Sunteți pe pagina 1din 45

TESTE GRILA PENTRU DISCIPLINA SEMIOLOGIE $I PATOLOGIE MEDICALA ANUL IV, SEM.

II

TITULAR CURS DRD. SIRMA TOMO$ s.L.

'fY

<-

$EF CATEDRA CONF. TINIV. DR. LAURA BUCUR

GRILE SEMIOLOGIE I PATOLOGIE MEDICAL - ANUL IV sesiunea vara 2011

1. Sunt mecanisme fiziopatologice in astmul bronsic, cu exceptia: () A: cresterea rezistentei cailor aeriene B: edemul peretelui bronsic C: prezenta secretiilor bronsice vascoase D: vasoconstrictia arteriala E: contractia musculaturii netede 2. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin demonstrarea: A: obstructiei ireversibile a cailor aeriene B: obstructiei reversibile a cailor aeriene C: scaderii capacitatii vitale D: cresterii volumului rezidual E: hipersensibilitatii la alergeni 3. La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea muschilor respiratori accesori si prezenta pulsului paradoxal semnifica: A: obstructia severa a cailor respiratorii B: un tablou obisnuit intalnit in criza de astm bronsic C: pneumonia D: embolia pulmonara E: asocierea infectiei 4. Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin unul sau mai multe dintre urmatoarele teste: A: Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene B: Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni C: Demonstrarea eozinofiliei in sange D: Demonstrarea eozinofiliei in sputa E: Demonstrarea cresterii IgE serice 5. Dintre catecolaminele utilizate in tratamentul astmului bronsic, cel mai puternic efect bronhodilatator il are : A: izoproterenolul B: epinefrina C: izoetarina D: rimiterolul E: hexoprenalina

6. Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor betaadrenergici, utilizate in tratamentul astmului bronsic, este: A: Inhalatorie B: Intravenoasa C: Intramusculara D: Subcutanata E: Orala 7. Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului : A: De inhibare a degranularii mastocitelor B: Bronhodilatator C: Antiinfectios D: Expectorant E: Mucolitic 8. In astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electie este reprezentat de: A: administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie B: adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii C: administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie D: administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor E: administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala 9. Cel mai eficace tratament al episoadelor acute de astm se realizeaza folosind: A: Agentii stabilizatori ai mastocitelor B: Corticoterapia inhalatorie C: Medicatia anticolinergica D: Corticoterapia orala E: Beta-2-agonistii sub forma de aerosoli 10. Diagnosticul de astm necesita obligatoriu demonstrarea: A: Eozinofiliei din sputa si sange B: IgE serice crescute C: Hiperinflatiei pulmonare la radiografia toracica D: Obstructiei reversibile a cailor aeriene E: Reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni 11. Bromura de ipratropiu produce bronhodilatatie la bolnavii cu astm bronsic prin: A: Efect anticolinergic B: Stimularea receptorilor beta-adrenergici C: Diminuarea inflamatiei mucoasei bronsice D: Inhibitia fosfodiesterazei E: Inhibarea degranularii mastocitelor 12. Urmatoarele medicamente folosite in astmul bronsic sunt foarte selective pentru tractul respirator si sunt lipsite practic de efecte adverse cardiace notabile la doze uzuale cu exceptia: A: Metaproterenolului B: Terbutalinei C: Fenoterolului

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

D: Albuterolului E: Saligeninele Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt: A: Inhibitorii enzimei de conversie B: Blocantii de calciu C: Antiinflamatoarele nesteroidice D: Antibioticele betalactamice E: Antiinflamatoare steroidice La examenul clinic la un pacient astmatic in criza gasim: A: wheezing B: hipersudoratie C: hipersecretie apoasa nasoconjunctivala D: jugulare turgescente E: bradiaritmie Anticolinergicele utilizate in tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj: A: actiunea lenta-in 60-90 de minute B: aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut C: existenta numai ca preparate injectabile D: hepatotoxicitatea E: contraindicatiile administrarii in afectiuni renale asociate La pacientul astmatic in criza trebuie evitata administrarea de: A: diuretice B: sedative C: betaadrenergice D: antibiotice E: antipiretice Aspirina reactioneaza incrucisat cu antiinflamatoarele nonsteroidiene la bolnavii cu astm bronsic si sensibilitate la aspirina cu: A: salicilamida B: propoxifenul C: fenilbutazona D: salicilatul sodic E: acetaminofenul Efectul secundar principal al administrrii rezorcinolilor este: A: tremor-ul B: inducerea candidozei bucale C: greata D: torsada varfurilor E: prelungirea conducerii la nivelul nodulului atrio-ventricular In definitia astmului bronsic se subliniaza: A: ca este o afectiune a alveolelor pulmonare B: ca este o afectiune la nivelul laringelui C: ca este o afectiune a cailor respiratorii D: ca este o afectiune a interstitiului E: ca este o afectiiune a cailor respiratorii si a interstitiului

20. Definitia astmului bronsic mentioneaza: A: ca exista o reactivitate crescuta a cailor respiratorii B: ca exista o reactivitate normala a cailor respiratorii C: ca exista o reactivitate scazuta a cailor respiratorii D: ca exista o reactivitate specifica a cailor respiratorii E: ca exista o reactivitate crescuta sau normala a cailor respiratorii 21. In astmul bronsic, conform definitiei este afectat: A: caile respiratorii superioare B: arborele traheobronsic C: laringele D: bronsiile sub 2 cm diametru E: traheea 22. Conform definitiei astmului bronsic, reactivitatea bronsica se produce la: A: alergeni B: infectii virale C: infectii bacteriene D: efort fizic E: la o multitudine de stimuli 23. Astmul bronsic se manifesta din punct de vedere fiziologic prin: A: schimbarea sensului de difuziune a gazelor la nivelul membranei alveolare B: alterarea schimbului de gaze la nivelul membranei alveolare C: prin cresterea timpului de contact al gazelor cu membrana alveolara D: ingustarea generalizata a conductelor aeriene E: reducerea capacitatii pulmonare 24. Atacurile din astmul bronsic evolueaza tipic: A: minute, ore B: saptamani C: luni D: ani E: secunde 25. In status astmaticus obstructia: A: este blanda B: este reversibila spontan C: dureaza minute D: se poate termina fatal E: este reversibila la terapia obisnuita 26. Astmul bronsic este: A: o afectiune rara B: o afectiune foarte frecventa C: o afectiune a femeilor D: o afectiune intalnita numai la copii E: o afectiune intalnita numai la persoane peste 60 ani 27. Astmul bronsic apare: A: la toate varstele B: predomina la varstele de peste 60 ani

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

C: numai la femei D: numai peste 40 ani E: numai la copii In astmul alergic sunt: A: niveluri crescute de IgA B: niveluri crescute de IgD C: niveluri crescute de IgE D: niveluri crescute de IgG E: niveluri scazute de IgE Trasatura de baza a apariiei crizei astmatice este: A: hiperexcitabilitatea nespecifica a arborelui traheobronsic B: conductanta crescuta C: permeabilitatea diminuata D: reducerea suprafetei de schimb gazos E: permebilitatea crescuta a membranei alveolocapilare Care este trasatura cea mai frecvent intalnita in astmul bronsic: A: prezenta terenului alergic B: hiperexcitabilitatea nespecifica a arborelui traheobronsic C: conductanta crescuta D: permebilitatea crescuta a membranei alveolocapilare E: conductanta scazuta Reactivitatea bronsica: A: creste dupa infectii virale numai la astmatici B: creste dupa infectii virale numai la normali C: creste dupa infectii virale si la normali si la astmatici D: nu este influentata de infectii virale E: nu este influentata de poluanti Mecanismul reactivitatii bronsice este explicat prin ipoteza: A: neurogena B: inflamatiei cailor aeriene C: deficitului de receptori D: deficitului enzimatic E: deficitului de stimulare neurogena Pentru sustinerea diagnosticului de astm bronsic este obligatoriu sa se demonstreze: A: Obstructia reversibilaa cailor aeriene B: Eozinofilia din sputasi snge C: IgE sericacrescuta D: Hiperinflatia pulmonarala radiografia toracica E: Pozitivitatea reactiilor cutanate la diversi alergeni Utilizarea bromurii de ipratropiu n astmul bronsic este justificata de producerea bronhodilatatiei prin: A: Stimularea receptorilor beta - adrenergici B: Diminuarea inflamasiei mucoasei bronsice C: Inhibitia fosfodiesterazei

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

D: Inhibarea degranularii mastocitelor E: Efect anticolinergic Cu exceptia unuia singur urmatoarele medicamente folosite n terapia astmului bronsic sunt foarte selective pentru tractul respirator si sunt lipsite practic de efecte cardiace adverse: A: Terbutalina B: Fenoterolul C: Saligeninele D: Albuterolul E: Metaproterenolul Tratamentul cel mai eficient al episoadelor acute de astm se realizeaza prin folosirea: A: Beta -2 -agonistilor sub formade aerosoli B: Agentilor stabilizatori ai mastocitelor C: Corticoterapiei inhalatorii D: Medicatiei anticolinergice E: Corticoterapiei orale Anticolinergicele utilizate n tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj: A: hepatotoxicitatea B: aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut C: existenta numai ca preparate injectabile D: actiunea lenta-n 60-90 de minute E: contraindicatiile administrarii n afectiuni renale asociate Despre glucorticoizi nu este adevarat: A: sunt bronhodilatatori B: rolul lor major in astm este de a reduce inflamatia cailor aeriene C: administrarea intravenoasa si orala de metilprednisolon produc aceleasi efecte D: doza initiala de inceput este de 60-80 mg metilprednisolon i.v la fiecare 6 ore E: este recomandabil sa se inceapa o cura de glicocorticoizi orali simultan cu cei inhalatori ,pentru a usura simptomele Ce alterari ale parametrilor functionali se intalnesc in mod obisnuit in cursul exacerbarilor acute de astm? A: hipoxia B: hipercapnia C: scaderea VEMS-ului in jur de 30% din valoarea prezisa D: scaderea compliantei pulmonare E: cresterea volumului rezidual Urmatoarele afirmatii legate de IZOPROTERENOL sunt false: A: este un rezorcinol B: este o catecolamina C: este cel mai potent din grupul sau D: are actiune alfa stimulanta E: nu are actiune alfa stimulanta Care afirmatii sunt adevarate despre IZOETARINA: A: se gaseste sub forma de aerosol ,solutie 1% B: este un antiinflamator puternic

