Sunteți pe pagina 1din 19

I.

CONCEPTII DE ORGANIZARE A CONTABILITATII MANAGERIALE

Complexul de factori cu incidenta asupra organizarii contabilitatii manageriale este reunit in cadrul termenului de conceptie de organizare a contabilitatii mangeriale. Evolutia proceselor si fenomenelor economice pe de o parte iar pe de alta parte evolutiile procesului decizional au conturat patru conceptii de organizare a contabilitatii mangeriale,respectiv: -conceptia de organizare a contabilitatii mangeriale in partida simpla -conceptia de organizare integralista sau integrata a contabilitatii mangeriale -conceptia dualista de organizare a contablilitatii mangeriale -conceptii moderne de organizare a contabilitatii mangeriale Conceptia de organizare a contablitatii mangeriale in partida simpla Aceasta conceptie de organizare a contabilitatii manageriale este specifica formelor simple de organizare a proceelor de productie si mai poate fii implementata in cadrul entitatilor mici care realizeaza un numar redus de produse,lucrari si servicii sau activitati in cadrul unui proces de complexitate scazuta. Contablitatea manageriala este inspirata din principiile organizarii contabilitatii in partida simpla si este reprezentata din ansamblul cartilor sau jurnalelor deschise pentru fiecare produs,lucrare serviciu sau activitate, in care se inregistreaza detaliat totalitatea operatiunilor generatoare de cheltueli si venituri aferente obtinerii si comercializarii produselor,lucrarilor si serviciilor. Procedeul de lucru asociat acestei conceptii de organizare a contabilitatii mangeriale se rezuma la urmatoarele: - in absenta unor conturi care functioneaza dupa principiul contabilitatii in partida dubla , in fiecare carte sau jurnal se inregistreaza fara corespondente contabile, cheltueli in debit cat si venituri in credit.

Inregistrarea cheltuelilor in jurnalele produselor, lucrarilor, serviciilor sau activitatiilor realizate se realizeaza in baza documentelor justificative individuale sau centarlizatoare, fie pe baza situatiilor de calcul si repartizare a cheltuelilor indirecte.

Conceptia de organizare a contabilitatii mangeriale in sistem integrat Aceasta forma de organizare a contabilitatii manageriale se bazeaza pe o organizare concomitenta a fluxurilor de informatii contabile pe cele doua canale de comunicare interna si externa ale entitatii economice , axata pe un sisem unitar de conturi respectiv conturile contablilitatii financiare. Toate obiectivele contabilitatii manageriale sunt axate respectiv formulate pe informatiile conturilor de cheltueli (clasa 6) si conturile de venituri (clasa 7) ale contabilitatii financiare. Organizarea integrata a conceptiei integraliste sau in sistem monist se preteaza la obiectivele analizei activitatii derulate pe circuitul economic: aprovizionare-productiedesfacere. Solutia unui sistem contabil integrat se poate aplica in cadrul entiatatiilor economica in care prevaleaza problematica determinarii rezultatelor economice si a rentabilitatilor analitice,in fata obiectivelor de calcul a costurilor si indeosebi a costurilor complete, in conditiile unei informatizari complete si performante a contabilitatii, a codificarii conturilor de cheltueli si venituri care sa satisfaca exigentele de prelucrare si informare atat a contablilitatii financiare cat si a contabilitatii manageriale. Entitatile economice din sfera serviciilor si din domeniul constructilor pot adopta un asemenea sistem integrat de contabilitate. In cadrul conceptiei integraliste, calculata costurilor se realizeaza pe o prelucrare extracontabila a informatiilor privind cheltuelile. Obiectivele contabilitatii mangeriale situate in cadrul conceptiei consatu in furnizarea informatiilor necesare asistarii procesului decizional pentru realizarea obiectivului fundamenta al gestiunii economico-financiare a entiatatiilor economice respectiv maximizarea valorii de piata a acestora, ceea ce presupune urmatoarele actiuni: -angajarea si combinarea factorilor de productie in activitati si proecte cu rentabilitati ridicate -realizarea unui control al performantelor si calitatii in mod analitic la nivelul fiecarei activitati/proect care consuma resurse; -asigurarea politicii de crestere a valorii entitatii, prin mentinerea si imbunatatirea indicatorilor de echilibru financiar; Obiectivele contabilitatii manageriale in cadrul acestei conceptii de organizare se bazeaza pe analiza a doi indicatori de masurare a performantelor activitatii entitatii respectiv;

