Sunteți pe pagina 1din 30

TEMA PROIECTULUI DESEURI RADIOACTIVE

Cuprins

Capitolul I Generalitati 1. Sursele de deseuri radioactive....................................................................3 2.1 Tipuri de deseuri.........................................................................................5 2.2 Deseuri cu reactivitate mica si intermediara..............................................7 2.3 Deseuri cu reactivitate ridicata...................................................................7 3. Administrarea si tratarea deseurilor radioactive.......................................10 4. Riscurile contaminarii radioactive...........................................................12 Capitolul II Centrale nucleare 1. Centralele nucleare si efectele sale.........................................................16 2.1 Cum functioneaza o centrala nucleara....................................................19 2.2 Principiul de functionare.........................................................................20 3. Securitatea centralelor nuclearoelectrice..................................................22 Capitolul III Deseuri radioactive in Romania 1. Romania, groapa de deseuri radioactive a Europei? ...............................24 2. Depozite de deseuri radioactive in Romania-mit.U.E. ............................25 3. Exploziile nucleare din Fukushima, Japonia............................................26 Bibliografie...................................................................................................27

ARGUMENT

Radioactivitatea a fost descoperita n 1896 de Henri Becquerel, pe cand studia luminescenta unor saruri ale uraniului. n 1898, sotii Marie si Pierre Curie au descoperitpoloniul si radiul, doua elemente cu radioactivitate mult mai puternica decat a uraniului. Legile generale ale radioactivitatii au fost elaborate de catre Ernest Rutherford si Frederick Soddy n 1903. Radioactivitatea artificiala a fost descoperita de sotii Irne si Frdric Joliot-Curie n 1934. Aceasta teorie a fost folosita si fructificata in viitor lasand in urma, pe langa toate facilitatile si avantajele sale, o parte mai putin placuta numita deseuri radioactive.

Cap.1 Generalitati 1. Surse de deseuri radioactive


Deseurile nucleare pot fi rezultatul fiecarei trepte a ciclului de prelucrare a combustibilului nuclear. Sursele antropice (artificiale) de poluare radioactiva pot fi, implicit si surse de producere a deseurilor radioactive si invers, astfel ca se pot enumera ca surse de iradiere radioactiva urmatoarele: zonele de extractie si preparare de minereuri de uraniu, sau de thorium, depozitarea necorespunzatoare a materialelor rezultate radioactive,accidente sau avarii la instalatiile nuclearoelectrice, nucleare, la vapoare, submarine, avioane cu ncarcatura nucleara,experiente militare nucleare,instalatiile de producere si accelerare de particule, necesare studiului structurii materiei si pentru producerea de izotopi artificiali,instalatiile de control defectoscopic (cu raze X sau izotopi radioactivi) din industria constructoare de masini, constructii civile etc.tratarea sau depozitarea incorecta a deseurilor radioactive, din centralele nuclearo-electrice. Exista numeroase surse de poluare radioactiva cu importanta secundara datorita activitati lor mici, dar care cumulate pot deveni deosebit de periculoase.

Dintre acestea, la nivel mondial, trebuie mentionate: - 3321 unitati nucleare n economie si viata sociala (industrie, spitale, santiere, cercetare, nvatamant etc.) care utilizeaza: circa 6000 de aparate generatoare de raze X, circa 510 instalatii cu surse de iridium sau cobalt pentru controlul nedistructiv industrial (activitatea totala 20 000 Ci), circa 300 000 surse radioactive diferite (cu activitate mica ntre 2 Ci si cAteva sute de mCi) utilizate n diferite procese industriale (masurat grosimi sau nivele n rezervoare, controlul proceselor tehnologice etc.) Surse cu importanta mare n Romania datorita iradierii ridicate pe care o pot produce sunt instalatiile nucleare, producatorii de combustibil nuclear uzat, detinatorii de combustibil uzat si / sau deseuri radioactive. Dintre acestea se pot mentiona urmatoarele: Reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U1, mpreuna cu instalatiile nucleare asociate (FCN, DICA, DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavoda, Reactorul energetic tip CANDU 6(R) de la U2, mpreuna cu instalatiile nucleare asociate (FCN, DICA, DIDR) situate pe amplasamentul CNE Cernavoda, Filiala "FCN", situata pe amplasamentul RAAN-SCN de la MioveniArges, Filiala "Feldioara" de fabricatie a pulberii sintetizabile de dioxid de uraniu de calitate nucleara, Reactorul de ncercari de materiale tip TRIGA(R)-14 MW mpreuna cu instalatiile nucleare asociate (LEPI, SIGMA si STDR), situate pe amplasamentul RAAN-SCN Mioveni-Arges, Reactorul de cercetare tip VVR-S(R) - 2 MWt, mpreuna cu instalatiile nucleare conexe (DCNU, CPR, STDR) situate pe amplasamentul IFIN "HH" MagureleBucuresti, Depozitul national de deseuri radioactive (DNDR), situat pe amplasamentul Baita-Bihor, Titularii de autorizatie pentru utilizarea radioizotopilor, sub forma de surse nchise si/sau deschise de radiatii nucleare, n aplicatii nucleare din diferite sectoare de activitate (industrie, medicina, cercetare, aparare, s.a.).
5

Cantitatile de deseuri radioactive estimate a fi produse prin operarea acestor instalatii nucleare pe durata de viata proiectata sunt: la reactorul energetic tip CANDU 6(R) - circa. 3750 tone de HLW (SFuDD) si circa. 2100 m3 de LILW, majoritar SL si o parte mica LL, Reactorul de ncercari de materiale tip TRIGA(R)-14 MW: circa. 1 tona de HLW (SFuDD) si circa. 300 m3 de LILW majoritar SL si o mica parte LL, Reactorul de cercetare tip VVR-S(R)-2 MWt: circa. 0.5 tone de HLW (SFuDD) si circa. 300 m3 de LILW majoritar SL si o mica parte LL, Aplicatiile radioizotopilor n industrie, medicina, cercetare: circa. 15 m3/(milion locuitori), de deseuri tip LILW-SL. O cantitate importanta de deseuri radioactive, cu mult peste valorile caracteristice productiei de deseuri generate prin operarea si respectiv dezafectarea instalatiilor nucleare, este generata prin operarea instalatiilor nucleare industriale de extractie si prelucrare a minereurilor de uraniu. Principalele caracteristici radiologice ale acestor deseuri sunt, radioactivitatea deosebit de scazuta, n limitele fondului natural de radiatii din zona de extractie sau prelucrare si durata de viata deosebit de lunga. Cantitati importante de deseuri industriale, cum sunt cenusa de la termocentrala (Mintia) si cenusa produsa n instalatiile de producere a ngrasamintelor chimice pe baza de fosfati (Navodari, Bacau, Turnu Magurele), precum si slamurile rezultate n industria extractiva, contin cantitati mici de materiale radioactive existente n natura (NORM). Concentratia de material radioactiv n aceste deseuri este redusa, astfel ncAt ele nu sunt considerate deseuri radioactive, dar datorita volumelor mari acumulate si care sunt n continua crestere, aceste deseuri ridica n prezent probleme ecologice deosebite.

