmad la picioarele gardianului speriat. Durerea l sgeta n vintre si n bratul drept, alturndu-se suferintei cumplite provocate de loviturile n stomac si n cap. Palid, valuri de great asaltndu-l, se scutur de ameteala care ameninta s se transforme n lesin si reusi s se ridice n picioare, sprijinindu-se cu minile de zid.

Gly smulse chiuveta din us, unde se ntepenise, si-l fulger pe Pitt cu o privire criminal: Esti un om mort, Pitt. Ai s mori ncet, milimetru cu milimetru, si-ai s ajungi s cersesti s pun capt agoniei tale. Data viitoare cnd ne vedem, te zdrobesc os cu os si-ti smulg inima din piept. n ochii lui Pitt nu se citea ns nici un pic de team. Durerea ncepuse s-l lase, si era acum nlocuit de exaltare. Reusise s scape ntreg. Era rnit, dar drumul era liber. Data viitoare cnd ne-ntlnim, am s vin cu o bt groas.

36.
Pitt reusi s doarm dup ce gardianul l ajut s ajung la celula sa. Se trezi trei ore mai trziu. Zcu ntins, pn ce mintea ncepu s-i lucreze din nou. Corpul si fata i erau acoperite de o multime de vnti, ns nu avea nici un os rupt. Supravietuise. Se asez n sezut si-si ls picioarele pe pardoseal, asteptnd cteva clipe, s-i treac ameteala. Se slt pe picioare si ncepu s fac exercitii s se dezmorteasc: Un val de slbiciune l npdi, ns, cu un efort de voint, l alung si continu s fac gimnastic pn-si simti din nou muschii si ncheieturile suple. Sosi si gardianul aducndu-i cina, iar Pitt ntepeni din nou cu ndemnare zvorul, o manevr pe care o exersase n asa fel nct s nu lase pe ultima clip nici o posibil greseal. Se opri, ascult si, neauzind pasi si nici voci pe coridor, iesi din celul. Timpul era extrem de pretios. Avea prea multe de fcut si nu erau dect cteva ore de ntuneric la adpostul cruia putea s reuseasc. Cu prere de ru se gndi c ar fi vrut s-si ia rmas bun de la Giordino si de la Gunn, ns orice clip n plus, petrecut n baz, i micsora serios sansele de reusit. Primul lucru pe care-l avea de fcut era s-o gseasc pe Jessie si s-o ia cu el. O gsi n spatele celei de-a sasea usi pe care o ncerc, zcnd direct pe ciment doar cu o ptur murdar sub ea. Nu purta pe trupul dezgolit nici urm de violent, ns fata sa, odinioar frumoas, era grotesc acoperit de contuzii vinete. Gly lucrase cu pricepere, umilindu-i pudoarea si brutaliznd ceea ce o femeie are mai de pret-chipul su. Pitt se aplec deasupra ei si-i lu capul n mini, privind-o cu o expresie plin de tndrete, ns cu ochii ncrcati de o furie nebuneasc. Simtea urcnd n el dorinta de rzbunare. l strbtu un fior de ur slbatic care depsea ca intensitate orice simtise pn atunci. Jessie, Jessie, m auzi? Gura ei se deschise tremurnd, iar ochii l privir tint: Dirk, murmur ea, tu esti? Da, te scot de-aici. M scoti... Cum? Am gsit o modalitate de a evada din baza asta imprejmuit. Dar insula? Raymond spunea c este imposibil s evadezi de pe insul. Am ascuns motorul brcii pneumatice. Dac am putea construi o plut mic. Nu! suspin ea hotrt. Se czni s se ridice, cu o expresie de concentrare trecndu-i peste chipul care era acum o masc. El o prinse delicat de umeri si o sustinu. Nu te misca, spuse el. Trebuie s pleci singur. Nu te las n starea asta. Ea scutur slab din cap.

Nu. N-as face dect s sporesc sansele ca tu s fii prins. mi pare ru, spuse Pitt sec. ti place sau nu, vii cu mine. Nu-ntelegi, pleda ea. Esti singura noastr sans de a ne salva pe toti. Dac reusesti s te ntorci n Statele Unite si-i spui presedintelui ce se petrece aici, Velikov nu va avea ncotro si ne va tine-n viat. Ce legtur are presedintele cu toate astea? Mai mult dect crezi tu. Deci Velikov a avut dreptate. La mijloc e o conspiratie. Nu-ti pierde vremea cu speculatii. Du-te, te rog, pleac. Dac scapi tu, ne salvezi si pe noi. Pitt simti un val coplesitor de admiratie pentru Jessie. Arta ca o ppus dezmembrat, btut si lipsit de aprare, ns si ddu seama c frumusetea ei fizic era pe msura unei frumuseti interioare - curajul si hotrrea sa. Se aplec si-o srut usor pe buzele zdrobite. Voi reusi, spuse el plin de ncredere. Promite-mi c-ai s rezisti pn m-ntorc. ncerc s-i zmbeasc, ns buzele n-o ascultar. Clown nebun ce esti. N-ai cum s te-ntorci n Cuba. Uit-te la mine. Noroc, murmur ea sfrsit. Si iart-m c ti-am ncurcat viata. Pitt zmbea, ns simtea c avea lacrimi n ochi. Asta le si place brbatilor la femei. Nu ne lsati niciodat s ne plictisim. O srut din nou pe frunte. Escaladarea putului de evacuare strni n Pitt nenumrate dureri, n special n brate, iar cnd ajunse sus trebui s se opreasc s-si trag sufletul cteva minute nainte de a deschide capacul si de a se tari afar, n ntunericul din garaj. Cei doi soldati erau n continuare prinsi ntr-un joc de sah. Prea s fie un lucru obisnuit pentru a omori plictiseala rondului de noapte. De-abia dac se osteneau din cnd n cnd s arunce o privire spre vehiculele parcate n afara biroului n care se aflau. N-aveau nici un motiv s se gndeasc c se putea ntmpla ceva neprevzut. Probabil c erau mecanici, nu soldati de paz, se gndi Pitt. Fcu o scurt recunoastere a garajului: bancuri cu scule, rampe de schimbare a uleiului, depozitul de piese de schimb si de uleiuri, camioane si echipament de constructie. Camioanele aveau prinse pe cadru canistre de benzin de douzeci de litri fiecare. Pitt scutur usurel canistrele pn ce gsi una plin. Restul erau pe jumtate sau aproape goale. Bjbi prin ntuneric pe lng o trus cu scule si-n cele din urm gsi un furtun pe care-l folosi s trag benzin din rezervorul unui camion. Dou canistre cu patruzeci de litri era tot ce putea s care cu sine. Problema pe care o avea acum era s le treac prin gura de aerisire de pe acoperis. Pitt lu un cablu de remorc agtat si-i leg capetele de manerele canistrelor. si trecu pe umr cablul, ca pe o cobilit, se catr pe grinzile de sustinere. Usurel, uitndu-se spre mecanici s. vad dac mai erau captivati de partida de sah, mpinse canistrele pe acoperis, una cte una, prin gura de aerisire. Dup alte dou minute, le crase pn la galeria care trecea pe sub zid. Desfcu barele si iesi zorit. Era senin, iar luna n ptrar plutea pe un cer spuzit de stele. Nu se simtea dect o boare de vnt, iar aerul noptii era rcoros. Fr vreun motiv anume, de data asta merse pe partea cealalt a drumului. nainta cu dificultate. Sub greutatea canistrelor, si simti curnd minile atrnndu-i din ncheieturi. Picioarele se afundau n nisipul afanat si trebuia s scape de durerea tot mai pregnant din

brate si din mini. Pitt se-mpiedic si fu pe punctul s cad la marginea unei dumbrvi dese de palmieri cu trunchiurile att de groase nct aproape c se atingeau. ntinse minile si bjbi n jurul lui. Atinse un obiect de metal afundat n nisip, aproape acoperit de acesta. Curios, ls jos canistrele de benzin si se tari prudent pe marginea luminisului. O gril de metal se ridica la saizeci de centimetri de pmnt si se ntindea pe toat suprafata poienitei. Centrul ei cobora, pn devenea concav ca un bol. si trecu degetele peste palmierii care nconjurau luminisul. Erau falsi. Trunchiurile si frunzele erau fcute din tuburi de aluminiu nvelite ntr-o membran sablat din plastic care le imita perfect pe cele adevrate. Erau peste cincizeci de astfel de palmieri, bine camuflati si vopsiti n culori naturale ca s pcleasc avioanele trimise de americani n urmrire si aparatele lor foto att de sofisticate. Bolul nu era altceva dect o imens anten radio-TV de forma unei farfurii, iar falsii palmieri, niste brate hidraulice care o ridicau si-o lsau. Pitt mpietri dndu-si seama de importanta descoperirii sale accidentale. Acum stia c, ngropat sub nisipul insulei, se afla un vast centru de comunicatii. Dar, n ce scop? Pitt nu avea timp s se gndeasc, ns era mai hotrt ca oricnd s fug. Continu s nainteze n ntuneric. Satul era mai aproape dect tinea el minte. Era lac de sudoare si abia se mai mpleticea de epuizare, cnd, n sfrsit, ajunse n curtea casei unde ascunsese, sub cad, motorul brcii. Usurat, ls canistrele pe pmnt, se ntinse pe salteaua veche si atipi o or. Desi era n criz de timp, somnul scurt se dovedi a-l inviora considerabil. i lsase mintea s lucreze. n vremea asta, prinsese contur o idee care era att de simpl nct nu-i veni s cread c nu se gndise la ea dinainte. Cr canistrele pn la lagun. Apoi se-ntoarse s ia motorul. Cutnd prin mormanele de gunoaie, descoperi o scndur care nu prea a fi putred. Ultimul lucru pe care-l avea de fcut era si cel mai greu. ns nevoia te nvat, si repeta Pitt neobosit. Folosind scndura ca pe un cadru al pupei, Pitt nfund motorul n partea din spate a czii. Urmtorul lucru fu s curete filtrul de benzin si s sufle nisipul de pe frnghii. O conserv pe care o ndoi n form conic avea s fie folosit drept palnie de scurgere a benzinei n rezervorul motorului. n final, nainte de a astupa cu un dop incropit gura de scurgere a czii rupse cele patru picioare ale ei, ca niste labe, cu ajutorul unui drug de fier. Trase de frnghia starterului de dousprezece ori nainte ca motorul s scuipe, s porneasc si, n sfrsit, s toarc linistit. mpinse cada spre ap mai adnc pn ce pluti la suprafata ei. Apoi se catr n ea. Greutatea propriului su corp si a celor dou canistre pline cu benzin o fceau s se mentin pe ap surprinztor de bine. Ls bratul elicei n ap si mpinse levierul vitezei la nainte. Strania ambarcatiune de forma unei mingi iesi n lagun spre larg si se ndrept spre cursul principal. Sub lumina lunii, marea prea calm, iar valurile mai mici de un metru. Trebuia s-si croiasc drum prin valurile care se sprgeau la mal si s se indeprteze ct mai mult de insul pn la rsritul soarelui. ncetini si numr valurile, calculnd frecventa cu care se sprgeau de trm. Nou valuri mai puternice se prvlir unul dup cellalt lsnd un gol lung ntre ele si urmtorul. Pitt mpinse frana pn la fund si stabiliz pupa czii. Urmtorul val fu mic si se zdrobi chiar n fata lui. Prelua izbitura valului inspumat chiar n prova dar reusi s nainteze. Cada se cltin, elicea btu apa si o mpinse peste creasta urmtorului val nainte ca acesta s se sparg. Pitt trase un chiot de fericire c se vedea n sfrsit liber. Ce era mai greu, trecuse. Stia c nu putea s fie gsit dect printr-o ntmplare. Cada era prea mic s poat fi

detectat pe radar. ncetini putin, pentru a cruta motorul si a economisi benzin. si ls mana n ap si aprecie c nainta cu patru noduri. pn a doua zi de dimineat avea s ias din apele cubaneze. nlt privirea spre cer, si alese cteva repere si o stea care s-l cluzeasc si se nscrise pe cursul care-l ducea spre Canalul Bahama. Sfrsit volumul 1.

Volumul 2. Partea a treia SELENOS 8 37. 30 octombrie 1989 Kazahstan, URSS


Cu mingea de foc strlucind n coada sa mai luminoas dect noptile albe, Selenos 8 se ridic spre cerul albastru n aerul rcoros ducnd cu sine statia lunar de o sut zece tone cu oameni la bord. Superracheta, prevzut cu patru servomotoare cu o fort de sase sute treizeci de mii de kilograme, ls n urma sa o coad ca de comet cu o lungime de trei sute de metri si o ltime de nouzeci de metri. Un fum alb tsni si nvlui rampa de lansare, iar huruitul motoarelor fcu s se zgltie ferestrele pe o distant de doisprezece mile njur. La nceput se ridic att de lin nct prea c mici nu se-nltase. Apoi lu vitez si dispru ca fulgerul nspre nalturi. Presedintele sovietic Antonov urmrea lansarea rachetei de la fereastra unui buncr blindat printr-un binoclu montat pe un trepied. Serghei Comilov si generalul Iasenin se tineau n picioare lng el, urmrind cu atentie comunicarea verbal dintre cosmonauti si cei de la centrul de control al zborurilor. O priveliste impresionant, rosti Antonov aproape cu veneratie. Si o lansare ca la carte, spuse Cornilov. Vor atinge viteza de nscriere pe orbit n numai patru minute. Totul functioneaz perfect? Da, tovarse presedinte. Toate sistemele functioneaz normal. Si s-au nscris pe ruta corect. Antonov urmri limba lung de foc pn ce se pierdu n cosmos. Doar atunci suspin si se ndeprt de telescop. Ei bine, tovarsi, acest adevrat spectacol spatial ar trebui s abat atentia lumii de la urmtorul zbor al navetei americane pe care ei vor s-o plaseze pe noua statie orbital. Iasenin ncuviint si-l strnse de umr pe Cornilov. Felicitri, Serghei. Ai suflat yankeilor o nou victorie, n favoarea Uniunii Sovietice. Nu-i meritul meu, spuse Cornilov. Din cauza mecanicii spatiului cosmic, s-a ntmplat c fereastra noastr spre Lun s-a deschis cu cteva ore naintea celei programate de ei pentru lansare. Antonov privea aerul ca vrjit. Presupun c serviciile de informatii americane nu sunt la curent cu faptul c astronautii nostri nu sunt ceea ce par a fi. Un siretlic desvrsit, spuse Iasenin fr nici o rezerv. Schimbarea a cinci oameni de stiint specialisti n probleme spatiale cu soldati special antrenati, doar cu cteva clipe naintea lansrii, a trecut neobservat. Sper c se poate spune acelasi lucru si despre programul de ultim or prin care am nlocuit echipamentul de cercetare cu armamentul, spuse Cornilov. Vestea a provocat

aproape o revolt n rndul oamenilor de stiint ale cror experimente au fost anulate. Iar inginerii crora li s-a cerut s reproiecteze interiorul statiei, s-o adapteze la noii factori de greutate si s-o compartimenteze pentru pstrarea armelor, s-au nfuriat c nu li s-a explicat de ce era nevoie s aduc aceste modificri de ultim or. Sigur c ceva din nemultumirea lor va ajunge la urechile americanilor. Nu-ti pierde cumptul din pricina asta, spuse Iasenin rznd. Autorittile spatiale americane nu vor bnui nimic pn nu se-ntrerupe legtura cu pretioasa lor baz selenar. Cine e comandantul trupei noastre de asalt? ntreb Antonov. Maiorul Grigori Leucenko, expert n lupta de gheril. Maiorul a repurtat nenumrate victorii mpotriva rebelilor din Afganistan. Garantez personal pentru calittile sale de soldat nenfricat si devotat cauzei. Antonov ncuviint ngndurat: O alegere bun, generale. Suprafata Lunii nu i se va prea mult diferit de pmntul din Afganistan. Nu-ncape ndoial c maiorul Leucenko va conduce aceast operatiune spre o reusit total. Uiti de astronautii americani, generale, spuse Cornilov. Ce-i cu ei? Fotografiile demonstreaz c si ei sunt narmati. M rog s nu fie att de fanatici nct s dezlntuie o lupt serioas n aprarea bazei lor de pe Lun. Iasenin zmbi indulgent: Te rogi, Serghei? Si la cine te rogi? Precis c nu lui Dumnezeu. N-o s-i ajute pe americani cnd or porni la atac Leucenko si oamenii si. Concluzia e evident. Oamenii de stiint nu se pot msura cu soldati profesionisti antrenati s ucid. Nu-i subestima. Asta a fost tot ce-am avut de spus. Destul! spuse Antonov aproape tipnd. S nu mai aud c vorbiti ca niste defetisti. Maiorul Leucenko are dublul avantaj al atacului-surpriz si-al armamentului superior. Peste mai putin de saizeci de ore din acest moment, va ncepe adevrata btlie n spatiul cosmic. Iar eu nu m astept ca Uniunea Sovietic s piard. La Moscova, Vladimir Polevoi era asezat la biroul su din centrala K.G.B-ului aflat n Piata Dzerjinski si citea un raport primit de la generalul Velikov. Nu ridic privirea cnd l auzi intrnd cu pasi mari n ncpere pe Lev Maiski si nici nu-l vzu cum ia loc fr a fi invitat. Maiski avea o fat oarecare, lipsit de expresie si unidimensional, ca si personalitatea sa. Era adjunctul lui Polevoi n fruntea Directoratului principal, bratul operatiunilor cu strintatea din cadrul K.G.B-ului. Relatiile dintre Maiski si Polevoi erau rezervate, ns cei doi se completau unul pe altul. n cele din urm, Polevoi ridic ochii si privi plictisit la Maiski. Vreau o explicatie. Prezenta sotilor LeBaron nu a fost prevzut, spuse Maiski concis. Poate prezenta doamnei LeBaron si-a echipajului ei de cuttori de comori. Dar cu LeBaron ce-a fost? De ce a trebuit Velikov s-l preia de la cubanezi? Generalul s-a gndit c Raymond LeBaron ar putea fi un zlog util pe masa negocierilor cu Departamentul de Stat al SUA dup ndeprtarea fratilor Castro de la putere. Bunele lui intentii ne-au vrt ntr-un joc periculos, spuse Polevoi. Velikov m-a asigurat c LeBaron este detinut n cel mai strict secret si c i se ofer numai informatii false. Si totusi, exist eventualitatea, ct de mic, ca LeBaron s descopere adevrata destinatie a insulei Cayo Santa Maria. Atunci va fi ndeprtat. Si Jessie LeBaron?

Pi cred c ea si prietenii si s-ar putea dovedi utili cnd o s aruncm vina asazisului dezastru la poarta CIA. Velikov sau unul dintre agentii nostri secreti de la Washington au descoperit vreun plan al americanilor de infiltrare a insulei? Nu, rspunse Maiski. A fost verificat echipajul de pe dirijabil si nici unul nu are legtur cu CIA. Sau cu cercurile militare. Nu vreau nici un amestec nedorit, rosti Polevoi ferm. Ne-apropiem cu pasi mari de succes. S-i transmiti ce ti-am spus lui Velikov. O s primeasc ntocmai instructiunile. Se auzi o btaie n us, dup care intr secretara lui Polevoi. Fr a scoate un cuvnt, i ntinse o hrtie si iesi din ncpere. Brusc, fata lui Polevoi se nrosi de mnie. La dracu! Vorbesti de un pericol si el devine realitate. Poftim? Un semnal urgent de la Velikov. Unul dintre prizonieri a evadat. Maiski fcu o miscare nervoas cu minile: Imposibil. Nu exist nici o barc pe Cayo Santa Maria, iar dac e suficient de nebun s plece not, ori se va ineca, ori va pieri mncat de rechini. Oricine ar fi, nu ajunge departe. l cheam Dirk Pitt si, dup prerea lui Velikov, e cel mai periculos din tot grupul. Periculos sau nu... Polevoi i fcu semn s tac si ncepu s msoare camera, cu fata reflectnd o mare agitatie. Nu ne putem permite s avem surprize. Scadenta aventurii noastre cubaneze trebuie devansat cu o sptmn. Maiski cltin capul, dezaprobator: Vasele nu vor ajunge n Havana la timp. Pe de alt parte, nu putem schimba data srbtoririi. Fidel va fi prezent la ceremonie mpreun cu toate oficialittile din guvernul su pentru a lua cuvntul. Rotile masinriei au fost puse n miscare. Nimic nu mai poate modifica momentul stabilit. Rom si Cola trebuie fie rechemati, fie lsati s continue conform planului. Polevoi si frngea minile, nehotrt nc asupra deciziei. Rom si Cola, ce nume idiot pentru o operatiune de asemenea anvergur. Un motiv n plus s continum. Programul nostru de dezinformare s-a pus n miscare si au nceput deja s fie mprstiate zvonuri despre un plan al CIA de distrugere a Cubei. Expresia Rom si Cola este tipic american. Nici un guvern strin nu va bnui c planul a fost elaborat n secret la Moscova. Polevoi ridic din umeri, semn c este de acord: Foarte bine, ns nici nu vreau s m gndesc ce urmri ar avea dac acest individ Pitt scap printr-un miracol si ajunge napoi n Statele Unite. E deja mort, anunt Maiski sigur pe sine. Sunt sigur de asta.

38.
Presedintele bg capul n biroul lui Daniel Fawcett si schit un gest. Nu te ridica. Am vrut doar s stii c urc s iau prnzul cu sotia mea. Nu uitati c avem o ntlnire important cu sefii agentiilor de informatii si cu Doug Oates peste patruzeci si cinci de minute, i aminti Fawcett. Promit c m ntorc la timp. Presedintele se ntoarse si lu liftul pn la locuinta sa personal de la etajul doi al Casei Albe. Ira Hagen l astepta n apartamentul Lincoln. Pari obosit, Ira; Hagen zmbi. Se apropie scadenta. Cum stm? Am descoperit identitatea tuturor celor nou membri ai creierului. Sapte stiu deja unde pot fi gsiti. Doar Leonard Hudson si Gunnar Eriksen rmn n afara plasei ntinse de mine. Nu le-ai luat urma dup episodul de la centrul comercial? Hagen ezit. Nimic de felul unei reusite totale. Statia selenar sovietic a fost lansat n urm cu opt ore, spuse presedintele. Nu mai pot amana lucrurile nici o clip. Dau ordin ca n dup-amiaza asta s fie strnsi membrii creierului, attia cti vor putea fi gsiti. Cu armata sau cu FBI? Nici unii, nici altii. Un vechi tovars de arme din corpul de marin va avea onoarea. I-am dat deja lista noastr cu numele si locul unde poate s-i gseasc. Presedintele se opri si-l privi fix pe Hagen. Spuneai c ai descoperit identitatea tuturor celor nou brbati, Ira, dar n raportul pe care mi l-ai dat nu apar dect opt nume. Hagen pru c face asta mpotriva vointei lui, ns bg mna n buzunarul hainei si scoase o bucat de hrtie mpturit. N-am dezvluit identitatea celui de-al noulea brbat, pentru c am vrut s fiu absolut sigur cine este. Un analizor de voce mi-a confirmat bnuielile. Presedintele lu hrtia din mna lui Hagen, o despturi si citi numele scris pe ea. si scoase ochelarii si sterse preocupat lentilele, de parc nu-i venea s-si cread ochilor. Apoi, vr hrtia n buzunar. Presupun c am stiut de la bun nceput, dar n-am putut s cred n complicitatea lui. . Nu-i judeca aspru, Vince. Oamenii stia sunt niste adevrati patrioti, nici vorb s fie trdtori. Singurul lucru de care se fac vinovati este tcerea pe care au pstrat-o. n cazul lui Hudson si al lui Eriksen. S-au prefcut c sunt morti n toti acesti ani. Gndeste-te la durerea pe care au provocat-o rudelor si prietenilor, lor. Natiunea american nu-i va putea recompensa pentru sacrificiul lor si nici nu va fi capabil s nteleag deplin binefacerile realizrilor acestora. mi dai lectii, Ira? Da, domnule, ti dau lectii. Presedintele bg de seam abia acum lupta interioar a lui Hagen. ntelese c n sufletul prietenului su se ddea o btlie decisiv. Loialitatea lui Hagen era pe muchie de cutit.

mi ascunzi ceva, Ira. N-am s te mint, Vince. Stii unde se ascund Hudson si Eriksen. S zicem c am o bnuial a naibii de solid. Pot s m ncred n tine c ai s-i aduci aici? Da. Esti un bun cercetas, Ira. Unde vrei s ti-i livrez si cnd? Camp David, rspunse presedintele. Ora opt mine dimineat. Vom fi acolo. Nu te pot include si pe tine, Ira. Lucrul pe care trebuie s-l faci tu, Vince, s zicem un fel de rsplat pentru efortul meu, este c-mi datorezi s fiu prezent n final. Presedintele se gndi o clip. Ai dreptate. Mcar att pot s fac. *** Martin Brogan, director CIA; Sam Emmett de la FBI si secretarul de stat Douglas Oates se ridicar n picioare la intrarea presedintelui n sala de ntruniri, cu Dan Fawcett venind n urma lui. V rog, luati loc, domnilor, spuse presedintele zmbind. Urmar cteva minute de discutii nensemnate pn ce Alan Mercier, consilierul n probleme de securitate, si fcu aparitia. mi cer scuze pentru ntrziere, spuse el, lsndu-se grbit s alunece ntr-un scaun. N-am avut timp nici s m gndesc la o scuz plauzibil. Iat un brbat sincer, spuse Brogan rznd. Mi-e sil. Presedintele asez stiloul pe agend. Cum stm cu pactul cubanez? ntreb el, privindu-l pe Oates. Pn nu reusim s ncepem un dialog secret cu Castro, nu putem dect s asteptm, n priz. Exist vreo posibilitate, orict de mic, ca Jessie LeBaron s fi ajuns la el cu ultimul nostru rspuns? Brogan cltin capul. Cred c e foarte ndoielnic s fi stabilit legtura. Sursele noastre de informare n-au scos un cuvnt de cnd a fost doborat dirijabilul. Consemnul este c a murit. Vreo stire de la fratii Castro? Nici una. De la Moscova ce vesti ai? Lupta intern dintre Castro si Antonov amenint ca n curnd s devin ftis, spuse Mercier. Oamenii nostri de la Ministerul cubanez de Rzboi sustin c Fidel Castro amenint s-si retrag trupele din Afganistan. Asa se mai leag lucrurile, spuse Fawcett. Antonov n-o s stea cu minile n sn, s permit ca asa ceva s se ntmple. Emmett se aplec nainte peste mas si-si mpreun minile. Totul a nceput n urm cu patru ani, cnd Castro s-a rugat umilindu-se s fie scutit de plata simbolic a Celor zece miliarde de dolari pe care le datora Uniunii Sovietice si care reprezentau mprumuturi ntoarse si rsntoarse nc din anii 60. A vrut s dea impresia c e un centru economic puternic ntr-un colt de lume si-a trebuit s-i cedeze lui Antonov cnd i-a cerut s trimit trupe n rzboiul din Afganistan. Nu doar cteva mici companii, ci aproape douzeci de mii de oameni. Cte victime a nregistrat CIA n rapoartele sale? ntreb presedintele ntorcnduse spre Brogan.

Cifrele pe care le detinem indic aproape o mie sase sute de morti, dou sute de rniti si peste cinci sute de dispruti. Doamne Dumnezeule, dar asta nseamn peste douzeci la sut. nc un motiv pentru cubanezi s-i deteste pe rusi, continu Brogan. Castro e ca un om care se plimb cu o barc care ia ap. Iar dac America i arunc frnghia de care s se agate, cei de la Kremlin or s-l spulbere. De fapt, oricum vor s-l mture, adug Emmett. Avem vreo idee cnd si n ce fel va avea loc asasinarea lui? ntreb presedintele. Brogan se rsuci n scaun nelinistit. Sursele noastre nu au reusit s descopere si s decodifice nici una din datele preluate de pe satelitii nostri de ascultare care sunt concentrati asupra operatiunii. Doar frnturi si fragmente de Informatii care, puse cap la cap, nu ne ajut s ne facem o idee despre planurile lor. Stiti cine rspunde de ea? insist presedintele. Generalul Piotr Velikov, de la G.R.U., considerat a fi un expert n infiltrarea guvernelor Lumii a treia si manipularea acestora. El a fost artizanul rsturnrii guvernului din Nicaragua n urm cu doi ani. Din fericire, guvernul marxist pe care l-a instalat nu a rezistat. Lucreaz lng Havana? E mai tcut ca mormntul, rspunse Brogan. Imaginea perfect a unui tip care se afl nicieri. Velikov nu a fost vzut n public n ultimii patru ani. Suntem al naibii de siguri c trage sforile dintr-un loc ascuns. Ochii presedintelui se ntunecar. Deci, tot ce stim este o teorie extrem de vag cum c Kremlinul ar plnui s-i asasineze pe Fidel si pe Raul Castro ncercnd s dea vina pe noi, apoi s preia conducerea folosind niste marionete cubaneze care, de fapt, ar primi ordine de la Moscova. S fim seriosi, domnilor, nu pot actiona pe baza unui simplu scenariu . Am nevoie de dovezi. E o poveste care se bazeaz pe fapte reale, explic Brogan. Avem numele cubanezilor care sunt pltiti de sovietici si care asteapt la rnd s pun mana pe putere. informatiile noastre sustin clar intentia Kremlinului de a-i asasina pe fratii Castro. CIA e tapul ispsitor perfect, pentru c poporul cubanez nu a uitat nc ce s-antmplat la Bay of Pigs si mici uneltirile soldate cu un esec ale agentiei de a-l ucide pe Fidel cu ajutorul Mafiei, n timpul administratiei Kennedy. V asigur, domnule presedinte, c eu consider chestiunea aceasta o prioritate. Saizeci de agenti la toate nivelurile fac eforturi de a strpunge vlul de mister de care s-a nconjurat Velikov. Si noi nu putem s ajungem pn la Castro pentru un dialog deschis de intrajutorare... Nu, domnule, rspund, e Oates. Se opune oricrui contact pe cale oficial. Nu-si d seama c s-ar putea s nu mai aib timp? ntreb presedintele. Cred c pluteste n gol, i rspunse Oates.Pe de-o parte, se simte n sigurant, stiind c marea mas a cubanezilor l idolatrizeaz. De fapt putini conductori de natiune pot spune c se bucur de teama respectuoas si de afectiunea de care se bucur el. Totusi, pe de alt parte, nu e capabil s nteleag pe deplin amenintarea grav la adresa vietii si a guvernului su care vine din partea sovieticilor. Deci, ce vreti s-mi spuneti, spuse presedintele grav, este c dac agentii nostri nu reusesc s strpung zidul de securitate sau s strecoare pe cineva n vizuina lui Castro si s-l fac s nteleag situatia realist, n-avem altceva de fcut dect s stm confortabil n fotoliu si s urmrim cum se scufund Cuba prins complet sub dominatia sovietic. Da, domnule presedinte, spuse Brogan. Asta este exact ce ncercam s v spunem.

39.
Hagen hoinrea de parc n-avea nici o treab prin raioanele centrului comercial si se uita cu coada ochiului la mrfurile de pe rafturi. Mirosul de alune prjite i aminti c-i era foame. Se opri lng o gheret vopsit n culori vii si cumpr o pung de arahide rumenite. Ca s-si odihneasc picioarele, se asez pe canapeaua dintr-un raion de aparatur electronic si se uit la cele douzeci de televizoare nsirate pe un perete, toate deschise pe acelasi canal. Imaginile prezentau stirea lansrii, n urm cu o or, din California, a navetei spatiale Getlysburg. De la primul zbor al rachetei din 1981, peste trei sute de oameni fuseser lansati n cosmos, iar, n afara mediilor de informare, se prea c nimeni nu mai acord atentie acestui tip de informatii. Hagen btu magazinele n sus si-n jos, oprindu-se s priveasc ca un gur-casc printr-o fereastr ntr-o cabin n care un disc-jokey schimba discurile pentru statia-local de radio a magazinului. Trecea pe lng o multime de cumprtoare, ns atentia sa se concentra asupra putinilor brbati. Majoritatea preau a fi n pauz de mas, cutnd prin rafturile ngrijit aranjate, de obicei cumprnd primul lucru care le cdea n mn, spre deosebire de femei, care scotoceau peste tot, n dorinta nebuneasc de a gsi ceva mai bun la un pret convenabil. Zri doi brbati care mncau sandvisuri imense la un restaurant cu preparate la minut. Nu aveau nici o sacos de cumprturi si nici nu erau mbrcati ca niste angajati de magazin. Purtau acelasi stil de mbrcminte sport ca si doctorul Mooney de la Laboratorul Pattenden. Hagen i urmri pn ntr-un magazin universal imens. Luar liftul spre subsol si intrar ntr-un coridor n captul cruia se afla un indicator pe care scria: Accesul interzis persoanelor strine. Un beculet de avertizare se aprinse n mintea lui Hagen. Reveni la o tejghea pe care se aflau asezate n stiv o multime de cearsafuri, si scoase haina si-si puse un creion dup ureche. Apoi astept ca vnztorul s fie ocupat cu un client si dup aceea lu o grmad de cearsafuri si se ndrept spre coridor. Trei usi ddeau nspre magazii, dou spre camerele de odihn, iar pe una scria pericol de electrocutare. Ddu de perete ultima us si intr zorit n ncpere. Un paznic uimit asezat la un birou ridic ochii. Hei, nu ai voie s... Asta a fost tot ce-a apucat s spun nainte ca Hagen s-i arunce cearsafurile n cap si s-i aplice n ceaf o lovitur de judo. Mai erau nc doi paznici de la securitatea cldirii n spatele unei a doua usi, iar Hagen i dobor pe amndoi n mai putin de patru secunde. Se ncorda si intr rapid n alt ncpere, n asteptarea unei amenintri. O sut de perechi de ochi l priveau cu o expresie de uimire ftis. Hagen se afla ntr-o ncpere care prea c se lungeste la infinit. De la un zid la altul, era plin de oameni, birouri, computere si echipament de comunicatii. O secund bun rmase acolo, privind aproape fascinat hala imens. Apoi fcu un pas nainte si apuc de brat o secretar ngrozit, ridicnd-o din scaun. Leonard Hudson! trnti el, unde l gsesc? n ochi i lucea teama, ca dou luminite gemene. Art cu capul spre dreapta: B-biroul c-cu usa alb-albastr, se blbi ea. Multumesc foarte mult, spuse el cu un zmbet larg.

Hagen eliber fata si parcurse iute ncperea aglomerat. Fata i era ncruntat de parc ncerca s previn pe oricine ar fi ncercat s-l opreasc ce-l putea astepta. Dar nimeni nu fcu nici cel mai mic gest. Multimea care se adunase se ddea la o parte din calea lui ca Marea Rosie n fata lui Moise. Cnd ajunse la usa albastr se opri, se-ntoarse si mbrtisa dintr-o privire acest adevrat trust de inteligent care era centrul de comunicatii al programului Colonia Jersey. Nu se putu opri s nu-l admire pe Hudson. Alesese un loc perfect si ingenios. Hala fusese amenajat n timpul construirii centrului comercial si, probabil, nu atrsese nici o bnuial. Oamenii de stiint, inginerii si secretarele puteau intra si iesi nestingheriti pierzndu-se printre cumprtori, iar masinile lor se confundau printre sutele de masini parcate. Si statia de radio era o idee genial. Cine ar fi bnuit c transmiteau si primeau cu ajutorul ei mesaje de pe Lun printre discursurile din Topp patruzeci difuzate pentru Colegiul din apropiere? Hagen mpinse usa si intr n ceea ce prea a fi cabina de comand a unui studio. Hudson si Eriksen erau asezati cu spatele la el, privind n sus spre un video monitor imens pe care aprea imaginea unui brbat cu fata si capul complet rase si care se opri la jumtatea propozitiei, iar apoi ntreb: Cine e brbatul din spatele vostru? Hudson arunc o privire peste umr: Bun, Ira. Vocea sa, ca si ochii, erau de gheat; Hagen avu senzatia ciocnirii unor cuburi de gheat. Chiar m ntrebam cnd ai s apari. Intr, spuse Eriksen pe un ton glacial. Ai picat la tanc s vorbesti cu omul nostru de pe Lun.

40.
Pitt iesise deja din apele cubaneze si se nscrisese pe drumul navigabil principal din Canalul Bahama. ns norocul ncepea s-l prseasc. Putinele nave care-i apruser n cmpul vizual nu sesizaser prezenta sa. Un petrolier imens care arbora steagul panamez trecuse pe lng el la nici o mil deprtare. Sttea ridicat att ct putea s nu rstoarne cada si flutur cmasa, ns micuta lui ambarcatiune trecu neobservat de echipaj. S crezi c un ofiter de cart aflat pe punte si-ar fi putut ndrepta binoclul exact spre acel loc si exact n momentul n care cada se ridica din golul unui val pe creasta lui, chiar nainte de a disprea din vedere, era un pariu pe care n-ar fi ndrznit s-l fac nici un parior care se respect. Iar Pitt se vzu obligat s recunoasc adevrul ngrozitor: si construise o ambarcatiune care nu putea fi zrit dect cu mare greutate. Pitt ncepu s fac miscrile mecanic. Picioarele i amortiser din pricina pozitiei n care se strnsese n cada ngust si-n care se afla de peste douzeci de ore de cltorie pe mare; mai mult dect att, frictiunea permanent de fundul dur al czii nu fcuse altceva dect s-i produc bsici care-l usturau. Soarele arztor de la Tropice se abtuse asupra lui, ns, din fericire, era bine bronzat si ultimul lucru de care se temea erau arsurile. Marea continua s fie calm, ns el trebuia s fac eforturi permanente s mentin prora czii deasupra valurilor si-n acelasi timp s scoat apa din ea. Scursese ultimele picturi de benzin n motor si acum umpluse canistrele cu ap de mare pentru a mentine constant greutatea czii. Motorul nu mai putea functiona dect nc cincisprezece-douzeci de minute nainte de a rmne fr combustibil - mai mult nu mai putea spera. Dup care totul avea s se

sfrseasc. Lipsit de control, cada avea s ia ap, iar apoi s se scufunde. ncepu s picoteasc - nu dormise de treizeci si sase de ore. Se lupt din rsputeri s rmn treaz, carmind si scotnd apa din cad, cu brate ca de plumb, cu minile crpate de apa srat. Pitt scruta orizontul neobosit, ns prea c nu va trece nici un vapor prin partea asta a mrii. Ctiva rechini se loviser de fundul czii care se misca ncet; unul fcu greseala s se apropie prea mult de elice si-si prinse coada n ea; fu sfrtecat. Pitt i privi cu detasare. Se gndi prosteste c putea s le ofere o mas bun - doar s deschid gura si s se arunce n mare; poate era mai bine dac se neca. si ddu seama ce gnd nebunesc i trecuse prin minte si, pe dat, l alung. Vntul se pornise din nou. O rafal trecu deasupra sa si depuse ctiva stropi de ap pe fundul czii. Nu era tocmai curat, ns era mai bun dect nimic. Strnse n cusul palmei att ct s bea de cteva ori si, lacom, nghiti apa cu recunostint. Se simti nviorat. Pitt ridic privirea si se uit la cer, nspre apus. Noaptea avea s se lase ntr-o or. Ultima lui scnteie de sperant se stingea o dat cu apusul soarelui. Chiar dac, printr-o minune, s-ar fi mentinut la suprafat, oricum navea cum s fie vzut pe ntuneric. D-mi, Doamne, mintea de pe urm, cuget el. Mcar de s-ar fi gndit s fure o lantern. Brusc, motorul se nec si apoi porni din nou. Eliber crma doar un pic, pe ct putea ndrzni s-o fac, constient c nu-i sttea n putere s amne sfrsitul inevitabil dect cu un minut sau dou. Pitt ncerc s se scuture de dezndejdea care punea stpnire pe el si se ntri, spunndu-si c trebuia s scoat apa att ct l-ar mai tine bratele sau pn cnd srmana ambarcatiune, lipsit de aprare, avea s fie lovit de un val si rsturnat. Goli una din canistre n mare. Cnd cada avea s se scufunde, si spuse el, n-avea dect s foloseasc canistra drept plut si Era hotrt ca, atta timp ct nc mai putea s miste un deget, s nu se dea btut. Credinciosul motor tusi o dat, de dou ori, apoi se stinse. Dup ce, toat noaptea dinainte, i auzise huruitul, Pitt se simti coplesit de linistea care se lsase brusc. Sedea acolo m micuta ambarcatiune a crei soart erapecetluit, pe o mare nepstoare, sub cerul senin, fr nori. Mentinu cada la suprafat nc o or sub lumina amurgului. Era att de ostenit, de epuizat fizic, nct nici nu bg de seam c ceva se miscase, la nici o sut cincizeci de metri de el. *** Comandantul Kermit Fulton se trase de lng periscopul aflat n cabina de comand a submarinului de atac Denver, iar pe chip i se citi o expresie de profund mirare. Privi spre secundul su: Senzorii nostri au stabilit un contact? Secundul rosti ntr-unul din microfoanele aflate n cabin: N-apare nimic pe radar, cpitane. Sonarul a stabilit un contact slab care a ncetat n urm cu un minut. Ce prere aveti? Rspunsul nu veni imediat, iar cpitanul repet ntrebarea. Sonarul zice c sun ca un motor exterior de barc de numai douzeci de cai putere. Se-ntmpl ceva al naibii de ciudat acolo, spuse Fulton. Vreau s verific despre ce e vorba. Micsorati viteza la o treime si virati stnga la cinci grade. si lipi din nou fruntea de lentila periscopului si apropie imaginea. Dup care rosti rar, nc si mai mirat: D ordin s ne ridicm la suprafat.

Ai vzut ceva? l ntreb secundul. ncuviint tcut din cap. Toti cei aflati n cabina de comand l priveau atent pe Fulton asteptnd s vorbeasc. Secundul avu initiativa: Te deranjeaz dac ne spui si nou despre ce este vorba, cpitane? Douzeci si trei de ani pe mare - si eu care credeam c am vzut tot ce se putea vedea, rosti Fulton. Da s m ia naiba, dac nu e un brbat acolo, la o sut de mile de orice fsie de uscat, care st linistit ntr-o cad de baie.

41.
De la disparitia dirijabilului, amiralul Sandecker si prsise biroul. Se cufundase n lucru, ns curnd munca si pierdu ntelesul. Printii si, desi destul de vrstnici, triau nc - la fel fratele si sora. De fapt, Sandecker nu trecuse niciodat printr-o dram personal. n toti anii petrecuti n Marin, se druise cu devotament carierei sale. Nu avusese timp pentru o relatie serioas cu o femeie si avea putini prieteni, majoritatea fcuti printre cei cunoscuti n Marin. Ridicase un zid ntre el si superiori sau subalterni si pstra o cale de mijloc. Tinuse steagul sus pn la cincizeci de ani, ns simtea c bate pasul pe loc. Cnd Congresul a aprobat numirea sa n fruntea Agentiei nationale de studii marine si subacvatice a simtit c revine la viat. Atunci s-a nfiripat prietenia cald cu trei brbati neobisnuiti care-l priveau cu cel mai mare respect, ns nu-l tratau altfel dect pe vecinul de la bar. ncercrile prin care a trecut NUMA si toate proiectele la care au lucrat i-au apropiat si mai mult. Al Giordino, extrovertitul care simtea o plcere nebun s se ofere voluntar pentru cele mai grele proiecte si care-i fura trabucurile scumpe lui Sandecker. Rudi Gunn, hotrt, nici mai mult nici mai putin, s ating perfectiunea cu harul lui organizatoric neegalat si care, s se fi strduit, si tot n-ar fi reusit s-si fac dusmani. Si-apoi, mai era Pitt, cel care, mai mult dect oricine altcineva, reusise s-i renvie lui Sandecker spiritul creator. Curnd se apropiaser att de mult nct prietenia lor avea ceva din relatia tat-fiu. Pitt, cu atitudinea sa neconformist fat de viat, cu spiritul viu si umorul sarcastic, lsa o impresie vie n urma sa, ca trecerea impetuoas a unei comete. De cum intra ntr-o ncpere, parc o nsufletea. Sandecker ncerc fr succes s alunge amintirile care-l asaltau si s se desprind de trecut. Se ls n scaunul de la birou, nchise ochii si se abandon durerii. i pierduse pe toti dintr-o lovitur si asta-l tulbura dncolo de orice nchipuire. Pe cnd sttea cu gndul la Pitt, se aprinse beculetul de la linia sa personal si, n ncpere, se auzi bzitul telefonului. si mas scurt tmplele si ridic receptorul. Jim, tu esti? Am obtinut numrul tu de la un prieten comun din Pentagon. Scuzati-m, eram cu mintea n alt parte. Nu v recunosc vocea. Aici e Clyde, Clyde Monfort. Sandecker deveni atent. Clyde, ce s-a-ntmplat? A ajuns pe biroul meu un mesaj de la submarinele noastre de atac plecate la manevre de debarcare n Jamaica. Si ce legtur au toate astea cu mine? Comandantul submarinului raporteaz c a cules din mare n urm cu douzeci de

minute un naufragiat. Nu st tocmai n obiceiul fortelor noastre de pe submarinele nucleare s ia strini la bord, ns tipul pretinde c lucreaz cu tine si a-nceput s fac scandal cnd cpitanul nu i-a permis s-ti transmit un mesaj. Pitt! Asta e, i rspunse Monfort. sta e numele pe care l-a dat. Dirk Pitt. De unde stii? Slav Domnului! E verificat odat? Da, da, e bona Jide, rspunse Sandecker nerbdtor. Si ceilalti? Altii nu sunt. Pitt era singur n cad. Repet. Cpitanul s-a jurat c era ntr-o cad de baie cu un motor de barc. Cunoscndu-l pe Pitt, Sandecker nu se ndoi o clip de adevrul celor ntmplate. Ct de repede poti aranja s fie luat de un elicopter si adus pe cel mai apropiat aeroport spre a fi transportat la Washington? Stii c nu pot face asta, Jim. Nu pot s-i dau drumul pn cnd nu trage submarinul la chei n portul nostru din Charleston. Asteapt la telefon, Clyde. Sun la Casa Alb de pe alt linie s obtin autorizatia. Tintesti asa de sus? ntreb Monfort nencreztor. Acolo, si chiar mai sus. Poti s-mi spui ce se petrece, Jim? Crede-m pe cuvnt. E mai bine s nu stii. *** Se adunaser cu totii la Casa Alb pentru dineul dat n onoarea primului ministru al Indiei, Rajiv Gandhi, care se afla ntr-o cltorie neoficial n Statele Unite. Actori si lideri politici, sportivi si miliardari si mprtseau opiniile si divergentele de opinii, amestecati ca niste buni vecini care particip la o serbare cmpeneasc ntr-o zi de duminic. Fostii presedinti Ronald Reagan si Jimmy Carter discutau si se purtau cu atta naturalete de parc n-ar fi prsit niciodat aripa de apus a Casei Albe. n picioare, ntr-un colt al ncperii ncrcate de flori, secretarul de stat Douglas Oates depna ntmplri petrecute n timpul rzboiului cu Henry Kissinger, n timp ce fundasul echipei Houston Oilers, campion n supercup, se afla n fata semineului si se uita fix n decolteul Sandrei Malone, vioaia prezentatoare de stiri de la reteaua de televiziune ABC. Presedintele toasta cu primul ministru Gndhi cruia -i prezent pe Charles Murphy, cel care de curnd survolase Antarctica ntr-un balon cu aer cald. Sotia presedintelui se ndrept spre ei, l lu de brat pe sotul su si-l antrena spre ringul de dans al slii de receptie. Un consilier de la Casa Alb prinse privirea lui Dan Fawcett si-i fcu un semn artnd spre us. Fawcett se apropie de el, ascult ce avea s-i spun, apoi se ndrept spre presedinte. Verigile erau bine unse. mi cer scuze, domnule presedinte, ns tocmai a sosit curierul cu un proiect de lege care trebuie semnat nainte de miezul noptii. Presedintele nclin capul, semn c a nteles. Nu exista nici o lege care trebuia semnat. Era codul pentru mesaje de maxim urgent. Se scuz fat de sotia sa si strbtu holul spre un birou particular. nainte de a ridica receptorul, astept ca Fawcett s nchid usa. Aici e presedintele. Amiral Sandecker, domnule. Da, domnule amiral, despre ce este vorba? l am pe comandantul Fortelor navale din Caraibe pe o alt linie. Tocmai m-a

informat c unul dintre oamenii mei care a disprut mpreun cu Jessie LeBaron a fost salvat si se afl pe unul dintre submarinele sale. A fost identificat? E Dirk Pitt. Omul sta, fie este indestructibil, fie - foarte norocos, spuse presedintele, iar n glasul su se simti o not de usurare. Ct de repede poate s ajung aici? Amiralul Clyde Monfort asteapt la telefon pentru a primi autorizarea dumneavoastr pentru transportarea urgent a lui Pitt. Puteti s-mi faceti legtura cu el? O clip, domnule. Urm o pauz de o secund si apoi un declic. Presedintele spuse: Domnule amiral Monfort, m auziti? V aud. mi recunoasteti vocea? Da, domnule, o recunosc. Vreau ca Pitt s ajung la Washington ct mai repede posibil. M-ati nteles? Am nteles, domnule presedinte. Am s m ocup personal. i voi pune la dispozitie un avion al Marinei care-l va aduce la Baza Andrews a Fortelor aeriene nainte de rsritul soarelui. nc ceva, domnule amiral. Nu lsati s se afle nimic despre afacerea asta. Tineti submarinul pe mare si izolati-i pe piloti timp detrei zile si pe oricine se apropie de Pitt la o distant de o sut de metri. Urm un moment de ezitare. Ordinele dumneavoastr vor fi executate. V multumesc. Acum as vrea s vorbesc cu amiralul Sandecker. Sunt aici, domnule presedinte. Ati auzit? Amiralul Monfort va aranja ca Pitt s ajung pe Andrews nainte de rsritul soarelui. M voi duce s-l ntmpin. Perfect. l veti aduce cu un elicopter la cartierul general al CIA de la Langley. Va fi asteptat de Martin Brogan si de reprezentanti ai presedintiei si ai parlamentului de stat pentru a relata ce s-a ntmplat. S-ar putea s nu vin cu nimic care s arunce lumin asupra situatiei. Probabil c aveti dreptate, spuse presedintele obosit. Poate astept prea mult. Presupun c ntotdeauna m astept la prea mult. nchise si oft lung. Se adun putin si bg toate aceste gnduri ntr-un sertar al mintii urmnd s mediteze asupra lor mai trziu. Era o tehnic pe care orice presedinte ajungea s-o stpneasc mai devreme sau mai trziu. A trece de la momente de criz la lucruri de rutin si-apoi din nou la criz, ca si cnd ai fi actionat un buton era o necesitate care mergea mn n mn cu postul de presedinte. Fawcett cunostea strile presedintelui si astepta rbdtor. n cele din urm, spuse: Poate n-ar fi o idee rea dac as asista si eu la ntrevedere. Presedintele ridic privirea spre el si-l fix cu tristete: Ai s mergi cu mine la Camp David mine n zori de zi. Fawcett pru surprins. n agenda dumneavoastr nu se afl nici o referire la un drum la Camp David. Mare parte a diminetii este ocupat cu discutiile fixate cu diversi lideri ai Congresului asupra noului buget. Vor trebui s astepte. Mine am o ntlnire mult mai important. n calitatea mea de sef al personalului, mi pot permite s ntreb cu cine veti purta discutii?

Cu un grup de brbati care-si spun creierul. Fawcett fcu ochii mari si-l privi fix pe presedinte, iar gura i se strnse usor. Nu nteleg. Ar trebui s ntelegi, Dan. Dumneata esti unul dintre ei. nainte ca Fawcett s-si revin din buimceal si s-i poat rspunde, presedintele iesise din birou si se altura invitatilor la dineu.

