86

se cere -_ deplindta tea capacitafii actului sd aibd vomfa -maturd gi congtierrta, o e exercifiu. u-or"e Actere jundice sunt t"labile persoane ;;;'u,'ff numai dacd
.

legati o. incheia acrur juridic ? civir i!1;i.i;ffpacitatea itct.luridic inlhejat in princill, _i c in ,.in"rf i, .;;;#tur yrij on a r ri e,1 q rra o..rfnu^r?;#., ::i J

; "Till,':

; ;;il;

*tai*+l.ru!:*l'*f
d ep
I

"tT: ffi"j*f |1ti1;'T::'?',Tl;ity":;#:"T,iiHf ,ffi #':: ff 1,.;H$.ii'"i,$:.Ti:#:iT*:ir:iTi#iff ,"T':*Td,'f .*;ni;."" cu pr'ejur naererii, ',t'"*.;1r, , cum,";;ll?x'*ffi::: iffiiff ::,x,ttJ.1i:;l"d:-;:f,Tfr :;?'ff.ff '1.-s:.rdnatur. o.,nrr_un imens sociare r.r;;:;r;;ll;jl",oresupun o vbstd u.i. J. ;;;, 'H#; i':"":H#*fi *ifri{*..:i:iffi:,ni{;x':,ffi1ff
ff

sunr ir

*fi

"S,;*n*[T3r*[{*

Fll'ffi *j;.,*ru*r {m[Tr"ry'# Ti"nn,H.H: ri r.'ilil|i":l

ina (art. 8, uri n.
1'

j"9?id^"1

1i" T:y";;;;;fi;il:fflde domiciti

azd,

3rrlHfi ',d",:;ffi iT:11 r :":l;:,:^:) ani, ea puranJuirl{ffi si inainre ix:rcifiu o" i?'*i *oliri.#'ua.rtei de i. Ia yelil
;i::!1,1;lXfunicipiului unui

p".,;;-;' {r';;:? ul'J:tf:

tu-t":."p";;ufiea'cdsdtoriei' ferneia va co"li"rl:abeneficie

,"0i." tatea".r"nuru;:':;:;ilfii::-a,;ffi :".i,ii'il.!T;:,*11*11il

t' u..iJiru

ri.ili".;;i" Bucuresri
i" l,:ll ,"
r

:;.;": ;;.
r

ap acitatea

ani, dacd ori ,,l,"o"rrui in care

15

. Maria Harbid e _ Copoit, t:;;'{,,,::ite,

":ii," 7i,;:i'l t' f

ffi

:: ", "

r"

a"deprind_
ei

rH| $ ::"T

"'

j3,:;a:f#ilr

.lr3din

pa

a inch

erea

.,x,rii;

in Anarere ul"#|ri? strlciatd a per.

irii,,Ar.r. r"rr::'

K7r|^y;t:":,fr: un1te a ae y11ss, 2002, p.

DA DREPT

CIVL

ori declarareajudec[toreasci a morfii sofului.r Capacitatea de exercifiu pe care o dobdndegte orice persoand la vdrsta de 18 ani este o capacitate generald in sensul c6, in principiu, ingdduie incheierea valabild a oricdrui act juridic. Pentru unele acte juridice legea recunoa$te anumitor persoane o capacitate de exerciliu speciali, care derogd de Ia capacitatea de exerciliu generald ce permite incheierea valabilS a acelor acte, de persoane ce nu au implinit incd vdrsta de 18 ani. Minorul care a implinit 14 ani are capacitatea speciald de exercifiu de a opta pentru adop1ie2, iar dacd minorul nu a consimfit la aceastd adopfie, intervine sancliunea anuldrii ei, la cererea minorului (reprezentat sau asistat, dupd caz, de ocrotitorul legal). \ Referitor la contractul civil, specie a actului juridic civil, prin art. 950, C. civ. sunt reglementate persoanele incapabile de a contracta gi anume: - minorii; - interziqr|' - tofi aceia cdrora legea le-a prohibit anumite contracte. Se impune coroborarea art. 950, C. civ. cu art. 34 din Decreful nr. 3lll954 conform cdruia: ,,Persoana juridicl nu poate avea decdt acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiin{are
sau stafut."

Prin art. 34 din decret s-a instifuit principiul specialitlfii capacitifii de

folosinf[.

a)

Incapacitatea de exercifiu. Generalitlfi

Doud categorii de persoane frzice necesitd unele explicalii sub aspectul capacitllii3 de exerciliu, gi anume : persoanele lipsite total de aceast5 capacitate;

' A se vedea Traian

1963, p. 155 40 41. 2

Ion P. Fitipes cu - Tratat de dreptul familiei. Edit. All Beck, Bucureqti, 2000, p. -374. 3 in problema capacitdfii persoanelor la incheierea actelor juridice civile, vezi Maria Harbidi - Introducere in drept, Edit. Universitdlii ,,Al.I. CrLZa" raqi, 2002, p. 133 373
135.

IonaEcu - Persoana fizicd in drepturi R.P.R., Edit. Academiei, 156; de asemenea, Maria Harbidl - Dreptut familiei Si starea civild, p.

88

MARIA HAnnAoA

1il,:?.iffi tl*l':ffi ff T:,? .r*;{}!i ffi,ffi:ffi il*.# j* "pt I T 1* 1 et: **i nevoieu'0.,i:y'd;;;,::it?ff .o"ti,'",'"1"
sdv6rgirea
1

personar':T':iT:',.ffi"-ff

'

prr:::rl

cu capacitarea de e-rercifiu restr^nsS.

Minorul care a implinit 'J::ffH[j 14 ani

j:f |i;f
il

.u.. nu au exerciliul judecatd aecat dacd sunt re

ff::Yle,

gi obligafiile drepturil*]". nu pot sta in ardtatde Decrerur nr. trirnif|ii'"1il:d:E:i.n'*t uioi''ute in modui
persoanele

de i:,i], dupd minorului sau tutorele. tult' caz' pirinfii i;'"".1".:.:l::i11. n ceea ce nriv.esJe

;;t *:rr;i*11 i,;M #1 ;{;".,.r,.vi,e ; ii"i*i :,! i::;; ffi "lfij:o;;'?'ffi

",',uf
dreptunle

;::iffi r L#,li", "

b) Lipsa totali a capacitifii

de exercifiu
d-e

(cumparare de arimen;?.klti ei rechi'it"it"r"'".]'4" u'",. il;;,.core sau comperifii spor_

valoa;t e;ki**iata iff rolrte lefusl, fiecare zi si care'" t*"tui d odatd"u in.rr.i.....r* impuse-de rraiur de

"r&;"d num.t" 99' i'""ii i i*riiJi acte juridice de

sub I 4 ani i e
i

:ii::i::;;il1,#1ft'!:,:'idl,ilfi l3::::[i'##;f -:ffi ,i: fum')' Acegtia rrr""ri"* bililor, in Jo,n1u

incapa-

-":.irffTtilh#l"3dTfi;e

ate ceror rovili

incap acitaterotard de

fflfr

'j:1il{[Tfi,:ffi"l, Tftff

::;:;::::;::#ji,:S;;tlji;i";ij;W"t;:::,;:l:::i:::;iW

se vedea Traian lonu$.u, * capacitatea speciard a persoan'"i'r'

tA

""'' p' 171 -

173; de asemenea,

Maria Harbddd _

lDri
fREPT CIVIL

La r{

caz tutorele, actele juridice ale acestuia pot fi grupate in mai multe categorii: actele pe care reprezentantul legal le poate face singur, fird nici o incuviinlare prealabild. Aceastd categorie de acte cuprinde actele ce nu depdgesc dreptul de a administra, adici actele de conservare qi actele de administrare (in sens
restr6ns); actele pe care reprezentantul legal le poate face numai cu incuviinfarea prealabdl a organelor abilitate de lege in acest scop. Intrd in aceastd categorie actele de dispozilie, mai pulin acelea pe care pdrinfii sau tutorele nu le pot face

Minorul sub 14 ani - din punctul de vedere al intinderii puterilor de reprezentare pe care le au pdrinlii sau dupd

cu nici un fel de abilitare. Se excepteazl, de asemenea, actele de instrdinare a bunurilor devenite nefolositoare

Legiuitorul a impus obligativitatea autorizafiei prealabile a organului administrativ competent pentru actele de dispozifie
deoarece gravitatea deosebttd a acestor acte impune ca incheierea lor sd se

pentru minor, dacd valoarea acestora din urmd nu depdgegte suma de250lei (art. 129, alin ultim din C. fam.).

facd sub controlul organului de stat inslrcinat anume cu proteclia

incapabililor.

incuviinlarea prealabild este cerut6 de lege gi autoritatea administrativ[ o va acorda numai dacd actul juridic respectiv este necesar sau dacd prezintd un interes major pentru minor. Aceast6 incuviinlare trebuie s[ fie speciald, adicd sd fie datS pentru fiecare act in parte (art. 130, alin.
2, C. fam.).

pentru actele pe care reprezentantul legal nu le poate face in nici un caz, C. fam. prevede doul categorii de acte care nu pot fi reahzate cu nici un fel de incuviin{are.

oprit s[ se incheie acte juridice intre tutore (sau plrinfi, conform art. 105, alin. 3, C. fam.), so{ul, o rud[ in linie dreapt[ ori frafii sau surorile tutorelui Art.
128 din C. fam. dispune cd este

,/

(ori pirinfilor), de o parte, qi minor, de alta. Prohibilia incheierii de acte juridice intre aceste persoane a fost inscris6 in art. 128 din C. fam.

90

MARIA HARBADA

naT

de teama cd ocrotitorul legal ar putea sacnfica interesele incapabilului in beneficiul sofului ori rudelor sale apropiate. ,/ A doua categorie de acte interzise cu des6v6rqire reprezentantului legal o formeazd donafiile (directe sau indirecte, fblige sau deghizate) gi garantarea obligafiei altuia (arr. 129, alin. 1, C. fattt.). Legiuitorul a considerat, pe bund dreptate, cd donaliile (care micgoreazd patrimoniul, frrd contraechivalent) nu reprezintd acte necesare pentru incapabil, care, fird nici un prejudiciu, poate am6na sdvdrgirea lor pdnd la dobAndirea deplinei capacitdli de exercifiu. Cdt privegte garantarea datoriei altei persoane, ea reprezintd riscul ca pdnd la urmd incapabilul sd execute singur obligafia respectivd, dacd cel pentru care a garantat se dovedegte a fi inSolvabil.