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

C: este un bronhodilatator puternic D: este un bronhodilatator destul de slab E: este cel mai neselectiv beta agonist Care sunt complicatiile crizelor de astm bronsic? A: pneumonia eozinofilica B: atelectazii C: BPCO D: pneumomediastin E: pneumotorax spontan Ce trebuie sa includa tratamentul cronic la un pacient astmatic care prezinta simptome rare? A: steroizi inhalatorii B: educatie C: simpatomimetice inhalatorii la nevoie D: beta-2-agonisti inhalatorii cu durata lunga de actiune E: indepartarea agentilor care declanseaza astmul Care din urmatoarele modificari functionale sunt specifice astmului bronsic: A: hiperinflatia pulmonara B: eozinofilia din sputa C: cresterea VEMS cu cel putin 15% dupa 2 puff-uri dintr-un agonist beta-adrenergic D: reactvitatea crescuta a cailor aeriene la provocarea cu metacolina E: prezenta obstructiei bronsice Salmeterolul: A: este un beta-2-adrenergic cu durata lunga de actiune B: este recomandat pentru tratamentul episoadelor acute C: este util in tratamentul cronic la pacientii cu simptome persistente D: poate provoca iritabilitate, greata si cefalee E: reduce inflamatia cailor aeriene Astmul bronsic alergic este: A: mai frecvent sezonier B: mai frecvent la copii C: ascociat cu nivel crescut de Ig E D: mai frecvent la femei E: mai frecvent la mucegaiuri n astmul bronic, caile aeriene pot fi infiltrate cu: A: limfocite B: eozinofile C: macrofage D: neutrofile E: mastocite LEUCOTRIENELE DETERMINA A: contractia muschilor netezi B: productia crescuta de mucus C: edemul mucoasei

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

D: afectarea transportului mucociliar E: distrugerea epiteliului cailor aeriene ntr-o reactie inflamatorie intensa imediata apare: A: bronhodilatatia B: edemul general C: congestia arteriala D: congestia vasculara E: edemul local Poluantii atmosferici implicati in apariia astmului sunt: A: monoxidul de carbon B: dioxidul de azot C: ozon D: benzen E: dioxid de sulf Morfopatologic in astmul bronsic se poate evidentia: A: hipertrofia musculaturii netede bronsice B: atrofia vaselor mucoasei si submucoasei bronsice C: edem al mucoasei bronsice D: infiltrate limfocitare in peretele bronsic E: ingrosarea marcata a membranei bazale a mucoasei bronsice In astmul alergic se pot constata unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte clinice sau de laborator: A: Antecedente personale sau familiale de boli alergice B: Leucocitoza C: Eozinofilia D: Cresterea IgE in ser E: Teste de provocare pozitive la inhalarea unui antigen specific Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot induce episoade acute de astm, pot fi reprezentati de: A: alergeni B: infectii C: factori profesionali D: medicamente -aspirina E: medicamente digoxin Astmul profesional poate apare dupa expunerea la una sau mai multe dintre urmatoarele noxe: A: Pulberi de lemn sau vegetale B: Agenti farmaceutici C: Chimicale industriale si mase plastice D: Enzime biologice E: Efort Cele mai eficace mijloace de tratament in astmul bronsic sunt reprezentate de: A: eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergic B: medicamente care inhiba contractia musculaturii netede bronsice C: medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatia

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

D: antibiotice E: expectorante Glucocorticoizii sunt indicati in terapia astmului bronsic in urmatoarele situatii: A: la orice pacient la care boala nu este controlata prin bronhodilatatoare inhalatorii B: In criza de astm usoara C: In criza de astm severa D: In astmul bronsic cu crize frecvente E: In criza de astm bronsic care evolueaza concomitent cu pneumonie Simptomele persistente de astm bronsic pot fi tratate cu: A: 2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune B: teofilina retard C: parasimpatolitice D: diuretice E: propranolol Astmul alergic se asociaza cu: A: istoric personal sau familial de boli alergice (rinite, urticarie, eczema) B: reactie cutanata de tip papula eritematoasa pozitiva la injectarea intradermica de extracte din antigenele aerogene C: niveluri crescute de IgE in ser D: teste de provocare pozitiva prin inhalarea unui antigen specific E: niveluri scazute de IgE in ser Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de: A: tuse cu expectoratie groasa, filanta B: spirale Curshman (sputa ia forma cailor aeriene distale) C: la examenul microscopic -eozinofile si cristale Charcot-Leyden D: scadere TA E: bradicardie Glucocorticoizii se folosesc in tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor: A: bronhodilatator B: de a reduce inflamatia cailor aeriene C: benefic in suferintele acute, cand obstructia severa a cailor aeriene nu cedeaza la alte tratamente D: bronhoconstrictor E: antitusiv Astmul bronsic alergic se asociaza adesea cu: A: urticaria B: reactii cutanate de tip sclerodermie C: niveluri crescute de IgA in ser D: Eczema E: istoric familial de boli alergice Care dintre urmatoarele afirmatii privind anticolinergicele in tratamentul astmului bronsic sunt false: A: au actiune lenta B: au potenta foarte mare C: sunt necesare 60 pana la 90 de minute pana la atingerea bronhodilatatiei maxime

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

D: bromura de ipratropiu este contraindicata la pacientii cu afectiuni cardiace E: bromura de ipratropiu este un compus cuaternar de amoniu neabsorbabil Mentionati care din medicamentele urmatoare sunt evitate categoric in astmul bronsic: A: Opiaceele B: Sedativele si tranchilizantele C: Metotrexatul D: Sarurile de aur E: Blocantele beta-adrenergice Astmul alergic se asociaza adesea cu: A: Un istoric personal si/sau familial de rinite, urticarie si eczema B: Reactii cutanate de tip papula eritematoasa pozitiva la injectare intradermica de extracte din antigenele aerogene C: Niveluri crescute de IgE in ser D: Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific E: Rinoree purulenta Care din urmatoarele elemente fac parte din definitia astmului A: se manifesta prin ingustarea localizata a unei bronsii B: este o afectiune caracterizata prin reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsic C: bronhospasmul cedeaza intodeauna spontan si rapid D: bronhospasmul se manifesta prin accese de dispnee, tuse si wheezing E: crizele sunt declansate prin expunere la o multitudine de stimuli Astmul se caracterizeaza prin: A: crize episodice B: exacerbari acute intercalate cu perioade asimptomatice C: dispnee exclusiv nocturna D: durata atacurilor de dispnee este de cateva secunde E: pot exista episoade de evolutie cu dispnee continua timp de cateva zile Mecanismul inflamator din astm implica participarea esentiala a urmatoarelor celule: A: eritrocite B: eozinofile C: mastocite D: macrofage E: limfocite Tratamentul antiinflamator al astmului bronsic include: A: Glucocorticoizi B: cromolynul de sodiu C: nedocromilul de sodiu D: epinefrina E: salbutamolul Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede in astmul bronsic include: A: oxigenoterapia B: izoproterenolul C: metaproterenolul D: antileukotrienele E: albuterolul

70. Tratamentul de durata in astmul bronsic: A: are scopul asigurarii functiei pulmonare cea mai buna posibila B: se face prin educarea bolnavului C: prin administrarea medicatiei anitiinflamatoare numai la nevoie D: prin administrarea de steroizi orali zilnic la bolnavii cu simptome remanente sau continue si cu functie pulmonara instabila E: evitarea aspirinei si antiinflamatoarelor nesteroidiene 71. In criza severa de astm bronsic: A: zgomotele respiratorii pot disparea B: zgomotele respiratorii se amplifica C: wheezingul are o tonolitate foarte joasa D: wheezingul are o tonalitate foarte inalta E: apare pulsul paradoxal 72. Medicamentele care previn si/sau diminueaza inflamatia sunt: A: agenti stabilizatori ai mastocitului B: agonistii beta-adrenergici C: glucocorticoizii D: anticolinergici E: blocantii canalelor de calciu 73. Din punct de vedere clinic, astmul bronsic se manifesta prin: A: accese de dispnee B: accese de tuse C: accese de wheezing D: accese de febra E: accese de stridor 74. Dupa atac, bolnavul cu astm bronsic: A: Are febra B: Are frison C: Pare ca isi revine complet D: Poate prezenta o perioada de cateva zile cu un grad de obstructie E: Poate prezenta un sindrom restrictiv reversibil la terapie 75. Flebotomia este indicata cand henatocritul are valori peste: A: 35% B: 40% C: 45% D: 50% E: 55% 76. Care este sigurul mod sigur de a opri evolutia sidroamelor obstructive ale cailor respiratorii? A: oxigenoterapia de lunga durata B: tratamentul inhalator cu braomuara de ipratropium C: tratamentul antibiotic D: abandonul fumatului E: exercitiile fizice si nutritia

77. Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, CU EXCEPTIA: A: tip constitutional astenic B: folosirea muschilor respiratori accesori C: tahipnee D: hipersonoritate la percutie E: exoftalmie 78. Urmatoarele elemente sunt caracteristice bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului, CU EXCEPTIA : A: cresterea capacitatii pulmonare totale B: tip constitutional astenic, cu pierdere ponderala evidenta C: scaderea debitelor expiratorii maximale D: hipercapnia E: scaderea capacitatii de transfer a CO 79. Care dintre semnele de mai jos nu este caracteristic bolii pulmonare cronice obstructive cu predminanta bronsitei : A: scaderea severa a reculului elastic B: agravarea hipertensiunii pulmonare in timpul efortului C: prezenta unei capacitati de difuziune normale sau usor scazute D: sputa purulenta, abundenta E: hipertensiune pulmonara de repaus moderata sau severa 80. Care dintre manifestarile de mai jos nu defineste bronsita cronica? A: distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale B: secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic C: tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutiv D: hipertrofia glandelor producatoare de mucus E: sputa abundenta, purulenta, persistenta sau recurenta in absenta unui proces supurativ localizat 81. Care dintre factorii etiologici implicati in patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel mai important : A: Predispozitia genetica B: Poluarea aerului C: Fumatul D: Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxice E: Factorii infectiosi 82. Fumatul intervine in patogeneza bronsitei cronice si a emfizemului pulmonar prin : A: Atrofia glandelor secretoare de mucus B: Alterarea miscarii cililor C: Stimularea functiei macrofagelor alveolare D: Stimularea antiproteazelor E: Relaxarea musculaturii netede 83. Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin : A: Sputa purulenta persistenta sau recurenta B: Sputa perlata

84.

85.

86.

87.

88.

89.

90.

C: Sputa mucoasa D: Hemoptizie E: Wheezing precoce In patogenia bronsitei cronice a fost bine demonstrata implicarea : A: Deficitului de ceruloplasmina B: Fumatului C: Poluarii cu amoniac D: Poluarii cu dioxid de azot (NO2) E: Poluarii cu pulberi silicogene Pacientul cu Boala pulmonara cronica obstructiva cu "predominanta bronsita" prezinta de obicei comparativ cu cel cu "predominanta emfizem" A: Dispnee severa permanenta B: Sputa redusa, mucoida C: Infectii bronsice mai putin frecvente D: Varsta la diagnostic peste 60 de ani E: Tuse inainte de debutul dispneei Care dintre urmatorii factori nu sunt implicati in etiologia BPOC A: Fumatul B: Factori genetici C: Alcoolismul D: Infectiile bronsice E: Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici BPOC predominant bronsitic se diagnostizeaza in jurul varstei de: A: 40 de ani B: 50 de ani C: 60 de ani D: sub 40 de ani E: peste 60 de ani Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin : A: aparitia frecventa la copilul mic B: aparitia la cei cu tuberculoza pulmonara C: producerea unei spute mucoase D: producerea unei spute purulente E: tuse si dispnee suieratoare Morfopatologia bronsitei cronice cuprinde : A: hipertrofia glandelor producatoare de surfactant B: hipertrofia glandelor din submucoasa cailor aeriene mici C: hipertrofia glandelor din caile aeriene mari, cartilaginoase D: infiltrate limfocitare in mucoasa E: prezenta leucocitelor in submucoasa Caracteristicile bolii pulmonare cronice obstructive cu predominenta emfizemului sunt : A: dispnee severa B: episoade frecvente de infectii bronsice C: hipertensiune pulmonara de repaus severa

91.

92.

93.

94.

95.

96.

97.

D: capacitatea vitala crescuta E: capacitate de difuziune normala Tinta si sediul initierii inflamatiei in bronsita cronica este: A: bronsiola terminala B: bronsiola respiratorie C: interstitiul pulmonar D: epiteliul alveolar E: bronhia principala si traheea Bronsita cronica se defineste clinic prin tuse cu expectoratie : A: cel putin 2 luni / an, mai mult de 2 ani consecutivi B: cel putin 3 luni/ an, minimum 2 ani consecutivi C: cel putin 6 luni/ an,mai mult de 3 ani consecutivi D: cel mult 3 luni/ an, 2 ani consecutivi E: continua BPOC de tip A - cu predominanta emfizemului (" pink-puffer")se caracterizeaza prin : A: cretera hematocritului B: hipoxemie severa: C: evolutie rapida spre cord pulmonar cronic D: aspect radiografic de hiperinflatie, cord mic E: tuse cu expectoratie abundenta, purulenta In bronsita cronica, abandonul fumatului: A: este mai facil la pacientii foarte motivati B: determina reducerea ratei de declin a VEMS C: este facilitat de folosirea inlocuitorilor de nicotina D: are efect similar terapiei cu bronhodilatatoare E: nu este eficient cand functia pulmonara este sever compromisa In legatura cu BPCO cu predominanta bronsitei se pot afirma urmatoarele: A: Debitele respiratorii maximale sunt invariabil crescute B: Capacitatea pulmonar total este de obicei normala C: Capacitatea vital este crescuta D: Capacitatea vital este moderat diminuata E: Exista o crestere moderata a volumului rezidual Referitor la fumat, un factor de agravare a bronsitei cronice, se poate afirma ca: A: altereaza miscarile cililor epiteliului respirator B: inhiba functia macrofagelor alveolare C: imbunatateste considerabil functia respiratorie in general D: contribuie la hiperplazia glandelor secretoare de mucus E: stimuleaza antiproteazele Tratamentul insuficientei respiratorii acute consta din urmatoarele procese simultane: A: exercitii fizice regulate ce aduc un beneficiu bolnavului B: mentinerea unor niveluri acceptabile ale ventilatiei si oxigenarii C: intreruperea oxigenoterapiei datorita inlaturarii stimulului hipoxic D: tratamentul infectiei, aspirarea secretiilor si inlaturarea factorului obstructiv E: in prezenta malnutritiei, suplimentarea orala a dietei

98. Timpii expiratori sunt prelungiti in toate bolile obstructive pulmonare, din cauza: A: Rezistente crescute a cailor aeriene B: Compliantei pulmonare crescute (emfizem) C: Cresterii reculului elastic D: Scaderii volumului rezidual E: Contractilitatii crescute a diafragmului 99. Urmatoarele afirmatii cu referire la controlul infectiilor, bronhoconstrictiei si al secretiilor sunt adevarate: A: indepartarea secretiilor se face fortand pacientul sa tuseasca B: beta-2 adrenergicele cresc viteza de transport a particulelor, pe suprafata mucociliara C: drenajul postural si percutia toracelui nu sunt recomandate D: antibioticele cu spectru larg sunt recomandate daca germenii nu sunt cunoscuti sau izolati E: teofilina asociata bronhodilatatoarelor poate creste clearence-ul bronhopulmonar 100. Care dintre urmatoarele elemente contribuie la aparitia hipertensiunii pulmonare in emfizem: A: cresterea PCO2 arteriala B: hipoxia alveolara C: reducerea suprafetei totale de sectiune a patului vascular pulmonar D: hipertrofia ventriculara dreapta E: cresterea capacitatii reziduale functionale 101. GLANDELE PRODUCATOARE DE MUCUS SE GASESC IN : A: caile resp mici B: zonele centrale ale acinuli C: bronhiolele D: caile respiratorii mari E: cartilaginoase 102. La pacientul cu BPOC, hipoxia cronica duce la : A: vasodilatatie B: vasoconstrictie C: eritrocitoza primara D: eritrocitoza secundara E: cord pulomar cronic 103. Efectele secundare ale teofilinei chiar la administrri in limite terapeutice -sunt: A: insomnie B: greata C: varsaturi D: tahiaritmii E: nervozitate 104. Modificarea structurii pulmonare de tip emfizematos este un proces: A: cu evolutie extrem de scurta B: ireversibil C: cu evolutie indelungata

D: reversibil E: malign 105. Agentii anticolinergici folositi in tratamentul BPOC sunt : A: atropina B: aminofilina C: prednisonul D: bromura de ipratropiu E: terbutalina 106. Expunerea pasiva la fumul de tigara se coreleaza cu : A: tuse B: wheezing C: hemoptizie D: productie de sputa E: vomica 107. Cele mai frecvente bacterii patogene implicate in infectiile respiratorii sunt A: Rhinovirusuri B: Haemophillus influenzae C: Streptococcus pneumoniae D: Mycoplasma pneumoniae E: Moraxella catarrhalis 108. Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului sunt: A: tusea instalata inaintea debutului dispneei B: sputa redusa, mucoida C: tusea instalata dupa debutul dispneei D: sputa abundenta, purulenta E: frecventa crescuta a cordului pulmonar 109. Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt: A: tahipneea B: bradipneea C: hiposonoritatea bazelor pulmonare D: expirul relativ prelungit E: galopul presistolic accentuat in timpul inspirului 110. Emfizemul pulmonar se defineste ca: A: afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic B: distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor principale C: afectiune in care se distrug septurile alveolare D: distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale E: afectiune in care se pastreaza septurile alveolare 111. Antibioterapia in managementul BPOC trebuie sa tina cont de o serie de considerente, cum ar fi: A: Antibioterapia scade durata si severitatea episoadelor infectioase B: Cele mai mari beneficii se obtin cand pacientii au mai mult de patru exacerbari acute pe an