42.
Zgomotul surd pe care-l fcu trenul de aterizare la contactul cu pista l trezi pe Pitt. n afara avionului cu dou motoare cu reactie al Marinei cerul era nc ntunecat. Prin hubloul mic, vzu prima gean de lumin strpungnd ntunericul si anuntnd o nou zi. Bsicile pe care i le fcuse frictiunea de cad l mpiedicaser s stea normal n scaun, asa nct trebuise s doarm ncovrigat pe o parte. n general, se simtea ngrozitor si i era sete de altceva dect de cantittile interminabile de suc de portocale care-i fuseser pompate n stomac de medicul grijuliu de pe submarin. Se ntreb ce-ar fi fcut dac s-ar fi ntmplat s se mai ntlneasc vreodat cu Gly. Pedepsele ngrozitoare pe care si le imagina pentru el i se preau prea blnde. l obseda gndul agoniei la care erau supusi Jessie, Giordino si Gunn. Avea un sentiment de vinovtie c reusise s evadeze. Zgomotul motoarelor cu reactie ncet si de-abia atunci se deschise usa. Cobor teapn scara avionului si cnd ajunse jos fu mbrtisat de Sandecker. Amiralul ddea rareori mna cu cineva, iar dovada asta neasteptat de afectiune l lu pe Pitt prin surprindere. Bnuiesc c vorba aia - as da orice s stiu ce gndesti - este valabil n cazul tu, spuse Sandecker rgusit, gsindu-si cu greu cuvintele. Bine c n-am murit, i rspunse Pitt, zmbind. Sandecker l lu de brat si-l conduse la o masin care-i astepta. Te asteapt la cartierul general al CIA de la Langley s-ti pun ntrebri. Pitt se opri brusc: Toti sunt n viat, anunt el scurt. n viat? ntreb uimit Sandecker. Toti? Sunt prizonieri ai rusilor, torturati de unul care a trecut la ei. Pe fata lui Sandecker se citea c nu ntelege nimic. Ai fost n Cuba? Pe una din insulele ei, explic Pitt. Trebuie s-i anuntm pe rusi c am scpat ct mai repede si s-i oprim s... Ia-o mai ncet, l ntrerupse Sandecker. Nu te mai pot urmri. Pentru moment, mai bine am astepta s ajungi la Langley si s le spui lor toat povestea. Cred c-ai dat peste o min de aur si te-ai ntors cu bratele ncrcate. Ct timp dur zborul, peste oras ncepu s plou. Pitt privea prin parbrizul de plexiglas la cei dou sute nousprezece acri de teren mpduriti care se ntindeau n jurul cldirii imense de beton si marmur gri, cminul armatei de muschetari ai Americii. Privit de sus, cldirea prea pustie, nu se vedea nici tipenie de om miscndu-se pe pmnt. Pn si parcarea era pe sfert goal. Singura siluet omeneasc pe care o zri Pitt era statuia celebrului spion al natiunii, Nathan Hale, care fcuse greseala de a se lsa prins si fusese spnzurt. Pe rampa de aterizare a elicopterului i asteptau, cu umbrelele deschise, doi oficiali de la CIA, mai n vrst. Intrar cu totii grbiti n cldire, iar Pitt si Sandecker fur invitati

ntr-o sal mare de ntruniri. Erau prezenti acolo sase brbati si o femeie. Martin Brogan se ndrept spre Pitt, i strnse mna si apoi fcu prezentrile. Pitt ddu din cap n semn de salut cnd fcu cunostint pe rnd cu fiecare, ns uit pe loc numele lor. Brogan spuse: Aud c ati avut o cltorie plin de peripetii. n nici un caz una pe care s o recomand turistilor, rspunse Pitt. Doriti s mncati sau s beti ceva? i propuse Brogan politicos. O cafea, poate chiar un mic dejun? Dac s-ar gsi o sticl rece de bere... Desigur. Brogan ridic receptorul si rosti cteva cuvinte. Soseste imediat. Sala de conferinte era amenajat simplu, dup canoanele oricrui birou. Peretii erau bej, o nuant oarecare, la fel si covorul, dar mobila arta de parc iesise dintr-un magazin cu reduceri de pret. ncperea nu era nsufletit de nici un tablou, de nici un obiect decorativ. O camer a crei unic destinatie era aceea de a servi drept spatiu de lucru. Lui Pitt i se oferi un scaun din capul mesei, ns refuz. Nu era nc pregtit s se aseze. Toti ochii erau atintiti asupra lui si, curnd, ncepu s se simt ca un animal captiv la grdina zoologic ntr-o dup-amiaz de duminic. Brogan zmbi destins. V rugm s o luati de la nceput si s ne povestiti ce-ati remarcat si ce-ati auzit. Relatarea dumneavoastr va fi nregistrat si apoi transcris. Dup aceea, v vom pune cteva ntrebri. V convine s procedm asa? Sosi si berea. Pitt sorbi lung, se destinse la rndul lui si ncepu s relateze faptele din momentul decolrii de la Key West si pn cnd zrise, nebun de fericire, submarinul iesind la suprafat la numai ctiva metri de cada care ncepuse s se scufunde. Nu omise nimic si povesti de-a fir-a-pr, amintind toate amnuntele, indiferent ct de lipsite de important puteau prea. Povestirea i lu aproape o or si jumtate, ns a fost ascultat fr ntreruperi si nimeni nu i-a pus ntrebri. Cnd, n sfrsit, termin se asez cu grij pe un scaun, cci l durea corpul peste tot, si-ii privi calm pe ceilalti cum verific notitele luate. Brogan propuse o scurt pauz n care au fost aduse fotografii fcute din aer ale insulei Cayo Santa Maria, dosarul lui Velikov si al lui Gly si copii dup transcrierea nregistrrii. Dup ce le-au studiat pret de patruzeci de minute, Brogan initie tirul de ntrebri lansnd-o pe prima: Ati avut arme cu voi pe dirijabil. De ce? Planurile asupra locului n care se afl epava Cyclops indic faptul c s-a scufundat n apele cubaneze. Ni s-a prut firesc s avem la noi un scut antiglont si un lansator de proiectile n caz c trebuie s ne aprm. Desigur, v dati seama c atacul dumneavoastr neavizat asupra elicopteruluipatrul cubanez constituie o nclcare a politicii statului nostru. Cuvintele fuseser rostite de un tip despre care Pitt si amintea c lucreaz la Departamentul de stat. Eu am respectat legea suprem, spuse Pitt zmbind tios. Si care ar fi legea asta, dac-mi permiteti s ntreb? Vine din vestul slbatic, ceva ce se numeste autoconservare. Dac nu m-nsel, cubanezii au deschis focul, au tras cam o sut de reprize, si-abia apoi i-a spulberat Al Giordino. Brogan zmbi. Pitt era un tip care-i mergea la suflet. Ceea ce ne-ar interesa pe noi este s faceti o descriere a instalatiei rusesti de pe

insul. Spuneti c nu-i pzit. Singurii gardieni pe care i-am vzut la sol sunt stationati la intrarea n zona ngrdit. Nu patruleaz nici un soldat pe drumuri sau pe plaj. Singura lor msur de securitate e gardul electrificat. Asta explic de ce n imaginile luate cu infrarosu nu apare nici un semn de activitate, spuse un analist care studia atent niste fotografii. Nu e n firea rusilor s nu fac caz de ceva, rosti un alt personaj important de la CIA. Aproape invariabil transpir cte un secret pzit cu strsnicie pentru c exagereaz msurile de securitate. Nu e cazul acum, spuse Pitt. Au preferat extrema cealalt si asta s-a dovedit a fi n favoarea lor. Generalul Velikov a fcut afirmatia c este cea mai important baz militar din afara granitelor Uniunii Sovietice. Constat c nimeni de la agentia voastr nu stia nimic si nici nu bnuia mcar existenta ei. Recunosc c am fost trasi pe sfoar, spuse Brogan. Cu conditia ca tot ce ne-ati relatat s fie adevrat. Pitt i arunc o privire glacial, apoi se ridic cu greutate de pe scaun si se ndrept spre us. E-n regul, fie cum spuneti voi: eu am mintit. Si multumesc pentru bere. Pot s v ntreb unde plecati? Convoc o conferint de pres, spuse Pitt adresandu-i-se lui Brogan direct. n fond, eu pierd timp s v ajut pe voi. Cu ct anunt mai repede c am evadat si cer eliberarea sotilor LeBaron, a lui Gunn si a lui Giordino, cu att mai repede va fi obligat Velikov s opreasc maltratarea si executarea lor. Se asternu o tcere grea. Nici unuia din cei prezenti la masa de discutii nu-i venea s cread c Pitt pleac, nici unuia cu exceptia lui Sandecker. Amiralul sedea la mas si zmbea triumftor de parc cstigase lozul cel mare. Mai bine ti-ai bga mintile n cap, Martin. Tocmai vi s-a servit pe tav o informatie de important vital, si dac nimeni din ncperea asta nu-si d seama despre ce e vorba, mi permit s v Sugerez s schimbati tactica. Poate c Brogan era un tip plin de sine si cam dur, ns prost nu era deloc. Se ridic grbit si-l opri pe Pitt la us. S iertati un btrn irlandez care s-a prjit de-attea ori n viata lui. Dup treizeci de ani n meseria asta, oricine poate s devin Toma Necredinciosul. V rugm s ne ajutati s punem cap la cap piesele din povestirea dumneavoastr. Apoi, sigur, vom discuta ce se poate face pentru sotii LeBaron si pentru prietenii dumneavoastr. Are s v coste nc o bere, spuse Pitt. Brogan si ceilalti ncepur s rd. Gheata fusese spart, iar ntrebrile ncepur s curg n avalans. Acesta e Velikov? ntreb un analist ridicnd o fotografie. Da, generalul Piotr Velikov. Vorbeste o englez cu accent american ca la carte. Aproape era s uit, are dosarul meu, pn si un profil al personalittii. Sandecker se uit la Brogan. Se pare c Sam Emmett are o crtit la serviciul de dosare al FBI. Brogan zmbi sarcastic. Sam n-o s se bucure cnd o s afle. S-ar putea scrie o carte despre isprvile lui Velikov, spuse un brbat vnjos asezat n fata lui Pitt. Dup ce o s terminm, mi-ar plcea s-mi faceti o descriere a personalittii

lui. De-abia astept, spuse Pitt. Si acesta este anchetatorul cu pumn de fier, Foss Gly? Pitt ddu din cap la vederea celei de-a doua fotografii. n poz pare cu zece ani mai tnr, da el este. Mercenar american, nscut n Arizona, spuse analistul. Spuneati c v cunoasteti dinainte? Da, n timpul proiectului mprteasa Irlandei, n cutarea Tratatului nordamerican. Cred c v aduceti aminte. Brogan ncuviint dnd din cap: ntr-adevr, mi amintesc. Revenind la amplasarea instalatiei, spuse femeia. Cte nivele are constructia? Dup indicatorul liftului, cinci, toate subterane. Aveti idee ce suprafat are? Tot ce-am vzut au fost celula mea, coridorul, biroul lui Velikov si garajul. Ah, da, si mai este si intrarea n ncperile de la nivelul solului, decorate n stil spaniol. Grosimea peretilor? Cam jumtate de metru. Starea constructiei? Bun. Nu exist fisuri n beton. Tipul vehiculelor din garaj? Dou camioane militare. Restul, vehicule pentru constructii - un buldozer, o betonier si un elevator. Femeia ridic privirea de pe carnet. Poftim? Ce e ultimul? Un elevator, explic Pitt. Un camion special cu platform telescopic pentru lucru la nltime. E folosit de lucrtorii de la telefoane care repar firele si de cei care taie crengile si se catr n pomi. Dimensiunea aproximativ a antenei parabolice? E greu de spus, era ntuneric. Cu aproximatie, lungimea trei sute de metri, ltimea dou sute. E ridicat la pozitia de functionare de niste brate hidraulice camuflate pentru a da impresia c sunt palmieri. Grilaj sau solide? Grilaj. Conexiuni, bransamente, relee? N-am vzut, ns asta nu nseamn c nu exist. Brogan urmrise dialogul fr s intervin. Acum ridic ns mna si se uit la un brbat asezat la jumtatea mesei. Ce scoti din asta, Charlie? Nu am suficiente, detalii tehnice ca s pot trage concluzia corect. ns, exist trei posibilitti. Unu - poate fi o statie de ascultare capabil s intercepteze convorbiri telefonice, radiotransmisiuni si semnale radar pe ntreg teritoriul Statelor Unite. Doi - un dispozitiv foarte puternic de distrugere instalat acolo n asteptarea momentului crucial, de felul unui distrugtor dintr-o singur lovitur care actioneaz imediat dup ce este activat, capabil s spulbere sistemul nostru vital de comunicatii militare si comerciale. A treia posibilitate este c ar putea avea capacitatea s transmit informatii false prin strpungerea sistemelor noastre de comunicatii. Ceea ce m nelinisteste cel mai mult este c dimensiunile sale si felul n care este construit ar putea foarte bine acoperi cele trei functii n acelasi timp. Muschii fetei lui Brogan se ncordar. Faptul c o astfel de instalatie si o operatiune

de spionaj supersecret fuseser montate la nici dou sute de mile de coasta Statelor Unite nu avea cum s-l ncnte pe seful Agentiei Centrale de Informatii. Dac tot vorbim despre ce-i mai ru, atunci, ce-ar putea s fie? Mi-e team c avem de-a face cu o instalatie electronic avansat si extrem de puternic capabil s intercepteze comunicatiile telefonice si radio pe care le temporizeaz apoi pentru a permite sintetizorilor de ultim generatie s imite vocile vorbitorilor si s modifice astfel mesajul. Ai fi uimit s vezi cum sunt manipulate propriile tale cuvinte la telefon si cum ajung altfel la interlocutorul tu fr mcar s-ti dai seama de schimbare. De fapt, Agentia National pentru Securitate are instalat acelasi tip de echipament la bordul unui vas. Deci, rusii ne-au ajuns din urm, spuse Brogan. Tehnologia lor s-ar putea s fie mai putin elaborat, dar se pare c ne-au luat-o cu un pas nainte n ceea ce priveste scara la care au construit-o. Femeia ridic din nou ochii spre Pitt: Spuneati c insula este aprovizionat de pe submarin. Asa mi-a spus Raymond LeBaron. Si din putinul pe care l-am vzut eu, se pare c la trm nu e amenajat nici un port. Sandecker se juca cu un trabuc, ns nu-l aprinse. ndrept un capt spre Brogan. Se pare c sovieticii si-au dat, de data asta, toat silinta s-i pun pe-o pist gresit pe oamenii ti care supravegheaz Cuba, Martin. n timpul anchetei mi-am dat seama c rusii se temeau c au fost descoperiti. Velikov pretindea c suntem agenti n solda voastr. Nici nu pot s-l acuz pe ticlos, spuse Brogan. Probabil c aparitia voastr i-a socat al naibii de ru. Domnule Pitt, puteti face o descriere a persoanelor care participau la dineu n momentul n care ati intrat? ntreb un brbat cu fata blnd de persoan studioas, mbrcat ntr-un pulover de culoarea argilei. Pot spune cu aproximatie c erau prezenti saisprezece femei si dou duzini de brbati. Am auzit eu bine? Ati spus femei? Da. Ce tip de femei? ntreb femeia din ncpere. Pitt se vzu obligat s ntrebe: Ce ntelegeti prin tip? Stiti dumneavoastr, rspunse ea serios. Neveste, femei singure sau femei usuratice. Sigur nu erau prostituate. Majoritatea purtau uniform, probabil fceau parte din personalul lui Velikov. Iar cele care aveau verighete probabil erau nevestele civililor si ofiterilor cubanezi prezenti la petrecere. Oare ce dracu o fi n mintea lui Velikov? ntreb Brogan fr a se adresa cuiva anume. Cubanezii nsotiti de nevestele lor la o instalatie strict secret? Nu mai nteleg nimic. Sandecker si cobor gnditor privirea pe mas. Ba eu nteleg, dac Velikov foloseste insula Cayo Santa Maria n alt scop dect spionajul electronic. Ce vrei s spui, Jim? ntreb Brogan. Insula ar putea constitui o baz perfect de actiune n cazul n care ar vrea s nlture guvernul lui Castro. Brogan l privi mirat: De unde ai mai scos-o si pe asta? M-a pus la curent presedintele, spuse Sandecker semet.

nteleg. Era clar ns c Brogan nu pricepea nimic. Ascultati, mi dau seama c toate astea sunt de o extrem important, spuse Pitt, ns fiecare minut pe care-l petrecem aici fcnd speculatii i apropie pe Jessie, Al si Rudi si mai mult de moarte. Sper c ati nteles, oameni buni, c trebuie s-i salvm. Puteti s le transmiteti rusilor c sunteti la curent cu detentia lor pentru c eu am scpat si v-am spus totul. Cererea lui Pitt fu ntmpinat de o tcere nefireasc. Nimeni, n afara lui Sandeker, nu se uit la el. n special cei de la CIA i evitau privirea. mi pare ru, spuse Brogan rece, ns nu cred c ar fi o miscare inteligent. Sandecker l fulger cu o privire ncrcat de mnie: Ai grij ce spui, Martin. Stiu c n mintea ta se naste un plan machiavelic. Dar te previn, amice, mi datorezi salvarea lor, eu n-o s-mi las prietenii s fie aruncati hran la rechini. Noi ne gndim la un joc cu miz mai mare, spuse Brogan. S-ar putea s fie n avantajul nostru s nu-i spunem lui Velikov nimic. Si astfel s sacrificati cteva vieti omenesti pentru o misiune riscant de spionaj? spuse Pitt cu amrciune. Nu sunt de acord. V rog s m ascultati o clip, si pleda Brogan cauza. Sunt gata s lansez o poveste prin care s le spun rusilor c stiu c sotii LeBaron si cei de la NUMA sunt n viat. Apoi i vom acuza c-i tin prizonieri la Havana. Cum o s nghit Velikov o gogoas ca asta? O s miroas imediat. Nici nu m astept s cread. Doar nu e cretin. Are el miros s-si dea seama c e ceva putred aici; dar se va ntreba ct stim despre insul. Dar asta-i tot ce poate s fac s-si pun ntrebri. Vom tulbura si mai mult apele pretinznd c informatiile noastre sunt sustinute de fotografiile n care apare barca voastr pneumatic aruncat la mal la insula mare a Cubei. O s uite o vreme de captivii nostri pentru c va fi prea ocupat s fac pronosticuri. Piesa de rezistent va fi povestea cu descoperirea cadavrului lui Pitt de ctre un pescar. Ce dracu vii s propui aici? ntreb Sandecker. Nu m-am gndit nc foarte bine, recunoscu Brogan, ns ideea ar fi s-l trimitem din nou pe Pitt pe insul. *** De ndat ce lu sfrsit discutia cu Pitt, Brogan se ntoarse n birou si puse mana pe telefon. Apelul lui trecu prin filiera obisnuit de legturi tampon, ns n cele din urm presedintele rspunse la telefon. Te rog s fii scurt, Martin. Tocmai plecam spre Camp David. Am terminat interogatoriul lui Dirk Pitt. A venit cu informatii interesante? Pitt ne-a dat datele care ne ajut s ne infiltrm, asa cum am discutat. Cartierul general al lui Velikov? Ne-a dus direct la surs. Ati fcut o treab bun. Acum oamenii dumitale pot lansa operatiunea de infiltrare. Cred c ar fi mai indicat o solutie de durat. Vrei s spui c veti face cunoscut amenintarea prin intermediul presei din ntreaga lume? Nu. Trebuie s mergem acolo si s distrugem Baza.

43.
Dup ce a ajuns la Camp David, presedintele a luat un scurt dejun frugal. Vremea era neobisnuit de cald pentru acea perioad a anului, asa c era mbrcat doar n pantaloni din bumbac si ntr-un tricou cu maneci scurte. Sttea ntr-un scaun cu brate si tinea n poal cteva bibliorafturi cu dosare continnd povestea vietii membrilor creierului. Studia totul atent. Dup ce citi ultimul dosar nchise ochii, cntrind ce si cum s le vorbeasc brbatilor care-l asteptau n sufrageria principal. Hagen intr n ncpere si astept linistit pn ce presedintele deschise ochii. Eu sunt gata; astept s-mi spui cnd ncepem, Vince. Presedintele se ridic ncet de pe scaun. Poate c-ar fi mai bine s-i dm drumul chiar acum. Asteptau asezati n jurul mesei mari dup cum i invitase s ia loc presedintele. Nu erau pziti pentru c nu era nevoie Erau toti persoane respectabile fr nici o intentie criminal. Se ridicar n picioare manifestndu-si respectul cuvenit la intrarea presedintelui, ns acesta le fcu semn s ia loc. Erau de fat opt persoane. Generalul Fischer, Booth, Mitchell si Busche sedeau pe o latur a mesei n fata lui Eriksen, a senatorului Porter si a lui Dan Fawcett. Hudson era asezat singur la capul mesei. Nu lipsea dect Raymond LeBaron. Erau mbrcati neconventional si stteau asezati comod si relaxat de parc erau niste juctori de golf la clubul lor; nu se citea mici urm de tensiune pe fetele lor si preau foarte siguri pe ei. Bun dimineata, domnule presedinte, l salut bine dispus senatorul Porter. Crui fapt datorm onoarea acestei convocri misterioase? Presedintele si drese vocea: Cu totii stiti de ce ati fost adusi aici. Asa c nu trebuie s ne prefacem. Nu cumva vreti s ne felicitati? ntreb Clyde Booth sarcastic. Onorurile vor fi sau nu acordate. Depinde. De ce? ntreb brutal Gunnar Eriksen. Eu cred c stiu unde bate presedintele, spuse Hudson. Vrea s ne cear binecuvntarea pentru a le permite rusilor s cear o mprtire a Lunii. Asta, si s recunoasteti c ati provocat o exterminare n mas. Zarurile fuseser aruncate. Stteau acolo cu ochii larg deschisi, ca niste pesti n congelator, fixndu-l pe presedinte. Senatorul Porter, iute la minte, lans primul atacul. O executie n stilul gangsterilor sau ceva de felul otrvire ca n Arsenic si dantel? Dac-mi permiteti o ntrebare, domnule presedinte, ce naiba vreti s spuneti? O chestiune mrunt care se refer la moartea a nou cosmonauti sovietici. Cei care au disprut n primele misiuni Soiuz? ntreb Dan Fawcett. Nu, rspunse presedintele. Cei nou rusi care au fost ucisi pe sondele lunare Selenos. Hudson se prinse de tblia mesei si l privi de parc fusese electrocutat. Navele Selenos nu aveau oameni la bord. Asa au vrut rusii s cread ntreaga lume, numai c n realitate fiecare avea cte trei oameni. Unul din echipaje se afl n congelator la morga spitalului Walter Reed, asta dac v intereseaz s vedeti ce a mai rmas din ei.

Nici unul dintre ei nu se asteptase la asa ceva. Se considerau persoane cu o moralitate impecabil, cetteni care nu fceau altceva dect s lucreze pentru binele trii. Ultimul lucru pe care s-ar fi asteptat s-l vad privindu-se n oglind era imaginea unui ucigas cu snge rece. Deci a spune c presedintele i avea acum la degetul mic ar nsemna o descriere palid a situatiei. Hagen asculta fascinat. Auzea acum pentru prima oar toate astea. Dac m urmriti, continu presedintele, mi voi permite s prezint faptele si cteva speculatii personale. Voi ncepe prin a spune c dumneavoastr si colonistii de pe Lun ati pus la punct o oper incredibil. V felicit pentru perseverenta si geniul de care ati dat dovad si sunt convins c ntreaga lume o va face n sptmnile viitoare. Cu toate acestea, ati comis din nesbuint o eroare ngrozitoare care ar putea umbri si pta realizarea dumneavoastr. n zelul dumneavoastr de a zbura printre stele si constelatii ati uitat de existenta Tratatului international privind spatiul cosmic care legifereaz toate activittile de pe Lun, ratificat de Statele Unite, Uniunea Sovietic si nc alte trei tri n 1984. Apoi ati actionat pe cont propriu pretinznd c Luna v apartine, c sunteti suveranii ei si, fireste, vorbesc la figurt, ati plantat indicatoare de felul Strinii vor fi mpuscati. Chiar v-ati tinut de cuvnt distrugnd trei sonde lunare sovietice. Una dintre ele, Selenos 4, a reusit s revin pe Pmnt n jurul cruia a gravitat timp de optsprezece luni pn ce a fost restabilit legtura. Inginerii spatiali sovietici au ncercat s-o repun la sol n stepele din Kazahstan, ns naveta era avariat si s-a prbusit undeva lng Cuba. L-ati trimis pe Raymond LeBaron deghizat n cuttor de comori s-o gseasc naintea rusilor. Trebuiau sterse urmele care puteau s vorbeasc despre amestecul colonistilor dumneavoastr. Cubanezii v-au luat-o ns nainte, au gsit naveta scufundat si au scos-o la suprafat. Nu v-ati dat seama de asta dect acum, iar rusii nc nu stiu nimic. Doar dac... Presedintele fcu o pauz: Doar dac Raymond LeBaron nu a dezvluit rusilor sub tortur existenta Coloniei Jersey. Sunt informat din surse sigure c a fost capturt de cubanezi si predat serviciilor de spionaj militar, G.R.U. Raymond n-o s sufle o vorb, spuse Hudson cuprins de manie. Poate c nici nu e nevoie s vorbeasc, rspunse presedintele. n urm cu o or, analistii de informatii crora le-am cerut s examineze nc o dat semnalele sovietice primite din cosmos n cursul zborurilor de revenire pe orbit ale lui Selenos 4 au descoperit c s-au transmis date despre suprafata Lunii de pe navet la o statie de interceptare terestr de pe insula Socotra, de lng Yemen. ntelegeti care ar putea fi consecintele, domnilor? ntelegem ce vreti s spuneti. Vorbise generalul Fischer pe un ton preocupat. Sovieticii s-ar putea s aib probe vizuale ale existentei Coloniei Jersey. Da, si probabil c le-au pus cap la cap si Si-auimaginat c oamenii dumneavoastr de acolo au legtur cu distrugerea navetelor Selenos. S fiti siguri c vor plti cu aceeasi moned. Nu vor exista convorbiri pe firul direct cu Moscova, mici mesaje strecurate pe canalele diplomatice, nici cuvntri prin TASS sau n Pravda. Lupta pentru cucerirea Lunii se va da n secret si nici una din prti nu va scoate o vorb. Si acum, dac e s tinem scorul, v anunt, domnilor, c ati initiat un rzboi pe care s-ar putea ca nimeni s nu-l mai poat opri. Brbatii asezati n jurul mesei erau socati si tulburati, ametiti si furiosi. Furiosi doar pentru c cntriser gresit un eveniment care depsea puterea lor de previziune. Le trebuir cteva minute ca s accepte adevrul teribil. Vorbeati despre faptul c rusii or s se rzbune, domnule presedinte, spuse

Fawcett. Aveti informatii c acest lucru se va ntmpla? Puneti-v n pielea rusilor. Statia lor lunar Selenos 8 a fost lansat cu o sptmn naintea plecrii voastre. Dac eu as fi presedintele Antonov as ordona ca misiunea s se transforme dintr-o explorare cu caracter stiintific ntr-o operatiune militar. N-am nici cea mai mic ndoial c n momentul n care Selenos 8 atinge solul lunar, deci peste exact douzeci de ore, o echip special de comando va ncercui si va ataca Colonia Jersey. Si-acum, as vrea s aflu de la dumneavoastr, domnilor, dac baza are resurse s se apere. Generalul Fischer l privi pe Hudson, apoi se ntoarse spre presedinte. Nu-mi dau seama. Niciodat nu am luat n calcul eventualitatea unui atac armat asupra coloniei. Din cte mi-amintesc, singurele arme sunt dou pistoale-mitralier si un lansator de rachete. Si cnd trebuie s prsiti dumneavoastr Luna? Ar trebui s se ridice de la sol n treizeci si sase de ore, rspunse Hudson. Sunt curios s aflu cum intentioneaz s ntre n atmosfera Pmntului? spuse presedintele. Cu sigurant c vehiculul lor lunar nu are capacitatea asta. Hudson zmbi. Vor veni la baza spatial Kennedy de la Cape Canaveral la bordul rachetei. Presedintele oft. Gettysburg. Cum de nu m-am gndit la asta? E deja tras pe rampa de lansare a statiei noastre spatiale. Echipajului nu i s-a spus nc nimic, spuse Steve Busche de la NASA, ns dup ce vor trece peste socul provocat de aparitia n spatiu a colonistilor nostri pe un vehicul de transport lunar, cred c vor fi mai mult dect ncntati s ia la bord ctiva pasageri n plus. Presedintele tcea si-i privea acum pe membrii creierului cu o expresie brusc posomort. Chestiunea fierbinte cu care ne confruntm, domnilor, este dac colonistii vor reusi s scape cu viat si s fac acest voiaj.

44.
Si credeti c o s scpati usor din asta? ntreb Pitt. Colonelul n rezerv Ramon Kleist de la Corpul de Marin al Statelor Unite se rsuci pe clcie si-si frec spatele cu un baston. Da, atta timp ct ne putem retrage toat unitatea, lund cu noi si rnitii, se cheam c misiunea a fost dus la bun sfrsit cu succes. E o operatiune prea complicat ca s ne facem iluzii c o s ias ca la carte, spuse Pitt. Distrugerea bazei si a antenei, plus uciderea lui Velikov si a oamenilor si sun c vrem s ne ntindem mai mult dect ne e plapuma. Observatiile dumneavoastr ca martor ocular si probele oferite de fotografiile secrete luate de la bordul avioanelor noastre puse cap la cap ne vor ajuta s elaborm cu usurint un plan de aprare. Din cti oameni este format echipa? ntreb Pitt. . Treizeci si unu, incluzndu-v si pe dumneavoastr. Rusii or s descopere c cineva a aflat de existenta bazei lor secrete si o s v treziti ntr-un viespar. Face parte din plan, spuse Kleist detasat.

Kleist se tinea btos, iar pieptul ameninta s ias prin cmasa nflorat. Pitt presupuse c era un brbat care se apropia de saizeci de ani. Era un mulatru nscut n Argentina. Unicul copil al unui fost ofiter SS care fugise din Germania la terminarea . rzboiului si-al fiicei unui diplomat libian. Trimis la o scoal particular din New York, se hotrse s renunte la studii n favoarea unei cariere n Marin. Si eu care credeam c exist o ntelegere nescris ntre CIA si K.G.B: noi i crutm pe agentii vostri atta timp ct i crutati si voi pe-ai nostri. Colonelul i arunc lui Pitt o privire nevinovat. Oare ce v-a fcut s credeti c noi vom face porcrii? Pitt nu-i rspunse, ns l fix asteptnd. Misiunea va fi condus de Fortele speciale de securitate cubaneze, i explic el. Echivalentul trupelor noastre SEAL. De fapt, ca s fiu cinstit, vor fii transfugi cubanezi antrenati serios pentru misiuni speciale mbrcati n uniforme de lupt cubaneze. Pn si lenjeria de corp si sosetele lor sunt procurate din Cuba. Ceasurile, armele si echipamentul de lupt sunt de fabricatie sovietic. Si ca s salvm toate aparentele, debarcarea pe insul se va face dinspre Cuba. Totul e curat si bine pus la punct. ncercm s fim eficienti. Si dumneavoastr veti conduce misiunea? Kleist zmbi. Nu, sunt prea btrn s mai particip la astfel de aventuri. Echipa de asalt va fi condus de maiorul Angelo Quintana. l veti ntlni la baza noastr de la San Salvador. Eu o s v astept prin apropiere pe un SPUT. Vreti s repetati? Transportor subacvatic pentru misiuni speciale, i rspunse Kleist. E un vas construit anume pentru operatiuni de acest fel. Putini stiu de existenta lui. O s vedeti ce interesant este. Dar eu nu sunt tocmai apt de lupt. Ceea ce va trebui s faceti dumneavoastr Este s-i introduceti pe oamenii mei n incinta bazei s le artati gura de aerisire care duce n garaj. Dup care v veti ntoarce pe plaj si veti sta ascuns pn la ncheierea misiunii. Ati calculat durata raidului? Fata lui Kleist lu o expresie de scial. S zicem c e o operatiune acoperit. Regret, dar n-am citit manualul dumneavoastr de terminologie, asa c nu-nteleg. Drept rspuns la ntrebarea dumneavoastr, tot ce v pot spune este c pornim n larg la ora dou, peste exact patru zile. Patru zile ar putea nsemna prea mult pentru a-mi salva prietenii. Kleist l privi cu o expresie de sincer compasiune. Si asa suntem presati de timp si am scurtat exercitiile de teren ct am putut de mult. ns avem nevoie de timp pentru a elimina toate necunoscutele si orice eveniment neprevzut. Planul nostru trebuie s fie att de strns pe ct l pot elabora programele noastre tactice pe computer. Si dac planul este dat peste cap de o fisur? Orice urm de bunvoint dispru de pe fata lui Kleist si fu nlocuit de o cuttur rece si ncrncenat. Dac exist vreo fisur n tot planul nostru, acela sunteti dumneavoastr, domnule Pitt. Excluznd interventia divin, reusita sau esecul acestei misiuni atrn greu pe umerii dumneavoastr. *** Cei de la CIA erau foarte meticulosi. Pitt a fost trt dintr-un birou n altul, supus la nesfrsite interogatorii, toate cu o precizie de cronometru. Planul de neutralizare a insulei Caye Santa Maria progresa cu viteza cu care un foc

nainteaz n preerie. Discutia cu colonelul Kleist a avut loc la trei ore dup interogatoriul pe care i-l luase Martin Brogan. Ajunse s descopere c fuseser de mult elaborate nenumrate variante de invazie pentru fiecare insul din Caraibe si pentru fiecare stat din America Central si de Sud. Existau programe cu jocuri de rzboi computerizate care ofereau diverse alternative. Tot ce aveau de fcut expertii n operatii fulger era s aleag programul care se potrivea cel mai bine obiectivului si s-l adapteze n consecint. Pitt trebui s treac printr-un examen medical amnuntit nainte de a i se permite s ia masa. Medicul l declar sntos, bg n el tone de vitamine superconcentrate si-i prescrise s mearg la culcare devreme, nainte ca mintea lui s devin un talmes-balmes de impresii. O femeie nalt cu pometi ridicati si prul mpletit ntr-o coad fu desemnat s-l nsoteasc si ea era aceea care-l conducea n ncperile n care era asteptat, la timpul cuvenit. Se prezent cu numele de Alice si nu-si ddu numele de familie, nici gradul. Purta un costum cafeniu peste o bluz brodat. Pitt o gsi destul de atrgtoare si se gndi cum ar fi artat ntr-un pat cu asternuturi de mtase. Domnul Brogan a aranjat s mnnci n sufrageria executivului, i spuse ea pe un ton perfect de ghid. Vom lua liftul pn acolo. Pitt si aminti brusc ceva. As dori s dau un telefon. mi pare ru, dar este imposibil. Te deranjeaz dac ntreb de ce? Ai uitat c toat lumea trebuie s stie c ai murit? ntreb Alice doar ca s-i aduc aminte. Un telefon dat unui prieten sau iubitei - si ntreaga operatiune va sri n aer. Asa e, cu un cuvnt poti ucide un om, spuse Pitt cinic. Ascult, vreau s obtin o informatie de la un tip pe care nu-l cunosc. O s m prezint sub un nume fals. mi pare ru, e imposibil. Lui Pitt i veni n minte o melodie de pe o plac veche de patefon. D-mi un telefon c altfel fac o prostie. Ea l privi amuzat. Ca de pild? Plec acas, i rspunse el simplu. Ordinul domnului Brogan. N-ai voie s prsesti cldirea pn cnd pleci la baza noastr din San Salvador. Te pune n cmas de fort nainte s ajungi la intrare. Pitt se opri din mers pe culoarul pe care se aflau, apoi se ntoarse brusc si intr ntro anticamer pe a crei us nu scria nimic. Trecu calm de secretara care-l privea uimit si intr n birou. Un tip mruntel cu pr alb des ca o perie si o tigar aprins, atrnndu-i din gur, fcea niste nsemnri ciudate pe un grafic, dar cnd Pitt intr, ridic privirea si-l fix cu o surprindere aproape amuzat. Pitt arbor cel mai seductor zmbet de politician n campanie electoral si spuse: mi cer scuze pentru deranj, pot folosi telefonul dumneavoastr? Dac lucrati aici stiti desigur c folosirea unui telefon fr autorizare prealabil este o nclcare a regulametului agentiei. Atunci am scpat, spuse Pitt. Nu lucrez aici. N-o s obtineti legtura cu exteriorul, spuse Pr Alb. Priviti-m. Pitt ridic receptorul si ceru s i se fac legtura cu biroul lui Martin Brogan. n cteva secunde rspunse la telefon secretara personal a lui Brogan. Numele meu este Dirk Pitt. Te rog s-i comunici domnului Brogan c dac nu obtin un fir ntr-un minut o s fac un scandal monstru. Cine sunteti?

Ti-am spus. Pitt era foarte ncptnat. Nu ced si refuz s accepte un rspuns negativ; cam douzeci de minute strig, njur si-n general se purt imposibil, pn cnd, n cele din urm, Brogan l ls s dea un telefon n exterior dar numai cu Alice lng el, s asculte si s nregistreze conversatia. Ea l conduse ntr-un birou mic si-i art un telefon. O centralist asteapt s-i dai numrul si-ti va face legtura. Pitt vorbi n microfon: Esti centralista? Cum te cheam? Jennie Murphy, rspunse o voce atrgtoare. Jennie, hai s cerem o informatie la Baltimore. Vreau numrul de telefon al firmei Weehawken Marine Products. O clip. l obtin imediat. Jennie obtinu numrul de la informatiile din Baltimore si-i fcu legtura. Dup ce expuse problema pentru care sunase la patru persoane diferite, lui Pitt i se ddu legtura cu presedintele consiliului de administratie, o functie oferit cu titlu onorific celor mai vechi directori ai companiei care ncet-ncet erau ndeprtati de la deciziile importante ale corporatiei. Bob Conde. Cu ce v pot ajuta? Pitt se uit la Alice si-i fcu cu ochiul. Jack Farmer, domnule Conde. Particip la o cercetare arheologic federal si am descoperit o casc veche de scafandru pe o epav. Ceea ce v-as ruga ar fi, dac puteti, s o identificati. Am s ncerc. Bunicul meu a pornit afacerea n urm cu optzeci de ani. Am tinut o evident foarte strict. Puteti s-mi spuneti seria? Este scris ntr-un colt, pe plcuta de pe piept. Pitt nchise ochii si vizualiza casca cadavrului din interiorul vasului Cyclops. Scria Weehawken Products Inc., Mark V., numr 58-67-C. . O casc de scafandru stndard pentru Marin, spuse Conde fr mici cea mai mic ezitare. Le fabricm din 1916. E din cupru turnat cu garnituri de bronz. Are patru viziere de sticl etanse. Ati vndut-o Marinei? Majoritatea comenzilor noastre provin de la Marin. De fapt, lucrurile stau tot asa si acum. Mark V, model unu este nc folosit n unele scufundri cu alimentare de aer de la suprafat. ns casca asta a fost vndut unei companii comerciale. Iertati-m c v ntreb, dar, de unde stiti? Dup numr. Cincizeci si opt este anul fabricatiei, saizeci si sapte este numrul produsului, Iar C vine de la companie. Cu alte cuvinte este cel de-al saizeci si saptelea produs fabricat n anul 1958 si a fost vndut unei companii de recuperri de epave. Avem vreo sans c, dac facem spturi, s dm de compania care a cumprat-o? S-ar putea s dureze o jumtate de or. Nu ne-am mai ostenit s stocm pe discul computerului date att de vechi. V sun eu. Alice cltin capul. Statul si poate permite s plteasc o convorbire telefonic, domnule Conde. Astept la telefon. Cum doriti. Conde era un tip de cuvnt. Reveni la telefon peste treizeci si unu de minute. Domnule Farmer, unul dintre contabilii, nostri a gsit ce cutati. V ascult. Casca a fost vndut mpreun cu ntregul echipament de scafandru si furtunurile de alimentare cu oxigen unei persoane particulare. Printr-o coincident, l-am cunoscut. Se numea Hans Kronberg. Scafandru din scoala veche. Avea microbul mai mult dect oricine

altcineva. Hans era schiop, dar asta nu l-a mpiedicat niciodat s fac scufundri. Stiti ce s-a ntmplat cu el? Din cte mi amintesc, a cumprat echipamentul pentru a recupera ceva de pe o epav, pe undeva pe lng Cuba. Zvonurile spun c pasiunea lui l-a costat de data asta viata. Nu v amintiti pentru cine lucra? Nu, a trecut mult timp de atunci, spuse Conde. Cred c si gsise un partener care avea ceva bani. Costumul de scafandru pe care-l folosea Hans era vechi si uzat. Cred c avea vreo cincizeci de petice. Lucra ca s triasc de pe o zi pe alta. n ziua n care a venit aici, a cumprat echipament nou si a pltit pe loc. V multumesc pentru ajutor, spuse Pitt. Cu plcere. M bucur c ati sunat. E interesant c ati sunat. Pot s v ntreb unde ati gsit casca? n interiorul unei btrne epave de aluminiu lng insulele Bahama. Conde pricepu cum stau lucrurile. Tcu cteva momente, apoi spuse: Deci Hans n-a mai iesit la suprafat. Ei bine, cred c oricum a preferat s moar asa dect s se sting n patul lui. Cunoasteti pe cineva care si mai aminteste de Hans? Nu cred. Toti scafandrii nrviti de pe vremea lui au murit de mult. Singura legtur pe care o pot face este vduva lui Hans. nc mi mai trimite felicitri de Crciun. Locuieste ntr-un cmin pentru btrni. Stiti cum se numeste casa sau mcar unde se afl? Cred c e la Leesburg n Virginia. N-am idee Cum se numeste. Dar, pentru c tot vorbim de Nume; al ei e Hilda. Multumesc, domnule Conde. M-ati ajutat enorm. Dac se-ntmpl s veniti la Baltimore, domnule Farmer, treceti pe la mine s stm de vorb despre vremurile de altdat. Am timp destul de mult fii mei m-au ndeprtat de la conducerea companiei. Mi-ar face mare plcere, spuse Pitt. La revedere. Pitt aps n furc si o sun pe Jennie Murphy. i ceru s o caute pe Hilda Kronberg la toate casele de odihn pentru adulti din zona Leesburg. De fapt, ce cauti? l ntreb Alice. Pitt zmbi: El Dorado. Foarte amuzant. sta-i necazul cu voi stia de la CIA, spuse Pitt. Nu gustati glumele.

45.
Furgoneta Ford rul pe aleea care ducea la cminul pentru adulti Winthrop Manor si trase n fata intrrii de serviciu. Era vopsit ntr-o nuant vesel de albastru si avea desenate aranjamente florale pe ambele prti. Pe ea scria cu litere aurii crei companii apartine, Mothers House of Flowers. Te rog s nu pierzi vremea, spuse Alice nervoas. Trebuie s ajungi n San Salvador peste exact patru ore din acest moment. O s m strduiesc, spuse Pitt srind din furgonet. Era mbrcat n uniform de sofer si ducea un buchet de trndafiri. Rmne un mister pentru mine cum ai reusit s-l convingi pe domnul Brogan s

faci escapada asta. Pitt zmbi pe cnd trantea portiera. Trebuie s ai putere de convingere. Cminul Winthrop Manor era un loc idilic n care s te stabilesti spre sfrsitul vietii. Avea teren de golf cu parcurs de nou porti, o piscin acoperit permanent, nclzit, o sufragerie elegant si grdini cu vegetatie luxuriant. Cldirea principal era astfel construit nct aducea mai degrab a hotel de cinci stele dect a sanatoriu mohorat. Nu era un cmin subred pentru btrni sraci, gndi Pitt. Winthrop Manor respira gust rafinat si era fcut pentru bogatii n vrst. ncepu s se ntrebe cum de reusise vduva unui scafandru care abia-si tra zilele s ajung aici si de unde avea bani s triasc ntr-un asemenea lux. Intr pe o us lateral, se ndrept spre receptie si art florile. Fac o livrare pentru doamna Hilda Kronberg. Receptionera l privi ptrunztor si-i zmbi. Pitt o gsi foarte atrgtoare, cu prul roscat nchis, lung si lucios, si ochi albastri-gri asezati pe o fat mic. Lsati-le aici, i spuse ea cu o voce cald. Am s rog unul dintre nsotitori s i le dea. Trebuie s i le nmnez personal, spuse Pitt. Am un mesaj verbal pe care trebuie s i-l transmit. Ea ddu din cap si-i art o us lateral. O s-o gsiti pe doamna Kronberg lng piscin. Nu v asteptati c are s nteleag mare lucru, mintea ei a luat-o razna. Pitt i multumi si regret c n-avea cum s o invite la cin. Intr pe us, cobor pe o pasarel si se pomeni n piscina amenajat n afara cldirii n stil grdin havanez cu roci vulcanice negre si havuzuri, prins ntre pereti de sticl. Dup ce ntreb dou femei n vrst cine este Hilda Kronberg, o gsi seznd ntr-un crucior fixnd detasat apa, cu mintea parc n alt parte. Doamna Kronberg? Ea si trecu mana peste ochi si ridic privirea: Da? M numesc Dirk Pitt si as vrea s v pun cteva ntrebri, dac nu v deranjeaz. Asa, domnule Pitt, spuse ea cu un ton cald. Se uit la uniform si la flori. Ce ntrebri ar putea s-mi pun un biat de la florrie? Pitt zmbi auzind-o pronuntnd cuvntul biat si-i ntinse florile. Este vorba despre fostul dumneavoastr sot, Hans. Esti cu el? ntreb bnuitoare. Nu, sunt singur. Hilda era ngrozitor de slab, iar pielea era transparent ca o foit de hrtie de mtase. Era machiat violent, iar prul l purta vopsit proaspt. Cu inelele cu diamant pe care le purta la deget ar fi putut probabil cumpra o droaie de masini Rolls Royce. Pitt se gndi c era probabil cu cincisprezece ani mai tnr dect cei saptezeci si cinci de ani pe care-i arta. Hilda Kronberg era o femeie care si dorea s moar. Si totusi, cnd Pitt aminti numele sotului su, ochii prur s-i rd odat cu ntreaga fat. Esti prea tnr s-l fi cunoscut pe Hans, spuse ea. Domnul Conde de la Weehawken Marine mi-a vorbit despre el. Sigur, Bob Conde. El si Hans erau parteneri la poker. Nu v-ati recstorit dup moartea lui. Ba da, m-am recstorit. Si totusi, purtati nc numele lui. E o poveste veche care nu te intereseaz.

Cnd l-ati vzut ultima oar pe Hans? Era ntr-o joi. L-am vzut plecnd pe vaporul Monterey, spre Havana, n 10 decembrie 1958. Hans a alergat ntotdeauna dup himere. El si partenerul lui se mbarcaser din nou ntr-o expeditie de cutare de comori. A jurat c o s gseasc atta aur nct s-mi cumpere casa pe care mi-am visat-o. Din nefericire, nu s-a mai ntors niciodat. V amintiti cine era partenerul su? Trsturile ei blnde se asprir brusc. De fapt, ce cutati, domnule Pitt. Cine v-a trimis? Sunt coordonator de proiecte speciale la Agentia national de studii marine si subacvatice, rspunse el. n timpul unei scufundri pe epava Cyclops am descoperit ceva ce cred c reprezint rmsitele pmntesti ale sotului dumneavoastr. L-ai gsit pe Hans? ntreb ea surprins. Nu s-a fcut o identificare a cadavrului, ns casca de scafandru ne-a trimis la el. Hans a fost un om bun, spuse ea cu o privire plin de regret. Poate c nu a reusit s cstige prea multi bani, dar am dus-o bine mpreun pn cnd... n sfrsit, pn cnd a murit. M-ati ntrebat dac sunt cu el? nu se ls Pitt. Un secret de familie, domnule Pitt. Sunt bine ngrijit. El are grij de mine. N-am de ce s m plang. Izolarea mea de viata real mi-am ales-o singur... Vocea i se pierdu, iar privirea se pierdu si ea n deprtare. Pitt trebuia s n-o scape, s n-o lase s se retrag n cochilia ei. El v-a spus c Hans a fost omort? Ochii Hildei sclipir o clip, apoi cltin tcut din cap. Pitt ngenunche lng ea si-o lu de mn. Cordonul de asigurare si furtunul de aer i-au fost tiate n timp ce lucra la adncime. Ea se cutremur. De ce mi-ai spus toate astea? Pentru c sta e adevrul, doamn Kronberg. V dau cuvntul meu de onoare. Cel care a lucrat cu Hans probabil l-a omort ca s-i fure partea din comoar. Hilda sttu ca-n trans aproape un minut. Ai aflat despre comoara La Dorada, spuse ea n cele din urm. Da, rspunse Pitt. Stiu si cum a ajuns pe Cyclops. Mai stiu c Hans si partenerul lui au reusit s recupereze ce era pe vas. Hilda ncepu s se joace cu unul dintre diamantele de pe deget. Undeva n adncul sufletului meu, l-am bnuit ntotdeauna pe Ray c l-a omort pe Hans. Pitt ntelese greu despre cine era vorba si juc cu prudent o carte nebuneasc. Credeti c Hans a fost omort de Raymond LeBaron? Ea ncuviint fcnd un semn din cap. Revelatia neasteptat l lu pe Pitt prin surprindere si-i trebuir cteva clipe s-si revin. Motivul a fost comoara? ntreb el usurel. Nu. Eu am fost motivul, cltin ea din cap. Pitt nu spuse nimic, doar astept o explicatie. Se mai ntmpl si asa n viat, ncepu ea s povesteasc n soapt. Eram tnr si frumoas peatunci. Poti s-ti imaginezi c am fost odat frumoas, domnule Pitt? Sunteti nc frumoas. Cred c ar trebui s-ti pui niste ochelari, dar, oricum, ti multumesc pentru compliment. Aveti si-o inteligent vie.

Ea art nspre cldirea principal. Ti-au spus c sunt putin srit? Receptionera a strecurat c nu sunteti tocmai bine. E un rol pe care-mi place s-l joc. Asta-i face pe toti s-si pun ntrebri. Ochii i strlucir scurt, iar apoi ctar undeva foarte departe. Hans era un tip de treab, cu saptesprezece ani mai btrn dect mine. Dragostea mea pentru el era amestecat cu compasiune pentru corpul lui schilodit. Eram cstoriti de trei ani cnd, ntr-o sear, l-a adus pe Ray la cin. Ne-am mprietenit curnd la cataram toti trei: brbatii s-au asociat nfiintnd o firm de lucruri vechi recuperate de pe epave pe care le vindeau apoi anticarilor sau colectionarilor de obiecte marine. Ray era chipes pe atunci, iar n scurt timp noi doi am trit o poveste de dragoste. Ezit si l privi pe Pitt. Ati iubit vreodat din tot sufletul dou femei n acelasi timp, domnule Pitt? Experienta asta m-a ocolit. Ce e ciudat, e c nu aveam mici un sentiment de vinovtie. A-l nsela pe Hans devenise chiar o aventur palpitant. Nu pentru c as fi fost o persoan necinstit. Asta s-a petrecut pentru c nu mi se mai ntmplase s mint pe altcineva pn atunci, asa c n-am stiut ce-s remuscrile. i multumesc lui Dumnezeu c Hans n-a aflat nimic nainte s moar. Puteti s-mi vorbiti despre comoara La Dorada? Dup ce a absolvit la Stanford, Ray a petrecut doi ani prin junglele din Brazilia n cutare de aur. Apoi a auzit prima oar despre La Dorada de la un supravietuitor american. Nu-mi amintesc amnunte n acest moment, ns era sigur c se afla la bordul navei Cyclops cnd a disprut. El si Hans au trt dup ei doi ani un instrument de detectare a fierului si-au btut apele Mrii Caraibelor n lung si-n lat. n cele din urm, au gsit epava. Ray a mprumutat ceva bani de la mama lui s-si cumpere echipament de scafandru si o mic ambarcatiune. El a plecat nainte n Cuba pentru a pune la punct o baz pentru operatiune, n timp ce Hans si cuta o slujb n New Jersey. Ati primit vreun telefon sau vreo scrisoare de la Hans dup ce s-a mbarcat pe Monterey? A sunat o dat din Cuba. Tot ce mi-a spus a fost c el si Ray urmau s plece n larg, spre locul unde se afla epava, chiar a doua zi de dimineat. Dou sptmni mai trziu, Ray s-a ntors si mi-a spus c Hans murise de aeroembolism si c rmsese n mare. Si comoara? Ray a descris-o ca pe o statuie imens din aur, rspunse ea. Nu stiu cum a fcut, dar a reusit s-o ridice n barc si a dus-o n Cuba. Pitt se ridic, se ntinse si apoi se ls din nou pe vine lng Hilda. Ciudat e c nu a adus statuia n State. i era team c Brazilia, statul Florida, guvernul federal, alti cuttori de comori si arheologi i-o vor confisca sau l vor tari prin tribunale, iar n final va rmne cu minile goale. Si-apoi, mai era si sistemul de impozitare. Ray n-ar fi suportat s arunce milioane de dolari pe taxe dac putea s le evite. Asa c nu mi-a spus dect mie despre descoperirea sa. Ce s-a ntmplat cu statuia? Ray a scos un rubin imens din inima statuii, l-a tiat n pietre mici si le-a vndut bucat cu bucat. Si asa s-a nscut imperiul financiar LeBaron, spuse Pitt. Da, numai c, nainte ca Ray s poat tia smaraldul din care e fcut capul sau s topeasc aurul, puterea a fost preluat n Cuba de Castro, iar el a fost obligat s ascund statuia. Nu mi-a spus niciodat unde e. nseamn c La Dorada se afl nc undeva n Cuba.

Sunt sigur c Ray nu a avut cum s se-ntoarc acolo si s-o ia. L-ati mai vzut pe domul LeBaron dup aceea? Oh, pi sigur c da, spuse ea vesel. Am fost cstoriti. Dumneavoastr ati fost prima doamn LeBaron? ntreb Pitt uimit. Timp de treizeci si trei de ani. Dar pe prima sa sotie o chema Hillary si a murit cu ctiva ani n urm. Ray a preferat Hillary n loc de Hilda cnd s-a mbogtit. Zicea c numele are mai mult stil. Moartea mea era un aranjament perfect cnd m-am mbolnvit - n-ar fi suportat ideea de a divorta de o femeie bolnav. Asa ca a nmormntat-o pe Hillary LeBaron, n timp ce Hilda Kronberg s-a retras aici. Mi se pare c e o atitudine crud, inuman. Chiar dac nu e un om simtitor, sotul meu este generos. Am dus dou existente diferite. Dar nu-mi pas. Jessie vine din cnd n cnd s m viziteze. Cea de-a doua doamn LeBaron? O persoan fermectoare si foarte grijulie. Cum de s-a insurt cu ea cnd dumneavoastr triti nc? Zmbi vesel. E singura oar n viata lui cnd Ray a fcut o afacere proast. Doctorii i-au spus c mai am doar cteva luni de trit. Dar eu i-am pclit pe toti si m agt de viat de sapte ani. Asta face din el un bigam, un criminal si un ot. Hilda nu-l contrazise. Ray este un om foarte complicat. Ia cu mult mai mult dect ofer. Dac-as fi n locul dumneavoastr l-as bate n cuie pe prima cruce. Eu nu mai am timp, domnule Pitt. Ridic privirea spre el, cu o sclipire nochi. Dar poti face dumneata ceva n locul meu. Spuneti. Gseste La Dorada, spuse ea febril. Gseste statuia si red-o lumii. Ai grij s fie expus ntr-un loc public. Asta l va rni pe Ray mai mult dect dac ar pierde revista. ns, ce-i mai important este c Hans si-ar fi dorit asta. Pitt i lu mna si i-o strnse. Hilda, rosti el cu blndete, am s fac tot ce-mi st n puteri.

46.
Hudson regla imaginea si ddu din cap a salut nspre chipul care-l privea de pe ecran. Eli, e cineva aici care doreste s-ti vorbeasc. Sunt ntotdeauna ncntat s cunosc fete noi, rspunse vesel Steinmetz. Un brbat se asez n fata camerei video si a monitorului n locul lui Hudson. Privi totul fascinat pret de cteva secunde nainte de a vorbi. Chiar v aflati pe Lun? ntreb el n cele din urm. Nu, e doar un spectacol televizat, rspunse Steinmetz cu un zmbet plcut. Se ndeprt, iesi din cadru, lu camera video de pe trepiedul ei si, ndreptnd-o spre peisajul selenar, ncepu s transmit imagini filmate prin fereastra din cuart. mi pare ru c nu pot s transmit imagini ale Pmntului, ns ne aflm pe partea cealalt a Lunii. V cred. Steinmetz asez camera la locul ei si reveni n cadru. Se aplec nspre monitor si

privi cu atentie. Sursul se topi, iar ochii exprimar o mirare interogativ. Sunteti cine cred c sunteti? M recunoasteti? Artati si vorbiti ca presedintele. A fost rndul presedintelui s zmbeasc. Nu eram sigur c sunteti la curent. M stiati senator cnd ati plecat de pe Pmnt si ziarele nu prea ajung pe-acolo. Cnd orbita Lunii n miscarea sa n jurul Pmntului se afl n pozitia corect putem prelua orice transmisie prin satelit. n timpul ultimei pauze de odihn, echipajul meu a urmrit cel mai recent film de succes al lui Paul Newman. Ne plac programele de stiri prin cablu pe care le devorm ca niste cini nfometati. Colonia Jersey este o realizare extraordinar. Natiunea v va fi vesnic recunosctoare si probabil nu v vom putea rsplti niciodat. Multumesc, domnule presedinte. Recunosc ns c m-a luat prin surprindere gestul lui Leo de a anunta reusita proiectului nainte de revenirea noastr pe Pmnt. Nu fcea parte din planul initial. Nu s-a fcut nici un anunt public, spuse presedintele devenind serios. n afara dumneavoastr, a colonistilor si a creierului sunt singura persoan din exterior care stie de existenta voastr; poate rusii s mai stie ceva. Steinmetz se zgai la el de la dou sute patruzeci de mii de mile din cosmos. Cum ar putea s stie ceva de colonia Jersey? Presedintele fcu o pauz pentru a se uita la Hudson care sttea n afara campului vizual al camerei. Hudson, ddu din cap. Fotografiile Lunii luate de Selenos, rspunse presedintele omitnd orice referire la faptul c navetele aveau oameni la bord. Una dintre sonde a reusit s transmit datele n Uniunea Sovietic. Noi credem c n imagini apare Colonia Jersey. Suntem ndrepttiti s credem c rusii v bnuiesc de a fi distrus sondele lor de pe solul selenar. Expresia de pe fata lui Steinmetz arta c ntelesese. Credeti c plnuiesc s ne atace, asta e? Da, Eli, asa cred, spuse presedintele. Selenos 8, statia lunar sovietic, s-a nscris pe orbit n jurul Lunii n urm cu trei ore. Computerele de la NASA estimeaz c vor trece de locul de aselenizare de pe fata Lunii, care e cel mai sigur, si c se vor aseza pe fata ntunecat, chiar n vecintatea voastr. o pozitionare riscant, asta dac nu vizeaz un obiectiv anume. Colonia Jersey. Vehiculul lor de aselenizare contine sapte oameni, continu presedintele. Naveta are nevoie pentru a fi dirijat la sol de doi ingineri piloti. Asta nseamn c ar fi cinci persoane pregtite de lupt. Noi suntem zece, spuse Steinmetz. Doi la unu, nu-i ru deloc. Doar c ei au avantajul c sunt narmati si antrenati pentru lupt. Sunt sigur c echipa asta e format din cei mai buni oameni pe care i-au gsit rusii. Descrieti lucrurile ntr-o lumin ntunecat, domnule presedinte. Ce asteptati de la noi? Ati realizat mai mult dect ar fi sperat oricare dintre noi. Numai c acum sunteti cu fata la zid. Distrugeti colonia si plecati nainte de a se face vrsare de snge. Vreau ca dumneavoastr si oamenii pe care-i aveti acolo s v ntoarceti teferi pe Pmnt pentru a primi onorurile pe care le meritati. Nu cred c v dati cu-adevrat seama ct ne-am chinuit s facem ce-am fcut. Oricat de important este ce-ati realizat acolo nu merit s pltiti cu viata.

Am trit cu totii nfruntnd moartea timp de sase ani de zile, rosti Steinmetz msurat. Ce mai conteaz cteva ore n plus? Nu dati cu piciorul la tot ce ati realizat pentru o lupt pe care o veti pierde, l contrazise presedintele. mi pare ru, domnule presedinte, ns v adresati unui brbat care si-a pierdut tatl pe un damb cu nisip la Wake Island. Supun la vot propunerea dumneavoastr, dar cred c stiu de pe acum rezultatul. Ceilalti bieti n-or s o rup nici ei la fug, ceea ce nam s fac nici eu. Rmnem si ne batem. Presedintele se simtea n acelasi timp mndru de ei si nfrnt. Ce arme aveti? ntreb el ngrijorat. Arsenalul nostru este format dintr-un lansator de rachete la care mai avem doar o rachet, o arm M-l4 National Match si un pistol de tir calibrul 22. Le-am luat cu noi pentru o serie de experimente privind cmpul gravitational. Sunt depsite, Eli, spuse presedintele dezndjduit. Nu v dati seama? Nu, domnule, refuz s abandonez, pentru c exist un mic detaliu de natur tehnic. Ce detaliu? Rusii sunt oaspetii. Si ce-i cu asta? Asta nseamn c noi suntem echipa gazd, spuse Steinmetz cu siretenie. Iar echipa gazd are avantajul terenului. *** Au aselenizat! exclam Serghei Cornilov, trgndu-si un pumn n palma deschis. Selenos 8 este pe Lun! Sub camera de observare pentru oficialitti, inginerii si oamenii de stiint de la parterul Centrului sovietic de control al misiunilor spatiale izbucnir n urale si aplauze dezlntuite. Presedintele Antonov ridic un pahar de sampanie. ntotdeauna un avantaj. Pentru gloria Uniunii Sovietice si a partidului. Toastul fu repetat de oficialittile si ofiterii superiori de la Kremlin care se strnseser n ncpere. nchin pentru piatra de temelie pe care am pus-o astzi ca prim pas spre Marte, toasta generalul Iasenin. Hip, hip! i rspunser toti n cor. Pentru Marte! Antonov asez paharul golit pe o tav-si se ntoarse spre Iasenin, devenind brusc serios. Ct de repede va ajunge maiorul Leucenko la baza de pe Lun? ntreb el. Pi mai nti va trebui s asigure sistemul navetei, apoi s fac o recunoastere a terenului, s-si plaseze oamenii pentru atac - cred c patru ore. La ce distant se afl locul de aselenizare? Selenos 8 a fost programat s ating solul n spatele unui sir mic de coline la mai putin de trei kilometri de locul n care a detectat Selenos 4 prezenta astronautilor americani, rspunse generalul. Pare s fie destul de aproape, spuse Antonov. Dac americanii au mirosit ceva n legtur cu descinderea noastr, Levcenko nu se va mai bucura de factorul surpriz. M ndoiesc c au aflat ce-am pus la cale. Deci nu esti ngrijorat? Avantajul nostru este experienta lui Leucenko si dotarea, tovarse presedinte. Chipul lui Iasenin luase expresia unui antrenor de box care si-a trimis cel mai bun lupttor n ring s lupte mpotriva unui boxer, cu o singur mn. Americanii sunt ntr-o situatie

dezavantajoas.