2. Tipuri de deseuri
In Statele Unite, a deseurilor radioactive este mpartit n trei tipuri principale, clasificate n functie de activitatea lor, potentialul lor de generare de caldura, si ceea ce contin ele fizic. Aceste trei niveluri principale sunt deseuri slab(LLW), deseuri transuraniene (TRU), si a deseurilor la nivel nalt (HLW). Pentru fiecare dintre aceste tipuri de deseuri, exista o solutie de eliminare specifice - depozitarea deasupra solului sau ngroparea putin adanci pentru deseuri slab si depozitare adancime depozit pentru deseuri la nivel nalt si transuraniene.
6

n majoritatea celorlalte tari, deseurile nucleare sunt calificate drept deseuri nivel scazut, nivel intermediar de deseuri, si a deseurilor la nivel nalt. Motivul pentru acest sistem de clasificare diferita este faptul ca n SUA este deseurile clasificate pe baza de unde vine, n majoritatea celorlalte tari, deseurile sunt clasificate n functie de ceea ce efectele deseurilor ar putea fi. n ambele clasificari, deseuri slab reprezinta aproximativ 90% din toate deseurile radioactive.

In afara de caracterul radioactiv, deseurile radioactive mai au o serie de caracteristici care le deosebesc de celelalte tipuri de deseuri, cum ar fi: Volum mic in raport cu celelalte tipuri de deseuri; Spre deosebire de substantele chimice toxice, materialele radioactive se dezintegreaza, pierzindu-si dupa un timp caracterul radioactiv;

Imediat ce sunt generate, deseurile radioactive sunt colectate, caracterizate si inregistrate in baze de date, tot traseul lor ulterior fiind riguros monitorizat; Manipularea materialelor radioactive, proiectarea si administrarea depozitelor de deseuri radioactive se fac cu respectarea unor reglementari foarte stricte; Deoarece o mare parte a cercetarii si dezvoltarii a fost indreptata spre masuri de siguranta in tratamentul deseurilor, proiectarea containerelor, transport si depozitare definitiva, in acest moment exista solutii tehnice care asigura depozitarea lor in siguranta.

2.1 Deseurile cu reactivitate mica si intermediara:


Deoarece nici deseurile cu activitate mica, nici cele cu activitate intermediara nu genereaza cantitati importante de caldura nu rezulta nici un avantaj tehnic din stocarea lor temporara pe perioade lungi de timp. Stocarea temporara prelungita nseamna doze de radiatie pentru personal si cheltuieli de exploatare care, amandoua, pot fi evitate printr-o stocare perpetua timpurie. ntrucat aceste deseuri urmeaza sa fie stocate candva definitiv, facand acest lucru mai devreme decat mai tarziu, probabilitatea de aparitie a unui risc suplimentar pentru populatie este mica si astfel va conduce la o descestere a riscului. Din aceste motive, guvernul Marii Britanii are n vedere, n momentul de fata, ca deseurile cu activitate medie si intermediara sa fie stocate perpetuu ndata ce acest lucru este posibil. n prezent anumite deseuri cu activitate scazuta sunt lichidate (stocate permanent) prin ardere n subteran la adancime mica. Pana de curand, deseurile cu activitate scazuta care mai ramaneau si o parte din cele cu activitate intermediara erau scufundate n mare ntr-un loc din nord-estul Atlanticului, la 600km de cel mai apropiat tarm. Aceasta necesitate a fost recunoscuta acum catva timp si n anul 1982 a fost nfiintat Departamentul Deseurilor Radioactive din Industria Nucleara (Nuclear Industry Radioactive Waste Executive NIREX), care n primul rand sa duca la ndeplinire aceasta sarcina. NIREX a stabilit ca fiind necesare doua tipuri de terenuri pentru stocarea permanenta (sau lichidare): unul de adancime mica pentru a primi deseurile cu activitati scazute si altul de adancime mare pentru deseuri cu activitate intermediara. ngroparile de adancime mica vor fi localizate n formatii argiloase , deoarece argila are o capacitate mare de absorbtie a radionuclizilor, iar vitezele de penetrare a apelor subterane prin argila sunt foarte mici. n principiu ngroparea deseurilor la adancime se poate face ntr-o mina parasita sau ntr-o cavitate subterana special construita. Pentru a asigura o comparatie directa ntre diferite locatii, NIREX trebuie sa execute investigatii geologice n diverse locatii pentru fiecare tip de stocare. nainte de a se hotara un nou loc de lichidare a deseurilor vor avea loc discutii publice. NIREX studiaza si posibilitatea stocarii permanente a deseurilor cu activitate intermediara sub platforma continentala, fie printr-un tunel cu intrarea de pe pamant, fie n gauri forate de o platforma de foraj marin.

2.2 Deseuri cu reactivitate ridicata


Deseurile cu activitate ridicata produse la reprocesarea combustibilului uzat contin peste 95% din activitatea intregului ciclu al combustibilului nuclear. O data solidificate, deseurile trebuie depozitate timp de secole, racire

corespunzatoare, supraveghere si renovare periodica a cladirilor de depozitae. Totusi timpi asa de lungi de depozitare vor impune o povara asupra generatiilor viitoare si va exista chiar si un risc, desi foarte mic al unor scurgeri accidentale. Din aceste motiv n toate tarile care au un program nuclear se desfasoara n mod activ cercetari asupra metodelor posibile de lichidare a deseurilor cu activitate foarte mare, desi la nceput au fost luate n considerare un numar mare de optiuni privind stocarea permanenta, acum numai doua se bucura de o atentie speciala. Acestea sunt depozitarea n formatii geologice de mare adancime la nivelul uscatului si amplasarea sub fundul adanc al oceanului. Pe plan mondial, cel mai mare efort este dedicat depozitarii pe uscat si exista un schimb de informatii considerabil ntre toate tarile interesate. Exista totusi, si un substantial program de cercetari, coordonat la nivel international, privind stocarea sub fundul marii. Tipurile de formatiuni geologice studiate pe plan international n scopul stocarii deseurilor cu activitate mare includ depozite de sare, granit si argila. Sarea este apreciata deoarece este uscata; granitul si argila sunt umede, dar se pot gasi formatii unde vitezele de curgere a apelor subterane sunt foarte mici, iar atat argila cat si granitul au capacitatea de a absorbi radionuclizii. Cele mai multe proiecte de depozitare au n vedere tunele care se foreaza n josul gauri, unde ar fi plasate containerele cu deseuri. Adancimile de stocare avute n vedere sunt , n general, de 500m, iar spatiile dintre gauri sunt determinate de necesitatea de a limita ncalzirea rocii. O data ce s-a umplut depozitul , gaurile, tunelurile si rampele de acces vor fi umplute la loc si sigilate(betonate). Stocarea submarina are n vedere ngroparea containerelor n sedimente de pe fundul Atlanticului, unde adancimea medie este de circa 5000m. Se poate realiza o ngropare mai la suprafata, sub zeci de metri de sediment, plasand containerele n dispozitive de forma unor torpile ce sunt lasate sa cada liber spre fundul oceanului. ngroparea la adancime mai mare, sub mai mult de 100m de sediment neesita forarea unor gauri si reumplerea lor fiind o operatie mult mai costisitoare si mai dificila. n interiorul sedimentelor, vitezele de curgere a apelor sunt extrem de mici, iar mineralele argiloase prezente n sedimente vor absorbi cei mai multi dintre radionuclizii care , n cele din urma vor scapa n deseuri cand containerele se vor fi corodat. Evaluarile de risc privitoare atat la stocarea geologica, cat si la stocarea submarina ne arata ca nici una dintre metode nu ar trebui eliminata din motive de protectie radiologica. Este totusi, necesara, o cercetare specifica a locurilor de depozitare, pentru a reduce incertitudinile pe care le mai prezintamodelele si datele folosite la evaluarea riscurilor si astfel sa se ajunga n stadiul n care rezultatele sa fie folosite la recomandarea unor optiuni. Prin similitudine cu clasificarea deseurilor radioactive recomandata de AIEA(Agentia Internationala pentru Energie Atomica) n documentul Safety Series No. 111-G-1-1 "Clasification of radioactive Waste" si practicata cu unele mici modificari si n tarile membre ale UE, se introduc urmatoarele clase (categorii, tipuri) de deseuri radioactive:
9