C: Germenii incriminati (Haemophilus, pneumococul, moraxella) sunt evidentiabili in sputa exclusiv in cursul exacerbarilor acute D: Examenul bacteriologic se indica in caz de frisoane, febra, junghi toracic sau cand aspectul purulent nu se modifica la administrarea antibioticelor uzuale E: Tratamentul cu antibiotice se demareaza prompt in cazul cresterii volumului, vascozitatii sau a caracterului purulent al sputei 112. Conduita de baza in managementul BPOC presupune : A: Vaccinarea anuala antipneumococica B: Oprirea fumatului, ajutandu-ne eventual cu terapie de substitutie a nicotinei C: Administrarea preferentiala de izoproterenol in crizele bronhospastice D: Corticoterapia sistemica cronica in doza maxima tolerata E: Utilizarea de antibiotice eficiente contra germenilor secretanti de betalactamza in cazul cresterii caracterului purulent sau a cantitatii zilnice de sputa 113. Care din urmatoare sunt specifice BPOC-ului de tip emfizematos? A: tusea apare dupa debutul dispneei B: tuse apare inainte de debutul dispneei C: dispnee usoara D: dispnee severa E: infectii bronsice frecvente 114. Care din urmatoarele sunt caracteristice BPOC tip bronsitic? A: tuse dupa debutul dispneei B: dispnee severa C: dispnee usoara D: tuse inainte de debutul dispneei E: infectii bronsice frecvente 115. In plamanii pacientilor cu boala pulmonara cronica obstructiva apar urmatoarele modificari: A: edemul B: fibroza peribronsica C: hipotrofia musculaturii netede D: dopuri intraluminale de mucus E: hipoplazia celulelor mucipare 116. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate: A: capacitatea vitala este crescuta B: volumul rezidual este scazut C: capacitatea pulmonara totala este crescuta D: debitele expiratorii maximale sunt diminuate E: capacitatea plamanului de a transfera CO este crescuta 117. Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate: A: dispneea este severa B: radiografia toracica arata un cord marit C: hematocritul este intre 50 - 55 %

D: hipertensiunea pulmonara la efort este moderata E: episoadele de insuficienta respiratorie sunt mai frecvente 118. Indicatia de utilizare a Aminofilinei in bronsita cronica este justificata de urmatoarele efecte: A: Bronhodilatatoare B: Cardiotonice C: Diuretice D: De crestere a contractilitatii diafragmului E: Antiaritmice 119. Urmatoarele bronhodilatatoare sunt eficiente in terapia bronsitei cronice: A: Bromura de ipratropium B: Aminofilin C: Atropina D: Efedrina E: Terbutalina 120. Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau in: A: Reducerea reculului elastic al plamanului B: Inflamarea cronica a cailor aeriene C: Cresterea colapsului cailor aeriene in expir D: Cresterea disproportionata a efortului respirator E: Hipersecretia de mucus 121. Tratamentul bronhodilatator in BPOC utilizeaza : A: Simpatomimetice B: Derivati de teofilina C: Anticolinergice D: Mucolitice E: Oxigenoterapie prelungita 122. La examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta emfizemului se constata: A: Diafragme coborate, aplatizate B: Silueta cardiaca larga marita C: Atenuare periferica a desenului bronho-vascular D: Hipotransparenta retrosternala E: Largirea mediastinului superior 123. Fiziopatologic, in BPCO: () A: creste capacitatea de colabare a cailor respiratorii B: apare o ingustare a cailor respiratorii C: apare pierderea reculului elastic D: scad debitele maxime respiratorii E: creste capacitatea vitala 124. In BPCO: A: cresc debitele respiratorii max B: scade capacitatea vitala C: creste volumul rezidual

D: creste travaliul respirator E: creste capacitatea pulmonar total 125. Bronista cronica se defineste prin : A: tuse frecventa cel putin 4 luni la rand B: tuse cu expectoratie cel putin 3 luni pe an C: dispnee cu tuse frecventa in sezoanele reci D: sindrom bronsitic 3 luni pe an 2 ani consecutiv E: tuse recurenta, seaca, eventual cu aspect suierator 126. In bronsita cronica obstructiva sunt : A: antecedente de tuse cu expectoratie B: antecedente de dureri toracice toracice difuze C: antecedente de pneumonii repetate D: prezente de la debut obstructia bronsica si wheezingul E: prezente tardiv obstructia bronsica si wheezingul 127. Emfizemul pulmonar : A: este o notiune clinica pura B: se defineste morfolgic C: se defineste ca si distensia permanenta anormal a spatiilor aeriene distale D: distensia spatiilor aeriene este situata proximal de bronsiole E: distensia spatiilor aeriene evolueaza cu distrugerea septurilor alveolare 128. In bronhopneumopatia cronica obstructiva, din punct de vederemorfopatologic, se evideniaz: A: prezenta leziunilor bronsice difuze B: sediul principal al obstructiei este pe caile respiratorii mici C: se asociaza edemul la nivelul bronsiilor mari D: apare hiperplazia celulelor mucipare E: apar mici tromboze perialveolare 129. Din punct de vedere macroscopic, in bronhopneumatia cronica obstructiva putem susine c: A: sediul principal al obstructiei este situat in bronhiile medii B: obstructia se insoteste de mici tromboze C: exista edem peribronsic D: se gaseste un infiltrat inflamator situat in mucoasa bronsica E: se afla numeroase eozinofile 130. Sindromul clinic din bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta emfizemului pulmonar cuprinde : A: predominanta neta a barbatilor obezi B: istoric indelungat de tuse redusa C: dispnee de efort cu evolutie lunga D: episoade recurente de dureri toracice E: expectoratie intermitent mucoasa in cantitate redusa 131. In stadii avansate in bronhopneumopatia cronica obstrucitva cu predominanta emfizemului tabloul clinic cuprinde : A: tip constitutional astenic B: deficit ponderal

C: bolnav febil D: bolnav bradipneic E: aspect rubeotic al faciesului 132. Examenul obiectiv in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominantna emfizemului evidentiaza : A: bolnav tahipneic B: expir prelungit C: tuse seaca frecventa chinuitoare D: in pozitie sezanda bolnavii se reazema spre spate E: au frecvent buzele protruzionate 133. La examenul obiectiv al emfizematosului cu bronhopneumopatie cronica obstructiva se noteaza : A: la percutie hipersonoritate difuza B: la percutia bazelor este timpanism C: freamatul pectoral este accentuat D: murmur vezicular accentuat E: murmur vezicular diminuat 134. Auscultatia pulmonara in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului se observ: A: wheezing B: expir suierator C: expir prelungit D: murmur vezicular diminuat E: raluri fine de tonalitate inalta la sfarsitul expirului 135. Explorarea functionala respiratorie releva in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului urmatoarele date A: capacitatea pulmonara totala nemodificata B: volumul rezidual crescut C: capacitatea vitala scazuta D: capacitatea de transfer a CO este nemodificata E: permeabilitatea capilarului pulmonar este nemodificata 136. In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului examenul radiologic poate releva A: desen bronhoalveolar accentuat bilateral B: diafragme coborate C: aplatizarea cupolelor diafragmatice D: hipertransparenta pulmonara E: bule de emfizem bazale 137. Examenul radiologic in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului noteaza : A: hipotransparenta pulmonara bazala B: cresterea transparentei retrossternale C: cardiomegalie, predominant a cordului drept D: ingustarea siluetei cardiace E: atenuarea periferica a desenului bronhovascular

138. Evolutia clinica in bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta emfizemului se caracterizeaza prin : A: frecvente recurente infectioase severe B: evolutie rapida spre agravare, secundar infectiilor C: dispnee severa D: dispnee progresiva E: are lungi perioade de acalmie 139. Pacientul cu bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are urmatoarele caracteristici : A: este fumator inveterat B: are antecedente de pneumonii repetate C: frecvent are antecedente de tuberculoza pulmonara D: are trecut de dispnee progresiva E: antecedente de tuse cronica cu expectoratie purulenta 140. Pacientul cu bronhopneumopatie cronica obstructiva cu predominanta bronsitei are urmatoarele date : A: antecedente de viroze repetate B: tuse frecventa initial vara C: tuse frecventa initial iarna D: recurente cu expectoratie mucopurulenta E: frecvente spute hemoptoice 141. Epiteliul alveolar lezat in bronsita elibereaza: A: mici cantitati de substante reglatoare B: endopeptidaza neutra C: enzima e conversie a angiotensinei D: mucina E: opsonine 142. Productia de sputa in bronsita cronica este stimulata de: A: produsii celulelor inflamatorii, in special de neutrofilele care secreta mucus B: exocitoza crescuta din celulele secretorii C: mediatori lipidici D: produsii celulelor inflamatorii, in special de macrofagele care secreta mucus E: mediatori glicoproteici 143. n obstructia severa sau moderat-severa a cailor respiratorii sunt caracteristice: A: disparitia wheziingului B: alterarea capacitatii de munca C: alterarea usoara a functiei ventilatorii D: relaxarea musculaturii bronsiilor E: dispneea 144. In cadrul fiziopatologiei din bronsita cronica obstructiva: A: forta reculului static al plamanului e diferenta dintre presiunea alveolara si intrapleurala B: pierderea reculului elastic pulmonar duce la cresterea capacitatii functionale reziduale C: capacitatea functionala reziduala e volumul la care reculul spre interior al

