Sunteți pe pagina 1din 8

n agricultur mondial lucerna ocupa circa 23.000.000 hectare,cele mai marii suprafee deinnd S.U.A.,Argentina,Frana si Italia.

Datorit importanei sale,suprafeele cultivate cu lucern au sporit treptat i la noi n ara,n prezent cultivndu-se pe circa 400.000 hectare. Locul frunta deinut de lucerna in rndul plantelor de nutre se datoreaz insuirilor sale nutritive.Lucrena este in primul rnd o planta foarte productiv,acest lucru fiind determinat de faptul c posed o capacitate mare de otavire.In condiii normale,lucerna produce 3-4 coase intr-o perioad de vegetaie,iar la irigat 6-7 coase. Se foloseste sub diverse forme:nutret verde administrat la iesle sau prin pasunat,siloz,semisiloz,fan,fainade fan,pasta albumino-vitaminica.

Compozitia chimica su valoarea nutritive a lucernei


Substantele Substanta uscata Proteina bruta Grasime bruta Extractive neazotate Celuloza bruta Cenusa Proteina digestibila Albumina digestibila Felul nutretului Masa verde Fan 26,1 84,4 5,0 15,6 1,0 2,1 9,8 32,5 7,9 26,2 2,4 8,2 3,9 12,3 2,7 9,2

Nutretul produs de lucerna se caracterizeaza printr-o valoare biologica ridicata,fiind bogat in principii nutritivi si avand totodata un grad ridicat de consumabilitate si digestibilitate.Datele prezentate in tabelul numarul 1 scot in evidenta continutul ridicat al lucernei in proteine,care variaza mult in raport cu epoca de recoltare,soi,ingrasaminte.In ceea ce priveste influenta epocii de recoltare,datele prezentate in tabelul 2 arata ca de la imbobocit si pana la infloritul deplin proteina scade cu aproape 35%.

Influenta epocii de recoltare asupra calitatii lucerner(% din subsatnta uscata)

Epoca de recoltare La aparitia primilor boboci La aparitia primelor flori La infloritul deplin

Proteina bruta 23,14 17,21 14,92

Celuloza bruta 26,17 31,54 32,76

Soiul de lucerna influenteaza continutul de proteine,in raport cu procentul de frunze pe planta,cele cu un foliaj mai bogat fiind mai bogate in proteine. Nutreturile produse de lucerna se caracterizeaza totodata print-un continut ridicat in saruri minerale,in special in calciu.Substanta uscata din nutretul de lucerna contine 0,15-2,99% Ca si 0,11-0,97% P.In ceea ce priveste continutul nutretului in calciu,lucerna nu este intrecuta de nici o alta planta.Contine,de asemenea,cantitati mari de sulf,care au rol insemnat in alimentatia oilor si a vacilor cu lapte.De remarcat totodata continutul ridicat in vitamine,in special vitaminele A,B,C,D,E si K. Se remarca totodata continutul in substante estrogene,care influenteaza ciclul reproductiv la animale.Ca nutret verde este,alaturi de porumb,componentul principal in conveierul verde pentru vacile cu lapte si tineretul bovin.Nutretul verde de lucerna poate sa fie folosita fie prin recolatare si administrat sub forma prosapata la iesle,fie prin pasunat direct cu animalele.In acest ultim caz se pasuneaza lucernierele mai batrane,mai cu seama pe otava.Pasunatul pe lucerna este insa legat de unele neajunsuri,intrucat se produc frecvent timpanisme sau meteorizatii la animale. Lucerna se foloseste totodata si ca planta pentru siloz.Datorita insa continutului scazut in zaharuri,lucerna se insilozeaza obisnuit in amestec cu alte plante sau se trateaza cu o serie de compusi chimici. O forma superioara de utilizare o reprezinat procedeul de deshidratare in faina de fan sau in granule si brichete furajere.Faina de fan sau granulele se folosesc cu succes in alimentatia pasarilor,porcilor.Dupa o cultura de lucerna raman in sol cantitati insemnate de resturi organice,azot,fosfor si calciu. Trifoiul rosu a fost introdusa in cultura mai tarziu decat lucerna.In agricultura mondiala ocupa o suprafata de circa 20.000.000 hectare,cele mai mari suprafete fiind in Europa si America de Nord.In tara noastra,suprafata cultivata cu trifoi rosu a ajuns in ultimii ani la peste 200.000 hectare.suprafetele cele mai mari se cultiva in Banat,regiunea dealurilor subcarpatice din Muntenia,Oltenia si Moldova,partea nordica si centarla a Transilvaniei. Ca si lucerna,trifoiul rosu este o planta valoroasa de nutret,caracterizat in primul rand prin productii mari,egale sau putin inferioare celor pe care le da lucerna. Trifoiul rosu poseda o capacitate de ostavire mai slaba,in conditii normaleproduce doua cel mult trei coase intr-o perioada de vegetatie.Nutreturile produse de trifoi,in special fanul,prezinta un grad ridicat de consumabilitate si digestibilitate,datorita faptului ca tulpinile se lignifica mai putin,iar in procesul de uscare frunzele se pastreaza mai bine ca la lucerna.