ILW-SL: Deseuri radioactive care contin preponderent radioanuclizi emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 ani), contin cantitati mici de radionuclizi emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 Continut de radionuclizi - preponderent radionuclizi emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 < 30 ani)- cantitati mici de emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 > 20 ani), Griffin &
Phoenix

Concentratie alfaradionuclizi < 4 kBq/g

Putere Optiune de termica depozitare definitiva Depozitare la suprafata

<2 kW/m3

- preponderent radionuclizi > 4 kBq/g emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 >20 ani) ; cantitati mici de emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 < 30 ani) - preponderent radionuclizi > 4 kBq/g emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 <30 ani) ; cantitati importante de radionuclizi emitatori alfa

<2 kW/m3

Depozitare geologica

>2 kW/m3

Depozitare geologica la mare adancime.

superior valorii 20 ani), a caror concentratie este inferioara valorii de 4 kBq/g si a caror putere termica datorata ncalzirii radioactive este inferioara valorii de 2 kW/m3. Aceste deseuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive la suprafata. LILW-LL: Deseuri radioactive care contin preponderent radioanuclizi emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 superior valorii 20 ani), a caror
10

concentratie este superioara valorii de 4 kBq/gr, contin cantitati mici de emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 ani) si a caror putere termica specifica, datorata ncalzirii radioactive, este inferioara valorii de 2 kW/m3. Aceste deseuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive geologice, la mare adAncime. HLW: Deseuri radioactive care contin preponderent radioanuclizi emitatori beta-gama cu durata de viata scurta (T1/2 inferior valorii de 30 ani), contin cantitati importante de radionuclizi emitatori alfa cu durata de viata lunga (T1/2 superior valorii 20 ani), n concentratii superioare valorii de 4 kBq/g si a caror putere termica specifica, datorata ncalzirii radioactive, este superioara valorii de 2 kW/m3. Aceste deseuri radioactive sunt destinate depozitarii definitive geologice, la adncime mare. SFuDD, adica combustibilul uzat destinat depozitarii directe, apartine acestei clase.

Categoria HLW exclude combustibilul uzat tip TRIGA(R)-HEU si respectiv tip VVRS-HEU (SS 36), care vor fi returnate n tarile de origine, SUA si respectiv Federatia Rusa. n plus, este important de luat n considerare faptul ca unele deseuri radioactive, datorita modului de producere, pot contine substante chimice toxice, iar toxicitatea lor, spre deosebire de radioactivitate, nu va scadea n timp, fapt care influenteaza hotarAtor modul lor de gestionare.

3. Administrarea si tratarea deseurilor radioactive


Obiectivele administrrii deseurilor radioactive constau n prelucrarea acestora n asa fel nct s fie pregtite pentru stocare temporar sau permanent (perpetu) , iar ultima s se fac n asa fel nct s nu existe riscuri inacceptabile att pentru generatiile prezente ct si pentru cele viitoare. Stocarea perpetu implic absenta oricrei intentii de a mai folosi deseurile. n general, deseurile cu activitate mic, nu au nevoie de tratare, ele pot fi incapsulate si stocate perpetuu n mod direct fie prin ngroparea la adncimi mici
11

n diferite locuri, fie prin imersie controlat n mare. Cele mai multe deseuri cu activitate intemediar nu apar sub o form convenabil pentru stocare direct, ele trebuie incorporate ntr-un material inert ca betonul, bitumul sau rsinile. O parte dintre aceste deseuri poate fi stocat perpetuu prin scufundare n mare, dar cele mai multe deseuri sunt stocate temporar n diferite locuri, asteptnd o decizie privind metoda cea mai bun de stocare definitive. n prezent toate deseurile cu activitate ridicat din Marea Britanie sunt stocate temporar, la fel cum se nampl si n alte tri. Deseurile cu activitate ridicat rezultate din activitatea de reprocesare a combustibilului n Marea Britanie sunt tinute n tancuri rcite, special construite n amplasamentul Companiei Britanice de Combustibili Nucleari de la Sellafield din Cumbria. Se afl n constructie o uzin de solidificare a acestor deseuri prin incorporarea lor ntr-un material sticlos. Blocurile de sticl vor fi apoi stocate pentru cteva decenii pentru a permite rcirea lor naintea stocrii permanente finale. Operatiile de administrare difer n functie de radioactivitatea deseurilor si de starea lor de agregare. Deseurile gazoase cu continut de 41Ag, 85Kr, 131Xe, 3H si cele volatile (131I) rezulatate la fisiunea 235U, n practica curent, se evacueaz direct n atmosfera la nltimi mari, unde se dilueaz cu aerul atmosferic. n cazurile n care aceste emisii gazoase prezint o radioactivitate foarte mare , peste limitele admise, ori au antrenat aerosoli (particule fine) puternic radioactivi, nainte de trimiterea n atmosfer se trec peste un sistem de filtre speciale, capabile s i retin. n particular, pentru ndeprtarea 131I, gaele puternic radioactive se trec printr-un reactor ce contine azotat de argint, cnd iodul se retine cu o eficacitate de 99,99% ca iodura de argint. Pe aceasta cale, numai la Centrul Nuclear Harwell din Marea Britanie, n perioada 1960-1964, au fost trimise n atmosfer circa 10000Ci/spt (370TBq) de 41Ag, iar la uzina de Marcoule din Franta au fost eliminate cca 11kCi/spt (407TBq) de radioargon. Se mai mentioneaz ca uzina Hanford din Marea Britanie trimite lunar n atmosfera cca 30Ci (1,1TBq) de 131I rezultat la reprocesarea combustibilului nuclear uzat. Eliminarea carbonului radioactive (14C), deoarece are o mic toxicitate si o radiatie slab (-, 0,2), se face direct n atmosfera sub form de monoxid(14CO) si dioxid(14CO2). Aerosolii radioactivi cu activitate peste cea permis nu se pot elimina direct n atmosfer. Pentru retinerea lor, aerul poluat se trece prin filtre electrostatice, filtre din materiale poroase (hrtie de filtru, celuloz, azbest) sau peste filtre din testuri din fibr de sticl, de materiale sintetice. n practic se utilizeaz frecvent filtrele din materiale poroase, n special filtrele cu hrtie de filtru, care au dimensiuni mici, sunt rezistente la coroziune, se nlocuiesc uor, avnd pret redus si eficacitate mare. Deseurile lichide cu activitate sczut, dup o diluare si stocare n bazine speciale, se deverseaz n apele de suprafat(ruri, mri, oceane). n prezent, mari cantitti de solutii radioactive cu activitti medii sau slabe rezultate din marea industrie nuclear se imerseaz n mri si n oceane la mri adncimi.
12