plamanului e contrabalansat de reculul spre in afara al peretelui toracic D: fluxul aerian creste odata cu cresterea presiunii pleurale dupa ce se stabilizeaza presiunea intre presiunea bronsica si intrapleurala E: obstructia semnificativa a cailor respiratorii e prezenta uneori la o capacitate vitala normala 145. In patogeneza BPOC se recunosc: A: poluarea aerului B: fumatul C: expunerea prelungita la frig D: expunerea prelungita la frig si dioxid de azot E: consumul excesiv de alcool 146. Indicati afirmatiile FALSE cu privire la pacientul la care emfizemul este predominant : A: varsta de diagnostic este de aproximativ 50 de ani B: hipertensiunea pulmonara este agravata la efort C: emfizemul este mai frecvent la femei si copii D: sputa este de regula redusa, mucoida E: concentratia oxigenului este de aproximativ 35-40 mmHg 147. Urmatoarele afirmatii cu privire la drogurile beta2-selective sunt adevarate: A: cele mai folosite sunt terbutalina, metoprololul,albuterol B: pot fi administrate oral dar si prin aerosoli C: izoproterenolul are mai multe efecte cardiace adverse decat albuterolul, terbutalina si metaproterenolul D: mai des sunt folosite ca medicatie bronhodilatatoare: terbutalina, albuterolul, metaproterenolul E: izoproterenolul este singurul folosit 148. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu privire la fiziopatologia BPOC: () A: nu exista un sinergism intre hipoxie si acidoza B: hipoxia cronica duce la vasoconstrictie pulmonara si la eritrocitoza secundara C: supraincarcarea cronica a ventricolului drept conduce la hipertrofie si, in asociere cu alterarea gazelor sanguine, in final la insuficienta D: hipoxia cronica duce la vasodilatatie temporara E: eritrocitoza din BPOC se datoreaza secundar hipoxiei cronice 149. Fumatul indelungat: A: Altereaza miscarea cililor B: Conduce la hipertrofia si hiperplazia glandelor producatoare de mucus C: Determina relaxarea musculaturii netede D: stimuleaza functia macrofagelor alveolare E: Determina contractia musculaturii ntede 150. Radiologic, in bronsita cronica se pot gasi urmatoarele aspecte: A: ingrosarea peretilor bronhiilor, manifestata prin umbre tubulare B: stergerea desenului bronhoalveolar C: accentuarea desenului bronhoalveolar D: cord mic, alungit E: largirea segmentelor trunchiului artere pulmonare

151.

Cel mai raspandit tip de HTA este: A: HTA renovasculara; B: HTA endocrina; C: HTA de cauza neurologica; D: HTA esentiala; E: HTA cu volum intravascular crescut. 152. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice nu produc suferinta fetala la administrarea lor la o pacienta gravida si hipertensiva: A: Restrictia severa de sare B: Diuretice C: Metildopa D: Nitroprusiatul de sodiu E: Inhibitorii enzimei de conversie 153. Diureticele tiazidice dau ca reactii secundare frecvente urmatoarele modificari biochimice cu o exceptie: A: Hipopotasemie B: Hiperuricemie C: Hiperglicemie D: Hipercolesterolemie E: Hipocalcemie 154. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tuse sau angioedem: A: captopril B: enalapril C: fosinopril D: lisinopril E: losartan 155. Indicati prevalenta hipertensiunii arteriale esentiale in populatia generala hipertensiva : A: 70-75% B: 75-80% C: 80-90% D: 92-94% E: 95-98% 156. Renina este o enzima secretata de: A: aparatul juxtaglomerular al rinichiului B: tubul renal distal C: glanda suprarenala D: pancreas E: ganglioni simpatici 157. In tratamentul hipertensiunii arteriale asociata cu diabet zaharat prima optiune terapeutica va fi: A: beta blocant B: alfa si beta blocant C: diuretic tiazidic

D: inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei E: vasodilatator 158. Rezultatul presiunii arteriale crescute este: A: infarctul cerebral B: spasmul cerebral C: hemoragia cerebrala D: encefalopatia hipertensiva E: edemul cerebral 159. Urmatoarele reprezinta masuri generale nemedicamentoase in tratamentul HTA, cu EXCEPTIA : A: reducerea aportului alimentar de sodiu B: suplimentarea alimentatiei cu potasiu C: restrictia aportului de colesterol si grasimi saturate D: scaderea in greutate la supraponderali si obezi E: evitarea efortului fizic 160. In HTA asociata cu diabetul zaharat cele mai utile antihipertensive sunt A: alfablocante B: diureticele tiazidice C: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei D: vasodilatatoarele E: agentii antiadrenergici blocanti ganglionari 161. Losartanul este un medicament utilizat in tratamentul hipertensiunii arteriale si face parte din clasa: A: diuretice B: antagonisti ai canalelor de calciu C: blocanti de receptori beta-adrenergici D: inhibitori de enzima de conversie E: antagonisti ai receptorilor de angiotensina 162. La bolnavi cu hipertensiune arteriala doza de spironolactona este de: A: 25mgde2-4oripezi B: 20-80mgde2-3oripezi C: 5-10 mg/zi D: 100mgde2oripezi E: 12,5 mg pe zi 163. La pacientii cu hipertensiune arteriala furosemidul se administreaza in doza de: (pag. 1531) A: 12,5-25 mg pe zi B: 400mg pe zi C: 20-80 mg de 2 - 3 ori pe zi D: 5-10 mg pe zi E: 1-3 mg pe zi 164. La care din urmatoarele diuretice se noteaza ca efect secundar ginecomastia: A: Tiazidice B: Furosemid C: Spironolactona

165.

166.

167.

168.

169.

170.

171.

D: Triamteren E: Amilorid Indicati antihipertensivul care produce ginecomastie : A: Clonidina B: Metildopa C: Rezerpina D: Guanetidina E: Trimetafan Indicati medicamentul care apartine benzodiazepinelor: A: Diltiazem B: Verapamil C: Nicardipina D: Isradipina E: Felodipina Indicati medicamentul care apartine clasei fenilalchilaminelor: A: Verapamil B: Diltiazem C: Amlidipina D: Nicardipina E: Isradipina Care din urmatoarele droguri nu provoaca tuse: A: Benazepril B: Fosinopril C: Losartan D: Lisinopril E: Captopril Renina este o enzima secretata de celulele juxtaglomerulare relale si care: A: actioneaza asupra angiotensinogenului, transformandu-l in angiotensina I B: transforma angiotensina I in angiotensina II C: inactiveaza angiotensina II D: inactiveaza angiotensina I E: transforma angiotensina II in angiotensina III Factorii de risc asociati cu un prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale sunt: A: fumatul B: obezitatea C: diabetul zaharat D: rasa neagra E: toate In hipertensiunea arteriala pot apare urmatoarele semne electrocardiografice: A: supradenivelare ST in V1-V4 B: interval PR peste 0,20 sec C: hipertrofie ventriculara stanga D: hipertrofie ventriculara dreapta E: hipertrofie biventriculara

172.

In tratamentul hipertensiunii arteriale cele mai utilizate diuretice sunt: A: diureticele de ansa B: tiazidele C: spironolactona D: amiloridul E: triamterenul 173. Doza orala zilnica recomandata in hipertensiunea arteriala de enalapril este: A: 2,5-5 mg B: 5-10mg C: 2,5-20mg D: 2,5-40mg E: 10-20 mg 174. Doza zilnica de amplodipina recomandata in hipertensiunea arteriala este: A: 2,5-5 mg B: 2,5-10mg C: 5-10 mg D: 5-15mg E: 2,5-15mg 175. La pacientii cu hipertensiune arteriala si cu o frecventa cardiaca crescuta prima linie terapeutica o reprezinta: A: nifedipina B: betablocantele C: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei D: diureticele E: antagonistii receptorilor de angiotensina 176. Presiunea sangvina este controlata cand are valori sub : A: 120/80 mmHg B: 150/90 mmHg C: 140/90 mmHg D: 130/80 mmHg E: 130/90 mmHg 177. Verapamilul se administreaza in A: hipertensiunea arteriala severa B: hipertensiunea arteriala usoara-moderata C: hipertensiunea arteriala si bloc atrioventricular gradul III D: feocromocitom E: adenomul Conn 178. Pacientul diabetic hipertensiv va fi tratat cu: A: inhibitorii enzimei de conversie B: betablocante C: tiazide D: metildopa E: spironolactona 179. Care reactie adversa este caracteristica administrarii de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei:

A: cefaleea B: tusea C: tahicardia D: insuficienta cardiaca E: hiperglicemia 180. Care dintre urmatoarele medicamente blocante ale receptorilor beta-adrenergici, utilizate n tratamentul hipertensiunii arteriale, actioneazasi direct prin scaderea rezistentei vasculare sistemice: A: Propranololul B: Metoprololul C: Atenololul D: Labetalolul E: Acebutololul 181. Prazosinul: A: blocheaza atat receptorii alfa2-presinaptici cat si alfa1-postsinaptici B: produce frecvent hipotensiune marcata dupa prima doza C: blocheaza selectiv numai receptorii alfa1-postsinaptici D: blocheaza selectiv numai receptorii alfa2-presinaptici E: produce mai putin hipotensiune posturala decat vasodilatatoarele cu actiune directa 182. Minoxidilul-are urmatoarele caracteristici: A: este un vasodilatator B: este folosit in HTA usoara si moderata C: este folosit in HTA severa D: are forma de administrare atat orala cat si parenterala E: produce hipertricoza semnificativa si retentie lichidiana 183. Despre inhibitorii enzimei de conversie putem susine c: A: inhiba generarea angiotensinei II care este un vasodilatator B: inhiba generarea angiotensinei II care este un vasoconstrictor C: grabesc degradarea bradikininei D: incetinesc degradarea bradikininei E: pot altera productia de prostaglandine 184. Metildopa: A: blocheaza nervii simpatici si centrul vaso-motor B: se administreaza 1500 mg i.v. C: scade lent tensiunea arteriala moderata si severa D: e contraindicata in feocromocitom si boala renala asociata cu hipertensiunea E: determina hipotensiune posturala 185. Care sunt vasodilatatoarele folosite in urgentele hipertensive: A: labetalol; B: digitala; C: nitroprusiatul; D: diazoxid; E: nitroglicerina. 186. Care dintre urmatorii blocanti ai receptorilor betaadrenergici utilizati in tratamentul HTA sunt cardioselectivi (beta1-blocante):