Interzisul judiciar A doua categorie de persoane frzice lipsite total de capacitate de exercifiu o alcdfuiesc interziqii judiciari. Art. L42, alin. I din C. fam.
prevede ca acela care nu are discerndmAnt pentru a se ingriji de interesele sale, din cauza alienafiei mintale sau debilitalii mintale, sd fie pus sub interdiclie. Interdicfia judiciard poate lovi, deopotriva, pe majori $i pe minori. Ea poate interveni numai dacd cel in cauzd sufer5 de o stare obignuitd de tulburare a facult5lilor mintale, lipsindu-l complet de discerndm6nt. Existenfa unor intervale de luciditate nu impiedicd insd instituirea interdictiei, care poate fi instituiti numai prin hot[rdre judecdtoreascb, pronun{atd dup6 procedura prevdnttd de lege (art. 30 35, Decretul nr. 32/1954) pentru ca aceastd gravd mdsurd de ocrotire s5 nu fie luat5 dec6t atunci cdnd aparc necesari gi cdnd condifiile legale sunt indeplinite. HotdrArea judecdtoreascd de punere sub interdiclie are doud efecte principale gi anume: - prevede incapacitatea de exerciliu totald a interzisului (art. 11, lit. b, Decretul nr. 3 ll1954 gi art. 950, pct. 2, C. civ.); - instituie tutela (art. 145, alin. 1, C. fam.).

Ca efect al hotdrdrii judecdtoregti definitive gi irevocabile de punere sub interdiclie se prezumd in mod absolut cd interzisul este

lipsit complet qi continuu (frrd nici un moment de luciditate)

de

91

n,iiscernlmint, incdt actele juridice cu caracter patrimonial ce s-ar sdv6rgi -;r:.rr]31 qi singur ar fi anulabile de cdtre incapabili. Pentru anularea ;: . :lui sdvdrqit de interzis va fi de ajuns s5 se probeze cd actul a fost ::heiat dupl rdmdnerea irevocabila a hotdr6rii de punere sub interdiciie, :,.:5 a fi nevoie sd se dovedeasc6 starea de alienafie sau debilitate mintal[ ': momentul sdvdrgirii actului.

Actele incheiate de alienaful mintal inainte de punerea sa

:rterdicfie pot

gi ele,anulate, dacd rpsit de discerndmAnt'.

fi

in momentul incheierii lor

sub autorul era

Un alt efect aI hotdrArii judecdtoregti irevocabile de punere sub

interdic{ie este instituirea tutelei in.scopul ocrotirii interzisului. Potrivit art. I4J, C. fam., regulile privitoare ia tutela minorului care nu a implinit 14 ani se aplicd gi in cantl celui pus sub interdiclie, in mbsura in care
legea nu dispune altfel.

satisfacerea nevoilor curente ale vielii gi care se executd odatd cu incheiere alof . Incapacitatea derivdnd din punerea sub interdicfie inceteazd pe data r6mdnerii irevocabile a hotbrdrii care pronunld ridicarea interdicliei. Fostul interzis va redobdndi deplindtatea capacitillii de exercifiu, dac6 este major, sau numai capacitatea de exercifiu restrdnsd, dacd este minor intre 14 gi 18 ani, ori va rdmdne lipsit total de capacitatea de exerciliu, dacS este minor sub 14 ant. incetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opusd terfilor decdt de la data transcrierii conform legii a acestei hotdrdri, afard dacl te(ii au cunoscut ridicarea interdicliei pe altd cale (art. 151, C. fam.).

Asemdndtor minorului sub 14 ani, interzisul poate incheia personal qi singur acte juridice de valoare patrimonialS foarte scdnttd, pentru

t Trib. Supr., Cd. civ., dec. nr.l792/I I-10.1956, C.D., 1956, vol. I,p. 86 - 88' 2 A se u"d.u Traian Ionaqcu, op. cit., p. 86 - 88. in acelagi sens Maria Harbidi, op. cit., p. 131 - 133.

92

vf4BrA HARBADA

c)

capacitatea de

T;Ttj"
fut'

resrrAnsi a minorului care a implinit

g, alin. 1 din Decrefur nr. 3r/rg54 dispune cd minorur implinit v'rsta de 14 ani are care a capacitat exercifiu. in principiu, el incheie personal acte juridice, .g. dar in.uuiinJarea prl"r"uird a pdrinfiloa tutorelui sau - in cazunre prevdzute "ude art. curatorului (art. 9, arin. 2, ]32gi r 52, Iit. c, c. farn. _ a Decreful nr. 3r/rg5.4,".t. ros,^utirr. alin' 2 si art' 133' alin' 1 din c. filJ. inrurii" [areaprearabili 2, art. r24, fie speciar5. Nu se cere inr5 rrebuie sd ea sd fie dat5 intr-o *,r*ita form', fiind de ajuns sd fie scrisr sau "a verbar6, expr.J si chiar tacitd,dar neindo_ ielnicd' in ceta ce privegte exercitarta

:ffi T',1,X$1il*;'"1;?n"'i,.";;'"t,i".,,,,a,i,aii,o,,,,.asisrarea
Actele pe care minorul cu capacitate de.exercifiu restrdnsd le poate u d a p drinf r 3:: J",,?|,l: ",, "u tutorerui) ;

drepfurilor personare, ocrotirea

:',XT:ffi3i#',:fi n;;#;
actele de conservare;

actele de administrafie, dac6 prin aceste acte minorur nu suferd vreo \ezarc. Minorul cu capacitate de exercifiu restr6ns6 poate sdvargi acte de dispozilie, dar de tot singur valoare b""i.""iald foarte
redusd, necesare

fur" p.rronal si ,iollpa imprinit varsta de 14 ani ar"drepfur, frrd de ?ncuviinfarea parinlilo, ,* a tutorerui, sr facd depuneri aavea nevoie ra casere de Economii qi consemnafiuni gi sd dispun' J" u..rt" depuneri, potrivit cu prevederile rezuramenteror atestor case de depuneri (art. r0, arin. ultim din Decrerut #. 3r/rgs4tisiulrur c.E.c.).

li13,I[T.:ff1:::1,ff :r;:?TJ:T"::_rr*'*i,*o.arimen,e, etc'), acte pe care gi minorul sub t+ ani re poate

Minorul
care a

de indrumare ,r.. "'"n'Trib'supr', 'A se vedea Traian lonapcu, op. cit., p.

Decizio

nr. I3

din

13.09.1g57,

c.D., Ig57,p.

lg_

l7I _

173.

DREPT

CIVI

93

cltre minorul cu capacitate de exerciliu restr6nsd, cum ar fi: ,/ actul clsltoriei - de cdtre minora de 16 ani 9i, pentru motive

Minorul care a implinit 15 ani poate s[ incheie contractul de muncd frrd a aveanevoie de incuviinlarea pdrinlilor sau a tutorelui (art. 10, alin. 1, Dec. 3111954 gi art. 86, alin- 2 din C. mun.). $i alte categorii de acte juridice se pot incheia in mod exceplional de

temeinice. de cdtre femeia de 15 ani (art- 4, C. fam'); in sifualia in care se constatd nulitatea ori anularea cls[toriei femeia va continua sd beneftcieze de deplindtatea capacitdlii de exerciliu, dacd a fost de bund-credinfd 1a incheierea cdsdtoriei (att.23, alin. 1, C. fam.). O solulie identicd se impune in ipote4a in care cds6toria unei femei de sub judecd18 ani se desface prin divor!, incetelz[ prin moartea ori declararea toreascd a morlii sofului; ,/ testamentul (act juridic unilateral de voin!6) de cdtre minorul de 16 ani (conform prevederilor inscrise in art. 807 C. civ.), prin care acesta dispune de%din bunurile de cate ar beneficia dacd ar fi major; ,/ in domeniul contractelor, legea reglementeazd unele incapacitdli speciale care afecteazdin anumite sifualii gi persoana major6, capabild sd incheie orice act juridic, in afara celui care ii este prohibit, cum at fi incapacitatea solilor de a cumpdra gi vinde intre ei (conf. art. 1307, C.

civ.);

Actele pentru sdvdrgirea cdrora minorul cu capacitate de exerciliu restrdnsl are nevoie, pe l6ngd incuviinfarea prealabild a ocrotitorului legal, gi de incuviinlarea prealabild a autoritdtii administrative competente, care trebuie s[ fie sPecial5; Actele pe care minorul cu capacitate de exerciliu restrdnsd nu le poate face cu nici un fel de incuviintare sunt urmdtoarele: actele juridice in care ftguteazd ca parte tutorele, soful, o rudd in linie dreapt6, ori fra{ii 9i surorile tutorelui (art. 128, C. fam); donaliile; garantarea obligafiei alfuia (art- 133, alin- 3 din C' fam.). Pentru aceste cazLLrr sunt aceleaqi argumente

. .

care motiveazi prohibilia

lor 9i pentru actele

interzise reprezentantului legal al minorului sub 14 ani sau al interzisului judecbtoresc.