Deseurile solide cu activitate sczut, n general, nu au nevoie de prelucrare, putnd fi incapsulate si stocate permanent prin ngropare n pmnt la adncimi mici sau prin imersie controlat n mri si oceane. Deseurile cu activitate intermediar (timpi de njumttire mari) se ncorporeaz n materiale inerte cum sunt : betonul, bitumul sau masele plastice, putnd fi stocate perpetuu prin imersie n mri si oceane sau temporar n diferite locuri. Solutii cu radioactivitate medie se injecteaz la mari adncimi (1500m), n roci poroase sau n mine prsite. Mai ales se utilizeaz salinele prsite. Deseurile cu activitate ridicat ,n principal, constau din lichide rezulatate de la reprocesarea combustibililor nucleari. Depozitarea lor se face n rezervoare speciale sau n cavitti naturale sau artificiale. Depozitarea n rezervoare ngropate sau imersate n mri si oceane este cea mai utilizat metoda n trile cu industrie nuclear dezvoltat. Rezervoarele sunt confectionate din beton captusit cu otel inoxidabil, astfel ca s fie perfect impermeabile. n cazul ngroprii n pmnt , se aleg regiuni nepopulate , cu soluri argiloase sau argilo-nisipoase, fr oscilatii seismice sau alunecri de terenuri, teritorii neinundabile, departe de pnzele freatice si de bazinele de ap deschise. Depozitarea n depresiuni maritime se face n recipienti de form sferic , din material plastic si din otel. n prezent se afl cantitti imense de astfel de deseuri radioactive rezultate din industria nuclear, depuse n marea Irlandei, oceanul Atlantic si oceanul Pacific. S-a preconizat si depozitarea acestor deseuri n regiuni glaciare (Groenlanda, Antarctic). Metoda ar fi mai sigur dar inacceptabil din cauza pretului de cost ridicat al ambalajului si transportului. n paralel intr n practica curent depozitarea deseurilor puternic radioactive n cavitti naturale sau artificiale (pesteri, puturi de petrol, mine prsite). Dintre acestea cele mai indicate sunt salinele prsite, deoarece au o structur solid, mare plasticitate a straturilor de sare, rezistenta foarte mare la cutremure, si ofer posibilitatea recuperrii ulterioare a deseurilor radioactive. n ultimul timp s-a pus n discutie si posibilitatea trimiterii deseurilor puternic radioactive n spatiul cosmic cu ajutorul rachetelor interplanetare.

Riscurile contaminarii radioactive

13

Protectia mpotriva radiatiilor, n cazul manipularii substantelor radioactive,prezinta deci doua aspecte principale si anume : iradierea organismului din exterior saucontaminarea interioara cu substante radioactive patrunse pe diferite cai n organism. Printre principalele surse de poluare radioactiva se numara: a.Utilizarea practica n industrie, medicina, cercetare a diferitelor surse de radiatii nucleare, care, ca materiale radioactive, se pot raspandi necontrolate n mediu; b.Exploatari miniere radioactive, la extragere, prelucrare primara, transport si depozitare, pot contamina aerul, prin gaze si aerosoli, precum si apa prin procesul de spalare; c.Metalurgia uraniului sau a altor metale radioactive si fabricarea combustibiluluinuclear, care prin prelucrari mecanice, fizice, chimice, poate cuprinde n cadrulprocesului tehnologic si produsi reziduali gazosi, lichizi sau solizi, stocarea,transportul eventual evacuarea lor pot determina contaminarea mediului; d.Instalatiile de rafinare si de retratare a combustibilului nuclear e.Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare, n care se pot produce industrial noi materiale radioactive f.Centralele nuclearoelectrice care polueaza mai putin n cursul exploatarii lor corecte, dar mult mai accentuat n cazul unui accident nuclear g.Exploziile nucleare experimentale, efectuate ndeosebi n aer sau n apa si subteran, pot contamina vecinatatea poligonului cat si ntregul glob,prin depunerea prafului si aerosolilor radioactivi, generati de catre ciuperca exploziei h.Accidentele n transportul aerian, maritim, feroviar sau rutier a celor mai felurite materiale radioactive. Singura centrala nucleara din Romania este amplasata ntr-o zona cu risc seismic, la Cernavoda, unde functioneaza doua reactoare. Printre riscurile centralelornucleare se numara riscul unor accidente majore (de genul celui de la Cernobl),scurgeri de substante radioactive care pot afecta atat mediul nconjurator cat si sanatatea oamenilor din zona, depozitarea deseurilor radioactive rezultate n urma exploatarii,emisiile de tritiu (vapori de apa grea tritiata), de radiatii gama, alfa si beta. Altedezavantaje fac referire la costurile uriase asociate constructiei unui reactor nuclear siproducerii energiei electrice nucleare n contextuldar duratei scazute de exploatare aunui reactor (30 40 de ani). n aceste conditii, Guvernul Romaniei intentioneaza sa construiasca nca doua reactoare nucleare si o noua centrala nucleara, a carei locatie nu a fost facuta publica, fiind doar vehiculate cateva localitati din Transilvania. Pentru cele doua noi reactoarenucleare de la Cernavoda, nota de plata va fi de 5 miliarde de euro.
14