47.
Maiorul Leucenko sttea ntins n praful cenusiu, fin, de pe suprafata Lunii si se uita la ntinderea dezolant de pustie care se desfsura dinaintea ochilor si sub un cer negru ca smoala. Gsea c exist o asemnare ntre acest peisaj tcut, spectral, si desertul arid din Bazinul Seisan al Afganistanului. Cmpiile cu pietris si colinele serpuitoare, mici ca niste dmburi, nu precizau prea bine relieful. i sugerau o mare nesfrsit de ipsos si totusi, n mod bizar, peisajul i se prea a fi cunoscut. ncerc s se stpneasc si s nu vomite. El si oamenii si suferiser ngrozitor din cauza gretei. Nu avuseser timp s se antreneze pentru zborul n conditii de imponderabilitate si nici nu avuseser la dispozitie sptmnile si lunile ntregi de adaptare la mediu de care dispuneau cosmonautii misiunilor Soiuz. Nu fuseser instruiti dect cteva ore asupra felului n care trebuiau s foloseasc sistemele de prezervare a vietii atasate la costumele lunare si li Se spuseser doar cteva cuvinte despre conditiile pe care aveau s le gseasc pe Lun si, sigur, unde se afla amplasat colonia american. Prin costumul su, simti o mn cum l strnge de umr. Fr s se ntoarc, vorbi n transmittorul montat n interiorul cstii. Ce-ati gsit? Locotenentul Dimitri Petrov art spre un platou care se deschidea ntre peretii nclinati a dou cratere, la o mie de metri spre stnga. Urme de vehicule si de pasi care se concentreaz n stnga, n umbra de la gura craterului. Disting trei, poate patru constructii joase. Sere presurizate, spuse Leucenko. Asez un binoclu de forma unei cutii pe un mic trepied si potrivi partea mai lat a obiectivului pe viziera cstii sale. Parc s-ar vedea aburi iesind de pe latura nclinat a craterului. Se opri pentru a regla imaginea. Da, acum se vede clar. E o intrare n stnc, probabil o us de etanseizare, o cale de acces ce duce n interiorul coloniei lor. Nu sunt semne de viat. Perimetrul exterior pare pustiu. S-ar putea s stea ascunsi, la pnd, spuse Petrov. Unde s se ascund? ntreb Leucenko, cercetnd panorama care se deschidea dinaintea ochilor si. Stncile rzlete sunt prea mici ca s ascund un om. Nu sunt fisuri n teren si nici urme c s-ar fi fcut lucrri pentru aprare. Un astronaut n costum lunar alb s-ar detasa ca un om-de-nea pe un camp acoperit de funingine. Nu, cred c s-au baricadat n interiorul grotei. Nu e o bun pozitie defensiv, ns e n avantajul nostru. Au totusi un lansator de rachete. Nu are efecte grave asupra unor lupttori mprstiati n formatie de lupt. Adevrat, numai c noi nu suntem acoperiti si nu putem sti sigur c n-au si alte arme. Focul concentrat asupra intrrii n grot - s-ar putea s le forteze mna, suger Petrov. Ordinele pe care le-am primit spun c nu trebuie s producem distrugeri grave bazei lor dac ele nu sunt necesare, spuse Leucenko. Trebuie s pornim... Se misc ceva afar! strig Petrov. Levcenko privi prin binoclu. Un vehicul descoperit, foarte bizar ca nftisare apruse

din spatele uneia dintre sere si se ndrepta spre ei. La anten era atasat un steag alb care atrna moale n atmosfera lipsit de aer. i urmri pn se opri la cincizeci de metri de ei; din el cobor pe solul lunar o siluet. Interesant, spuse Leucenko gnditor. Americanii vor s parlamenteze. Poate e o curs. Poate e un siretlic pentru a ne studia. Nu cred. N-ar fi stabilit contactul cu un steag de armistitiu dac actionau de pe o pozitie de fort. Oamenii lor de la informatii si sistemele de interceptare de pe Pmnt i-or fi prevenit de sosirea noastr si si-au dat seama c nu sunt narmati cum se cuvine. Americanii sunt niste capitalisti. Privesc lucrurile de pe pozitia unui om de afaceri. Dac nu pot cstiga ceva prin lupt, atunci ncearc s ncheie o ntelegere. Te duci? ntreb Petrov. N-o s murim dac stm putin de vorb. Nu pare a fi narmat. Poate c-o s reusim s-i convingem c le lsm viata n schimbul coloniei intacte. Am primit ordin s nu lum prizonieri. N-am uitat, spuse Leucenko dur. N-avem dect s ne nclcm cuvntul de ndat ce ne atingem scopul. Spune-le oamenilor s fie cu ochii pe american. Dac ridic mna stng, d ordin s deschid focul. i ntinse automatul su lui Petrov si se ridic usurel n picioare. Costumul su, arma si echipamentul de prezervare a vietii care continea un ncrctor de rezerv cu oxigen si unul cu ap de rcire adugau optzeci si sapte de kilograme greuttii lui Leucenko si asta nsemna, n total, o sut saizeci si dou de kilograme terestre. Numai c n atmosfera de pe Lun, Leucenko nu cntrea dect trei kilograme. Se ndrept spre vehiculul lunar, pe jumtate mergnd, pe jumtate sltnd din cauza cmpului gravitational redus de pe Lun. Se apropie curnd de vehicul si se opri la cinci metri de el. Colonistul american de pe Lun se sprijinea fr nici o grij de una din rotile din fat. Se ndrept, se ls pe un genunchi si scrise o cifr n praful plumburiu. Levcenko ntelese si schimb pe frecventa indicat. Apoi ddu din cap. M receptionezi? ntreb americanul vorbind stricat ruseste. Vorbesc engleza, i rspunse Leucenko. Bun. Asta o s ne scuteasc de nentelegeri. M numesc Eli Steinmetz. Esti seful bazei americane de pe Lun? Da, eu conduc proiectul. Maior Grigori Leucenko, Uniunea Sovietic. Steinmetz se apropie si schimbar o strngere de mn rece. Se pare c avem o problem, domnule maior. Una pe care nici unul dintre noi nu o poate evita. Poti s te ntorci napoi la naveta spatial care te-a adus aici, spuse Steinmetz. Am primit anumite ordine, spuse Leucenko pe un ton hotrt. Veti ataca si captura colonia mea. Da. Nu exist nici o cale prin care s prentmpinm vrsarea de snge? V puteti preda. Nostim, spuse Steinmetz. Eram pe punctul de a v cere acelasi lucru. Levcenko era sigur c Steinmetz joac teatru, ns nu putu citi nimic pe chipul ascuns n spatele vizorului auriu opac. Singurul lucru pe care-l vzu Leucenko fu reflectarea propriului su chip. Cred c-ti dai seama c oamenii ti n-or s reziste n fata noastr. Probabil ati cstiga ntr-o lupt corp la corp sau ntr-o confruntare ftis, l aprob Steinmetz. ns nu puteti rmne n afara capsulei dect cteva ore, dup care trebuie s

v ntoarceti si s umpleti din nou rezervoarele cu oxigen. Socotesc c ati folosit deja dou. Ne mai rmne suficient s terminm ce-avem de fcut, spuse Leucenko sigur pe sine. Trebuie s te previn, domnule maior. Avem o arm secret. Tu si oamenii ti veti muri cu sigurant. E un bluf, domnule Steinmetz. M asteptam la mai mult de la un om de stiint american. Steinmetz l corect: Inginer. E o diferent. Fie cum spui, rspunse Leucenko dand semne de nerbdare. Fiind soldat se simtea stingher la tratative la care se vorbea att. El era nerbdtor s porneasc la actiune. Nu are nici un rost s mai continum discutia. Ar fi o dovad de ntelepciune dac ti-ai chema oamenii afar si ne-ati preda baza. V garantez viata pn la revenirea pe Pmnt. Minti, domnule maior. Fie oamenii ti, fie ai mei vor trebui s moar. Nici unii nici altii nu ne permitem s acceptm nvinsi care ar spune lumii ntregi ce s-a ntmplat aici. Te-nseli, domnule Steinmetz. Predati-v si veti fi tratati cum se cuvine. Regret, nu facem trgul. Bine, atunci n-o s umblm cu jumtti de msur. Nici nu m asteptam la altceva, rspunse Steinmetz pe un ton mohort. Atacati, si responsabilitatea pentru pierderea de vieti omenesti o veti purta voi. Levcenko se nfurie. Ca persoan direct rspunztoare de moartea a nou cosmonauti sovietici, nu cred c esti n msur s-mi dai mie lectii despre valoarea unei vieti omenesti, domnule Steinmetz. Levcenko nu era sigur, dar ar fi putut jura c Steinmetz se ncordase. Fr a mai astepta rspunsul, se rsuci pe clcie si se ndeprt sltnd. Se uit peste umr si-l vzu pe Steinmetz zbovind acolo cteva clipe nainte de a se urca n vehiculul de transport si de a conduce napoi la colonie; lsase n urma sa un norisor de praf cenusiu. Levcenko zmbi n sinea sa. n dou ore, cel mult trei, misiunea lui avea s fie dus cu succes la ndeplinire. Cnd ajunse la oamenii si, studie prin binoclu terenul bolovnos si plin de stnci care se asternea n fata intrrii n baza lunar. n cele din urm, satisfcut c nu vedea mici un colonist american ascuns printre stnci, Leucenko ddu ordin oamenilor si s se mprstie si s nainteze. Echipa de lupttori sovietici de elit se puse n miscare fr a bnui o clip c Steinmetz le ntinsese o capcan ingenioas care abia i astepta.

48.
Steinmetz se ntoarse la intrarea n cartierul general al Coloniei Jersey, bine ascuns sub nivelul solului, fr s se grbeasc, parc vehiculul si intr trndu-si ncet picioarele. Nu se grbea, aproape simtea n spate ochii lui Leucenko urmrindu-i fiecare miscare. De ndat ce iesi din cmpul vizual al rusilor, se opri brusc n fata usii de acces etanse si psi scurt ntr-un tunel lateral care urca n trepte pe panta interioar a craterului. Trecerea lui strnea norisori de praf n tunelul ngust si trebui s-si stearg n permanent viziera pentru a vedea pe unde calc. Dup ce fcuse cincizeci de pasi, adic dup un minut, se aplec si se strecur printr-o gur care ddea ntr-o nis camuflat cu o pnz gri ce imita perfect suprafata nconjurtoare. O alt persoan sttea ntns pe burt uitndu-se prin ctarea unei pusti

telescopice. Willie Shea, geofizicianul coloniei, nu remarc prezenta celuilalt pn ce Steinmetz nu se ls usurel lng el. Nu cred c ai fcut cine stie ce impresie, spuse el nazaliznd usor cum vorbesc cei din Boston. Slavii sunt pe punctul de a ne ataca gospodria. De pe pozitia lor avantajoas de observatie, Steinmetz l vedea cu claritate pe Leucenko si pe oamenii lui naintnd n vale. Se apropiau ca niste hitasi care urmreau s ncolteasc vnatul si nu ncercar nici o clip s se apropie de terenul nltat de la marginea craterului. Terenul plin de sisturi fcea imposibil o naintare rapid, asa c ei sreau n zig-zag, se aruncau pe burt dup ctiva metri, folosindu-se de fiecare bolovan, de fiecare denivelare a solului. Un trgtor de elit n-ar fi reusit s-i nimereasc cu toate rsucirile si sriturile laterale pe care le fceau. Trage un foc cam la trei metri n fata conductorului lor, spuse Steinmetz. Vreau s vd ce reactie are. Dac-au rmas pe frecventa noastr, o s compromitem miscrile pe care vrem s le facem, protest Shea. N-au timp s caute frecventa. Taci din gur si trage. Shea se strnse n costumul su lunar, ochi prin ctare si trase focul inaugural. Lovitura nu se auzi deloc pentru c pe Lun nu exist aer care s poarte sunetele mai departe. Un norisor de praf se ridic n fata lui Leucenko si acesta, vzndu-l, se arunc imediat pe burt. Oamenii si i urmar exemplul uitndu-se prin ctarea automatelor lor n asteptarea urmtorului foc. ns nu se mai ntmpl nimic. A vzut cineva din ce directie a venit? ntreb Leucenko. Toti rspunser negativ. si potrivesc tirul, spuse sergentul Ivan Ostrovski. Veteran ncercat n rzboiul din Afganistan, sergentului tot nu-i venea s cread c se lupt pe Lun. Art cu degetul spre un loc care se afla cam la dou sute de metri n fata lor. Oare ce-or fi pietrele alea colorate, domnule maior? Leucenko vedea pentru prima dat si studie atent bolovanii mprstiati n vale ntr-o linie, acoperiti cu pete de vopsea portocaliu deschis. Nu cred c focul a fost tras din unghiul de jos, spuse Petrov. Leucenko scoase binoclul din buzunarul de la sold, l asez pe trepied si studie atent partea lateral si gura craterului: Soarele era ca o minge alb strlucitoare ns fr aerul care s-i mprstie lumina nu aveau cum s vad dac se ascundea vreun astronaut dup stnci. Practic, era invizibil. Nu se vede nimic, spuse el n cele din urm. Dac ne asteapt s strngem cercul, probabil o fac ca s economiseasc munitia. Vom afla dup treizeci de metri ce fel de primire ne-au pregtit, mormi Leucenko. ndat ce ajungem la adpostul serelor, nu vor avea cum s ne mai vad de la intrarea n grot. Se sprijini n genunchi si-si misc mna nainte. mprstierea si rmneti n alert. Cei cinci lupttori sovietici se ridicar n picioare Si se mprstiar. Cnd ajunser lng bolovanii portocalii, o alt lovitur fcu s se ridice pulberea fin din fata lor, iar ei se aruncar din nou pe burt formnd o linie proeminent de siluete albe cu vizierele strlucind n razele intense ale soarelui. Nu-i mai separau dect o sut de metri de sere, ns greata i storcea de vlag. Erau duri si rezistenti ca toti lupttorii din lume, dar acum trebuiau s se lupte cu rul de cosmos pe un teren extraterestru. Leucenko stia c poate conta pe oamenii si care erau gata s lupte peste puterea lor de rezistent. ns dac nu reuseau s-si croiasc drum fortat n atmosfera normal din interiorul

coloniei im urmtoarea or, nu mai avea sanse s se ntoarc la vehiculul lor de aselenizare nainte de a li se termina resursele de prezervare a vietii. i mai ls un minut s se odihneasc, iar el examina terenul din fata lui. Levcenko avea un simt special si mirosea cnd i se ntindea o curs. De trei ori fusese la un pas de a fi ucis n ambuscadele rebelilor afgani si deprinsese o adevrat art n a presimti pericolele cele mai grave. Nu era vorba de ce putea s vad; ceea ce nu vedea fcea s sune un clopotel de alarm n mintea lui. Cele dou mpuscturi nu se potriveau nici unei scheme de lupt. l izbise faptul c preau plasate acolo n mod deliberat. S fi fost un avertisment de ageamiu? Nu, trebuie c aveau cu totul alt nteles, se gndi el. Poate era un semnal? Spatiul limitat la care-l constrngeau costumul presurizat si casca l irita. Tanjea dup echipamentul lui comod de lupt, ns si ddea seama perfect c nu l-ar fi aprat de cldura torid si de razele cosmice. Pentru a patra oar simti gustul de bil ridicndu-i-se n gtlej si glgi ncercnd s-o nghit. Era un iad, gndi el nfuriat. Nimic nu-i era pe plac. Oamenii lui erau expusi n cmp deschis. Nu i se furnizaser nici un fel de informatii n privinta armelor folosite de americani, cu exceptia faptului c aveau un lansator de rachete. Acum erau atacati cu arme mici de foc. Singurul gnd care-l consola pe Leucenko era c, dup ct si ddea el seama, colonistii preau s foloseasc o pusc, poate chiar un pistol. Dac ar fi avut un automat, i-ar fi dobort pe sovietici cu o sut de metri n urm. Si lansatorul de rachete. De ce nu-l folosiser pn acum? Ce Dumnezeu asteptau? ns ceea ce-l nelinistea cel mai mult era faptul c americanii nu fcuser nc mici o miscare. Serele, echipamentul, micile module de laborator care se aflau parcate n jurul intrrii n grot, toate preau a fi pustii. Nu trageti dect la tint, pn ajungem ntr-un loc unde s ne putem ascunde, ordon el. Apoi ne regrupm si intrm cu forta n stnc. Levcenko astept pn ce toti patru i fcur semn c au nteles si-abia apoi porni. Caporalul Mihail Iusciuk se gsea la trei metri n spatele tovarsului su din stnga. Se ridic si ncepu s alerge cu spinarea ncovoiat. Nu fcuse dect ctiva pasi, cnd simti o nteptur n rinichi. Apoi, senzatia brusc de durere se repet. ncerc s gseasc un punct de sprijin, apoi-se prinse cu minile de sale, chiar deasupra ranitei n care purta sistemul de prezervare a vietii. Ochii i se ncetosar si ncepu s se sufoce pentru c costumul lui presurizat era fisurt. Czu n genunchi si si privi prostit minile. Mnusa i era nmuiat n sngele pe care l pierdea si care ncepuse s se coaguleze n cldura torid a soarelui. Iusciuk ncerc s-l previn pe Leucenko, ns vocea nii-l ascult. Apoi czu n pulberea cenusie si cu privirea ncetosat, vzu pe cineva ntr-un costum spatial foarte ciudat care sttea n picioare cu un cutit. Dup care, lumea se ntunec. *** Steinmetz asist la moartea lui Iusciuk din punctul su de observatie de unde ddu o serie de comenzi scurte cu ajutorul transmittorului montat la casc. OK, Dawson. Omul tu e zece pasi n stnga ta si la opt pasi n fat. Gallagher al tu e la douzeci de pasi n dreapta si merge nainte. Usurel, usurel, se ndreapt spre Dawson. OK, doboar-l. Urmri cum doi dintre colonisti apar din neant ca printr-o vraj si-l atac pe unul dintre sovietici, care rmsese putin n spatele tovarsilor si. Doi doborti; au mai rmas trei. Eu sunt cu ctarea fixat pe naintare, spuse Shea. ns nu promit c am s-l nimeresc dac nu st locului o secund. Mai trage nc o dat, mai aproape, s-i faci s se culce. Apoi, rmi cu ochii pe el.

Dac se desteapt, s-ar putea s-i omoare pe oamenii nostri nainte s ajung la el. Spulber-l dac ntoarce capul. Shea tinti din nou si trase nc un foc cu arma M-l4, care lovi solul la nici trei picioare n fata cizmelor tipului din frunte. Cooper! Snyder! url Steinmetz. Omul vostru e culcat la pmnt la douzeci de picioare n fat, spre stnga. Terminati-l. Acum! Se opri s studieze pozitia celuilalt rus care mai rmsese n viat. La fel, Russell si Perry, treizeci de picioare fix n fat. Start! Cel de-al treilea membru al echipei de lupt sovietice nu avea s afle niciodat ce-l lovise. Muri mbrtisnd solul n cutarea unui loc unde s se ascund. Cei opt colonisti se strngeau acum ca un cleste n jurul ariergrzii ruse, care se concentra n exclusivitate asupra coloniei. Brusc, Steinmetz nghet. Tipul din spatele conductorului se ntoarse n momentul n care Russell si Perry se repezeau asupra lui ca niste juctori de rugby care placheaz un adversar. Locotenentul Petrov zri cele dou umbre n momentul n care se ridica n picioare pentru a parcurge ultima portiune pn la sere. Se ntoarse instinctiv cu o miscare brusc n momentul n care Russell si Perry se npusteau asupra lui.. Ca profesionist cu snge rece, ar fi trebuit s trag si s-i doboare imediat. Secunda de ezitare provocat de uimire fu ns prea lung. Americanii rsriser din sol ca niste demoni. Reusi s trag lantmplare un glont care strpunse bratul unuia dintre atacatori. Apoi vzu strlucind un cutit. Levcenko si tinea ochii fixati pe colonia din fata lui. Habar n-avea de mcelul care se petrecea n spatele lui pn n momentul n care Petrov scoase un gajait drept avertisment. Se rsuci si rmase nmrmurit de groaz. Toti cei patru oameni ai si zceau cu bratele si picioarele desfcute n pulberea de pe Lun. Opt colonisti americani rsriser din neant si l ncercuiau cu miscri iuti. l invad brusc ura si ndrept arma spre ei n pozitie de tragere. Un glont l musc de coaps si-l fcu s se clatine. Se ncord din pricina durerii bruste si trase o rafal de douzeci de gloante. Majoritatea se pierdur n spatiu, ns dou dintre ele si gsir tinta. Unul dintre colonisti se prbusi pe spate, iar cellalt czu n genunchi cu mna nclestat de umr. Apoi, i trecu un alt glont prin gt. Tinea mereu degetul apsat pe trgaci, iar automatul su mprosc gloante n jur, cnd acestea se terminar continu s tcne m gol. Levcenko njur si czu moale. Lua-v-ar dracu de americani! strig el. Blestematii nu respectaser regula jocului, gndi el. Sttea ntins pe spate uitndu-se n sus la siluetele fr chip care erau aplecate asupra lui. Se ddur cu totii la o parte la aparitia unui alt colonist care ingenuchee lng Leucenko. Steinmetz? ntreb Leucenko pierit. M auzi? Da, suntem pe aceeasi lungime de und. Te aud. Arma ta secret... cum au aprut oamenii ti din senin? Steinmetz stia c se adresa unui muribund si c acesta avea s se sting peste cteva secunde. Trebuie s stii s sapi, rspunse el. Cum toti purtm costumele presurizate cu sistemul de prezervare a vietii incorporat, a fost foarte simplu s-i ngrop n solul moale. Pozitia... era marcat cu pietre portocalii? Da. Asa i-am putut ghida de pe o platform ascuns privirilor voastre si le-am spus cnd si unde s atace, lovind din spate. Nu vreau s fiu ngropat aici, murmur Leucenko. Spune poporului meu... spune-

le s. ne aduc acas ntr-o bun zi. Sfrsitul se apropia si Leucenko vorbise pierit, ns Steinmetz ntelesese. Cu totii v veti ntoarce acas, spuse el. Promit. *** n Rusia, Iasenin, negru de suprare, se ntoarse spre presedintele Antonov. Ati auzit, spuse el cu gura nclestat. Au murit. Au murit, repet Antonov mecanic. Leucenko a rostit ultimele cuvinte de parc se afla n ncperea asta. Aparatul lui de transmisie a fost racordat de cei doi piloti de pe naveta de aselenizare direct la centrul nostru de comunicatii, i explic Comilov. Antonov se ndeprt de fereastra care ddea n sala de comand a misiunii si se ls greoi ntr-un scaun. Muntele acesta de brbat se grbovise si arta de parc mbtrnise brusc. si privi minile si cltin capul cu tristete. Prost plan, spuse el ncet. Am sacrificat degeaba vietile maiorului Leucenko si ale oamenilor si. Nici n-a fost timp s facem un plan ca lumea, spuse Iasenin drept scuz. n conditiile date, nu se putea face mai mult, adug Cornilov. Ne-a rmas nc gloria c sovieticii sunt primii care au psit pe Lun. Glorie care s-a stins deja. Vocea lui Antonov era mpovrat de suprarea nfrngerii. Ceea ce-au realizat americanii va umbri nfptuirile noastre cu toat propaganda pe care-am fcut-o. S-ar fi putut s-i mai putem opri, spuse Iasenin cu amrciune. Cornilov l fix pe general. Cum? Trimitnd n spatiu forte de lupt mai bine pregtite? Exact. Poate c-ar fi mai bine s-i asteptm pn se ntorc. Antonov se uit la Comilov ntrebtor. Ce propui? Am vorbit cu Vladimir Polevoi. M-a informat c centrul de ascultare al G.R.U din Cuba a interceptat si identificat o voce si transmisiunea video de la colonia de pe Lun ctre un punct localizat lng Washington. Trimite prin curier copii ale emisiei. Una din copii contine referiri la momentul plecrii colonistilor spre Pmnt. Se ntorc? ntreb Antonov. Da, rspunse Cornilov. Dup spusele lui Polevoi, urmeaz s se cupleze la statia spatial american peste 46 de ore si-apoi vor reveni pe platforma de aterizare Kennedy de la Cape Canaveral la bordul navetei Gettysburg. Fata lui Antonov se lumin. Deci nc mai sunt sanse s-i oprim. Iasenin ncuviint. Pot fi distrusi n spatiu nainte de a ajunge la destinatie. Americanii nu vor ndrzni s dea o replic dup ce-i vom confrunta cu crimele pe care le-au comis mpotriva noastr. Mai bine s-i pedepsim printr-o lovitur dat n fort, spuse Comilov gnditor. O lovitur? Comilov zmbi enigmatic: Americanii au o vorb: mingea e n terenul nostru iar ei sunt acum pe pozitie de aprare. Probabil c la Casa Alb si la Departamentul de stat se pregteste chiar n acest moment un proiect de rspuns la protestul nostru. Eu propun ca de data asta s eludm rutina si s pstrm tcerea; s nu jucm rolul unei natiuni lovite. n schimb, lovim n fort si provocm noi un eveniment.

Ce fel de eveniment? ntreb Antonov, ncordndu-se de curiozitate. Punem mna pe cantitatea impresionant de date cu care se ntorc colonistii de pe Lun. Cum? ntreb Iasenin. Zmbetul pieri de pe fata lui Cornilov si el deveni brusc serios. Provocm aterizarea fortat a rachetei Gettysburg n Cuba.

Partea a patra GETTYSBURG 49. 3 noiembrie 1989 Insula San Salvador


Pitt simtea c mai are putin si nnebuneste. Cele dou zile de inactivitate fuseser cele mai chinuitoare din viata lui. Nu avea prea multe de fcut n afar de a mnca, a face cteva exercitii fizice si a dormi. Trebuise s ia parte la instructia militar. Or dup or l ocra pe colonelul Kleist care suporta atacurile neobosite ale lui Pitt cu stoic indiferent, explicndu-i cu rbdare si cu buzele strnse c echipa sa, asa-zisele forte speciale cubaneze, nu putea lua. cu asalt Cayo Santa Maria pn nu considera el c e pregtit pentru asta. Si nu, el nu avea de gnd s schimbe programul si s sar etapele. Pitt ncerca s-si domoleasc nerbdarea fcnd lungi incursiuni not n larg, pn la bancul de corali si escaladnd o stnc abrupt din al crei vrf putea contempla marea care nconjura insula. San Salvador, cea mai mic insul a arhipelagului Bahamas, era cunoscut de marinarii btrni sub denumirea de Insula Watling, botezat astfel dup numele unui corsar habotnic care-si biciuia marinarii dac nu respectau ziua de Sabat. Se mai credea c aici ar fi pus Columb pentru prima oar piciorul pe uscat n Lumea Nou. Cu portul su pitoresc si interiorul cu vegetatie luxuriant mbrtisnd lacuri albastre cu ap dulce, n-ar fi dat niciodat de bnuit turistilor mbtati de frumusetea sa c aici se aflau un imens complex de pregtire militar si o instalatie de lansare de rachete. CIA si revendicase o plaj ndeprtat din extremitatea sudic a insulei, cunoscut sub numele de FrenchBay. Nu erau drumuri de legtur ntre centrul de antrenament secret si Cockburn Town sau aeroportul principal. Singura modalitate de a ajunge pe plaj era s vii cu o ambarcatiune mic printre corali sau cu elicopterul. n a treia zi a sederii sale pe insul, Pitt se trezi nainte de rsritul soarelui si not voiniceste o jumtate de mil, iar apoi si croi drum napoi spre trm notnd si scufundndu-se printre corali. Dou ore mai trziu iesi din apa cald a mrii si se ntinse pe plaj, coplesit de un sentiment de neputint la vederea Cubei, care se ivea ceva mai departe din mare. Deasupra lui se profila o umbr care se opri chiar lng el - un brbat cu pielea oaches, mbrcat lejer n cmas si pantaloni largi din bumbac. Prul l avea lins, ntunecat ca noaptea, la fel ca mustata impresionant. De pe fata acoperit de cute de prea mult stat n soare si n btaia vntului, l privir doi ochi tristi, iar cnd necunoscutul i zmbi lui Pitt, buzele aproape nu se desprinser. Domnul Pitt? Da.

N-am fost nc prezentati unul altuia. Eu sunt maior Angelo Quintana. Pitt sri n picioare si cei doi si strnser minile. Quintana ddu din cap. Colonelul Kleist mi spunea c l-ai nclecat si nu-l lasi deloc s rsufle. Am lsat acolo niste prieteni care probabil lupt s rmn n viat. Si eu mi-am lsat niste prieteni n Cuba, domnule Pitt. Numai c ei au pierdut lupta pentru a rmne n viat. Fratele meu si tata au murit n puscrie denuntati de un membru al comitetului de bloc, care datora bani familiei mele, si care i-a acuzat de actiuni contrarevolutionare. ti nteleg compasiunea si ai toat ntelegerea mea, da, vezi, nu detii monopolul durerii. Pitt nu-si prezent condoleantele. Quintana i fcea impresia unei persoane creia nu-i place s insiste asupra necazurilor sale. Atta timp ct cred c mai exist o sperant, spuse el hotrt, eu nu m las. Quintana i zmbi calm. i plcea lumina pe care o vedea n ochii lui Pitt. sta era un tip pe care te puteai bizui dac lucrurile ar fi luat o ntorstur proast. Un ncptnat care nu stie ce nseamn s fii nfrnt. Deci tu esti cel care a reusit s scape att de ingenios din barlogul lui Velikov. Am avut si mare noroc. Ce poti s spui despre moralul trupelor care pzesc incinta? Dac te referi la starea lor psihic, cred c se plictisesc de moarte. Rusii nu sunt obisnuiti cu umezeala de la Tropice. Impresia general e c sunt cam apatici. Cti oameni patruleaz pe insul? Nici unul, pe ct am vzut eu. Cti sunt la ghereta de la poart? Doar doi. Un vulpoi btrn, Velikov sta. Presupun c-l respecti pentru felul n care a aranjat lucrurile ca insula s par nelocuit. Ai ghicit. M asteptam la o mic armat de paz si la obisnuitele msuri de securitate. Numai c Velikov nu gndeste ca un rus. ntocmeste un plan ca un american, l perfectioneaz ca un japonez si-l pune n aplicare ca un neamt. Tipul e un om de actiune foarte abil. Asa am auzit si eu. Mi s-a spus c l-ai cunoscut. Am discutat de cteva ori. Ce impresie ti-a fcut? Citeste Wall Street Journal. Asta-i tot? Vorbeste mai bine engleza dect mine. Are unghiile curtate si ngrijite. Iar dac-a citit jumtate din crtile si revistele din biblioteca pe care o are n birou stie mai mult despre America si americani dect jumtate din politicienii nostri de la Washington. Probabil c esti singurul fugar n Vest care l-a cunoscut personal. N-a fost o plcere, crede-m. Quintana scurm cu piciorul n nisip, dus pe gnduri. S lasi o instalatie vital nepzit e-aproape o invitatie deschis la infiltrare. n nici un caz, dac Velikov stie c vii, spuse Pitt. OK, reteaua de radare cubanez si satelitii de spionaj rusesti pot detecta orice avion sau ambarcatiune pe o raz de cincizeci de mile. Dar dac ne apropiem de ei venind de sub ap, s-ar putea s pclim grilele lor de detectare. Quintana se opri si zmbi. n cazul tu, ambarcatiunea era prea mic ca s apar pe radarele lor. Flota mea de iahturi oceanografice a fost cam restrns, spuse Pitt glumind, dar

deveni imediat serios. Scapi din vedere un lucru. Ce? Mintea lui Velikov. E un organizator abil, tu ai spus-o. N-a construit o fortreat mpnzit de transee si de bunchere din beton pentru simplul motiv c n-avea de ce s-o fac. Tu si colonelul Kleist sunteti niste optimisti incurabili dac v imaginati c puteti trece de reteaua lor de securitate ntr-un submarin sau SPUT-ul la al vostru, sau cum l-o chema. Quintana se ncrunt. Continu. Senzori subacvatici, explic Pitt. Cred c a asezat pe fundul mrii un cerc strns de senzori care nconjoar insula, iar stia pot detecta naintarea unui submarin si btaia elicelor sale prin deplasarea masei de ap pe care o pune n miscare. Vasul nostru Sput a fost proiectat special pentru a scpa nedetectat de astfel de sisteme. Nu si dac inginerii marini ai lui Velikov au plantat senzorii la treizeci de metri unii de altii. ti dai seama c n-ar putea trece pe-acolo dect un banc de pesti. Am vzut camioanele din garaj. Dac Velikov e avertizat de sosirea noastr cu numai zece minute nainte, are timp suficient s-si desfsoare trupele de securitate si fii sigur c declanseaz mcelul nainte ca oamenii ti s apuce s scoat capul din ap. Eu v-as sugera, tie si lui Kleist, s mai programati o dat jocurile voastre de-a rzboiul. Quintana czu pe gnduri. Planul su de debarcare conceput cu atta grij pn la ultimul detaliu ncepuse s se clatine sub ochii si. Computerele noastre ar fi trebuit s se gndeasc la asta, spuse el cu amrciune. Dar ele nu sunt capabile s creeze ceva ce nu li s-a spus s fac, rspunse Pitt filozofic. Cred c-ti dai seama c n acest caz trebuie s renuntm la operatiune. Fr elementul surpriz, n-avem nici cea mai slab sperant de a distruge instalatiasi de a-i salva pe doamna LeBaron si pe ceilalti. Eu nu sunt de acord. Crezi c esti mai istet dect computerele noastre care elaboreaz planuri de misiuni? Eu am reusit s scap de pe Cayo Santa Maria fr a fi reperat. Pot s-i duc pe insul pe oamenii ti n acelasi fel. Pe o flot de czi de baie? ntreb Quintana sarcastic. Nu. mi trece prin minte o variant mai modern. Quintana l cntri pe Pitt din ochi. Ai o idee care-ar putea s tin? Si ce idee. Si te incadrezi n program? Da. Crezi c reuseste? Te-ai simti mai bine dac ti-as da o polit de asigurare? Quintana realiza c Pitt era convins de ceea ce spune. Se ntoarse si porni spre cldirea principal a taberei de instructie. Haide, domnule Pitt. A venit vremea s te punem la treab.

50.
Fidel Castro sttea aplecat n fat pe scaunul de pescuit aflat pe puntea iahtului su de croazier si privea gnditor spre pupa. Umerii i avea prinsi n niste hturi care-l asigurau n timpul pescuitului iar minile nmnusate tineau neglijent undita grea din fibr de sticl al crei fir pornea de pe o mulinet imens si atrna pierzndu-se n marea scnteietoare. Carnea de delfin pe care o folosea drept momeal fu smuls de o baracuda, dar Castro prea s nu fi bgat de seam. Gndul nu-i era la pescuit. Corpul su vnjos care-i adusese titlul de prim atlet al Cubei se cam inmuiase si ltise cu trecerea anilor. Prul crliontat si barba srmoas erau acum cenusii, dar focul revolutionar din ochii negri nc mai strlucea scnteietor, la fel ca-n urm cu treizeci de ani cnd coborase din Muntii Sierra Maestra. Tot ce purta era o sapc de baseball, chiloti de not, o pereche de pantofi de tenis obositi si ochelari de soare. n coltul gurii i atrna un muc de havan. Se ntoarse si-si duse mna la ochi, s-i protejeze de lumina puternic a soarelui tropical. Vrei s pun capt internationalismului? ntreb el acoperind zgomotul celor dou motoare Diesel. S renunt la politica de rspndire a influientei Cubei n strintate? Asta vrei? Raul Castro sedea ntr-un sezlong si tinea n mn o sticl de bere. Nu se renunti, dar s pui capt treptat angajamentelor noastre n strintate. Fratele meu - revolutionarul nversunat. Ce-a produs schimbarea asta? S-au schimbat vremurile, spuse Raul cu simplitate. Rece si distant n public, fratele mai mic al lui Fidel era vesel si comunicativ n viata particular. si purta prul negru si neted ngrijit tiat deasupra urechilor. Raul privea lumea prin niste ochi negri ca mrgica asezati pe o fat ghidus. Deasupra buzei superioare se ntindea o mustat ngust care se termina exact la colturile gurii. Fidel ndeprt cu dosul palmei cteva broboane de transpiratie care se adunaser n sprncene. Nu pot sterge cu buretele cheltuielile bnesti imense pe care le-am fcut si nici sngele vrsat de soldatii nostri. Si cum rmne cu prietenii nostri din Africa si din cele dou Americi? i uit si pe ei cum s-a-ntmplat cu soldatii nostri din Afganistan? -Pretul cu care a fost pltit Cuba pentru implicarea noastr n miscrile revolutionare atrn mai mult n balant dect cstigul. Ne-am fcut prieteni n Angola si n Etiopia. Bun. Si, ce-o s fac ei pentru noi? Amndoi stim care-i rspunsul: nimic. Trebuie s privim realitatea n fat, Fidel, am fcut greseli. Eu sunt primul gata s-mi recunosc greselile. Dar pentru numele lui Dumnezeu, s isprvim odat cu pierderile astea si s ne concentrm asupra edificrii Cubei ca natiune socialist mreat invidiat de toat Lumea a treia. O s realizm mult mai mult dac devenim un exemplu demn de a fi imitat dect dac le dm sngele poporului nostru. Tu-mi ceri s ntorc spatele onoarei si principiilor mele. Raul lipi sticla rece de bere de tampla sa ncns. S privim adevrul n fat, Fidel. Am mai aruncat noi principii peste bord si altdat, dac lucrul acesta a fost n folosul revolutiei. Dac nu schimbm directia rapid si nu nviorm economia care stagneaz, nemultumirea oamenilor ar putea da nastere la agitatie, n ciuda dragostei pentru tine. Fidel scuip mucul de trabuc peste balustrada ambarcatiunii si-i fcu semn unui

marinar de pe punte s-i aduc altul. Congresul american ar fi fericit s vad c poporul se ridic mpotriva mea. Congresului i pas tot att de putin ct i pas si Kremlinului, spuse Raul. Unde ntorc capul, vd cte un trdtor care a fost cumprat de Antonov. Nu mai pot s am ncredere mici n oamenii mei dela securitate. ndat ce presedintele si cu mine convenim si semnm pactul ntre SUA si Cuba, prietenii nostri blai o s fie obligati s-si ia tentaculele din jurul gatului nostru. Cum putem s finalizm ceva dac tu stai si refuzi s discuti cu ei? Fidel si aprinse trabucul adus de marinar. Pn acum cred c s-a convins c propunerea mea de a rupe relatiile cu Uniunea Sovietic n schimbul unor acorduri comerciale si de ajutor economic american este autentic. Dac dau impresia c de abia astept s ne-ntlnim, o s propun niste conditii preliminare imposibile pentru noi. Las-l s fiarb o vreme.. .Cnd o s-si dea seama c nu m trsc s cersesc la usa Casei Albe, o s mai coboare si el pretentiile. Cred c presedintele o s fie cel care-si doreste s ajung la o ntelegere cnd o s afle de varianta cu uzurparea puterii de ctre cumetrii lui Antonov. Fidel ridic trabucul ca s dea si mai mare greutate punctului su de vedere. Tocmai de asta am stat linistit si-am permis s se ntmple asa ceva. Dac stim s speculm teama americanilor de planurile sovietice de a aduce la putere un guvern de marionete n serviciul Uniunii Sovietice atunci cred c n-ar fi dect n avantajul nostru. Raul goli sticla de bere si-o puse jos, culcat. Ai grij, fratele meu, s n-astepti prea mult, c s-ar putea s ne pierdem scaunele. Asa ceva nu se va-ntmpla niciodat. Fata lui Fidel se ncreti sub un zmbet tantos. Eu sunt cel care face posibil ca revolutia s continue. Tot ce trebuie s fac e s ies n fata multimii si s-i dezvlui pe trdtori si complotul sovieticilor de a submina suveranitatea noastr sacr. Si-apoi, ca presedinte al consiliului de ministrii tu vei fi cel care va anunta ntreruperea legturilor cu Kremlinul. Si orice nemultumire va fi nlocuit de bucurie national. Dintr-o singur lovitur, voi stinge datoria imens pe care o avem fat de Moscova si voi ridica embargoul comercial al Statelor Unite. Bine ar fi s faci asta repede. n discursul meu de la aniversarea Zilei nvtmntului. Raul se uit la calendarul de la ceasul su. Mai sunt cinci zile. E o ocazie perfect. M-as simti mai bine dac am sti cum vede presedintele propunerea ta. Te las pe tine s iei legtura cu Casa Alb si s aranjezi o ntlnire cu reprezentanti ai Statelor Unite n timpul festivittii de Ziua nvtmntului. Sper c nainte de discurs. Binenteles. Nu crezi c, dac astepti n ultimul moment pur si simplu te joci cu norocul tu? Nu m las el pe mine, spuse Fidel dintr-unnor de fum. Cred c gresesti. Darul pe care l-am fcut cu cei trei cosmonauti sovietici, cred c i-au dovedit bunele mele intentii. Raul se ncrunt. Poate c ne-a trimis deja rspunsul su. Fidel se ntoarse si se uit la el. Asta-i o noutate pentru mine. N-am venit la tine pentru c e o simpl presupunere, spuse Raul nervos. M gndesc ns c presedintele s-a folosit de dirijabilul lui LeBaron pentru a ne transmite ceva fr ca rusii s-si dea seama. Dumnezeule! n-a fost distrus de unul din elicopterele noastre de patrulare? O greseal grosolan, recunoscu Raul. N-au fost supravietuitori.

Pe fata lui Fidel se citi nedumerire. Si-atunci de ce ne-acuz Departamentul de Stat c-i tinem nchisi pe, doamna LeBaron si echipajul ei? Habar n-am. De ce nu mi s-a spus nimic despre toate astea? Ti-am trimis raportul, dar nu l-ai citit, ca atatea altele. Greu mai ajunge omul la tine de la o vreme, frtioare. Nu ai dat atentie amnuntelor cum fceai altdat. Fidel trase nfuriat undita din ap si dezleg chingile care l tinuser prins de scaun. Spune-i cpitanului s ntoarc barca spre trm. Ce-ai de gnd s faci? Fidel zmbi larg n spatele tigrii. M duc s vnez rate. Acum? Azi? Cum ajungem n port, o s m retrag la casa mea de lng Havana si tu vii cu mine. Ne izolm de restul lumii, fr telefoane, fr ntlniri pn la Ziua nvtmntului. Crezi c e o idee bun s-l lasi pe presedinte s astepte si noi s fugim pur si simplu cnd rusii amenint securitatea noastr national? Ce ru vezi n asta? Rotile diplomatiei americane se nvrtesc ca rotile unei crute trase de boi. Dac tot i-au murit mesagerii, n-are dect s se uite pe pereti si s astepte urmtoarea mea miscare. Ct despre rusi, nc nu cred c s-au copt lucrurile si n-o s fac nici o miscare. i trase usor un pumn lui Raul n umr. Fruntea sus, frtioare. Ce poate s se-ntmple n urmtoarele cinci zile? Ceva ce tu si cu mine s nu putem controla? Aceeasi ntrebare si-o punea si Raul. Si se mai ntreba cum era posibil, s-i fie frig de parc se afla ntr-un mormnt si nu sub soarele torid al Caraibelor. *** La scurt timp dup miezul noptii, generalul Velikov sttea n pozitie de drepti lng biroul su asteptnd s se deschid usile liftului din care iesi cu pasi mari, intrnd n birou, Lev Maisky. Velikov l salut rece. Tovarse Maisky. Ce plcere neasteptat! Tovarse general. Pot s v ofer ceva de but? Umezeala asta afurisit e ca un blestem, i rspunse Maisky trecndu-si o mn peste sprncene si uitndu-se apoi la picturile de transpiratie care-i rmseser pe degete. Cred c mi-ar trebui un pahar de vodc cu gheat. Velikov puse mna pe telefon si ddu un ordin scurt. Apoi fcu un gest de invitatie artnd un fotoliu. V rog s v faceti comod. Maisky se ls s cad ntr-un fotoliu moale de piele si csc obosit de zbor si de decalajul orar. Regret c n-ai fost informat despre sosirea mea, generale, ns tovarsul Polevoi s-a gndit c-i mai bine asa dect s fie interceptate si decodificate noile instructiuni de instalatiile de ascultare ale Agentiei nationale de informatii a SUA. Velikov ridic sprncenele cu o miscare care era deja un tic si-i arunc lui Maisky o privire sireat. Noi instructiuni? Da, e vorba de o operatiune mai complicat. Sper c seful K.G.B-ului nu-mi ordon s contramandez proiectul de asasinare a lui Castro.

Nu, nu. Mi s-a cerut s-ti comunic c vasele cu ncrctura pe care ai cerut-o vor sosi n portul Havana pentru treaba asta cu jumtate de zi nainte de momentul programat. Velikov ddu din cap multumit. Putem folosi timpul suplimentar. Au aprut probleme? ntreb Maisky. Totul merge perfect. Totul? repet Maisky. Tovarsul Polevoi n-a fost prea bucuros cnd a aflat c unul dintre prizonieri a evadat. Nu trebuie s fie ngrijorat. Un pescar a descoperit corpul brbatului care a fugit prins n plasa sa. Secretul instalatiei noastre e n sigurant. Si ceilalti? Probabil c stii c Departamentul de stat cere autorittilor cubaneze si elibereze. E un bluf, rspunse Velikov. CIA n-are nici o dovad c intrusii sunt nc n viat. Faptul c Washingtonul cere eliberarea lor cubanezilor si nu nou, dovedeste c pescuiesc n ape tulburi. Problema e, ce vor s gseasc? Maiasky fcu o pauz si scoase din buzunarul, de la piept un porttigaret din platin. Aprinse o tigar lung fr filtru si sufl fumul spre tavan. Nimic nu trebuie s ntrzie planul nostru Rom si Cola. Castro va vorbi dup cum a promis. Esti sigur c n-o s se rzgndeasc brusc? Istoria se repet, asa c suntem pe teren sigur. El jefe maximo, seful suprem, n-a pierdut niciodat pn acum o ocazie de a vorbi n public. Dac excludem accidentele, boala sau uraganul. Sunt unele lucruri pe care nu le putem controla, dar, oricum, nu vreau s ratm. si fcu aparitia un soldat care aduse o sticl de vodc si un pahar cu un strat gros de cuburi de gheat. Un singur pahar, generale? Nu bei cu mine? Poate-am s beau un coniac mai trziu. Velikov astept rbdtor ct Maisky bu un sfert din sticl, iar apoi fcu primul pas. Pot s-l rog pe adjunctul sefului Directoratului suprem s m lmureasc asupra noii operatiuni? Sigur, spuse Maisky prietenos. Trebuie s folosesti sistemele electronice de care rspunzi si s aduci fortat naveta spatial a Statelor Unite pe teritoriul Cubei. Am auzit bine? ntreb Velikov nmrmurit. Dumitale ti se ordon, ordin direct de la tovarsul Antonov, s strpungi sistemul de comand prin computer care dirijeaz naveta spatial Gettysburg si, dup intrarea ei pe orbit, s-i deviezi cursul cnd ajunge lng Cape Canaveral si s o deturnezi la aeroportul nostru militar de la Santa Clara. ncurcat, aiurit, Velikov se uit la Maisky de parc adjunctul sefului K.G.B-ului nnebunise. Dac-mi permiteti, este cea mai nebuneasc combinatie pe care a imaginat-o vreodat Directorul. Si totusi, oamenii nostri de stiint au reusit s pun totul la punct, spuse Maisky detasat. si asez piciorul pe o serviet burdusit. Ai aici toate datele pentru a programa computerele si a-ti pregti oamenii. Dar, oamenii mei sunt ingineri specializati n comunicatii. Velikov prea s nunteleag nimic si asa si vorbea. Nu stiu nimic despre dinamica spatial. Nici nu trebuie. Computerele o s fac totul n locul lor. Important e c echipamentele de aici de pe insul au capacitatea s se suprapun peste centrul de control spatial de la Houston si s preia comanda asupra navetei. Cnd trebuie s se ntmple asta?

Din cte spune NASA, Gettysburg ncepe manevrele de intrare pe orbit n aproximativ 29 de ore din acest moment. Velikov se multumi s dea din cap, semn c a nteles. ncepuse s-i treac starea de soc si-si regsea sngele rece, devenise iar profesionistul calm, cu mintea iute. Se ntelege c v voi sprijini pe ct mi st n putint, dar nu m sfiesc s spun c nici o minune nu ne poate ajuta s facem imposibilul. Maisky ddu pe gt nc un pahar de vodc si fcu un gest ncercnd s alunge pesimismul lui Velikov ncrederea, generale, nu n miracole, ci n cunostintele savantilor si inginerilor sovietici. Asta o s doboare si-o s aduc n Cuba naveta spatial cea mai avansat a Americii. *** E-a treia zi de cnd caraghiosul la de la camera sase ne las n pace. Ceva pute. Ce, ai prefera s-ti mai rup o coast? mormi Gunn printre dou nghitituri. Giordino ncerc oule cu furculita, nu mai rezist si le gust. Probabil c ne-ngras ca s ne omoare. M rog la Dumnezeu s-o fi lsat n pace si pe Jessie. Sadici de felul lui Gly se-nfierbnteaz cnd bat femei. Ti-ai pus vreodat ntrebarea de ce nu e niciodat de fat Velikov n timpul partidelor de box ale lui Gly? E tipic pentru rusi s-i lase pe strini s fac treaba murdar n locul lor, sau poate, cine stie, l impresioneaz vederea sngelui. De unde vrei s stiu eu? Usa se ddu brusc de perete si n celul intr Foss Gly. Buzele lui crnoase se deschiser ntr-un rnjet, iar pupilele erau negre, ntunecate, si nu exprimau nimic. V place cina, domnilor? Ai uitat de vin, rspunse Giordino arogant. Si-alt dat, s ai grij ca muschiul meu s fie n snge. Gly se apropie si, nainte ca Giordino s-si dea seama ce intentii are, i trase un pumn teribil cu dosul palmei direct n coaste. Giordino simti c se sufoc si-ntregul corp i se convulsiona sub socul loviturii. Fata i se fcu galben ca ceara, sngele ncepu s-i siroiasc printre tepii brbii care ncepuse si creasc, din locul n care si muscase buza inferioar, dar, incredibil, reusi s zmbeasc strmb. Gunn se ridic din pat sprijinindu-se ntr-o mn si-i arunc farfuria cu mncare lui Gly n cap; oule se scurser pe fata tortionarului, iar carnea din mncare care rmsese pe jumtate nimeri drept la tint-n gur. Asta a fost o reactie tmpit, spuse Gly gfind de furie. Ai s regreti. Se aplec, i prinse lui Gunn glezna rupt si o rsuci turbat. Gunn si nclesta pumnii, cu ochii mpienjeniti de durere, dar nu scoase un sunet. Gly se ddu un pas napoi s-l studieze, aproape fascinat. Esti rezistent, chiar foarte rezistent pentru unul mic ca tine. Trste-te napoi n gaura ta, rm, i spuse Giordino nc tinndu-si respiratia. ncptnat, ce mai, ncptnat, oft Gly pe un ton plictisit. O clip ochii lui luar o expresie gnditoare, dar imediat redevenir goi, reci si ri de parc ar fi fost ai unei statui nensufletite. A, da. Era s uit. Venisem s v dau vesti despre prietenul vostru Dirk Pitt. Ce-i cu el? A-ncercat s evadeze si s-a necat. Minti, spuse Gunn. L-a gsit un pescar din Bahamas. Consulatul american a identificat cadavrul su,

n fine, ce-au mai lsat rechinii din el. Dup care Gly si sterse oul de pe fat, lu muschiul din farfuria lui Giordino, l ls s cad pe pardoseal si-l strivi cu cizma. Bon appetitt domnilor. Iesi din celul si ncuie usa n urma lui. Giordino si Gunn se privir n tcere, ncepand s nteleag. Apoi, fetele li se luminar de un zmbet larg care se transform ntr-un hohot de ras nestpnit. A reusit! strig Giordino, fericirea descoperirii fcndu-l s uite de durere. Dirk a ajuns acas!

51.
Partea spectaculoas a experimentelor care se fceau pe statia spatial Columbus o constituiau fabricarea de medicamente noi, dezvoltarea cristalelor pure care urmau a fi folosite drept cipuri pentru semiconductorii computerelor si observarea razelor gama. ns activitatea de zi cu zi a stabilimentului de patruzeci de tone de la marginea frontierei celei mai ndeprtate cu Pmntul erau repararea si ntretinerea satelitilor. Jack Sherman, comandantul statiei, se afla n modulul cilindric de ntretinere ajutnd o echip de ingineri s dirijeze un satelit pe platforma suspendat pentru reparatii, cnd auzi o voce la difuzorul central. Esti liber, Jack? Sunt aici. Poti veni la modulul de comand? Ce s-a-ntmplat? E un glumet care-ncearc s ntre pe canalul nostru de comunicatii. Surubresc pe-aici. Mai bine ai veni. Las-m cteva minute. Dup ce asigurar satelitul si nchiser usa de presurizare, Sherman si scoase costumul si-si vr cizmele ntr-un fel de schiuri scobite. Apoi nainta cu o miscare de alunecare prin mediul antigravitational pn la centrul de coordonare al statiei. Inginerul sef, specialist n comunicatii si electronic, se multumi s ncline capul la apropierea lui. Ascult asta. Vorbi ntr-un microfon montat pe un panou de comand. V rog s v identificati din nou. Urm o scurt pauz, dup care se auzi: Columbus, aici Colonia Jersey. Cerem permisiunea s ne cuplm la statia voastr. Inginerul se ntoarse si ridic privirea spre Sherman. Ce prere ai? E vreo fantom de pe Pmnt? Sherman se aplec peste panou. Colonia Jersey, dac sta ti-e numele, ai intrat pe un canal de comunicatii nchis care apartine NASA. Bruiezi comunicatiile spatiale. Te rog s ntrerupi. Nu se poate, rspunse strania voce. Vehiculul nostru de transfer de pe Lun se ntlneste cu voi peste dou ore. Rugm transmiteti instructiunile de cuplare. Ce Lun, domnule? Fata lui Sherman se ncordase de enervare. Houston, m auzi? Receptie, se auzi o voce venind de la Centrul de control spatial de la Houston. Tu ce-ai nteles din asta? ncercm s-l localizm, Columbus. Rmi pe receptie. Nu stiu cine esti, jupne, trnti Sherman, dar stiu c-ai dat de necaz. M numesc Eli Steinmetz. V rog s aveti pregtit asistenta medical. Am doi rniti la bord.

Sherman ddu un pumn n sptarul scaunului pe care era inginerul. E nebun. Cu cine vorbesc? ntreb Steinmetz. Aici Jack Sherman, comandantul statiei Columbus. Regret c am dat buzna asa, dar credeam c ati fost preveniti de sosirea noastr. nainte ca Sherman s poat rspunde ceva, turnul de control de la Huston intr din nou pe receptie. Columbus, semnalele nu sunt transmise de pe Pmnt, repet, nu sunt transmise de pe Pmnt. Vin din spatiu, de sub voi. n regul, bieti, care-i poanta? n acel moment se fcu auzit vocea directorului de zboruri de la NASA. Nu-i nici o poant, Jack. Aici Irwin Mitchell. Pregteste-ti echipajul s-l primeasc pe Steinmetz si pe colonistii lui. Ce colonisti? Era si timpul s apar cineva din creier, spuse Steinmetz. Pentru o clip, am crezut c trebuie, s lum cu asalt intrarea principal. mi pare ru, Eli. Presedintele a socotit c e mai bine s nu zicem nimic pn nu ajungeti lng Columbus. mi spune si mie cineva ce se petrece? ntreb Sherman exasperat. O s v explice Eli cnd v ntlniti, rspunse Mitchell. Apoi i se adres lui Steinmetz. Cum se simt rnitii? Se odihnesc, numai c unul are nevoie de o interventie chirurgical. Are un glont chiar la baza creierului. Ai auzit, Jack, spuse Mitchell. Pune n stare de alert echipajul de pe navet. S-ar putea s-si devanseze plecarea. O s am grij, spuse Sherman. Se mai potolise si vocea era mai calm, dar era prea inteligent s nu fie n continuare nedumerit. Si, de unde dracu vine, asta,... Colonia Jersey? M crezi dac-ti spun c de pe Lun? rspunse Mitchell. Nu, rspunse Sherman sec. N-am cum s cred asa ceva. *** Camera Theodore Roosevelt din aripa vestic a Casei Albe fusese numit odinioar Camera cu pesti pentru c aici se aflau acvarii si trofeele de pescuit ale lui Franklin Delano Roosevelt. Sub Richard Nixon, ncperea fusese decorat n stil Regina Anne si Chippendale si destinat ntlnirilor cu personalul si, ocazional, conferintelor de pres. Peretii si covorul erau n tonuri contrastante de terracolta. Pe peretele estic atrna, chiar deasupra politei cminului din lemn sculptat, un tablou nftisnd declaratia de independent. Supraveghea sever ncperea din portretul pictat la Paris de Tade Styka, de pe peretele dinspre sud, imaginea lui Teddy Roosevelt clare pe un cal. Presedintele prefera aceast ncpere intim Cabinetului, pe care-l gsea mai rece, si aici tinea ntrunirile importante, n parte si pentru c nu existau ferestre. Era asezat n capul mesei de conferint si nota ceva nervos ntr-un carnet. n stnga sa era asezat secretarul pentru aprare, Jess Simmons. Lng el venea directorul CIA, Martin Brogan, apoi Dan Fawcett si Leonard Hudson. Douglas Oates, secretarul de stat, sttea imediat n dreapta presedintelui, urmat de consilierul pentru probleme de securitate national Alan Mercier, si generalul Fortelor aeriene Allan Post, care rspundea de programele militare spatiale. Hudson si petrecuse o or explicnd oamenilor presedintelui ntreaga poveste a Coloniei Jersey. La nceput toti ascultar tcuti nevenindu-le s cread. Apoi i cuprinse interesul, emotia puse stpnire pe ei si-l asaltar pe Hudson cu o

multime de ntrebri la care acesta rspunse pn n momentul n care presedintele ceru s le fie adus prnzul. Uimirea se transform n entuziasm si toti l felicitar pe Hudson si prin el pe creier, ns curnd revenir la realitatea sumbr citind raportul despre conflictul cu cosmonautii sovietici. ndat ce colonistii Jersey ajung n sigurant la Cape Canaveral, spuse presedintele, ncerc s-l potolesc pe Antonov oferindu-i o parte din imensitatea de date culese de Steinmetz si echipa sa. Si de ce-ar trebui s le oferim ceva? ntreb Simmons. Si-asa ne-au furat destul tehnologie pn acum. Nu vreau s neg furtul lor, spuse presedintele. Dar dac am fi noi n locul lor, eu nu i-as lsa s scape cu una cu dou dup ce mi-au omort paisprezece astronauti. Sunt de partea dumneavoastr, domnule presedinte, spuse secretarul de stat Oates. Dar dac ati fi n pielea lor, cum ati ntelege s v faceti dreptate? Simplu, spuse generalul Post. Dac as fi n locul lui Antonov as spulbera statia Columbus. O idee ngrozitoare, dar cred c ar fi mai bine s-o lum n serios, spuse Brogan. Cred c sefii sovietici gndesc c li se cuvine prin drept divin s distrug statia si pe toti cei de la bordul su. Sau poate numai racheta si echipajul su, adug Post. Presedintele l fix pe general. Columbus si Gettysburg pot fi aprate? Post cltin scurt din cap. Sistemul nostru de aprare cu laser nu poate intra n functiune dect peste paisprezece luni. Atta timp ct sunt n spatiu, statia si naveta sunt vulnerabile n fata satelitilor sovietici de lupt 1400. Putem ns apra naveta Gettysburg dup ce intr n atmosfera terestr. Presedintele se ntoarse spre Brogan. Martin, cum vezi dumneata situatia? Nu cred c or s vizeze Columbus. Ne-ar deschide calea s le dm replica cu noua lor statie Satelit 10. Eu cred c o s-ncerce cu naveta. O tcere glacial se ls n Camera Roosevelt, fiecare ncercnd s-si pun ordine n gnduri. Apoi, fata lui Hudson se lumin si spuse, trntind stiloul pe mas: Scpm din vedere un lucru. Care? ntreb Fawcett. Adevratul motiv al atacului lor asupra Coloniei Jersey. Brogan prelua ideea din zbor. S-si salveze onoarea distrugnd orice urm a descoperirilor noastre cosmice. Nu e vorba de a distruge, ci de a fura, spuse Hudson febril. Uciderea colonistilor nar fi nsemnat o pedeaps de genul ochi pentru ochi. Jess Simmons a fost pe-aproape. n viziunea Kremlinului, este vital s capteze colonia intact pentru a pune mna pe tehnologie, pe date. si pe rezultatele miliardelor de dolari investiti si a 25 de ani de munc. Asta urmreau de fapt. Rzbunarea vine pe planul doi. Ce spuneti pare a fi n regul, sustinu Oates. Doar c acum colonistii sunt n drum spre cas, iar Colonia Jersey e la dispozitia oricui vrea s pun mana pe ea. Dac folosim vehiculul nostru lunar putem trimite acolo o alt echip peste dou sptmni, interveni Hudson. Cei doi cosmonauti de pe Selenos 8, spuse Simmons, n fond ce i-ar putea opri s mearg pn acolo si s preia controlul asupra coloniei? Scuze, i rspunse Hudson. Am uitat s mentionez c Steinmetz i-a transportat pe cei cinci rusi morti napoi la vehiculul de aselenizare si i-a urcat la bord. Apoi i-a obligat pe cei doi supravietuitori s se ridice si s se ntoarc pe Pmnt, sub amenintarea c, dac

nu-l ascult, i va spulbera cu ultima rachet care i-a mai rmas n proiectil. Seriful care curt orasul de rufctori, spuse Brogan admirativ. De-abia astept s-l cunosc pe tipul sta. Numai c totul are un pret, l temper Hudson. Steinmetz aduce cu el doi colonisti grav rniti si un mort. Cum se numea cel care a murit? ntreb presedintele. Doctor Kurt Perry, un strlucit biochimist. Presedintele se uit la Fawcett. S te ngrijesti s i se fac o nmormntare cum se cuvine. Urm un scurt moment de tcere, apoi Post relu discutia. OK, dac rusii n-au pus mana pe Colonia Jersey, atunci ce le-a mai rmas? Gettysburg, i rspunse Hudson. Rusii mai au o sans dac ne rpesc comoara cu date stiintifice. Cum? nsfac naveta n aer? spuse Simmons cu sarcasm. Nu stiam c-l au pe Buck Rogers de partea lor. Nici n-au nevoie de el, i-o ntoarse Hudson. Din punct de vedere tehnic, se poate programa o deviere a sistemelor de ghidare a zborului. Dac intri n retea poti actiona, prin comenzile date prin computer, motoarele de ridicare de la sol, cele de propulsare si-n general echipamentele de comand de pe Gettysburg. Exist o mie de modalitti diferite de a abate cu cteva grade o rachet de la cursul pe care trebuie s se nscrie. n functie de distanta dintre locul din care emiti comenzile si punctul de asezare la sol, se poate devia cursul pn la o mie de mile deprtare de aeroportul spatial Kennedy de la Cape Canaveral. Da, numai c pilotii pot renunta la sistemul computerizat si-n definitiv pot ateriza folosind comenzile manuale, protest Post. Nu si dac sunt convinsi c sunt dirijati spre culoarul de revenire pe Pmnt de la Centrul din Houston. Se poate asa ceva? ntreb presedintele parc nevenindu-i s cread. Alan Mercier ddu din cap. Cu conditia ca sovieticii s dispun de transmittoare locale mai puternice dect echipamentul electronic de pe navet si s poat bruia semnalele emise de turnul de control din Houston. Presedintele si Brogan schimbar priviri jalnice. Cayo Santa Maria, rosti Brogan distrus. O insul la nord de Cuba pe care se afl o puternic instalatie de transmisiuni si ascultare capabil s fac treaba, le explic presedintele celorlalti. Poate n-au aflat faptul c oamenii nostri au plecat de pe Lun, spuse Fawcett optimist. Stiu, i rspunse Hudson. Odat ce sistemul lor de ascultare era cu urechile ciulite la ce se-ntmpl pe Colonia Jersey, fii sigur c au interceptat toate mesajele noastre. Trebuie s ne gndim la un plan de neutralizare a instalatiei de pe insul, suger Post. Brogan zmbi. ntmplarea face c tocmai se desfsoar o operatiune de acest fel. Post i ntoarse zmbetul. Dac bati acolo unde m gndesc eu, tot ce m intereseaz e s stiu cnd va avea loc atacul. Se spune, ti atrag atentia c sunt numai zvonuri, c trupe militare cubaneze se vor lansa ntr-o misiune de asalt si distrugere a instalatiei chiar n noaptea asta. Si care e momentul plecrii navetei spre cas? ntreb Alan Mercier. Ora cinci mine, rspunse Post.