1. Rezultatul exercitiului 2. Valoarea adaugata Rezulatatul exercitiului este denumirea generica data diferentei dintre veniturile obtinute si cheltuelile efectuate,conecatate la venituri pe care o entitate economica le realizeaza intr-un exercitiu financiar egal, de regula cu anul calendaristic. Rezultatul exercitiului se concretizeaza in: Profit, daca veniturile deasesc cheltuelile Pierdere, daca cheluelile sunt mai mari decat veniturile Rezultatul exercitiului este explicit calculat pe baza informatiilor furnizate de contabilitatea financiara si sistematizat in contul anual de profit si pierdere care poate fi detaliat pe cele trei activitati: exploatare, financiara si extraordinara. Valoarea adaugata este definita ca fiind plusul de valoare creat in cadrul entitatii in urma alocarii si utilizarii factorilor de productie, munca si capital. Conceptia de organizare a contabilitatii managriale in sistem dualist Conceptia organizarii contabilitatii mangeriale intr-un circuit distinct,autonom fata de contabilitatea financiara, consat in instituirea a doua circuite de preluare si prelucrare a cheltuelilor si a veniturilor, ancorate pe obiectivele dinstincte ale celor doua contabilitati. Oraganizarea contabilitatii in circuit autonom se poate realiza in urmatoarele moduri: -utilizarea unui sistem de conturi ale contabilitatii manageriale care sa asigure atingerea obiectivelor printr-un calcul exclusiv in cadrul contabililtatii -utilizarea unui sistem de conturi ale contabilitatii managriale dezvoltat pe structura conturilor de cheltueli si de venituri ale contabilitatii financiare, printr-o detaliere analita ale acestora fie utilizand structura sistemului de conturi de gestiune bazata pe un sistem de codificare care sa satisfaca cerintele de prelucrare integrala a informatiilor privind costurile in cadrul contabilitatii managerial. Conceptia dualista de organizare a contabilitatii mangeriale trebuie sa raspunda nevoilor de informare a managerilor in conditiile unei complexitati a proceselor si fenomenelor economice derulate in cadrul entitatii. Codifiacrea analitica a conturilor poate asigura imperativele de confidentialitate ale informatiei contabile. Conceptii moderne de organizare a contabilitatii manageriale Noile provocari ale economiei mondiale determinate de evolutia proceselor de productie si management sub impactul tehnologiei de prelucrare a informatiilor si telecomunicatiilor precum si scurtatea durate de viata a produselor si instaurarea unei guvernari a pietei dictata de exigentele clientului in stabilirea pretului de vanzare, a

responsabilizat factorii de decizie in cadrul entitatilor economice determinandu-i sa organizeze procesele de productie si sa reconsidere activitatile derulate in cadrul entitatilor. In acest context monitorizarea si reglarea prelucrarii informatiei in cadrul asistarii proceselor decizionale nu se mai bazeaza pe conceptul traditioanal de cost complet ci are in vedere noile abordari ale productiei bazate pe metode avansate de asistare a proceselor decizionale cum ar fii: -metode operationale de gestionare a entitatilor tocmai la timp ( just in time JIT) -metode operationale de gestiune bazate pe costurile tinta (target costing) -metode operationale de calcul a costului pe activitati, respectiv metoda ABC (activity based costing) -metode operationale de gestiune fundamentate pe baza organizarii entitatilor pe centre de responssabilitate.

II.

OBIECTIVELE CONTABILITATII MANAGERIALE

Identiatea contabilitatii manageriale in cadrul sistemului contabil se realizeaza printr-un set de elemente structurale ale acestuia, care o individualizeaza ca o disciplina de sine statatoare in cadrul disciplinelor cu caracter economic, cum ar fii: obiectivele primare ale acesteia, obiectul de studiu, procedeele si metodele aplicate in cadrul acesteia. Obiectivele contabilitatii manageriale reprezinta un element primordial al acesteia, sectiuni a contabilitatii ce priveste necesitatea organizarii acesteia in cadrul entitatilor economice. Obiectivele contabilitatii manageriale s-ar putea grupa astfel: - obiective de evidenta analitica a structurilor contabile care iau nastere in urma operatiunilor si activitatilor derulate de entiati: active, datorii, capitaluri proprii, venituri, cheltueli si rezultate. - obiective de performanta privind calculul unor indicatori partiali si integrali utilizati in masurarea rentabilitatii operatiunilor si activitatiilor entitatii precum si a costului acestora - obiective de previzionare si control realizate prin intermediul bugetelor de venituri si cheltueli detaliate de la nivel de entiate la nivel de functie, structura tehnico-organizatorica, activiatate, produs, lucrare sau serviciu realizat;