Asadar, o investitie de 5 miliarde de euro pentru o durata de exploatare de 30 de ani! Peste aceasta sumauriasa, cade n sarcina Romaniei sa construiasca doua depozite pentru deseurileradioactive generate la Cernavoda. La un loc, cele doua depozite vor costa alte 5miliarde de euro. Ca si cum nu am fi nvatat nimic din problema petrolului si a gazelornaturale, se investesc astfel 10 miliarde de euro n urmatorii 50 de ani pentru o solutieenergetica care nu este sustenabila, resursele de uraniu fiind n mod cert finite. Conformpresedintelui Agentiei pentru Resurse Minerale, rezervele de uraniu ale Romaniei suntaproape epuizate, fiind asigurate resursele necesare producerii energiei electrice de la Cernavoda pentru doar 7 ani de acum nainte (17 nov. 2009). Stim astfel ca minereul de uraniu de la Crucea singura mina de uraniu nexploatare din Romania va fi epuizat n 7 ani. Dar haldele de steril vor ramane saemita substante radioactive ce dauneaza pe termen lung mediului si sanatatii oamenilor.Autoritatile romane se arata nsa interesate de posibilitatea de a cumpara uraniu dinstatele riverane Marii Caspice, trecand definitiv sub tacere dezastrele ecologiceradioactive de la fostele mine de uraniu: Baita-Plai (transformata n depozit de deseuriradioactive) si Avram Iancu (din judetul Bihor); Lisava, Dobrei si Ciudanovita (dinjudetul Caras-Severin); Primatar Bicazu Ardelean (din judetul Neamt). La Barzava si Baita apa provenita din ploi, care spala haldele radioactive, se scurge direct n rAuri saun panza freatica. n toate aceste zone, incidentele cazurilor de cancer sunt cele mairidicate din tara. n paralel, se avanseaza posibilitatea constructiei unor depozite dedeseuri nucleare n apropierea unor zone locuite, cum ar fi cel proiectat a se construi la Saligny. Potrivit unui studiu efectuat de Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive(ANDRAD) n perioada 20 30 septembrie 2009, eventuala construire a unui asemeneadepozit n zona este privita favorabil de oamenii cu studii reduse sau medii din oraselemici si din mediul rural pentru ca s-ar crea astfel locuri de munca. Cu siguranta ca ceicare si-ar dori un loc de munca la un depozit nuclear nu cunosc pericolele la care s-arexpune sau le cunosc, dar sunt prea saraci pentru o alternativa, vazand n construireaunui depozit nuclear n apropierea localitatii lor o imensa sansa pentru dezvoltarea locala. Cei din industria nucleara pun un deosebit accent pe avantajul energiei electricenucleare n contextul nevoii de a reduce emisiile de dioxid de carbon. nsa energia electrica produsa de centralele nucleare este o modalitate improprie de reducere aemisiilor de gaze cu efect de sera. O centrala nucleara emite nsa o treime din cantitateade dioxid de carbon produsa de centralele conventionale pe gaz. Altfel spus, energianucleara nu este neutra din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de sera. Pe de alta parte, tehnologia nucleara folosita n Romania pentru producerea energiei electrice nu este nicidecum sigura pentru sanatatea populatiei si a mediului. Emisiile de tritiu de la Cernavoda sunt deosebit de mari, avand efecte cancerigene, teratogene si mutagene. Tritiul emis la Cernavoda este eliberat n cantitati mari direct napa Dunarii, dar cantitati mari ajung si n aer. Ce se va
15

ntampla pe viitor n privintaacestor emisii? Cu siguranta se vor dubla odata cu intrarea n functiune a celorlalte douareactoare nucleare de la Cernavoda. Alt potential factor de risc pe teritoriul Romaniei l constituie reactorul de la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei (IFIN) din comuna Magurele,judetul Ilfov, livrat Romaniei de fosta Uniune Sovietica, a fost pus n functiune n 1957. n momentul de fata acesta este n curs de dezafectare . Repatrierea n Rusia a combustibilului uzat, provenit de la reactorul nuclear dela Magurele a fost definitivata n septembrie 2009 si realizata cu un sprijin financiaramerican, n valoare de cinci milioane de dolari. Pe langa acesti bani, statul roman aplatit rusilor 720.000 de euro pentru ca deseurile rezultate n urma prelucrarii celor 200de kilograme de combustibil nuclear uzat, S36, nalt mbogatit n uraniu, sa nu se maintoarca n Romania. n cadru aceluiasi institut exista statia STDR (Statia de Tratare Deseuri Radioactive), singura din tara, prin care deseuri rezultate din diversele activitatieconomice (medicale, miniere, energetice) sunt conditionate si stocate. Tot aici seproduc radioizotopi pentru medicina, de ex. Tecnetiu 99, care se foloseste n scintigrafie medicala. Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitesti ar putea fi un alt factor de risc decontaminare radioactiva. FCN are misiunea de producere de combustibil nuclear tip CANDU necesar functionarii si producerii de energie electrica si termica n unitatile 1 si2 de la Cernavoda si, n perspectiva, prin dublarea capacitatii de productie, va asigura combustibil nuclear si pentru Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda. Combustibilul pentrucentralele nucleare de tip CANDU 6 este uraniul natural sub forma de pastile ceramicede dioxid de uraniu. Capacitatea de productie existenta, adica 11 mii de fascicule pe an, asigura functionarea celor doua unitati de la Cernavoda. Depozitul National de Deseuri Radioactive Baita Bihor (DNDR), n care sedepoziteaza definitiv deseuri radioactive de joasa si medie activitate, de viata scurta, produse n activitati de aplicatii industriale, medicale si de cercetare este alt factor riscde contaminare radioactiva. Aceste deseuri sunt tratate si conditionate n prealabil la Statia de Tratare Deseuri Radioactive (STDR) Magurele sau STDR Pitesti. Monitorizarea zonei seefectueaza prin masurarea periodica a nivelului radioactivitatii externe si a concentratiei radonului, precum si prin prelevarea sistematica de probe de mediu (ape de suprafata, ape de mina, sol, vegetatie, sedimente) si masurarea continutului de elemente radioactive naturale (uraniu si radiu) al acestora.

16

Cap II. 1 Centrale nucleare si efectele sale


De catva timp , radiatiile ionizate au constituit doar o curiozitate de laborator, cunoscuta numai catorva initiati . Descoperirea radioactivitatii artificiale si apoi aceea a fisiunii uraniuli, n deceniul al patrulea al acestui secol, au dat un puternic imbold cercetarilor de fizica nucleara . Pentru marele public, energia nucleara a iesit nsa din anonimat abia dupa aruncarea celor doua bombe atomice n 1945 asupra Japoniei. Constuirea reactorilor nucleari si posibilitatea de a utiliza aceste instalatii pentru a produce energie electrica n cantitate mare, au transferat apoi problema cercetarii radiatiilor, si odata cu aceasta si problema protectie contra radiatiilor, n plin domeniu industria si economic. Cresterea necontenita a numarului de reactori nucleari si a puterii acestora necesita aplicarea unor masuri de securitate pentru a evita eventualele accidente si consecintele lor ca de exemplu cel de la Windscale, Anglia n octombrie 1957 cand au fost eliminate n mod accidental n atmosfera importante substante radioactive care au produs contaminarea solului, a productiei agricole si a apei potabile din ntreaga regiune. Prin poluare, sau contaminare, radioactiva, se ntelege prezenta nedorita sau accidentala, a materialelor radioactive, n interiorul sau la suprafata unor factori de mediu (cum sunt apa, aerul, alimentele) sau n organisme vii situatie n care se depaseste continutul radioactiv natural propriu al produsului respectiv. Una din principalele surse de poluare radioactiva a globului pamantesc si avea provenienta n exploziile nucleare din atmosfera. Daca la 16 iulie 1945 n desertul Alamogordo, statul New Mexico a avut loc prima explozie experimentala a unei bombe atomice lucrurile nu s-au oprit aici si la 6 august 1945 ora 8:15 la Hiroshima n Japonia explodeaza prima bomba aruncata asupra populatiei, ca masura militara de distrugere, pentru ca n 9 august 1945 sa explodeze cea de-a doua bomba atomica la Nagasaki. n urma acestor doua explozii bilantul a fost:

17

HIROSHIMA

NAGASAKI

N A G A S A K I

Orase : Morti Disparuti Raniti Atinsi de arsuri

Hiroshima 78.150 13.983 37.425 235.650 18

Nagasaki 23.753 2.924 23.345 89.025

n 1956 existau n evidenta spitalelor 6000 de bolnavi la Hiroshima si 3000 de bolnavi la Nagasaki cu sechele dupa iradiere, care necesitau diferite tratamente, la momentul actual n lume existand aproximativ 300000 de persoane ca victime ale exploziilor nucleare. La 22 ianuarie 1954 marinarii vasului Fukuriumarii no.5 au sesizat un fenomen neobisnuit, globul de foc al exploziei termonucleare de pe atolul Bikini. Drept urmare toti membrii echipajului si pestele prins au fost afectati de cenusa radioactiva atat la suprafata cat si n interiorul organismului. Alta urmare a acestei explozii a fost caderea ploilor radiactive n luna mai a aceluiasi an, radioactivitatea mentinandu-se la un nivel masurabil pana n septembrie1954. Imediat dupa 1954 L. Pauling a demonstrat ca izotopul C14 apare n mod artificial cu o frecventa crescanda, depunandu-se pe sol. Tot el a atras atentia asupra prezentei izotopului Sr90 n depunerile atmosferice de pe teritoriul S.U.A. Poluarea radioactiva a atras atentia pentru prima oara n mod deosebit n anul 1965 la Salt Lake City n Statele Unite ale Americii, cand noua adolescenti au fost internati n spital datorita unor noduli anormali ai glandei tiroide. Anchetarea cazurilor a condus la constatarea ca acesti copii, cu 15 ani n urma (1950), au suferit consecintele unor depuneri atmosferice radioactive provenite de la poligonul din Nevada, aceste depuneri continand izotopul I-131. Studii recente au aratat ca datorita tuturor cauzelor de poluare radioactiva, doza de radiatii pe cap de locuitor a crescut n ultimii 20 de ani de 5 pana la 10 ori. Iradierea ndelungata, chiar cu doze mici, poate produce leucopenii, la malformatii congenitale, pe cand iradierea cu doze mari duce la accentuarea leucopeniei, la eriteme, la hemoragii interne, caderea parului, sterilitatea completa iar n cazurile extreme produce moartea. Printre principalele surse de poluare radioactiva se numara: Utilizarea practica n industrie, medicina, cercetare a diferitelor surse de radiatii nucleare, care, ca materiale radioactive, se pot raspandi necontrolate n mediu Exploatari miniere radioactive, la extragere, prelucrare primara, transport si depozitare, pot contamina aerul, prin gaze si aerosoli, precum si apa prin procesul de spalare Metalurgia uraniului sau a altor metale radioactive si fabricarea combustibilului nuclear, care prin prelucrari mecanice, fizice, chimice, poate cuprinde n cadrul procesului tehnologic si produsi reziduali gazosi, lichizi sau solizi S stocarea, transportul eventual evacuarea lor pot determina contaminarea mediului Instalatiile de rafinare si de retratare a combustibilului nuclear Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare, n care se pot produce industrial noi materiale radioactive Centralele nuclearoelectrice care polueaza mai putin n cursul exploatarii lor corecte, dar mult mai accentuat n cazul unui accident nuclear
19

Exploziile nucleare experimentale, efectuate ndeosebi n aer sau n apa si subteran, pot contamina vecinatatea poligonului cat si ntregul glob, prin depunerea prafului si aerosolilor radioactivi, generati de catre ciuperca exploziei Accidentele n transportul aerian, maritim, feroviar sau rutier a celor mai felurite materiale radioactive. Principalele elemente ce contribuie la poluarea radioactiva sunt clasificate si dupa gradul de radioactivitate dupa cum urmeaza: Grupa de radiotoxicitate foarte mare: 90Sr, 226Ra, 210Po, 239Pu Grupa de radiotoxicitate mare: 45Ca, 89Sr, 140Ba, 131I, U natural Grupa de radiotoxicitate medie: 24Na, 32P, 60Co, 82Br, 204 Tl, 22Na, 42K, 55Fe Grupa de radiotoxicitate mica: 3H, 14C, 51Cr, 201Tl

Clasificarea efectelor biologice Efectele somatice bine conturate Efectele somatice stochastice Efecte genetice Precoce ntarziata Precoce ntarziata Prima generatie Generatiile urmatoare Eritem, leucopenie, epilatie Cancer de piele, osteosarcom Tulburari neuro-vegetative Leucemie, cancer tiroidian Malformatii ereditare si congenitale; reducerea natalitatii Malformatii recesive, diminuarea capacitatii imunobiologice

2. Cum functioneaza o centrala nucleara?


O centrala nucleara reprezinta o instalatie complexa cu ajutorul careia se produce energie electrica din energie termica. Pana aici, nimic nuclear... Energia termica n schimb este obtinuta n urma initierii si ntretinerii unei reactii nucleare de fisiune controlate realizate n reactorul nuclear. Mai simplu spus, o centrala nucleara genereaza electricitate n urma procesului de fisiune a atomilor de uraniu, proces ce genereaza caldura si ncalzeste apa, care prin ncalzire se transforma n abur, abur ce nvarte paletele unor turbine, care la randul lor pun n miscare generatorul producator de energie electrica. Imbogatirea uraniului