Asta aranjeaz lucrurile, spuse presedintele. Transmiteti comandantului statiei Columbus s tin naveta Gettysburg pe platform pn cnd i garantm c se poate ntoarce acas n sigurant. Toti cei strnsi n jurul mesei preau a fi satisfcuti pentru moment, toti, n afar de Hudson. Arta ca un bietel cruia i-a fost ridicat ctelusul de ctre hnghieri. mi doresc din tot sufletul, spuse el neadresndu-se cuiva n mod special, s fie att de simplu pe ct pare.

52.
Velikov si Maiski stteau n balcon, la trei niveluri deasupra centrului de ascultare si priveau de sus micuta armat de brbati si de femei care manevrau echipamentul electronic de receptie att de sofisticat. Antene uriase implantate n Cuba interceptau, douzeci si patru de ore din douzeci si patru, telefoanele particulare si semnalele militare transmise prin radio n Statele Unite, pe care le transmiteau prin cablu pe insula Cayo Santa Maria unde erau preluate, decodificate si analizate pe computer. Ai fcut o treab cu adevrat superb, generale, spuse Maisk. Rapoartele despre instalatie pe care le-ai transmis la Moscova sunt prea modeste. Nu e zi s nu continum dezvoltarea bazei, spuse Velikov cu mndrie. n afara destinatiei lucrative a complexului, mai avem pe insul o sufragerie foarte bine aprovizionat, un centru dotat cu echipament pentru antrenament de ntretinerea conditiei fizice si o saun. Avem chiar si o sal de spectacol si-o frizerie. Ochii lui Maiski se oprir pe dou ecrane de trei metri pe patru si jumtate fiecare, amplasate pe pereti diferiti. Cel din stnga afisa imagini generate pe computer iar pe cel din dreapta rulau siruri de date si de grafice complicate. Oamenii ti au aflat ce s-a ntmplat cu colonistii de pe Lun? Generalul ncuviint din cap si puse mna pe telefon. Rosti cteva cuvinte n receptor urmrind n acelasi timp forfota din sala echipamentelor. De la consol, ridic privirea spre el un angajat si-i fcu semn cu mna. Apoi, cele dou ecrane se ntunecar un scurt moment si-apoi se nsufletir din nou, prezentnd alte coloane de date. Totul a mers ceas, spuse Velikov artnd cu degetul spre ecranul din stnga. Putem intercepta practic tot ce se transmite de la Houston, toate schimbrile de mesaje cu astronautii. Dup cum puteti vedea, transportul lunar cu care au circulat colonistii de pe Lun s-a cuplat n urm cu trei ore la platforma de pe statia spatial. Maiski era fascinat si urmrea intens informatiile afisate sub ochii lui. i venea greu s accepte c agentii americani stiau si ei tot att de mult dac nu chiar mai mult, despre eforturile spatiale sovietice. Transmit codificat? ntreb el. Uneori, dac e vorba de o misiune militar, ns n mod curent, NASA discut cu astronautii si deschis. Dup cum puteti observa din informatiile expuse pe ecran, Centrul de control al zborului de la NASA a ordonat navetei Gettysburg s amne plecarea pentru mine dimineat. Nu-mi place cum sun. Nu vd nimic suspect. Presedintele probabil are nevoie de timp s organizeze o campanie masiv pentru a anunta noul triumf american n spatiu. Sau poate c s-au gndit ce intentii am putea avea noi. Maiski tcu brusc, pierdut n gnduri. Ochii lui exprimau ngrijorare si-si freca minile nervos.

Velikov l privi amuzat. Dac v ncurc asa de mult planurile, cred c pot s intru pe frecventa centrului din Houston si s dau un ordin fals. Poti face asta? Da, pot. S simulezi un ordin prin care anunti statiei spatiale s plece spre Pmnt? Da. Esti sigur c-i poti nsela pe comandantul statiei si pe cel al navetei si c-i poti face s cread c aud voci cunoscute? N-o s-si dea niciodat seama de diferent. Sintetizatoarele noastre dispun de un numr suficient de nregistrri ca s poat imita perfect accentul, inflexiunile vocale si ticurile verbale a douzeci de persoane importante de la NASA. Si ce crezi c-i va opri pe cei de la Houston s contramandeze ordinul? Pot s provoc o defectiune la sistemul lor de transmisiuni pn o s fie prea trziu s mai opreasc racheta. Apoi, dac instructiunile pe care le-ati luat de la savantii sovietici sunt corecte, vom deregla sistemele de zbor ale navetei si o vom dirija s coboare pe aeroportul Santa Clara. Maiski l privi lung pe Velikov, parc ar fi cntrit cele auzite, apoi spuse: F-o! Presedintele era cufundat ntr-un somn profund,cnd telefonul de la capul patului sun ncetisor. Se nvrti pe partea cealalt si se uit la ceasul de la mn. Era ora unu si dou minute dup miezul noptii. Apoi rspunse la telefon. Spuneti. Vocea de la cellalt capt al firului era a lui Dan Fawcett. mi cer scuze c v trezesc, domnule presedinte, ns a aprut ceva neasteptat si m-am gndit c trebuie s aflati despre ce e vorba. Ascult. Ce este? Tocmai am primit un telefon de la Irwin Mitchell de la NASA. Spune c Gettysburg s-a desprins de Columbus si se nvrte pe orbit pentru revenirea pe Pmnt. Presedintele se ridic att de brusc n picioare nct o trezi pe sotia lui. Cine a dat ordinul? ntreb el. Mitchell nu-si d seama cine ar putea fi. Linia de comunicare ntre Houston si statia spatial a czut din cauza unei bruieri inexplicabile. Si-atunci cum a avut confirmarea c naveta a plecat? Generalul Fischer a urmrit n permanent statia Columbus de la Centrul su de operatiuni spatiale de la Colorado Springs ncepand din momentul n care Steinmetz a prsit Colonia Jersey. Camerele senzoriale de la centru au nregistrat miscarea navetei Gettysburg n momentul n care a prsit platforma de cuplare. Mitchell mi-a telefonat ndat ce a fost informat. Presedintele trnti un pumn n saltea, ngrozit; La naiba! Mi-am permis s-l alertez si pe Jess Simmons. A trimis deja dou escadrile de aprare tactic apartinnd Fortelor aeriene pentru a escorta naveta din momentul n care intr n atmosfera Pmntului. De ct timp dispunem pn cnd naveta Gettysburg atinge solul? De la pregtirea pentru coborre si pn n momentul n care atinge solul, aproximativ dou ore. Rusii sunt n spatele afacerii steia. Asa credem toti, ncuviint Fawcett. nc nu putem sti sigur, ns, dup toate aparentele, se pare c la originea problemelor de bruiaj de la Houston este Cuba. Cnd atac echipa special a lui Brogan Cayo Santa Maria?

La ora dou. Cine-i conduce pe insul? O clip, s verific numele n raportul de ieri al CIA. Fawcett ls receptorul, dar nu lipsi mai mult de treizeci de secunde. Misiunea este condus de colonelul de marin Ramon Kleist. l stiu. Lui Kleist, Congresul i-a oferit medalia de onoare. Mai e ceva. Ce? Oamenii lui Kleist sunt condusi de Dirk Pitt. Presedintele oft cu mare tristete. A fcut si asa destul pn acum. Chiar era nevoie de el acolo? S-a hotrt c ori pleac Pitt ori anuleaz totul. Pot distruge centrul de bruiere la timp? Prerea mea sincer e c totul e o loterie. Spune-i te rog lui Jess Simmons s stea pregtit n Sala de rzboi. Mi-e team c dac lucrurile merg prost, singura alternativ pe care o avem pentru a-i mpiedica pe rusi s pun mna pe Gettysburg si pe ncrctura sa pretioas este s doboram noi naveta. Mai nteles, Dan? Da, domnule, rspunse Fawcett nglbenindu-se ca ceara. i voi transmite mesajul dumneavoastr.

53.
Oprirea! ordon Kleist. Verific din nou datele afisate pe instrumentul Navstar care prelua datele de pe satelit si asez un compas pe o diagram ntns pe mas. Suntem la sapte mile est de cursul stabilit pentru Cayo Santa Maria. Mai mult nu ndrznim s ne apropiem cu SPUT-ul. Maiorul Quintana, mbrcat ntr-un costum de lupt trcat gri cu negru, privi marcajul galben de pe diagram. Ne-ar lua cam patruzeci de minute s ocolim insula pe la sud ca s putem debarca dinspre Cuba. Vntul s-a potolit, iar valurile mrii n-au nici un metru nltime. Avem noroc c nu e lun. Deasupra noastr e o noapte neagr ca smoala. E si bine si ru, spuse Quintana. Suntem imposibil de depistat, da nici n-o s vedem soldatii dac patruleaz. Dup cum vd eu lucrurile, problema noastr este c s-ar putea s nu atingem fix baza. S-ar putea s debarcm pe insul la cteva mile de ea. Kleist se ntoarse si se uit lung la un tip nalt, autoritar care se sprijinea de perete. Era mbrcat n aceeasi uniform de lupt ca si Quintana. Ochii si verzi, ptrunztori, sustinur privirea lui Kleist. nc nu poti localiza obiectivul? Pitt si ndrept spinarea, surse detasat cu vesnicul lui zmbet, nnscut, si spuse simplu: Nu. Nu e tocmai ncurajant ce spui, zise Quintana acru. Se poate, dar cel putin sunt sincer. Kleist rosti cu mult ngduint. Regretm cu totii, domnule Pitt, c nu ai beneficiat de-o vizibilitate ideal n noaptea cnd ai evadat de pe insul, ns ti-am rmne ndatorati dac ai face cteva precizri. Zmbetul dispru de pe chipul lui Pitt.

Stiti ceva, am debarcat pe insul n mijlocul furtunii si am fugit n miez de noapte. Ambele ntmplri s-au petrecut pe partea insulei opus celei unde trebuie s debarcm noi. N-am msurat distantele si nici n-am presrat firimituri ca s marchez urmele. Terenul este drept si gol, fr coline sau cursuri de ap dup care s ne ghidm. E acoperit doar de palmieri, boschete si nisip. Antena am descoperit-o la jumtate de mil la vest de sat. Baza am lsat-o n spate cam la o mil deprtare. Cnd o s ajungem la drum, o s stim c zona ngrdit se afl n stnga noastr. Asta-i tot ce am s v ofer. Quintana ddu din cap resemnat. Cred c n conditiile date, nici nu ne putem astepta la mai mult. Un membru al echipajului, mbrcat n pantaloni jeans crestati si maiou, intr pe tambuchiu n camera de comand. i ntinse lui Kleist un mesaj descifrat si iesi fr s fi scos un cuvnt. De n-ar anula misiunea n ultima clip, spuse Pitt tios. Nici vorb, mormi Kleist. Se pare c lucrurile iau o nou ntorstur. Citi mesajul pentru a doua oar, iar fata lui, altminteri impasibil, se ncrunt. I-l ddu si lui Quintana, care-i parcurse continutul strngnd buzele de enervare, si apoi i ntinse hrtia lui Pitt. Pe biletel scria: NAVETA SPATIAL GETTYSBURG A PRSIT STATIA SI GRAVITEAZ PE ORBIT ASTEPTIND REVENIREA PE PMNT. SISTEMUL ELECTRONIC AL OBIECTIVULUI S-A SUPRAPUS PESTE COMPUTERELE DE GHIDARE SI A PRELUAT COMANDA. PRESUPUNEM DEVIERE DE CURS PENTRU ASEZAREA NAVETEI LA SOL n CUBA LA ORA 03.40. CRIZ DE TIMP. SITUATIE CUMPLIT DAC OBIECTIVUL NU E DISTRUS LA TIMP. SUCCES. Drgut din partea lor c ne-au anuntat n ultimul moment, spuse Pitt ntunecat. Ora 03.40 nseamn dou ore din acest moment. Quintana l privi pe Kleist ncruntat. Sovieticii chiar pot s fac chestia asta si s scape basma curat? Kleist nu-l ascult. si concentra din nou atentia asupra diagramei si tras o linie scurt cu creionul care marca drumul spre sudul insulei Cayo Santa Maria. Cu aproximatie, unde crezi c e antena? Pitt lu creionul si fcu un punct pe insula mic ct un viermisor, chiar lng coada ei. Sper c-am nimerit-o. OK. ti dm un transmittor-receptor minuscul, impermeabil, introduc pozitia pe diagram si-o programez n computerul Navstar si apoi urmresc semnalul si te ghidez. S-ar putea s nu fiti singurii care m urmresc. E riscant, ns asa cstigm timp pretios. S-ar putea s reusesti s le distrugi antena mai usor si s tai legtura cu Gettysburg, oricum n mai putin timp dect dac te-ai lupta s intri n incinta bazei si s le distrugi centrul de coordonare. E logic. Acum, c ne-am pus cu totii de acord, eu zic s-o stergeti, domnilor, spuse Kleist linistit. *** Transportorul subacvatic pentru misiuni speciale nu semna cu nici un submarin vzut de Pitt pn atunci. Ambarcatiunea avea o lungime de peste nou metri si arta ca o dalt rsturnat. Din prora ascutit si alungit ca o pan se ltea carena, aproape ptrat, care se termina brusc la pupa, parc trntit acolo, fr nici o legtur cu restui vasului. Puntea superioar era perfect nivelat, mici o protuberant nu se itea din ea.

Nu sttea nimeni la crm. Vasul era complet automatizat, iar cele dou motoare functionau cu energie nuclear si, la nevoie, era mpins de pompe silentioase care preluau apa si-o expulzau prin niste supape plasate lateral. SPUT-ul fusese special construit pentru CIA, care-l folosea n misiunile armate secrete pe teritoriu strin, la infiltrarea agentilor secreti si la atacurile fulger. Vasul se putea scufunda pn la dou sute patruzeci de metri adncime si putea nainta cu cincizeci de noduri la or, dar n acelasi timp putea urca pe plaj elibernd din pror dou sute de soldati cu cteva vehicule. Vasul se ridicase la suprafat, iar puntea sa dreapt se tinea la jumtate de metru deasupra apei ntunecate. Echipa de transfugi cubanezi a lui Quintana se strecur afar din cal, ncepur iute s ridice hidromobilele care le erau trecute de jos prin tanbuchiu. Pitt condusese un hidromobil ntr-o statiune din Mexic. Era un vehicul propulsat prin forta apei, fabricat n Franta pentru sport de agrement nautic. Denumit si masina sport a mrilor, micuta ambarcatiune rapid arta ca dou torpile atasate lateral una de cealalt. Cel care o conducea sttea pe spate cu picioarele ntinse n fat n cele dou compartimente ale corpului ei si i controla miscrile cu ajutorul unui volan ca al unui automobil. Era propulsat prin forta unei baterii de mare putere care putea s tin trei ore nainte de a fi din nou ncrcat si nainta pe o mare calm cu o vitez de douzeci de noduri pe or. Dup ce Pitt le propuse s foloseasc hidromobilul ca s se strecoare nevzuti prin reteaua de radare cubane, Kleist se grbi s comande un lot special la fabric si aranja s-i fie aduse la San Salvador la bordul unui avion al Fortelor Aeriene n cincisprezece ore. Aerul diminetii era cldut; o rafal scurt de ploaie trecu peste ei. Pe msur ce fiecare -om se strecur n,hidromobilul su, acesta era trecut peste puntea umed, peste bordul liber si cobort n mare. Fuseser montate n spatele fiecrei ambarcatiuni lumini albastre pentru ca fiecare s-l poat urma pe cel din fata sa. Pitt se opri o clip si scrut ntunericul n directia insulei Cayo Santa Maria, spernd cu disperare c nu ajunsese prea trziu ca s-si salveze prietenii. Un pescrus matinal trecu tipnd deasupra lui si dispru nevzut pe cerul ntunecat. Quintana l prinse de brat. Tu urmezi. Se opri si se zgi prin bezn. Asta ce dracu mai e? Pitt ridic un obiect din lemn, pe care-l tinea ntr-o mn. Un bttor de baseball. La ce-tii trebuie asa ceva? Ti s-a dat un AK-74. E un dar pentru un prieten. Quintana scutur capul ncurcat. Hai s-o lum din loc. Tu conduci. Eu rmn n coad s-i zoresc pe cei din urm. Pitt fcu semn c a nteles, se ls n hidromobilul su si-si potrivi un emittor minuscul la ureche. Chiar nainte ca cei de pe SPUT s-l coboare peste bord, colonelul Kleist se aplec si-i strnse mana lui Pitt. Pitt i arunc o privire ncordat: Asta e si intentia mea. Imediat hidromobilul lui atinse apa. Regla maneta ca s ating doar jumtate din vitez si se desprinse de transportor. N-avea rost s ntoarc capul si s verifice dac ceilalti l urmau. Oricum nu se vedea nimic. Doar stelele luminau noaptea, ns erau prea slabe s se reflecte n apa mrii. Mri viteza si privi cadranul fosforescent al busolei prins la ncheietur. Mentinu cursul spre est pn ce auzi n receptor vocea lui Kleist: Pstreaz cursul la dou sute saptezeci de grade. Pitt corect traiectul si mentinu cursul pe o distant de zece mile, mergnd cu cteva

noduri sub viteza maxim pentru a le da celorlalti timp s recupereze dac ar fi iesit din rnd. Era sigur c senzorii subacvatici detectaser de mult apropierea grupului lor, ns conta pe faptul c rusii nu vor da important mesajului receptionat de aparatele lor, lundu-i drept un banc de pesti. De la aproape patru mile deprtare de ei, tsni strpungnd ntunericul, venind de la sud dinspre Cuba, lumina proiectorului unei salupe de patrulare, care mtur apa n cutarea de vase nepoftite. Fasciculul deprtat trecu peste ei, ns erau prea mici ca s poat fi vzuti de la asemenea distant. Pitt primi un nou mesaj de la Kleist si schimb cursul spre nord. Era mai ntuneric ca-ntr-o cript, asa c nu-i rmnea dect s spere c ceilalti treizeci de oameni veneau strns n urma lui. Cele dou compartimente ale hidromobilului se scufundar n golul format de o suit de valuri care-l mproscar cu stropi de ap srat. Usoara tulburare a apei pe care o nstea trecerea hidromobilului su pe valuri strnea stropi scnteietori care sclipeau scurt, fosforescent, ca o armat de lmpase, si se stingeau apoi n urma sa. Pitt ncepuse s se relaxeze, cnd auzi din nou vocea lui Kleist: Sunteti la aproximativ dou sute de metri de trm. Pitt ncetini si-si ndrept micuta ambarcatiune nainte, cu mare prudent. Apoi opri, lsndu-se purtat de curent. Astept, cu ochii scrutnd ntunericul, ncordat si cu urechile ciulite. Dup cinci minute; se profila, iesind ntunecat si ameninttoare din noapte, silueta nedefinit a insulei Cayo Santa Maria. Aproape c nu erau valuri la mal si singurul zgomot pe care-l auzea era plescitul apei pe plaj. Aps usor pedala si nainta pe nesimtite, pregtit s vireze brusc si s-o ia napoi spre largul mrii dac ar fi vzut c fuseser descoperiti. Cteva secunde mai trziu, hidromobilul se lovi de nisip fr a scoate nici cel mai mic zgomot. Pitt sri jos si trase ambarcatiunea usoar pe plaj pn la un plc de palmieri unde o ascunse. Astept pn ce Quintana si oamenii lui aprur ca niste umbre si se grupar strns n jurul lui, siluete spectrale profilandu-se n noapte, recunosctori brbatului care-i ajuta s pun din nou piciorul pe pmnt. Ca msur de prevedere, Quintana zbovi putin s verifice dac toti oamenii si ajunseser si controla starea echipamentului de lupt. Satisfcut, se ntoarse, n sfrsit, spre Pitt. Dup tine, amigo. Pitt arunc o privire pe busol si deschise drumul spre interiorul insulei lund-o usor nspre stnga. Tinea ntins nainte bttorul de baseball ca un orb care se ajuta de baston. La mai putin de saizeci de metri de locul unde iesiser din mare, bttorul lui atinse gardul electrificat. Se opri brusc, iar cel din spatele lui se lovi de el. Usurel, suier Pitt. Spune-le si celorlalti, c am ajuns la gard. Iesir din rnd doi brbati cu lopeti si atacar pe loc nisipul moale. ct ai clipi, spaser deja o groap att de mare nct putea s treac si un asin prin ea. Pitt se strecur primul. O clip, nu stiu n ce directie s-o apuce. Se opri, adulmecnd vntul. Apoi, deodat, stiu unde se afl. Am ncurcat-o, i sopti el lui Quintana. Baza se afl la numai cteva sute de metri n stnga noastr. Antena, la o distant de-o mil n sens opus. De unde stii? Miroase si tu. Se simt gaze arse de la motoarele Diesel care actioneaz generatoarele. Quintana inspir profund. Asa e. Le aduce briza dinspre nord-vest. N-avem ncotro, trebuie s lum o decizie rapid. Oamenilor ti le ia o jumtate de

or s ajung la anten si s pun explozibilul. Si noi ne-ndreptm spre baz. E mai bine s le facem pe amndou deodat. Trimite-i pe cei mai buni alergtori s arunce n aer antena si noi ceilalti o s-o lum spre centrala electronic. Lui Quintana nu-i trebui nici o secund s ia hotrrea. Trecu printre oamenii si si alese cinci dintre ei. Reveni cu un tip scund, cu chip nedeslusit, care abia-i ajungea lui Pitt pn la umr. Sergentul Lopez. Trebuie s-i spui cum se ajunge la anten. Pitt si scoase busola de la mn si i-o ntinse sergentului. Lopez nu vorbea engleza, asa c Quintana trebui s fac pe interpretul. Micutul sergent nvta repede. Quintana repet instructiunile lui Pitt ntr-o spaniol cursiv. Pe chipul lui Lopez flutur un zmbet, ddu un ordin scurt oamenilor si si se fcu nevzut n noapte. Pitt si restul trupelor lui Quintana o rupser la fug. Vremea ncepea s se strice. Nori grosi ncepur s acopere stelele si stropi de ploaie mproscar foile de palmier scotnd un sunet de daraban la atingerea lor. Serpuir strecurandu-se printre palmierii ndoiti de furia furtunii. La ctiva pasi cte cineva se mpiedica si cdea, ridicat imediat de ceilalti. Curnd, ncepur s rsufle tot mai greu, iar transpiratia s li se scurg pe corp mbibndu-se n uniforma de lupt. Pitt imprimase un ritm alert cursei purtat de disperarea gndului c trebuia s-i gseasc pe Jessie, Giordino si Gunn nc n viat. ncerc s ignore epuizarea fizic care-l cuprindea si s alunge din minte gndul chinuitor care nu-i ddea pace c prietenii lui n timpul sta erau chinuiti ngrozitor de Foss Gly. Se ntrerupse din gndurile sale morbide cnd ajunse la liziera pdurii de palmieri, pe drumul ce ducea la baz. O lu la stnga spre baz, folosind terenul stabil pentru a cstiga timp, fr a face nici o ncercare de a se furisa sau de a se ascunde. Pitt ncepuse deja s recunoasc terenul. ncetini mersul si l chem n soapt pe Quintana. Cnd i simti mana pe umr, i art o lumin difuz, abia cernut printre pomi care venea dinspre ghereta de la intrare n baz. Ghereta de paz de la poart. Quintana l atinse usor pe Pitt pe spate, semn c a nteles, si-i ddu cteva ordine scurte celui din spatele lui, care lunec ndreptndu-se spre locul de unde venea lumina. Pitt si ddu seama c orice ntrebare era inutil. Stia c soldatii care pzeau intrarea nu mai aveau dect dou minute de trit. Se furis pe lng zid si se strecur ca un sarpe n galerie, usurat de vreme ce gsise barele ndoite asa cum le lsase. Se trr cu totii nuntru si se furisar spre gura de aerisire din garajul bazei. Conform planului, Pitt nu trebuia s mearg mai departe. Instructiunile ferme pe care i le dduse Kleist erau ca el s-i conduc pe oamenii lui Quintana pn la gura de aerisire si acolo s se opreasc. Aici nceta rolul lui si trebuia s se ntoarc singur la locul n care debarcaser si s astepte retragerea celorlalti. Kleist ar fi trebuit s-si dea seama c ceva nu e n regul cnd Pitt nu protestase c nu-i va asculta ordinul, ns colonelul avea attea probleme pe cap nct nici o bnuial nu se nscuse n mintea lui. Iar drgutul, btrnul Pitt fusese un adevrat model de colaborare cnd fcuse schita intrrii n baz. nainte ca Quintana s aib timp s ntind mna dup el si s-l apuce, Pitt se ls prin gura de aerisire, n jos pe grinda de deasupra masinilor parcate si dispru ca o umbr prin putul de evacuare care ducea la celulele de dedesubt.

54.
Dave Jurgens, comandantul navetei Gettysburg, era usor emotionat. mprtsea entuziasmul tuturor celor de pe statia spatial la sosirea neasteptat a lui Steinmetz si a oamenilor si de pe Lun. Asa c nu gsi c-ar fi fost ceva n neregul cnd primi ordinul neasteptat de a-i transporta pe colonisti pe Pmnt, de ndat ce bagajul lor stiintific avea s fie ncrcat n cala navetei. Ce-l nedumerea ns era reactia celor de la turnul de control din Houston care-i cereau, din senin, s fac o aterizare nocturn la Cape Canaveral. Sugestia lui de a astepta cteva ore pn la rsritul soarelui fu respns cu rceal. Nu i se oferise nici o explicatie, nici un motiv pentru care autorittile de la NASA si modificaser dintr-o dat politica, pe care o respectau de altfel cu strictete de treizeci de ani; toate aterizrile se fceau la lumina zilei. l privi pe copilotul su, Cari Burkhart, un veteran al programului spatial, cu douzeci de ani de zboruri la activ. De data asta n-o s vedem cine stie ce din bltoacele Floridei. Dac vezi un crocodil e ca si cnd i-ai fi vzut pe toti, i rspunse Burkhart laconic. Pasagerii nostri sunt bine instalati? Sunt mai nghesuiti ca boabele de porumb n hambar. Computerele sunt programate pentru revenirea pe Pmnt? Programate ceas. Jurgens arunc o privire scurt pe cele trei monitoare aflate chiar n centrul panoului principal de comand. Unul afisa starea tuturor sistemelor mecanice, iar celelalte dou, datele referitoare la comenzile de mentinere pe traiectorie si la dirijarea navetei. El si Burkhart trecur scurt n revist toate comenzile de iesire pe orbit si revenire n atmosfera terestr. Noi suntem gata, Houston. Te asteptm pe tine. OK, Don, i rspunse turnul de control de la sol. Sunteti gata s tsniti? Ochii care nu se vd se uit, spuse Jurgens. Asa se zice, nu? Nu s-a nteles, repet. Cnd am plecat de pe Pmnt m chema Dave. Scuze, Dave. Cine-i acolo? ntreb Jurgens curios. Merv Foley. Nu recunosti vocalele mele sonore? S uiti cum m cheam, dup toate conversatiile noastre sclipitoare... Mai mare rusinea. O greseal de pronuntie, spuse vocea familiar a lui Foley. Si-acum s lsm flecreala si s revenim la actionarea navetei. Cum spui tu, Houston. Jurgens aps scurt pe butonul interfonului de la bordul navetei sale. Sunteti pregtiti s porniti spre cas, domnule Steinmetz? De-abia asteptm s facem cltoria asta, rspunse Steinmetz. *** n cabinele de locuit spartane de sub puntea de zbor si cabina pilotului, specialistii navetei si colonistii se nghesuir unii n altii folosind fiecare centimetru de spatiu liber. n spatele lor se deschidea cala de transport lung de nou metri, pe trei sferturi ncrcat cu nregistrri de date, mostre de roci lunare, casete continnd rezumatul a peste o mie de experiente chimice si medicale-o zestre impresionant cu care reveneau colonistii pe

Pmnt si care oferea material de studiu amnuntit oamenilor de stiint pentru douzeci de ani de-acum ncolo. n cal se mai afla si corpul nensufletit al doctorului Kurt Perry. Naveta Gettysburg cltorea prin Cosmos rsturnat cu o vitez de 15.000 de noduri pe or. Fuseser activate reactoarele de control care scoaser cu o zguduitur naveta spatial de pe orbit, n timp ce servomotoarele o npustir cu botul n sus ca fuzelajul ei etanseizat s preia ct mai putin din frecarea cu atmosfera terestr. Deasupra Australiei activar nc dou motoare pentru a micsora viteza pe care o avusese naveta pe orbit, de douzeci si cinci de ori mai mare dect cea a sunetului. O jumtate de or mai trziu, se lovir de stratul atmosferic, cu putin nainte de a ajunge deasupra Hawai-ului. Cu ct crestea densitatea atmosferei, cu att crestea si cldura care color fuzelajul navetei Gettysburg n portocaliu intens. Servomotoarele si pierdur din putere, iar crmele de directie si de profunzime fur frnate de aerul greu. Computerele controlau ntregul zbor. Jurgens si Burkhart nu aveau altceva de fcut dect s verifice datele afisate pe monitoare si cele care indicau functionarea sistemelor. Deodat, auzir n csti sunetul de alarm si imediat vzur lumina de alarm a zborului plpind. Pe loc, Jurgens reaction si ncepu s apese tastatura computerului dand comenzi care cereau explicarea problemei, n timp ce Burkhart nstiinta turnul de control de la sol. Houston, avem semnal de avertisment. Aici nu apare nimic, Gettysburg. Sistemele functioneaz perfect. Houston, se ntmpl ceva, insist Burkhart. Nu poate fi dect o eroare a calculatorului. Te contrazic. Avem confirmare de la computerele navigante si de ghidare. Am gsit, spuse Jurgens. E o eroare de curs. Vocea ndeprtat de la Centrul spatial Johnson reveni: Ignor eroarea, Dave. Sunteti pe drumul cel bun. nteles? nteles, Foley, dar ai putin rbdare pn verific pe computerul de rezerv. Dac asta te face fericit... Dar toate sistemele functioneaz perfect. Jurgens ddu niste comenzi scurte ca s extrag date de curs din computerul de rezerv. Dup nici treizeci de secunde prelua din nou legtura cu Houston-ul. Merv, e ceva suspect. Si computerul de rezerv indic deviatie de curs la patru sute mile sud si cincizeci mile est de Canaveral. Ai ncredere n mine, Dave, spuse Foley pe un ton plictisit. Toate statiile de urmrire a zborului arat c esti nscris pe curs. Jurgens se uit pe fereastra lateral de lng el, dar nu vzu dect ntuneric dedesubt. ntrerupse legtura cu turnul de control si se ntoarse spre Burkhart: Nu dau o ceap degerat pe ce zice Houston-ul. Am iesit de pe cursul de apropiere. Nu-i dect ap sub noi, cnd ar fi trebuit s vedem deja luminile de pe peninsula Baja California. M depseste, spuse Burkhart rsucindu-se fr astmpr n scaun. Ce-ai de gnd? Ne pregtim s prelum comanda manual. Dac n-as sti cu cine vorbesc, as jura c Houston-ul ne dirijeaz spre Cuba. *** Vine n jos ca un zmeu pe care-l tragem noi de sfoar, spuse Maiski cu o expresie de lcomie. Velikov ddu din cap:

nc trei minute si Gettysburg va trece de punctul din care nu mai are cum snvie. Cum s-nvie? repet Maiski. Pi da, dup asta nu mai are cum s vireze si s se ntoarc la Centrul spatial Kennedy. Maiski si frec minile nervos gndindu-se la ce avea s urmeze. O navet spatial american pe mna sovieticilor. Asta o s fie lovitura cea mai mare a secolului dat de un serviciu de spionaj. Washington-ul va tipa ca un sat de fete violate, cerndu-ne s le-o dm napoi. O s le dm supermasinuta de un miliard de dolari. Da nu nainte ca inginerii nostri s fi cercetat si fotografiat fiecare milimetru al ei. S nu uitm bogtia de informatii pe care le-au adus colonistii lor de pe Lun, i aminti Velikov. O fapt, eroic incredibil, generale. Precis ai s capeti ordinul Lenin pentru asta. S nu zicem hop, pn n-am srit prleazul, tovarse Maiski. Nu putem sti cum va reactiona presedintele. Maiski ridic din umeri indiferent. Are minile legate dac-i propunem s negociem. Singura noastr problem, pe ct mi se pare mie, sunt cubanezii. Nu v faceti griji, general-colonelul Kolceak a amplasat trupe n jurul pistei de la Santa. Clara, o mie cinci sute de soldati. Si, cum consilierii nostri i controleaz pe cei din aprarea aerian a Cubei, naveta are cale liber pentru aterizare. Pi, e ca si-n minile noastre. Velikov ncuviint: Cred c puteti spune asta fr s gresiti. *** Presedintele era asezat n halat de baie la masa de lucru din Biroul Oval, absorbit n gnduri, cu coatele sprijinite pe bratele fotoliului. Era obosit si tras la fat. Ridic capul brusc si spuse: E absolut sigur c Houston nu poate s stabileasc legtura cu Gettysburg? Martin Brogan ddu din cap: Exact asa ne-a spus Irwin Mitchell de la NASA. Semnalele lor sunt acoperite de un bruiaj care vine din afara centrului. Jess Simmons e pregtit la Pentagon? Avem legtura cu el pe o linie direct, rspunse Dan Fawcett. Presedintele ezit, iar cnd vorbi se auzi o soapt: Atunci, cred c ar trebui s-i spui s dea ordin pilotilor de pe avioanele de vntoare s se pregteasc de lupt. Fawcett ddu grav din cap si puse mna pe receptor. Vreo veste de la oamenii ti, Martin? Ultima stire e c au debarcat pe plaj, spuse Brogan neajutorat. Dup asta, nimic. Presedintele se simtea dobort de disperare. Dumnezeule, parc-am fi la poarta iadului. n ncpere rsun taraitul unuia din cele patru telefoane si Fawcett nsfac receptorul precipitat. Da, da, e-aici. Da, i spun. Asez la loc receptorul n furc, iar pe fata lui se asternu o expresie de descurajare. Era Irwin Mitchell. Gettysburg s-a abtut prea mult la sud ca s mai poat fi adus la Cape Canaveral. nc ar mai putea s aterizeze pe mare, spuse Brogan fr pic de entuziasm. Cu conditia s fie preveniti la timp, complet Fawcett.

N-ar ajuta la nimic. Viteza la aterizare va fi de peste dou sute de mile la or. S-ar face bucti. Ceilalti tceau, ncercnd s-si gseasc cuvintele. Presedintele se roti cu scaunul si se ntoarse spre fereastr, cu sufletul ngreunat de durere. Dup cteva clipe, se ntoarse spre oamenii si care asteptau n picioare lng birou. S m ierte Dumnezeu pentru c semnez condamnarea la moarte a acestor brbati de isprav.

55.
Pitt sri din tunelul de evacuare si o rupse la fug pe coridor. Rsuci clanta si ddu de perete usa celulei n care se aflau Giordino si Gunn, cu atta putere nct aproape c o desprinsese din balamale. ncperea era goal. Sunetul pasilor si l dduse de gol. Apru n fug dup colt, pe un culoar lateral, un soldat care se opri mirat la vederea lui Pitt. Secunda de ezitare l cost. Chiar cnd ridica teava pustii Pitt l lovi cu bttorul de baseball peste tmpl. Apoi l prinse n brate pe soldatul ghinionist, nainte s ating podeaua si, potrivindu-si minile n jurul taliei sale, l tari pn la o celul apropiat. l arunc pe pat, privind la chipul necopt al soldatului care-l nsotise n timpul detentiei sale pn la biroul lui Velikov. Biatul respira normal, asa c Pitt presupuse c singurul ru pe care i-l fcuse era un cucui. Ai noroc, pustiule. Nu trag niciodat n cineva care n-a mplinit douzeci si unu de ani. Quintana tocmai iesea pe gura putului de evacuare cnd Pitt l ncuia pe soldat n celul si se ndeprta n fug. Nu se osteni s-si ascund prezenta. Era pregtits loveasc din nou dac s-ar mai fi ntlnit cu alt gardian. Ajunse la usa celulei lui Jessie si-o deschise, trntind-o de perete. Nu era nici ea n celul. Groaza i strbtu ntregul corp. O rupse la fug pe coridor pn ajunse n fata camerei sase. Nu era nimic nuntru, n afara mirosului greu de snge. O furie rece, necontrolat, puse stpnire pe el, lund locul groazei. Pitt deveni parc o alt persoan, un brbat care uitase ce-i aceea constiint sau cod moral; incapabil s-si mai controleze, strile, cineva pentru care pericolul era un lucru inexistent. ncetase s-i mai fie fric de moarte. Quintana se apropie n grab de Pitt si-l prinse de brat. Lua-te-ar naiba! Te ntorci imediat pe plaj! Cunosti ordinul... Nu ajunse s termine ce-avea de spus. Pitt nfipse gura armei AK-74 n stomacul lui Quintana si-l mpinse napoi, pn ce se lipi de perete. Quintana vzuse moartea de aproape de mai multe ori n viat ns, privind chipul mpietrit din fata sa, descoperi expresia rece ca gheata, ncrcat de hotrre criminal, din ochii verzi ai lui Pitt si ntelese c, dac se opune, si-a btut primul cui la cosciug. Pitt nu scoase un cuvnt. Trase arma napoi, si puse bttorul pe umr si trecu mai departe printre oamenii lui Quintana. Deodat, se opri si se ntoarse. Liftul e n partea asta, spuse el linistit. Quintana le fcu semn oamenilor si s-l urmeze. Pitt fcu iute o socoteal. Cu el, erau douzeci si cinci. Se ndrept grbit spre liftul care urca la nivelurile superioare. Nu le mai tie calea nici un gardian. Culoarele erau pustii. Pitt se gndi c, dac prizonierii erau morti, probabil Velikov nu mai avea nici un motiv s lase mai mult de un soldat de paz n

zona magaziilor. Ajunser la lift. Tocmai se pregtea s apese pe buton, cnd motorul ncepu s bazaie. Le fcu celorlalti semn s se lipeasc de perete. Asteptar, auzir cum se opreste liftul la etajul de deasupra si detectar zvon de voci si rsete nbusite. Rmaser nemiscati si vzur lumina din interiorul liftului aprnd prin fanta dintre usi cnd acesta ajunse la nivelul lor. Totul se petrecu n zece secunde. Usile se deschiser si doi tehnicieni n halate albe psir afar din el si murir, fr a apuca s scoat cel mai mic sunet, datorit cutitului nfipt drept n inim. Pitt rmase uimit de rapiditatea si eficienta actiunii. Nici unul dintre cubanezi nu prea s simt vreo remuscare. E timpul s lum o hotrre, spuse Pitt. n lift nu-ncap dect zece persoane. Mai sunt paisprezece minute pn la aterizarea navetei spatiale, spuse Quintana zorit. Trebuie s descoperim unde este sursa de curent a bazei si s ntrerupem curentul. Deasupra noastr mai sunt patru niveluri. Biroul lui Velikov se afl la ultimul etaj. Tot acolo sunt si ncperile unde se lucreaz si dormitoarele. Ai tu grij de celelalte trei. Vrei s arunc o privire rapid? Ce altceva ne rmne de fcut? ntreb Pitt iute. Suntem nghesuiti de timp ca sardelele ntr-o conserv. Eu zic s ne mprtim n trei grupe si fiecare s se ocupe de un nivel. Putem acoperi teritoriul mai rapid n felul sta. Pare n regul, l aprob Quintana grbit. Am ajuns pn aici fr s fi ntlnit pe cineva. N-o s se astepte la vizitatori care dau buzna n acelasi timp, n prti diferite ale constructiei. M duc eu cu opt oameni pn la nivelul doi si trimit jos liftul, pentru urmtoarea grup care va ataca nivelul trei si asa mai departe. Bine. Quintana nu mai pierdu vremea cu discutii. Alese n grab opt oameni si le ordon s urce n lift, alturi de Pitt. Chiar nainte de a se nchide usile i trnti lui Pitt: Ai grij s nu mori, afurisitule! Ascensiunea liftului prea s nu se mai sfrseasc. Nici unul dintre ei nu privea n ochii celorlalti. Ctiva si stergeau broboanele de sudoare care le curgea pe fat, unii se scrpinau nervos, dar toti aveau degetul lipit pe trgaci. n cele din urm, liftul se opri si usile se deschiser. Cubanezii nvlir ntr-o sal operativ n care se aflau douzeci de ofiteri G.R.U si patru femei, mbrcate si ele n uniform. Majoritatea murir la birou, rpusi sub ploaia de gloante, prea uimiti pentru a mai apuca s fac vreun gest. n cteva secunde, biroul art ca un cavou, iar sngele mprosc peretii. Pitt nu mai zbovi s vad ce se-ntmpl. Aps pe butonul pentru nivelul unu si urc singur n lift spre biroul lui Velikov. Lipit cu spatele de peretele pe care se aflau usile, cu arma pregtit s trag, arunc scurt o privire n ncpere prin usile care se deschideau. Ceea ce vzu n birou strni n el un sentiment amestecat de fericire si de furie slbatic. Sapte ofiteri G.R.U stteau strnsi n semicerc n jurul lui Foss Gly si urmreau fascinati spectacolul pe care-l oferea acesta cu o plcere sadic. Preau s fi nesocotit zgomotul nfundat al mitralierelor, de la etajul inferior, cu simturile amortite, gndi Pitt, din pricina continutului celor cteva sticle golite care zceau rsturnate pe jos. Rudi Gunn sttea rsturnat pe-o parte, cu fata fcut chiselit de la btaia mncat, ncercnd cu disperare, din mndrie, s-si tin capul sus, cu dispret. Un ofiter ndreptase un pistol automat spre Al Giordino, legat de un scaun metalic, acoperit de snge din cap pn-n picioare. Micutul italian ndesat atrna ca un sac, capul aproape atingndu-i genunchii, si se blbnea dintr-o parte n alta, de parc voia s-si scuture durerea si s-si limpezeasc mintea. Unul dintre brbati ridic piciorul si-l lovi pe Giordino ntre coaste, trntindu-l, cu scaun cu tot, pe podea. Raymond LeBaron era chiar lng Gly, usor n

spatele lui. Dinamicul magnat al finantelor arta acum ca o umbr, un spectru al crui suflet i fusese smuls din trup. Privea nainte cu ochii goi, iar pe fata sa nu se citea nimic. Gly l tocase si-l cotonogise pn-l fcuse s arate ca o legum vested. n centrul ncperii, sttea n genunchi Jessie LeBaron, privindu-l sfidtor pe Gly. Strngea n jurul umerilor o ptur. Fusese btut mr, iar pe picioare si pe brate purta urme si vnti urte. Prea s fi trecut dncolo de pragul suferintei si era detasat de orice durere. n ciuda faptului c starea ei ti strnea mil, era, n acel moment, incredibil de frumoas, avea o senintate si o tinut remarcabile. Foss si ceilalti brbati se ntoarser spre, lift cnd acesta se opri, dar vznd c, dup toate aparentele, acesta era gol, se ntoarser concentrati la jucriile lor. Chiar n momentul n care usile ncepuser s se nchid, Pitt psi n ncpere cu un calm aproape neomenesc, cu pusca AK-74 la ochi, iar gura tevii ncepu s scuipe foc. Ochi atent si linistit brbatul care l trntise pe Giordino la pmnt. A doua lovitur atinse pieptul acoperit de medalii al ofiterului asezat lng Gunn si-l azvrli de bibliotec. al treilea si al patrulea foc spulberar trei brbati care stteau strnsi, n grup. Tocmai rsucea teava pustii spre Foss Gly, urmtoarea lui tint, numai c ticlosul, cu toat masivitatea sa, reactiona mai rapid dect ceilalti. Gly o ridic pe Jessie n fata lui drept pavz. Asta-l fcu pe Pitt s ezite si-i ddu timp celui de-al saptelea rus, care sttea att de aproape de el nct mai c-i atingea cotul, s scoat din toc un pistol automat si s trag un foc disperat. Glontul atinse obturatorul armei lui Pitt, i-o smulse din mn si o fcu s ricoseze n tavan. Pitt ridic arma si sri n lturi n acelasi moment n care vzu scnteind al doilea foc la gura pistolului automat. Acum, totul pru s se desfsoare cu ncetinitorul. Chiar si expresia de pe chipul nfricosat al rusului cnd apsa trgaciul pentru a treia oar; glontul ns nu mai apuc s plece. Focul pornit din arma AK-74 tie aerul si se opri n capul rusului, n care fcu o gaur adnc. La-nceput, Pitt crezu c cel de-al doilea glont ratase tinta, dar apoi simti sngele prelingndu-i-se pe gt din urechea stng, de unde muscase glontul. Rmase nemiscat, urmrindu-l furios pe Gly cum o mbrnceste si o trnteste pe Jessie la pmnt. Un rnjet diabolic se lti pe fata rutcioas a lui Gly care exprima asteptare ncrcat de promisiuni necurate. Te-ai ntors. Esti foarte destept pentru un cretin. Ti-am promis c-ai s mori n chinuri data viitoare cnd ne mai vedem, spuse Gly ameninttor. Mai tii minte? N-am uitat, spuse Pitt. Si-am adus si-un ciomag cu mine. Pitt n-avea nici o ndoial c Gly si-ar fi dorit s-l omoare cu minile lui masive. Dar mai stia c singurul lui avantaj real, n afara bttorului, era c nu simtea nici un pic de team. Gly era obisnuit s-si vad victimele n toat goliciunea lor, neajutorate si nfricosate de forta lui de brut. Pitt i rspunse Cu un rnjet la fel de diabolic si ncepu sl pndeasc pe Gly si s-l hrtuiasc de parc l vana, urmrind cu satisfactie detasat privirea derutat care apru n ochii adversarului su. Pitt fcu o fandare, se pregti pentru o lovitur joas, de baseball, rsuci bttorul sil lovi pe Gly n genunchi. Lovitura zdrobi rotula lui Gly care icni de durere, dar ticlosul reusi s se tin pe picioare. si reveni ct ai clipi din ochi si se npusti asupra lui Pitt, primind de data asta o nou lovitur n coaste care-i tie rsuflarea de durere. O clip, rmase nemiscat, urmrindu-l prudent pe Pitt n timp ce-si pipia coastele rupte si trgea disperat aer n piept.

Pitt se ddu napoi si ls n jos bttorul. ti spune ceva numele de Brian Shaw? ntreb el calm. Ura ncrncenat din priviri se transform n perplexitate. Agentul britanic. l cunosti? Acum sase luni i-am salvat viata pe o salup, pe Raul Saint Lawrence. Tiamintesti? l strngeai de gt, dar am venit eu din spate si te-am pocnit n cap cu o cheie. Pitt savura privirea de furie slbatic din ochii lui Gly. Tu ai fost? Asta o s fie ultimul gnd pe care-l iei cu tine n mormnt, spuse Pitt zmbind diabolic. A fost confesiunea unui om mort. n glasul lui Gly nu se simtea dispret, sfidare sau insolent, ci o convingere nestirbit. Fr a mai scoate un cuvnt, cei doi ncepur s-si dea trcoale, ca doi lupi, Pitt cu bttorul ridicat, Gly trndu-si piciorul rnit. O tcere nefireasc se asternu n ncpere. Gunn ncerc s-si nving durerea insuportabil si se tr spre automatul czut la podea, ns Gly prinse cu coada ochiului miscarea si, dintr-o lovitur, zvarli cu piciorul pistolul ct colo. Legat de scaun, Giordino ncerca neputincios s se desfac, n timp ce Jessie zcea unde o aruncase Gly, urmrind scena cu o fascinatie morbid. Pitt fcu un pas nainte si era pe punctul de a se rsuci pentru a-i aplica lui Gly o nou lovitur, cnd alunec pe sngele unuia dintre rusii doborti. Lovitura ar fi trebuit s-l ating pe Gly la tmpl, dar devie si trecu pe lng el la milimetru. Din reflex, Gly ntinse bratul si prelua impactul cu toat forta bicepsilor si enormi. Bata se cltin n minile lui Pitt de parc se lovise de bara de protectie a unui camion. Gly ntinse mna liber, nsfac bttorul de cellalt capt si-l ridic ca un halterofil. Pitt se prinse strns de mner simtind c de asta depindea viata lui; fu ridicat n aer ca un copil si azvrlit n partea cealalt a camerei unde se lovi de un raft de crti legate n piele care se prvlir ca o avalans n capul lui. Disperati, Jessie si ceilalti si ddur seama c Pitt nu avea cum s-si revin din izbitura zdrobitoare de perete. Pn si Gly se relaxa o idee si se apropie fr grab de corpul ntins la podea; pe fata hidoas de monstru i apruse o expresie victorioas, iar buzele ncepur s se lteasc ntr-un rnjet la gndul plcerii de a-l extermina pe Pitt. Numai c Gly se opri privindu-l prostit pe Pitt cum se ridic n picioare de sub muntele de crti, ca un fundas care fusese trntit la pmnt, usor ametit si dezorientat, ns pregtit pentru urmtoarea lovitur. Ce stia ns Pitt, iar ceilalti ignorau, este c mormanul de crti amortizase lovitura. l durea tot corpul, ns nu era rnit si n-avea nici un os rupt. Ridicnd bttorul nainta n ntmpinarea omului de fier si repezi cu toat forta captul gros al btei n fata batjocoritoare a lui Gly. Numai c judec gresit forta neobisnuit a brutei. Gly fcu o fandare si, dintr-un pumn, i zbur din mn bata; folosindu-se de miscarea de naintare a lui Pitt si nclesta bratele de fier n jurul trupului su. Pitt se rsuci violent si-si repezi genunchiul n vintrele lui Gly cu o lovitur att de slbatic nct ar fi dobort si-un taur. Dar nu pe Gly. Acesta scoase un icnet, tresri de durere, dar imediat l strnse si mai tare ntr-o mbrtisare puternic ca a unui urs iar Pitt simti cum se scurge toat vlaga din el. Gly l fix n ochi pe Pitt de la nici un centimetru, fr mcar s clipeasc. Pe fata lui nu se citea nici urm de efort. Doar sursul batjocoritor era acolo, la locul lui. l ridic pe Pitt n brate, si-l strnse, l strnse tot mai tare, bucurndu-se la gndul c, n ultimele clipe, chipul lui avea s fie desfigurat de groaz. Pitt simtea cum rmne fr aer si csc gura, sufocndu-se. ncperea ncepu s-si piard conturul sub privirea lui ncetosat si simti cum i ia foc pieptul de chinul

insuportabil. O auzi tipnd pe Jessie, l auzi pe Giordino strigndu-i ceva, dar nu ntelese nimic. Cu toat durerea, mintea lui rmsese limpede si-i lucra febril. Refuz s se resemneze n fata mortii si, la rece, se gndi la o cale de a o alunga. O mn o avea liber, cealalt, care mai strngea nc bttorul de baseball, era imobilizat sub nclestarea lui Gly. Vlul de ntuneric ncepuse s i se lase peste ochi pentru ultima oar si el si ddea seama c numai cteva secunde l mai desprteau de moarte, dar fcu un ultim efort disperat. Ridic mna pn ajunse la nivelul fetei lui Gly, si-si repezi cu fort degetul mare n ochiul lui, apsnd, mpingnd si-l rsuci adnc n creier. Socul sterse rnjetul batjocoritor de pe fata lui Gly un soc ndoit de o durere atroce si de surpriz. Fata lui ntunecat se contorsiona, transformanduse ntr-o masc a suferintei si, instinctiv, l eliber pe Pitt din strnsoare si-si duse minile la ochi, scotnd un urlet oribil, care fcu s se zguduie peretii. Desi fusese teribil rnit, Gly rmase n picioare, nvrtindu-se prin camer ca turbat, nnebunit de durere. Lui Pitt nu-i venea s cread c monstrul nc mai sufla si se gndi, o clip, c, poate, e de nenvins, pn cnd un bubuit asurzitor puse capt urletelor lui de agonie. O dat, de dou ori, de trei ori. Jessie aps pe trgaciul armei pe care o ridicase de jos, calm si cu snge rece si-l nimeri pe Gly drept n burt. Gloantele i muscar din trup, se ddu napoi ctiva pasi cltinndu-se si rmase cteva clipe n picioare, ca o marionet grotesc tras de fire. n cele din urm, se prbusi la pmnt, ca un copac doborat. Ochiul teafr i rmsese deschis, ntunecat si ru n moarte cum fusese si-n viat.

56.
Maiorul Gus Hollyman pilota avionul su de vntoare si era nfricosat. Era pilot de carier n Aviatie si numra aproape trei mii de ore de zbor, ns, la zborul sta, l chinuia ndoiala, si ndoiala este cel mai de temut dusman al unui pilot. Lipsa de ncredere n propriile forte, n aparatul su de zbor sau n oamenii de la sol i puteau fii fatale unui pilot. Parc tot nu-i venea s cread c misiunea lui era de-a dobor naveta spatial Gettysburg si-si repeta intruna c nu putea fi altceva dect un exercitiu tmpit, imaginat de cine stie ce general cu creier de bibilic, mort dup jocuri de-a rzboiul pe cer. E doar un exercitiu de simulare, si spuse el pentru a zecea oar, nu putea s fie dect o simulare, care avea s fie oprit n ultimul moment. Hollyman privi stelele care se zreau din carlinga avionului su de vntoare F-15E pentru atacuri nocturne, si se ntreb: chiar, ce-ar fi fcut dac ar fi primit cu-adevrat ordin s distrug naveta, cu toti cei aflati la bordul ei? Privirea i se ls asupra aparatului care palpaia pe bordul din fata sa. Se afla acum la o altitudine de patru mii cinci sute de metri. n mai putin de trei minute, putea s se apropie de naveta spatial, s ocheasc si s o distrug cu o rachet Modoc, dirijat prin radar. Trecu n revist, n mod automat, ce avea de fcut, spernd c n-avea s fie altceva dect o repetitie mental a misiunii. Ceva nou? l ntreb pe operatorul radar, locotenentul Regis Murphy, un tip care mesteca vesnic gum. nc n-a aprut, rspunse Murphy. ultimile stiri de la centrul spatial din Colorado o situeaz la douzeci si sase de mile de noi, vitez aproximativ sase mii, ncetineste. Ar trebui s ntre n sectorul nostru n cinci minute patruzeci de secunde, cu o vitez de o mie dou sute.

Hollyman se ntoarse, scrut cerul ntunecat din spatele lui si zri scnteia slab de la cele dou aeronave care l urmau. Fox Two, esti pe receptie? Receptie, Fox Leader. Fox Three? Receptie. Parc si aerul din carlinga n care se afla Hollyman era deprimant. Nu era n regul. Doar nu-si pusese viata n slujba aprrii trii si nu petrecuse ani ntregi de antrenament intens ca s arunce n aer o aeronav la bordul creia se aflau oameni de stiint nenarmati care veneau din cosmos. Ceva chiar nu era n regul. Turnul de control Colorado, aici Fox Leader. D-i drumu, Fox Leader. Cer permisiunea s nchei exercitiul. Terminat. Urm o pauz lung si dup aceea: Maior Hollyman, ti vorbeste generalul Allan Post. M auzi? Deci sta era generalul cu creier de gin, gndi Hollyman. Da, domnule general, v aud. Acesta nu este un exercitiu. Repet, nu este un exercitiu. Hollyman nu reusea s accepte mesajul. V dati seama ce-mi cereti s fac, domnule? Nu-ti cer, maior. ti dau ordinul direct de a dobor Gettysburg nainte s aterizeze n Cuba. N-avusese timp pentru un instructaj complet cnd primise ordin s se nalte. ntepeni, nevenindu-i s cread ce i spusese Post. Iertati-m, domnule general, pentru ntrebare, ns ati primit ordin de la un grad superior? Terminat. Te multumeste ordinul comandantului de la Casa Alb? Da, domnule, rosti el rar. Cred c da. Dumnezeule, si spuse Hollyman cu disperare, n-avea cum s ias din situatia asta. Altitudinea douzeci si nou de mile, nou minute pn la asezarea la sol. Burkhart i citea lui Jurgens datele care apreau afisate pe instrumente. Avem lumini n dreapta. Houston, ce se-ntmpl? Unde dracu vreti s ne puneti? Tine-ti firea, i rspunse vocea impasibil a coordonatorului de zbor Foley. Stati splendid, chiar pe traiectorie. Tineti-v bine si v aducem jos. Radarele si instrumentele de navigatie zic c ne asezm n mijlocul Cubei. V rog verificati. Nu-i nevoie, Gettysburg, v apropiati de ultima sut de metri.. Houston, nu m ndrept spre tine. Repet, unde vreti s ne asezati la sol? Nu veni nici un rspuns. Ascult-m, spuse Jurgens la un pas de disperare. Trec pe comand manual. Se respinge, Dave. Rmi pe automat. Toate sistemele sunt actionate pentru aterizare. Jurgens si nclesta pumnii de neputint. De ce? ceru el socoteal. De ce ne faceti asta? Nici un rspuns. Jurgens se uit la Burkhart. Transfer dispozitivul de franare napoi pe zero la sut. Continu, pe TAEM. Vreau s tin nava asta n aer pn primesc niste rspunsuri clare. Nu faci dect s amani inevitabilul cu cteva minute, spuse Burkhart. Da nici nu putem sta n fund s nghitim asta. N-avem ce face, rspunse Burkhart jalnic. N-avem unde ne duce n alt parte.