94

MARrA HAneAoA

in doud sensuri gl anume.-'v

III.2.2. Consimf5m6ntuI valabil al pirtilor a, Definifie prin consimfSm'nt se in-terege acea condifie esenfial', de fond si . !l n o ir.u.", oL l'i,.,,r,. i u ,'":il{ i#l,l Hl; I ""li' un a c t In domeniul dreptufui.iuii, rr' termenul tsrrnenul

ft

[ :l'#

de c, consimfdmdnt este intrebuinfat

'

c.
tur

1-,.ffi;,;ii:#ffi ,"":::T"X,il,,'"labil' "on'i-g;;;;'o.i","

-

";;;;" nr rct ir ;i

Sediul mareriei il civompreteazu;;

:filrt,"lll,l;i_";11 ;ffi #:Tjl1",o.asie.care

sd indeprineascd urmd_
(acesra av6nd

manifestarea unilaterald de pdrfile unui act bilaterarr;; voinfd f5cutd.de oricare dintre ;;"utorur acturui un'arerar;

.";;it"; u*t*lul 948, pc.t.,2, c.civ.2, art.953 j:,f;",:;1;!"g1;jlf"?n -96r,

"**:

naturd

sd apa$ind unei nrqnq.o ^,.

psihorogi;{TlffiTfi"t

_r.

trebuie exprim"at cu^ intenfi;'

$U'rffi*THi
I

t';# ;'

,d-r-u fie afectat de u.r_r/i.lu O,e consimfdmdnt dolul sau viclenia, (eroarea, violenfa);3

a produce efecte juridice maniresru."u- d. voinfd

#dmdnt

"$ansa"' 1993' p' :""' ^,^^^-,--."',"' se care.se obrigd,,, t1ffi,j,:iT1;legals in referd ra consimr'man?r'r :'TT mod il'!i{i'il:iffi:f'.J1?11;;ij f,#;

tr, -!f;"eleiu 2

* Drept civil romdn, Edit.

cu toate cd aceacri

uasa de casa de edifurr 9i presi

_,vil, vol I, partea generald,AJr,..a.T.emiei, ri::#:W;,l;"l'l:"f1i**",,::f iqi*irilT'y;rff ,xffi .,::f 252. nu.u."qti,
_.._1-"
3

Art.

953, C.

1967,

c.

p.251_

poate

;::::,r,:i.r,':j:*:kli*rJ::i*i:,i:::;"!i;ot"T:":"".Ti:[H.".1?
""."
unuru."a acturui

*0"#rrrff[:?i:ffiffiu"#:j]#,ffi

r{
DREPT

CIVL

b. condifiile de valabilitate ale consimtimflntului consimfdmdntul trebuie sf, intruneascd condi{iile urmdtoare:

1. sd provind de la o persoani cu discernimdnt; 2- sr fie exprimat cu intenlia de a produce efecte juridice; 3. sd fie extenonzat; 4. sd nu fie alterat de vreun viciu de consimfdmdnt.

1'

mAnt

Consimfimflntul trebuie si vini de Ia o persoani cu discernl\

Aceastd primr cerinfl decurge din caracterul conqtient al acfului juridic civil, in sensul ci nu se pot recunoagte efectell juridice dec6t dacd autorul ori autorii lui puteau sau trebuiau sd aibr puterea efectivd de a de a discerne consecinfele juridice care se pot produce in baza ?pr?c:a' acetur act.

DiscendmAntul se prezintd inainte de toate ca o stare de fapt, fiind premisa (natural5, psihomentald) a capacitnfii de exerciliu. Reglementdnd capacitatea de drept civil, legea presupune existenla discernamantului juridic necesar incheierii actelor juridice civile pentru persoana frzicd c, capacitate deplinr de exercifiu. Persoana lipsitd d. ,upu. itateade exerciliu (minorul sub 14 ani qi interzisul judecdtoiesc; este prezu matd a nu avea discernimf,nt, fie datoritd v6rstei fragede, fie datorit[ stdrii de sdndtate
recunoagte o capacitate restr6nsd de exercifiu. Practica judiciard a relevat nu de puline ori gi existenla unor canri de aqa-zise incapacitili naturale in care se gdsesc persoanele capabile dupl lege; ?n aceste cazvfL in drept, persoana este capabila gi are ?n genere

debilitdlii mintale. c6t privegte-minorur intre L4 gi rg ani, cu discernrmantul juridic in .,rir de formare, acesta se bucurr gi i se
s_au

discerndmdnt

*::fumant nolca l.
3t-eSte

(cazuri de belie , hipnoza,'ro*umbulism gi manie para_

juridic clar, dar in fapt, ea este lipsitd temporar de

vicii 9i leziunea dacd actul a fost incheiat in condifiile in care dreptul a fost ::'ercitat prin ?ncdlcarea scopului sdu social-economic ai regulilor de conviefuire sociali.

96

MARIA HARBADA

Sancfiunea lipsei discerndmdntului este nulitatea relativd juridic civil (anulabilitatea).

:

actului

2. Consimfim0ntul
efecte

juridice

trebuie exprimat cu intenfia de

a produce

legdturd cu aceastd condilie de valabilitate, urmeazda fi retinute urmdtoarele idei: o ea decurge din esenfa actului juridic civil infbligat ca manifestare de voin{a emisd in scopur de a produce efecte juridice, adicd de a erea,.a modifica ori a stinge un raport

in

'

juridic civil concret; intenfia de Jip-ser]e

indeplinit6 condifia de valabilitate in urmdtoarele sifuatii: - declara[ia de voinfd a fost ftcutb in gl"*u, ^^ ot" amicifie; - s-a fdcut rrrb.:grrvenfie pur protestativd ,,din partea celui care se obligd,, (art. l0lO, C. civ.); - manifestarea de voinld este prea vagd,imprecisi.

produce efecte juridice, nefiind

3. consimfimintul trebuie si fie exteriorizat

Regula (principiul) aplicabild exteriori zdni consimfdm6ntului este denumitd cons ensuali sm, p otrivit cdruia p arrl r. i# ur.ugd lorma de exteri otizare a voinfei lor. Simpla manifestare de voinfr este nu numai necesarS, ci 9i pentru ca actul civil sd se nasci valabil -suficientd din puncful de vedere ar formei sale. De ra aceastd reguld, regea civild prevede unele exiepfii de strictd interpretare.

^."ili;

Manifestarea de voin!6 poate fi expresd sau tacitd(implicitr). consimfrmanful se poate da in scris, verbal sau prin fapte ori gesturi concludente.

neindoielnice care sd insoleascd sau s6 materiali zeze tdcerea persoanei.

in dreptul civil, trebuie refinut cd, in principiu, simpla tdcere nu echivaleazd cu un consimfbmdnt. Este ,r...ru. si existe gi fapte sau gesfuri

uJur

Ce

exceplie, tdcerea e echivalentd cu consimtdm6nful in urmdtoarele r:::rejurdri: ' legea prevede expres aceasta; r prin voinfa expresd a p6rlilor se atribuie tdcerii valoarea de consim-

irn

o
4.

{[mAnt;

potrivit obiceiului, tdcerii i se atribuie valoare de consimt[mAnt.

Consimfimf;ntul trebuie s[ fie nealterat printr-un viciu de consim{flmffnt

Aceasta condilie negativd decurge din caracterul congtient gi liber al consimldmdntului.

Sunt vicii de consimfdmdnt: eroarea:

dolul (viclenia); violen{a (art.953, C. civ.).r La contractul de vdnzare-cumpdrare (cel mai frecvent act juridic civil), acordul de voinld emand de la vdnzdtor gi cumpdrdtor sau de la reprezentanlii lor legali.
Leziunea in raport cu dispozilitle C. Civ., c6mpul de aplicare al leziunii este in prezent redus, intrucAt minoritatea prin ea insSgi nu duce la resciziune. Intr-adevdr, potrivit art.25, alin. I din Dec. 3211954, de la data intrdrii in vigoare a decretului privitor la persoanele fizice qi persoanele juridice, aplicarea dispozifiilor legale referitoare la acliunea in anulare pentru resciziune se restrdnge la minorii care, avdnd vdrsta de 14 ani implinili, incheie singuri, fdrd incuviinlarea pdrinlilor sau a tutorelui, acte juridice pentru a cbror validitate nu se cere gi incuviinlarea prealabild a autoritalilor tutelare, dacd aceste acte le pricinuiesc vreo vdtdmare. Pentru admisibilitatea acliunii intemeiate pe leziune, denumit[ in C. civ. gi acliune in resciziune, se cere indeplinirea urmdtoarelor condi{ii:

,/

in aceastd problemd qi H. Diaconescu - Elemente structurale ale violenlei, viciu al voinlei juridice, in Rev. ,,Drephtl" nr. 9/1998,p.41.

I
$

98

MARIA HARBADA

rpI

pafiea sf, fie un minor cu capacitate de exerciliu restrdnsd (intre 14 qi 18 ani); acful juridic sd faci parte din categoria actelor pentru care minorul are nevoie de incuviinlarea prealabilS a ocrotitorului legal, fard ca sd facd parte insd din categoria actelor mai grave, pentru care se cere gi incuviinlarea prealabild a autoritdlii

tutelare; - s5 existe o leziune care are in vedere numai actele patrimoniale, cu titlu oneros, situalie care exprim[ specificul acesteia, care nu poate consta decdt intr-un prejudiciu material. Legea nu precizeazd care trebuie sd fie cuantumul prejudiciului pentru a se ajunge la anularea actului. Consider5rfi c5, in principiu, chiar gi o vdtdmare redus[ ar justifica succesiunea. Acfiunea in anulare ar putea fi respinsd numai dacd leziunea ar ft at6t de neinsemnatd, incdt s-ar putea considera cd reclamanful sSvdrgegte un adevdrat abuz de drept. Cuanfumul prejudiciului este indicat de lege numai in canil acceptirii succesiunii (art.694, C. civ.). - leziunea sd fi existat in momenful formdrii actului juridic. Proba leziunii revine minorului cu cap acrtate de exercifiu restrdnsd care o invoc[ pentru a dovedii existen]a condiliilor mai sus enumerate. Atrdgdnd anularea din pricina incapacitSlii parfiale a autorului, leziunea este sancfionat5, in principiu, cu nulitate relativd. Prevederile art. 953, C. civ. dispun in mod expres: ,,Consimldmdnful nu este valabil, c6nd este dat prin eroare, smuls prin violen!6 sau surprins prin dol". Aceastd normd civild trebuie corelatl cu art. 96l, C. civ. care ptecizeazd: ,,Convenfia frcutd prin eroare, violenld sau dol nu este nuld de drept, ci dd loc numai acfiunii de nulitate".

a unor situalii, imprejurdrii aflate in conexiune (leg5turd) cu actul juridic care se incheie
Eroarea constituie rcprezentarca eronatl
de pdr{i.