- realizarea unui control de gestiune exercitat asupra activitatii entitatii prin sistemul informational al costurilor, abaterilor bugetelor si a indicatorilor de monitorizare, masurare si control a performantei. Obiectivele de evidenta analitica a structuriilor situatilor financiare reprezinta obiective derivate din obiectivele contabilitatii financiare si sunt circumscrise cadrului de aplicare a politicilor si operatiunilor contabile de recunoastere si au in vedere urmatoarele deziderate: a. asiguarea structurii analitice a categoriilor de active b. asiguarare structurii analitice a pozitiilor de capital propriu nominalizat si nenominalizat c. asigurarea structurii analitice a pozitiilor de datorii generate de diferite forme de finantare (credit comercial, bancar, finantare prin piata de capital sau prin operatiuni de leasing) d. asigurarea structurii analitice a cheltuelilor pe cele trei activitati (de expoatare, financiara si extraordinara) e. asidurarea structurii analitice a veniturilor pe activitati f. asiguarea structurii analitice a rezultatelor degajate de activitatea entitatilor economice; Obiectivele de raportare a performantelor entitatii realizate prin calculul unor indicatori de performanta finali sau intermediari, integrali sau partiali, prin care se evalueaza gestiunea economice-financiara a entitatii. Performantele raportate prin indicatorii finali integrali se axaza pe de o parte pe conceptul de rezultat al exercitiului, iar pe de alta parte performantele entitatii se raporteaza si prin categoria de cost raportandu-se pe urmatoarele paliere: - determinare rezultatelor economico-financiare pe functii ale entitatii si a rentabilitatii globale - determinarea rezultatelor economico-financiare pe activitati ale entitatii si a rentabilitatii acestora - determinare rezultatelor economico-financiare pe centre de profit si a rentabilitatii centrelor de profit - determinarea rezultatelor economico-financiare pe produse, lucrari si servicii si a rentabilitatii acestora - deterimiarea costului produselor, lucrarilor si serviciilor realizate de entitate dar si a costului structurilor functionale sau activitatilor entitatii. Performantele raportate prin indicatori de performanta intermediari de gestiune se bazeaza pe unele concepte care pun in evidenta anumite aspecte a resurselor precum si-n asigurarea autofinantarii sau a echilibrului financiar si se refera la urmatorii indicatori: - marja comerciala - valoarea adaugata - productia exercitiului

excedentul brut de exploatare capacitatea de autofinantare rezultatul exploatarii rezultatul financiar rezultatul curent rezultatul global rezultatul net rezerva manageriala fondul de rulment necesarul de fond de rulment trezoreria neta

Prin aceste obiective, contabilitatea manageriala impinge limitele de asistare a procesului managerial dincolo de de cadrul activitatii de exploatare, pe terenul activitatii financiare a entitatiilor. Obiectivele de previziune si control au in vedere elaborarea bugetelor de venituri si cheltueli pentru activiatea de ansamblu a entitatii precum si elaborarea bugetelor partiale pe functii sau activitati ale entitatii reprezentate astfel: bugetul activitatii generale bugetul activitatii de productie bugetul activitatii de trezorerie bugetul activitatii de investii bugetul activitatii de finantare bugetul altor activitati

III.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA ORGANIZAREA CONABILITATII MANAGERIALE

Factorii care influenteaza organizare contabilitatii mangeriale sunt: - Implementare unui system de management bazat pe proecte in contextul unei culturi organizationale - Introducerea tehnologiilor avansate de productie

Implemantarea unui sistem de management bazat pe proecte in contextul unei culturi organizatonale

Managementul pe proecte reprezinta o forma moderna de organizare structurala, menit sa contribuie la imbunatatirea procesului de alocare a resurselor, care are in vedere o transversalitate a entitatilor in procese interne si activitati, in care stimularea elementului informational, gestiunea conturilor, a resurselor si controlul calitatii reprezinta obiectivele atasate fiecarui proces intern identificat, monitorizat si controlat in cadrul entitatii.

Introducerea tehnologiilor avansate de productie Reprezinta o orientare a organizarii productiei care-si pune amprenta asupra organizarii si aplicarii instrumentelor contabilitatii manageriale intr-un context de obiective menite sa asigure mentenanta entitatilor pe piata,care ar putea fii reprezentat astfel: - cresterea capacitatiilor entitatiilor de a produce bunuri de calitate superioara la costuri reduse in conditiile satisfacerii radicale a clientiilor - sustinerea pe sacara larga a proceselor de productie - cresterea gamei sortimentale a produselor - cresterea flexibilitatii proceselor de productie si reducerea timpilor de pregatire a utilajelor Componentele tehnologiilor avansate de organizare a productiei si a muncii sunt reprezentate astfel: 1. 2. 3. 4. 5. proecatrea asistata pe calculator sisteme de fabricatie computerizate sisteme flexibile de fabricatie sisteme de management al productiei controlul totatl al calitatii