Atat nutretul verde cat si fan contin,insemnate cantitati de proteine si vitamine,in special vitaminele C,D,E si carotenul,precum si cantitati mari de calciu(Ca),fosfor(P) si magneziu(Mg). Trifoiul rosu poate sa fie folosit sub forma de nutret murat:100 kg siloz de trifoi echivaleaza din punct de vedere nutritiv cu 16-17 U.N.Semintele de trifoi rosu sant foarte mult solicitate la export,datorita insusirilor valoroase pe care le poseda trifoiul rosu cultivat la noi in tara si in special cel de Transilvania. Datorit faptului c se menine dais au trei ani,trifoiul poate s sie introdus cu uurin n rotaie.S-a menionat dealtfel,c asolamentele aa-zise ,,alterneinclude n rotaia lor cultura de trifoi. Compoziia chimic a trifoiului rou
Faza de recoltare Nutre verde Pune tnr La mbobocire La nceputul nfloritului n plina floare Fn nainte de nflorire n floare La sfritul nfloritului Nutre murat Tulpini de trifoi Substan uscat 17,0 15,9 19,0 21,0 84,0 84,0 85,0 21,5 84,0 Protein brut 4,3 3,3 3,4 3,4 15,5 12,5 9,0 4,4 9,1 Grsime brut 0,6 0,6 0,7 0,7 3,0 2,5 2,0 1,2 1,8 Substane extractive neazotate 7,2 6,8 8,1 9,4 36,0 38,0 38,0 6,9 22,8 Celuloz brut 3,1 3,8 5,2 5,9 22,0 25,0 30,5 6,5 44,6 Cenu

-------------1,6 1,6 7,5 6,0 5,5 2,5 5,7

2.Specii de lucern
Lucerna face parte din familia Leguminoase genul Medicago care cuprinde circa 60 de specii,cea mai importanta fiind Medicaga sativa(lucerna albastra).n afara acestei specie pe suprafee rstrnse se mai cultiva:Medicago falcate(lucerna galben),Medicago varia(lucerna hibrid) i Medicago coerulea. Lucerna albastr este reprezentat n cultur printr-o serie de proveniene:lucerna francez sau de Provence,lucerna italian,lucerna ucrainean,lucerna ungireasc. Dintre provenienele romneti,cele mai valoroase snt:lucerna de Banat,Muntenia,Moara Domnneasc,Cenad,Cmpia Turzii.

Lucerna posed un areal larg de cultur,ajungnd pn la 50-55 latitudine nordic,iar n unele regiuni cultura se extinde pna la 60 latitudine.ntruct este pretenioas fa de cldur,d rezultate bune n cmpie,unde rezist la secet datorit mai ales sistemului radicular profunde.Cu toate ce rezist la secet,lucerna este foarte pretenioas fa de umiditate,dovada cantitile mari de ap pe care le consum.Coeficientul de transpiraie are valori ridicate,cuprinse ntre 700 i 900.Este foarte rezistent la temperaturile sczute din timpul iernii. Plantele tinere suport temperature de -4C,iar cele mature rezist pna la -25C..-40C,n funcie de vrsta plantelor i gradul de acoperire a solului cu zpad. Lucerna este foarte pretenioas fa de sol,d producii mari pe solurile profunde,permeabile,fertile,bogate n humus i calciu,neuter sau slab alcaline.Din acest punct de vedere snt potrivite pentru cultura lucernei cernoziomurile,aluviunile i solurile brun rocate sau cele brune. Producii bune se pot obine i de pe solurile nisipoase sau slab srturate.Lucerna gsete conditii optime n cmpia din sudul si vestul arii,pe terenurile plane din centru Transilvaniel i din Moldova de Nord,n luncile rurilor i n special n lunca Dunrii.n regiunile secetoase din ar i n special n Dobrogea,cultura lucernei trebuie extins cu precdere pe terenurile irigate.