20

Uraniul este cel mai greu element existent n natura. Nucleul acestuia are 92 de protoni si, de regula, 146 de neutroni, asigurandu-i atomului de uraniu un numar de masa egal cu 238; simbolul: 238U92. Peste 99% din uraniu este U238. Un procent mic, de doar 0,7% este nsa U-235 si acest izotop al uraniului este de interes n cazul producerii energiei electrice, pentru ca poate fi scindat usor si pentru ca elibereaza o mare cantitate de caldura n urma scindarii. Probabil ati auzit de "uraniu mbogatit". Acest lucru nseamna ca pentru a putea fi folosit pentru producerea de energie electrica, uraniul n stare naturala, n procent covarsitor U-238, trebuie completat cu U-235 pana cand acesta din urma atinge 2% ori 3% din ntreaga cantitate. Acest proces de creare a proportiilor potrivite ntre U-238 si U-235 este procesul de mbogatire a uraniului. Fisiunea nucleara n interiorul reactorului nuclear, aflat ntr-un container special, U-235 este lovit de neutroni. n urma acestor interactiuni, atomii de uraniu se scindeaza n doi atomi (n mod obisnuit un atom de kripton si unul de bariu) si elibereaza 2 ori 3 neutroni si o cantitate uriasa de energie sub forma de caldura. Acest proces se numeste fisiune nucleara. Controlul fisiunii Cantitatea de energie eliberata de un gram de U-235, care contine nu mai putin de 2.562.553.191.489.360.000.000 atomi (stiti sa cititi acest numar?) este uriasa. Prin urmare, procesul de fisiune trebuie controlat, n asa fel ncat numai cantitatea de caldura dorita sa fie produsa. Acest control se realizeaza cu ajutorul apei grele pentru a ncetini neutronii. De asemenea, bare de cadmiu ori bariu sunt introduse n container pentru a absorbi neutroni si controla concentratia acestora, puterea produsa de reactor ramanand constanta n timp. Daca neutronii eliberati n urma reactiei de fisiune sunt ncetiniti, creste probabilitatea unei ciocniri atomice care sa creeze caldura. Astfel se ntretine reactia de fisiune n lant, care multiplica energia. Apa grea sau monoxidul de deuteriu, este o substanta a carei formula chimica este D2O sau2H2O. Din punct de vedere al proprietatilor macroscopice si chimice apa grea se comporta similar cu apa normala, sau "usoara", nsa atomii de hidrogen constituenti contin un neutron n plus n nucleu, deoarece deuteriul, sau hidrogenul greu, este un izotop al hidrogenului.

3. Principiul de functionare
Centrala nuclearo-electrica este un ansamblu de instalatii si constructii reunite n scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare. Obtinerea energiei nucleare se bazeaza pe reactia de fisiune (descompunere)
21

nucleara n lant. Instalatia care asigura conditiile de obtinere si mentinere a reactiei n lant este reactorul nuclear. n principiu, reactorul se compune dintr-o parte centrala numita zona activa, n care are loc reactia de fisiune si se dezvolta caldura de reactie. Zona activa contine combustibilul nuclear alcatuit din izotopi fisionabili (U235, Pu239) si materiale fertile (U238, U232); moderatorul (apa grea), care are rolul de a ncetini viteza neutronilor rapizi, astfel ca reactia sa fie controlabila; barele de control capteaza neutronii rezultati din reactia de fisiune; agentul de racire, care preia caldura dezvoltata n zona activa si o cedeaza apei n schimbatorul de caldura. n schimbatorul de caldura, apa de vaporizeaza si devine agentul producator de lucru mecanic n turbina. Lucrul mecanic este transformat de generator n energie electrica. Combustibilul, moderatorul si agentul de racire formeaza asa numita filiera a reactorului termic care determina caracteristicile specifice centralelor nucleare. Combustibilul introdus n reactor are forma unor pilule compactate sub forma de bare. ntre barele de combustibil se gasesc barele de control. Acestea contin cadmiu (element chimic ce absoarbe neutroni). Ele au rolul de a regla numarul de neutroni ce pot produce noi reactii de fisiune, astfel ncat puterea produsa de reactor sa ramana constanta n timp. Pentru mentinerea reactiei n lant, n unele tipuri de reactoare, neutronii emisi n reactiile de fisiune trebuie ncetiniti. n timpul franarii neutronilor are loc un transfer de energie de la acestia la moderator, temperatura moderatorului si a combustibilului marindu-se. Controlul reactoarelor nucleare se face computerizat (inclusiv al sistemelor utilizate pentru protectia reactorului si a mediului nconjurator). Centralele nucleare au intre 1 si 8 reactoare (unitati), fiecare cu o putere instalata de cel putin 600 MW.

22

n Romania, a intrat n functiune, pe 2 decembrie 1996, centrala nucleara de la Cernavoda, care functioneaza cu apa grea ca moderator, foloseste uraniu mbogatit si produce cu un singur reactor, aproximativ 10% din totalul energiei electrice produse n tara. Centrala de la Cernavoda se bazeaza pe sistemul canadian CANDU si are o putere instalata de 706 MW n prezent. Structura unui reactor CANDU consta ntr-un recipient cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele de combustibil si pentru lichidul de racire (apa grea) plasate orizontal. n jurul acestor tuburi se afla apa grea, care actioneaza ca moderator. Apa grea contine doi atomi de deuteriu (un izotop neradioactiv al hidrogenului) si un atom de oxigen. Apa grea este mult mai eficienta ca moderator decAt apa obisnuita si permite folosirea uraniului natural drept combustibil. Ea se obtine n ntreprinderi specializate, prin separarea sa din apa naturala (exista o astfel de ntreprindere la Drobeta Turnu-Severin).

4. Securitatea centralelor nuclearoelectrice


n regim de functionare normala, cantitatile de substante radioactive eliberate de centrala nucleara sunt nesemnificative. Pericolul specific, pentru populatie si mediul ambiant, consta n eliberarea necontrolata de substante radioactive. Sistemele tehnice de securitate sunt destinate sa limiteze distrugerile zonei active a reactorului. De la descoperirea fisiunii nucleare, populatia a fost saturata cu povestiri alarmante si cu exagerari despre energia nucleara. S-a emis astfel ipoteza ca orice reactor poate exploda oricand ca o bomba nucleara. n pricipiu, nici un reactor nuclear nu poate exploda ca o bomba. Sunt nsa
23

posibile accidente n care reactoarele sa se suprancalzeasca, iar componentele lor, depinzand de materialele din care sunt realizate, sa se topeasca sau sa arda. Cresterea presiunii agentului de racire poate deveni cauza unor explozii "mecanice" care ar deteriora nvelisul reactorului sau al sistemului de racire. Astfel, pot fi mprastiate n spatiu materiale radioactive, care sa contamineze mediul nconjurator. Centralele nucleare actuale sunt proiectate astfel ncat probabilitatea unor accidente de acest tip sa fie minima. Toate reactoarele nucleare moderne sunt nchise n containere extrem de sigure. Acestea sunt proiectate astfel ncat sa previna orice scurgeri radioactive care ar putea rezulta n urma unor accidente de operare. Centralele nucleare sunt astfel proiectate ncat sa cuprinda sisteme care sa previna producerea accidentelor nucleare. Acestea sunt dispuse "n linie", astfel ncat, daca un sistem de protectie se defecteaza, un altul sa i ia locul si asa mai departe. Desigur, este posibil ca toate sistemele din "linia" de protectie sa cada unul dupa celalalt, dar probabilitatea producerii unui astfel de eveniment este extrem de mica. Centrala Nucleara de la Cernavoda este unica centrala de acest tip din Romania.