*** Adevratul Merv Foley era asezat la consola centrului din Houston, cuprins de o furie neputincioas. Pe fata sa alb ca varul se citea c nu-i vine s cread ce se-ntmpl. Trnti pumnul de marginea consolei. i scpm, spuse el dezndjduit. Irwin Mitchell sttea chiar n spatele lui. Oamenii nostri de la comunicatii fac tot ce le st n putint s restabileasc legtura. E prea trziu! izbucni Foley. Intr n portiunea final. Se ntoarse si-l apuc pe Mitchell de brat. Pentru numele lui Dumnezeu, Irv, roag-l pe presedinte s-i lase s aterizeze. Datile naveta rusilor, lsati-i s ia tot ce vor. Dar nu-i lsati pe oamenii ia s moar. Mitchell se uit undeva sus spre datele care erau afisate pe ecran fr s le vad. E mai bine asa, spuse el cu o voce pierit. Colonistii de pe Lun bine dar sunt oamenii ti. Dup toate cte au fcut, dup ce au luptat ani n sir s rmn n viat ntr-un mediu n care-si puteau gsi moartea n orice clip, nu se poate s-i condamni tocmai tu, cnd sunt att de aproape de cas. Tu nu-i cunosti pe oamenii stia. N-ar permite niciodat ca rezultatul muncii lor s ncap pe minile unei tri dusmane. Dac as fi fost eu acolo sus si Eli Steinmetz aici, n locul meu, el n-ar fi ezitat o clip s fac praf Gettysburg. Foley l privi lung pe Mitchell, apoi se-ntoarse si si lu capul n mini, zdrobit de durere.

57.
Jessie ridic capul spre Pitt, iar ochii ei cprui ca niste boabe de cafea se umezir si lacrimile ncepur s se rostogoleasc pe obraz, splndu-i rnile urte. Tremura, realiznd abea acum prezenta mortii, dar si o imens usurare. Pitt o strnse la piept fr nici o retinere si-i lu usurel arma din mn. Apoi i ddu drumul din brate, l dezleg iute pe Giordino, l strnse de umr pe Gunn, a mbrbtare, si - se ndrept grbit, spre, harta imens de pe perete. Lovi usor cu degetul n ea, ncercnd s vad dac erau diferente de grosime a zidului, apoi fcu un pas si lovi cu piciorul chiar n centrul Oceanului Indian. Usa ascuns sub hart ced sub lovitur, se desprinse din ttni si se izbi de perete. M-ntorc imediat, spuse el si dispru. Usa ddea ntr-un coridor puternic luminat si mochetat. Se repezi nainte uitnd de orice prudent, cu arma pregtit de atac. Desi culoarul avea aer conditionat, lui Pitt i era cald si valuri de transpiratie i ieseau prin toti porii, mai abundent ca niciodat. Se sterse cu maneca pe frunte, acoperindu-si o clip ochii si asta era ct pe ce s l coste viata. Chiar n acea secund ajunse ntr-un punct n care culoarul lui se intersecta cu un altul si, ca ntr-o comedie mut cu Mack Sennett, se ciocni de doi soldati care ddeau coltul. Pitt intr n ei si-i mpinse pe unul n dreapta, pe cellalt n stnga, fcu un salt si ateriz pe podea. Avantajul era de partea lui. Paznicii nu s-ar fi asteptat o clip s se ntlneasc cu un dusman att de aproape de biroul lui Velikov si asta-i lu prin surprindere. Pitt profit si trase patru focuri unul dup altul cu automatul din minile lui nainte ca soldatii s fi apucat s apese pe trgaci. Se ridic n picioare nainte ca soldatii s cad la pmnt. Dou secunde, poate chiar mai mult, care-i prur lungi ct o or, nu-si putu dezlipi

privirea de pe chipurile lor nghetate, n mod curios neafectat de moartea lor, dar nc uimit c totul se petrecuse att de rapid. Era epuizat psihic, ns se simtea n plin form fizic. Inspir profund de cteva ori s-si limpezeasc mintea buimcit, si adun gndurile si-si concentra atentia asupra drumului pe care trebuia s apuce, ntrebndu-se care culoar o fi ducnd la centrul electronic al bazei. Culoarul pe care-l intersectase avea pardoseala de ciment, n timp ce acela pe care venise era mochetat, asa c, fr s mai stea la ndoial, o lu la fug nainte. Dup nici o sut cincizeci de metri, mintea ncepu s-i functioneze din nou, normal si se ocri n gnd c n-avusese inspiratia s ia cu el una din pustile soldatilor. Trase camera ncrctorului afar si constat c era gol - nu mai avea dect un singur cartus. Dar alung orice prere de ru si continu cursa. n acel moment, lumina deveni mai puternic si auzi murmur de voci. ncetini, se trase lng zidul unui portal care se deschidea naintea lui si iscodi s vad ce se afl dncolo de el, ca un soarece pndind la o gaur de zid, s nu fie prins de pisic. Vzu la doi metri n fata lui balustrada unui balcon care domina o sal imens, umplut la refuz cu calculatoare si cu console, asezate n siruri ordonate militreste, sub dou monitoare imense pe care rulau coloane ntregi de date. Pe putin zece tehnicieni si ingineri erau asezati n fata computerelor si alti cinci sau sase discutau animat n picioare. Putinii soldati n uniform prezenti n ncpere se strnseser ciorchine n cellalt capt al ncperii, cu armele atinute pe o us masiv din otel. De-afar se auzeau focuri de arm, iar Pitt stiu c Quintana si ai lui luaser cu asalt usa si erau pe punctul s si croiasc drum nuntru. Acum chiar c-i prea ru c nu luase armele celor doi soldati morti. Era ct pe ce s fac cale-ntoars s le aduc, cnd un bubuit ngrozitor umplu ncperea, usa se curb si explod n mii de bucti, acoperind totul cu o ploaie de moloz si de praf. nainte ca praful s se linisteasc, cubanezii trecur deja prin deschiztur, cu mitralierele scuipnd foc. Primii trei care au intrat n sal au czut sub gloantele soldatilor, apoi fu rndul rusilor s cad secerati pn la ultimul n acest mcel necruttor. Vacarmul dinuntru ncepuse s se potoleasc, dar Pitt auzea nc tipetele rnitilor. Majoritatea tehnicienilor se ascunseser sub mese, ns au fost gsiti si mpuscati fr mil. Pitt iesi n balcon, scurgndu-se de-a lungul peretelui, cu spatele strns lipit de el, si vzu doi brbati la nou metri mai ncolo, care urmreau ngroziti mcelul care se desfsura sub ochii lor. Unul dintre ei era generalul Velikov. Pitt l recunoscu si se apropie pe furis, fixndusi vnatul. Nu fcuse dect ctiva pasi, cnd Velikov se trase de lng balustrad si se ntoarse. Se pomeni uitndu-se drept n ochii lui Pitt, pe care-l privi o clip alb, cu ochii mriti de spaim cnd l recunoscu, apoi zmbi neasteptat. Tipul prea s aib nervi de otel. Pitt ridic arma si ochi pe ndelete. Cu agilitatea unei pisici, Velikov l trase pe cellalt n fata lui, cu o fractiune de secund nainte ca degetul lui Pitt s apese pe trgaci. Glontul l nimeri pe Lev Maiski drept n piept. Adjunctul sefului de la K.G.B rmase nemiscat, mpietrit, privindu-l socat pe Pitt si nevenindu-i s-si cread ochilor, apoi se cltin si se rsturn pe balustrad, iar n final ateriza pe podeaua slii de sub ei. Pitt aps mecanic din nou pe trgaci, numai c arma era goal. Cu un gest inutil, de neputint, arunc mitraliera spre Velikov, care o par cu usurint cu un singur brat. Velikov ddu din cap, iar pe fata lui se putea citi mai degrab curiozitate dect team.

Esti un tip surprinztor, domnule Pitt. nainte ca Pitt s poat rspunde sau s fac un pas nainte, generalul se strecur printr-o us lateral si o trnti n urma sa. Pitt se arunc asupra usii; era prea trziu. Usa era zvort pe dinuntru. Pe asta nu mai avea cum s-o deschid cu o lovitur. Zvorul greu, masiv era bine prins ntr-un cadru metalic. si ridic pumnul, a neputint, dar se gndi c avea ceva mai bun de fcut, se rsuci si o porni n fug pe o scar care ducea n sala de dedesubt. Travers ncperea psind peste cadavrele ntinse pe jos, pn la Quintana care-si descrca arma AK-74 ntr-un sir de computere. Las-o balt! i strig Pitt n ureche. Art spre consola unde se afla statia radio. Dac oamenii ti n-u distrus nc antena, las-m s iau legtura cu naveta. Quintana si ls arma si-l privi ntrebtor. Comenzile sunt n rus. Te descurci? Habar n-am pn nu ncerc, spuse Pitt. Se asez la consola radio si examina rapid multimea de luminite si butoane ncurcate pe care erau asternute cuvinte n alfabetul chirilic. Quintana se aplec peste umrul lui Pitt. N-ai timp s gsesti frecventa. Esti catolic? Da. Atunci mai bine roag-te sfintilor patroni ai sufletelor pierdute ca obiectul sta s fie pe frecventa navetei. Pitt asez o casc minuscul la ureche si aps o serie de butoane pn ce auzi un ton. Apoi regla microfonul si aps un buton, spernd cu ardoare s fie cel de transmitere. Alo, Gettysburg, m auzi? Apoi aps butonul care stia sigur c este de receptie. Nimic. Mai ncerc o dat si nc o dat. Gettysburg, m auzi? Terminat. Aps pe un al patrulea buton. Gettysburg, Gettysburg, te rog, rspunde, implor Pitt. M auzi? Terminat. Liniste si apoi: Aici Gettysburg. Voi cine dracu mai sunteti? Terminat. Rspunsul neasteptat, att de clar, l lu pe Pitt prin surprindere, asa c-i trebuir trei secunde pn s poat rspunde. Nu c-ar avea vreo important, da m numesc Dirk Pitt. Pentru numele lui Dumnezeu, Gettysburg, taie-o. Repet, plecati. V aflati pe un culoar de coborare n Cuba. Ca s vezi ce noutate, spuse Jurgens. Nu pot s mai tin pasrea asta n aer dect nc cteva minute; dup aia trebuie s ncerc s aterizez pe cea mai apropiat fsie de pmnt. Cam asta e tot ce pot s aleg. Pitt nu-i rspunse imediat. nchise ochii si se concentra. i veni brusc o idee. Gettysburg, poti s ajungi pn la Miami? Imposibil. Terminat. F o ncercare - baza aeronaval Key West. E chiar la marginea recifului. Am nteles. Pe computere apare la o sut zece mile nord si usor la est de noi. Nu cred. Terminat. Mai bine v prbusiti n mare dect s ncpeti pe mna rusilor. Tie-ti vine usor s spui, dar noi avem doisprezece oameni la bord. Terminat. Pitt ddu pentru o clip o lupt teribil cu propria-i constiint, ntrebndu-se dac se cuvenea s-l substituie pe Dumnezeu. Apoi, rosti precipitat: Gettysburg, f-o! ndreptati-v spre recif.

N-avea de unde s stie, ns Jurgens luase deja aceeasi hotrre. Si de ce nu? n definitiv ce avem de pierdut? O aeronav de un miliard de dolari si viata noastr. Tine-ne pumnii. Eu ntrerup si dup aceea veti restabili legtura cu Houston-ul, spuse Pitt. Succes, Gettysburg. S ne vedem cu bine acas. ncheiat. Pitt rmase locului, stors de vlag. Se lsase o liniste nefireasc n ncperea devastat, o liniste parc mai profund sub gemetele rnitilor. Ridic privirea spre Quintana si-i zmbi moale. Rolul lui se ncheiase, tot ce-i mai rmnea acum de fcut era s-si ia prietenii si s se ntoarc acas. Dar, aproape imediat, si aminti de La Dorada.

58.
Gettysburg se profila ca o pasre bondoac n timp ce aluneca usor prin noapte. Nu venea nici o scnteie de la cele dou motoare stinse, ns era ca un licurici, acoperit din cap pn-n picioare de luminitele de navigatie aprinse. Se afla la numai un sfert de mil naintea avionului de vntoare al lui Hollyman, poate usor sub curs. El stia c nimic nu mai poate salva naveta si oamenii pe care-i purta la bordul su. Doar cteva secunde o mai desprteau de sfrsitul su inevitabil. Hollyman recapitula nc o dat toate miscrile mecanice pe care trebuia s le fac pentru atac. Datele afisate pe panoul de comand din fata sa i indicau viteza si coordonatele de navigatie, dar si stadiul si indicii de lansare ai rachetei cu care trebuia s distrug naveta Gettysburg. Un computer digital urmrea naveta spatial, asa c lui nu-i mai rmnea altceva de fcut dect s apese pe un buton si s lanseze racheta aductoare de moarte. Turnul Colorado, sunt activat pe tint. Receptie, Fox Leader. Patru minute pn la aterizare. Lanseaz atacul. Pe Hollyman l rodea ndoiala si nehotrrea. Simti un val de repulsie att de puternic, nct o clip fu incapabil s fac o miscare, aproape bolnav la gndul actului nfricostor pe care urma s-l comit. Nutrise speranta nebuneasc c afacerea avea s se dovedeasc a nu fi altceva dect o greseal ngrozitoare si c Gettysburg, asemeni unui condamnat la moarte din filmele vechi, avea s fie gratiat n ultimul moment de presedinte. Cariera remarcabil pe care Hollyman si-o croise n aviatie era terminat, sfrsit. Chiar dac nu fcea dect s execute niste ordine, pe veci avea s fie pecetluit si etichetat de ceilalti drept pilotul care a dobort Gettysburg-ul si echipajul su. Era si nfricosat si furios n acelasi timp, cum nu-si amintea s mai fi fost vreodat. Nu reusea s se resemneze, nu putea s accepte gndul c destinul l alesese tocmai pe el s le fie clul. i blestema n gnd pe politicienii care luaser aceast hotrre, cnd decizia trebuia luat de militari si care-l aduseser pe el n situatia de a face asa ceva. Repet, Fox Leader. N-am nteles mesajul. N-am spus nimic. Nimic! De ce ntrzii? ntreb generalul Post. Porneste imediat la atac. Degetele lui Hollyman se apropiar de buton. Doamne, iart-m, murmur el. Brusc, coordonatele de zbor ale navetei afisate pe bordul su se modificar. Le studie scurt, manat de curiozitate. Apoi, se uit concentrat la navet. Prea c se misc. Turnul Colorado! url el n microfon. Aici Fox Leader. Gettysburg si-a modificat cursul de apropiere. M receptionezi? Gettysburg s-a nclinat pe stnga si o ia spre nord.

Am receptionat, Fox Leader, i rspunse Post vdit usurat. Si pe dispozitivele noastre de urmrire apare modificare de curs. Redreseaz-te si nsoteste naveta. Bietii stia or s aib mare nevoie de sprijin moral. S-i ajutm. Cu mare plcere, spuse Hollyman nveselit. Cu mare plcere. O tcere de moarte se asternuse asupra celor din turnul de control al centrului spatial Johnson. Fr a bnui mcar o clip drama care era ct pe ce s aib loc sub ochii lor si rolul pe care l-ar fi putut juca aviatia, echipa de dispeceri de la sol, format din patru coordonatori de zbor, la care se adugase o multime tot mai mare de oameni de stiint si de directori de la NASA, urmrea aparatura cu sufletul la gur, ca n chinurile iadului. Reteaua de computere care urmrea zborul afisa o rsucire brusc a navetei ctre nord, dar s-ar fi putut tot att de bine ca asta s indice finalul, o bucl de pregtire pentru aterizare. Apoi brusc, att de neasteptat nct i fcu pe toti s tresar, sparse linistea vocea lui Jurgens. Houston, aici Gettysburg. M interceptezi? Terminat. Toti cei aflati n ncpere reactionar cuprinsi de frenezie, izbucnind n urale si aplauze. Merv Foley rspunse prompt: Receptie, Gettysburg. Bine ai venit n ograd. Vorbesc cu adevratul Merv Foley? Dac cumva suntem doi, sper ca cellalt s fie prins nainte de a semna cecuri n numele nostru. Bine, tu esti Foley. Unde te afli, Dave? Terminat. Ne urmriti? De cnd ati plecat de pe statia spatial n-au fost moarte dect sistemele de contact si comenzile de ghidare a zborului. Pi atunci stiti c suntem la o altitudine de treisprezece mii dou sute de metri, viteza o mie. ncercm aterizarea la baza aeronaval Key West. Foley l privi ncordat pe Irwin Mitchell. Mitchell ncuviint si-l btu usurel pe Foley pe umr. Hai s iesim din joc si s-i lsm pe bietii stia s se ntoarc acas. Da e la o distant prea mare, patru sute de mile de zona de aterizare, spuse Foley descurajat. Avem un aparat de o sut de tone, cu o vitez de coborre de trei mii de metri pe minut, o nclinare de aterizare de zece ori mai mare dect cea a unui avion de linie. N-o s reusim niciodat. Niciodat s nu spui niciodat, i rspunse Mitchell. Acum, spune-le c lum noi legtura cu aeroportul. Si ncearc s pari vesel. Vesel? Foley zbovi cteva secunde s se adune si apoi aps pe butonul de transmisie. OK, Dave, la asta lucrm acum. ncercm s v aducem la Key West. Sunteti pe TAEM? Terminat. Afirmativ. Facem tot ce putem s pstrm altitudinea. Trebuie s renuntm la schema obisnuit de apropiere si s extindeti zona. Terminat. nteles. Alertm toate unittile de salvare aeriene si navele din zon. N-ar fi o idee rea dac i-ati anunta pe cei de la Marin c picm peste ei la micul dejun. Se face, spuse Foley. Rmi pe receptie. Introduse datele de curs n computer si ele au fost imediat afisate pe ecranul conectat la consol. Gettysburg cobora cu peste unsprezece mii opt sute cinci zeci de metri si mai avea nc optzeci de mile de strbtut.

Mitchell se apropie si se uit la traiectoria afisat pe monitorul imens de pe perete. si puse casca la ureche si vorbi cu Jurgens. Dave, aici Irwin Mitchell. Reveniti pe pilot automat. M-ai receptionat? Terminat. Receptionat, Irv, da nu-mi place. Mai bine s lsm computerele s dirijeze faza asta a apropierii. Poti reveni pe control manual la zece mile de locul de aterizare. Bine, terminat. Foley se uit n sus la Mitchell. Ct de aproape sunt? a fost tot ce-a ntrebat. Mitchell trase n piept o portie bun de aer. La un fir de pr. Pot s-o fac? Dac nu se-nteteste vntul, au o sans infim. Dac vntul si schimb directia si bate doar cu cinci noduri mai mult, nu mai e nimic de fcut. *** Cei din cabina navetei Gettysburg nu simteau pic de team. Nici nu era timp pentru asta. Jurgens urmrea concentrat traiectoria descendent a aeronavei pe monitoarele computerului. si misca degetele si le mldia ca un pianist naintea concertului, asteptnd nerbdtor momentul n care avea s preia comanda manual pentru manevrele de aterizare final. Avem escort, spuse Burkhart. Pentru prima oar dup stabilirea contactului cu Houston-ul, Jurgens si desprinse privirea de pe instrumente si se uit afar pe geam. Distinse un avion de vntoare F-15 care zbura alturi de el la nici dou sute de metri distant. n timp ce-l privea, pilotul aprinse luminile de zbor si cltin aripile. Alte dou avioare n formatie de lupt l urmau. Jurgens schimb frecventa aparatului radio pe una militar. Voi, de unde ati mai aprut, bieti? Eram si noi n trecere prin vecini dup fete si v-am vzut masinuta naripat, rspunse Hollyman. Putem s v ajutm cu ceva? Terminat. Aveti un cablu de remorcare? Terminat. Gata pregtit. Multumim c sunteti aici. Terminat. Jurgens se simtea mai linistit. Mcar dac se prbuseau lng Key West si trebuiau s moar, cel putin avioanele stiau de ei si ar fi ghidat echipele de salvare pn la locul unde czuser. si concentr din nou atentia asupra indicatoarelor de zbor si se ntreb, nedumerit, de ce nu-i pusese Houston-ul n legtur cu baza aeronaval de la Key West. Pe dracu, cum adic Key West este nchis? strig Mitchell la un inginer alb la fat ca o coal de hrtie, care sttea chiar lng el cu un receptor n mn. Fr s mai astepte rspunsul, Mitchell nsfac telefonul. Cu cine vorbesc? ceru el socoteal. Aici locotenentul Redfern, comandantul aeroportului. Sunteti pe deplin constient de gravitatea acestei situatii? V-am explicat, domnule, nu se poate face nimic. Mai devreme, n seara asta, s-a prbusit un avion care transporta combustibil peste firele de electricitate, iar pista nu are curent. Si generatoarele de urgent? Motorul Diesel care actioneaz sursa de curent a mers perfect aproape sase ore, dup care a czut din cauza unei probleme mecanice. Se lucreaz acum la repararea lui si probabil c va functiona ntr-o or. E al naibii de trziu, trnti Mitchell. Gettysburg mai are dou minute pn la

aterizare. Cum i puteti ghida s aterizeze pe pist? N-avem cum, rspunse comandantul. Nici un echipament nu functioneaz din cauza lipsei de curent. Pi atunci marcati pista cu luminile de la camioanele si masinile pe care le aveti sau, n sfrsit, cu orice ar putea-o lumina. Vom ncerca, domnule, dar cu numai patru oameni de serviciu la ora asta matinal, nu cred c facem mare lucru. Regret, dar asta e. Nu sunteti singurii care regret, mri Mitchell si trnti telefonul n furc. Ar fi trebuit s vedem deja pista, spuse Burkhart ngrijorat. Se vd luminile din Key West, dar nici urm de baz aerian. Pentru prima oar, pe fruntea lui Jurgens aprur broboane de transpiratie. Al naibii de ciudat c n-au stabilit cu noi legtura cei de la turnul de control. Chiar n acel moment, interveni vocea ncordat a lui Mitchell si-l ntrerupse: Gettysburg, baza. Key West are o pan de curent. Fac un efort si ncearc s lumineze pista cu faruri de vehicule. V dirijm apropierea dinspre est; s ncercati o aterizare pe curs vestic. Pista pe care trebuie s aterizati are o lungime de dou mii o sut de metri. Dac ratati, o s v mping vntul ntr-un parc de distractii. Ati receptionat? Terminat. Receptionat. V lsm la 3.390 de metri, vitez patru sute zece, Dave. Un minut, zece secunde, sase mile pn la aterizare. Intr pe comand manual. Terminat. Receptionat, trecem pe manual. Vezi pista? nc nu. Scuzati ntreruperea, Gettysburg. Hollyman intrase pe frecventa Houston-ului. Cred c eu si bietii mei putem s ajutm sniuta voastr. V-o lum nainte si luminm drumul. Terminat. V rmnem ndatorati, amice, rspunse Jurgens cu recunostint. Vzu cum cele trei avioane F-15 accelerar si-i depsir, si lsar boturile n jos ndreptndu-le spre Key West. O luar n sir urmndu-si conductorul si aprinser luminile de aterizare. La-nceput, razele se reflectar doar pe ap, apoi luminar si dezvluir privirilor o ntindere de pmnt searbd la malul mrii si n sfrsit mturar pista bazei aeronavale. Pe chipul lui Jurgens se citea ncordarea. Naveta se ndrepta spre locul spre care o dirija el, numai c nu fusese construit s se comporte ca un aparat de zbor usor. Burkhart i citea viteza si altitudinea afisate pe calculator, astfel ca Jurgens s se poat concentra doar asupra zborului. Gettysburg, esti la numai nouzeci de metri de limita de portanta, spuse Foley. Dac ncerc s-o mai nalt putin, va intra n vril. Pista prea c n-o s se lteasc niciodat. Naveta nu era dect la patru mile de pist, ns lui Jurgens i se prea c mai sunt o sut pn acolo. Jurgens spera si credea c o s reuseasc. Trebuia s reuseasc. Din toate puterile si dorea ca Getiysburg s reziste. Vitez trei sute douzeci, altitudine o mie sase sute, trei mile pn la pist, i raporta Burkhart. Vocea lui prea mai rgusit acum. Jurgens vzu n sfrsit luminile vehiculelor de la sol si semnalizatoarele echipei de interventie. Avioanele de vntoare planau deasupra lor, luminnd cu pozitiile de aterizare pista cu o lungime de o mil si jumtate si o ltime de saizeci de metri. Naveta mnca ultimele mile care-o mai desprteau de punctul de aterizare. Jurgens

aprinsese toate luminile de pe navet; mai mult nici nu se putea. Luminile de aterizare se reflectau pe linia de coast care nu se afla la nici douzeci si sapte de metri sub ei. Amana ct mai mult posibil momentul n care avea s apese pe buton si s deschid trenul de aterizare. Procedurile normale de aterizare prevedeau c rotile trebuiau s parcurg opt sute optzeci si opt de metri dup ce atinseser solul, ns Jurgens spera, tinndu-si respiratia, s ating mcar pista de beton. ntinderea mrii scnteie sub lumina orbitoare a fasciculelor si se pierdu n urm, n noaptea ntunecat. Burkhart, prins strns n centurile de sigurant ale scaunului, citea monoton si sacadat distanta care se micsora. Vitez dou sute cinci... Trenul principal la trei metri,... doi metri, un metru... contact. Cele patru cauciucuri imense ale trenului principal de aterizare scrsnir si scoaser fum la contactul cu suprafata dur. Msurtorile ulterioare aveau s dovedeasc faptul c Jurgens asezase naveta la sol la numai paisprezece metri de captul pistei. Jurgens cobor cu blndete botul navetei pn cnd rotile trenului din fat atinser solul si mpinse pn la fund ambele pedale de franare. ntoarse naveta, rul pe pist si n sfrsit o opri; din acel punct pista mai avea nc nou sute de metri. Au reusit! chiui Hollyman n aparatul su de radio. Gettysburg ctre Houston, rosti Jurgens cu un suspin din toat inima. Rotile s-au oprit. Minunat! Splendid! strig Foley. Felicitri, Dave, adug Mitchell. Nimeni n-ar fi reusit s-o aseze mai bine. Burkhart i privi si ridic degetul mare n semn de victorie, fr a fi capabil s rosteasc un cuvnt. Jurgens rmase pe scaun, nc tensionat, gustnd din plin victoria pe care o repurtase, n pofida oricrei asteptri. si ls mintea obosit s hoinreasc si se ntreb cine putea fi acel Dirk Pitt. n cele din urm aps pe butonul interfonului. Domnule Steinmetz. Da, domnule comandant. Bine-ati venit pe Pmnt. Am ajuns acas.

59.
Cnd Pitt psi din nou n biroul lui Velikov, o privire fusese de-ajuns s-si dea seama ce se-ntmpl. Toti cei pe care-i lsase n ncpere erau adunati n genunchi n jurul lui Raymond LeBaron. Jessie i luase mna ntr-a sa si-i spunea ceva n soapt. Cnd Pitt se apropie de ei, Gunn ridic privirea si cltin din cap. Ce s-a-ntmplat? ntreb Pitt sec. A srit n picioare s-ti vin n ajutor si l-a atins glontul care ti-a ciupit urechea, rspunse Giordino. nainte de-a se lsa n genunchi, Pitt l privi pe milionarul rnit mortal. Cmasa carei acoperea pieptul era nrosit. Ochii mai pstrau o ultim scnteie de viat si o fixau, pierdut, pe Jessie. Gfia si respiratia i se pierdea, ntretiat. ncerc s-si ridice capul si s-i spun ei ceva, ns efortul fusese prea mare si i czu la loc. Usurel, Pitt ngenunche lng Jessie. Ea se ntoarse spre el si-l privi. Lacrimi mari i scldau obrajii tumefiati. i ntoarse scurt privirea, fr s rosteasc nimic. Nu-i venea nici un cuvnt de mbrbtare n minte, era depsit de tot ce se-ntmpla.

Raymond a ncercat s-ti salveze viata, rosti Jessie, cu o voce uscat; rgusit. Stiam eu c n-au cum s-l dea complet peste cap si-n cele din urm a redevenit el nsusi. Raymond tusi si scoase un sunet ciudat, ca un hrit. Se uit la jessie cu o privire stears, cu fata alb ca hrtia, de pe care dispruse orice urm de viat. Ai grij de Hilda, sopti el. Las totul n minile tale. nainte de-a mai apuca s spun ceva, camera se cutremur, umplndu-se de huruitul exploziilor care urcau parc din strfunduri. Echipa lui Quintana ncepuse distrugerea echipamentelor electronice din interiorul bazei. Trebuiau s prseasc locul ct mai repede si nici vorb nu putea fi s-l ia.pe Raymond LeBaron cu ei. Pitt se gndi la toate articolele si istorisirile din ziare si reviste, care-l ridicau n slvi pe brbatul ce se stingea sub ochii lui,pe covor; vorbeau elogios despre el si-l prezentau drept omul de afaceri cu nervi si voint de otel, care putea s fac si s desfac posturi de directori n marile corporatii sau de politicieni n guvern; era magnatul cu puteri impresionante, capabil s manevreze pietele financiare din ntreaga lume, brbatul cu snge rece, necruttor, care lsase n urma lui cadavrele atator companii concurente, cu miile lor de angajati aruncati n strad. Pitt citise despre toate aceste lucruri. Numai c vedea naintea sa un btrn care-si ddea sfrsitul, imaginea paradoxal a slbiciunilor umane, cel care-i furase sotia celui mai bun prieten al su si pe care-l omorase apoi pentru a face avere de pe urma comorii pe care o descoperiser mpreun. Pitt nu putea simti nici un fel de mil pentru un asemenea om, nici cea mai slab urm de emotie. Si-acum, firul fragil care-l mai lega nc de viat sttea gata s se rup. Pitt se aplec deasupra lui si-si apropie buzele de urechea btrnului care se jucase cu puterea. La Dorada, sopti Pitt. Ce-ai fcut cu ea? LeBaron l privi si, pentru o clip, ochii i sclipir nsufletiti de un ultim efort al mintii lui ncetosate, de a privi n trecut. Vocea se pierdu ntr-o ultim sfortare de a-si aduna puterile si a rspunde. Cuvintele le,rosti cu ultimul suflu. Ce-a spus? ntreb Giordino. Nu sunt sigur, i rspunse Pitt, cu o expresie de uimire total pe fat. Prea c-a spus: Caut pe strada principal. De partea cealalt a golfului, n insula mare a Cubei, exploziile se auzir ca un bubuit nfundat de tunet si cubanezii nu le ddur nici o atentie. Nu strnir curiozitatea lor nici o explozie puternic, asemenea unei eruptii de vulcan, cu flcri rosii si portocalii si nici o coloan de zeci de metri de flcri si fum pe cerul ntunecat. Sunetele ieseau nfundat pentru c baza era distrus n interior, sub pmnt. Pn si distrugerea ntrziat a imensei antene parabolice trecu neobservat. Pitt o sustinu pe Jessie pn ce ajunser la locul de pe plaj unde debarcaser, urmat de Giordino si de Gunn, acesta din urm crat de cubanezi pe o targ. Quintana i ajunse din urm si, lsnd la o parte orice prudent, aprinse o lantern subtire ct un creion si-i lumin lui Pitt fata. Ar trebui s-ti bandajezi urechea. Nu mor pn ajungem pe SPUT. A trebuit s abandonez doi oameni de-ai mei printre drmturi. Nu-i va gsi nimeni niciodat acolo. Numai c acum tot o s fim mai multi dect la venire. Unii dintre voi vor trebui s mai ia pe nc cineva la bordul hidromobilului. Dirk, tu mergi cu doamna LeBaron. Domnul Gunn poate s vin cu mine. Sergentul Lopez poate s... Sergentul poate s mearg singur, l ntrerupse Pitt. Singur? Si noi am pierdut un om pe care l-am lsat aici, spuse Pitt. Quintana trecu rapid lumina lanternei peste ceilalti.

Raymond LeBaron? El n-o s vin. Quintana ridic din umeri aproape nevzut, nclin capul spre Jessie si spuse simplu: mi pare ru. Apoi le-ntoarse spatele si-ncepu s-si adune oamenii si s-i organizeze pentru cltoria pe care o aveau de fcut napoi la vasul care urma s-i duc acas. Pitt o tinea pe Jessie strns lipit de el si-i vorbea cu blndete: Ti-a cerut s ai grij de prima lui sotie, Hilda, care mi trieste. Nu-i putu vedea fata ca s-si dea seama dac era surprins, dar i simti usorul tremur care-i strbtu corpul. Cum de-ai aflat? l ntreb ea nevenindu-i s cread. Am cunoscut-o si-am vorbit cu ea acum cteva zile. Ea prea s-i accepte explicatia si nu-l ntreb cum ajunsese s dea peste Hilda la cminul pentru adulti. Raymond si cu mine am fcut cununia si ne-am jucat rolurile de sot si sotie, dar el, de fapt, n-a reusit niciodat s se despart de Hilda cu adevrat. Un brbat care a iubit dou femei n acelasi timp. Pe fiecare dintre noi ne-a iubit altfel, ntr-un mod foarte special. Un leu n afaceri si un mielusel blnd n viata particular, Raymond s-a simtit pierdut cnd mintea Hildei a nceput s o ia razna si starea ei fizic s-a agravat. Avea disperat nevoie de o femeie pe care s se bizuie. A avut suficient influent s fac s se cread c Hilda a murit si s-o interneze ntr-un cmin pentru adulti sub numele pe care-l purta nainte de-a se cstori cu el. Si tu ai stat la coad s intri n viata lui. Nu-i plcea c era cinic, dar nici nu simtea vreo prere de ru. De fapt, intrasem de mult n viata lui, spuse ea, fr s par jignit. Eram unul din redactorii sefi ai publicatiei sale Prospero. Raymond si cu mine aveam o legtur de ctiva ani. El se simtea bine cu mine. Cnd m-a cerut n cstorie, de fapt nu se gndea c-mi ofer altceva dect un contract, era o cstorie de convenient care s salveze aparentele, ns, curnd, ea a devenit mult mai mult dect att. M crezi? Nu m pricep s dau verdicte, rspunse Pitt calm. Quintana apru din ntuneric si-i atinse bratul lui Pitt. Plecm. Iau eu radio-transmittorul si merg n frunte. Se apropie de Jessie si-i vorbi cu blndete. ntr-o or totul o s se termine si veti fi n sigurant. Credeti c mai rezistati nc putin? M descurc. Multumesc pentru grija pe care mi-o artati. Traser hidromobilele pe plaj, pn la ap. La ordinul lui Quintana se urcar n ele si pornir spre larg pe marea ntunecat. De data asta, Pitt era ultimul, iar Quintana era cel care deschidea calea, conducndu-i spre SPUT, dup comenzile pe care i le transmitea colonelul Kleist prin transmittor. Lsar n urm o insul a mortii. Imensa baz fusese redus la niste drmturi din beton, care se prbusiser n interior si o acopereau ca o lespede de mormnt. Vasta ncrengtur de echipamente electronice si mobilierul frumos decorat al instalatiei rmseser s ard mocnit, asemeni inimii unui vulcan stins, undeva n adncuri, sub nisipul scldat de soare. Imensa anten zcea n mii de bucti contorsionate, att de zdrobit nct nu mai putea fi reparat niciodat. Peste cteva ore, sute de soldati rusi condusi de agenti ai G.R.U-ului aveau s se trasc printre ruine, scurmnd nisipul n cutarea unor probe care s incrimineze responsabilii acestei distrugeri. Numai c singurele frnturi de dovezi pe care aveau s le strng, n urma cercetrilor lor, aveau s-l indice pe Castro si mintea lui sireat, netrimitnd nicidecum la CIA.

Pitt si tinea privirea atintit pe luminitele albstrii ale hidromobilului din fata sa. naintau acum mpotriva mareei, iar micuta ambarcatiune se avnta, cu botul direct n golurile lsate de valuri si se legna apoi tsnind pe creasta lor ca o nav de coast pe un brizant. Greutatea lui Jessie micsora din vitez si Pitt tinea apsat pedala de acceleratie ca s nu se rstoarne. Nu parcurseser dect o mil si Pitt observ c Jessie si descolcise un brat din jurului pieptului lui. Esti bine? o ntreb el. Rspunsul pe care-l primi fu gura rece a pistolului lipit de pieptul lui, chiar la subtioar. si plec usor capul si se uit s vad ce-i sub bratul lui. Se profila ntr-adevr silueta ntunecat a unui pistol automat lipit de coaste, un Makarov de nou milimetri, iar mana care-l tinea era sigur si puternic. Dac nu sunt prea obraznic, as putea s te ntreb ce-ti trece prin minte? rosti el, de-a dreptul surprins. O schimbare de plan, rspunse ea pe un ton sczut dar hotrt. N-am fcut dect jumtate din ce trebuia s facem. Kleist msura nervos puntea SPUT-ului pe cnd echipa de corsari ai lui Quintana era ridicat la bord, iar hidromobilele trecute rapid printr-un tambuchi si apoi coborate pe o ramp, pn n mruntaiele cavernoase ale calei. Quintana nconjur n hidromobilul su vasul, conducndu-si n continuare oamenii, pn ce ultimul dintre ei urc la bord. Abia atunci urc si el pe puntea de jos. Cum a fost? ntreb Kleist nelinistit. Cum se spune pe Broadway, succes rsuntor. E distrus complet. Poti s anunti la Langley c G.R.U-ul e n cer. Bine lucrat, spuse Kleist. Ai s primesti o prim gras si o vacant prelungit. Ca semn de multumire din partea lui Martin Brogan. Cred c Pitt trebuie s primeasc partea leului. Ne-a dus direct n salon nainte ca rusii s deschid gura. Tot el a mers n sala de comunicatii si-a prevenit naveta spatial despre ce e vorba. Din pcate, nu se dau decoratii celor care ne ajut drept colaboratori, ca s zic asa, spuse Kleist confuz. Apoi, foarte precis, ntreb: Ce-i cu generalul Velikov? Presupun c a murit ngropat printre ruine. Noi avem morti? Am pierdut doi oameni. Fcu o pauz. A murit si Raymond LeBaron. Presedintele n-o s se bucure cnd o s aud vestea asta. A fost un accident. A ncercat, foarte curajos, dar ntr-un act prostesc si inutil, s-i salveze viata lui Pitt. A fost impuscat pentru ncercarea lui. Deci btrnul ticlos a murit ca un erou. Kleist se apropie de marginea SPUT-ului si scrut ntunericul. Ce-i cu Pitt? A fost rnit usor. Nu-i nimic grav. Si doamna LeBaron? Dac se odihneste cteva zile si-si face tratament cosmetic ca s acopere contuziile, o s arate ca nou. Kleist se ntoarse iute spre Quintana. Cnd i-ai vzut ultima dat? Cnd am plecat de pe plaj. Pitt o urcase pe hidromobilul su. Am mers cu vitez mic ca s ne ajung din urm. Quintana nu avea cum s vad, ns n privirea lui Kleist se citea team, teama de asi fi dat seama brusc c ceva nu era n regul. Pitt si doamna LeBaron nu au urcat pe punte. Cum s nu, spuse Quintana deodat nelinistit. Eu sunt ultimul care a urcat.

Nu i-am vzut pe nici unul dintre ei, spuse Kleist. Sunt nc undeva pe mare. Si, cum Pitt nu mai are radiotransmittorul, nu avem cum s-i mai ghidm spre cas, Quintana si duse mna la frunte. E vina mea. Eu sunt rspunztor de ce s-a ntmplat. Poate, cine stie. Da poate nu esti. Dac s-ar fi ntmplat ceva, vreau s spun dac s-ar fi defectat hidromobilul, Pitt ar fi strigat, iar tu l-ai fi auzit, cu sigurant. Poate-i prindem pe radar, propuse Quintana ncreztor. Kleist si strnse pumnii si-i lovi usor unul de cellalt. Ar fi bine s ne grbim. E-o adevrat sinucidere s mai zbovim pe-aici. El si Quintana coborr n fug pn la cabina de comand. Operatorul de la radar sttea n fata unui periscop nchis. Ridic ochii cnd cei doi ofiteri l flancar, privindu-l cu fete ncordate. Ridic antena, i ordon Kleist. O s fim detectati de toate radarele de pe coasta cubanez, protest operatorul. Ridic-o! i ordon Kleist tios. Deasupra lor se deschise o parte a puntii si o anten de directie se desprinse de pe ea si se ridic n vrful unui catarg la cincisprezece metri deasupra mrii. n interiorul SPUTului, sase perechi de ochi urmreau s vad tot ce misc deasupra lor. Ce cutm? ntreb operatorul. Doi dintre oamenii nostri au disprut, i rspunse Quintana. Sunt prea mici s apar pe ecran. Ce-ar fi s folosesti computerul si s intensifici imaginea? Putem ncerca. F-o! Dup treizeci de secunde, operatorul cltin din cap. Nu se vede nimic pe o raz de dou mile. Intensific cmpul la cinci. Nimic. D pe zece. Operatorul nici nu se mai. uit pe periscop si urmri doar ecranul computerului. OK. Vd un obiect minuscul care-ar putea fi cel cutat de noi. La nou mile sudvest, la 2-2-2 grade. Cred c i-am pierdut, murmur Kleist. Operatorul de la radar cltin din nou din cap. Doar dac sunt orbi sau prosti de-a binelea. Cerul e limpede ca un cristal. Ultimul cercetas de sase ani stie unde se afl Steaua Sudului. Quintana si Kleist si ndreptar spinrile si se privir muti de uimire, incapabili s accepte c. ce vedeau era adevrat. Kleist fu primul care puse ntrebarea ce se impunea. De ce? ntreb el prostit. De ce s se ndrepte deliberat spre Cuba?

Partea a cincea AMY BIGALOW 60. 6 noiembrie, 1989 Coasta nordic a Cubei
Pitt si Jessie scpar de o salup de patrulare cubanez care le dduse trcoale si ajunser la trei sute de metri de coasta cubanez, cnd bateria hidromobilului pe care se aflau se termin. Pitt trase fisele de contact care se desprinser lsnd micuta ambarcatiune de agrement n voia sortii; se scufund si lu ap la bord. Cizmele de lupt pe care le purta Pitt erau att de fixe nct apa nu intra n ele, asa c Pitt nu le scoase dndu-si prea bine seama c aveau s-i fie de mare folos cnd avea s ajung la mal. Apa era foarte bun, iar valurile nu se nltaser prea mult. ncepea s se piard la orizont luna n ptrar, lsndu-le nc dou ore pn la rsritul soarelui. Sub lumina lunii, Pitt putea s-o urmreasc usor pe Jessie. Tusea, de parc nghitise ceva ap, ns prea c se tine la suprafat fr prea mare effort. Cum te descurci dac noti pe spate? o ntreb el. Bine. Tusi si scuip, apoi spuse: Am iesit pe locul trei la proba asta ntr-o ntrecere ntre state pe cnd eram la colegiu. Si tu, n ce stat ai nvtat? Wyoming. Nu stiam c cei din Wyoming au piscin. Nostim. Fluxul ne ajut, asa c eu zic s ne miscm nainte de a se schimba. O s se crape de ziu foarte curnd, spuse ea. nc un motiv s ne grbim spre trm si s ne adpostim. Si cu rechinii cum rmne? Nu mnnc niciodat nainte de sase dimineata, spuse el zorit. Acum, haide, gata cu vorbria. Se puser n miscare notnd pe spate n stilul clasic, aruncnd bratele napoi si picioarele btnd apa energic. Fluxul i mpingea tot mai aproape de trm si se descurcar destul de bine s scoat un timp bun. Jessie era o foarte bun nottoare. Tinea ritmul impus de Pitt si-si arunca bratele napoi, peste cap, o dat cu el, mentinndu-se tot timpul aproape. Pitt se minun ce rezistent avea Jessie dup tot ce ndurase n ultimele sase zile si, ntr-un fel, i era mil de ea, de suferntele pe care precis le ndura si de epuizarea pe care nu avea cum s n-o simt. ns, nici vorb s slbeasc ritmul pn cnd n-aveau s ajung la mal si s-si gseasc un adpost, orict de precar. Ea nu-i oferise nici o explicatie pentru faptul c-l obligase s o ia spre Cuba si nici Pitt nu insistase. Nici nu era nevoie s fie clarvztor pentru a-si da seama c Jessie era stpnit de o hotrre neclintit, care aproape friza nebunia. Micuta doamn stia bine ce vrea, iar ideile ei limpezi erau dublate de o voint fr egal. Ar fi putut oricnd s-o dezarmeze, doar s rsuceasc ambarcatiunea pe creasta unui val si era sigur c n-ar fi apsat pe trgaci dac nu se supunea dorintei ei. Numai c Pitt, prin firea lui, trebuia s se implice n afacerea asta, vorba ceea: Ai intrat n hor, trebuie s joci Cu mult dragoste, orice poti.

Sigur, el nu era ndrgostit de Jessie; atras, da, ns nu ndrgostit de ea. ntotdeauna, la el, curiozitatea era mai puternic dect orice pornire de iubire. Nu putuse niciodat rezista tentatiei de a se arunca n necunoscut. Mai era si ispita seductoare pe care o exercita asupra lui doar gndul la comoara La Doradei. Indiciul pe care i-l dduse LeBaron nu-l ajuta prea mult, ns La Dorada se afla cu adevrat pe undeva, prin Cuba, iar el trebuia s o gseasc. Nimic nu-i mai putea sta n cale acum, doar dac era omort. Pitt se opri, se scufund si atinse fundul la trei metri sub ei. Se ridic la suprafat si atinse din greseal piciorul lui Jessie. Ea scoase un tipt de spaim, gndindu-se c fusese atacat de animalul marin cu coad despicat, privire oarb si colti puternici pe care un dentist i-ar fi apreciat cu sigurant. Nu face glgie! scrsni el. Ai s alertezi toate patrulele de coast pe o raz de cteva mile. Offf, Doamne, tu erai! gemu ea, aproape nghetat de spaim. Vorbeste ncet, i sopti el la ureche. Apa duce mai departe orice sunet. O s ne odihnim si-n timpul sta o s fim atenti s nu apar semne de activitate la mal. Ea nu-i rspunse nimic, doar l atinse usor cu mna pe umr, n semn de ncuviintare. Clcar apa cteva minute, ncercnd s strpung cu privirea ntunericul. Luna si arunca lumina slab peste linia coastei Cubei, pe care se desluseau o fsie ngust de nisip si umbrele ntunecate ale vegetatiei din spate. La dou mile n dreapta lor se vedeau farurile masinilor care treceau pe un drum tiat chiar lng trm, iar la cinci mile peste sosea, luminile strlucitoare ale unui orsel portuar. Ct sttur asa, Pitt nu putu deslusi nici o miscare. i fcu semn lui Jessie si se puse si el n miscare, de data asta notnd bras, cu ochii atintiti drept nainte. Pe msur ce se apropiau, umbrele care se profilau ca niste denivelri cu forme nedeslusite ncepur s prind contur si devenir niste siluete nebuloase. Dup cincizeci de metri, Pitt ntinse picioarele n jos si atinse nisipul de pe fund. Se opri si apa i ajungea pn la piept. Poti s pui picioarele jos, spuse el ncetisor. Urm o pauz de o clip, dup care ea murmur obosit: Slav Cerului, bratele au nceput s-mi atrne de parc ar fi de plumb. Cum ajungem la mal te opresti si te odihnesti. Eu o s m duc s cercetez locul. Te rog, ai grij. Nu-ti f griji, spuse el, iar gura i se deschise ntr-un zmbet larg. Vreau doar s vd care-i treaba. n fond, e a doua plaj a dusmanului pe care am poposit n noaptea asta. Tu nu poti s fii niciodat serios? Doar cnd o cere situatia. Ca acum. D-mi arma. Ea ezit. Cred c-am pierdut-o. Crezi? . Cnd am intrat n ap... Ai scpat-o. Am scpat-o, repet ea, cu nevinovtie. Nici nu stii ce plcere este s am de-a face cu tine, spuse el exasperat. Parcurser not, tcuti, ultima portiune care-i mai desprtea de mal, pn cnd apa deveni tot mai mic, doar de ctiva centimetri adncime. i fcu semn lui Jessie s rmn pe loc. Cteva secunde, Pitt se ncord, rmase nemiscat, apoi, brusc, fr s scoat un sunet, tsni n picioare, o rupse la fug pe plaj si se fcu nevzut n ntuneric. Jessie se lupta s rmn treaz. Se simtea toropit si parc tot corpul i era amortit de oboseal; si ddu seama cu bucurie c suferinta provocat de tortura la care o supusese Foss Gly se mai domolise. Mngierea linistitoare a apei calmase durerile care i

sgetau tot corpul si actionase ca un sedativ. Dar imediat, nghet, degetele i se nfipser n nisipul umed si-si simti inima btndu-i s-i sparg pieptul. Unul dintre tufisuri se miscase. La zece, poate doisprezece metri mai ncolo, din umbrele nedeslusite se desprinse o form ntunecat care nainta spre plaj, chiar spre ea. Nu era Pitt. Razele slabe ale lunii dezvluir privirii sale o siluet mbrcat n uniform, care purta o pusc. Jessie paraliz de spaim, simtind aproape dureros neputinta sa. si lipi trupul gol de nisip si alunec trgndu-se usor napoi, nspre apa mai adnc, fcnd prudent cte un centimetru o dat. Jessie se strnse ct putu mai bine, dorindu-si s se fac ct mai mic, nevzut, cnd fasciculul unei lanterne strpunse ntunericul jucnd pe plaj chiar la punctul de ntlnire cu apa. Santinela venea spre ea, mturnd cu lumina lanternei plaja n sus si-n jos, examinnd cu mare atentie nisipul. Cu spaim, Jessie si ddu seama c grnicerul urmrea amprente de pasi si, brusc, o cuprinse mnia gndindu-se la Pitt, care o prsise singur acolo si lsase urmele ce duceau direct la ea. Cubanezul, se apropiase la nici zece metri si, dac ar fi privit n directia ei, i-ar fi vzut cu sigurant corpul profilandu-i-se deasupra apei. Fasciculul luminos si ntrerupse cursa si rmase nemiscat, atintit asupra unei dre lsate de Pitt n alergarea sa pe plaj. Grnicerul se ntoarse spre dreapta, se ghemui si ndrept fasciculul de lumin spre arbustii care marcau marginea plajei. Apoi, n mod inexplicabil, se rsuci brusc spre stnga si lanterna o prinse n plin pe Jessie. Lumina puternic o orbi. O clip, cubanezul rmase nemiscat, mpietrit de surpriz, apoi mana lui liber se ndrept spre pusca automat pe care o purta atrnat pe Umr, o prinse si-o ndrept spre Jessie. Prea ngrozit s mai scoat un cuvnt, Jessie nchise ochii, strns, ca si cnd asta ar fi putut alunga groaza care o paraliza si opri gloantele care aveau s se abat asupra ei. Auzi o bufnitur slab urmat de un geamt spasmodic. Astept gloantele, dar ele nu venir. Urm doar o liniste ciudat, iar apoi simti c lumina se stinsese. Deschise ochii si ddu peste dou picioare nfundate pn la glezne n ap, desfcute chiar n fata ei, printre care vzu corpul inert al grnicerului cubanez, ntins, ct era de lung, pe plaj. Pitt se aplec si-o ridic cu blndete pe Jessie n picioare. i ddu la o parte de pe fat prul ud, care-i atrna rebel. Se pare c nu m pot ntoarce cu spatele nici mcar pentru o clip, fr ca tu s dai de bucluc. Credeam c-am murit, spuse ea, simtind cum i se mai linistesc btile inimii. Gndul sta trebuie s-ti fi trecut prin minte de cel putin douzeci de ori, de cnd am plecat de la Key West. Stii, ia ceva timp pn te obisnuiesti cu teama de apropierea mortii. Pitt ridic lanterna cubanezului, o ascunse n palm si ncepu s-i descheie uniforma. Din fericire, nenorocitul e destul de jigrit, cam de talia ta. Probabil c ai s noti n cizmele lui, da mai bine s fie largi dect strmte. E mort? Are doar o gaur n cap de la lovitura pe care i-am dat-o cu piatra. O s-si revin n cteva ore. Ea strmb din nas cnd prinse din zbor uniforma aruncat de Pitt. Cred c nu s-a splat n viata lui.

Clteste-o n mare si mbrac-o ud, spuse el energic. Ai grij s faci totul rapid. Nu avem timp de fasoane de cucoan bogat, care vrea s fie n pas cu moda. Grnicerul de la urmtorul punct de paz o s se-ntrebe de ce nu se arat colegul lui. Curnd o s apar schimbul lui si sergentul de gard. Cinci minute mai trziu, Jessie sttea pe plaj mbrcat n uniforma grnicerului cubanez, cu siroaie de ap prelingndu-se de pe ea. Pitt avusese dreptate, cizmele erau cu dou numere mai mari. si prinse prul ud si-l adun mpingndu-l cu grij sub bonet. Se ntoarse spre Pitt si-l privi cum iese de sub pomi, trnd dup el pusca si-o foaie de palmier. Ce-ai fcut cu el? l ntreb ea. L-am ascuns ntr-un tufis. n tonul lui Pitt se simtea o nuant de urgent - trebuia s se grbeasc. Arta spre o licrire de lumin care se zrea la un sfert de mil mai ncolo, pe plaj. Vin. Nu mai avem timp pentru un schimb de mingi. S-o lum din loc. O mpinse brutal spre pduricea care ncepea chiar din marginea plajei si o urm, el mergnd de-a-ndratelea, s stearg urmele cu foaia de palmier. Dup saptezeci de metri, arunc frunza si o lu la fug alturi de ea prin pdure, distantndu-se ct mai mult de plaj, astfel ca zorii zilei s-i gseasc ct mai departe de acel loc. Parcurser deja cinci mile, cnd cerul ncepu s se coloreze n portocaliu spre rsrit, sprgnd ntunericul noptii. Din bezna care ncepea s se risipeasc, rsri dinaintea lor un camp de trestie-de-zahr si merser de-a lungul lui pn ddur de un drum pavat, cu dou benzi. Nu se zreau faruri pe sosea venind din nici o directie. Merser pe marginea drumului, umr la umr, ascunzndu-se n tufisuri de cte ori se apropia vreo masin sau vreun camion. Pitt observ c Jessie ncepuse s se poticneasc si s gfie. Se opri, asez o batist pe lantern si o aprinse drept n fata ei. Nu trebuia s fii medic acreditat pe lng o echip de sportivi s-ti dai seama c era epuizat. si petrecu mna dup talia ei, o sustinu si continuar s mearg pn ajunser pe marginea unei rape mici, dar abrupte. Tu trage-ti sufletul. M ntorc ndat. Pitt cobor povrnisul si ajunse la o albie de rulet secat care urma un curs intortocheat, nconjurand o colin pe care erau aruncati ici-colo bolovani si pini pitici. Riul trecea printr-o conduct din beton cu diametrul de un metru, spat chiar sub sosea, siapoi se elibera spre o psune mprejmuit, care se deschidea n partea cealalt. Se catr n grab, urcnd rpa spre sosea, o prinse de mn pe Jessie, fr a rosti un cuvnt, si o trase dup el, mai mpleticindu-se, mai alunecnd, pn pe fundul rpei. Aprinse lanterna si lumin conducta. E singura camer liber din oras, spuse el ct de vesel putea n acele clipe. Locul nu era un adpost ideal, ns fundul concav al conductei pstra ctiva centimetri de nisip moale si limanul era cel mai sigur refugiu pe care sperase Pitt s-l gseasc. Orice soldati care-i urmreau, dac ar fi dat n cele din urm de urmele lor si sar fi luat dup ele pn la sosea, ar fi vzut c se opresc si ar fi presupus c intrusii se ntlniser aici cu o masin care-i astepta, dup cum se nteleseser dinainte. Reusir, n sfrsit, s-si gseasc o pozitie ct de ct comod n locul strmt, ntunecat. Pitt si asez arma si lanterna la ndemn si, n sfrsit, reusi si el s se relaxeze. Asa, spuse el, iar vorbele fur purtate de ecou n locul nchis din conduct. Cred c a venit vremea s-mi spui si mie ce cutm aici. Numai c Jessie nu-i rspunse. Uitnd de uniforma ud, lipicioas, care nici mcar nu i se potrivea, uitnd pn si de durerea de picioare si de mini care-i rmsese dup cursa not, Jessie se ncolcise ca o pisic si dormea profund.