Dolul denumit gi eroarea provocati (viclenia) este considerat inducerea in eroare a unei persoane prin folosirea unor manopere ingeldtoare (dolosive) pentru a o determina sd incheie un act juridic civil pe care in alte condilii acesta nu l-ar realiza.
il

il

,_: j60, C. civ. prevede:,,Dolul

ca.re
--I utu.l
2

este

cauzd de nulitate a convenflel

\za

dLtl

rri-jioacele viclene, intrebuinlate de una din p64i, sunt astfel incdt jent c6, frr6 aceste maqinafiuni, cea1a1t6 parte n-ar fi contractat." rlii*jllrill,r :-. _:;3a precrzeazd cd nu este prezumat acest viciu, e1 trebuie dovedit in juridic1u_, ;,jecitorului in cadrul litigiilor privind anularea actului
;lrrllltir;

Violen{a constd in constrdngerea fizicd sau moralS (ameninfarea) : ;:opul de a determina persoana sd participe in calitate de parte la : .:,:ierea acfului juridic. ,1. civ., in art.955 precizeazd ,,Violenla in contra celui ce s-a obligat qste exer crtatd de altd persoand decdt r : 13 c.r-rZ[ de nulitate, chiar c6nd r-:ea in folosul cdreia s-a fbcut convenfia"'

*,

1II.Z.3. Obiectul determinat al actului juridic reprezintd o altd prestafia : -.,ndi1ie de validitate a acesfuia, const6nd pe de o parte in pi4iior, iar pe de altd parte intr-un bun (lucru), daci obiectul presta{iei
-sie un drept existent asupra acestuia. C. civ. prevede prin art. 962: ,,Obiectul convenfiilor este acela la care numai una din pir{i se obligd'" F a4ile sau irestafia pozitivi sau negativi a p64i1or actului juridic se referd de regul[ la bunuri (lucruri) pe care doctrina le considerd obiect derivat al

acfului respectiv. Obiectul actului civil, in acest caz,trebuie sd fie: - posibil; - in comer!; - in concordanld cu ordinea public6; - sd nu fie contrar bunelor moravuri; persoana care se obligd trebuie sI fie titulara dreptului subiectiv; fapt personal al debitorului. juridic Interpretdnd normele codului civil in materia obiectului actului relinem cd pentru ca un act sd fie valabil incheiat, obiectul s6u trebuie: S[ existe in momentul incheierii actului juridic, ori sI poatd exista

in viitor. Conform art. 965 din C. civ. ,,Lucrurile viitoare pot fi

obiecful obligajiei. Nu se poate face renunfare la o succesiune ce nu este deschisa, nici nu se pot face invoiri asupra unei astfel de

100

MARIA HARBADA

schimb sau donafie). Art. 136, arin- 3 aratd:,,Bog51iile de interes public ale subsorurui, cdile de comunicafii,- spaliul u"tiun,lpele.cu potenfal energetic valorificabil de interes nafional, plajele, *ui.u teritorialr, resursele naturale ale zonei economice qi ale platoului continental, pr.t"* qi alte bunuri stabilite de legea organicd fac obiectul exclusiv al proprietdlii Diferit de acesta este dreptul de prlpri.ti pubrice,,. privat[ care are ca titular persoana frzicd' sau persoana juridica, inftusiv statul, gi are ca obiect orice bun mobil sau imobil ,ur. ," afld in circuitur civil, fiind garantat prin Constitutie

succesiuni, chiar de s-ar da consimfdm'nfur celui a cdrui succesiune este in chestiune.,, Lucrurile viitoare se pot vinde cum se intamprd in cazulconstrucliei care se va ridica sau producfiei de,cereale pe care o va obline v6nzdtorul de pe terenul proprietatea sa in ' anul in .urs.' ' Bunul trebuie si fie determinat sau cel pufin determinabil. cerinta aceasta re^iltd din prevederile arr. 964 din c. .iu. ii^;";#l; individualizarea corect5 gi amrnunfitd a obiectului contractului. Bunul asupra cdruia se inchei. .oni.u.tul ' trebuie sd fie in circuitul civil, deci in comer,.I, conform art.963,c. civ. ra acest. contract, spre exempru, bunurile Sunt exceptate de imobile sau mobile asupra cdrora existd un drept de proprietate pubrici care este inalienabil. prevederile art. 136, arin. 2 - 4 din bonstitufie, regre_ menteazd acest drept apar.tine statutui si unitif'or administrativ-teritoriale, "?:" inalienabil. fiind Sunt scoase din comer{ (circuitul civiif uunurite sau lucrurile care nu pot alcdfui obiecful unor acte de insfrdinar" o"our."e sunt inalienabile. In condifiile legii, bunurile asupru .eroru se constituie un drept proprietate publicd pot fi date in administrarea regiilor auronome de qi instituliilor public. tit pot fi concesionate ori inchiriate; in nici un caz, ele nu pot forma obiectul actului neprevdzandu-r. o!.i posibilitatea instrSindrii lor ulli titular prin acesttip ie contract (v6nzare-cumpdrare,

(art. 44).

I Yezi qi Francisk Deak, stanciu cirpenar u - Contracte civile comerciale, si Edit. Lumina Lex' Bucuregti, 1993, p. 35 40 (autorii
vdnzare-cumpdrare).

preztntdbunurile ca obiect al actului de

]R.EPT

CIVIL

101

Prevederile art. 136, alin. 5 din legea fundamentald dispun: ..Proprietatea privatd este inviolabild, in condiliile legii organice". Proprietatea este liberd de orice sarcind, motiv pentru care cel care pretinde un titlu legal asupra unui bun trebuie sd-l dovedeascd. Titularul drepfului de proprietate privatd poate sd revendice bunul sdu de la orice persoan[ care l-ar de]ine frrd drept, inclusiv de la autoritatea publicd aflatd in situalia de a-l deline fbrd titlu legitim". in baza art. 44, ahn. 3, Constitufie: ,,Nimeni nu poate fi expropriat decdt pentru o cauzd de utilitate publicd stabilitd potrivit legii, cu dreaptl
qi prealabild despdgubire".

Acest text din legea fundamental{trebuie coroborat qi cu prevederile art. 6 din legea l8ll991 a fondului funciar.

IIT.2.4. Cauza (scopul) licit[ gi moralfl a actului juridic civil Cauza actului juridic civil este reglementat6 in prevederile art. 948, pct. 4, C. civ. qi in art. 966, C. civ. Astfel, art. 966, C. civ- arutd c6: ,,Obligaf ta frrd cauzd sau fondatdpe o cauzd fals5, sau nelicitd, nu poate avea nici un efect". Condilie esenliald de validitate a actului juridic civil, canza nu reprezintd o categorie filozofici ci scopul sau finalitatea sa, avdnd rolul de a determina partea s6 incheie acea convenfie. Cauza este o parte componentd a voinfei juridice a persoanelor, in scopul de a se obliga fa[6 de una sau mai multe persoane.
Literatura juridicd face distinclie intre: cauza sau scopul imediat al acfului juridic civil care consti in rezultatul urmdrit de fiecare dintre parli pentru executarea obligaliei asumate de ele gi care este aceeagi la acelagi tip de contract; cavza sau scopul mediat reprezentat de motivul psihologic, hotSrdtor care a determinat pdrlile sI incheie acful. Acesta nu este prevSzutd expres in cuprinsul actului juridic, dar impulsioneazd incheierea lui. Ea variazE de la un actla altul gi este un element al pocesului de gdndire a fiecdrei p54i.

o .

Sancfiunea civild a nulit{ii actului juridic poate fi constatati sau pronunfatd, printr-o hotdr0re judecdtoreasc[, dacd acesta este atins de o
cauzd:

r02

MARIA ITARBADA

falsS;

simulati; ilicit6;
imoralS.

Scopul sau cauza actului juridic trebuie sd indeplineascd urmdtoarele condilii: sd existe (art. 966, c. civ. dispune: ,,obigafia frr6 cauzd sau fondatd pe o cauzd falsd sau nelicitd nu po ate avea nici un efect"); sd fie reald; sd fie licitd qi morald in sehsul art.968,C. civ. care prevede: ,,,cauza este nelicitd c6nd este prohibitr de lege, c6nd este contrard bunelor moravuri gi ordinii publice,'.

generale, fiind intdlnite la toate categoriile de acte juridice civile. Aldturi de ele, in anumite acte juridice special prevLnrte de rege, se cere gi condifia formei, aldturi de cele generale, ientru ca impreun6 sn ducd la incheierea unui act valabil. Nerespectatea condiliei formei duce la nulitatea absolutl a actului, aceste condilii, nu mai poate produce efecte juridice, fiind ?*"; .in , melrcrent. Forma actului juridic civil ,,reprezint[ mijlocul prin intermediul c6ruia se fixeazd manifestarea de voinfd, in r.op,ri incheierii actului, sau felul manifestdrii voinf"i"t.

III'2'5 Forma actului juridic civil condi,tie speciall de valabilitate Condifiile de validitate inscrise in prevederile^ art. g4g, C. civ. sunt

libertatea de formS' ceea ce inseamnd c[ el se poate incheia valabil doar prin acordul de voinfd al pdrinfilor. Aceastd regqld a consensualismului poate permite pd4ilor ,,sd-gi exprime consimldmAntul verbal, prin cuvinte sau gesfuri gi in scris prin cuvinte gi formule pe care le preferii,,.
t
2

Principiul care guverneazd incheierea actelor juridice civile

este

Rene Sanielevici, op. cit., p. l3l gtefan Riuschi, op. cit., p.129.

133.