Trifoiul rou este pretenios fa de clim si sol.Cultura se reutete n condiiile unui climat umede i rcoros,cu cel puin 580-600 mm precipitaii anuale.Umiditatea n exces este ns duntoare,din care cauz trifoiul rou nu d reszultate pe solurile mltinoase sau pe cele care au ap freatic aproape de suprafa. Nu rezist la secet.motiv pentru care nu se cultiv n zona secetoase.Coeficientul de transpiraie este mai sczut dect la lucern,avnd calori ntre 500-700.Rezist bine la temperaturile scazute din timpul iernii.Mai pagubitoare snt ngheurile trzii de primavera,precum i oscilaiile de temperatur,care provoaz desclarea plantelor i pot distruge plantele tinere. Solurile cele mai potrivite pentru trifoi snt cele mijlocii pna la grele ,bogate n humus,slab acide i suficient de umede.

Lucerna urmeaz n cultura,de obicei,dupa premergatoare care las solul curat de burueni,ntruct dupa ce rsare crete ncet,fiind npdit de buruieni si compromis.Din acest punct de vedere,snt bune premergatoare pritoarele gunoite,cerealele paioase,rapia. Lucerna nu se autosuport,ca atare nu trebuie s revin pe acelai teren dect dupa un interval de 5-6 ani.La rndul ei este o foarte bun premergatoare,ntruct las n sol cantiti nsemnate de azot,calciu i fosfor.Din acest cauz snt indicate dupa lucern plantele praitoare.Lucerna nu se introduce n asolament datorit faptului c se menine pe acelai teren timp de 4-5 ani .

Lucerna consum cantiti nsemnate de substane nutritive,remarcndu-se n mod deosebit consumul ridicat de fosfor si calciu.Aa,de exemplu,la o producie de 5 t fn la hectar,ucerna extrage di sol urmatoarele cantiti de substane nutritive:150 kg N,40 kg PO,100 kg KO,130 kg Ca.Lipsa sau insuficiena fosforului din sol la semnat influeneaz negative creterea ulterioar a acesteia.Superfosfatul se aplica odat cu artura adnca sau n primavera la semnat ,n cantitate de 200-400 kg la hectar. Suprefosfatul poate s sie aplicat cu rezultate pozitive i n primii ani de folosin a lucernei.Aplicat mai trziu nu este bine valorificat,datorit dispunarii rdcinilor laterale n profunzijme. ngrmintele cu potasiu se aplic mpreun cu cele cu fosfor i azot la lucerna cultivate pe solurile nisipoase .n ceea ce privete nevoia de azot a lucernei,o serie de date experimentate arat c pentru a obine producii ridicate.Dealtfel,n timplu verii,din cauza temperaturilor ridicate,activitatea simbolic a bacteriilor din nodoziti este foarte mult stnjnit.ngramintele cu azot se aplic nainte de semnat,iar n anii de folosin se dau primvara de timupuriu sau fracionat si dup primele coase,dac lucerna este irigat.

Rezultate bune se obin i prin administrarea gunoiului de grajd i urinei.Gunoiul de grajd se aplic odat cu artura de baz,n cantitate de 30-40t/ha. Fertilizarea cu gunoi de grajd reprezint o masur eficient,mai cu seam n zonele mai umede i cu precdere pe solurile podzolice,unde este necesar ca odat cu gunoiul de grajd s se aplice i amendamente,sub forma de piatr de var stins,spum de defecare.Pe cernoziomuri,gunoi de grajd d sporuri mai mici de producie ,n special pe terenurile neirigate.Urina se aplic la culturile n vrst,primvara sau dupa prima coas,n cantitate de 100-200 hl la hectar(diluat n 2-3 pri de apa).