61.
Morti? Cu totii? spuse furios Antonov, liderul de la Kremlin. Baza a fost distrus complet si nu sunt supravietuitori, nici unul? Polevoi ncuviint dnd din cap fr tragere de inim. Cpitanul submarinului care a detectat exploziile, mpreun cu colonelul care comand fortele speciale de securitate trimise pe insul s fac o anchet, au raportat c nu au gsit nici un supravietuitor. Au scos de sub drmturi corpul nensufletit al adjunctului meu, Lev Maiski, ns pe generalul Velikov nu l-au gsit nc. Lipsesc coduri si documente secrete? Polevoi nu avea nici cea mai mic intentie ssi pun singur capul pe butuc si s se fac rspunztor pentru esecul unei operatiuni secrete care se dovedise a fi dezastruoas. Si-asa era la un pas de a-si pierde postul cldut si de-a ajunge un functionar uitat de toat lumea, numit cine stie pe unde, n fruntea unui lagr de munc. Toate informatiile strict secrete au fost distruse de oamenii generalului Velikov nainte de a muri n lupt. Antonov accept minciuna. Aici e la mijloc CIA, spuse el dup ce se gndise la toate astea. Numai ei pot fi n spatele acestei provocri mrsave. Nu cred c-i putem scoate pe cei de la CIA tapi ispsitori de data asta. Probele care au fost strnse pn acum arat c e vorba de o operatiune cubanez. Imposibil! trnti Antonov. Prietenii nostri, militarii din armata lui Castro, ne-ar fi prevenit cu mult timp nainte c se pune la cale un plan att de serios de a ataca insula. Si-apoi, o operatiune de o asemenea amploare, care presupune si curaj si imaginatie, depseste mintea unui latin. Se poate, ns cele mai ascutite minti ale noastre care lucreaz n spionaj nu cred ca CIA s fi stiut ceva de existenta centrului nostru de interceptare si comunicatii de pe Cayo Santa Maria. Nu a fost depistat nici cel mai slab indiciu c americanii ar fi tinut-o sub supraveghere. Sigur, cei de la CIA sunt buni, dar nu sunt niste supraoameni. Nu aveau cum s pun la punct un plan, pe care s-l pregteasc si s-l duc la bun sfrsit atacnd insula, n cele cteva ore care s-au scurs din momentul n care naveta s-a desprins de statia spatial si pn cnd a prsit, brusc, cursul pe care i-l imprimasem noi, pentru a ateriza n Cuba. Ce, am pierdut si naveta? Aparatele noastre care supravegheaz centrul spatial Johnson au interceptat mesajul prin care se spune c naveta a reusit s aterizeze la Key West. Cu tot cu colonistii americani de pe Lun, adug el sec. Da, erau si ei la bord. Pret de cteva secunde, Antonov rmase asa, prea furios s mai reactioneze, cu buzele strnse si ochii pierduti n gol. Cum de-au reusit? tun el. Cum au fcut s-si salveze pretioasa navet n ultimul moment? Norocul prostului, spuse Polevoi, bizuindu-se din nou pe dogma comunist de a arunca vina pe altcineva. Au fost salvati si de amestecul viclean si lturalnic al fratilor Castro. Antonov si fix brusc ochii asupra lui Polevoi. Cum ai tinut de-attea ori s-mi amintesti, tovarse director, fratii Castro nu merg

la toalet fr ca K.G.B-ul s nu stie cti metri de hrtie folosesc. Acum, vii s mi-o spui c s-au trt la picioarele presedintelui Statelor Unite si c agentii ti nu si-au dat seama de nimic? Din nesocotint, Polevoi se vrse singur ntr-o ncurctur si acum ncerca s ias din ea abtnd cursul discutiei. Operatiunea Rom si Cola este ns n curs de desfsurare. Om fi fost noi pcliti cu naveta spatial, sigur, am pierdut o surs bogat de date stiintifice, dar e o pierdere acceptabil prin comparatie cu planul nostru de a cstiga controlul total asupra Cubei. Antonov ascult cuvintele lui Polevoi si musc din momeal: Am ndoieli. Fr Velikov n fruntea operatiunii, cred c sansele de reusit sunt njumttite. Generalul nu mai este crucial pentru Rom si Cola. Planul a fost pus la punct n proportie de 90 la sut. Vasele or s ntre n portul Havana mine sear, iar Castro si-a programat discursul pentru a doua zi de dimineat. Generalul Velikov a fcut o treab excelent punnd bazele operatiunii. Au nceput deja s circule n Occident zvonuri despre un complot pus la cale de CIA pentru asasinarea lui Castro, iar noi avem gata pregtite dovezi c americanii sunt bgati pn-n gt n asta. Tot ce mai avem de fcut este s apsm pe buton. Au fost alertati oamenii nostri din Havana si din Santiago? Sunt pregtiti s ntre n scen si s formeze un nou guvern de ndat ce se confirm asasinarea. Si cine-o s fie noul guvernant? Alicia Cordero. Antonov rmase cu gura cscat. Adic, o femeie? Vrei s spui c numim o femeie n fruntea Cubei dup moartea lui Fidel Castro? E o alegere perfect, spuse Polevoi cu fermitate. E secretara Comitetului Central si a Consiliului de Stat. Un lucru foarte important este c se bucur de ncrederea lui Fidel, a crui confident este, si c e, pur si simplu, idolatrizat de popor pentru programele economice familiale, pe care le-a elaborat, si discursurile sale nflcrate. Are tot atta farmec si carism ca si Fidel. Devotamentul ei fat de Uniunea Sovietic este indiscutabil si se va bucura de sprijin total din partea fortelor armate cubaneze. Care lucreaz pentru tine. Care ne apartin, l corect Polevoi. Deci suntem angajati n operatiunea asta si hotrti s o ducem la bun sfrsit. Da, tovarse presedinte. Si, dup aceea? ntreb Antonov mnat de curiozitate. Nicaragua, Peru, Chile si, sigur, Argentina, spuse Polevoi, nclzit de subiectul abordat. Fr revolutii dezonorante pentru noi, fr miscri sngeroase de gheril. Le infiltrm guvernele cu oameni de-ai nostri si-i distrugem, fr s-si dea seama, din interior, atenti s nu strnim ostilitatea Statelor Unite. Cnd se vor trezi ntr-un sfrsit, o s fie prea trziu. America Central si de Sud vor fi un teren solid pe care s-a extins Uniunea Sovietic. Si partidul? l ntreb Antonov cu repros. Polevoi, ai uitat de mostenirea glorioas a comunismului? Partidul este fundamentul pe care cldim. Dar nu putem continua s ne lsm nlntuiti de o filozofie arhaic marxist, creia i-au trebuit o sut de ani s dovedeasc c e inutil. Ne mai desparte numai un deceniu de nceputul secolului al XXI-lea. A sosit vremea s dm dovad de un realism rece, calculat. V citez, tovarse presedinte: n viziunea mea, se naste o nou epoc a socialismului care va mtura de pe fata pmntului dusmanul nostru cel mai mare, capitalismul asupritor. Cuba este primul

pas n realizarea visului dumneavoastr pentru o lume dominat de Kremlin. Iar Fidel Castro este o piedic n calea noastr. Da, spuse Polevoi, cu un zmbet rutcios. Dar pentru numai patruzeci si opt de ore. *** Avionul prezidential decola de la baza Andrews a Aviatiei si o lu spre sud, zburnd deasupra dealurilor istorice ale Virginiei. Cerul diminetii era albastru si senin, iar limpezimea lui era frnt ici si colo de ctiva norisori rzleti. Pilotul zborului Boeing, care condusese cu avionul trei presedinti pn acum, colonel de aviatie, se ridic zece mii de metri si anunt pasagerii, prin interfonul din carling, ora de sosire la Cape Canaveral. Un mic dejun, domnilor? ntreb presedintele artnd spre un mic compartiment, amenajat de curnd n interiorul avionului special, pentru a lua masa. Sotia lui avusese ideea de a agta o lustr Tiffany deasupra unei mese art deco si ele confereau compartimentului un aer relaxat, prietenos. n buctria noastr avem si sampanie, dac doriti s srbtorim evenimentul. Mai c-as bea o ceasc de cafea fierbinte, spuse Martin Brogan. Lu loc si scoase un dosar din servieta pe care, apoi, o asez sub mas. Dan Fawcett si trase un scaun lng el, n timp ce Douglas Oates era asezat n fata lui, lng presedinte. Un sergent de la Aviatie mbrcat n uniform alb servea suc de guava, butura preferat a presedintelui, si cafea. Fiecare dintre cei prezenti spuse ce dorea, dup care se destinser, asteptnd ca presedintele s deschid discutia. Ei bine, spuse acesta zmbind, avem multe de povestit nainte de a ateriza la Cape si a-i felicita pe toti cei de acolo. Asa c, s ncepem. Dan, spune-ne n ce stare se afl Gettysburg si colonistii de pe Lun. Am vorbit la telefon toat dimineata cu responsabilii de la NASA, spuse el, cu emotie evident n glas. Dup cum stim, Dave Jurgens a izbutit s aseze naveta la Key West, desi nu credeam s reuseasc. A fcut o treab excelent. Baza aeronaval a fost nchis, nici un avion nu mai poate ateriza sau decola si este interzis accesul masinilor n incinta sa. Portile si gardul care imprejmuieste baza sunt pzite de. soldati ai Marinei militare. Presedintele a ordonat ca, pentru moment, s se pstreze secretul absolut asupra situatiei pn cnd va anunta existenta noii noastre baze de pe Lun. Cred c reporterii url ca niste psri de prad rnite, ncercnd s afle de ce a aterizat naveta spatial la o deprtare att de mare de cursul pe care trebuia s-l urmeze, spuse Oates. E de la sine nteles. Cnd v-ati gndit s faceti public existenta bazei? ntreb Brogan. Peste dou zile, i rspunse presedintele. Avem nevoie de timp s descurcm situatia, pn gsim toate implicatiile imense pe care ea le presupune si s-i ascultm pe Steinmetz si pe oamenii lui, apoi s sortm informatiile si s vedem ce anuntm mass-media. Dac amnm prea mult momentul, adug Fawcett, se va gsi cineva din corpul de pres acreditat pe lng Casa Alb, care s afle ceva si s l fac public. Unde sunt colonistii de pe Lun? Sunt supusi unor teste la punctul medical al centrului spatial Kennedy, rspunse Fawcett. Au fost transportati acolo direct de la Key West, imediat dup aterizarea navetei Gettysburg, mpreun cu echipajul lui Jurgens. Brogan se uit la Oates. Kremlinul a scos vreun cuvnt?

Liniste deplin pn n prezent. M-ar interesa s stiu cum reactioneaz la vestea uciderii conationalilor lor. Antonov e un pisicher btrn, spuse presedintele. O s se lanseze ntr-un atac fulger si ne va acuza c i-am omort cosmonautii. n schimbul tcerii sale va cere convorbiri secrete n care va revendica o compensare sub forma mprtirii datelor stiintifice. I le veti da? Presedintele este obligat s se supun, spuse Oates. Brogan si Fawcett l privir ngroziti. Bine, dar asta nu e o chestiune politic, spuse Brogan abia auzit. Nu scrie nicieri c trebuie s dezvluim secrete de important vital pentru aprarea trii noastre. De data asta suntem cu minile legate. Noi o s fim priviti drept rufctori, nu rusii, protest Oates. Mai avem putin si semnm acordul SALT IV, tratatul de ncetare a amplasrii de rachete nucleare. Dac presedintele ignor revendicrile lui Antonov, negociatorii sovietici se vor ridica de la masa tratativelor cu cteva ore nainte de semnarea tratatului, n stilul lor obisnuit. S-ar putea s ai dreptate, spuse Fawcett. Dar cei implicati n operatiunea Colonia Jersey n-au muncit timp de dou decenii ca s sfrseasc prin a mprti totul cu Kremlinul. Presedintele urmrise acest schimb de preri fr s intervin. Acum ns ridic mna. Domnilor, nu am de gnd s divulg totul. Dar materialul este att de bogat, nct ne putem permite s-l mprtsim rusilor si lumii ntregi, n interesul umanittii. Descoperirile medicale, datele geologice si astronomice trebuie s circule n ntreaga lume. V rog ns s v linistiti. Nu e intentia mea s compromit programele noastre spatiale si de aprare. Acest domeniu va fi strict administrat de noi. Sper c m-am fcut nteles. n compartimentul-restaurant se ls tcerea, ct stewardul aduse trei farfurii aburinde cu ou, sunc si cornuri calde. Turn cafea n cestile care se goliser. ndat ce se ntoarse n buctrie, presedintele scoase un suspin adnc si se uit la Brogan. N-ai mncat nimic, Martin. De obicei, sar peste micul dejun. Prnzul e masa principal. Nu stii ce pierzi. Cornuletele astea sunt foarte fine, chiar delicioase. Nu, multumesc. Rmn la cafea. Ct mncm, noi ceilalti, ce-ar fi s ne spui ce s-a-ntmplat cu operatiunea Cayo Santa Maria. Brogan sorbi din cafea, deschise dosarul si-i prezent continutul, pe scurt. Astzi dimineat a debarcat pe insul, la ora dou dup miezul noptii, o trup special antrenat pentru lupt, sub comanda colonelului Ramon Kleist, condus la atac de maiorul Angelo Quintana. La ora patru si jumtate, instalatia de spionaj sovietic, ntreaga baz, inclusiv antena, au fost distruse si o dat cu ele a fost omort ntregul personal de pe insul. A fost o cronometrare perfect, pentru c ultima transmisie radio i-a avertizat pe cei de pe Geiiysburg s schimbe cursul la doar cteva minute nainte de a ateriza pe teritoriul cubanez. Cine a transmis avertismentul? interveni Fawcett. Brogan i privi peste mas si zmbi: S-a prezentat sub numele de Dirk Pitt. Dumnezeule, tipul sta e peste tot, exclam presedintele. Au fost salvati Jessie LeBaron si cei doi oameni ai amiralului Sandecker de la NUMA, continu Brogan. Raymond LeBaron a fost ucis. Moartea lui a fost confirmat? ntreb presedintele, cu o expresie grav. Da, domnule, a fost confirmat.

O mare pierdere. Merit ntreaga noastr recunostint pentru contributia pe care a adus-o la proiectul Coloniei Jersey. Oricum, misiunea este o mare reusit, spuse Brogan linistit. Maiorul Quintana s-a ntors cu un munte de informatii secrete, inclusiv ultimele cifruri folosite de sovietici. Au sosit acum o or si analistii de la Langley cern toate informatiile n acest moment. Constat c felicitrile se tin lant, spuse presedintele. Oamenii dumitale au fcut o isprav pe cinste. N-ar trebui s v grbiti cu laudele pn ce nu ascultati povestea pn la capt, domnule presedinte. n regul, Martin, s auzim. Dirk Pitt si Jessie LeBaron... Brogan se opri si ridic abtut din umeri. Nu s-au ntors la bordul vasului cu Quintana si cu oamenii lui. Au fost omorti pe insul o dat cu Raymond LeBaron? Nu, domnule, au plecat de pe insul mpreun cu ceilalti, ns s-au desprtit de ei si s-au ndreptat spre Cuba. Cuba, repet presedintele moale. Se uit peste mas la Oates si Fawcett care si ntoarser privirea nedumeriti. Doamne Dumnezeule, Jessie ncearc s ajung cu rspunsul nostru despre propunerea de pact americano-cubanez. Are sanse s ntre cumva n legtur cu Castro? ntreb Fawcett. Brogan cltin capul, semn c avea mari ndoieli. Insula geme de forte de securitate, militie si unitti speciale care mpnzesc tara si verific practic fiecare mil de teren. Probabil c, n nici o or, vor fi arestati, asta n cazul n care trec de grnicerii de coast. Cine stie, poate c Pitt va fi norocos, murmur Fawcett plin de sperant. Nu, spuse presedintele cu fata abtut de ngrijorare. Cred c si-a consumat pn acum tot norocul pe care-l poate avea un om. *** ntr-un mic birou de la cartierul general al CIA de la Langley, sttea asezat la biroul su, cu picioarele puse pe mas, si rsfoind un teanc de dosare care tocmai i parveniser de la San Salvador, Bob Thornburg, analistul sef al documentelor secrete. Pufia, nervos din pip si fumul albstrui l nvluise complet pe cnd traducea din rus materialul btut la masina din fata lui. Trecu iute n revist trei dosare si culese de pe mas un al patrulea dosar. l intrigase titlul lui care, n mod ciudat, era scris n american. Era o actiune secret denumit dup o butur cocktail. Arunc o privire rapid asupra continutului de la nceput si pn la capt, iar cnd termin rmase cu dosarul pe genunchi, nmrmurit. Apoi, si trase jos picioarele de pe birou, puse pipa ntr-o scrumier si reciti dosarul cu mare atentie, fraz cu fraz, fcnd nsemnri ntr-o agend de lucru galben. Dou ore mai trziu, Thornburg ridic receptorul si form un numr de telefon intern. Rspunse o voce de femeie, iar el ceru s vorbeasc cu directorul adjunct. Eileen, aici Bob Thornburg. Pot vorbi cu Henri? E la alt telefon. Spune-i s m sune imediat ce nchide, e o urgent. i spun. Thornburg si puse ordine n nsemnri si studia dosarul pentru a cincea oar, cnd fu ntrerupt de. bazaitul telefonului. Oft si ridic receptorul. Bob, aici Henri. Ce ai? Ne putem ntlni acum? Am parcurs o parte a materialului secret adus dup operatiunea Cayo Santa Maria.

Ceva valoros? S zicem c-i o bomb de calibru. Poti s-mi dai un fir? n legtur cu Fidel Castro. Ce prostie a mai pus la cale de data asta? Trebuie s moar poimine.

62.
De ndat ce se trezi, Pitt se uit s vad ct era ceasul. Era doisprezece si optsprezece. Se simtea nviorat, n form, ba chiar optimist. Cnd se gndi ns mai bine, gsi c era caraghios s fie att de bine dispus cnd perspectivele erau sumbre. Nu era tocmai vesel viitorul care l astepta. Nu avea acte de identitate si nici bani cubanezi. Se afla ntr-o tar comunist n care nu cunostea pe nimeni, n-avea nici o persoan de legtur favorabil lui si nici mcar o explicatie a prezentei lor aici. Si mai purta si-o uniform care nu se ncadra n peisaj. Trebuia s aib prea mult noroc s reziste fr a fi prins o zi ntreag sau s fie mpuscat ca spion. ntinse mna si-o atinse cu blndete pe Jessie, pe umr. Apoi, iesi, trndu-se pe burt din canal, cercetnd cu mare grij zona si ncepu s fac cteva miscri, s-si dezmorteasc muschii ntepeniti. Jessie deschise ochii si se trezi buimcit, revenind cu greu la viat din somnul adnc, voluptuos; i lu ceva timp s se adune si s-si aduc aminte unde se afla. Se descolci si-si ntinse bratele si picioarele ca o pisic. Gemu usor din pricina durerii pe care o mai simtea nc, dar era multumit c putea s-si adune gndurile si c mintea i functiona. La-nceput i trecur prin minte tot felul de lucruri prostesti - pe cine s invite la urmtoarea sa petrecere, ce meniu s aleag cu buctarul sef, trebuia s-i aminteasc grdinarului s taie tufisurile care strjuiau aleile - si-apoi ncepur s-o asalteze amintiri legate de sotul ei. Se ntreb cum de reuseau femeile s triasc si s lucreze alturi de un brbat douzeci de ani si, dup atta timp, s nu se revolte n fata strilor interioare contradictorii ale acestuia. Si totusi, ea, mai mult dect oricine altcineva, l considera pe Raymond LeBaron o fiint omeneasc ca oricare alta, nici mai bun, nici mai ru dect ceilalti brbati. Avusese o fire care radia compasiune, meschinrie, strlucire, inteligent sau lips de scrupule dintr-o singur rsuflare, la moment. nchise ochii si ncerc s alunge gndul mortii sale. Gndeste-te la altcineva sau altceva, si spuse siesi. Gndeste-te cum poti s supravietuiesti n urmtoarele zile. Gndeste-te la... Dirk Pitt. Cine era? se ntreb ea. Ce fel de om era, oare? l privi prin deschiztura canalului, urmrindu-l cum se apleac si-si rsuceste corpul si, pentru prima oar de cnd se cunosteau, simti c este atras fizic de el. Era ridicol, se gndi ea, era mai btrn cu cincisprezece ani. Si-apoi, niciodat n-o fcuse s nteleag c o gsea atrgtoare ca femeie, nici mcar nu-i aruncase vreo sugestie insinuant si nici nu ncercase s flirteze cu ea. Hotr c Pitt era un adevrat mister, tipul de brbat care ar intriga orice femeie si ar face-o s se poarte usuratic, dar care nu s-ar fi lsat niciodat pclit, cu att mai putin vrjit de ncercrile ei. Jessie reveni brusc la realitate cnd Pitt intr n canal si-i zmbi. Cum te simti? Ea i evit privirea, nervoas. La pmnt, dar pregtit s nfrunt o nou zi. mi cer scuze c micul dejun nu e gata, spuse el, iar ecoul i amplific vorbele,

Serviciul n camer cam las de dorit pe-aici. Mi-as da si sufletul pentru o ceasc de cafea. Dac ne lum dup indicatorul de pe marginea drumului, pe care l-am zrit la vreo cteva sute de metri de noi, mai sunt zece kilometri pn la urmtorul oras. Ct e ceasul? Unu fr douzeci. Am pierdut jumtate de zi, spuse ea rsucindu-se si iesind pe mini si pe genunchi afar, la lumin. Trebuie s pornim. Rmi pe loc. De ce? El nu-i rspunse, ns se ntoarse si se asez lng ea. i lu cu tndrete fata n mini si o srut pe gur. Jessie fcu ochii mari, ns imediat i rspunse cu un srut lacom. Dup o vreme, el se trase napoi. Ea-l astept rbdtoare, ns Pitt nu fcu alt gest, multumindu-se doar s stea lng ea si s-o priveasc lung. Te doresc, i spuse ea. Da. Acum. O trase spre el, lipind-o strns de corpul lui, apoi o srut din nou. Aproape imediat, o-mpinse de lng el. Mai nti s lmurim ceva. Ea i arunc o privire curioas, rnit. Ce s lmurim? Spre exemplu, de ce m-ai obligat s vin n Cuba? Ai un fel ciudat de-ati alege momentul. Si nici nu-mi st n fire s conduc jocuri de societate prin canale. Ce vrei s stii? Totul. Si dac nu-ti spun? El rse. Ne strngem mana si ne vedem fiecare de treaba lui. Pret de cteva clipe ea tcu, cu spatele lipit de peretele conductei, gndindu-se ce-ar fi reusit s fac fr ajutorul lui. Probabil c n-ar fi ajuns n cel mai apropiat oras, n-ar fi trecut de primul militian sau securist bnuitor care i-ar fi aprut n cale. Pitt prea s fie un ins cu resurse nelimitate. O dovedise de atatea ori pn acum. Nu avea cum s nu recunoasc adevrul teribil c avea mai mult nevoie de el dect credea. Cumpni bine, cutnd vorbele cele mai potrivite, o explicatie, o introducere care s aib ct de ct un nteles. Decise ns c era mai bine s-i spun de-a dreptul adevrul, sin final trnti: M-a trimis presedintele s-l ntlnesc pe Fidel Castro. Ochii lui verzi, adnci, o cercetar cu o curiozitate nedisimulat. Ai nceput bine. As vrea s-aud si restul. Jessie inspir profund si continu. i povesti despre oferta lui Fidel Castro de a ncheia un acord cu ei si despre modalitatea neobisnuit de-a le-o transmite chiar sub nasul agentilor sovietici vigilenti. i relat ntlnirea secret cu presedintele dup aparitia neasteptat a lui Prospero si rugmintea de a-i transmite rspunsul su lui Castro, refcnd zborul cu dirijabilul sotului ei, un pretext pe care cubanezul l-ar fi recunoscut imediat. Recunoscu c-i nselase pe Pitt, Giordino si Gunn atunci cnd i atrsese n jocul sta si-i ceru lui Pitt s-o ierte pentru c planurile lor iesiser prost, cnd fuseser atacati prin surprindere de elicopterul cubanez. Sfrsi prin a spune c generalul Velikov ncepuse s aib bnuieli si se apropiase

foarte mult de adevratul scop al cltoriei lor, o ncercare improvizat de a ajunge la Castro, supunndu-i la tortur, prin Foss Gly, pentru a scoate adevrul de la ei. Pitt ascult povestirea ei fr a face vreun comentariu. Partea de care se temea ea cel mai mult era reactia lui. i era fric s se gndeasc la ce-ar fi putut spune sau ce-ar fi fcut acum, cnd aflase cum fusese folosit, mintit si nselat, btut la snge si aproape omort n cteva rnduri, ntr-o misiune de care nu avea habar. Ea se gndea c avea dreptate s-o strng de gat. Nu-i veni altceva n minte si-i spuse: mi cer iertare. Pitt n-o strnse de gat. ntinse mana spre ea. Ea i-o prinse si Pitt o trase spre el. Deci te-ai folosit de mine tot timpul, spuse el. Doamne, ochii aceia verzi, gndi ea. si dorea s se scufunde n ei. Ai dreptate s fii suprat. O tinu strns mbrtisat cteva clipe lungi. Ei bine? Ei bine, ce? Nu spui nimic? l ntreb ea, timid. Nu esti furios? El i descheie nasturii cmsii de la uniform si-i atinse usor snii. Ai noroc c nu sunt ranchiunos. Apoi, fcur dragoste, n timp ce masinile treceau pe soseaua de deasupra lor. O va ajuta s ajung la Castro. Iar acum, mergea urmndu-l, iar el o conducea spre interiorul Cubei, cu o dezinvoltur de parc era la el acas. Jessie se simtea aprat si linistit dup gustul plcut pe care i-l lsase interludiul intim. Pitt culese cteva fructe de mango, un ananas si dou rosii pe jumtate coapte, pe care le mncar din mers. i depsir cteva vehicule, majoritatea camioane care transportau trestie-de-zahr si citrice. La intervale rare, trecea si cte un camion militar plin cu militieni. Jessie se strngea de spaim uitndu-se nervoas la ghetele pe care si le prinsese strns n sireturi n timp ce Pitt ridica arma strigndu-le: Saludos amigos! E bine c nu pot s aud ce spui, rosti ea. Cum asa? ntreb el cu fals indignare. Ai un accent ngrozitor. M-am descurcat ntotdeauna la ntrecerile de ogari de la Tijuana. Aici n-o s tin. Ai face mai bine s m lasi pe mine s vorbesc. Crezi c tu vorbesti mai bine spaniola? Ca si cnd ar fi limba mea matern. Vorbesc fluent rusa, franceza si germana. Continui s m uimesti cu cte stii, spuse Pitt sincer. Velikov stia c vorbesti rusa? Dac afla, eram cu totii morti de mult. Pitt vru s spun ceva, dar se opri, artnd nainte pe sosea. Ajunseser la o curb si, dup colt Pitt art o masin parcat lng drum. Capota era ridicat si cineva era aplecat deasupra motorului, cu capul si umerii complet ascunsi privirii. Jessie se opri, ns Pitt o lu de mn si-o trase dup el. Preia tu discutia, i spuse el blnd. Nu te speria. Amndoi avem uniforme militare, iar a mea apartine unei trupe de atac de elit. Bine, dar ce s spun? Te descurci tu. S-ar putea s avem o sans de-a merge cu masina. nainte ca ea s apuce s protesteze, soferul le auzi pasii apropiindu-se pe pietris si se ntoarse spre ei. Era un brbat scund, cam de cincizeci de ani, cu pr des, negru si pielea nchis la culoare. Nu purta cmas, n-avea dect un sort pe el si o pereche de sandale. Uniformele militare erau un lucru obisnuit n Cuba, asa c abia dac le ddu atentie. Le zmbi larg si le spuse:

Hola. Ai probleme cu motorul? ntreb ea n spaniol. A treia oar n ultima lun. Ridic neputincios din umeri. Pur si simplu s-a oprit. Stii ce are? Brbatul ridic si-i art un fir scurt de srm, mncat de rugin n trei locuri, care se tinea numai n banda izolant. E firul de la distribuitor. Trebuia s-l schimbi. El o privi bnuitor. E imposibil s gsesti piese pentru o masin veche cum e asta. Ar trebui s stii. Jessie si ddu seama c fcuse o gaf si, zmbindu-i ct mai dulce, imediat gdil coarda sensibil a masculului latin. Sunt o biat femeie. Ce m pricep eu la mecanic? A, spuse el zmbindu-i binevoitor. Si-nc una fermectoare. Pitt nu ddea atentie discutiei. Se nvrtea n jurul masinii, cercetnd atent linia ei. Se aplec deasupra motorului pe care-l studie o clip. Apoi, si ndrept spatele si se ddu napoi. E un Chevrolet din 57, spuse el admirativ, n englez. Un automobil dat naibii. ntreab-l dac are un cutit si-o band de leucoplast. Lui Jessie i czu fata de surprindere si spaim. Soferul l privi nencreztor, nestiind ce s fac. Apoi l ntreb ntr-o englez stricat. Tu nu vorbit spaniol? Pe legea mea, care-i treaba? tun Pitt. N-ai mai vzut pn acum un irlandez? De ce irlandez purtat uniform cubanez? Maiorul Paddy OHara, Armata Republican Irlandez, numit consilier pe lng militia voastr popular. Fata cubanezului se lumin ca un blit si Pitt fu aproape multumit s vad c individul l privea profund impresionat. Herberto Figueroa, spuse el, ntinzndu-i mana. nvtat englez multi ani nainte, cnd americani fost aici. Pitt i strnse mna si i-o art cu capul pe Jessie. Caporal Maria Lopez, ajutorul si ghidul meu, m ajut s fiu nteles n spaniol. Figueroa nclin capul n semn de salut si remarc verigheta de pe inelarul lui Jessie. Senora Lopez. Se ntoarse spre Pitt. Ea nteles englez? pronuntnd ia nteles ingles? Putin, i rspunse Pitt. Si-acum, dac-mi dai un cutit si niste leucoplast, cred c pot s te pun din nou n miscare. Sigur, sigur, spuse Figueroa. Scoase un briceag din torpedoul masinii si gsi o band de leucoplast n cutia de scule din portbagaj. Pitt se aplec deasupra motorului, tie cteva bucti de srm din firele lungi care duceau la baterie si lipi capetele ntre ele. Fcu acelasi lucru cu buctile de srm tiate si reusi s ncropeasc un fir destul de lung, care unea bobina si distribuitorul. OK, porneste. Figueroa rsuci cheia n contact si motorul V-8, de sapte sute centimetri cubi se opinti o dat, de dou ori, pn ce se scutur si ncepu s se nvrteasc gtuit. Magnifico! strig Figueroa fericit. Vrei s v duc cu masina undeva? Pn unde mergi? Havana. Locuiesc acolo. Brbatul surorii mele a murit si-am fost la Nuevistas, s-o ajut cu nmormntarea. Acum m ntorceam acas. Pitt i fcu un semn lui Jessie. Hotrt lucru, asta era o zi norocoas. ncerc s-si aduc aminte harta Cubei si calcul corect c, n linie dreapt, spre nord-est, mai erau dou sute de mile pn la Havana, pe sosea, probabil trei sute.

El se urc n fat alturi de sofer, iar Jessie pe bancheta din spate. ti multumim, Herberto. Masina de serviciu a rmas n pn la dou mile n urm, a pierdut uleiul si s-a calat motorul. Ne duceam la o tabr de pregtire militar la est de Havana. Dac ne poti lsa n fat la Ministerul Aprrii, o s avem grij s fii pltit pentru deranj. Lui Jessie i se lungi fata si-l privi pe Pitt cu o expresie de dezgust. Pitt stia c-l numea, n gnd, ticlos nenorocit. Ghinionul vostru a fost bafta mea, spuse Figueroa, fericit c mai poate ciupi ctiva pesos. Figueroa strni pietrisul n urma sa, cnd trase masina n vitez pe asfalt si schimb vitezele rapid pn cnd micuta lui Chevy rul cu iuteal, la saptezeci de mile la or. Motorul torcea linistit, ns tblria se zgltia din toate ncheieturile si, prin gurile mncate de rugin din podea, intra n cabin gaz de esapament. Pitt se uit la Jessie prin oglinda retrovizoare. Prea stingher, de parc nu era n apele ei. O limuzin ar fi fost pe gustul ei. Pitt ns se simtea grozav pentru moment, pentru c afectiunea pe care o simtea fat de masinile vechi reusise s-l fac s uite orice gnd al pericolelor care-i asteptau. Cte mile ai cu ea? ntreb el. Peste 680.000 de kilometri, rspunse Figueroa. Motorul e nc bun. Dac iancheii ridic embargoul, as putea s cumpr cteva piese de care are nevoie si s mai merg cu ea. Dar, n-o s dureze o vesnicie. Ai probleme la punctele de control? Mi se d cale liber ntotdeauna. Probabil c esti influent. Cu ce te ocupi la Havana? Figueroa rase. Sunt sofer de taxi. Pitt nu se osteni s-si ascund zmbetul. Era chiar mai bine dect ar fi putut spera. Se ls pe sptarul scaunului, relaxat, si privi cu plcere peisajul care se derula n fata ochilor si, bucurandu-se ca un turist. ncerc s se gndeasc la ce voise s spun LeBaron despre locul unde era ascuns La Dorada, numai c l cuprinse remuscarea. Stia c, mai devreme sau mai trziu, aveau s opreasc undeva pe drum si s-i ia lui Figueroa bruma de bani pe care o avea si masina. Pitt spera c nu va fi nevoie s-l omoare pe micutul bonom, n ncercarea de a-l fura.

63.
Presedintele se ntoarse de la centrul spatial Kennedy la Casa Alb trziu, n miez de noapte, si se duse direct n Biroul Oval. Dup ntlnirea secret cu Steinmetz si colonistii de pe Lun si dup ce i ascultase desertnd cu entuziasm sacul cu povesti despre cercetrile fcute pe Lun, presedintele era ntr-o stare de euforie, simtind c pluteste de fericire. Uit de somn cnd psi n biroul su, gndindu-se, deja inspirat, la lansarea unor noi programe de cercetare spatial. Se asez la biroul imens si deschise sertarul cel mai de jos, din care scoase o caset din lemn de nuc pentru tigri. O deschise si alese un trabuc mare. i scoase celofanul, se uit fix, pret de cteva clipe, la foita subtire maro nchis, n care era nvelit acesta si inhala aroma ametitoare. Era un Montecristo, cel mai fin trabuc care se fabric n Cuba, un articol interzis la import de embargoul impus asupra mrfurilor cubaneze. Presedintele si procura trabucurile printr-un fost coleg de scoal, o persoan de ncredere, care le trecea clandestin prin vam din Canada, o cutie la dou luni. Nici sotia si nici consilierii si de ncredere nu aveau habar de secretul lui, pe care-l tinea bine tinuit.

Tie unul din capete si aprinse trabucul la cellalt capt ca un cunosctor, ntrebandu-se, ca de fiecare dat n asemenea situatie, ce reactie public ar fi strnit mica lui patim clandestin si oarecum ilegal. n seara asta, ns, nu-i psa deloc. Se simtea plutind pe culmi nalte. Economia era ntr-o stare bun, Congresul reusise, n sfrsit, s voteze o lege prin care se tiau drastic din fondurile strnse pentru buget si se stabilea o impozitare confortabil pentru cetteni. Scena politicii internationale intrase ntr-o perioad de dezghet, fie si temporar, iar sondajele de opinie prezentau o crestere a popularittii sale cu 5 procente. Si acum, era pe punctul de a profita imens de pe urma prudentei pe care o manifestaser colonistii fat de predecesorii si, asa cum Nixon culesese roadele dup reusita programului Apollo. Succesul urias al coloniei de pe Lun avea s fie momentul culminant al administratiei sale. Urmtorul obiectiv asupra cruia trebuia s-si concentreze atentia era consolidarea imaginii sale n relatiile externe cu America Latin. Castro i deschisese usa, lansndu-i propunerea pentru acel tratat. Tot ce trebuia s fac n continuare era s pun piciorul n prag nainte de a i se trnti usa n nas. Asta era sansa lui de a lupta si a neutraliza influenta marxismului n cele dou Americi. Pentru moment perspectiva era sumbr. Pn acum, probabil c Jessie si Pitt fuseser deja arestati, dac nu chiar mpuscati. Dac nu se ntmplase nc asta, probabil c inevitabilul sfrsit avea s se produc n cteva ore. Singurul lucru pe care trebuia s-l fac acum era s strecoare pe cineva n Cuba care s ncerce s ia legtura cu Castro. n ncpere, se auzi sunetul interfonului. Da? mi cer scuze c v deranjez domnule presedinte, spuse centralista de la Casa Alb, dar v caut domnul Brogan, care insist s vorbeasc cu dumneavoastr. Spune c e urgent. E-n regul. Te rog s-mi faci legtura. Dup un scurt declic, se auzi vocea lui Martin Brogan. V-am trezit? Nu, nc nu m-am culcat. Ce a aprut att de urgent nct nu poate fi amnat pe mine dimineat? M aflu tot pe baza Andrews. M astepta aici adjunctul meu cu o traducere dup un document care ne-a parvenit de pe Cayo Santa Maria. Materialul e incendiar. Poti s-mi spui despre ce e vorba? Rusii au de gnd s-l elimine pe Castro poimine. Operatiunea este intitulat codificat Rom si Cola. Dosarul prezint detaliat preluarea conducerii Cubei de ctre agenti sovietici. Presedintele urmri fumul albstrui al havanei urcnd spre plafon. Dau lovitura mai repede dect ne asteptam, spuse el dus pe gnduri. Cum intentioneaz s-l elimine pe Castro? Asta e partea cea mai tare a planului, spuse Brogan. G.R.U-ul, bratul narmat al K.G.B-ului, intentioneaz s arunce n aer, orasul deodat cu Castro. Havana? O bun parte a ei. Sfinte Cristoase, vrei s spui, o bomb nuclear? V spun cinstit c materialul nu face nici o referire exact la mijloacele care vor fi folosite, dar este clar c vor intra n port, clandestin, la bordul unor vase, cu niste materiale explozive care pot arunca totul n aer pe o raz de patru mile ptrate. Presedintele fu cuprins de o stare de depresie, care alung imediat buna sa dispozitie de pn atunci.

n document este mentionat numele vasului? Se face referire la trei vase, dar nici unuia nu i se d numele. Si cnd se crede c va avea loc explozia? n cursul Zilei nvtmntului, la srbtoarea organizat cu acest prilej. Rusii stiu c Fidel Castro va aprea pe nepus mas si va tine unul din discursurile lui ditirambice de dou ore. Nu pot s cred c Antonov e prtas la o asemenea oroare. De ce s nu trimit la fata locului o echip de comando care s-l mpuste pe Castro? Ce are de cstigat dac ia vietile a 100.000 de oameni nevinovati? Castro e adulat de cubanezi, i explic Brogan. E o figur jalnic de comunist pentru noi, dar pentru cubanezi, un idol venerat. Un simplu asasinat ar declansa un puternic val de ur ndreptat mpotriva celor care, sustinuti de sovietici, i vor lua locul. Dac ns se petrece un dezastru, asta le va da motiv noilor conductori s strige sus si tare, mai ales dac se strng suficiente dovezi, c SUA e de vin, adic CIA, si s incite poporul s strng rndurile n jurul noului guvern. Tot nu-mi vine s cred c s-au gndit la o combinatie att de mrsav. V asigur, domnule presedinte, c totul e scris ntocmai, negru pe alb. Brogan se opri s consulte o pagin a documentului. E foarte ciudat c nu dau detalii precise asupra desfsurrii n sine a operatiunii, ns nsir, pas cu pas, ampla campanie de blamare a trii noastre. Apare aici o list complet a celor aserviti sovieticilor, care vor prelua conducerea cu numele, si functia pe care o vor ocupa dup ce pun mna pe putere. M gndesc c v-ar interesa s stiti c noul presedinte va fi Alicia Cordero. Fereasc Dumnezeu. E de dou ori mai fanatic dect Fidel. Oricum ar fi, sovieticii au de cstigat din asta, iar noi, de pierdut. Presedintele asez trabucul ntr-o scrumier si nchise ochii. Nu se mai sfrsesc odat problemele astea, gndi el. Din fiecare problem se naste o alta. Bucuria victoriei nu durase prea mult. Situatiile grele si grijile nu te las niciodat s respiri. Marina ar putea s le opreasc vasele? ntreb el. Conform planului lor, dou dintre ele au tras la chei n Havana, rspunse Brogan. Cel de-al treilea trebuie s ntre n port dintr-o clip n alta. Si mie mi-a venit aceeasi idee, ns suntem la un milimetru naintea lor si totusi am aflat prea trziu. Trebuie s aflm numele vaselor. I-am pus deja pe oamenii mei s verifice toate intrrile n portul Havana. ntr-o or, le identific sigur. Si tocmai acum si-a gsit Castro s se ascund de lume, spuse presedintele exasperat. L-am gsit. Unde? La resedinta lui de la tar. A tiat orice legtur cu lumea exterioar. Nici consilierii lui apropiati si nici naltii functionari sovietici nu au cum s-l contacteze. Cine, din echipa noastr, s-ar putea ntlni cu el ntre patru ochi? Brogan mormi. Nimeni. Trebuie s fie cineva pe care s-l putem trimite la el. Dac Fidel Castro era ntr-o dispozitie mai comunicativ, mi vin n minte cel putin zece persoane aflate n solda noastr care ar reusi s treac de intrare. Dar, dup cum se prezint lucrurile acum, nu vd pe nimeni. Presedintele se juc cu trabucul, cutnd s gseasc o idee inspirat. Cti cubanezi de ncredere exist la Havana care lucreaz n port si care au experient pe mare? Va trebui s verific.

ncearc acum. Asa, cu aproximatie, poate cincisprezece sau douzeci. n regul, spuse presedintele. Adun-i. Ajut-i s se urce la bordul vaselor lora ntr-un fel sau altul si s gseasc bomba. Ne va trebui un specialist care s-o dezamorseze dup ce-o gsesc. O s ne gndim la asta dup ce aflm unde e ascuns. O zi si jumtate nu nseamn prea mult, spuse Brogan posac. Mai bine ne-am gndi cum s scpm din ncurctura n care o s intrm dup aceea. Mai bine d-i drumul. Tine-m la curent cu ce se-ntmpl din dou-n dou ore. Pune-i la treab pe toti cei din departamentul care se ocup de Cuba. Si cum l avertizm pe Castro? E treaba mea. M ocup eu de asta. Succes, domnule presedinte. Si vou, Martin. Presedintele nchise. Trabucul i se stinsese de mult. l aprinse din nou, apoi ridic receptorul si-l sun pe Ira Hagen.

64.
Soldatul de la punctul de control era doar un copil, n-avea mai mult de saisprezece ani, dar era dedicat trup si suflet lui Fidel Castro si-si fcea datoria cu zel neobosit si vigilent revolutionar. Cnd se apropie de geamul lsat al masinii, cu pusca prins strns peste umr si le ceru s-i prezinte actele de identitate, emana prin toti porii arogant, c doar era persoan oficial. Trebuia s se-ntmple si asta, si sopti Pitt n barb. Soldatii de la primele trei puncte de control, pe care le depsiser, i fcuser, plictisiti, semn lui Figueroa s treac, atunci cnd si scosese permisul de sofer de taxi. Erau campesinos si preferaser s ntre n armat dect s duc o existent precar, fr nici o perspectiv ca muncitori ntr-o fabric sau lucrtori pe cmp. Si, ca majoritatea soldatilor din lumea ntreag, se plictiseau n post si se relaxau, dar deveneau de ndat zelosi si vigilenti cnd se anuntau superiorii n inspectie. Figueroa i ntinse tinerelului permisul. E valabil numai pentru orasul Havana. Ce cutati aici? A murit cumnatul meu, i rspunse Figueroa rbdtor. M-am dus la-nmormntare. Soferul se aplec si se uit prin geamul lsat spre locul de lng sofer. Ei cine sunt? Esti orb? Sunt militari ca si tine. Am primit ordin s cutm un brbat mbrcat n uniform de militian. E bnuit car fi spion imperialist; a intrat pe insul la dou sute de mile de-aici. Pentru c ea poart uniform de militian, spuse Figueroa artnd n spate, nspre Jessie, crezi c imperialistii yankei trimit acum femei s ne invadeze? Vreau s le vd documentele, insist soldatul. Jessie ls geamul din spate si se aplec n afar. Dnsul e maiorul OHara din Armata Republican Irlandez, trimis n misiune special pentru consultant militar. Eu sunt caporal Maria Lopez. Destul cu prostiile astea. D-te la o parte. Soldatul nu-si lua ochii de la Pitt. Dac e maior, de ce nu-si poart gradele? Pentru prima oar i trecu si lui Figueroa

prin minte c nu vzuse de fapt nici o tres pe uniforma lui Pitt. Se uit la el si o expresie de ndoial, bnuitoare, i se asternu pe fat. Pitt sttea linistit la locul lui, prnd s nu dea atentie schimbului de cuvinte. Apoi, se ntoarse spre soldat, l privi drept n ochi si-i arunc un zmbet prietenos. Cnd deschise gura, glasul lui era blnd, ns avea o not de autoritate creia nu i te puteai mpotrivi. Ia numele si gradul soldatului stuia. Doresc s fie felicitat pentru seriozitate n timpul serviciului. De cte ori n-a spus generalul Raul Castro c tara are nevoie de brbati de calibrul sta. Jessie traduse si vzu cum soldatul si ndreapt spinarea de mndrie si zmbeste. Apoi, vocea lui Pitt deveni brusc glacial; la fel si privirea sa. Si-acum spune-i s se dea la o parte c, de nu, aranjez s fie trimis n Afganistan., Tnrul soldat pru s ntre la ap cnd Jessie i repet n spaniol vorbele lui Pitt. Sttea nemiscat, parc pierdut, nestiind prea bine ce s fac, cnd o masin lung, neagr, trase si opri n spatele taxiului hodorogit. Pitt recunoscu masina - era Zil, o limuzin luxoas cu sapte locuri, construit special n Rusia pentru conductorii statului si persoanele oficiale din armat. Soferul Zil-ului aps nervos claxonul, n timp ce soldatul continua s stea pierdut, nehotrt. Se ntoarse si se uit rugtor la un alt soldat, ns colegul lui era preocupat s verifice masinile care treceau n cealalt directie. Soferul limuzinei claxona din nou si strig scotnd capul pe geam: Mut masina aia din drum si f-ne loc s trecem. Aici si fcu Figueroa intrarea n scen si ncepu s tipe la rusi: Rusi mputiti ce sunteti! Tac-v fleanca! Mai bine splati-v, c simt cum duhniti de-aici! Soferul sovietic deschise portiera, tsni afar din masin si-l mbrnci pe soldat ct colo. Era bine cldit, vnjos, cu un trup imens si capul mic ct o gmlie de ac. Dup grad, era sergent. l fix pe Figueroa si ochii lui scprau scntei. Idiotule! mri el. Misc-ti rabla de-aici! Figueroa agit pumnul sub nasul rusului. Plec cnd mi spune un cubanez. Te rog, te rog, insist Jessie, trgndu-l de umr pe Figueroa. N-avem nevoie de ncurcturi. Tactul nu face parte din virtutile cubaneze, murmur Pitt. Rsuci pusca n mn ndreptnd teava spre rus si deschise portiera. Jessie se trase la loc pe banchet si se uit prudent n spate la limuzin, prin oglinda retrovizoare, la tanc s vad cobornd din ea un ofiter sovietic urmat de doi gealati, care urmreau cu un zmbet amuzat meciul ce se desfsura lng taxi. Jessie rmase cu gura cscat si simti c i se taie rsuflarea. Generalul Velikov, obosit si tras la fat, mbrcat ntr-o uniform de mprumut care nu-i venea pe msur, se apropia de Chevrolet-ul lor, tocmai cnd Pitt cobor din masin si-o ocoli prin fat; Jessie nu mai avu timp s-l previn. Velikov era atent la soferul lui si la Figueroa si nu-l bg n seam pe cel care coborase de pe scaunul de lng sofer. Nu prea altceva dect un soldat cubanez. Ce se-ntmpl? ntreb el, ntr-o spaniol cursiv. Rspunsul nu veni de la soferul lui ci de la cine se astepta mai putin. Ceva ce putem rezolva ca ntre persoane bine crescute, spuse Pitt acid n englez. Velikov l privi lung pe Pitt, iar zmbetul amuzat i dispru de pe buze si fata-i deveni impasibil ca-ntotdeauna. Singurul semn c-l recunoscuse imediat era duritatea din ochii reci, fixati asupra lui Pitt. Amndoi am supravietuit, nu-i asa, domnule Pitt? rspunse el. Am avut noroc, asta e. Amndoi am avut noroc, rspunse Pitt calm. Te felicit pentru felul n care ai fugit de pe insul. Cum ai fcut? O ambarcatiune improvizat. Si tu?

Pe un elicopter ascuns lng baz. Din fericire, prietenii ti n-au avut timp s-l descopere. O scpare. Velikov se uit pe furis la cei doi din garda personal si remarc, iritat, atitudinea lor relaxat. Ce cauti n Cuba? Pitt si strnse mai bine mna pe pusc si ndrept gura tevii undeva sus, deasupra capului lui Velikov, tinnd degetul pregtit pe trgaci. Ce te mai ostenesti s m-ntrebi cnd stii c sunt un mincinos nrvit? Ce mai stiu e c minti doar cnd ai un motiv intemeiat. Doar n-ai venit n Cuba s bei rom si s te prjesti la soare. Asa, si? Priveste n jurul tu, domnule Pitt. Nu cred c esti n situatia de a uza de fort. Cubanezii nu se poart frumos cu spionii. Cred c-ar fi mai ntelept s lasi arma si s te pui sub protectia mea. Multumesc, nu. Am vzut cum e sub protectia ta. l chema Foss Gly. Ti-l amintesti, nu? Murea de plcere de cte ori avea ocazia s-si ndese pumnii n carnea altuia. Sunt fericit s-ti comunic c s-a lsat de meseria asta. Una din victimele lui l-a mpuscat acolo unde doare cel mai ru. Oamenii mei te pot omori pe loc. E clar c nu-nteleg o boab de englez, habar n-au ce vorbim noi acum. Nu-ncerca s-i previi. S-ti traduc - se cheam c sunt nencreztor ca un mexican. ncearc tu s ridici mna la nas si ti-l nfund cu un glont. Pitt se uit n jur. Cei doi soldati cubanezi si soferul sovietic ascultau, fr snteleag nimic din discutia care se purta n englez. Jessie se fcuse mic pe bancheta din spate a Chevrolet-ului si nu i se vedea pe geam dect vrful bonetei militare. Gorilele lui Velikov stteau relaxati, cu ochii si cu mintea pierdute n peisaj, iar automatele erau la loc sigur, bine varate n tocurile lor. Urc n masin, generale. Ai s faci o plimbare cu noi. Velikov l fix pe Pitt rece. Si dac refuz? Pitt i ntoarse privirea de gheat. N-apuci. Mai nti mori tu, dup aia gealatii ti. Apoi, soldatii cubanezi. Sunt gata s ucid. Si-acum dac esti amabil... Luate prin surprindere, gorilele sovietice rmaser nmrmurite de surprindere si-l urmrir pe generalul Velikov cum ddea curs, tcut, invitatiei lui Pitt si urca pe locul din fat. Acesta se ntoarse dintr-o miscare si se uit la Jessie. Doamna LeBaron? Da, generale. Esti cu aceast doamn? Da. Bine, dar, de ce? Figueroa deschise gura s spun ceva, ns Pitt l mpinse brutal cu umrul pe soferul sovietic la o parte, l trase ferm de brat pe soldatul cubanez si ajunse la Figueroa, pe care-l scoase din masin. Pn aici, amigo. Declar autorittilor cubaneze c te-am amenintat si ti-am furat taxiul. Apoi, i trecu pusca lui Jessie prin geamul lsat si se strecur ct era de lung n spatele volanului. Dac generalul ncearc s clipeasc, mpusc-l drept n cap. Jessie ncuviint cu o miscare a capului si lipi teava pustii de ceafa lui Velikov. Pitt bg masina n viteza nti si acceler treptat, de parc mergea la plimbare ntr-o zi liber, privind ns n acest timp fetele celor de la punctul de control prin oglinda retrovizoare. A fost multumit s constate cum se mprstie derutati, nestiind prea bine ce

era de fcut. Apoi, soferul si gealatii lui Velikov se trezir, n sfrsit, din amorteal si se ndreptar n fug spre limuzin, s se ia dup ei. Pitt opri masina si lu arma din mna lui Jessie. Trase cteva gloante n firele de telefon prinse n izolatiile lor n vrful unui stlp de pe margine. nainte ca firele rupte s aib timp s cad pe asfalt, masina fugea mncnd pmntul. Asta ne face s cstigm un avans de o jumtate de or, spuse el. Limuzina e la o sut de metri n spatele nostru. O s ne ajung din urm. Vocea lui Jessie era strident si se vedea c o cuprinsese panica. Nu scapi de ei, spuse calm Velikov. Soferul meu e expert n curse de vitez, iar masina are aprindere n sapte timpi si motor de patru sute douzeci si cinci de cai-putere. Pe lng dezinvoltura lui Pitt si felul lui degajat de-a fi se mai simtea la el un aer de ncredere de nezdruncinat, de parc stia exact ce avea de fcut. Se-ntoarse spre Velikov zmbindu-i nepstor si-i spuse: N-au fcut nc rusii masina care s ntreac un Chevy din 57. Ca pentru a pune punct discutiei, aps pn la fund pedala de acceleratie, iar btrna masin obosit si puse la btaie toate piesele hodorogite si-si adun puterile pentru o curs de vitez cum nu mai fcuse de treizeci de ani. Grmada de fier gemea din toate ncheieturile, dar rezist si merse mai departe. Cstiga vitez si mnca mil dup mil, iar zgomotul asurzitor pe care-l scotea motorul voia s dovedeasc c-si fcea din plin datoria. Pitt si concentrase ntreaga atentie asupra felului n care conducea masina si asupra drumului, anticipand ce-l astepta cu trei curbe nainte. Zil-ul se tinea ncptnat pe urmele lor, abia vizibil prin norul de fum care iesea pe teava de esapament a Chevrolet-ului. Pitt conduse masina fr s-o crute pe cele cteva serpentine strnse care urcau un sir de dealuri mpdurite. Erau pe marginea prpastiei. Frnele erau terminate si nu fceau altceva dect s scoat fum cnd le apsa Pitt. Erau mncate de mult si fierul se freca scrsnind de fier. La nouzeci de mile la or, masina prinse pe rotile din fat o denivelare si se zgudui cu un huruit nfiortor. Volanul se scutur n minile lui Pitt, mai s-i scape. Amortizoarele nu-si mai fceau datoria, iar Chevrolet-ul se freca cu fundul de drum la fiecare cotitur, se nclina ameninttor, iar cauciucurile scoteau tipete stridente ca un stol de gste slbatice. Velikov se tinea teapn de parc nghitise un bt, cu ochii atintiti undeva nainte. Se prinsese att de strns de manerul usii iar ncheieturile i se albiser intr-atat, de parc era pregtit s sar la primul semn de accident, care i se prea oricum inevitabil. Jessie era de-a dreptul nspimntat. si nchisese ochii s nu mai vad cum se opintea masina nainte si cum se legna, cnd pe o parte, cnd pe alta a drumului. si proptise genunchii n sptarul scaunului din fat s nu fie aruncat dintr-o parte n alta si tinea arma ndreptat spre ceafa lui Velikov. Chiar dac Pitt si ddea seama de supliciul ngrozitor la care-i supunea pe ocupantii masinii, nu lsa s se vad nimic. Avea un avans de jumtate de or, mai mult nu putea spera, pn cnd soldatii cubanezi aveau s ia legtura cu superiorii lor si s le comunice rpirea generalului sovietic. Primul semn c militarii cubanezi ncercau s-i ncercuiasc ntinzndu-le o curs avea s fie aparitia unui elicopter. Cnd si unde aveau s blocheze drumul nu avea cum s stie, putea doar s fac presupuneri. Cnd, dup o curb, aveau s le ias neasteptat n cale cu un camion sau masini puse de-a curmezisul drumului, atunci puteau fi siguri c totul se sfrsise. Numai prezenta lui Velikov avea s-mpiedice masacrarea lor. Soferul Zil-ului nu se lsa nici el mai prejos. Se apropia de Pitt tot mai mult dup fiecare curb, ns era btut la drum ntins si pierdea teren pentru c Chevrolet-ul era mai puternic. Pitt ntrezri cu coada ochiului un marcaj pe care scria c se apropiau de orasul

Cardenas. Pe marginea drumului ncepur s apar case si dughene, iar circulatia deveni mai intens. Arunc o privire pe vitezometru. Acum oscila n jurul vitezei de optzeci si cinci de mile. Ridic doar putin piciorul de pe acceleratie pn ce viteza sczu la saptezeci de mile, tinndu-i n sah pe cei din Zil. Se strecur printre masini, cu mna apsat pe claxon. Un politist ncerc zadarnic s-l opreasc, fcndu-i semn s trag la bordur, cnd trecu prin Piata Colon, nconjurand statuia din bronz a lui Columb. Spre norocul lui, strzile erau destul de late, asa c evita cu usurint pietonii si celelalte masini. Orasul era asezat la gura unui golf care-l nconjura din trei laturi, iar Pitt si spuse c, atta timp ct gonea pe lngmare, era pe drumul cel bun spre Havana. Ca prin minune, rmase pe strada principal si, dup zece minute, masina iesea zburnd din centrul orasului si-si continua drumul prin tar. Cat timp durase cursa ndrcit pe strzile orasului, Zil-ul se apropiase de ei la nici cincizeci de metri. Una din gorile se aplec pe geam si trase un foc de arm. Trag n noi, anunt Jessie, la captul puterilor. Nu n noi, i rspunse Pitt. Tintesc n cauciucuri. Esti ca si prins, rosti Velikov pentru prima oar dup cincizeci de mile. Renunt. N-aveti scpare. Nu m las nici mort. Calmul desvrsit al lui Pitt te descumpnea. Nu era tocmai rspunsul pe care-l astepta Velikov. Dac toti americanii ar fi fost ca Pitt, gndi el, atunci Uniunea Sovietic si-ar fi gsit nasul de mult. Velikov se socotea o persoan abil si se mndrea cu iscusinta sa n manevrarea oamenilor, ns pe Pitt simtea c nu avea cum s-l ngenuncheze. Masina zbur peste un povrnis si ateriza cu o bufnitur pe partea cealalt. Toba i fu smuls iar gazele de esapament, eliberate, tsnir afar cu un bubuit asurzitor. Le lcrimau ochii de la fum si curnd se simtir n interiorul masinii ca ntr-o saun din cauza cldurii degajate de motor si-a aerului umed de afar. Podeaua era att de ncns nct putin mai lipsea s se topeasc tlpile bocancilor lui Pitt. Dogoarea si zgomotul erau teribile, iar Pitt avu senzatia c se afla de ore ntregi, asudand, ntr-o sal a cazanelor. Cu btrnul Chevrolet care arta acum ca o caricatur de masin, preau scpati cu totii de la casa de nebuni. Dintii transmisiei erau mncati de tot si urlau mpotrivindu-se rotatiilor ndrcite la care erau supusi; din mruntaiele motorului ncepur s se aud bti ciudate, dar, desi scotea sunete gtuite de mpotrivire, btrnul Chevrolet tot nu se lsa si se opintea mai departe, parc presimtind c acesta era ultimul drum pe care-l fcea. Pitt ncetinise pe nesimtite lsndu-l pe soferul rus s-l ajung din urm, la numai trei lungimi de masin n spate. Conducea Chevrolet-ul n zigzag s-l fereasc de gloantele trase de gorila lui Velikov. Ridic o idee piciorul de pe acceleratie, pn cnd Zil-ul ajunse la sase metri de bara sa din spate. Atunci, aps frna pn la fund. Sergentul care conducea Zil-ul era un bun sofer, dar nu destul de bun pentru ce i sentmpla acum. Trase de volan n dreapta si fu ct pe ce s scape. Numai c nu mai avu timp si distanta era acum prea mic. Zil-ul intr n fundul Chevrolet-ului cu scrsnet de fiare zdrobite si explozie de sticl spart, radiatorul se nfund n motor, iar izbitura l ntoarse de spate ca pe un titirez. Scpat de sub control, Zil-ul deveni acum o grmad neputincioas de metal de trei tone care se ndrepta spre moarte sigur. Evit la milimetru un pom si patin pe sosea pn se izbi de un autobuz abandonat pe marginea drumului, la o vitez de optzeci de mile la or. Din masin tsnir limbi de foc ct se ddu peste cap de cteva ori, pentru a se opri

rsturnat cu susu-n jos, cu rotile n sus, nvrtindu-se mai departe. Rusii erau prinsi nuntru ca ntr-o capcan, din care nu mai aveau scpare, iar pllaia de foc portocalie se transform curnd ntr-un nor gros de fum. Btrnul, credinciosul Chevrolet continua s mearg trepidand, asa dezmembrat cum era. Motorul mprosca aburi si ulei pe sub capot, viteza a doua si frnele se duseser de mult, iar bara din spate, rsucit, se tara pe asfalt, aruncnd n urm o ploaie de scntei. Norul de fum avea s-i atrag curnd pe urmritori. Dup o mil, poate la urmtoarea curb, puteau s se trezeasc n fata unui baraj. Pitt astepta dintr-o clip-n alta s vad aprnd un elicopter deasupra pomilor care strjuiau soseaua. Trebuia s scape, de masin. Ar fi fost o nesbuint s mai conteze pe bafta pe care o avusese pn atunci. Venise vremea s schimbe caii, ca un tlhar care fuge din fata poterei. Se apropiau de orasul Matanzas a crui periferie se profila acum la orizont si Pitt ncetini la cincizeci de mile. Zri un combinat de ngrsminte si intr n parcarea din fata lui. Chevrolet-ul care se tnguia, pe duc, si-l trase sub un copac rmuros, se uit n jur si, nevznd pe nimeni, opri motorul. Pritul grmezii de metal incinse si sfaraitul aburului luar locul bubuiturilor care le sprsese timpanul pn atunci. Ce plan ai? ntreb Jessie care, ntre timp, si venise n fire complet. Sper c ai un plan de rezerv. Ucenicul Vrjitor n-are putere asupra mea, spuse Pitt cu un zmbet linistitor. Rmi aici. Dac prietenul nostru generalul ndrzneste s sughite omoar-l. Cobor n parcare. Era zi lucrtoare, iar parcarea era plin de masinile muncitorilor. Duhoarea grea care venea dinspre combinat umplea aerul cu miasme puturoase pe o raz de cteva mile. Se opri la poarta principal privind la coloanele de camioane ncrcate cu sulfat de amoniu, clorur de potasiu si blegar, intrnd n combinat si cele care ieseau cu ngrsminte ambalate n saci de hrtie. i veni o idee si se ndrept cu pasi mari spre un drum murdar care ddea n sosea. Dup un sfert de or de asteptare apru un camion rusesc plin cu ngrsminte naturale care se ndrepta spre combinat. Se asez n mijlocul drumului si i fcu semn soferului s opreasc. Soferul era singur n cabin. Se uit n jos spre Pitt cu o privire ntrebtoare. Pitt i fcu semn s ias artndu-i ceva sub camion. Curios, soferul sri afar din cabin si se aplec alturi de Pitt care cerceta atent arborele de antrenare al camionului. Nevznd nimic n neregul, soferul ddu s se ntoarc spre Pitt tocmai cnd acesta i aplica o lovitur n ceaf. Soferul se nmuie, iar Pitt l prinse de umeri. l inghesui pe cubanezul lesinat cum putu n cabin, apoi se sui si el rapid. Motorul continua s mearg, iar Pitt bg n vitez si conduse camionul pn la pomul care ascundea Chevrolet-ul de privirile urmritorilor din aer. Toat lumea sus, spuse el srind din cabin. Jessie se strnse de scrb. Dumnezeule, ce e nuntru? Cuvntul cel mai elegant care-mi vine-n minte e blegar. M vezi pe mine blcindu-m n mizeria asta? ntreb Velikov. Nu numai c o s v blciti, da o s v bgati pn-n gt, spuse Pitt. Lu pusca din mana lui Jessie si-o nfipse brutal n spinarea generalului. Hai, hopa sus, domnule general. S vezi si tu ce simteau victimele tale cnd le obligai s se trasc n noroi. Velikov i arunc lui Pitt o uittur crunt, ncrcat de ur, dar urc n spatele

camionului. Jessie l urmri scrbit ct Pitt l dezbrc pe sofer de haine. Erau cu cteva msuri mai mici, asa c trebui s lase cmasa desfcut si pantalonii descheiati la fermoar ca s poat intra n ele. l mbrc rapid pe soferul cubanez n uniforma lui si-l tr pn-n spatele camionului, trntindu-l alturi de ceilalti. Abia acum i ddu napoi pusca lui Jessie. Ea o lu fr a mai astepta s i se spun ce are de fcut si lipi gura tevii de capul lui Velikov. Pitt gsi o lopat pe o polit, n spatele cabinei, si se porni s arunce blegar peste ei, s-i acopere. Jessie si astup gura si nrile, cznindu-se s nu verse. Asta nu cred s-o mai suport. Bucur-te c e gunoi de grajd, de la cai si vaci, si nu de la canalizare. Tie ti-e usor s vorbesti. Tu stai la volan. Dup ce-i acoperi pe toti, lsndu-le loc ct s respire, Pitt urc n cabin si se ntoarse la sosea. Se opri pn cnd trecur de ei, rotindu-se ca niste bondari deasupra lor, trei elicoptere militare si fcu loc unui convoi de camioane pline cu soldati care se-ndreptau spre Zil-ul prefcut ntr-un morman de fiare carbonizate. Astept si abia dup aceea coti la stnga, nscriindu-se pe sosea. Aproape de intrarea n orasul Matanzas opri n fata unui baraj, o masin blndat n jurul creia stteau cincizeci de soldati, toti foarte ncruntati si hotrti. Opri si le art actele soferului. Planul lui merse mai bine dect se asteptase. Soldatii nici gnd n-aveau s se apropie de camionul urt-mirositor. i fcur semn s treac, bucurosi s-l vad ndeprtndu-se, fericiti c puteau din nou respira aer curat. O or si jumtate mai trziu, soarele dispru la apus, iar n zare aprur strlucind luminile Havanei. Pitt intr n oras si o lu pe Via Blanca. Se simtea n sigurant, pierdut n iuresul circulatiei agitate, zgomotoase, a strzii la acea or de vrf; poate doar miasma emanat de camion ar fi putut atrage atentia asupra lor. Era oricum mai bine c intrau n oras pe nserat. Fr pasaport si fr bani oricum nu aveau de ales, trebuia s ia legtura cu misiunea diplomatic american aflat n incinta Ambasadei Elvetiei. Doar ei puteau s-l ajute s scape de grija lui Jessie si s-l ascund pn i se trimiteau prin curier de la Washington pasaportul si documentele de intrare n Cuba n bun regul. De ndat ce devenea n mod oficial turist, putea linistit s caute s tlmceasc enigma La Doradei. Din partea lui Velikov nu erau probleme. Atta timp ct. tria, generalul era o adevrat amenintare pentru c ar fi continuat sirul de crime si frdelegi. Pitt hotr s-l mpuste imediat pe o alee lturalnic. Eventualii curiosi care s-ar fi mirat la auzul mpuscturilor, n final, le-ar fi pus pe seama rateurilor camionului. Vir scurt pe un drum ngust care trecea printre dou siruri de depozite, n zona docurilor, si opri camionul. Ls motorul s mearg si seduse n spate. Cnd sri parapetul si urc n camion vzu iesind afar din gunoaie capul si minile lui Jessie. i curgea snge dintr-o ran adnc de la tmpl, iar ochiul drept era umflat si nvinetit. Singurele semne ale prezentei lui Velikov si a soferului cubanez erau niste adncituri, acolo unde Pitt i ngropase. Dar ei dispruser. O scoase pe Jessie cu grij din gunoi si i sterse fata. Ea deschise ochii cu greutate sii atinti asupra lui si, dup o vreme, ncepu s clatine usor din cap, legnndu-l dintr-o parte. n alta. mi pare ru. Am ncurcat iarsi lucrurile. Ce s-a-ntmplat? o ntreb el. Soferul s-a repezit asupra mea si m-a lovit. Nu te-am strigat s-mi vii n ajutor de

team s nu strnesc bnuieli si s fim opriti de politie. Ne-am luptat pe arm pn a czut din camion. Apoi, Velikov m-a tinut de mini si soferul m-a btut pn mi-am pierdut cunostinta. Deodat Jessie si ddu seama c ceva nu era n regul. Unde sunt? Probabil c au srit din camion, i rspunse el. Ti-aduci aminte unde si cnd s-antmplat? Pe fata lui Jessie se vedea c face eforturi s se-adune. Cred c atunci cnd am intrat n oras. Mi-amintesc de zgomotul circulatiei intense. Cu mai putin de douzeci de minute n urm. O sustinu pn la marginea camionului si-o ajut cu blndete s coboare. Mai bine am lsa camionul aici si-am ncerca s lum un taxi. Nu pot s merg nicieri putind n halul sta, spuse ea vdit surprins de propunerea lui Pitt. Uit-te la tine. Arti ridicol, asa descheiat complet la cmas. Pitt ridic din umeri. Ei, las, n-o s fiu arestat pentru tinut indecent. Totusi am pantaloni pe mine. Nu putem lua nici un taxi. N-avem nici un pesos, spuse ea cu exasperare. Misiunea american cantonat la Ambasada Elvetiei o s se ngrijeasc de toate. Stii unde e? Se numeste Sectia de operatiuni speciale. Cuba a trimis la Washington o misiune asemntoare. Cldirea este situat pe Bulevardul Malecon si fatada ei d nspre mare. O s ne ascundem pn se-ntunec. Poate gsim o cismea s te speli. Velikov o s ordone ca orasul s fie scotocit pe toate fetele. Probabil o s-si pun oamenii s supravegheze ambasada, asa c trebuie s ne gndim cum s ne strecurm nuntru. Te simti n stare s mergi? Stii ceva, i spuse ea cu un surs mhnit. Am obosit de ntrebarea asta a ta stupid.

