Sunteți pe pagina 1din 5

Forma de guvernamant a Roamaniei

Conform constitutiei, Romania este un stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. Foarma de guvernamant a statului roman este republica. Evolutia formei de guvernamnt a Romnei a exprimat ntreaga evolutie istorica, de la formarea statului unitar romn (1859), pna n prezent. In acest sens vom aminti ca potrivit Statutului lui Cuza (1864) puterile publice erau ncredintate "Domnului, unei Adunari ponderatrice si Adunarii elective", domnia caracteriznd deci institutia de sef de stat. Constitutia din anul 1866, sub-sectiunea I "Despre domn", reglementeaza monarhia ca forma de guvernamnt, stabilind ereditatea n linie descendenta directa, legitimitatea cu excluderea copiilor nelegitimi, primogenitura, masculinitatea, cu nlaturarea urmasilor de sex feminin. Este interesant de retinut ca si Constitutia din anul 1866 denumeste seful de stat tot domn, capitolul II fiind intitulat "Despre Domn si Ministri". Dupa proclamarea Regatului (1881) domnul "ia pentru sine si mostenitorii sai, titlul de Rege al Romniei". Monarhia este mentinuta si de constitutiile din 1923 si din 1938. Forma monarhica a fost nlocuita cu forma republicana de guvernamnt prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947. Republica a fost consacrata prin constitutiile din anii 1948, 1952, 1965. Dupa revolutia din decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 2 s-a reafirmat forma de guvernamnt republicana, iar potrivit legislatiei, s-a instituit functia de Presedinte al Romniei. Constitutia actuala a Romniei prin articolul l stabileste ca forma de guvernamnt a statului romn este republica. Presedintele Romniei este ales prin vot universal si nu este subordonat Parlamentul. Poate v-ati intrebat ce fel de republica este Romania. Parlamentara sau Prezidentiala? O astfel de forma intermediara nu se proclama prin constitutie, pentru ca ea reprezinta un hibrid. Rezultatul insa este insa una semi-prezidentiala. Republica semi-preziden ial este o form de guvarnmnt n care primul ministru i preedintele sunt ambii participani activi n administraia statului. Acest sistem difer de republica parlamentar prin faptul c eful statului este ales prin vot universal, avnd un rol mai mult dect protocolar. Iar diferena fa de republica preziden ial este aceea c guvernul este desemnat de Preedinte, dar votat de Parlament i este responsabil n faa acestuia, care l poate de altfel i demite printr-o mo iune de cenzur. Termenul de "republic semi-prezidenial" a fost prima dat folosit n anul 1978 de ctre politologul Maurice Duverger pentru a descrie A Cincea Republic Francez. Romnia este stat de drept, democratic i social, n care demnitatea omului, drepturile i libertile cetenilor, libera dezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic reprezint valori supreme, n spiritul tradiiilor democratice ale poporului romn i idealurilor Revoluiei din decembrie 1989 i sunt garantate.

Statul se organizeaz potrivit principiului separaiei i echilibrului puterilor legislativ, executiv i judectoreasc - n cadrul democraiei constituionale.Orice parlament este investit cu putere legislativa. Puterea legislativ:Parlamentul Romniei este ales prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentrii proporionale, pe o perioad de patru ani (471 de membri n legislatura 2008-2012) i este bicameral - Senatul Romniei (137 de membri) i Camera Deputailor (334 de membri).Parlamentul are o tripl misiune, inerent democraiei: informarea, controlul, legiferarea. Exist i puncte de vedere care consider c ar fi suficient s se vorbeasc despre rolul legislativ al parlamentului i despre rolul su politic (informarea i angajarea rspunderii guvernului). Principale funcii ale parlamentului sunt urmtoarele: reprezentarea, recrutarea personalului guvernamental i a altor persoane care urmeaz s ndeplineasc unele prerogative, determinarea cadrului general al politicii externe, declanarea procedurii judiciare fa de anumite persoane, informarea, controlul, deliberarea. Toate funciile parlamentului interacioneaz. Separarea lor este, aadar, artificial i are o valoare exclusiv didactic. Bunoar, prin unele dintre procedurile de informare se exercit i controlul, eficacitatea controlului i a deliberrii presupune informare, iar valoarea deliberrii se msoar prin control. Parlamentul ndeplinete o funcie de reprezentare: el este organul reprezentativ suprem al poporului romn. Altfel spus, Parlamentul este purttorul de cuvnt al Naiunii. n acest sens, sunt deplin edificatoare dispoziiile cu valoare de principii cuprinse n art. 2, alin. 1 din Constituie: suveranitatea naional aparine poporului romn, care o exercit prin organele sale reprezentative.Aceeai idee a reprezentrii o constituie fundamentul mandatului Camerelor i al parlamentarilor. Parlamentul, n condiiile prevzute de Constituie i de alte legi, ndeplinete funcia de recrutare a unora dintre funcionarii publici sau a altor persoane nvestite cu prerogative publice. Astfel, prin votul de ncredere, el nvestete membrii Guvernului; fiecare Camer numete cte 3 membri n Curtea Constituional; Camerele reunite numesc Avocatul Poporului; i numete membrii Curii de Conturi; Camerele, n edin comun, numesc pe directorul Serviciului Romn de Informaii etc.Funcia de direcionare a politicii externe, pe care majoritatea covritoare a parlamentelor contemporane o ndeplinesc, a fost mult vreme rezervat n exclusivitate executivului, sub motivul c diplomaia nu aparine poporului. Ea este ns i trebuie s fie una din funciile oricrui parlament. Pentru ilustrarea prerogativelor parlamentare n realizarea funciei de direcionare a politicii externe, este de subliniat c el retific unele dintre tratatele internaionale i i constituie o comisie special de politic extern cu semnificative atribuii.Funcia judiciar a Parlamentului este explicit dimensionat prin cteva prerogative: ncuviinarea reinerii, arestrii, percheziionrii sau trimiterii n judecat a parlamentarului; punerea sub acuzare a Preedintelui Romniei, pentru nalt trdare; solicitarea urmririi penale a membrilor Guvernului pentru faptele svrite n exerciiul funciei lor.ncercnd o enumerare a funciilor exercitate de Parlamentul Romniei, aceste sunt urmtoarele: - funcia legislativ constnd n adoptarea legilor; - stabilirea direciilor principale ale activitii social-economice; - alegerea, formarea, avizarea formrii, numirea sau revocarea unor autoriti statale; - controlul parlamentar;