103

Derogator de la regula menfionat6, actele formale sau solemne se heie valabil doar cu respectarca condiliilor generale gi de form6 cerutd lege in mod expres. Este cazul testamentului care este reglementat de C. civ., art. 858 gi art. 813 pentru contracful de donafie, din acelagi act
normativ. Forma poate fi ceruti de lege pentru:

validitatea actului juridic civil (od validitatem sau ad solemnitatem) a cdrei nerespectare atrage nulitatea
absolut6;

forma necesard in scopul dovedirii (probdrii) actului

respectiv (ad probotiq4tem); incdlcarea ei nu afecteazd valabilitatea actului qi atrage doar puterea de dovadd cu un anumit mijloc de prob6; forma solicitatd pentru opozabilitatea fafd de terti pentru nerespectarea cdreia actul devine inopozabil te4ilor.

in condiliile legislaliei noi, alcdtuitd in principal din Legea n-r. 1811991, privitoare la fondul funciar, este cerutd in mod expres forma autenticl pentru actele juridice privitoare la terenuri $.a. Cu toate cI forma actului juridic este o excepfie de la regula consensualismului, acolo unde aceasta este impusd de lege, ea devine una din condifiile de validitate obligatorii.
*rf.*

III.3. Modalitlfile actului juridic civil

sunt urmdtoarele:

2. condifia; 3, sarcina.

1. termenul;

Actul juridic civil este principalul izvor al raporfului juridic civil, incdt nagterea acestuia din urmd coincide cu incheierea actului juridic civil, iar stingerea lui corespunde executdrii obligaliei prevdntte prin
manifestarea de voin!6 a pdrfilor.

144

MARrA rmneAoA

lil:f..

anumite condilii, efectele actului juridic pot avea loc la un art moment decdt cel al incheierii lui, aceasta deoarece in afara actelor juridice pure qi simple, care igi produc efectele imediat, existd gi acte afectate de modalitafi are cdror efecte ,. p.oirr. urterior, in

in

,,Pe l6ngd elementele esenfiale (obligatorii) pe care frebuie sd le cuprindr orice act juridic, unele uri" ;uiioi.. cuprind gi eremente, in principiu, neesentiale denumite modalitili"l. r',moamentul lor este vointa pdrfilor, dat la unele dintre ele, modatitdllte sunt inad*iriu1"l.i#'il1 adop{ia, recunoa$terea filiafiei $.a.).

III.3.1. Termenul Semnifica{ia nofiunii de ,,termen" in teoria actului juridic civil este aceea de eveniment viitor gi sigur, de care depinde nagte"rea sau stingerea raportului juridic civil. in acest sens, in contracful de v;nzare-cump'rare, prr,tile, prin voinfa lor, pot stipula data ra care se va preda prefur de cdtre
cumpdr5tor gi preda bunul de cbtre vdnzdtor. Termenut ei el sub urmdtoarele forme:

r:ffiLrffid
extinctiv.

1' Termenul este suspensiv cdnd efectele acfului juridic z.

vor petrece la implinirea lui. Termenur este extinctiv in situalia in care juridic civil inceteazd, s6-gi mai proa,r.a raporfur efectele la

se

timp inceteazd, raporful de loca{iune dintre p64i. Termenul reprezintd un eveniment viitor gi sigur care fie suspend[ efectele (suspensiv), fie le stinge (extinctiv) la implinirea lui.

in acest" r-;$l3tT"l,1.. un conrract de inchiriere pe 6 luni, ra expirarea

acestei perioada de

Gheorghe Beleiu, op. cit., p.150 r31 - t37.

'

160; de asemenea, $tefan Riuschi, op. cit., p.

'--

^I\ITT ! -l V Il-

alt lor
fe in

ItI.3.2. Condi{ia - ondilia este definitd ca un eveniment viitor qi nesigur de care depinde jucerea efectelor actului iuridic afectat de aceastd modalitate. Condilia apare sub doud forme gi anume:
suspensiv[1

rezolutorie. 1. Condifia este suspensivi atunci cind de producerea evenimenfului viitor qi nesigur depinde tealtzarea efectelor acfului juridic civil. Ceea ce este specific acestei condilii este fapful c5 ea nu impiedicd nagterea raporfului juridic civil, ci doar amdnd executarea lui. In momentul producerii condiliei stipulate de pd4i, drepturile gi obligaliile civile se nasc cu efect retroactiv. 2. Conditia este rezolutorie afunci c0nd, la implinirea ei, , raporful juridic civil inceteazd si-qi mai producd efectele. Pdnd la implinirea acestei condifii, actul juridic civil ili produce bfectele normale, ca un act pur 9i simplu. Realizarea condiliei produce efecte retroactive, raporful juridic civil se stinge numai pentru viitor. Condilia este un eveniment viitor gi nesigur care suspendl naqterea drepturilor gi obligaliilor sau stingerea lor cu efect retroactiv. Se distinge intre condiliile care afecteazd un act juridic civil gi cea cauzallil, a cdrei implinire nu depinde de voinla pbrfilor. Un exemplu concludent il reprezintd asigurarea contra intemperiilor (inundafii,
cutremure $.a.). Condilia este potestativl atunci cdnd producerea ei depinde de voin{a omului. Condilia potestativS poate imbrdca una din urm[toarele trei forme: - potestativ[ puri, c6nd implinirea ei depinde de simpla manifestare de voin!6 a Pdrfilor; - potestativ[ simpl[, cdnd reahzarea ei este datoratd atdt voinlei pdr,tilor, c0t gi a unor ?mprejurdri exterioare omului; - potestativd mixti in situalia in care infrptuirea ei depinde de

I
I

te(d Persoand. Actul juridic civil afectat de o condilie produce efecte dacd aceasta este licita qi morald;in caz contrar, acful este ineficient, lovit de nulitate.
o

106

MARIA I{ARBADA

III.3.3. Sarcina
Aceasta este o condilie speciald care afecteazd doar anumite acte juridice (exemplu: contractul de dona{ie).
**:*

III'4'

Sancfiunea aplicati actelor juridice incheiate cu incilcarea cerinfelor legale. Nulitatea.

Ne vom referi in cele ce urtneaz6'doar la incdlcarea condiliei generale de validitate constdnd in capacltatea legali a pxr{ilor, care este sanctiionatd cu nulitatea, sub urmdtoarele

'

formei solemne. ' Actele sanclionate cu nulitate relativi sunt acelea incheiate de pa4i cdrora le lipseqte capacrtatea de exercifiu sau al ciror consimfim6nt a viciat prin eroare, violenfd ori dol. ofost Incdlcarea normeror privitoare ra capacitate poate avea drept consecinfd urmitoarele sancfiuni :

Nulitatea absolutr este invocatd atunci cdnd la incheierea actului s-a incdlcat o normS imperativi ori acesta s-a inche iat frr6 respectarea

forme: ^ '

- Sunt sancfionate cu nulitatea absolut[ in primul rdnd actele juridice privitoare la iapacitatea insdgi. As,tfel, sunt lovite de o atare nulitate aclele prin care ,-u, ,.p.ima ori s-ar ?ngrddi capacitatea de folosinf[ sau capaiitut"u de exercifiu statornicite de lege. Aceeagi sancfiune se aplici acfului prin .u." ,-u, conveni ca un incapabil sI fie considerat capabil. o Nesocotirea specialitdlii capacitrlii de folosinfd a persoanelor juridice este sancfionati tot cu n.riitut.u absolutr (art. 34, alin. 2, Dec' 3r/1954) pentru cd gi de aceastd, datd nonna incalcatd are drept scop ocrotirea unui interes obgtesc, respectiv interesul planificirii economiei nalionaler.
se vedea Traian Ionagcu, op- cit.,p. 136, de asemenea, Tudor R. popescu _ Drept civil. Note de curs, vor. I, Edit. Hyperion xxi, Bucuregti, rggr, p.96.

III'4'1' Nulitatea absolut[

'A

t07

c'::

ii,-i .:t33 fiind absolutd, ea poate fi invocatd oric6nd, pe cale de acliune .,Tu: ::1e de excepfie, de orice persoan[ interesatd 9i in primul rdnd de \flg11t, prealabild a u1ilggrrrun::--. prin reprezentantul legal ori cu incuviinlarea j---r. de autoritatea tutelard, de procuror gi de instan![ din oficiu.
urirrllrlrflr

este sancfiunea obiqnuite, tipicd a tncajtrlor, fiindcd regulile care le instifuie urm6resc, in genere, ocrotirea 11r,, in beneficiul 1: -,:abililor gi, ca atare, sancliunea trebuie sd opereze numai
:iln.1.2. Nulitatea

relativi

lnt sancfionate cu nulitate relativd:

actele incheiate personal, nu Rnn reprezentantul legal, de minorul sub 14 ani qi de rnterzisul judiciar; actele incheiate intre tutore ori pbrinli sau so!, o rud[ in linie dreapt6 ori fra{ii sau surorile tutorelui sau pdrinfilof, Pe de o parte, qi incapabil, pe de altl parte; 3. dona{iile sau garantarea obligafiilor altuia, fbcute in numele gi pe seama incapabilului, de cbtre ocrotitorul legal; 4. actele ce depSgesc dreptul de a administra, sdvdrgite de ocrotitorul legal sau de minorul cu capacitate de exerciliu restrAnsS fbrd prealabila incuviinlare a autorit6lii tutelarel, actele lezionare, care nu dep[gesc dreptul de a administra, incheiate de minorul cu capacitate de exerciliu restrdnsd ftrb incuviinlarea prealabili a ocrotitorului legal; 5. actele incheiate in dispreful incapacitililor de folosinfb, cu exceplia celor sanclionate cu nulitatea absolutd indicate mai sus etc. Pentru unele dintre aceste acte juridice anulabilitatea este prevdrutd expres de lege (art. 129, alin. 3 gi art. 133, alin. ultim din C. fam., art.25, ahn.2, Decretul nr.32lI95D; alteori sancliunea poate fi dedusd din finalitatea normei incdlcate. O specie de nulitate relativd este reciziunea, care intervine in caz de leziune. Dreptul minorului de a cere anularea unui act incheiat in dispreful lipsei capacttd[ii sale de exerciliu ori a restrAngerii acestei capacitdli nu
I Este anulabild tranzac\ia incheiatd de mama minorului, in numele acestuia, frrd, a fr existat incuviinfarea prealabila a autoritdlii futelare, deoarece tranzac\ia este un act de dispozilie, Trib. Sup., Col. Civ., dec. nr. 2033/3.12.1967, C-D.1967, p. 185.

1.