IV. ADAPTAREA SISTEMULUI DE CONTURI DIN CONTABILITATEA FINANCIARA LA NECESITATILE IMPUSE DE CONTABILIATEA MANAGERIALA

Organizarea contabilitatii manageriale se realizeaza in raport cu marimea intreprinderii, nevoile interne de informare, si specificul activitatii. Astfel intreprinderiile mari isi organizeaza o contabilitate manageriala bazata pe proceduri detaliate si riguroase. In schimb in cadrul firmelor mici functiile contabilitatii de gestiune sunt

preluate adesea de contablilitatea financiara prin delatlierea si prelucrarea informatiilor furnizate de aceasta in functie d nevoile manageriale. In teoria si practica moderna a contabilitatii mangeriale dupa timpul de conexiune in contabilitatea financiara si cea manageriala se confrunta 2 conceptii generale de organizare a acesteia si anume: a) Conceptia organizarii contabilitatii de gestiune intr-un sistem integrat,conectat cu contabilitatea financiara, realizandu-se un singur circuit informational contabil care integreaza cele 2 componente denumita conceptia monista (integralista)de organizare a contabilitatii. b) Conceptia organizarii contabilitatii de gestiune intr-un circuit complet autonom fata de contabilitatea financiara denumita conceptia dulaista de organizare a contabilitatii In optica contabilitatii internationale, contabilitaea manageriala si cea financiara se realizeaza concomitent fara o scindare riguroasa a acestora. Solutia integrarii contabilitatii de gestiune in contabilitatea financiara este destul de delicata, deoarece presupune combinarea functionalitatii sistemelor de conturi specifice contabilitatii de gestiune cu functionalitatea conturilor de cheltueli (clasa 6) si a conturilor de venituri (clasa 7) ale contabilitatii financiare. Adversarii contabilitatii integraliste sustin ca aceasta soluie este greu de practicat datorita interferarii inregistrarilor din contabilitatea financiara cu cele din contabiliatea mangeriala. Se reproseaza acestei conceptii ca face sa dispara, respectiv sa soldeze, conturile de cheltueli si de venit din contabiliatea financiara la finele fiecarei perioade de calcul, ceea ce face dificila intocmirea si prezentarea contului 351 rezultatul financiar total din contabilitatea financiara.

V.

METODA DE CALCULATIE A COSTURILOR

Costul de achizitie este costul care regrupeaza totalitatea cheltuielilor generate de activitatea de aprovizionare si stocare a valorilor materiale destinate consumului productiv materii prime, materiale si furnituri consumabile. Modul de identificare si localizare pe elementele materiale stocabile care genereaza aceste cheltuieli ofera posibilitatea delimitarii lor, astfel nct sa formeze: - costuri directe de achizitie reprezentnd pretul de cumparare al elementelor stocabile, cheltuielile de transport, comisioane, taxe variabile si alte taxe nedeductibile; - costuri indirecte de achizitie reprezentnd cheltuielile sectorului de aprovizionare, de receptie, manipulare, transport si stocare a valorilor materiale.

Prin calculul costului de achizitie se asigura determinarea valorii de intrare n stoc a diferitelor elemente materiale ce vor face ulterior obiectul consumului n procesul de productie. Aceasta nseamna ca n costul complet al produsului nu se va regasi valoarea elementelor materiale determinata n momentul cumpararii, ci valoarea lor de iesire (corespunzator metodei de evaluare adoptata: CMP, FIFO, LIFO etc.), adica valoarea de cumparare influentata de stocul existent si la care se adauga cota parte a costurilor indirecte de achizitie repartizate n baza unui criteriu ales de repartizare. Costul de productie cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate n procesul de productie si se calculeaza ntre stocajul de materii prime, materialul si stocajul de produse finite. Complexitatea calculatiei lui depinde de complexitatea procesului tehnologic si de natura produselor care apar n cursul fazelor (etapelor) de fabricatie materiale recuperabile, rebuturi productie neterminata, semifabricate a caror valoare influenteaza costul produselor de baza produsele finite. Costul de productie al produsului finit este constituit din: - costuri directe de productie care cuprind: costul de achizitie aferent materiilor prime si materialelor directe eliberate din stoc pentru consumul productiv, costul cu manopera directa si alte costuri directe (amortizarea unui echipament specific etc.); - costuri indirecte de productie cuprind costurile comune sectoarelor productive (energie, combustibil, reparatii si ntretinere, amortizare, salariile personalului indirect productiv etc.). Costul complet cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea unui produs, lucrare sau serviciu. n timp ce costul de productie se calculeaza pentru productia finita obtinuta si predata depozitului, costul complet se calculeaza pentru productia vnduta. n structura costului complet sunt urmatoarele componente: - costul de productie aferent productiei vndute; - costurile din afara productiei la rndul lor constituite din: - costul de distributiei - costul administratiei generale. Costul de productie aferent productiei vndute reprezinta valoarea de iesire din stoc a produselor finite destinate vnzarii si se determina apelnd (ca si n costul de achizitie) la una din metodele adoptate n evaluarea stocurilor. Costul de distributie reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate n procesul de distributie a produselor; poate fi delimitat n cele doua categorii: - costuri directe de distributie cuprind cheltuielile de livrare, expeditie, publicitate, ambalaj, transport special cnd se poate identifica pe produs consumul de resurse; - costuri indirecte de distributie reprezentnd cheltuielile de functionare a sectorului de distributie, magazinaj (stocaj), transport, servicii de postvnzare, studii de marketing etc. Costul administratiei generale Anumite functii ramn specifice unitatii economice sau sunt comune mai multor activitati. Este vorba de: activitatea de cercetare, planificare-programare, control, gestiune financiara,