65.
Ira Hagen cobor din avion si intr n terminalul Aeroportului Jos Marti. Se astepta si se pregtise sufleteste s rabde hrtuiala vamesilor, dar acestia se muitumir s arunce o privire pe pasaportul lui diplomatic si-l lsar s treac fr prea multe formalitti. Pe cnd se ndrepta spre punctul de recuperare a bagajelor, se auzi strigat de un brbat ntrun costum n dungi albe si albastre de bumbac. Domnul Hagen? Da, eu sunt Hagen. Tom Clark, seful Sectiei de operatiuni speciale. nsusi Douglas Oates ne-a prevenit despre sosirea dumneavoastr. Hagen l msur pe Clark din cap pn-n picioare. Diplomatul era un brbat atletic, cam de treizeci si cinci de ani, bronzat, cu o mustat a la Errol Flynn, cu prul roscat, rrit, adus cu grij spre frunte, s mai acopere din nceputul de plesuvie, cu ochi albastri si nasul rupt n cteva locuri. Scutur inimos mna ntins de Hagen de vreo sapte ori. Cred c nu vin prea multi americani pe-aici, spuse Hagen. Foarte putini de cnd presedintele Reagan a interzis intrarea turistilor si-a oamenilor de afaceri n Cuba. Presupun c ati fost prevenit asupra motivului vizitei mele. S asteptm pn urcm n masin si vorbim atunci, spuse Clark, artndu-i o femeie gras care sttea discret putin mai ncolo, cu un geamantan asezat pe genunchi. Lui Hagen nu-i trebuiau prea multe explicatii - recunoscu imediat un radio-receptor

care le nregistra fiecare vorb. Dup aproape o or, valiza lui Hagen iesi n sfrsit din vam si ei se-ndreptar spre masina lui Clark, o limuzin Lincoln, n care-i astepta soferul la volan. ncepu s burniteze, dar Clark era pregtit cu o umbrel la-ndemn. Soferul asez geamantanul n portbagaj, dup care pornir spre Ambasada Elvetiei care adpostea Sectia de operatiuni speciale a Statelor Unite. Hagen si petrecuse sapte ani buni din viat n Cuba nainte de revolutie si gsi Havana aproape neschimbat, ntocmai cum si-o amintea. Culorile pastelate ale cldirilor ornamentate cu stil, care nsoteau pline de farmec bulevardele, strjuite de palmieri, preau usor splcite, dar nu se schimbaser prea mult. Era o revenire n timp, plin de nostalgie. Strzile erau ntesate de automobile din anii 50, mrci vechi care strneau aduceri aminte - Kaiser, Studebaker, Packard, Hudson, chiar unul sau dou Edsel. Erau amestecate printre mai noile Fiaturi si Lada aduse din Italia si din Rusia. Orasul era nsufletit, dar nu de atmosfera exuberant din anii cnd n fruntea trii se afla Batista. Cersetorii, prostituatele si mahalalele sordide dispruser. Le luase acum locul o atmosfer de ponoseal si srcie, semnul distinctiv al comunismului. Hotrt lucru, si spuse Hagen, marxismul era ca un furuncul pe fundul umanittii. Se ntoarse spre Clark. De ct timp lucrati n diplomatie? Nu lucrez. Sunt de la Agentie. CIA? Clark ncuviint dnd din cap. Dac vreti s-i spuneti asa. Si-atunci, ce-a fost cu convorbirea cu Douglas Oates? Asta a fost pentru cei care trag cu urechea la aeroport. De fapt Martin Brogan m-a informat despre misiune. Cum stati cu explozibilul? L-ati gsit, l-ati dezamorsat? Clark zmbi sumbru. Puteti s-i spuneti bomb, c asta e. Fr ndoial, una cu raz limitat de actiune, dar cu destul fort s devasteze jumtate din oras si s strneasc un incendiu care va reduce la cenus toate sandramalele si cocioabele de la mahala. Nu, n-am gsit-o. Am trimis o echip format din douzeci de oameni - agenti, siguri - s scotoceasc portul si s cerceteze cele trei vase. N-au dat nc de nimic. Caut acul n carul cu fn. Ceremonia oficial si parada ncep n mai putin de optsprezece ore. Doar o armat ntreag de vreo dou mii de cuttori ar putea gsi bomba la timp. Si, de parc asta nu era de-ajuns, fortele noastre modeste mai sunt handicapate si de faptul c trebuie s nsele vigilenta cubanezilor si-a rusilor care-au luat msuri foarte drastice de securitate. Dup cum se prezint lucrurile, m vd obligat s spun c explozia este inevitabil. De-as putea ajunge pn la Castro s-i transmit mesajul presedintelui... Castro nu vrea s vorbeasc cu nimeni, spuse Clark. Cubanezii de ncredere foarte bine plasati n guvern, si sunt vreo cinci la numr, nu pot lua legtura cu el. Trebuie s spun c misiunea dumneavoastr este nc si mai lipsit de sperant dect a mea. Aveti de gnd s v evacuati oamenii? O umbr de tristete trecu prin ochii lui Clark. Nu. Vom rmne cu totii aici pn la capt. Hagen tcu, iar soferul iesi de pe Bulevardul Malecn si se ndrept spre intrarea a ceea ce fusese odinioar Ambasada Statelor Unite, acum sediul oficial al Ambasadei Elvetiei. Doi soldati n uniforma armatei elvetiene le deschiser portile metalice. Pe neasteptate, tsni, nu se stie de unde, un taxi care se asez drept n spatele limuzinei si intr pe poart n urma ei, nainte ca gardienii luati prin surprindere, s aib timp s o nchid. Taxiul nu se oprise nici cnd srir afar o femeie mbrcat n uniform

de militian si un brbat de pe care atrnau niste zdrente. Soldatii si revenir iute si alergar spre strinul care se postase n fata lor gata s-i nfrunte, asteptndu-i ntr-o atitudine de box si judo combinate. Se oprir cutndu-si pistoalele automate care se aflau n toc asupra lor. ntrziaser ns suficient de mult s-i dea timp femeii s nhate si s deschid portiera din spate a Lincoln-ului. Femeia urc n masin. Sunteti americani sau elvetieni? ntreb ea. Americani, rspunse Clark, nmrmurit de aparitia ei neasteptat, dezgustat de putoarea pe care o emana. Ce doresti? Nu se asteptaser la un asemenea rspuns din partea ei. Femeia se porni pe un ras isteric. Americani sau elvetieni. Dumnezeule, sun de parc v-as ntreba dac aveti ceva la desert. Soferul se trezi n sfrsit din amorteal, sri din masin si-o prinse pe Jessie de talie. Asteapt, spuse Hagen pe un ton autoritar, vznd c fata femeii era acoperit de contuzii. Despre ce e vorba? Sunt cettean american, trnti ea dup ce-si veni n fire. M numesc Jessie LeBaron. V rog s m-ajutati. Doamne Dumnezeule, sopti Hagen, sunteti chiar sotia lui Raymond LeBaron? Da, eu sunt. Le art nnebunit lupta care se ddea pe aleea ambasadei. Trebuie s-i opriti. El este Dirk Pitt, director pentru proiecte speciale la NUMA. M ocup eu, spuse Clark. Pn s aib timp s intervin, Pitt doborse deja unul din paznici si se lupta cu cellalt. Soferul cubanez topia ca un apucat n jurul lor, ddea din mini si tipa s i se dea banii pentru curs. Ctiva politisti n civil apruti din neant la poarta ambasadei sporir zpceala general cernd ca Pitt si Jessie s le fie predati. Clark nu-i bg n seam pe politisti, plti soferul, apoi l conduse pe Pitt la limuzin. De unde dracu ati aprut? ntreb Hagen. Presedintele v credea arestati sau mpuscati. Nu acum, l ntrerupse Clark. S disprem pn nu uit politistii de imunitatea noastr diplomatic si se nfurie ru de tot. i mpinse zorit n incinta ambasadei si-i nsoti pe un coridor care ducea n partea care apartinea americanilor. Pitt a fost condus ntr-o camer liber s fac dus si s se brbiereasc. Unul dintre functionari care avea cam aceeasi statur i mprumut niste haine comode. Uniforma lui Jessie a fost ars la incinerator si, recunosctoare, ea se spl si n sfrsit scp de mirosul greu de blegar. Un doctor de la Ambasada Elvetiei i fcu un control medical amnuntit si i pansa rnile. i prescrise o mas copioas si dispuse s fie lsat s doarm cteva ore nainte de a fi audiat de functionarii de la Sectia de operatiuni speciale. Dup care, Pitt a fost condus ntr-o sal mic de consiliu. La intrarea lui, Hagen si Clark se ridicar n picioare si se prezentar n sfrsit. l invitar s ia loc, si toti cei prezenti se asezar n jurul unei mese cu picioare masive, lucrat artizanal din lemn de pin. N-avem vreme de explicatii lungi, spuse Clark fr alt introducere. n urm cu dou zile, superiorii mei mi-au adus la cunostint planul de atac secret al insulei Cayo Santa Maria. Contau pe mine s fiu pregtit s dau de urmele voastre la Havana n cazul n care operatiunea ar fi esuat. Am aflat c a reusit cnd domnul Hagen ... Ira, i-o tie scurt Hagen. Cnd Ira mi-a artat un document strict secret sustras de la instalatia sovietic de pe insul. Am primit prin el instructiuni de la Martin Brogan si de la presedinte s v gsesc pe dumneavoastr si pe doamna LeBaron. Mi s-a ordonat s-i anunt imediat dac-ati fost prinsi si arestati. Sau executati, complet Pitt.

Si-n cazul sta, recunoscu Clark. Atunci stiti de ce-am venit n Cuba eu si cu Jessie. Da, ea are un mesaj urgent pentru Casfro din partea presedintelui. Pitt se ls relaxat pe spate, sprijinindu-se pe sptar. Bine. Deci rolul meu n aceast afacere s-a ncheiat. V-as rmne ndatorat dac mi-ati gsi un loc la avionul pentru Washington peste cteva zile. n timpul sta eu am ceva personal de rezolvat. Clark si Hagen avur un scurt schimb de priviri, dar nici unul nu ndrzni s-l priveasc pe Pitt n ochi. Regret c trebuie s v dau planurile peste cap, spuse Clark. A picat o problem din senin, iar priceperea dumneavoastr la vapoare s-ar putea s ne fie de folos. N-am cum s v ajut. Sunt rupt de oboseal. Putem sta de vorb cteva minute, doar ct s v explicm cu ce ne-am trezit pe cap. Sunt gata s v ascult. Clark ddu din cap multumit. OK. Ira vine direct de la presedinte. El ar putea s v explice situatia mai bine dect mine. Se ntoarse spre Hagen. Ai cuvntul. Hagen se dezbrc de hain, si scoase o batist dintr-un buzunar al pantalonilor sisi sterse fruntea ndusit. Uite care-i treaba, Dirk. Nu te superi dac-ti spun Dirk? De vreme ce asa m cheam. Hagen se pricepea la oameni si-i plcea ce vedea n fata ochilor lui. Tipul nu prea a fi un fraier, nu era genul pe care s-l duci cu presul. Era ceva n persoana lui care inspira ncredere. Hagen ddu crtile pe fat si vorbi deschis despre planul rusilor de a-i omor pe fratii Castro si de-a prelua conducerea asupra Cubei. Trecu n revist detaliile mai importante n termeni concisi, explicnd c explozibilul intrase clandestin n port si cnd fusese programat momentul detonrii. Dup ce Hagen sfrsi ce avea de spus, interveni Clark care preciza c erau n curs de desfsurare operatiunile de cutare a bombei. C nu mai era timp s aduc o echip special pentru dezamorsarea bombelor nucleare si c, oricum, cubanezii nu le-ar fi permis s pun piciorul n port. Nu avea la dispozitie dect zece oameni care foloseau un echipament rudimentar de detectare a radiatiilor. El purta responsabilitatea teribil de a conduce cercetrile si nu trebuia s fac uz prea mare de imaginatie s-si dea seama de inutilitatea eforturilor pe care le depuneau. Ai nteles, Pitt? Da, rspunse Pitt rar. Am nteles. Multumesc pentru explicatii. ntrebri? Cteva, ns una m frmnt cel mai mult. Ce se va ntmpla cu noi toti dac nu e gsit si dezamorsat la timp dispozitivul acela? Cred c stii rspunsul, spuse Clark. Pi vreau s-l aud de la tine. cnd Clark rspunse, fata lui era ndurerat ca a unei bocitoare la o inmormntare. Vom murii cu totii Ct timp mai avem Clark ? Nici o zi nu avem? Ne ajuti? l ntreb Hagen. Pitt se gndii la ore. Se ridic de pe scaun si ncepu s msoare camera n lung si-n lat, cernnd ca prin sit avalansa de informatii. Nici dup un minut de tcere, timp n care Hagen si Clark l-au urmrit rbdtori, Pitt se aplec; asupra mesei, sprijinindu-se cu

minile de ea, si spuse. As dorii s vd o hart a docurilor. Unul din oamenii lui Clark aduse imediat una. Pitt o ntinse pe mas si o cercet atent. Ziceati c nu puteti s-i puneti n gard pe cubanezi spuse el studiind constructiile de pe chei. Nu i rspunse Hagen. Guvernul lor e impnzit de agenti sovietici secreti. Dac iam anunta ar pune bete-n roate oamenilor nostri; dac nu i prevenim, s-ar putea s i ignore complet, pe, cei care ncearc s gseasc bombele. ntreaga vin o s cad asupra Statelor Unite de asta serviciile sovietice depun eforturi considerabile s foloseasc canalul de lng docuri. Clark si ridic sprncenele a mirare. De unde stii? E locul din care o bomb explodnd ar face cele mai mari ravagii. Canalul sta ajunge pn-n inima orasului. Bine gndit, spuse Clark. Dou dintre vasele suspecte sunt ancorate acolo. Cellalt este de partea cealalt a golfului. Ai aflat ceva despre vase? Clark examina o pagin a unui document care fcea referiri la sosirea vaselor. Dou dintre ele apartin flotei comerciale a Uniunii Sovietice. Al treilea navigheaz sub pavilion panamez si apartine unei firme conduse de exilati cubanezi anti-Castro. Ultimul vas e doar un paravan n spatele cruia se afla K.G.B-ul, spuse Hagen. O s pretind c transfugii cubanezi lucreaz pentru CIA si-or s ne fac rspunztori de dezastru. Nu cred s mai fie dup aceea un stat pe fata pmntului care s ne cread c nu noi am fost implicati. Pare a fi un plan solid, spuse Clark. Nici nu era de crezut c or s transporte bomba pe un vas de-al lor. Da, numai c de ce s distrug dou vase cu ntreaga lor ncrctur dac nu urmresc ceva cu asta? ntreb Pitt. Sunt de acord c nu are sens. Numele vaselor si ncrctura lor? Clark scoase o alt foaie a documentului si citi din ea: Ozero Zaisan cargou sovietic care transport echipament militar si alimente pentru armat. Ozero Baikai - petrolier de dou sute de mii de tone. Falsul vas condus de cubanezi este Amy Bigalow, transportor de mrfuri n vrac, care are acum la bordul su douzeci si cinci de mii de tone de azotat de amoniu. Pitt ridic fascinat ochii spre tavan. Petrolierul e vasul amarat n partea cealalt a golfului? Da, lng rafinrie. A fost descrcat vreunul dintre vase? Clark cltin din cap. Nu am vzut nici un semn de activitate n jurul celor dou cargouri, iar petrolierul pare a fi cu ncrctura intact la bord. Pitt se asez din nou la mas si le arunc celor doi brbati din ncpere o privire rece, dur. Domnilor, ati fost dusi de nas. Clark l privea pe Pitt, dnd semne c avea o bnuial teribil. Ce vrei s spui? Ati supraapreciat tactica rusilor, dndu-i o prea mare important, dar le-ati subestimat viclenia, spuse Pitt. Nu e nici un fel de bomb nuclear pe nici unul din vase. Pentru ce-au de gnd s fac n-au nevoie de bombe nucleare.

66.
General-colonelul Viktor Kolceak, comandantul celor cincisprezece mii de soldati si consilieri militari sovietici stationati pe teritoriul cubanez, se ridic din spatele biroului si-l mbrtis clduros pe Velikov Domnule general, mici nu stiti Ct m bucur s vd c sunteti n viat. V mprtsesc bucuria, domnule general colonel, spuse Velikov ntorcndu-i lui Kolceak strnsoarea ca de urs. Luati loc, luati loc, avem attea de discutat. Cei care se afl n spatele distrugerii instalatiei noastre de supraveghere de pe insul vor trebui s plteasc, oricine ar fi ei. ntr-un mesaj venit direct din partea presedintelui Antonov, acesta m asigur c nu va accepta ultragiul si nu va sta cu minile n sn. Eu, mai mult dect oricine, nteleg lucrurile n acelasi fel, spuse Velikov. Avem ns ceva urgent de discutat. Doriti un pahar de vodc? M descurc si fr, i rspunse Velikov rstit. Rom si Cola trebuie s aib loc mine dimineat la ora zece si jumtate. Ati ncheiat pregtirile? Kolceak si turn un deget de vodc n pahar. Demnitarii sovietici si prietenii nostri cubanezi prsesc discret orasul n grupuri mici. Majoritatea trupelor noastre sunt deja la patruzeci de mile de aici pentru niste asazise manevre. Pn-n zori, personalul, echipamentele, documentele noastre importante vor fi discret evacuate. Lsati ceva n urm, i spuse Velikov direct. Kolceak l privi pe generalul Velikov peste ochelarii fr rame, ca o bunic care se uit la nepotelul ei sugar. Ce s lsm n urm, domnule general? Velikov i alung privirea ironic din ochi. Cincizeci de functionari sovietici mpreun cu familiile lor, neveste si copii, si dou sute dintre militarii nostri. Sunteti constient de ceea ce-mi cereti? Tocmai c sunt constient. Nu-i putem nvinui pe cei de la CIA de a fi provocat moartea a o sut de mii de persoane fr s nregistrm si noi cteva victime. Rusii mor alturi de cubanezi. O s culegem astfel roadele propagandei noastre si-o s netezim calea pentru instalarea noului guvern. Nu pot s cred c trebuie s iau viata a dou sute cincizeci de concetteni de-ai mei. Tatl dumneavoastr nu si-a fcut prea mari procese de constiint cnd a curtat un camp minat de germani trimitndu-si oamenii s calce peste mine. Era vreme de rzboi. Ca si-acum, doar c s-au schimbat dusmanii, spuse Velikov rece. Suntem n rzboi cu Statele Unite din 1945. Pretul pe care-l pltim cu propria noastr viat e mic dac-l comparm cu influenta tot mai mare pe care o cstigm n emisfera vestic. Nu se accept contraargumente, domnule general. Tara asteapt s ne facem datoria. N-avem nevoie de lectii de la K.G.B s aflu ce-nseamn s-mi fac datoria fat de tar, spuse Kolceak fr rutate. Velikov ridic nepstor din umeri. Fiecare si joac rolul su. S revenim la Rom si Cola. Dup explozie, trupele

dumneavoastr vor reveni n oras si vor acorda ajutor medical n sprijinul operatiunilor de salvare si stingere a incendiului. Oamenii mei vor avea grij ca tranzitia la noua conducere s se fac fr incidente. O s aranjez o campanie n presa international care s : i prezinte ntr-o lumin favorabil pe soldatii sovietici dnd primul ajutor supravietuitorilor rniti. Ca militar, m vd obligat s spun c ntreaga operatiune mi se pare dezgusttoare. Nu-mi vine s cred c tovarsul Antonov a fost de acord cu asa ceva. Stie el ce face, iar eu nici nu m gndesc s-i pun la ndoial motivele. Kolceak se sprijini de marginea biroului cu umerii czuti. Voi face o list cu cei care rmn. Multumesc, domnule general-colonel. Presupun c toate pregtirile s-au ncheiat. Velikov ncuviint dnd din cap. Dumneavoastr si cu mine i vom nsoti pe fratii Castro la tribuna ridicat n vederea paradei. Am s am la mine un transmittor de buzunar care va detona explozibilul de pe vasul principal. Cnd Castro o s se lanseze n discursul lui interminabil, o s prsim pe nesimtite tribuna si-o s ajungem la o masin oficial care ne asteapt. Cnd o s ajungem destul de departe ca s fim n sigurant - asta nseamn la o distant de cincisprezece mile, adic treizeci de minute de mers - eu o s activez transmittorul si dup aceea va urma explozia. Cum o s explicm salvarea noastr miraculoas? l ntreb Kolceak sarcastic. n primele rapoarte o s se spun c am disprut, deci c suntem morti, dup aceea, c am fost descoperiti printre rniti. Ct de grav rniti? Ct s par convingtor. Uniforme sfsiate, ceva snge, cteva rni false acoperite de bandaje. Ca doi huligani care am dat spargere la garderoba unui teatru. Nu e tocmai comparatia care-mi vine acum n minte. Kolceak se ntoarse spre fereastr si privi orasul aglomerat al Havanei. Mi-e greu s cred c mine, pe vremea asta, totul o s se transforme ntr-o ntindere de cenus, o mare suferint si moarte. *** Presedintele nu se culcase, lucra nc la biroul su. Nimic nu era clar, hotrt, alb sau negru. Munca sefului executivului presupunea un compromis dup altul. Victoriile sale asupra Congresului erau subtiate de amendamente btute-n cuie, politica lui extern disecat de sefii politici din lumea-ntreag pn nu mai rmnea nimic din propunerea sa original. Iar acum ncerca s-i salveze viata unui brbat care, timp de treizeci de ani, considerase Statele Unite dusmanul su principal. Se ntreba ce important aveau s aib toate astea peste dou sute de ani. Dan Fawcett intr cu o cafetier aburind si niste sandvisuri. Biroul Oval vegheaz, spuse el, ncercnd s par vesel. Sandvisurile dumneavoastr preferate, thon cu sunc. i ntinse presedintelui o farfurie si-i turn niste cafea. V mai pot ajuta cu ceva? Nu, multumesc, Dan. Redactez discursul pentru conferinta de pres de mine. De-abia astept s vd ce mutre or s fac cei din pres cnd o s dezvluiti existenta coloniei de pe Lun si-o s-i prezentati pe Steinmetz si pe oamenii lui. Am vizionat cteva casete video aduse de pe Lun cu nregistrri de experimente. Sunt incredibile. Presedintele asez sandvisul deoparte si sorbi gnditor din cafea. Lumea s-a ntors cu fundu-n sus.

Fawcett tocmai musca dintr-un sandvis, dar se opri. Poftim? Gndeste-te ct e de absurd. n momentul n care eu anunt lumii ntregi cea mai mreat realizare a lumii moderne, Havana va fi ras de pe fata Pmntului. Ati primit vreo veste de ultim or de la Brogan dup aparitia neasteptat a lui Pitt si Jessie LeBaron la Sectia noastr de operatiuni speciale? De o or n-am mai primit nici una. Brogan a rmas la birou peste noapte. Nu contenesc s m minunez cum de-au reusit s scape. Dou sute de mile ntr-o tar ostil. M depseste. Sun la telefonul direct cu Langley. Da. Martin Brogan, domnule presedinte. Rapoartele trimise de Havana spun c nu a fost detectat nici urm de reactivitate pe nici unul dintre vase. Oamenii au reusit s urce la bordul lor? Nu. Securitatea e strasnic. N-au putut dect s treac cu masina pe lng cele dou vase ancorate n port. Cellalt vas, un petrolier, e amarat n golf. N-au reusit dect s mearg-n jurul lui ntr-o ambarcatiune. Ce vrei s spui, Martin, c bomba n-a fost descrcat si ascuns undeva n oras? Vasele sunt strict supravegheate de la intrarea - lor n port, N-au fost descrcate. Poate c radiatiile nu trec prin carena de ote a navelor. Expertii de la Los Alamos m asigur c-ar trebui s treac. Problema e c oamenii nostri din Havana nu sunt profesionisti, experti n depistarea radiatiilor. Sunt cu minile legate, pentru c trebuie s foloseasc aparate Geiger care se gsesc n comert si care nu sunt suficient de sensibile s msoare micile oscilatii. De ce n-am trimis profesionisti calificati cu aparatur special la fata locului? ntreb presedintele. Una e s trimiti un singur brbat ntr-o misiune diplomatic, cu o singur valiz la el, cum e Ira Hagen si cu totul altceva s faci s treac neobservat prin vam o echip narmat cu dou sute de kilograme de echipamente electronice. Parasutrile secrete sau debarcrile n-au nici o sans s treac de sistemul de aprare cubanez. S strecurm un vapor ar fi cea mai bun solutie, numai c-n cazul sta pregtirile ne-ar lua o lun. Sun de parc-ai vorbi despre un bolnav care sufer de-o boal necunoscut, deci cruia nu i se poate prescrie nici un tratament. n mare, despre asta este vorba, domnule presedinte, spuse Brogan. Nu ne rmne altceva de fcut dect s stm si s-asteptm... si s privim cum se petrec lucrurile. Nu, nu pot s accept postura asta. n numele umanittii, trebuie s facem ceva. Nu-i putem lsa pe toti oamenii aceia s piar. Fcu o pauz pentru c simtea cum i se pune un nod n stomac. Dumnezeule, tot nu-mi vine s cred c rusii or s declanseze o bomb nuclear ntrun oras. Antonov oare nu-si d seama c ne nfund si mai adnc ntr-un marasm din care n-o s iesim niciodat? V rog s m credeti, domnule presedinte, analistii nostri au studiat pe computer toate eventualittile posibile. Nici unul din rspunsurile pe care le-au cptat nu e ncurajator. Dac le cerem cubanezilor s evacueze zona prin posturile noastre de radio nu facem nimic. Pur si simplu or s ignore orice avertisment venit din partea noastr. nc mai sper c Ira Hagen va ajunge la Castro la timp. Credeti c Fidel o s-l cread pe Ira? Putin probabil. O s cread c e un complot de-al nostru, o ncercare de a-l discredita. Regret, domnule presedinte, trebuie s ne-ntrim n fata nenorocirii, pentru c nu putem face absolut nimic s-o mpiedicm.

Presedintele nu-l mai asculta. Fata lui reflect o disperare ntunecat. Trimitem oameni n Lun si instalm acolo o colonie, si spuse el, iar locuitorii Pmntului nu se las si se omoar ntre ei cu ncptnare. Convoc cabinetul ntr-o sedint mine dimineat, nainte de a anunta stirea despre colonia de pe Lun, spuse el nfrnt. Trebuie s elaborm un plan de contracarare a acuzatiilor sovietice si cubaneze. Trebuie s respingem nvinuirile lor si s punem cap la cap buctile cum ne pricepem mai bine.

67.
Iesir din Ambasada elvetian ridicol de usor. n urm cu douzeci de ani fusese spat un tunel care trecea la treizeci de metri pe sub strzi si conductele de canalizare, prea adnc ca s fie ajunsi de securitatea cubanez prin canalele pe unde se strecurau pe sub blocuri. Zidurile erau acoperite cu un strat special ca s retin apa si fuseser instalate pompe silentioase care lucrau n permanent s previn infiltratiile. Clark l conduse pe Pitt pe-o scar pn jos, apoi printr-un culoar subteran care tinea ct dou blocuri, nainte de a se opri la o gur de evacuare. Urcar si ajunser ntr-o cabin de prob dintr-un magazin cu haine de dam. Magazinul se nchisese n urm cu sase ore, iar marfa etalat n vitrin i ascundea de orice privire indiscret. n depozitul magazinului stteau trei brbati care preau obositi dar n acelasi timp nemblnziti, nversunati. Abia dac catadicsir s fac un semn de recunoastere spre Clark cnd acesta intr cu Pitt. Nu-i nevoie s ne stim numele adevrate, spuse Clark. D-mi voie s tii prezint pe Manny, Moe si Jack. Manny, un negru musculos, bine cldit, cu o fat brzdat toat de cute adnci, mbrcat ntr-o veche cmas verde decolorat si pantaloni kaki, si aprinse o tigar si abia de-i arunc o privire detasat de toate cele lumesti lui Pitt. Arta ca cineva care a trecut prin cele mai urte ntmplri n viata sa, nu-si mai fcea iluzii si nu-i mai psa de nimic. Moe purta ochelari de vedere si citea dintr-un ghid de conversatie n limba rus. Avea aerul unei persoane pedante si studioase - o expresie vistoare, pr rebel, o barb ngrijit tiat. Ddu linistit din cap si zmbi degajat. Jack era tipul clasic de latin, parc iesit din anii 30, cu ochi scnteietori, bine adunat, cu dantur de vedet, mustat pe oal. Tot ce-i lipsea ca s-mplineasc acest portret era o tob zgomotoas. El, singur dintre toti, rosti cteva cuvinte n semn c-l recunoscuse pe Clark. Hola, Thomas. Ai venit s-ti ddcesti soldteii? Domnilor, acesta e... ... Sam. A venit cu un punct de vedere care arunc o nou lumin asupra cutrilor noastre. Ar face bine s fie al naibii de valabil, s nu ne fi scos din port degeaba, mormi Manny. Nu prea avem timp s ne pierdem vremea cu teorii tmpite. Norocul nu ne-a surs n ultimele douzeci si patru de ore, asa c v sftuiesc s-l ascultati, spuse Clark rbdtor. S te ia dracu, spuse Manny. Acum ti-ai gsit s ne ntrerupi cnd am gsit si noi o cale s ne strecurm la bordul unuia din cargouri? Puteti s scotociti vasul, milimetru cu milimetru, c tot n-o s dati peste nici o bomb nuclear, spuse Pitt. Manny se ntoarse cu toat atentia spre Pitt, msurndu-l din cap pn-n picioare, cum ar cntri un naintas pe mijlocasul echipei adverse.

Ia zi, istetule, unde e bomba pe care o cutm? Trei bombe, l corect Pitt, si nici una nu e nuclear. n ncpere se ls tcere. n afar de Clark, toti preau sceptici. Pe Pitt nu-l descumpni n nici un fel lipsa de interes a grupului de agenti CIA. Stia c se gsea n fata unor brbati dinamici, meticulosi si competenti. Era sigur c, toti pn la unul, stiau o multime de lucruri si c erau animati de o voint neclintit care nu-i lsa s accepte prea usor gndul unei nfrngeri. Amy Bigalow este prima verig din sirul de nenorociri care va aduce holocaustul. Are o ncrctur de douzeci si cinci de mii de tone de azotat de amoniu care... ...nu-i altceva dect ngrsmnt chimic, spuse Manny. ... este si o substant chimic volatil, continu Pitt. Dac explodeaz ntreaga cantitate de azotat de amoniu, forta sa va fi cu mult mai mare dect cea a bombelor lansate asupra oraselor Hiroshima si Nagasaki. Acelea au fost aruncate din avion si mare parte a fortei lor pustiitoare s-a pierdut n aer. Dar dac Amy Bigalow sare-n aer, explozia se va petrece la sol si va devasta cu toat forta sa Havana, mturnd-o de pe fata pmntului, iar suflul ei va fi la fel de puternic ca un val de lav topit. Ozero Zaisan, al crui document de drum pretinde c-ar transporta furnituri militare, probabil c e plin ochi de munitie. Cnd Amy Bigalow va exploda, se va dezlntui si el ca o furie. Va urma Ozero Baikai cu petrol la bord; acesta se va aprinde ca o tort sporind nc si mai mult efectul distrugtor. Or s sar-n aer, o dat cu cele trei vase, rezervoarele de petrol, rafinriile, combinatele chimice, fabricile care lucreaz cu substante volatile, toate, absolut toate, iar focul o s tin cteva zile-n sir. Cnd te uitai la ei, Manny, Moe si Jack nu preau a fi deloc impresionati, nu lsau s se iteasc nimic pe chipul lor. Dar n interior, erau utremurati de grozvia de nenchipuit pe care tocmai le-o descrisese Pitt, imaginea iadului pe pmnt. Moe l privi pe Clark. Stii c nu se potriveste cu ce-au cei de la centru? Sunt de acord. Langley a interpretat gresit intentiile sovieticilor. Se pot obtine aceleasi rezultate fr a se recurge la amenintarea nuclear. Manny se ridic si-l prinse pe Pitt de umeri cu minile sale imense ca dou gheare de macara. Biete, m vz obligat s-mi scot plria. Chiar stii de unde bate vntul. Pentru prima oar de cnd se aflau mpreun, Jack deschise gura. Imposibil s descrcm vasele pn mine nainte de srbtoare. Dar putem muta vasele, spuse Pitt. Manny se gndi la spusele lui Pitt cteva clipe. Vasele comerciale pot fi scoase din port, da, n-as bga mna-n foc c putem face acelasi lucru cu petrolierul. Ne-ar trebui un remorcher s-l mpingem spre canal. Cu fiecare mil pe care-o punem ntre vase si port cresc sansele de a salva o sut de mii de vieti, spuse Pitt. Si-am cstiga timp s cutm detonatoarele, spuse Moe. Dac nu, mormi Manny sumbru, nseamn c ne sinucidem cu totii. Nevast-ta n-o s mai dea bani pe-nmormntare, spuse Jack cu un rnjet. N-o s mai rmn nimic din tine de-ngropat. Moe i privi plin de ndoial. Suntem prea putini. Cti ingineri constructori navali poti s aduni la repezeal? ntreb Pitt. Din cellalt capt al ncperii, Moe ddu din cap semn c e de acord cu Pitt. Manny a fost inginer sef. Pe cine mai cunosti, Manny? Enrico stie ce-are de fcut n sala motoarelor. La fel si Hector cnd e treaz.

Asta-nseamn trei, spuse Pitt. Pe punte? Cincisprezece, saptesprezece dac-i socotim si pe Moe cu Jack, rspunse Clark. Asta fac douzeci si cu mine douzeci si unu, spuse Manny cu dispret. Cred c va trebui s scoatem singuri vasele din port. Stati asa, interveni Moe. Chiar dac trecem de trupele de securitate care pzesc docurile, tot avem de nfruntat echipajele vaselor. Pitt se ntoarse spre Clark: Dac oamenii ti se ocup de soldatii de pe chei, pot s scap eu de marinari. Voi conduce un grup de lupttori, i rspunse Clark. Da-s tare curios s stiu cum te-ai gndit tu s rezolvi partea ta. E ca si fcut, spuse Pitt cu un zmbet larg. Vasele sunt pustii. ti garantez eu c echipajele vaselor au fost demult evacuate pe tcute ntr-un loc sigur, undeva n afara razei de actiune a exploziei. Sovieticii pot s crute viata oamenilor lor, spuse Moe. Dar nu cred s le pese nici ct negru sub unghie de echipajul strin de pe Amy Bigalow. E-adevrat, dar, pe de alt parte, nici nu pot risca s dea peste ei un marinar cu gur mare si s-i surprind chiar cnd amplaseaz dispozitivul de detonare. Jack se gndi o clip, apoi spuse: Doi si cu doi fac patru. Tipul sta e iute la minte. Manny se uit cu respect la Pitt. Lucrezi la Agentie? Nu, la NUMA. S-o nimereasc un amator, oft Manny. Cred c-a venit vremea s ies la pensie. Cti oameni crezi c pzesc vasele? l ntreb Clark. Manny scoase o batist murdar si-si sufl nasul zgomotos nainte de a rspunde. Vreo doispe pzesc Bigalow, acelasi numr pentru Zaisan si-o mic salup de patrulare e amarat lng petrolier. Probabil c nu sunt mai mult de sase, sapte marinari la bord. Clark msur camera n lung si-n lat ct timp vorbi: Deci asta e. Strngeti-v oamenii. Oamenii mei or s v scape de santinelele de pe chei si v vor apra n timp ce voi operati. Manny, tu si oamenii ti puneti n miscare Amy Bigalow. Moe preia Ozero Zaisan. Salupa e sectorul tu, Jack. Aveti grij s nu dati alarma cnd le furati. Mai avem sase ore pn-n zori. S nu irosim nici un minut. Se opri si se uit la ei. ntrebri? Moe ridic mna: Dup ce iesim n larg, ce se-ntmpl cu noi? Luati salupa cu motor de la bord si-o stergeti ct mai departe si ct de repede puteti, nainte s nceap exploziile. Nimeni nu fcu nici un comentariu. Toti stiau c nu aveau a-si face prea mari sperante. M ofer s merg cu Manny, spuse Pitt. M descurc de minune la crm. Manny se ridic n picioare si-i trase lui Pitt o palm pe spate de-i tie rsuflarea. Pe Dumnezeul meu, Sam, ncepi s-mi placi tot mai mult. Pitt i arunc o privire ngrijorat. S sperm c o s-avem zile s apucm s vedem dac m placi sau nu.

68.
Amy Bigalow era tras la chei, amarat paralel cu un debarcader modern construit de inginerii sovietici. Dicolo de el, la cteva sute de metri peste canalul navigabil din zona portuar, se profila din ntuneric silueta lptoas a lui Ozero Zaisan, tcut si pustiu. Luminile orasului aruncau reflexe pe oglinda ntunecat a apei, n port. Ctiva norisori se lsaser din munti asupra orasului, dar trecur mai departe, spre larg. Masina din frunte, de fabricatie ruseasc, iesi de pe Bulevardul Desemparados urmat de dou camioane mari, militare. Convoiul se deplasa ncet pe chei si se opri la rampa de acces pe vasul Amy Bigalow. Din ghereta santinelei iesi un soldat care se apropie prudent de masina comandantului. Aveti permisiunea de acces n aceast zon? ntreb el. Clark, n uniform de colonel cubanez, i arunc soldatului o privire dispretuitoare. Cheam-l pe ofiterul de gard, i ordon el tios. Si spune domnule cnd te adresezi unui ofiter. Recunoscnd gradele pe care le purta Clark, sub lumina glbuie, aburit, care se reflecta n ap, santinela lu pozitie de drepti si salut. Imediat, domnule. l chem imediat. Soldatul alerg napoi la ghereta sa si puse mana pe un radio-transmittor portabil. Clark se rsuci n scaun nelinistit. Era foarte important, vital, s-i pcleasc, pentru c a uza de fort n cazul sta le era fatal. Dac deschideau focul asupra vaselor, imediat s-ar fi dat alarma n toate garnizoanele din oras. Odat alertati si pusi cu spatele la zid, rusii naveau s ezite si precis ar fi declansat explozia nainte de momentul programat. Pe usa unui depozit din apropiere iesi un cpitan, care se opri s se uite o clip la sirul de masini parcate si, n cele din urm, se ndrept spre locul din dreapta al masinii din frunte si i se adres lui Clark: Cpitan Roberto Herras, spuse el salutndu-l. Cu ce v pot fi de folos, domnule? Colonel Ernesto Perez, i rspunse Clark. Am primit ordin s v nlocuim. Herras pru surprins: Eu am primit ordin s pzesc vasele pn mine la amiaz. Ordinul s-a schimbat, i-o tie Clark. Strngeti-v oamenii si pregtiti-v s v ntoarceti la cazarm. Dac nu v suprati, domnule colonel, as dori s primesc confirmare de la ofiterul ierarhic superior. Iar el va trebui s-l sune pe generalul Melena care e n pat n acest moment. Clark l privi rece, cu ochii ngustati. O scrisoare n care s se spun cum c nu v-ati supus unui ordin n-o s fac o impresie prea bun cnd o s v vin rndul s fiti avansat la gradul de maior. V rog, domnule, nu refuz s ascult ordinele unui superior. Atunci, v sugerez s ascultati de ordinul meu. Da, domnule colonel. Eu... eu nu pun la ndoial ordinul dumneavoastr. Ced. mi adun oamenii. Asa s faceti. Zece minute mai trziu, cpitanul Herras si adunase cei douzeci si patru de soldati din trupele de securitate, i ncolonase si se pregtea de plecare. Cubanezii primiser cu mare plcere vestea nlocuirii lor n post. Toti erau multumiti c aveau s se ntoarc n cazarm pentru o noapte de somn bun. Herras pru s nu

remarce c oamenii colonelului rmneau nevzuti n ntunericul din interiorul camionului din frunte. E toat unitatea dumneavoastr? l ntreb Clark. Da, domnule. Am strigat apelul si sunt toti. Chiar si cei care pzesc cellalt vas? mi pare ru, domnule colonel. Am lsat ctiva de planton la rampa de acces pe vas pn se mprstie oamenii dumneavoastr, ca s fim siguri c nu urc nimeni la bord. O s-i lum cnd trecem pe lng ei cu masina. Foarte bine, domnule cpitan. Al doilea camion e gol. Dati ordin oamenilor dumneavoastr s se urce n el. Puteti lua masina mea pentru dumneavoastr. O s-i transmit aghiotantului meu s-o recupereze mai trziu de la cartierul general. Sunteti foarte amabil, domnule. V multumesc. Clark tinea mna strns pe un automat cu surdin calibrul douzeci si cinci, pe care-l pusese la-ndemn n buzunarul de la pantaloni, ns nu trebui s-l foloseasc. Cubanezii urcau deja n camion, condusi de un sergent. Clark i oferi locul su lui Herras si se-ndrept cu pasi mari spre camionul de la care nu se vedea nici un semn de viat, dar n care se gseau Pitt si marinarii cubanezi. Masinile ntorseser deja si tocmai prseau zona docurilor, cnd, deodat, apru o masin oficial n care se afla un ofiter rus, care se ndrept spre grupul lui Clark si se opri. Rusul se aplec n afar pe fereastra din spate si se uit la Clark ncruntat si bnuitor: Ce se-ntmpl aici? Clark se apropie de masin, o ocoli prin fat si vzu c-n ea nu se aflau dect rusul si soferul lui. Am schimbat garda. Nu stiu nimic despre un astfel de ordin. A fost dat de generalul Velikov, spuse Clark oprindu-se la nici doi metri de portiera din spate. Acum vzu c rusul avea grad de colonel. Vin de la cartierul general n inspectie s vd cum se desfsoar paza. Colonelul deschise portiera dnd s coboare din masin. Trebuie s fie o greseal. Nu-i nici o greseal, spuse Clark. Trnti portiera cu genunchii si-l mpusc pe colonel drept n frunte. Apoi, trase imperturbabil dou gloante n ceafa soferului. Cteva minute mai trziu, bg masina n vitez si o mpinse n apele ntunecate dintre pontoane. Puse mna pe telefonul interior si sun n hala masinilor. Trecu un minut bun pn s rspund Manny. Ce dracu vrei? Verificam, spuse Pitt. Eu am terminat. Cnd esti si tu gata... Ti-a luat cam mult. nainte ca Pitt s aib timp s rspund, n cabina timonei intr Clark. Vorbesti cu Manny? ntreb el. Da. Spune-i s urce imediat. Pitt i transmise lui Manny comanda concis a lui Clark si, pn s nchid, auzi un potop de cuvinte scurte. Nici un minut mai trziu, Manny ddu buzna pe us nvluit ntr-un miros de sudoare si de motorin. Hai, spune repede, i trnti lui Clark. Am o problem. Moe are una si mai grav. Am aflat. Motoarele au fost nchise. Ale tale sunt n stare de functionare?

De ce n-ar fi? Echipajul sovietic de pe Ozero Zaisan a luat toate cheile de pe ventile, spuse Clark grav. Moe sustine c reparatiile ar lua dou sptmni. Jack va trebui s-l remorcheze si s-l scoat n larg cu slepul, spuse Pitt categoric. Manny scuip prin usa deschis a cabinei: N-o s aib niciodat timp s se ntoarc si s trag un petrolier. Doar n-or fi orbi rusii. O s se prind ce facem de cum rsare soarele. Clark ncuviint, semn c ntelesese. Mi-e team c are dreptate. Dac jucria asta are motoare Diesel, pot s-o pornesc n dou ore. Numai c are turbine cu abur. Ct timp ai la dispozitie? Manny se uit n jos la punte, cu mintea pierdut la manevrele complicate pe care le avea de fcut si care i-ar fi luat timp ndelungat. Suntem ntr-un punct mort. Primul lucru pe care l-am fcut a fost s pornim generatorul Diesel de avarie si s dm drumul la injectoarele din cazan pentru a nclzi motorina. Cablurile trebuie curtate de condens, boilerele aprinse si motoarele auxiliare puse-n functiune. E-o treab de patru ore - cu conditia ca totul s mearg strun. Patru ore? ntreb Clark ametit. Asta-nseamn c Amy Bigalow nu poate iesi din port pn mine n zori, spuse Pitt. Aici ne-am blocat. n tonul lui Clark se simtea oboseala. Nu ne-am blocat deloc, spuse Pitt cu hotrre. Dac-am reusi s trecem mcar unul din vase dncolo de intrarea-n port, atunci cred c-am reduce numrul victimelor la o treime. Dar o s murim cu toti, adug Clark. N-avem scpare. n urm cu dou ore credeam c mai avem o sans de cinci la sut de a supravietui. Acum nu mai gndesc asa, cnd vd cum ne-a pregtit btrnul nostru prieten Velikov planul monstruos care se apropie vertiginos de final. S nu uitm de colonelul sovietic care zace pe fundul golfului; de disparitia lui si vor da curnd seama ai lui si probabil c vor trimite un ntreg regiment s-l caute. Mai e si cpitanul de securitate, spuse Manny. O s se trezeasc al naibii de iute cnd o s fie luat la frecat c a plecat din post fr ordin. Afar, se auzi apropiindu-se un zgomot nfundat de motor Diesel, iar vasul care se apropia de ei scoase trei semnale de siren retinute. Pitt se holb pe geamul care ddea spre pasarel: Vine Jack cu salupa. Se ntoarse si privi luminile orasului. i aduceau aminte de o imens caset cu bijuterii. Se gndi la nenumratii copii care se duseser la culcare cu gndul la srbtoarea de a doua zi. Se ntreb cti din ei aveau s se trezeasc. Mai avem o sperant, spuse el n cele din urm. Le explic rapid la ce se gndise, cea mai bun solutie de a reduce ravagiile exploziei si de a salva mare parte a Havanei. Cnd termin, privirea i se mut de la Manny la Clark. Ce ziceti, se poate? Dac se poate? spuse Clark stupefiat. Adic eu si nc trei oameni s tinem pe loc jumtate din armata cubanez timp de trei ore? E sinucidere curat. Manny? Manny se uit la Pitt, ncercnd s disting ceva din fata abia luminat de stlpii de pe ponton. De ce si-ar fi dat viata un american pentru un popor care l-ar fi mpuscat pe loc? Stiu c n-avea s afle rspunsul niciodat aici, n bezna cabinei de timon a lui Amy Bigalow, si se multumi s ridice nepstor din umeri. Ne pierdem vremea, spuse el ntorcndu-se si plecnd spre sala motoarelor.

69.
Limuzina neagr oficial ncetini -si se opri tcut n fata portii principale a cabanei de vntoare a lui Castro, de pe dealurile de la sud-estul orasului. Unul dintre cele dou steaguri prinse de banca din fat era al Uniunii Sovietice, iar cellalt arta c ocupantul masinii era un nalt demnitar militar. Casa de oaspeti de lng gardul propriettii, aflat n afara acesteia, era de fapt cartierul general al elitei grzii personale a lui Castro. Un brbat mbrcat ntr-o uniform croit pe msur, ns fr nici un fel de trese, se apropie calm de masin. Privi atent silueta ofiterului sovietic cu grad mare asezat n obscuritatea de pe bancheta din spate si documentul de identitate care-i era prezentat prin geamul usor lsat. Domnul general-colonel Kolceak. Nu trebuie s v legitimati. l salut cu un gest neconventional. Juan Fernandez, seful grzii personale a lui Fidel. Nu dormi niciodat? Sunt ca o cucuvea, spuse Fernandez. Ce v aduce aici la ora asta imposibil din noapte? O urgent aprut pe neasteptate. Fernandez astept explicatii, dar nu i se ddu nici una. ncepu s se simt stingherit. Stia c numai o situatie critic l-ar fi adus acolo la ora trei si jumtate dimineata pe atasatul militar sovietic. Nu prea stia cum s procedeze de data asta. mi pare ru, domnule, ns Fidel a dat ordin expres s nu fie deranjat de nimeni. R espect dorinta presedintelui Castro. Numai c eu trebuie s stau de vorb cu Raul. Te rog s-i comunici c sunt aici cu o problem de extrem urgent pe care trebuie s i-o aduc la cunostint personal. Fernandez sttu o clip pe gnduri la auzul cererii general-colonelului, dup care ddu afirmativ din cap. Telefonez la caban si-l anunt pe aghiotantul lui c v-ndreptati spre el. Multumesc. Fernandez i fcu semn unei persoane nevzute din interiorul casei de oaspeti si poarta actionat electronic se deschise. Limuzina urc un drum care serpuia printre dealuri si strbtu cam dou mile. Ajunser n fata unei vile construit n stil spaniol care domina un sir de dealuri ntunecate nsufletite ici si colo de luminite ndeprtate. Cizma soferului scrti pe pietrisul de pe alee cnd cobor si nconjur masina pn la usa din dreapta. Nu deschise portiera, ci astept lng ea aproape cinci minute, urmrind n acest timp soldatii care patrulau prin zon. n cele din urm, .iesi pe usa de la intrare seful de personal al lui Raul Castro. Domnule general-colonel, ce plcere neasteptat, spuse el fr pic de entuziasm. V rog, poftiti nuntru. Raul vine imediat. Fr a scoate o vorb, ofiterul sovietic si extrase trupul voluminos din masin si-l urm pe aghiotant trecnd printr-o curte interioar pn n salonul cabanei. si ridic o batist spre fat si forni n ea. Soferul venea si el, tinndu-se la ctiva pasi mai n spate. Aghiotantul lui Castro se ddu la o parte invitndu-i n sala trofeelor: V rog s v simtiti ca acas. Am s cer s fie adus niste cafea. Lsati singuri, cei doi rmaser n picioare si se uitar tcuti, cu spatele spre usa deschis, la o armat de capete de porci mistreti agtati de perete si psri mpiate cocotate peste tot de jur mprejurul camerei.

Raul Castro veni destul de repede, n pijama si halat de mtase. Rmase cu piciorul n aer la jumtatea drumului, cnd oaspetii si se ntoarser spre el si-l privir. Sprncenele i se-mpreunar de surprindere si de curiozitate. Cine naiba sunteti? M numesc Ira Hagen si am un mesaj foarte important din partea presedintelui Statelor Unite. Hagen se opri si art spre sofer, care si scoase chipiul de pe cap, lsnd s i se reverse pe umeri o claie de pr. Permiteti-mi s v-o prezint pe doamna Jessie LeBaron. A trecut prin ncercri din cele mai dure pentru a aduce personal fratelui dumneavoastr rspunsul presedintelui n legtur cu propunerea de pact americano-cubanez. Pret de cteva clipe, linistea din ncpere a fost att de deplin nct Hagen auzi ticitul unui ceas cu lucrtur veche de pe vremea bunicii, asezat pe peretele opus. Privirea ochilor negri ai lui Raul se mut de la Hagen la Jessie, apoi se opri asupra ei: Bine, dar Jessie LeBaron a murit, spuse el cu mirare retinut. Am scpat dup prbusirea dirijabilului si-am supravietuit torturii la care m-a supus generalul Velikov. Vocea ei era calm si autoritar. Avem la noi documentele care atest intentiile lui de a v asasina mpreun cu Fidel mine dimineat, la srbtoarea Zilei nvtmntului. Felul direct n care i se adresase, tonul autoritar, fcur o impresie puternic asupra lui Raul. Ezit, gnditor. Dup care ddu din cap: l trezesc pe Fidel si-l rog s v asculte. Velikov urmrea cum era urcat ntr-un crucior un fiset cu dosare din biroul lui siapoi dus jos cu liftul la subsolul blindat al Ambasadei sovietice. Adjunctul lui, ofiter K.G.B, intr n camera n dezordine, mpinse niste hrtii jos de pe un scaun si se asez. Mare pcat c trebuie s ardem toate astea, spuse el obosit. O cldire nou si cu mult mai mare se va ridica din cenus, spuse Velikov cu un zmbet siret. Ca dar al guvernului cubanez vesnic recunosctor. Sun telefonul si Velikov rspunse iute: Ce este? Se auzi vocea secretarei: Maiorul Borcev doreste s v vorbeasc. F-mi legtura. Domnule general? Da, Borcev, ce problem aveti? Cpitanul nsrcinat cu paza cheiurilor si-a prsit postul mpreun cu oamenii si si s-a ntors la cazarma din afara orasului. Au lsat vasele nepzite? Nu... nu tocmai. Au dezertat sau nu din post? Zice c a fost nlocuit de o trup de securitate sub comanda colonelului Ernesto Perez. N-am dat un asemenea ordin. Stiu, domnule general, pentru c dac ordinul ar fi venit de la dumneavoastr, cu sigurant as fi aflat si eu. Cine e acest Perez si din ce unitate face parte? Oamenii mei au verificat toate dosarele militarilor cubanezi. N-au gsit nici o mentiune despre el. L-am trimis personal pe colonelul Mikoian s inspecteze cum se aplic msurile de securitate n jurul vaselor. Ia legtura cu el si vezi ce dracu se petrece acolo. ncerc s dau de el de o jumtate de or, spuse Borcev. Nu rspunde.