108

poate

:i.HH::'JJ-l;;i"d.:ffi :T#,ff+*ffi;[*l* minorului va n. fi. i".rp"ul. ;fd;t; inuo*"iouu numai . contractanrul sdu ou.,lt i. * ap*i "u'"r"'#Tjr,,Tlu, gentru ; convine pe
*::ffffiL:::"1":;i" :; ;:::"5;,

# t jrtl i ?il n#ffi".t #lTJ;:,:: # r'fr:'TJ',T,'fi

g'd#*$rxrr#:f:Fli
rupt i,icit,,r

fi

parcIizat prin declarati2 ftnr,+X )

il[l#;#ffi'

#f*,i:'1'"d;:ffi f :*ff':rT:*lfi u'""n '"rl]T,fr1;ililierelor

'

**i*liru
"r" 'i.i."..
".
di,r
un e pri

:."xy r*Ef; A;:::"1T:

_

anume doar

Minorur .^ "

j"

"

;,,m

at;;

il;

"^*G;:.ll:f ""lT#::

"",;;;i;;"j::sre-.sanclionat gu n.u ;;; "'"" p arfial i ; ;'d

rt

mai bt6nd
n

i,
r

si

"ffi:"r:: t"ff

ffi:,1ff'?#Un*f.tir{isnunt';;"':.3'f;,T;'[:i*:*t
testamen*ili-qlrpunatorut

i":ri?::*+*xrt*:i'::rt*,gT',1# j1?i-ta;:rt#
n.i

lrr T

l,_

te s ram en

y:i-de

imprejurarea cd ta

dah

;3ii;"::r':t.',',',,hxf .L:i,'."_""Tli:::?:h:H,il'#.1h::ffi
precum

intocmirii

;ift{;::*i", *i: ii

si de

calitateiurlr*Jili',Ht:J'::
ri,1.

rnoetenitori

" [#" i;;ffi #t'T,:T *.1. drepturi rur..ro.u* *iurioffi"jfi"Hffi:"t" prrou*r. ur" cdror ,l',i,l,.; ^:':;:!ii!ii*,: f.ffi?,,f I;:ffif;

'

tA

se vedea

Mihai il Eliescu, op. cit.,p. I59.

DREPT CIVIL

109

restransb de cdtre parinli sau tutore. in acest caz, nu este vorba de o depdqire de atribufii, ci de lipsa de atribulii'.
z;\ n\ f

III.5. Efectele actului juridic civil

Respectarea actului incheiat in conformitate cu dispoziliile legale in vigoare se impune ca o necesitate pentru reahzarca drepturilor subiective a1e persoanelor fizice gi juridice, pqntru certitudinea gi eficienla raporturilor juridice civile. Puterea lui obligatorie rezultd din prevederile art.969, C. civ., potrivit cdrora ,,convenfiile legal fbcute au putere de lege intre pdrfile contractante". Actul fiind legea p6(ilor nu se poate modifica sau revoca in mod unilateral, afard de cantnle prev[zute de lege. Cu acordul pdr]ilor, actul se poate revoca sau modifica. Revocarea actului nu produce efecte in mod retroactiv ci numai pentru viitor. Art. 973, C. civ., prevede cd toate convenliile produc efecte doar intre plrfile actului, ceea ce inseamnd cd ele nu produc efecte fafd de ter{i. Prin excepfie, acestea produc efecte asupra succesorilor p[rfilor, degi nu au participat la incheierea lor. Succesorii pot fi: - universali; - cu titlu universal; - cu titlu particular; - creditorii chirografari. Efectele actului juridic civil se produc fald de pd4i 9i in mod erceplionaL fa[6 de unele persoane indicate de lege.

' A se vedea Traian Ionagcu 3:.-uregti, 1963,p. 178 -179.

Persoanafizicd in dreptul R.,S.R., Edit. Academiei,

ll0
MAzuA HARBADA

:ff5tntor

Actele juridice civile ari ca.'efect crearea, transmiterea sau stingerea sau obligafiilor civile intre p;.d;
contracrante

[I.5.1. Efectele fa{i

de

plrfi

(arr.

969,

c.

Dacd una dintre pdrli nu respectd obligafia civild asumatd printr_un act juridic, partea in favoarea clrei a era prevdzutd acea obligafie poate cere executarea ei silitd.

c. civ., numai asupra pS4ilor prin a cSror manifestare de voinfd s-a incheiat. Er cre:eazd, modificd, transmite sau inceteazd drepfuri obligatii pentru 9i subibctel e raportului juridic civil. Disp' art' 969, c' civ. evidenliazdputerea obligatorie a u.i.to. juridice civile care au fost incheiate in conform itateru r.gEu;
III.5.2. Efectele fa{i de persoanele interpuse in mod excepfio nai' actile juridic. pot pioduce
efecte qi falr de alte chirografari).

Acful juridic civil produce efecte relative, ceea ce inseamnd, in conformitate cu disp. art. g6g,

persoane dec6t pd4ile2 (moqtenltorii

aces;; ;; creditorii
E )ir

{<

,dfi:il,l'ff;l1problemd,
'ln
aceastd problemA,

r-R.

Popescu

Drept civit, Note de curs,Edir. Hype137

$t. Riuschi, op. cit.,p.

_ l4l.

-:-.:PT CIVIL

111

ffi

ixrnnsARr $r rnsrE
a)
1.

intreblri
este

ce
in

reglementat? \
ionsti importanla
tatea oamenilor?

este actul juridic

civil 9i in care act normativ

)
3. 4. 5.

ce

actului juridic civil in viala 9i activi-

ale actului care sunt condiliile generale (elementele esenliale) juridic civil? Ce se intampla cu actul juridic civil incheiat in absenla capacitSlii de exerciliu a p[rlilor? cui apa4ine capacitatea de exerciliu restr6ns6 9i care sunt incheia persoaciele juridice pe care aceste persoane le pot

6. 7. 8. 9.

in ce consti consimllm6ntul p[4ilor acfului juridic civil qi

nal gi singure?

care sunt viciile care afecteaz'valabilitatea lui? La ce categorii de acte juridice este cerutd sub sancliunea nu1it6lii o formd sPecial[? Care sunt modalit[lile actului juridic civil? ce efecte produce acful juridic civil legal incheiat?

a) Teste

1. Femeia de

16 ani care incheie actul cds[toriei este:

a)persoanacucapacitatedeexercitiurestransd; b) persoana cu capacitate de exercifiu deplin[ (majord); .j p.ttoutta lipsitd de capacitate de exerciliu'

t12

MARIA

HARBADA

Z. in vederea dob6ndirii calitdlii de persoand juridicd, colectivitatea

de persoane trebuie sd indeplineascd urmdtoarele condifii: a) un scop determinat; organizare de sine stdtdtoare;

b) c) un patrimoniu proPriu.

3. La ce vdrstd persoana fizicd este asistatd la incheierea actelor

juridice civile de c6tre reprezentanful legal (pdrinte, tutore): a) sub 14 ani c6nd .este lipsitd total de capacitatea de exerclllu; b) la 18 ani c0nd dobdndeqte capacttatea de exercifiu deplin6; c) la vdrsta cuprinsd intre 14 - 18 ani, cdnd are capacitatea de
exerciliu restr6nsS.

4. incheierea actelor juridice 'civile de cdtre' 'minorul 'lipsit de

capacitate de exerciliu (sub 14 ani) este sanc{ionatd cu:

a) nulitatea absoluti; b) anularea actului (nulitatea relativd);

tive.

c) nulitatea par,tiald a actelor respeccivile la:

5. Persoana fizicdincheie personal gi singurd actejuridice

a) 14 ant;
b) majorat; c) nagtere.

6. Izvoarele raporfului juridic civil sunt: a) faptul juridic; b) actul juridic; c) contractul.

. FJPT CIVIL

113

7.

Conform art. 948, C. civ., condi{iile de validitate ale actului juridic

civil sunt:

a) capacttatea; b) consimldmAntul; c) obiecful (determinat

8.

sau determinabil) gi cauza morald).

(licitl

gi

Viciile de consimtdmdnt la incheierea actului juridic civil sunt: a) eroarea; b) dolul (viclenia); L c) violenfa.

9. Forma actului juridic civil constifuie:

a) condifie generald de validitate; b) condilie special6; c) conditie voluntard.
10. Sancfiunea nulitdlii absolute interes: a) general;

a actului juridic civil ocroteqte

un

b) particular; c) al persoanelor juridice.

11. in raport de actul juridic civil contractul civil este: a) specie a actului juridic civil; b) categorie aparte (independentd) a actului juridic civil; c) identic cu actul juridic civil.
12. Persoana ftzicd are capacrtate de folosinfd de la: a) majoraful persoanei; 16 ani; nagtere.

b) c)

114

MARIA HARBADA

13. Modalitdlile acfului juridic civil sunt: a) termenul;

b) condilia; c) sarcina-

14. Nulitatea actului

b) inopo zabllitl41i actului fa!6 de te(i; c) nulitilii relative (anulare)'

a) Pirfi; b) terfi; c) Persoane interPuse'

juridic civil apare sub forma: a) nulitdlii absolute;

de: 15. Efectele actului juridic civh se produc fa!6

E CAPITOLUL W

PRoBATIUNEA JUDICNNA A DREPTURILOR

SUBIECTIVE CIVILE. MIJLOACE DE PRONA
t.

lmportanta cunoagterii problemei probafiunii judiciare a drepturilor subiective civile gi a mijtoacelor de probl (dovada)
Din problematica abordatd, tema prezentatd in acest capitol se inscrie in contexful mai larg al actului juridic civil intruc6t vrzeazd drepturile subiective civile gi obligaJiile civile corelative ce alcdtuiesc conlinutul
acestuia.