contabilitate, informatica, managementul general. Cheltuielile generate de aceste activitati devin din ce n ce mai importante n ansamblul cheltuielilor ntreprinderii si sunt, de regula, independente fata de volumul de activitate. Repartizarea lor s-ar impune astfel a fi efectuata numai asupra productiei vndute nsa reglementarile n vigoare nu exclud posibilitatea repartizarii lor si asupra productiei stocate, integrnd costul administratiei generale n costul de productie al productiei finite obtinute. n ceea ce priveste costurile indirecte, obisnuinta de a le trata numai n legatura cu procesul de productie trebuie reconsiderata, deoarece ele influenteaza toate fazele circuitului economic, deci si aprovizionarea, respectiv distributia. Din aceasta cauza apare, pe de o parte: - necesitatea calcularii celor doua categorii de costuri apar n amontele, respectiv n avalul productiei costul de achizitie si costul de distributie; pe de alta parte, apare necesitatea analizarii costurilor indirecte pe locurile generatoare ale acestora si care, corespunzator functiilor ntreprinderii aprovizionare, productie, distributie, administratie pot constitui centre de analiza. Centrele de analiza sunt utile pentru calculatia costurilor deoarece, regrupnd costurile indirecte pe categorii omogene, exista posibilitatea repartizarii mai corecte a acestora asupra produselor. Conditia principala este de a determina corect unitatea fizica denumita unitate de lucru si baza de repartizare pentru care se poate defini un consum. De asemenea, urmarirea costurilor indirecte, la nivelul centrelor de analiza, faciliteaza instituirea responsabilitatilor n evolutia centrelor lor. n aceasta optica, costurile directe pot fi adaugate costurilor indirecte ale unui centru de analiza, daca au legatura cu unitatea de lucru ce i masoara activitatea (exemplu manopera directa) alcatuind un ansamblu omogen care poate fi atribuit responsabilitatii unui cadru si deci centrul de analiza devine centru de responsabilitate.

VI.

MODUL DE ELABORARE A BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUELI

nainte de nceperea anului de previziune, ntreprinderea trebuie s i stabileasc programele de activitate viitoare i evaluarea eforturilor necesare pentru realizarea acestora. n acest scop s-a elaborat un document de previziune financiar Bugetul de venituri i cheltuieli, cu ajutorul cruia ntreprinderile i previzioneaz pe o anumit perioad de timp,

de obicei un an i defalcat pe trimestre, veniturile i cheltuielile financiare, asigurndu-se un echilibru financiar. Totodat, prin bugetul de venituri i cheltuieli se stabilesc fluxurile bneti i financiare care s asigure realizarea programelor de activitate i a capacitii de plat a ntreprinderii. Ca instrument de previziune, bugetul de venituri i cheltuieli joac un rol deosebit n activitatea ntreprinderii, el ndeplinind urmtoarele funcii: funcia de previziune; funcia de control a execuiei financiare funcia de asigurare a echilibrului financiar al ntreprinderii Funcia de previziune se realizeaz datorit faptului c prin bugetul de venituri i cheltuieli se previzioneaz o serie de indicatori cum sunt: veniturile, cheltuielile, producia marf fabricat, volumul investiiilor, nivelul fluxurilor, ncasrile n valut, nivelul ratei rentabilitii. Funcia de control prin bugetul de venituri i cheltuieli se realizeaz prin faptul c se repartizeaz veniturile i cheltuielile pe centre de profit, controlndu-se activitile prin modul de gestionare a resurselor, prin buget se respect legislaia n vigoare privind destinaiile profitului, iar prin modul de previzionare a indicatorilor se urmrete ncadrarea acestora n anumite limite normale precum i realizarea acestora fa de nivelele prevzute. De asemenea, bugetul de venituri i cheltuieli se ntocmete astfel nct s asigure echilibrul de trezorerie a ntreprinderii prin fluxurile financiare stabilite n anul de previziune. 2. Rolul bugetului de venituri i cheltuieli ca instrument de previziune financiar a ntreprinderii Conducerea unei ntreprinderi are ca prim obiectiv previziunea iar previziunea financiar este cea mai important activitate n realizarea creia un rol deosebit revine bugetului de venituri i cheltuieli al ntreprinderii, alturi de bilanul contabil i contul de profit i pierdere. Alturi de previzionarea financiar, o alt preocupare major a conducerii ntreprinderii moderne este controlul bugetar al modului de realizare a prevederilor pentru a stabili abaterile, cauzele acestora i persoanele rspunztoare, pentru luarea msurile necesare care s conduc la eliminarea acestora n viitor. n realizarea acestor atribuii conducerea are la ndemn bugetul de venituri i cheltuieli ca principal instrument de realizare a activitii de bugetare a aciunilor acesteia, care prezint, cel puin, urmtoarele avantaje: a) bugetul are rolul de a orienta ntreprinderea spre un scop bine definit, respectiv rentabilitatea, lichiditatea i diminuarea riscurilor n activitatea acesteia;