24

Planul initial, datand de la nceputul anilor 1980, prevedea constructia a cinci unitati. Unitatea I a fost terminata n 1996 si produce 650 MW de energie electrica. Unitatea II este n constructie si se preconizeaza ca va fi finalizata n 2006 sau 2007. Reactoarele nucleare de la Cernavoda utilizeaza tehnologia canadiana cunoscuta sub acronimul comercial CANDU. Necesarul de apa grea, folosita drept moderator, este produs la Drobeta-Turnu Severin. n augustseptembrie 2003, dupa o perioada foarte secetoasa, centrala a fost oprita timp de trei saptamani din cauza ca nivelul Dunarii era atat de scazut ncat nu permitea racirea eficienta. Romania ar putea deveni independenta din punct de vedere energetic dupa punerea n functiune a reactoarelor 3 si 4 de la centrala nucleara de la Cernavoda. Cu reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, energia produsa n hidrocentrale si cea pe baza de carbuni, am putea asigura independenta energetica a tarii. Centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda a fost proiectata pentru cinci unitati a reactoarelor. Centrala nucleara de la Cernavoda va fi gata abia in anul 2012 dar si atunci numai daca vor fi gata toate unitatile pentru a putea fi si noi o tara cu propia energie fara a cere mila altor tari. Terminarea Centralei nucleare de la Cernavoda ar fi un lucru foarte benefic pentru Romania, pentru dezvoltarea ei si am creste mult in fata tarilor care ne considera o tara mai putin demna de a intra in UE. Stiati ca...

...un grunte de uraniu 238 poate produce aceeasi energie termic cu cea produs la arderea a 2,7 tone de crbune sau 1,9 tone de petrol? ...rezervele de uraniu si toriu sunt suficiente pentru a asigura consumul de energie n viitor pe o perioad de 7-8 sute de ani, dac se utilizeaz uraniul 238 n reactori rapizi reproductori? ...dac vom putea realiza reactia de fuziune a deuteriului cu deuteriul, atunci un metru cub de ap va avea un continut echivalent cu 300 tone de crbune sau 1300 barili de petrol.Rezercelede energie, n acest caz, devin att de mari nct nu mai avem probleme pe o durat de cteva mii de ani?

25

Cap.III Deseuri radioactive in Romania 1.Romania, groapa de deeuri nucleare a Europei?


Mai multe ri membre ale Uniunii Europene negociaz depozitarea tuturor deeurilor radioactive ntr-un singur loc. Romania are dou depozite pentru astfel de deeuri i urmeaz s construiasc alte dou. Deeurile nucleare din UE ar putea fi transportate n Europa de Est, pentru a fi stocate n depozite subterane. Potrivit cotidianului britanic The Times", unul dintre locurile posibile este Romania. Proiectul ar putea obine aprobarea Comisiei Europene pan la sfaritul acestui an. Negocierile referitoare la transportarea i stocarea deeurilor se poart ntre cele opt ri membre ale Organizaiei europene pentru dezvoltarea capacitii de stocare: Olanda, Italia, Polonia, Romania, Slovacia, Lituania, Slovenia i Bulgaria.

26

2. Depozite de deseuri radioactive in Romania - mit U.E.


Depozite de deseuri radioactive in Romania - mit U.E. Ipoteza "importarii" de gunoi radioactiv, infirmata oficial Periodic, in mass-media apar asa-numite mituri U.E. - stiri alarmiste cu privire la intentiile forurilor europene legate de Romania. Ultima mostra media de acest tip se refera la posibila amplasarea pe teritoriul Romaniei a unor depozite de materiale radioactive provenind din tarile vest-europene. Informatia a fost insa infirmata de structura cu competente directe, Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, care, prin controalele facute pana acum, a demonstrat ca romanii au destule probleme cu deseurile radioactive produse pe plan intern, fara sa se mai puna problema de "importuri".

Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare C.N.C.A.N. a tinut sa faca public, in urma unor zvonuri alarmiste aparute in presa pe aceasta tema, ca in momentul de fata nu se poarta negocieri privind transportul si depozitarea deseurilor radioactive din U.E. intr-un depozit international, astfel ca Romania nu participa la negocieri privind transportul si depozitarea pe teritoriul sau a deseurilor radioactive din U.E. Isteria media pe acest subiect a plecat de la un articol publicat in cotidianul britanic The Times, potrivit caruia tara noastra ar purta negocieri cu alte sapte state europene, pentru
27

transportarea si depozitarea deseurilor nucleare din U.E. In urma preluarii acestui articol si in presa romaneasca, pe langa C.N.C.A.N. si Ministerul Afacerilor Externe a tinut sa precizeze ca reprezentanta permanenta a Romaniei la U.E. nu a fost implicata in niciun fel de negocieri privind depozitarea deseurilor radioactive pe teritoriul Romaniei, iar la nivelul U.E. nu au existat discutii sau negocieri pe aceasta tema.

3. Exploziile nucleare din Fukushima, Japonia


Explozii nucleare in lant au avut loc in primavara anului curent in localitatea japoneza, Fukushima. Agenia nipon Jiji a anunat c o explozie puternic s-a auzit la centrala nuclear de la Fukushima. Un nor alb s-a ridicat deasupra centralei. Radioactivitatea este de 20 de ori mai mare. Mai muli angajai au fost rnii, iar pereii i acoperiul centralei ar fi fost distruse de explozie. Miezul reactorului s-ar fi topit. Au loc scurgeri de cesiu radioactiv de 1000 de ori mai mari dect cele normale. Fukushima se afl la aproximativ 250 de kilometri distan de Tokio. Lucrtorii de Fukushima nu au putut s rceasc reactoarele i astfel presiunea din miezul reactoarelor a crescut foarte mult. Accidentul nuclear de la centrala Fukushima din Japonia a fost declarat de Agenia japonez pentru Sigurana Nuclear, ca avnd nivel maxim de gravitate, la fel ca cel de la Cernobl din Ucraina. Msurtorile disponibile privind radioactivitatea de la centrala Fukushima Daiichi (nord-estul Japoniei) arat niveluri echivalente nivelului 7, a declarat un reprezentant al Ageniei. n ceea ce privete nivelul emisiilor radioactive nregistrat de la nceputul accidentului nuclear de la Fukushima este de 10 la sut din cel msurat n 1986, dup catastrofa nuclear de la centrala situat n Ucraina, potrivit Ageniei. Fukushima Daiichi este grav avariat, dup ce a fost afectat de un cutremur foarte puternic, cu magnitudinea de 9, urmat de un tsunami uria, la data de 11 martie. Din cauza unei radioactiviti excesive, mai multe ri au luat msuri de control consolidat, chiar interzicerea unor produse alimentare japoneze. Autoritile ncearc s mpiedice acest accident s degenereze ntr-o catastrof major, vrsnd importante cantiti de ap n reactoare, pentru a opri combustibilul nuclear s intre n fisiune.

28

BIBLIOGRAFIE

Gh. Marcu, Theodora Marcu Elemente Radioactive poluarea

mediului si riscurile iradierii Catilina Romulus Protectia contra radiatiilor nucleare Consiliul National de Protectie Radiologica din Marea Britanie Traim cu radiatii www.energienucleara.go.ro www.antenna.nl/wise/ www.nuclearinfo.ro www.mail-archive.com/ nuclearromania@yahoogroups.com/msg00007.html www.greenpeace.ro
29

http://www.e-scoala.ro/fizica/energie.html

30