Sun telefonul pe o alt linie si Velikov l ls pe Borcev s astepte: Ce e? trnti el. Juan Fernandez, domnule general. M-am gndit c v intereseaz s stiti c domnul general-colonel Kolceak tocmai a sosit la o ntlnire cu Raul Castro. Tu mai dormi vreodat? L-am verificat personal cnd a intrat pe poart. Aceast nou ntorstur l puse si mai mult pe jar pe Velikov. O expresie de profund nedumerire puse stpnire pe fata lui si expir tot aerul din plmni cu un suierat puternic. Nu dormise dect patru ore n ultimele treizeci si sase si simtea c mintea i este mbcsit. Sunteti la telefon, domnule general? ntreb Fernandez, ngrijorat de linistea care se lsase. Da, da. Ascult-m, Fernandez. Du-te pn la caban si ncearc s afli ce fac Castro si Kolceak. Ascult ce vorbesc si raporteaz-mi peste dou ore. Nu mai astepta ca Fernandez s-i spun c a nteles si trecu imediat pe linia cu Borcev: Domnule maior, strnge un detasament si du-te imediat la docuri. Vei conduce personal operatiunea. Verific cine sunt acest Perez si trupele lui care-au intrat n post si raporteaz-mi imediat ce afli despre ce e vorba. Dup care, Velikov o sun pe secretar. D-mi legtura la cartierul general al general-colonelului Kolceak. Adjunctul lui si ndrept spinarea pe scaun si-l urmri cu mare curiozitate. Nu-l mai vzuse niciodat nervos pe Velikov. S-a-ntmplat ceva? nc nu stiu, mormi Velikov. Brusc, tsni de la cellalt capt al firului vocea general-colonelului Kolceak: Velikov, cum merge treaba la G.R.U si la K.G.B? Velikov rmase nmrmurit cteva clipe, abia apoi si reveni: Unde sunteti? Unde sunt? repet Kolceak. ncerc s clasez documentele si echipamentele de la cartierul meu general, exact ce faceti si dumneavoastr. Unde s fiu? Tocmai mi-a parvenit un raport n care se spune c sunteti la o ntlnire cu Raul Castro la cabana de vntoare. Regret, n-am ajuns nc s fiu n dou locuri deodat, spuse Kolceak imperturbabil. Agentii dumneavoastr se pare c-au nceput s vad fantome. Foarte ciudat. Raportul vine de la o persoan foarte serioas. E cumva pus n pericol operatiunea Rom si Cola? Nu, continu conform planului. Bine. Deci nteleg c operatiunea se desfsoar fr greutti. Da, minti Velikov cu un sentiment de team care devenea certitudine. Totul este sub control.

70.
Remorcherul se chema Pisto, dup denumirea unui fel de mncare specific spaniol preparat din gogosari, ardei iute si rosii nbusite. Numele i se potrivea pentru c era acoperit pe laturi de dungi rosii de rugin, iar metalul cptase o culoare verde-gri. Si totusi, n ciuda strii jalnice a exteriorului su, motorul Diesel de trei mii de cai-putere, care pulsa de viat n mruntaiele lui era bine ntretinut, bine lustruit, strlucind de curtenie ca o sculptur din bronz, bine slefuit. Cu minile ncolcite strns pe timona din lemn de tek, Jack se uita prin geamurile vrstate de umezeal la masa urias care se ridica ameninttoare din bezna noptii. Vasul era la fel de nfricostor si ntunecat ca si celelalte dou cargouri aductoare de moarte, legate la mal. Nu se vedea nici o luminit de navigare care s indice prezenta lui n golf. Numai salupa de patrulare, care i ddea trcoale vasului cu o lungime de trei sute treizeci de metri si o ltime de patruzeci si opt de metri, servea drept avertisment remorcherului, prevenindu-l parc s nu se apropie. Jack aduse remorcherul n linie cu Ozero Baikai si trase ncet ctre lantul ancorei de la pupa. Salupa de patrulare i zri imediat si veni spre ei. Trei brbati aflati pe punte se repezir spre ei si manevrar cu ndemnare, atntind asupra lor o mitralier instalat la prora. Jack sun sala masinilor si ddu ordin s fie oprite motoarele asa, de ochii lumii, pentru c deja valul antrenat de slep n naintarea sa murise acum, lundu-i locul un clipocit lenes. Un tnr locotenent brbos se aplec peste timona salupei si tun printr-un portavoce. Ati intrat n zon interzis. N-aveti ce cuta aici. Plecati. Jack si duse minile cus la gur si strig: Nu mai am curent n generatoare si motorul Diesel a murit. Puteti s m remorcati? Locotenentul cltin din cap exasperat: Suntem vas militar si nu remorcm pe nimeni. Pot urca la bord s-l sun pe seful meu? O s trimit el un remorcher s ne scoat de-aici. Ce are bateria de avarie? S-a uzat. Jack fcu un gest de neputint. N-avem cu ce s-o reparm. Suntem pe lista de asteptare, stii cum e. Cele dou ambarcatiuni erau acum att de aproape una de cealalt nct mai c se atingeau. Locotenentul ls portavocele si-i rspunse cu o voce hrit: Nu pot permite asa ceva. Pi, atunci cred c-o s arunc ancora aici pn mine dimineat, spuse Jack ncptnat. Locotenentul ridic nfuriat minile, semn c cedase: Urc la bord si d-ti telefonul. Jack cobor o scrit aruncat peste bord si sri cam un metru de pe remorcherul su pe salup, ct desprtea cele dou ambarcatiuni. Se uit njur ncet, cu prefcut indiferent, remarcnd atitudinea degajat a celor trei soldati de la mitralier, crmaciul asezat la timon aprinzndu-si calm o tigar, aerul obosit si plictisit de pe fata locotenentului. Singurul care lipsea de pe punte era inginerul care se afla, cu sigurant, jos.

Locotenentul veni spre el: Grbeste-te, suntem n plin operatiune militar. Iart-m, spuse Jack servil, dar nu eu am vrut s se-ntmple asa. nainta spre locotenent de parc ar fi vrut s-i strng mna si trase dintr-un automat cu surdin dou gloante, drept n inima locotenentului. Apoi, l mpusc calm pe crmaci. Trio-ul de la prora muri de trei sgeti trase precis n tint cu arbaleta de oamenii lui Jack. Inginerul nici nu avu timp s simt glontul care-l lovi drept n tmpl. Czu peste motor, nc tinnd n mn o crp si o cheie. Jack si oamenii lui crar corpurile nensufletite jos si apoi deschiser rapid toate supapele de golire si supapele care corespundeau n mare. Se ntoarser pe slepul lor si nu mai aruncar nici o privire spre salupa-patrul care se scufund pn cnd dispru n ntunecimea de sub ap. Nu era lsat nici o schel de coborre de pe vas, asa c aruncar o ancor cu patru gheare peste balustrada puntii. Jack se catr pe punte mpreun cu alti doi oameni de ai si dup care traser sus niste bidoane cu acetilen si o lamp de tiat. Patruzeci si cinci de minute mai trziu, lantul ancorei era tiat si micutul Pisto, asemeni unei furnicute care ncearc s miste din loc un elefant, si lipi tranchetul de la pror, cu cablul, de pupa imens a vasului Ozero Baikai. Centimetru cu centimetru, lanceput aproape imperceptibil, apoi metru cu metru, remorcherul ncepu s miste petrolierul, nghiontindu-l spre mijlocul golfului, departe de rafinrie. Pitt observ miscarea lenes a lui Ozero Baikai printr-un binoclu cu infrarosii. Din fericire, refluxul lucra n folosul lor, mpingnd monstrul departe de inima orasului. Gsise un aparat cu oxigen si masc de gaze de sine-stttor si scotocise toate compartimentele n cutarea dispozitivului de detonare, dar nu gsise absolut nimic. Ajunse la concluzia c probabil era ngropat undeva n azotatul de amoniu, ntr-una din calele centrale. Dup aproape dou ore de cutri, urc pe puntea principal si inhala plin de recunostint briza rcoroas a mrii. Ceasul lui Pitt arta patru si jumtate cnd Pisto si fcu aparitia din nou, revenind n zona docurilor. Se ndrept direct spre vasul cu munitie. Jack se apropie de el pn cnd oamenii lui Moe prinser cablul de remorcare desfsurat de pe troliul urias de la pupa slepului si se grbir s-l prind de bolardurile de la pupa lui Ozero Zaisan. Totul era gata de plecare si Pisto pregtit s trag cnd pe chei sosi huruind un convoi format din patru camioane militare. Pitt se ls rapid pe rampa de coborre si o lu la fug ntr-o curs disperat pe chei. Ocoli o macara de ncrcare si se opri lng parma de la pupa. Dezleg odgonul gros, murdar, de pe baba de chei si-l ls s cad n ap. Nu avea timp s fileze parama. Din camioane sreau brbati narmati pn-n dinti care se grupau n formatie de lupt. Urc n fug rampa de acces la bord si porni troliul electric care o ridica la nivelul puntii, gndindu-se c puteau fi atacati de trupele de pe chei. nsfac telefonul de punte si sun n sala masinilor. Manny, au venit, a fost tot ce-a spus. Am fcut vid si avem destul abur ntr-unul din cazane ca s pot porni vasul. Ai fcut treab bun, prietene. Ai mesterit o or si jumtate. Pi, hai s ne miscm fundul. Pitt se duse la telegraful vasului potrivit indicatoarelor pe Atentiune. Trase tare de crm ca s desprind pupa de la chei si s-o scoat din rndul vaselor aflate n dan. Dup care le transmise celor de jos: Cu vitez mic napoi. Manny l sun din sala masinilor si Pitt simti motoarele ncepnd s duduie sub

picioarele lui. *** Clark si ddu seama ngrozit c micul lui grup era cu mult depsit ca numr si c orice posibilitate de scpare le era tiat. Mai descoperi c nu erau confruntati cu soldati cubanezi obisnuiti ci cu puscasi marini din trupele de elit. n cel mai bun caz, putea s cstige cteva minute - suficient s le dea timp vaselor s plece de la chei. Vr mna ntr-un sac din pnz de prelat care-i atrna de centur si scoase o grenad. Iesi din umbr si arunc grenada, ca pe-o minge, spre ultimul camion din convoi. Explozia se auzi ca un bufnet nfundat, urmat de o pllaie de foc cnd rezervorul de benzin explod. Camionul prea s nfloreasc sub explozie iar oamenii erau aruncati n toate prtile pe chei, ca niste popice incndescente. Alerg printre rusii stupefiati, derutati, dezorganizati, srind peste trupurile rnitilor care scoteau urlete de durere si se tvleau pe chei ncercnd cu disperare s-si sting hainele cuprinse de flcri. Urmtoarele explozii se succedar foarte rapid, iar ecoul le amplific prin tot golful, cci Clark mai arunc trei grenade sub burta celorlalte camioane. Deasupra acoperisurilor depozitelor de pe chei se ridicar noi limbi de foc si nori vrtosi de fum. Puscasii marini si abandonaser nnebuniti masinile, ncercnd s-si salveze viata si s scape de masacru. Ctiva au fost prinsi de foc si ncepur s ard ca niste torte strpungnd ntunericul, forme luminoase care aduceau vag cu o siluet uman. Canonada distrugtoare se contopea cu sunetele de sticl spart, care zbura n toate directiile, de la ferestrele aruncate n aer ale depozitelor. Micul grup al lui Clark format numai din sase lupttori l acoperi deschiznd focul. Putinele focuri de arm trase n directia lor le treceau peste cap. Asteptar pn cnd Clark se amestec n nvlmseal, fr a strni mcar o bnuial n uniforma sa de ofiter cubanez, trgndu-i o serie de njurturi ntr-o rus cursiv si ordonndu-le puscasilor s strng rndurile si s atace pontonul. Gruparea! Gruparea! striga el agitat. Fug. Miscati-v, lua-v-ar dracu nainte s ne scape trdtorii! Se opri brusc cnd ddu nas n nas cu Borcev. Maiorul sovietic rmase cu gura cscat de uimire, dar nainte s aib timp s-o nchid, Clark l nsfac de brat si-i fcu vnt n ap. Norocul a fcut, n deruta general, c nimeni nu a remarcat ce se-ntmplase. Dup mine! url Clark si fugi n sus pe chei, lund-o printre dou depozite. cte unul sau grupuri de patru, cinci puscasi sovietici se luar up el, ba alergnd n zigzag, ba ghemuindu-se pe ponton cu miscri de profesionisti bine antrenati, aprndu-se cu un scut de gloante pe care le trgeau pe msur ce naintau. Preau s fi depsit starea de soc paralizant din primul moment, iar acum erau hotrti s dea o replic inamicului nevzut si s-si ia revansa. N-aveau s afle niciodat c scpau dintr-un cosmar ca s ntre n altul. Nimeni nu punea la ndoial ordinele lui Clark. Cum nu primeau alte ordine de la comandantul lor, subofiterii i imboldeau pe oamenii lor s-l urmeze pe ofiterul n uniform cubanez care conducea atacul. Cnd puscasii se strecurar deja ntre depozite, Clark se arunc la pmnt, ca si cnd fusese rnit. Era semnalul pentru oamenii si s deschid focul. Sovieticii au fost atacati din toate prtile. Multi au fost secerati din picioare. Erau tinte perfecte, siluetele lor profilndu-se pe vlvtaia de care erau cuprinse camioanele, arznd ca un rug n spatele lor. Cei care n-au fost doborti de ploaia gloantelor ucigase au scpat cu foc, la rndul lor. Tcnitul sacadat al gloantelor lovindu-se de peretii din lemn

se amesteca tnguitor n noapte, asurzindu-te, cu urletele celor din ale cror trupuri muscau gloantele, ricosnd cu bucti de carne mai departe. Clark se arunc rostogolindu-se spre adpostul pe care i-l oferea o lad de transport, numai c fu ajuns de un glont care-i intr n coaps si de nc unul care-i trecu prin ambele ncheieturi. Zdrobiti, dar nc luptnd, puscasii marini ncepur s bat n retragere. Fcur o ncercare inutil s fug din zona docurilor pn la zidul din beton care i desprtea de bulevardul principal, spernd c aveau s gseasc scparea acolo, ns doi din oamenii lui Clark i oprir, mproscndu-i cu o ploaie de gloante. Clark zcea n spatele lzii, sngele i se scurgea n valuri din venele deschise si, o dat cu el, si viata lui, iar el stia c nu avea cum s opreasc sfrsitul. Minile i atrnau moi ca niste trunchiuri doborte de copaci; nu-si mai simtea degetele. Deja i se asternea vlul mortii peste ochi cnd, cu o ultim sfortare, se tr aproape de marginea danei si se uit spre port. Ultimul lucru pe care aveau s-l vad ochii lui a fost silueta celor dou cargouri profilndu-se pe luminile de pe cellalt mal. Iesiser din zona docurilor si virau spre intrarea n port.

71.
n timp ce pe ponton se ddea cu furie lupta ntre cele dou tabere, micutul Pisto se asez la remorca lui Ozero Zaisan si ncepu s-l mping n port cu pupa nainte. Cu mare cazn, si nfund singura elice n apa murdar de uleiuri si motorin, strnind o fierbere de spum uleioas. Vasul de douzeci de mii de tone se puse n miscare, iar forma sa masiv era nsufletit de flcri portocalii, cnd alunec spre larg. Dup ce Jack o scoase din zona docurilor, se rsuci la o sut optzeci de grade, nvrtindu-se n jurul vasului cu munitie pn ce reusi s-i orienteze prora cu fata spre intrarea n port. Apoi, cablul de remorc fu desfcut si rulat la loc pe vinclu. La timona lui Amy Bigalow, Pitt tinea strns crma, spernd din toat inima c totul va merge bine. Era att de ncordat nct abia ndrznea s respire. Parma legat strns la prora se ntinse si parai sub povara vasului din spate si refuz, opunnd rezistent, s cedeze. Asemeni unui caine care se mpotriveste lesei, Amy Bigalow se ncorda usor de prora, sporind si mai mult tensiunea. Parma nu ced, numai c bolardul fu smuls, cu un trosnet puternic de lemn sfrmat, din suportul n care era montat pe chei. Vasul se cutremur din tot corpul si, treptat, ncepu s o ia cu spatele spre port. Pitt trase de crm si prora se rsuci ncet, pn ajunse perpendicular pe linia docurilor care rmneau n urm. Vibratiile motorului se domolir pn disprur complet si, curnd, ei toti alunecau usor pe ape cu pupa nainte, o coloan subtire de fum ridicndu-se pe cos. ntreaga suprafat a apei prea s ard cu vlvtaie, iar limbile de foc ale camioanelor aprinse aruncau o lumin nefireasc, nepmntean, care sclipea n cabina timonei. Toti, cu exceptia lui Manny, urcar, din sala motoarelor, tinndu-se la prora. Acum c avea destul loc pentru manevrarea vasului, Pitt rsuci energic crma la tribord si transmise prin telegraful interior ncet nainte. Manny i rspunse si Amy Bigalow se-ntoarse si porni s se trasc nainte. Stelele ncepur s-si piard din strlucire nspre rsrit, iar carena nedeslusit a lui Ozero Zaisan prindea contur lng ei, lateral. Pitt ddu comanda Stop ct slepul veni spre el, ocolindu-I pn sub prora. Oamenii de pe Pisto aruncar n sus o parm de remorcare usoar, legat de un sir ntreg de odgoane mai groase. Pitt i privi de pe punte cum le

innodau la bord. A fost ridicat apoi cablul gros de remorcare, legat de vinciul frontal si asigurat. Aceeasi operatie se repet la pupa, numai c locul cablului de remorcare a fost luat de cablul ancorei de amarare de pe vasul Ozero Zaisan, acum neputincios si n deriv. Dup ce a fost trecut peste vinci, prtile de prisos au fost tiate. Acum cargoul era prins din dou prti ca-ntr-o zbal, iar cele trei vase erau priponite ntre ele, cu Amy Bigalow la mijloc. Jack, trase sirena de pe Pisto si imediat remorcherul se misc ncet nainte, ntinznd usor cablul, urmrit de Pitt care sttea pe punte si privea n spate, spre el. Cnd unul dintre oamenii lui anunt c, la pupa, cablul de remorcare era ntins complet, Pitt trase la rndul lui sirena si trecu indicatoarele telegrafului pe nainte. Ultima parte a planului conceput de Pitt fusese ndeplinit. Petrolierul rmsese n urm, plutind aproape de rezervoarele de depozitare a petrolului de pe malul cellalt, dar la o mil deprtare de centrul aglomerat al orasului. Cele dou vase si ncrctura lor aductoare de moarte si croiau drum, umr la umr, spre larg, micutul remorcher si Amy Bigalow unindu-si fortele pentru a mri viteza convoiului marin. Lsau n spatele lor coloana imens de fum si de foc care se-ncolcea spre cerul albastru al diminetii. Clark le oferise sansa s cstige destul timp, ns, pentru asta, pltise cu viata. Pitt nu se uit napoi. Ochii lui erau atrasi ca de-un magnet de lumina de semnalizare a farului care se ridica deasupra zidurilor cenusii ale castelului Morro, fortreata sumbr care strjuia intrarea n portul Havana. Era la numai trei mile de ei, lui Pitt i se prea ns c aveau de strbtut treizeci. Zarurile fuseser aruncate. Manny spori puterea celuilalt motor si zbaturile duble btur apa. Amy Bigalow ncepuse s ia vitez. Dou noduri si-apoi trei. Din trei, patru, se opintea pe canalul strjuit de far ca un Clydesdale (ras viguroas de cal de ham din Scotia) la o ntrecere. Doar patruzeci de minute i mai desprteau de zona n care aveau s fie n sigurant. Numai c semnalul de alarm fusese tras si grozvia abia acum ncepea. *** Maiorul Borcev se strecura printre tciunii aprinsi care zburau n jurul lui si sfriau n contact cu apa. Plutind printre resturi sfrtecate auzea tcnitul pustilor automate si vedea limbile de foc care tsneau spre cer. Apa murdar dintre dane era cldut si duhnea a peste mort si a motorin. si duse mna la gur; vrs gura de ap puturoas pe care o nghitise cnd l mpinsese n ap ciudatul colonel cubanez. not, lui i se pru cale de-o mil, pn ddu de-o scar pe care o urc si ajunse pe un ponton prsit. Scuip s scape de gustul gretos si alerg cu pas mrunt spre convoiul n flcri. Trupuri nnegrite ardeau mocnit, mprstiate peste tot pe chei. Tirul se oprise dup ce putinii supravietuitori din grupul lui Clark fugiser pe o salup. Borcev psi cu atentie printre rmsitele acestui mcel. n afar de doi rniti care se refugiaser n spatele unui electrocar, restul erau morti. ntregul lui detasament fusese curtat. Nebun de furie, Borcev si croia drum printre cadavre, cercettor, pn cnd ddu de corpul lui Clark. l rsuci pe spate si privi n ochii lipsiti de viat. Cine esti? ntreb el, fr nici o noim. Pentru cine lucrezi? Rspunsurile muriser odat cu Clark. Borcev l prinse de centur si tari corpul nensufletit spre marginea danei. Apoi! l mpinse cu piciorul n ap.

S vezi si tu cum e! strig el, scos din minti. Pret de zece minute, Borcev se agit de colo-colo printre victimele masacrului pn si regsi stpnirea de-sine. n cele din urm, si ddu seama c trebuia s-i raporteze lui Velikov. Unicul radio-transmittor pe care-l avea se topise o dat cu camionul din frunte, deci o rupse disperat la fug pe marginea apei, n cutarea unui telefon. Gsi un semn de telefon pe o cldire, care prea c serveste drept loc de recreere pentru docheri. Se repezi cu umrul n us si o deschise la perete. Pipi peretele, gsi comutatorul si aprinse lumina. ncperea era mobilat cu canapele vechi, ptate. Erau acolo jocuri de sah si de domino, chiar si-un frigider. De pe pereti l priveau fix afise cu chipul lui Castro, Che Guevara fumand arogant un trabuc si portretul unui Lenin cam posac. Borcev intr ntr-un birou care prea a fi al sefului si nsfac telefonul de pe birou. Form numrul de cteva ori, fr s obtin legtura. n sfrsit, rspunse centralista si Borcev njur ineficienta si lentoarea sistemului de telefonie cubanez. Norii care se adunaser deasupra dealurilor rsritene ale orasului ncepur s capete reflexe rosiatice, iar pe chei se strnseser masinile pompierilor, cu sirenele n functiune, cnd el reusi, n sfrsit, s capete legtura cu Ambasada sovietic. *** Cpitanul Manuel Pinon sttea pe latura dinspre punte a fregatei de patrulare pe care o comanda, o ambarcatiune Riga, de constructie ruseasc, si ncerca s-si potriveasc binoclul. Fusese trezit din somn de secundul lui, imediat dup ce izbucniser lupta si mcelul din partea comercial a docurilor. Din punctul unde se afla, nu vedea mare lucru prin binoclu pentru c vasul su era amarat ntr-un loc din care vederea era acoperit de niste constructii. N-ar trebui s mergem s vedem despre ce e vorba? l ntreb secundul. Politia si pompierii se descurc singuri, rspunse Pinon. Par a fi focuri de arm. Cine stie, o fi luat foc un depozit care a aprins munitie. Mai bine s nu ne apropiem de vasele de lupt. i ntinse binoclul secundului. Tu urmreste ce se-ntmpl. Eu m duc napoi la culcare. Pinon era pe punctul de a se ntoarce n cabina lui, cnd secundul veni n fug spre el pe culoar. Domnule, ar fi mai bine s v ntoarceti pe punte. Dou vase ncearc s ias din port. Fr permisiune? Da, domnule. Poate c merg s amareze n alt loc. Secundul cltin din cap. Se-ndreapt direct spre cursul navigabil principal. Pinon scoase un oftat. Mi-e scris s nu pot dormi n noaptea asta. Asa vrea Dumnezeu. Secundul rnji batjocoritor: Un bun comunist nu crede n existenta lui Dumnezeu. Spune-i asta btrnei mele mame. Pinon ajunse iar pe puntea principal, csc si privi atent ncercnd s vad ceva prin abureala lptoas a zorilor. Dou vase remorcate mai aveau putin si intrau n Canalul Entrada care avea iesire spre larg. Ce dracu... Pinon si regla binoclul. Nici un pavilion, nici o lumin de navigatie, nici un semnal de avertisment pe punte...

Si nici nu rspund la semnalele noastre radio prin care le cerem s-si precizeze intentiile. Au aerul c vor s-o stearg. Ticlosi contrarevolutionari care ncearc s ajung n Statele Unite, mri Pinon. Pi, da, asta trebuie s fie. Altceva nu poate fi. S dau ordin s ridice ancora si s pornim n larg? Da, imediat. O s-i ocolim pn ajungem sub bordaj si le tiem calea. Nu terminase nc ce avea de spus c secundul si pusese mana pe siren care ddea semnalul echipajului de a-si ocupa locurile pentru a porni n actiune. Zece minute mai trziu, vasul de treizeci de ani, retras din circulatie de Marina sovietic dup ce fusese nlocuit cu altul mai nou, de fapt alt tip de fregat, se puse n miscare tind apa cu babordul. Tunurile sale de patru toli se rotir tntind orizontal spre vasele cufundate n ntuneric, spectrale, care se apropiau. Pitt privi uimit semnalul luminos care licrea intermitent de pe fregat. O clip a fost tentat s deschid aparatul radio, dar czuser de acord, de la bun nceput, ca vasele lor, naintnd n convoi s pstreze tcerea n cazul n care autorittile portuare alertate sau un alt post de paz ar fi intrat pe frecventa lor. Pitt uitase codul Morse, dar reusi s descifreze mesajul opriti-v imediat si identificati-v. si tinea privirea atintit asupra lui Pisto stiind c, dac s-ar fi pus problema s se salveze, prima miscare ar fi venit de la Jack. Pitt sun jos, n sala motoarelor, s-l previn pe Manny asupra aparitiei fregatei care ncerca s le blocheze calea, ns indicatoarele de bronz ale telegrafului de bord rmseser fixate pe nainte. Erau att de aproape acum nct, n briza care btea dinspre coast, putea distinge cu claritate nsemnele navale cubaneze. Lampa de semnalizare plpi din nou, se aprinse si se stinse, de data asta transmitnd mesajul: Opriti-v imediat, altfel deschidem focul. La pupa lui Pisto se ivir doi oameni care ncepur s desfsoare frenetic cablul. n acelasi timp, remorcherul se opri, vir scurt spre tribord si rmase asa. Apoi Jack apru de la timon si se adres celor de pe fregat vorbind printr-o portavoce. La o parte, tmpitilor. Nu vedeti c am vase remorcate? Pinon trecu peste insult. Nici nu se astepta la altceva de la cpitanul de remorcher. Nu aveti autorizatie. Trimit niste oameni la bord. S m ia dracu dac las vreun neisprvit de marinar s pun piciorul pe vasul meu. Pi, dac nu ne lasi, o s mori, i rspunse Pinon bine dispus. Acum nu mai era la fel de sigur c era o ncercare de fug n mas a unor disidenti, dar, oricum, miscrile ciudate ale remorcherului si faptul c vasele nu aveau lumini cereau neaprat clarificarea situatiei. Se aplec peste balustrada puntii si ordon echipajului s fileze cuterul cu motor ai fregatei. Cnd se ntoarse spre convoiul necunoscut nghet de spaim. Prea trziu. Nu vzuse n bezna care-i nconjura c unul din vasele din spatele remorcherului avea motoarele pornite. Se ndrepta tint spre fregat cu o vitez de opt noduri. l privi buimcit cteva secunde bune nainte s priceap despre ce e vorba. nainte! url el. Foc! Ordinul lui fu urmat de o canonad asurzitoare de obuze trase spre vasul care se apropia; sfsiar suprastructura si bordajul lui Amy Bigalow, care a fost cuprins de flcri, urmat, de o explozie de aschii de otel, zburnd n toate prtile. Partea dinspre port a timonei pru s se topeasc, de parc intrase ntr-o masin de mcinat gunoiul. Sticl si resturi de coc zburau ca alicele trase dintr-o arm. Pitt nu se lsa si nainta cu minile nclestate pe timon cu o hotrre care friza ncptnarea oarb. Era norocos c scpase doar cu cteva rni usoare si o coaps nvinetit.

Cea de-a doua salv smulse sala hrtilor si despic catargul n dou. Vrful su se prvli pe-o parte si a mai fost trt nc o sut de metri nainte de-a se desprinde complet de cabluri si a pluti liber. Cosul a fost zdrobit, fcut praf si pulbere, iar un obuz nimeri n compartimentul n care era nchis ancora de la tribord, smulgnd bucti de ochiuri de lant ruginit de la contactul cu sarea, care zburar ca srapneml, nnegurnd totul. A treia salv nu avea s mai vin. Pinon sttea nemiscat, cu minile nclestate de balustrada de pe punte. Privea n sus spre prova lui Amy Bigalow care se ridica ameninttoare deasupra fregatei, cu o fat alb ca ceara si ochii bolnavi de certitudinea c vasul lui avea s piar. Zbaturile fregatei bteau disperat apa, ns nu aveau cum s-o mping din calea lui Amy Bigalow la timp. Nu era nici o ndoial c Amy Bigalow si va gresi tinta sau c Pitt avea s-si schimbe intentiile. Cstiga teren si tia din distanta care-l desprtea de burta fregatei. Marinarii aflati pe punte, care vedeau apropiindu-se dezastrul, se holbau muti de neputint si spaim pn s reactioneze n sfrsit si s se arunce peste bord. Amy Bigalow intr n plin cu toat forta celor optsprezece metri nltime ai ei, strpunse fregata chiar n spate, unde se -aflau tunurile, sfsiind carena blndat pe care o ptrunse cam sase metri. Poate c vasul lui Pinon ar fi supravietuit ciocnirii si ar fi reusit s ajung la trm nainte de a fi nghitit de ape, dar, cu un scrsnet ngrozitor de otel mcinat, prora lui Amy Bigalow se ridic deasupra rnii care se csca n corpul fregatei pn cnd i se vzu chila. Rmase asa agtat n aer cteva clipe, iar apoi se prvli peste fregat pe care o zdrobi n dou, trnd resturile pupei adnc, sub suprafata apei. Pe loc, marea nvli n pupa amputat, ducnd cu ea acoperisuri si pereti ndoiti si inundand compartimentele expuse. Cnd talazurile invadar carena osndit s piar a fregatei, aceasta se ls rapid pe pupa. Agonia sa nu tinu mult. Ozero Zaisan ajunsese, remorcat cum era, la locul prpdului, si fregata dispruse, lsnd la suprafat ctiva marinari care se zbteau neputinciosi n ap.

72.
Ai intrat ntr-o capcan? Vocea lui Velikov se auzea la telefon seac si dur. Borcev nu se simtea n largul lui. i venea greu s recunoasc c era unul dintre cei trei supravietuitori, c alti treizeci si sapte de oameni muriser iar el scpase fr o zgrietur. Forte necunoscute formate din cel putin dou sute de cubanezi au deschis focul asupra noastr cu echipament greu, nainte s coborm din camioane. Esti sigur c erau cubanezi? Cine altcineva ar fi putut organiza si duce la bun sfrsit un asemenea plan? Ofiterul care-i conducea era mbrcat n uniforma armatei cubaneze. Perez? Nu stiu. Ne ia timp s-l identificm. Poate c a fost o greseal; poate c beretele verzi au deschis focul de panic. Erau departe de-a fii prosti. nc mai pot s recunosc trupe de lupt bine antrenate. Stiau c venim si ne-au ntins o curs pregtit dinainte. Fata lui Velikov si pierdu culoarea, apoi, brusc, se nrosi. Atacul asupra insulei Cayo Santa Maria se petrecuse sub ochii lui. Abia dac putea s-si tin n fru furia. Care era obiectivul lor? O actiune care trebuia s ne mpiedice s punem din nou mana pe vase.

Rspunsul lui Borcev l lu pe Velikov prin surprindere. Avea senzatia c prin vene i curgea gheat. ntrebrile se succedar sacadat: Au pus mana pe vasele pentru operatiunea Rom si Cola? Sunt amarate la chei? Nu, o salup a remorcat Ozero Zaisan. Amy Bigalow si-a pornit motoarele si-a plecat singur. Le-am pierdut din vedere dup ce au trecut de promontoriu. Ceva mai trziu am auzit niste zgomote care preau a fi salve de tun, venind dinspre intrarea n canal. Si Velikov auzise bubuitul tunurilor. Se uita la peretele gol din fata sa si nu-i venea s cread. ncerca sa si-i imagineze pe cei care i dduser peste cap planurile att de atent elaborate. Refuza s accepte ideea c unitti de securitate loiale lui Castro aflaser de operatiune si c erau capabile s fac asa ceva. Numai bratul lung al americanilor, cu a lor Agentie Central de Informatii, ar fi putut distruge Cayo Santa Maria si zdrnici planul lui de a pune capt regimului Castro. O singur persoan putea fi rspunztoare pentru scurgerea de informatii. Dirk Pitt. O expresie de ncordare se asternu pe fata lui Velikov. Apele se limpezeau. Stia ce avea de fcut n putinul timp care-i mai rmsese la dispozitie. Vasele mai sunt nc n port? l ntreb el pe Borcev. Dac ncearc s scape n larg, cred c-ar putea fi undeva n Canalul Entrada. Gseste-l pe amiralul Cekoldin si spune-i c vreau s opreasc vasele si s le aduc napoi n portul interior. Credeam c toate vasele cu pavilion sovietic au plecat n larg. Amiralul si vasul lui amiral nu trebuie s plece dect la opt dimineata. S nu dai telefon. Transmite personal cererea mea si insist asupra caracterului su urgent. nainte ca Borcev s aib timp s rspund, Velikov trntise telefonul si se ndrepta grbit spre intrarea principal a Ambasadei, nelund n seam agitatia personalului care se pregtea de evacuare. Alerg afar pn la limuzina ambasadei, se trnti pe locul soferului care astepta, n picioare, s-l duc pe ambasadorul sovietic ntr-un loc ferit, sigur. nvrti cheia n contact si o puse n miscare exact n momentul n care pornise motorul. Cauciucurile din spate se nvrtir cu un scrsnet furios, iar masina tsni pe poarta ambasadei, iesind n strad. Dou blocuri mai ncolo, Velikov a fost oprit. Un convoi militar formase un baraj, blocndu-i calea. De-a curmezisul bulevardului se asezaser dou masini blindate si o companie de soldati cubanezi. Se apropie de masin un ofiter care lumin cu o lantern interiorul ei. Pot s vd actele dumneavoastr, v rog? Sunt generalul Piotr Velikov, atasat militar pe lng Ambasada sovietic. M grbesc s ajung la cartierul general al general-colonelului Kolceak. D-te la o parte si f-mi loc s trec. Ofiterul studie fata lui Velikov cteva secunde, ca spre a se convinge. nchise lanterna si le fcu semn la doi oameni de-ai si s urce pe bancheta din spate. Apoi, veni si el prin fat, ocolind masina si se asez pe scaunul de lng sofer. V asteptam, domnule general, spuse el pe un ton rece dar politicos. V rog s faceti ce v spun. Virati la stnga la urmtoarea intersectie. Pitt sttea cu picioarele usor deprtate, cu ambele mini strnse nclestat pe timon si se uita cum trece pe lng ei, cu o lentoare ngrozitoare, turnul farului de la intrarea n port. si concentrase ntreaga minte, corpul si fiecare nerv, s duc vasul ct mai departe

de orasul aglomerat, asta nainte ca azotatul de amoniu s fie detonat. Oglinda apei devenise, din verde-cenusiu, verde de smarald, iar vasul ncepuse s se clatine usor brzdnd valurile care veneau spre mal. Amy Bigalow lua ap prin carcasa ei blndat, care fusese despicat la prora, dar rspundea nc la comenzile date de la crm si se tinea pe cursul pe care i-l imprima, din spate, remorcherul. Pe Pitt l durea tot corpul de epuizare. Se forta s mearg nainte cu toat puterea sa de voint. Sngele care-i cursese din rnile fcute de focul tras de pe fregat se coagulase si se transformase n dre ntrite care-i acopereau fata. Uit de sudoare si de hainele care i se lipeau de corp. nchise ochii si-si dori s fie n acest moment n apartamentul lui din hangar cu un gin Bombay dinaintea sa, sub aburul binefctor al unui dus cald. Doamne, ce obosit era. O rafal neasteptat de vnt ddu buzna prin ochiurile de geam spart ale cabinei si el deschise din nou ochii. Studie coasta n dreapta si-n stnga. Tunurile amplasate n locuri ascunse rmneau tcute si nu se iviser nc semne de avioane sau vase de patrulare. n ciuda luptei pe care o dduser cu fregata Marinei, nc nu se dduse alarma. Confuzia care domnea printre trupele de securitate cubaneze si circulatia proast a informatiei lucrau n favoarea lor. Orasul nc adormit rmsese n spate, de parc se tinea n urma pupei vasului. Soarele era sus pe cer, iar convoiul era descoperit, putnd fi vzut din orice parte de pe coast. Numai cteva minute, numai cteva minute, si repeta el n gnd, la nesfrsit. Lui Velikov i se ordon s opreasc ntr-un colt linistit lng Piata Catedralei, din partea veche a orasului Havana. A fost condus ntr-o cldire drpnat cu ochiuri de geam spart, acoperite de praf, pe lng niste vitrine sub care se aflau afise decolorate cu stele de cinema din anii 40, care-i urmrir cu privirea pn cnd se asezar la barul dinuntru. Odinioar un local celebru, care forfotea de lume, patronat de celebritti chivernisite din America, barul Sloppy Joe era acum o jalnic barac pentru muncitori, demult pierdut n uitare; poate doar ctiva btrni s-si mai fi adus aminte de el. Patru persoane stteau de partea cealalt a barului delsat, care si pierduse de mult strlucirea. nuntru era ntuneric si mirosea a dezinfectant si a putrefactie. Velikov nu-si recunoscu gazdele pn ce nu ajunse n mijlocul ncperii, pe podeaua nemturt. Atunci se opri brusc, uitndu-se la ei fr s-si cread ochilor si simti cum l cuprinde ameteala. Jessie LeBaron sttea ntre un necunoscut rotofei si Raul Castro. Cel de-al patrulea personaj l privea la rndul lui ameninttor. Bun dimineata, domnule general, spuse Fidel Castro. M bucur c-ati putut veni.

73.
Urechea lui Pitt prinse zumzetul unui avion. Ddu pentru o clip drumul timonei si iesi n us, pe punte. Se apropiau dinspre nord, de-a lungul coastei, dou elicoptere militare. Privirea i alunec spre intrarea n port. Un vas de rzboi cenusiu venea cu toat viteza pe canal n sus, hotrt s atace, strnind n urma sa un val urias. De data asta era un distrugtor sovietic, subtire ct un creion, cu tunurile atintite asupra vaselor aductoare de moarte, acum lipsite de aprare si care de-abia se mai tarau. Se pornise vntoarea din care nimeni nu avea s ias nvingtor, Jack iesi pe coverta remorcherului si se uit n sus la puntea spart, sfrmat, a lui Amy Bigalow. Tot se minuna c timonierul era nc n viat si o

mai manevra. Ridic mna la ureche si-l astepta pe cellalt s-i fac semn c ntelesese. Urmri un marinar care alerga spre pupa cargoului si-i fcu acelasi semn lui Moe, care se afla la bordul lui Ozero Zaisan. Apoi reveni n cabin si fcu un apel radio. Aici Pisto. M auzi? Terminat. Clar si tare, i rspunse Pitt. Receptia, adug Moe. E vremea s blocati timona si s prsiti corabia, spuse Jack. Cltorie sprncenat, rse Moe cu zgomot la s lsm hrdaiele astea mputite s mai mearg si singure. Noi lsm motoarele la vitez maxim, spuse Pitt. Tu ce faci cu Pisto? l mai conduc cteva minute, s fiu sigur c vasele nu vireaz napoi spre trm, i rspunse Jack. Ai grij, nu sta prea mult. Bietii lui Castro ne-au luat urma. i vd, spuse Jack. Succes. Terminat. Pitt bloc timona n pozitia nainte si-l chem pe Manny., Durul inginer sef nu avu nevoie s i se spun de dou ori. Trei-minute mai trziu, Manny si oamenii lui dduser motoarele la maximum si alergau spre barca de salvare. Se suir n ea si ncepur s-o coboare, cnd Pitt sri peste balustrad si se ls lng ei. Ct pe ce s te uitm aici, i strig Manny. Am luat legtura cu distrugtorul si i-am avertizat s nu se apropie c altfel arunc n aer vasul cu munitie. nainte ca Manny s-i poat rspunde se auzi un bubuit ca de tunet. Cteva secunde mai trziu, czu n mare un obuz la cincizeci de metri n fata lui Pisto. N-au nghitit povestea asta, mri Manny. Porni motorul brcii si potrivi, din crm, barca n paralel cu vasul, cnd atinser suprafata apei. Tiar apoi legturile si fur aruncati n valuri iar brcuta aproape se scufund. Amy Bigalow trecu pe lng ei n ultima sa cltorie, abandonat si sortit distrugerii. Manny se ntoarse si vzu cum Moe si oamenii lui lsau la ap barca de pe Ozero Zaisan. Se prvli n apa prins de un val care-o izbi de peretele de otel al vasului cu o asemenea fort nct niturile au fost smulse de la tribord, cala invadat de ap si motorul necat. Trebuie s-i ajungem, spuse Pitt. Asa e, fu Manny de acord. nainte s aib timp s se apropie, Jack vzuse cum stteau lucrurile si le strig prin portavoce: Lsati-i acolo. i iau eu dup ce prsesc remorca. Aveti grij de voi si luati-o spre mal. Pitt se asez pe scaunul pilotului, nlocuind un marinar care-si zdrobise degetele cnd dduse drumul brcii prin gruie. ndrept salupa spre cldirile nalte care se nsirau pe malul dinspre Malecon si nfund crma n lcasul su. Manny se uita n urm, la remorcher si la barca care aluneca, purtndu-i n deriv pe Moe si oamenii lui. Fata i se ntunec cnd distrugtorul, lansand un nou foc, strni dou valuri imense care se abtur asupra lui Pisto. Apa se prvli asupra remorcherului, dar el se scutur de puhoi si-si urm drumul despicnd apele. Moe si ntoarse privirile cu un sentiment de groaz pe care nu dorea s-l arate. Stia c n-avea s-si mai vad niciodat prietenii n viat. n acest timp, Pitt msura distanta tot mai mare care separa vasele, ncercnd s fug, de mal. Erau nc prea aproape de trm si o explozie ar fii devastat mare parte din Havana. Presedintele Antonov a fost de acord cu planul dumitale de a m asasina? ntreb Fidel Castro.

Velikov era n picioare cu bratele ncrucisate. Nu i se oferise nici un scaun. i ntoarse privirea lui Castro cu dispret rece. Sunt ofiter superior al Uniunii Sovietice. Cer s fiu tratat corespunztor gradului meu. Ochii negri ai lui Raul Castro sclipir de mnie. Suntem n Cuba. Aici nu ceri nimic. Nu esti altceva dect o lichea K.G.B. Destul, Raul, gata, l tempera Fidel. Se uit la Velikov. Nu te juca cu noi, domnule general. Am studiat documentele dumitale. Nu mai e nici un secret ce-nseamn Rom si Cola. Velikov si desfcu larg bratele. Stiu totul despre operatiune. E nc o ncercare dusmnoas din partea CIA de-a submina prietenia dintre Cuba si Uniunea Sovietic. Dac e asa, de ce nu m-ai prevenit? Nu era timp. Da, ti-ai gsit timp s-ti evacuezi conationalii rusi, trnti Raul. De ce fugeai si unde, la ora asta a diminetii? Pe fata lui Velikov trecu o umbr de arogant: Nici nu m obosesc s v rspund la ntrebri. Cred c nu e nevoie s v aduc aminte c am imunitate diplomatic. N-aveti nici un drept s m supuneti la un interogatoriu. Cum intentionezi s detonezi explozibilul? ntreb calm Fidel. Velikov nu scoase un cuvnt. Colturile gurii i se ridicar ntr-un zmbet la auzul bubuitului ndeprtat de tunuri. Fidel si Raul schimbar priviri ntre ei, dar nu spuser nimic. Jessie simti cum o trec fiori vznd cum creste tensiunea n interiorul barului. O clip si dori din tot sufletul s fie brbat si s-l bat pe general pn avea s scoat adevrul de la el. Deodat i se fcu ru si-o cuprinse dorinta s strige, simtind dureros cum se scurge timpul pretios. V rog s le spuneti ce stiti, l implor ea. Nu puteti sta aici asteptnd ca niii de copii s moar pentru o cauz politic lipsit de sens. Velikov nu o contrazise. Rmase ns neclintit. Tare mi-ar plcea s-i trag o mam de btaie, spuse Hagen. N-are rost s v mnjiti minile, domnule Hagen, spuse Fidel. Am experti care se pricep la anchete si care de-abia-l asteapt afar. N-ai s-ndrznesti, trnti Velikov. Gsesc c e de datoria mea s te previn c dac nu opresti explozia vei fi torturt. Nu simple injectii cum sunt tratati detinutii politici de la spitalele voastre de psihiatrie din Rusia, ci tortur pe care nu vreau s-o descriu si care nu se va mai sfrsii, zi si noapte. Medicii nostri exceptionali te vor tine-n viat. Nici un cosmar nu-ti poate descrie ce-ai s ptimesti, generale. Ai s strigi pn n-o s mai ai putere s-o faci. Si dup ce-o s fii redus la starea de legum vested - n-ai s mai vezi, n-ai s mai poti vorbi sau auzi - o s te ducem undeva unde nimerii nu va ncerca s ajute un biet cersetor infirm care trieste n mizerie. Nimnui nu-i va fi mil de tine. Vei deveni ceea ce voi, rusii, numiti o persoan fr identitate. Carapacea n care se ascunsese Velikov se fisur, .ns doar o idee. ti pierzi vremea. Esti un om mort. Si eu sunt un om mort. Nici unul nu mai avem scpare. Aici gresesti. Vasele care transport munitia si azotatul de amoniu au fost scoase din port de cei pe care-i acuzi. Chiar n acest moment, agentii CIA le conduc n larg, acolo unde explozibilul nu va omor dect pestii. Velikov profit rapid de micul, lui avantaj. Nu, senor presidente, nu, gresesti. Bubuitul de tun pe care l-ai auzit cu cteva

minute mai-nainte venea de pe un Vas sovietic care ncearc s opreasc vasele si s le aduc napoi n port. Poate c-o s explodeze naintea discursului srbtoresc, dar nc o s-si ating tinta. Minti, spuse Fidel stingher. Gata, s-a ncheiat cu domnia ta de mare printe al revolutiei, spuse.Velikov cu voce de vulpoi btrn care ntinde momeala. mi dau bucuros viata pentru Mama Rusie. Tu esti gata s-ti sacrifici viata pentru Cuba? Poate cnd erai tnr, dar acum, cnd i ai pe altii care s fac treaba murdar n locul tu si cnd te-ai molesit? Duci o viat bun si nai de gnd s-o lasi s-ti scape. Dar, gata, s-a terminat. Mine n-o sa fii altceva dect un alt portret agtat pe un perete si locul tu o s fie luat de un alt presedinte. Unul care e cu-adevrat loial Kremlin-ului. Velikov fcu ctiva pasi napoi si scoase o mic caset din buzunar. Hagen o recunoscu imediat: Un transmittor electronic. Poate transmite de-aici semnalul care detoneaz explozibilul. Offf, Doamne Dumnezeule! strig Jessie disperat. Doamne, e-n stare s-o fac, chiar o s-o fac. Nu te mai osteni s-ti chemi gorilele, spuse Velikov. N-o s aib timp s reactioneze. Fidel l fixa cu o privire rece, tioas. Adu-ti aminte ce ti-am spus. Velikov i ntoarse privirea dispretuitor: Chiar m vezi pe mine urlnd sub tortur ntr-una din nchisorile tale mputite? D-mi transmittorul si te las s prsesti Cuba fr s-ti fac nici un ru. Si s m-ntorc la Moscova ca un personaj demn de mil? De tine depinde, spuse Fidel cu o expresie amestecat de furie si team. Stii ce te asteapt dac declansezi explozia si apuci s rmi n viat. Sunt prea mici sansele, rse Velikov n btaie de joc. Cldirea asta e la nici cinci sute de metri de canalul portului. N-o s mai rmn nimic din noi. Fcu o pauz, iar expresia de pe fata sa era aceea a unui gargui. Apoi rosti: Adio, senor presidente. Ticlosule... Hagen se arunc peste mas cu o agilitate neobisnuit pentru volumul lui imens si nu era dect la ctiva centimetri de Velikov cnd rusul aps pe butonul care declansa explozia.

74.
Amy Bigalow se pulveriza. Lui Ozero Zaisan nu-i trebui mai mult de o fractiune de secund s se transforme, la rndul Su, n praf si pulbere. Cu fort ndoit, ncrctura exploziv de pe cele dou vase tsni o mie cinci sute de metri n sus pe cerul tropical, o urias coloan de fum si resturi incndescente. n ap se csc un vartej colosal, asemenea unui imens gheizer cu ap nvolburt si aburi vltuciti, contopiti la-nceput cu fumul, care, frmntndu-se, tsnir la sfrsit spre nltimi. O lumin orbitoare rosiatic, vrstat cu alb, explod peste ape, strlucind cu intensitatea a zece sori, iar deflagratia care-i urm se abtu cu muget de tunet asupra ei, biciuind si strivind crestele valurilor. n amintirea lui Pitt rmase ntiprit pe veci imaginea curajosului Pisto, propulsat la saizeci de metri n aer de suflul exploziei, asemenea unei rachete dezintegrate. Urmri

mpietrit de durere cum, ceea ce mai rmsese din remorcher, cu Jack si echipajul su laolalt, a fost aruncat napoi n vltoare, pulverizat ntr-o ploaie incndescent. Moe si oamenii lui de pe brcuta n deriv au disprut pur si simplu, nghititi de ape. Furia exploziei atinse si cele dou elicoptere blindate, care se topir n aer. Pe o raz de dou mile de la locul deflagratiei, pescrusii au fost zdrobiti pn la unul. Turbina lui Ozero Zaisan zbur peste ap si zdrobi cabina de comand a vasului sovietic, distrugndu-i blindajul de otel; nituri, zale de lanturi, aparatur de bord, contorsionate, trecur prin acoperisuri si prin ziduri ca niste ghiulele de tun. Stlpi si felinare au fost. secerate si smulse din rdcini. Sute de oameni au pierit n paturile lor, nc adormiti. Multi au fost sfrtecati de cioburi sau zdrobiti sub plafoane prbusite. Pietonii si muncitorii matinali au fost ridicati n aer si apoi azvrliti si zdrobiti de ziduri. Unda de soc s-a abtut asupra orasului cu fort ndoit, mai mare dect a oricrui ciclon ntlnit pn atunci, turtind si strivind constructiile de lemn de la trm ca pe niste jucrii de hrtie, zdrobind fatade, pulveriznd sute de mii de ferestre, azvarlind de peretii cldirilor automobilele parcate n strad. n incinta portului, tsni n aer maleficul, nspimnttorul Ozero Baikai. La nceput, din carena lui sri o flam, apoi ntregul petrolier explod ca o imens minge de foc. Un val de petrol mtur ce mai rmsese din cldirile de pe chei, asemenea unui val de lav ncns, si strni o reactie n lant de explozii pe vasele pline cu combustibil, care asteptau amarate n dan. Bucti de metal n flcri aterizar pe cisternele de petrol si de gaze aflate n partea de rsrit a portului. Una dup alta, srir toate n aer ca un foc de artificii, mproscnd orasul cu nori grosi, uriasi, de fum negru ca smoala. Explod o rafinrie de petrol, apoi o fabric chimic, urmate de o fabric de vopsele si una de ngrsminte. Dou vase comerciale nvecinate, care se ndreptau spre larg, se ciocnir, luar foc si ncepur s ard ca o tort. O bucat de otel smuls din petrolierul distrus zbur, n flcri, se nfipse ntr-unul dintre cele zece vagoane ale unui tren cu ncrctur de propan, l arunc n aer, urmat de celelalte, ca niste petarde. O explozie... nc una... si nc una. Pe o distant de patru mile, coasta se transform ntr-un peisaj apocaliptic. Cenus si zgur se cernur asupra orasului, ca o ninsoare murdar, acoperindu-l. Din fericire, rafinriile si combinatele chimice erau aproape pustii. Dac n-ar fi fost zi de srbtoare, pierderile de vieti omenesti ar fi fost, cu sigurant, mai numeroase. Catastrofa care se abtuse asupra portului se apropia de sfrsit, ns calvarul prin care avea s treac orasul abea acum ncepea. Un imens val nalt de cincisprezece metri se ridic din inima vltorii si se npusti asupra coastei. Pitt urmrea cu ceilalti, paralizat, muntele verde cu alb care mugea pe urmele lor. Stteau cu totii nemiscati, asteptndu-l, fr s simt nici un strop de panic, privindu-l neputinciosi, pregtiti pentru momentul n care avea s le transforme n frme fragila brcut neajutorat, iar pe ei aveau s-i nghit adncurile. Doar douzeci de metri i mai desprteau de trmul care se ntindea de-a lungul Bulevardului Malecn, cnd avalansa se npusti, lacom, asupra brcutei. Creasta valului se rsuci si se prvli peste ei. i smulse pe Manny si pe nc trei oameni de pe locurile lor, iar Pitt i privi neputincios cum sunt proiectati n spuma nvolburt, ca sindrila smuls din acoperis de uragan. Zidul de ap se npusti asupra trmului, iar micuta ambarcatiune a fost ridicat pe coama unui val si proiectat pe bulevardul larg. Pitt se-nclest de crm din rsputeri; a fost smuls si proiectat o dat cu ea. si zise c acesta e sfrsitul, dar se ncorda din toate puterile si, cu un efort de. voint, si lu o gur bun de aer si-si tinu respiratia cnd fu mpins de val. Ca ntr-un vis, vzu defilnd

prin apa dezlntuit ca o furie, ns ciudat de limpede, masini rsucindu-se nebuneste, ca azvrlite de o mn de urias. mpins adnc sub nvolburarea clocotitoare, se simtea ciudat de detasat. i trecu prin minte gndul absurd c avea s moar necat pe o strad a unui oras. Se agta de viat cu ncptnare, ns, instinctiv, ncerca s nu se mpotriveasc stihiei si s nu risipeasc nici un strop din oxigenul att de pretios. Se ls moale n voia valului, atent s vad tot ce trecea pe lng el prin spuma nvolburt, cu mintea lucrndu-i febril, cu o limpezime nefireasc. Stia c, dac valul l izbea de un zid de beton, tonele de ap asmutite aveau s-l zdrobeasc sub forta lor, lsnd din el ce-ar mai rmne dintr-un pepene aruncat din avion. Groaza lui ar fi sporit dac ar fi vzut brcuta zdrobindu-se de cel de-al doilea etaj, unde locuia corpul de tehnicieni rusi. Socul ciocnirii strivi carena ca pe-o coaj de ou. Motorul Diesel n patru cilindri a fost proiectat printr-o fereastr spart si a esuat n casa scrilor. Din fericire pentru el, Pitt a fost mturt de ape pe o strdut ngust, ca un bustean mpins n jos pe un tobogan. Potopul cra tot ce-i iesea n cale, un talmes-balmes de sfrmturi. Dar chiar dac se rsucea peste cldirile care nc mai rezistau asaltului su slbatic, forta valului ncepuse s scad. n cteva secunde avea s. ajung n punctul maxim, al ncrncenrii sale, dup care avea s se sting treptat, iar torentul s care cu el, napoi n mare, corpuri omenesti si sfrmturi. Rmas aproape fr oxigen, Pitt ncepu s vad stelute colorate. Simturile i se blocar unul dup altul. Simti un soc puternic cnd umrul su se izbi de un obiect fix. ncerc s-si ncolceasc bratele n jurul lui, s se prind de el, dar a fost tras si trt mai departe de forta valului. Se izbi de o alt suprafat neted; de data asta ntinse mana si se nclest de ea cu toat forta pe care i-o ddea frica de moarte, fr s stie c obiectul de care se agtase era firmamentul unui magazin de bijuterii. Curnd si pierdu cunostinta si legtura cu propriul su corp, brusc, ca o rsucire a comutatorului. i vjia capul, iar stelutele care i jucau dinaintea ochilor au fost acoperite de un vl de ntuneric. Pitt exista numai prin instinct si, curnd, si acesta avea s-l prseasc. Valul pustiitor ajunsese la apogeu si ncepu s se replieze, retrgndu-se vijelios spre larg. ns, pentru Pitt era prea trziu - si pierdea treptat cunostinta. n chip miraculos, creierul reusi s transmit trupului su un ultim mesaj. si vr unul dintre brate ntre firm si suportul ei, care iesea mult n afara cldirii, si rmase asa, ntepenit acolo. Dup care, plmnii i luar foc, nemairezistnd presiunii, iar Pitt ncepu s se nece. Huruitul nfricostor al exploziilor reverbera peste dealuri si peste mare. Deasupra orasului nu se vedea strlucind soarele; lumina sa nu reusea s strpung pacla deas, ntunecat de fumul neobisnuit de compact. ntregul port prea a fi pustiit de flcri: docurile, vasele, rezervoarele de combustibil si trei mile ptrate de ap necat n petrol, pe care dansau flcri portocalii-albastre, brzdnd bolta unui cer plumburiu. Orasul rnit de moarte ncepu s se scuture, s-si revin din soc si se puse, cltinndu-se, pe picioare. Valul se retrsese n Golful Mexic, trnd cu sine o ngrmdire urias de sfrmturi si de trupuri neajutorate. Cei rmasi n viat se ridicar, mpleticindu-se ametiti, cltinndu-se rniti, si o pornir pe strzi ca niste oite rtcite, socati de privelistea dezastrului din jurul lor, att de uluiti nct nici nu-si mai simteau rnile. Altii se uitau prostiti la crma imens a vasului Amy Bigalow care se zdrobise de o statie de autobuz, fcnd praf patru masini si pe cei ctiva cltori care asteptau s urce. O bucat din catargul frontal al lui Ozero Zaisan a fost gsit ngropat n pmnt, chiar n mijlocul Stadionului Havana, pe terenul de fotbal.

Un vinci de o ton a aterizat pe una din aripile Clinicii Universitare, strivind sub greutatea sa singurele trei paturi neocupate dintr-un salon de patruzeci. Episodul avea s fie ndelung comentat, mult timp dup aceea, drept unul dintre sutele de miracole care sentmplaser n acea zi: era nc un semn al gratiei divine si un pas napoi pentru marxism. Curnd, au nceput s se formeze echipe de prim ajutor, iar pe malul apei s-au adunat pompieri si politisti. S-a apelat la unitti de armat si de militie. n haosul de lanceput, a domnit panica. Fortele militare au abandonat operatiunile de salvare si, creznd n mod eronat c era vorba de o invazie american, s-au concentrat asup