b) prin previziunea financiar se coordoneaz eforturile tuturor compartimentelor din cadrul ntreprinderii, fiecare dintre acestea fiind implicate n procesul bugetar, ntr-o msur mai mare sau mai mic; c) ntocmirea bugetelor asigur implementarea unui sistem eficient de control, prin compararea realizrilor cu propunerile, identificarea abaterilor, a cauzelor acestora i luarea unor msuri operative de corectare a deficienelor. Avnd n vedere rolul deosebit de important al bugetului de venituri de cheltuieli, se impune respectarea ctorva principii, att la elaborarea dar i n execuia acestuia, astfel: 1. principiul totalitii, care presupune acoperirea tuturor activitilor unei ntreprinderi i o coordonare a acestora care s asigure echilibrul ntre serviciile funcionale i operaionale, urmrind ns s asigure i o armonizare a relaiei contradictorii ce se manifest ntre complexitatea sistemului bugetar i costurile ridicate ale unui sistem complet; 2. principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate existent n ntreprindere, avnd n vedere c bugetul este ntotdeauna sub autoritatea unui conductor de activitate, existnd astfel posibilitatea identificrii bugetului respectiv cu persoana responsabil; 3. principiul meninerii solidaritii dintre compartimentele ntreprinderii i al convergenei acestora cu politica general a ntreprinderii, sistemul bugetar avnd rolul de a ndeprta unele tendine de supraevaluare a importanei unor compartimente n detrimentul altora i de a contribui la realizarea obiectivelor strategice ale ntreprinderii n condiii de eficien sporit; 4. principiul supleei, orice buget avnd sarcina s permit adaptarea rapid i cu uurin la modificrile care apar n cadrul economico-social n care funcioneaz ntreprinderea i la informaiile noi privind evoluia variabilelor economice exogene care influeneaz activitatea ntreprinderii; 5. principiul cuplrii cu politica de personal pentru a implementa i stimula motivaia i adeziunea personalului n conformitate cu obiectivele strategice urmrite de ntreprindere. De regul bugetele se elaboreaz anual, ns exist i unele bugete elaborate pe o perioad mai mare de un an (de exemplu bugetul investiiilor) sau pe o perioad mai mic de un an (bugetul trezoreriei) dar, indiferent de perioada pentru care se elaboreaz, periodicitatea bugetului trebuie s fie superioar celei a ciclului de activitate analizat. 3. Clasificarea bugetelor i legturile dintre acestea n sistemul de gestiune al unei ntreprinderi se ntlnesc mai multe tipuri de bugete, care se pot clasifica dup mai multe criterii, cele mai importante fiind: a) n funcie de coninutul acestora:

Bugetul de tip financiar este specific relaiilor de repartiie a resurselor financiare, veniturile fiind dimensionate n calitatea lor de fonduri alocate pentru finanarea unor cheltuieli limitate, n aceste bugete ieirile sunt reprezentate de cheltuieli, iar intrrile sub forma alocrii de resurse (bugetele aciunilor sociale, bugetele activitii de investiii); Bugetul de tip economic este specific activitilor creatoare de valori noi ce formeaz obiectul activitii ntreprinderii, n acest buget comparndu-se cheltuielile necesare realizrii produciei cu veniturile realizate din vnzarea acesteia Bugetele de tip bnesc au specific fluxurile bneti ale ntreprinderii i cuprind intrrile de fluxuri bneti i cheltuielile de fluxuri bneti. b) n funcie de obiectul activitii bugetare: Bugete organizate sunt acele tipuri de bugete n care veniturile i cheltuielile se fundamenteaz pe subdiviziuni organizatorice ale ntreprinderii (secii, fabrici, uzine, etc.), inclusiv la nivelul acesteia; Bugetele pe activiti sunt caracterizate de faptul c veniturile i cheltuielile se determin pe activiti (activitatea de producie, activitatea de investiii, activitatea de reparaii, etc.). c) n funcie de sfera de cuprindere: Bugete generale care caracterizeaz activitatea de ansamblu a ntreprinderii; Bugete pariale care caracterizeaz pri ale ntreprinderii (secii, fabrici, uzine, etc.) d) n raport cu factorul timp: Bugete periodice; Bugete continue La noi n ar, principalele tipuri de bugete stabilite pentru societile comerciale cu capital de stat, regiile autonome sau companiile naionale sunt: Bugetul activitii generale Bugetul activitii de producie Bugetul activitii de trezorerie Bugetul activitii de ncasri i pli n valut Bugetul activitii de investiii mprumuturi garantate de stat; Rezerve

Repartizarea profitului. Legtura dintre aceste tipuri de bugete const n elaborarea lor succesiv, avnd n vedere politica financiar adoptat de ntreprindere, pe o perioad mai mare de timp, n vederea realizrii unor obiective strategice, urmnd apoi o transpunere a acesteia n bugetele anuale ntocmite pe activiti i, n final, reflectarea tuturor acestora n starea previzibil a trezoreriei, a patrimoniului i a rentabilitii ntreprinderii.

VII. STUDIU DE CAZ

O entitate realizeaza un produs in 4 sortimente cunoscandu-se urmatoarele informatii: Productie realizata A 200 B 400 C 300 D 500

Consum specific de materii prime/unitate de produs

240

200

152

178

Produsul etalon,este produsul B, iar costul total este de 118170 lei. Sa se calculeze costul unitar pentru fiecare produs.

Etapa 1. Se stabilesc coeficientii de echivalenata simpli directi sau inversati in functie de care se transforma intreaga productie sortimentala in productie etalon.
K SI MPEi MPEe

240 1,2 200 200 KB 1 200 152 KC 0,76 200 178 KD 0,89 200 KA

Etapa 2. Se transforma productia sortimentala in productie etalon sau echivalenta.


qei qi * K Si

qe A 200 *1,2 240u.e qe B 400 *1 400u.e qeC 300 * 0,76 228u.e qe D 500 * 0,89 445u.e total 1313

Etapa 3. Se calculeaza costul unitar al unei unitati echivalente de produs.


Cue CT

q
i 1

ei

Cue

118170 90lei / u.e 1313

Etapa 4. Se calculeaza costul unitar al fiecarui sortiment.


Cui Cue * K SI

Cu A 90 *1,2 108lei / UFA Cu B 90 *1 90lei / UFB Cu C 90 * 0,76 68,40lei / UFC Cu D 90 * 0,89 80,1lei / UFD

VIII. Concluzii si opinii privind contabilitatea manageriala

Contabilitatea realizeaza reprezentarea interna si externa a unei ntreprinderi. Aceasta reprezentare justifica existenta a doua circuite n sistemul informational al ntreprinderii: unul, care reda imaginea ntreprinderii n exterior - contabilitatea financiara, considerata fata externa a ntreprinderii si altul care, descrie procesele interne ale ntreprinderii, denumit contabilitatea manageriala, considerata fata interna a ntreprinderii. Contabilitatea de gestiune a aparut n Marea Britanie si SUA la finele secolului XVIII, ca urmare a dezvoltarii industriilor si concurentei. CG a cunoscut 2 etape de dezvoltare: - I etapa(interbelica) cuprinsa ntre cele 2 razboaie mondiale. n aceasta perioada nu exista notiunea de contabilitatea manageriala, dar practica notiunea de contabilitatea de productie, care avea un singur obiectiv calcularea costului de productie. - II etapa(postbelica) cuprinde perioada de dupa al 2-lea razboi mondial, si anume n anii 40-50 a aparut notiunea de contabilitatea manageriala, care se deosebeste de contabilitatea de productie prin faptul ca n afara de calculul costului de productie, ea se mai ocupa si cu begetarea, analiza, controlul, luarea deciziilor etc. n Republica Moldova contabilitatea manageriala a fost recunoscuta oficial prin intermediul Conceptiei reformei contabilitatii Nr. 1187 din 24.12.1997. Dezvoltarea contabilitatii manageriale n Republica Moldova se efectueaza n doua directii principale: 1. adaptarea tehnicilor si metodelor demult aplicate n lume, care au adus utilizatorilor lor succesul n afaceri; 2. studierea si cercetarea tehnicilor si metodelor relativ noi pentru ntreprinderile din vest. Contabilitatea manageriala, numita si contabilitatea analitica n Franta sau contabilitatea de gestiune n Romnia are rolul de a servi ca instrument n luarea deciziilor de catre managerii firmei. Contabilitatea manageriala reprezinta un domeniu distinct n cadrul evidentei contabile, avnd drept obiectiv principal masurarea, colectarea, prelucrarea si transmiterea informatiei pentru planificare (bugetare), calculatie, control si analiza executarii bugetelor n scopul pregatirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale. Principalele obiective sau functii ale contabilitatii manageriale sunt: - calcularea costurilor pe produse (lucrari, servicii), activitati si pe unitati organizationale (diviziunii, departamente, sectii, servicii etc.); - determinarea diferitor marje si rezultate analitice pe produse, servicii sau activitati; - furnizarea informatiei necesare elaborarii bugetelor; - furnizarea informatiilor necesare elaborarii bugetelor; - furnizarea de informatii pentru stabilirea abaterilor ntre previziuni si realizari; - furnizarea de informatii destinate masurarii performantelor (rentabilitate, productivitate) la nivelul sectoarelor de activitate si al produselor;