A: Timolol B: Atenolol C: Metoprolol D: Labetalol E: Acebutolol 187. Care din urmatorii agenti antiadrenergici utilizati in tratamentul HTA au actiune predominant centrala: A: Clonidina B: Guanitidina C: Guanfacina D: Doxazosin E: Metildopa 188. Care dintre urmatoarele medicamente, antagonisti ai canalelor de calciu, utilizate in tratamentul HTA sunt dihidropiridine: A: Amlodipina B: Diltiazem C: Verapamil D: Nifedipina E: Felodipina 189. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii ? A: fumatul B: consumul de cafea C: consumul exagerat de alcool D: obezitatea E: varsta inaintata 190. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii? A: rasa alba B: sexul masculin C: presiunea sistolica persistenta >160 mmhg D: diabetul zaharat E: hiperuricemia 191. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii? A: presiunea diastolica persistenta >115mmHg B: consumul exagerat de alcool C: sexul masculin D: insuficienta cardiaca congestiva E: hipertrigliceridemia 192. Care din urmatoarele medicamente se pot administrate in hipertensiunea din sarcina: A: metildopa B: hidralazina C: losartan D: nitroprusiat E: captopril

193. Care din urmatoarele medicamente fac parte din clasa inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei: A: fosinopril B: lisinopril C: quinapril D: isradipina E: losartan 194. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome: A: hipertensiune severa B: tulburari ale constientei C: retinopatie cu edem papilar D: edem pulmonar acut E: afectare functionala renala 195. Indicati medicamentele utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale din timpul sarcinii: A: beta blocante B: diuretice C: hidralazina D: metildopa E: antagonistii canalelor de calciu 196. Notati obiectivele initiale ale tratamentului in hipertensiunea arteriala maligna: A: reducerea aportului de sare B: corectarea complicatiilor medicale C: reducerea presiunii diastolice cu 1/3 din cea iniial, dar nu sub 95 mmHg D: reducerea drastica a tensiunii arteriale E: aport suplimentar de K 197. Aparitia hipertensiunii arteriale la femei care consuma contraceptive orale ar putea fi legata de: A: sensibilitatea vasculara crescuta la angiotensina II B: factori familiali C: continutul estrogenic al contraceptivelor D: stimularea sistemului simpatic E: reducerea concentratiei de prostaglandine 198. Efectul antihipertensiv al agentilor antiadrenergici cu actiune centrala s-ar datora: A: scaderii fluxului simpatic B: blocarii eliberarii de norepinefrina din terminatiile nervoase adrenergice C: scaderii debitului cardiac si frecventei cardiace D: blocarii receptorilor alfa postsinaptici E: depletie volemica 199. Urmatoarele reprezinta motive de raspuns terapeutic slab la pacientii hipertensivi A: aport excesiv de sodiu B: folosirea contraceptivelor orale C: alimentatie bogata in potasiu D: efecte medicamentoase antagoniste E: forme secundare de HTA

200.

Urmatoarele pot fi modalitati de prezentare ale pacientului cu HTA maligna A: poliuria B: oliguria C: cefaleea D: varsaturile E: asimptomatic 201. IECA sunt eficienti in urmatoarele cazuri A: in HTA renala sau renovasculara B: in HTA accelerata sau maligna C: in stenoza bilaterala de artera renala D: la gravide cu HTA E: in HTA usoara 202. Despre antagonistii canalelor de calciu urmatoarele afirmatii sunt false, cu EXCEPTIA A: dihidropiridinele induc bradicardie reflexa B: diltiazemul si verapamilul incetinesc conducerea atrioventriculara C: benzotiazepinele induc tahicardie reflexa D: sunt utili in angina pectorala E: pot fi utilizati fara precautii in insuficienta cardiaca 203. Despre antagonistii receptorilor de angiotensina II urmatoarele afirmatii sunt false, cu EXCEPTIA A: sunt mai eficienti decat IECA B: nu cauzeaza tuse C: inhiba competitiv subtipul de receptor AT1 al angiotensinei II D: cauzeaza mai frecvent angioedem E: utilitatea este similara cu a IECA 204. Despre Diazoxid sunt adevarate urmatoarele A: este un derivat tiazidic B: este un diuretic tiazidic C: scade toleranta la glucide D: se administreaza per os E: provoaca retentie de sodiu 205. In boala coronariana asociata cu HTA se pot folosi urmatoarele antihipertensive A: enalapril B: hidralazina C: amlodipina D: minoxidil E: diltiazem 206. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome: A: hipertensiune severa B: cresterea presiunii intracraniene C: retinopatie cu edem papilar D: staza jugulara E: tulburari ale constientei 207. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt folosite in tratamentul hipertensiunii arteriale:

A: diureticele B: tonicardiacele digitalice C: inhibitorii enzimei de conversie D: antagonistii receptorilor angiotensinei E: antagonistii canalelor de calciu 208. Care dintre urmatoarele diuretice pot fi administrate impreuna cu un diuretic tiazidic pentru a reduce eliminarea urinara de potasiu: A: Spironolactona B: Triamterenul C: Amiloridul D: Furosemidul E: Bumetanida 209. Care dintre urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale: A: fumatul B: hipercolesterolemia C: hiponatremia D: diabetul zaharat E: obezitatea 210. Care dintre urmatoarele modificari retiniene se intalnesc in hipertensiunea arteriala: A: vase retiniene palide, fara reflex B: vase de neoformatie C: hemoragii D: exsudate E: edem papilar 211. Care dintre urmatoarele afectiuni endocrine sunt cauze de hipertensiune arteriala: A: feocromocitomul B: insuficienta corticosuprarenala cronica C: sindromul Cushing D: acromegalia E: diabetul insipid 212. Factori de risc care indica un prognostic nefavorabil al HTA sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: A: consum exagerat de alcool B: sexul feminin C: diabetul insipid D: hipercolesterolemia E: obezitatea 213. Medicamente antihipertensive cu actiune predominant centrala sunt urmatoarele: A: Clonidina B: Metoprololul C: Gallopamilul D: Metildopa E: Guanfacina

214. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la blocantii receptorilor beta adrenergici: A: se indica in activitate nervoasa simpatica cardiaca crescuta B: nu influenteaza metabolismul glucidic C: poate precipita insuficienta cardiaca congestiva D: se poate administra si in astm bronsic E: inhiba raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemie 215. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele: A: forme secundare de HTA B: efecte medicamentoase sinergiste C: doze inadecvate (mici) D: pancreatita cronica E: administrarea paralela a corticosteroizilor 216. Pacienta gravida si hipertensiva se poate trata cu urmatoarele antihipertensive: A: metildopa B: hidralazina C: antagonistii canalelor de calciu D: inhibitorii enzimei de conversie E: nitroprusiatul 217. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu antagonistii canalelor de Ca: A: numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexa B: diltiazemul, verapamilul pot incetini conducerea atrio-ventriculara C: antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogen D: au efect inotrop pozitiv E: se utilizeaza cu precautie la pacientii hipertensivi cu insuficienta cardiaca 218. Ce afirmatii privind implicarea factorilor genetici in geneza hipertensiunii sunt adevarate: A: In urma studierii factorului genetic se accentueaza natura probabil heterogena a populatiei cu hipertensiune esentiala B: Majoritatea studiilor sustin ideea ca ereditatea este multifactoriala C: In aldosteronismul glucocorticoid vindecabil exista defecte plurigenice D: diabetul zaharat de tip 1 se nsoete ntotdeauna de HTA E: Au fost constatate in prezent si defecte monogenice si gene susceptibile care prezinta ca una din consecintele lor o crestere a presiunii arteriale 219. O serie de factori de mediu au fost in mod special implicati in dezvoltarea hipertensiunii incluzind: A: Aportul de sare B: Consumul de alcool C: Profesia( stress-ul profesional) D: Poluantii atmosferici E: Zona geografica 220. Ce modificari pot fi constatate frecvent in encefalopatia hipertensiva: A: Tulburari ale constientei B: Edem papilar C: Hipertensiune severa

D: Presiune intracraniana crescuta E: Semne neurologice de focar 221. Care din urmatoarele afirmatii privind hipertensiunea arteriala sunt adevarate: A: Pacientii cu presiune arteriala diastolica de peste 90 mm Hg in repetate rinduri trebuie tratati B: Pacientii cu hipertensiune arteriala sistolica izolata, valori mai mari de 160 mm Hg trebuie tratati indiferent de virsta C: Pacientii cu hipertensiune arteriala sistolica izolata, valori mai mari de 160 mm Hg trebuie tratati daca ei au peste 65 de ani D: Pacientii cu diabet zaharat trebuie tratati la o presiune diastolica de 80 mm Hg E: Pacientii cu diabet zaharat trebuie tratati la o presiune diastolica de 85 mm Hg 222. Indicati reactiile adverse ale diureticelor tiazidice: A: Hipokaliemie B: Hiperuricemie C: Depresie D: Insomnii E: Hipercolesterolemie 223. Indicati ce afirmatii legate de utilizarea diureticelor in hipertensiunea arterial sunt adevarate: A: Diureticele tiazidice sunt deobicei eficiente in 3-4 zile B: S-a dovedit pe termen lung ca diureticele tiazice reduc mortalitatea si morbiditatea C: Diureticele de ansa sunt utilizate datorita duratei lor lungi de actiune D: Spironolactona se dovedeste eficienta in hiperaldosteronismul primar sau secundar E: Triamterenul are efect antihipertensiv intrinsec puternic 224. Indicati medicamentele antihipertensive cu actiune predominent centrala: A: Clonidina B: Guanabenz C: Guanfacina D: Guanitidina E: Guanadrel 225. Indicati medicamentele antihipertensive cu actiune la nivelul terminatiilor nervoase adrenergice postganglionare: (pag. 1530) A: Guanabenz B: Guanfacina C: Metildopa D: Guanetidina E: Guanadrel 226. Indicati drogurile antihipertensive care produce hipotensiune arteriala marcat: A: Clonidina B: Metildopa C: Rezerpina D: Guanetidina E: Hidralazina 227. Care din urmatoarele antihipertensive sunt contraindicate in hiperuricemie: A: Tiazidice