{
il

Actul juridic civil este una dintre instituliile centrale ale dreptului civil care igi afirm[ prezen[a in toate sferele viefii economico-sociale. Este instrumentul preferenlial utrlizat nu numai in activrtatea econonici, ci 9i in cele mai variate raporfuri in care intri persoanele fizice gi juridice (cu un grad redus sau sporit de complexitate), dacd ne referim la contract ca o varietate de act juridic civil. Av6nd in vedere ampla utllizare a instrumentului amintit, precum gi paleta largd a aspectelor prezentate, cu implicalii profunde mai ales in practicajudiciard, el s-a aflat gi continud si se afle in atenlia autorilor de specialitate gi a practicienilor din domeniul vielii juridice. Din vasta gi complexa problematicd a actului juridic civil, apreciat a fi, cu justificat temei, principalul izvor de obligalii juridice civile, prezintd importanlI deosebitd aspectele privind proba{iunea judiciarl a drepturilor subiective gi a obligaliilor corelative ce formeazd confinutul actului juridic civil.

116

MARIA HaneAoA

asupra probaliunii judic iarc a acfului juridic civil, precum gi particularitSlile probei drepturilor gi obrigaliilor civile ce izsrordsc din mani_ festarea de voinfr a omului, exprimatd congtient gi liber. Un spa{iu corespunzdtot este acor dat prezentdrii principalelor mijloace de prob6 a drepturilor subiective civile, a$a cum apar reglementate de Codul civil gi Codul de procedurd civil6, cu modificdrile gi completdrile suferite p6nd in prezent. Aspectele puse in disculie sunt analizate prin prisma celor mai recente reglementdri vizdnd actul juridic civil, a liteiaturii gi practicii judiciare in materie, cu deosebire solutii ale instanlei civile supreme (sectia civild).
*a;

In tratarea acestor aspecte se pornegte de la unele aprecieri de ordin general

IV.1. Nofiuni generale

Pentru a da o hotirdre justd, instanfa trebuie sd stabileascd mai int6i toate faptele 9i imprejurbrile in legdturd cu procesul pe care il judecd, adicl sd stabileascd adevirata situalie de fapt. Stabilirea tuturor faptelor gi imprejurdriior care sI scoatd la ivealr adev6rul se face cu ajutorul probelor. Proba semnificativd orice fapt sau imprejurare care are ca scop stabilirea adevdrului in litigiu (proces). Ea trebuie sd fie in legdturd directd sau mdcar indirecta cu obiectul pretenfiilor sau aplrdrilor pir,tilor. Probele care nu intrunesc aceste condilii nu pot fi admise, fiindc6 ele complicd in mod inutil procesul gi duc la tdrd,gdnarea inadmisibill a judecdfii. In principiu, orice mijloc de probb are egal6 valoare pentru stabilirea adevdrului. In unele situalii stabilirea raporfurilor sociale sau alte cauze nu permit decdt folosirea anumitor mijloace de probi. Astfel, actele juridice

rv'l'l'

valori indicate nu pot

procesului penal.

fi dovedite aecat cu inscrisuri, chiar in cantl

cu

rt7
rd; . vtl.l ^
I

rt;
-

h; all

s. face, in general' de cdre pd{i' procesul r .:: lemantul in acliune 9i pdrdful in apdrare, in Procesul civil, sau
I\-.1.2. Prezentarea probelort
.- - .-urorul
.,DUod

acuzare gi in acuzare $i inculpatul in apdrare, in procesul pena1, hebuie sd

io

instantei dovezile necesare. ip.. deosebire de procesul civil, in litigiul penal probaliunea judiciarl _:: lbc in condifiile menlionate in procesul de aceasti naturd iar din regula :; sarcina de a dovedi vinovdlia revine celui care acuzd gi c[ invinuitului :u ii incumb[ s6-gi dovedeascd nevinov[fia derivd prezumlia de :evinov6tie, care inseamnd cd orice persoand este presupusl nevinovatd rtata timp cdt nu s-a dovedit impotriva sa nici o faptd penald' Atat in procesul civil, cAt gi in procbsul penal, legea permite solicitarea probelor numai in anumite termene, afardde cazul cdnd necesitatea probei n-a putut fi prevdzutd (rezultat din dezbateri), ori administrarea ei n-ar provoca o amdnare a judecdlii. Trebuie sd ar[tdm cd probele scrise pot

fi prezentate

qi in instanla de

recurs. in procesul civil', datoritd rolului activ aI instanfei, poate n incuviinlatd orice prob6, chiar neceruta de p6(i, c6nd acest lucru aparc
necesar pentru descoperirea adev5rului.

Prin imbinarea iusta a obligafiei pentru p64i de a prezenta probele la timp, cu obligalia instanlei de a veghea la stabilirea adevdrului, dreptul pror"rrrul civil oferS garanlii reale pentru darea unor hotdrdri juste bazate
pe adevdr. Dupd cercetarea probelor administrate in cauz6, instanla trage din ele concluziile necesare gi le apreciazl probele.

IV.1.3. Aprecierea probelor, adicd determinarea forlei probante

fiec6rei probe

in

parte precum gi a tuturor probelor lao1alt6, este o

operaliune de mare importanfd. Judecdtorul, evaludnd probele cercetate, uj,tng. la concluzia de care va depinde solufia pe care o va da in cauzd. Aceastd apreciere trebuie sd se facd de judecdtor prin cercetarea tufuror imprejurdrilor cauzei in totalitatea 1or.
Drept civil roman, Introducere in Dreptul civil. 1993, p' 100 Subiectele dreptului ,iril, Curu de Editurd 9i Presd ,,$ansa" SRL, Bucure$t,

1 yezi qi Gheorge Beleiu

- 101.

ll8
trf,{xi._ _.
;

Imprejurdrile constatare de t11:rlrol despre -_ sunt apre:f exisrenfa gi reaiii. ?o': :: baza inti*";-;;ingeri, gandrre, de preg'tire ? .,'oduru. ;, qdinfinra, p.or.rronula

*!1;F

ui

o. congtiinfa

-.rLl1 .

sa.

:i{r*

IV.2. Mijtoace de probl

o-11il,;:Hi:#,T"*:::' de probs , - declarafiile pd4ilor;

at|tin procesur civil, car o;

I I I

.
_

,Hll#marrorilor
c

(proba testimon iard);

,

on cl

. ^ In codur civ' (art.

i'1il

probele

uziile exp e4i lor;

cd prezumriire sunt consecinfe pe fsi".r* j"uo.,.|lffi ,tJ;:JJ":ede car: ;::r*n"."'n3;tffl:iili*:fi*if,'ffi :ffi runT jurdri logice

pr?^m1ii legale; _ cele care, nefiind stabilite de judecrtorului,fg*^riiilro'i.t*"1. I ege, sunt ldsate la aprecierea -in Codul civil nrt t'i..iil,"'"'ol'

#;:ffiTi:1'; _

tiqg'- 1203) gi in codur de iint ",nui";,;r"-a. p.ouaprocedurd penard ra:. p..^mriire,

-

materiale.

ri

coc

.unloure,

;r*$;"
i?j!':irHJl
.-,$":ii;'?;

dacd sunt

este

in

.""ri;?:"nft

o.t:^o:t:cinfe

trase din std

'

;:;i:?frh"l###,
.judeca

Ca prezumfie regard cit'm aceea a autoritdlii lucrurui ;'

aceea ca t1tdp" ,ogui ;tfrt"itevede cd persoana ndscurd in timpui.aratori.i din are

""

; ffi"r:l]: ui"".,i in mareri..*ira

uu.i.tare de inscrisuri.

t (art.

#l;ffi; ilq: il:lt ruroace de probd ei anume proProcesele verbale J;t*li;J'o

tuqrl

]ilii-r:; CryIL

privire la I\/.2.1. Declara{ia f[cut5 in procesul civil de una din parli cu *:prurile celeilalte pe{i, sau cu privire la unele imprejur[ri concludente :, .auzd este o Probd insemnatl' fird nici o Recunoa$terea sau mirturisirea poate fi simpll, adic[ ::zew6,sau califi catd, cuprinzfind in acest caz anumite rezerve. pentru oblinerea recunoa$terii se procedeaz' la luarea interogatoriului in instan![. Deoarece in procesul civil prezentarea personald a cdnd se admite proba cu interofa4ltot in instanld nu este obigatorie, expres gatoriul unei p64i gi aceasta nu este prezent1, ea va fi citat5 in mod la interogatonu. \ de inteintrebdrile gi rdsPunsurile ,. "otttbmneazd in procesul-verbal

rogatonu. ipr" deosebire de procesul civil, in procesul penal, mdrfurisirea dacd invinuitului sau inculpafului nu constituie, in general, prob[ decdt este int6ritd de alte prob e, cade exemplu: martori, inscrisuri' de legi Numai ?n mod cu totul excepfional, in anumite caTLIrr prevazute in justilie qi speciale, mSrfurisirea invinuitului qi inculpatului face probS la circulalra frr6 afi int6rit6 de alte probe (de exemplu, in legile cu privire aurului).

IY.2.2. Declarafia martorilor. Martorul este o persoani aafe are cunogtinla de anumite fapte in legdturd cu procesul. in procesul Proba cu martori este admisibild atdtin procesul civil, cdt 9i

exemplu, penal, totdeauna cdnd urmeaza a fi dovedite situafii de fapt. De cd victima se poare recurge la martori, dacd utmeazd sd se dovedeascd cd .rrr,ri accident a fost c6lcat6 de maqina condusd de inculpat, sau anume inculpatul s-a aflat la un anumit moment, bine determinat, intr-un loc, ori c[ reclamantul a predat pdrdtului un anumit obiect etc' in mod Pentru a fi dovedite actele juridice pentru care legea prevede este limitat[' expres necesitatea probei scrise, admiterea probei cu martori Ca;d legea pr.,r"d. obligativitatea formei autentice reahzate de c[tre notarul public, pentru ,rn.l. acte, circulalia 9i transmiterea terenurilor 9i construcliilor, proba cu martori nu este admisl.

t2B

MARIA HARF,:'-

valoare depIgeqte in urmdtoarele situalii: pa4ile sunt de acord s6 le foloseascd; procurarea inscrisului a fost imposibila; un inscris' care' fbra exist[ un inceput de dovada scrisa adicS de cteztt afirmalia pd4ri' dovedi direct raportul juridic, face totuqi la lege' dacdeste cazul a se dovedi o fraudd

juridice a ci:'ll' Codul civil interzice proba cu martori pentru acte dar o adn--'. o anumitd sumd ptevdztttl de norma civil6'

. . .