- furnizarea datelor pentru exercitarea controlului gestionar; - luarea deciziilor manageriale pe termen lung si coordonarea dezvoltarii ntreprinderii. Obiectele contabilitatii manageriale cuprind resursele economice de care dispune ntreprinderea, procesele economice precum si rezultatele activitatii att a ntreprinderii n ntregime, ct si a subdiviziunilor structurale separate. Un sistem efectiv de contabilitate manageriala da posibilitate ntreprinderii sa manuiasca operatiile de fiecare zi, sa depisteze probleme si sa le rezolve, sa faca planuri pentru perioadele scurte si lungi si sa evalueze progresul. Contabilitatea financiara si cea manageriala se au functii si reguli diferite, ceea ce se vede din tabelul urmator: Compararea contabilitatilor financiare si manageriale Criterii de comparare Contabilitatea financiara Contabilitatea de gestiune 1. Utilizatorii principali de informatie Utilizatorii interni si externi Numai utilizatori interni 2. Obligativitatea organizarii contabilitatii Organizare impusa de legislatie.Se organizeaza numai daca administrarea ntreprinderii hotaraste ca este necesara. ntreprinderile mari si definesc proceduri si detalii stricte privind organizarea CM lund n consideratie specificul activitatii si necesitatile interne de informare. 3. Scopul contabilitatii ntocmirea rapoartelor financiare pentru utilizatori Asigurarea cu informatie a managerilor n scopuri de planificare, control si de dirijare a activitatii 4. Sisteme de contabilitate Sistem de contabilitate n partida dubla Nu este limitata ca contabilitatea n partida dubla, poate fi folosit orice sistem potrivit 5. Nivelul de reglementare Respectarea obligatorie a principiilor si normelor acceptate (Legi, SNC, instructiuni, regulamente etc.) Nu exista norme si limitari, unicul criteriu este unitatea informatiei 6. Etaloane de masurare Unitatea valorica (bani) Orice unitate de masura potrivita: 7. Obiectul evidentei si analizei Unitatea economica n ansamblu Diferite subdiviziuni structurale ale unitatii economice 8. Frecventa ntocmirii rapoartelor Periodic, n mod regulat La cerere, n mod neregulat, dar poate fi impus de conducere si regularitatea rapoartelor interne 9. Gradul de exactitate Date exacte Multe date aproximative 10. Publicitatea Informatia poate fi publicata, uneori se publica n mod obligator Datele nu se dau publicitatii deoarece n mare parte reprezinta taina comerciala Utilizatorii informatiilor determina continutul de baza a fiecarui subsistem al contabilitatii. Utilizatorii contabilitatii financiare sunt persoane fizice si juridice, care se afla n relatii anumite cu ntreprinderea, care a prezentat raportul financiar. Utilizatorii externi sunt de doua tipuri: - cu interes financiar direct n aceasta ntreprindere (investitorii, actionarii, creditorii)

Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea afaceriilor

REFERAT CONTABILITATE MANAGERIALA

Student: Coman Anamaria Sectia: CIG, an II, grupa 3

CUPRINS REFERAT:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Conceptia de organizare a contabilitatii manageriale Obiectivele contabilitatii manageriale Factorii care influenteaza organizarea contabilitatii mangeriale Adaptarea sistemului de conturi din contabilitatea financiara la necesitatile impuse de contabilitaea manageriala Metoda de calculatie a costurilor Modul de elaborare a bugetului de venituri si cheltueli Studiu de caz (cum se calculeaza costurile unitare) Concluzii si opinii privind contabilitatea manageriala