B: Diuretice de ansa C: Diazoxid D: Spironolactona E: Amilorid 228. Indicati care din urmatoarele antihipertensive este contraindicat in sarcina: A: Diuretice de ansa B: Metildopa C: Captopril D: Losartan E: Fosinopril 229. Indicati medicamentele care inhiba secretia de renina: A: Clonidina B: Rezerpina C: Metildopa D: Captopril E: Enalapril 230. Indicati care din urmatorii agenti inhiba enzima de conversie a angiotensinei: A: Lisinopril B: Quinapril C: Ramipril D: Losartan E: Felodipina 231. Indicati medicamentele care NUprovoaca tahicardie : A: Nifedipina B: Amlodipina C: Felodipina D: Diltiazemul E: Verapamilul 232. Indicati medicamentele ce incetinesc conducerea atrioventriculara : A: Nifedipina B: Amlodipina C: Felodipina D: Verapamil E: Diltiazem 233. Care sunt motivele pentru care diureticele tiazidice ar trebui sa joace un rol mai restrins in tratamentul hipertensiunii artetiale: A: Complianta redusa la tratament B: Efecte adverse metabolice C: O frecventa crescuta a aritmiilor cardiace D: O frecventa crescuta a mortii subite E: Producerea frecventa de hipotensiune ortostatica 234. Ce medicamente nu determina nici un efect advers asupra fatului: A: Hidralazina B: Metildopa C: Nitroprusiatul

D: Captopril E: Enalapril 235. Care dintre urmatoarele maresc suferinta fetala la o gravida hipertensiva: A: Restrictie severa de sare B: Diuretice C: Betablocante D: Metildopa E: Hidralazina 236. Care sunt obiectivele tratamentului la pacient cu hipertensiune maligna: A: Corectarea complicatiilor medicale B: Scaderea presiunii diastolice cu o treime C: Scaderea presiunii diastolice cu o treime, dar nu sub 95 mm Hg D: Scaderea presiunii diastolice la 80 mm Hg E: Scaderea presiunii diastolice la 90 mm Hg 237. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul hipertensiune arteriale sunt adevarate: A: Metoprololul se administreaza oral in doza de 25-150 mg de doua ori pe zi B: Timolulul se administreazaoral in doza de 20-120mg de doua ori pe zi C: Nadololul se administreaza in doza de 5 mg zilnic D: Propranololul se administreaza oral in doza de 10-120 mg de 2-4 ori pe zi E: Pindololul se administreaza oral in doza de 200 mg pe zi 238. Controlul regimului alimentar in hipertensiunea arteriala prezinta urmatoarele aspecte: A: restrictie severa de sodiu B: restrictie usoara de sodiu C: reducerea aportului caloric la pacientii supraponderali D: eliminarea/reducerea consumului de alcool E: cresterea aportului lipidic 239. Cele mai frecvente efecte secundare ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei sunt: A: hipotensiune B: tahicardie C: tuse D: bradicardie E: diaree 240. Corelatiile dintre hipertensiunea arterialasi obezitate prezinta urmatoarele aspecte: A: cresterea n greutate este asociatacu o frecventacrescutaa hipertensiunii B: la pacientii obezi cu hipertensiune scaderea n greutate reduce tensiunea arteriala C: la pacientii obezi hipertensivi tratati medicamentos scaderea n greutate reduce intensitatea tratamentului necesar D: cresterea n greutate reduce efectele hipertensiunii asupra ratelor de mortalitate E: obezitatea nu este factor de risc al hipertensiunii 241. Care dintre urmatoarele diuretice pot fi administrate mpreuna cu un diuretic tiazidic pentru a reduce eliminarea urinara de potasiu: A: Furosemidul

B: Bumetamida C: Triamterenul D: Amiloridul E: Spironolactona 242. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de ateroscleroza coronariana, cu EXCEPTIA: A: Stenoza aterosclerotica a coronarelor epicardice este segmentara B: Placa aterosclerotica este expusa la fisurare, hemoragie, tromboza C: Localizarea obstructiei influenteaza zona de miocard ischemic D: Vasele colaterale se dezvolta cand obstructia se dezvolta progresiv E: Vasele colaterale mentin viabilitatea miocardului in situatiile care necesita flux crescut 243. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este reprezentata de: A: durere B: palpitatii C: jena precordiala D: intepaturi precordiale E: lesin 244. Cea mai frecventa modalitate de imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut este reprezentata de: A: ecocardiografia B: ecografia abdominal C: rezonanta magnetica nucleara D: tomografia computerizata E: ventriculografia radioizotopica 245. Un element esential in tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut il reprezinta: A: digoxinul B: chinidina C: xilina D: diltiazemul E: aspirina 246. Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este reprezentat de: A: morfina B: paduden C: ibuprofen D: diclofenac E: indometacin 247. Care este agentul antiplachetar cu cea mai larg utilizare in infarctul miocardic acut? A: dipiridamolul B: ticlopidina C: aspirina

D: clopidogrelul E: antiinflamatoriile nesteroidiene 248. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este: A: reactii alergice la streptokinaza B: hipotensiune arteriala C: fibrilatie ventriculara D: hemoragie E: hipertensiune arteriala 249. Ocluzia trombotica a arterei coronare din infarctul miocardic acut este declansata de: A: Eliberarea de oxid nitric B: Fisura, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom C: Dezvoltarea unui anevrism D: Eliberarea de prostaglandina E2 E: Eliberarea de endotelina 1 250. Care este cea mai obisnuita reactie adversa la administrarea nitroglicerinei: A: palpitatiile B: cefaleea C: durerea retrosternala D: varsaturile E: constipatia 251. Care este durata durerii in angina pectorala stabila: A: 5-10 secunde B: 10-30 secunde C: 1-5 minute D: 15-30 minute E: 4-6 ore 252. Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza in urmatoarele zone, cu EXCEPTIA: A: Epigastru B: Brate bilateral C: Umarul stang D: Mandibula E: Inferior de ombilic 253. Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu: A: IMA anterior B: Bolnavi tineri C: Diabet zaharat D: IMA lateral E: IMAdeVD 254. Doza uzuala a ntroglicerinei administrata sublingual in angina pectorala este: A: 80120mg B: 0,3 0,6mg C: 0,4 1,2 mg D: 20-30mg E: 60240mg

255.

Regimul de administrare al metoprololului in angina pectorala stabila este: A: 50mgde4oripezi B: 100mgde4oripezi C: 25-200 mg de 2 ori pe zi D: 25-200 mg de 4 ori pe zi E: 200-400 mg o data pe zi 256. Angina pectorala stabila: A: este instala mai putin de 2 luni si apare intotdeauna la eforturi de aceeasi intensitate B: apare intotdeauna la eforturi de aceeasi intensitate, dar si in repaus C: apare la eforturi din ce in ce mai mici D: apare de regula la eforturi de aceeasi intensitate E: apare in repaus, de regula noaptea 257. Bradicardia sinusala in cursul infarctului muicardic acut se tratateaza prin adminitrarea de: A: adrenalina B: atropina C: izoproterenol D: dopamina E: noradrenalina 258. Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic acut este: A: embolia coronariana B: tromboza coronariana C: spasmul coronarian D: anomalii congenitale ale arterelor coronariene E: boli inflamatorii sistemice 259. La examenul fizic pacientii cu infarct miocardic inferior pot prezenta la debut: A: suflu sistolic apical tranzitor B: cresterea temperaturii peste 38 C C: tahicardie si/sau hipertensiune D: bradicardie si/sau hipotensiune E: frecatura pericardica persistenta rugoasa 260. nfarctul miocardic acut este declansat de: A: Fisura, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom B: Dezvoltarea unui anevrism aortic C: Eliberarea de prostaglandinaE2 D: Eliberarea de endotelina1 E: Eliberarea de angiotensina2 261. Utilizarea aspirinei n tratamentul initial n departamentul de urgenta a infarctului miocardic acut se face n doze de: A: 130 - 160 mg/zi B: 160 - 325 mg/zi C: 400 - 500 mg/zi D: 50 -100 mg/zi E: 425 - 500 mg/zi

262.