- conducerea n politica extern; Puterea executiv:Guvernul Romniei este condus de un prim-ministru. Preedintele Romniei desemneaz un candidat pentru funcia de prim-ministru i numete Guvernul pe baza votului de ncredere acordat de Parlament (Art. 85 din Constituia Romniei). Puterea judecatoreasca: In Romania, autoritatea judecatoreasca se compune din instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. Instantele judecatoresti sunt: Judecatoriile, Tribunalele, Tribunalele Specializate, Curtile de Apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie. Inalta Curte de Casatie si Justitie Potrivit art. 16 din Legea nr. 304/2004, instanta suprema in ierarhia instantelor judecatoresti in Romania este Inalta Curte de Casatie si Justitie, ce are, in principal, competenta de a judeca recursul n casatie si de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti. Conform Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu competenta fiecareia solutioneaza: cererile de stramutare, pentru motivele prevazute n codurile de procedura; conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege; recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel; orice alte cereri prevazute de lege. Inalta Curte de Casatie si Justitie se constituie n Sectii Unite pentru: judecarea recursurilor in interesul legii; solutionarea, in conditiile prevazute de lege, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie; sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare. Curtile de Apel Curtile de apel, cu sediul stabilit de lege in localitatea de resedinta a unui judet sau a municipiului Bucuresti, isi exercita competenta intr-o circumscriptie ce cuprinde mai multe tribunale, stabilita de asemenea prin Legea pentru organizarea judecatoreasca. Conform art. 33 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecatoreasca, Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, n circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate. Curtea de Apel Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala, potrivit legii. In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal,

cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. In legile organice (ex. codul de procedura civila, penala, alte legi speciale) sunt prevazute expres dispozitii referitoare la competenta solutionarii cauzelor pentru curtea de apel. Tribunalele Sunt instante cu personalitate juridica, care au de regula sediul in fiecare resedinta de judet, si in Municipiul Bucuresti. In circumscriptia fiecarui tribunal, sunt cuprinse toate judecatoriile din judet. Conform art 34 alin. 4 din Legea 304/2004: In cadrul tribunalelor functioneaza sectii pentru cauze civile si sectii pentru cauze penale si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. Tribunalele specializate Potrivit alin. 1 art 35. din aceeasi lege: Tribunalele specializate sunt: a) tribunale pentru minori si familie; b) tribunale de munca si asigurari sociale; c) tribunale comerciale; d) tribunale administrativ-fiscale. Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet. Tribunalele pentru minori si familie judeca in prima instanta urmatoarele categorii de cauze: 1. n materie civila, cauzele referitoare la drepturile, obligatiile si interesele legitime privind persoana minorilor, decaderea din drepturile parintesti, cererile privind nulitatea sau desfacerea casatoriei, cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei, precum si cauzele privind raporturile de familie; 2. n materie penala, infractiuni savrsite de minori sau asupra minorilor. Judecatoriile Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si n sectoarele municipiului Bucuresti potrivit anexei la legea de organizare (art. 36, Legea nr. 304/2004). Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Conform articolelor din Constitutie intr-un stat democratic drepturile si libertatile cetatenesti sunt in egala masura pentru fiecare om din Romania:

Art. 2 - Suveranitatea (1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum. (2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in numele poporului. Art. 15 - Universalitatea A(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea. (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile. Art. 16 - Egalitatea in drepturi (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia romana si domiciuliul in tara. Art. 17 - Cetatenii romani in strainatate Cetatenii romani se bucura in strainatate de protectia statului roman si trebuie sa-si indeplineasca obligatiile, cu exceptia acelora care nu sunt compatibile cu absenta lor din tara. Art. 18 - Cetatenii straini si apatrizii (1) Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi. (2) Dreptul la azil se acorda si se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care Romania este parte. Art. 19 - Extradarea si expulzarea (1) Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania. (2) Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate. (3) Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie. Art. 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului (1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in corcondanta cu Declararia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte. (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale. Art. 21 - Accesul liber la justitie (1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.