Doza zilnica de aspirina administrata n tratamentul cardiopatiei ischemice este de: A: 10-35 mg B: 100-325 mg C: 725-750 mg D: 1-1,5 g E: 2-4 g 263. Verapamilul NU trebuie asociat in mod obisnuit cu: A: Nitrati B: Diuretice C: Inhibitori ECA D: Betablocante E: Antibiotice 264. Principalele efecte adverse ale metoprololului NU includ: A: Depresie B: Tahicardie C: Bronhospasm D: Constipatie E: Impotenta 265. Severitatea injuriei miocardice in infarctul acut depinde de urmatorii factori: A: gradul de obstructie B: starea circulatiei colaterale C: eficienta fibrinolizei spontane D: necesarul de oxigen al miocardului afectat E: precocitatea instituirii tratamentului tonicardiac 266. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de manifestarile clinice din infarctul miocardic acut: (pag. 1493) A: durerea debuteaza cel mai frecvent dupa amiaza B: infarctul inferior se poate insoti semne de hiperactivitate parasimpatica C: durerea poate lipsi la diabetici D: distensia venelor jugulare ridica suspiciunea de infarct miocardic E: dispneea poate fi simptomul dominant la varstnici 267. Iradierea tipica a durerii din angina pectorala poate fi : A: in epigastru B: in ambele brate C: in maxilar D: in spate E: in hipocondrul drept 268. In aproximativ jumatate din cazuri se identifica un factor precipitant anterior infarctului miocardic, cum ar fi: A: eforul fizic sustinut B: stresul emotional C: bolile medicale D: tratamentele chirurgicale E: somnul

269. Agentii antitrombotici utilizati in terapia infarctului miocardic acut sunt reprezentati de: A: aspirina B: blocantii receptorilor glicoproteici II b/III a C: heparina D: xilina E: procainamida 270. Folosirea adecvata a terapiei trombolitice urmareste: A: reducerea dimensiunii infarctului B: restabilirea permeabilitatii arterei coronare C: controlul durerii D: scaderea necesarului miocardic de oxigen E: mobilizarea precoce a pacientului 271. Factori de risc majori ai aterosclerozei sunt: A: LDL plasmatic scazut B: fumatul C: HDL plasmatic crescut D: diabetul zaharat E: hipertensiunea arteriala 272. Durerea in criza de angina pectorala este descrisa de pacient ca: A: o greutate B: o intepatura C: presiune D: strivire E: rareori ca durere franca 273. In legatura cu durerea din angina pectorala stabila sunt corecte urmatoarele afirmatii: A: are caracter crescendo-descrescendo si dureaza 1-5 minute B: episoadele de angina pot aparea noaptea, in timp ce pacientul este culcat C: pragul de efort care determina aparitia anginei pectorale este fix si nu variaza cu momentul din zi sau starea emotionala D: poate fi precipitata de activitati neobisnuite, un pranz bogat sau expunerea la frig E: poate avea localizare atipica si poate sa nu fie legata de factorii declansatori 274. Planul de tratament al anginei pectorale cuprinde: A: informarea si linistirea pacientilor B: identificarea si tratarea conditiilor agravante C: adaptarea activitatii D: evaluarea functiei ventriculare stangi E: terapie medicamentoasa 275. Clasele de medicamente utilizate in tratamentul anginei pectorale sunt: A: blocantele receptorilor alfa-adrenergici B: nitrati C: blocantele receptorilor beta-adrenergici D: antagonistii calciului E: simpaticomimeticele

276.

Referitor la tratamentul anginei instabile sunt valabile urmatoarele afirmatii: A: pacientii nu necesita calmante si sedative B: se administreaza heparina intravenos pentru 3-5 zile asociata sau urmata de aspirina oral in doza de 325 mg/zi C: nu este necesara administrarea nitroglicerinei sublingual D: nitroglicerina intravenos se incepe de la o doza de 10 micrograme/min E: se pot administra beta-blocante 277. Cauzele mecanice ale infarctului miocardic acut sunt: A: ruptura de perete liber B: pericardita C: insuficienta mitrala D: defectul septal ventricular E: Aritmiile supraventriculare 278. Factorii de risc majori ai aterosclerozei cuprind: A: hipertensiunea B: LDL plasmatic crescut C: HDL plasmatic crescut D: Obezitatea E: Hiperuricemia 279. n tratamentul iniial al infarctului miocardic acut pacientii beneficiaza de urmatorii agenti terapeutici: A: Aspirina B: Antagonistii de calciu C: Beta-blocantele D: Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei E: Glucocorticoizii 280. Trasaturile tipice ale durerii anginoase din angina pectorala stabil cuprind: A: durere retrosternala ca o senzatie de constrictie B: durere precordiala sub forma de intepatura C: durata de 5-10 secunde D: iradiere spre umarul stang, fata ulnara a antebratului si mainii E: declansata de efort sau emotie 281. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt utilizate obisnuit in tratamentul anginei pectorale: A: nitratii B: biguanidele C: blocantele receptorilor beta-adrenergici D: blocantele canalelor de calciu E: aminele simpatomimetice 282. Angina pectorala instabila cuprinde urmatoarele situatii: (pag. 1515-16) A: angina cu debut recent (<2 luni) care este severa si frecventa (mai mult de 3 episoade pe zi) B: angina stabila cronica la care crizele anginoase devin mai frecvente, mai prelungite sau precipitate de eforturi mai mici decat anterior C: angina de repaus

D: angina cu prag fix de aparitie a durerii dupa un anumit efort E: angin cu durat lung, la eforturi mici 283. Care sunt factorii de risc ale aparitiei infarctului miocardic? A: hipertensiunea arteriala B: diabetul zaharat C: nivelul crescut al LDL-colesterolului D: nivelul crescut al HDL-colesterolului E: fumatul 284. Contraindicatiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ: A: Accident vascular cerebral hemoragic B: AVC nehemoragic in ultimul an C: Suspiciune de disectie de aorta D: Varsta avansata E: Istoric de hipertensiune arterala severa, controlata terapeutic 285. Care sunt cele mai obisnuite reactii adverse ale nitroglicerinei: A: Vertijul B: Cefaleea C: Lipotimia D: Senzatia de pulsatie in cap E: Parestezii 286. Legat de debutulu infarctului miocardic indicati afirmatiile adevarate : A: Se produce in orice moment al zilei sau noptii B: Virful circadian al debutului infarctului mioardic se inregistreaza in primele ore ale dupaamiezii C: Virful circadian al debutului este legat de combinatia tonusului parasimpatic crescut si tendintei la tromboza D: In aproximativ jumatate din cazuri pare a fi prezent un factor precipitant E: Ca factor precipitant se poate identifica stresul emotional 287. Care sunt cele mai utilizate cuvinte pentru a descrie durerea din infarctul miocardic: A: Junghi B: Arsura C: Greutate D: Constrictie E: Zdrobire 288. Indicati caracteristicile cele mai tipice pentru durerea din infarctul miocardic: A: Intotdeauna se localizeaza in regiunea precordiala si iradiaza tipic in membru superior sting pe marginea cubitala B: Se localizeaza in regiunea centrala a toracelui si/sau epigastru C: Ocazional iradiaza in brate D: Nu iradiaza inferior de ombilic E: Este adesea insotita de transpiratie, greturi, varsaturi 289. La debutul unui infarct miocardic durerea poate lipsi: A: La pacientii cu diabet zaharat B: La pacientii foarte tineri C: La pacientii virstnici

290.

291.

292.

293.

294.

295.

296.

D: La cei cu nivele crescute de homocisteina E: La cei cu nivele crescute de acid uric La examenul fizic al unui pacient cu infarct miocardicrecent instalat evideniem: A: Frecvent tegumente transpirate si extremitati calde B: Puls si presiunea sanguina normale C: Tahicardie si/sau hipertensiune D: Bradicardie si/sau hipotensiune E: Frecatura pericardica Care din urmatorii agenti trebuie evitati in conditiile infarctului miocardic acut: A: Aspirina B: Prednison C: Indometacin D: Ibuprofen E: Hemisuccinat de hidrocortizon Ce beneficii se noteaza prin folosirea pe termen lung a tratamentului cu aspirina: A: O reducere de 50% a riscului de infarct recurent B: O reducere a emboliilor arteriale C: O reducere a mortalitatii cardiovasculare D: O reducere a riscului de accident vascular cerebral E: La cei tratati cronic cu aspirina infarctul miocardic tinde sa fie mai mic Care dintre urmatoarele NUreprezinta factori majori de risc pentru ateroscleroza? A: fumatul B: hipertensiunea arteriala C: HDL plasmatic crescut D: hipofibrinogenemia E: diabetul zaharat Dezvoltarea placii aterosclerotice presupune: A: nivel scazut al LDL plasmatic B: disfunctia endoteliului vascular C: interactiune anormala intre endoteliu si hematiile circulante D: acumulare subendoteliala de celule si resturi celulare E: acumulare subendoteliala de lipide anormale Care dintre caracteristicile durerii sustin diagnosticul de angina pectorala? A: durere retrosternala cu caracter de presiune/strivire B: durere toracica ascutita, de scurta durata C: iradiere la gat, dinti, maxilar D: iradiere la epigastru E: durere surda, prelungita, in regiunea submamara stanga Cauzele frecvente ale ischemiei miocardice la adult sunt: A: ateroscleroza arterelor coronare epicardice B: embolia coronariana C: tromboza coronariana D: anomalii congenitale E: anemia severa

297.

Ischemia miocardica poate fi produsa prin urmatoarele mecanisme: A: scaderea fluxului sanguin miocardic prin ingustarea lumenului arterelor coronariene B: cresterea anormala a necesarului de oxigen miocardic C: scaderea necesarului de oxigen miocardic D: spasmul arteriolelor intramiocardice E: scaderea capacitatii sangelui de a transporta oxigenul 298. Factorii de risc majori ai aterosclerozei sunt: A: fumatul B: HDL plasmatic crescut C: diabetul zaharat D: hipertensiunea arteriala E: LDL plasmatic crescut 299. Urmatoarele afirmatii referitoare la angina pectorala stabila NUsunt adevarate: A: este tipic localizata retrosternal B: poate aparea si in repaus sau noaptea C: cel mai frecvent are caracterul unei dureri toracice ascutite D: dureaza de regula 1-5 minute E: poate iradia spre spate, gat, maxilar, dinti si epigastru 300. Factorii declansatori ai anginei pectorale stabile sunt: A: efortul fizic B: marirea volumului sanguin intratoracic in clinostatism C: expunerea la frig D: activitatea sexuala E: stresul emotional