'

canrtle Prevdzute de 1eiInadmisibilitatea probei cu marton in cu martori imPotriva sau Pes:' inseamnd interzicerea de a dovedi \ conlinutul unui inscris' proba cu martori se aplicd nurnsl Menlionam c6 interdicfia de a folosi s6 dovedeascfl existenfa unur p6rlilor din proces, nu 9i ie4ilor ) cate ar voi act juridic la care nu au luat parte' cel chemat in aceas-i' Sarcina de martor este obigalie cet6feneasc6, organului de cercetare sau in fata calitate fiind dator sd se prezinte in fala fi adus de polilie in Martorul care nu vine de bun6 voie poate instanfei. gatla plata unei amer]v)i' temeiul unui mandat de aducere 9i obli care protejeazS unele date Sunt scutite de a depune marturii persoanele dacS nu primesc incuviinlarea care sunt secrete de stat sau profesionale, fiind: avocafii' medicii etc' de a se pr"r"*la proces, printre acestea Nu Pot avea calitatea de martori: o cei incaPabili; . cei coniamnali pentru mdrturie mincinoasa; . in procesul civil in principiu rudele apropiate
1or de c6tre instanld' Depoziliiie martorilor se oblin prin ascultarea martori care nu au fost incd ' Fiecare martor este ascultat separat, ceilalli pa4i' voie s6 stea in sala de gedin!6' Fiecare dintre ascultali, neavand pot pune intreb6n membrii ,o*fi.tot,ri de judecat6 qi procurorul concrete are aavzel. marrorului i"^i;;il;6 cu iaptele gi imprejurlrile in sala de gedinla 9i, dacb Dupl ascultarea lor, martorii irebuie si rdmdnd poate proceda la din raspunsurile date teniltl contradiclii, instan{a confruntarea lor.

;_ : . CIVIL

Ilo

)epozilia fiecdrui martor este consemnatd intr-un proces-verbal ;r.1r&t, scris de secretaml de qedinfd, grefierul, dup6 indicafia - :sedintelui gi semnat apoi de martor) care) citind procesul verbal, poate
::e indepdrtarea eventualelor gregeli. \4artorul are drepful sd fie despdgubit pentru cheltuiellle ocazionate de ::ezentarea gi indeplinirea sarcinii de martor $i, dacd este angajat in -impul muncii, igi pdstrezd dreptul de salariu (art. Il99 - 1198, C. civ.; 186 - 200, C. proc. civ. gi art. 139 - I57, C. proc. pen.).
.

'rt.

IV.2.3. Proba cu inscrisuri este aceea aare re^Lltd din infbfigarea unor documente scrise al cdror conlinut poate determina convingerea 1udecdtorului. Asemenea probe pot r&zulta qi din inscrisuri de pe obiecte de metal, lemn etc. (de exemplu, pldci de metal cu num[rul de la vestiarul unui teatru la care ne-am ldsat paltonul este o dovadb scrisd, despre darea in p6strare a hainei noastre). in procesul civil distingem dou[ categorii de inscrisuri: 1. acte autentice, care sunt intocmite in formd prev6zutd de lege de
cdtre o autoritate competentd; 2. acte sub semnltur[ privatd,, care emand de la p54i qi fac dovada prin semn5tura ce o poartS. Actele autentice sunt in principiu fie acte oficiale care emand de la diferite persoane juridice gi sunt intocmite qi semnate in forma prevdzutd de lege, fie acte juridice intocmite de pa4i gi autentificate la notarul public, denumite contracte, declaralii, chitanle.

1. Actul autentic face deplina

dovadd despre cele ardtate sub semndfura organului care I-a alcdtuit. Aceste aspecte pot fi contestate numai prin inscriere in fals - adicS prin declararea \n fafa instanlei cd cele ar[tate in act de cdtre organul respectiv sunt false ceea ce determind cercetarea falsului prin organe de urmdrire penald gi duce de obicei la suspendarea procesului, pdnir
la ldmurirea problemei falsului.

2. Actul sub semn[tur[ privat[ face dovada pAnd la proba

contrarie, adicd partea cdreia contesta semn[fura sa qi poate

se opune un astfel de act poate sd tdglduiascd c5 actul emand de la

122

MARrA HansAoA

acest caz instanla poate intreprinde o verificare de scripturi 9i trebuie sd constate - eventual, pe cale de expertiz1 dacS acful emand sau nu de la partea care l-a infEfigat. in Codul de procedurd penald este prevdntt cd,probele scrise sunt de doud feluri:
eainscrisuri. Procesul verbal este act scris care cuprinde fapte probatorii infrfigate de agenful care a fbcut constatarea unor fapte penale, precum gi declarafiile fbcute de persoanele care au fost audiate in cursul urmaririi penale. Tot procesele verbale sunt gi inscrisurile prin care se constatd unele activit6li procesuale in cursul desffturdrii procesului penal, in alti fazd dec6t in cea a urm6ririi penale (ca de exemplu, procesul verbal de luare a interogatorului inculpatului, de luare a depozifiei unor martori, de constatare a modului cum s-a desfigurat gedinla pregdtitoare etc.). Legea considerd prin ,inscrisuri" toate celelalte acte scrise care conlin fapte probatorii cu privire la sdv6rgirea unei infracfiuni, cum ar fi scrisoarea trimisd de inculpat unui prieten sau unei rude. in care povestegte sdvdrgirea unei infracfiuni. Potrivit Codului de procedurl penalf, din punct de vedere al forfei lor probante, procesele verbale se clasifici, la rflndul lor, in procese verbale care, in ceea ce privegte constatirile personale ale agentilor instrumentatori, fac probr pffni la inscrierea in fals, gi procesele verbale care fac dovadi pf,nl la proba contrarie. Procesele verbale din prima categorie nu pot fi inllturate decf,t printr-o cercetare

in

o .

procese verbale;

penali separati, in urma denunf[rii lor ca fiind false, pe cind procesele verbale din cea de-a doua categorie pot fi inliturate prin orice alt mijloc de probr, in fa{a instanfei de judecatr in cadrul procesului penal unde au fost aduse ca mijloce de probl acele procese
verbale. Parfile trebuie sI infEligeze instanfei actele scrise de care se folosesc, iar dacd ele se afl6 la alte persoane, la institufii sau organizafii obgtegti, instan{a poate ordona acestora s[ le puni la dispozilia ei (art. lrTl 1190, c. civ., art. r72 - 185, c. civ. gi art. l3z 137, c. proc. pen.).

DREPT

CIUL

t23

W,2.4. Expertizele. Cdnd instanla are nevoie de lSmurirea unor probleme care necesitd cunogtinle speciale de contabilitate, tehnicd, grafologie, medicind, poate dispune ca specialigtii in domeniu sd cerceteze aspectele care trebuie ldmurite, numind in acest scop unul sau
mai mul{i exper,ti. Expertul trebuie sd intreprind[ cercetdrile in aga fel incdt pd4ile din proces sd poat6 participa; eI primegte un onorariu, care se frxeazd de judecltor. Dac[ expertiza nu este corectd sau a fost fbcutS frrd respectarea condiliilor prev[zute de lege, instanja poate dispune completarea ei sau efectuareaunei noi expertize, de cdtre aceiaqi exper,ti sau de cdtre alfii. Concluziile experfilor nu sunt obligatorii pentru instanfd, aceasta (ca qi fa{b de oricare altd prob[) putdnd M nu fin[ seama de ele, motivdnd bineinfeles de ce inldturd opinia experfului. Expertul poate fr recuzat daci o parte are, in ceea ce il privegte, motive de recuzare dintre cele prevdzute
de lege pentru judecdtori. in materie penalb, in unele cazLLrr expertiza este obligatorie (in caz de moarte violentd sau de moarte a cdrei cauzd este suspectd), conform art. 201 -214, C. civ. gi art. 156 174, C. proc. pen.

lY .2.5. Probe materiale. Uneori aspectul exterior al unui obiect poate constitui o probd in procesul judiciar, urmdnd a fi dovedit modul cum a fost realizat ut lucru de cdtre meseriag, dacd se afirmd cd obiectul respectiv nu indeplineqte condiliile contractului. in aceastd situa1i e, prezentAndu-se obiectul in instanfd, aceasta se va convinge nemijlocit de starea lui. Probd materiald, in procesul penal, poate fi arma cu care a fost sdvdrgit[ infracfiunea (cu]itul, pistolul). Cdnd obiectul care constituie proba materiald nu poate fi adus in instanld gi aceasta trebuie si se conving[ nemijlocit de situalia in care el se prezintd, se face o cercetare la fafa locului. Cercetarea la fala locului este uttlizatd in procesul civil mai ales in litigii cu privire la terenuri, la construcfii, la starea unor clddiri, iar in procesul penal, atunci c6nd, pentru stabilirea adev[rului material, este necesar sd se cunoascl urmele ldsate de infracliune asupra unor obiecte dificil sau imposibil de transportat sau sd se cunoascd situa{ia locului unde

l-

124

MARIA HARBADA

a fost sdvdrgit[ infracfiunea (de exemplu, trebuie cercetate urmele unui

incendiu sau locul de unde s-a tras eu arma asupra victimei). Instanta se deplaseazd la fafa locului unde face cercetdrile necesare, examineazd starea corpurilor delicte, adicd a acelor corpuri materiale care au directd leg[furi cu infracfiunea. Cele constatate sunt consernnate intrun proces verbal in mod clar gi amdnunfit (detaliat). In procesul verbal se cons emneazd qi declarafiile persoanelor audiate (urtr 215 - 217, C. proc. civ. gi art. l3l, Il5 - 177, C. proc. pen.). In procesul civil, probele se administreazL, de regul[, in instan!6, deoarece.procesul civil se desfrgoard, inaintea autoritdlii judecdtoregti. in procesul penal ins[, care incepe cu activitatea organelor de urmbrire penald - polifie, parchet -, probele se fac, ih primul r6nd, in fala acestor organe, gi apoi sunt refbcute sau numai completate in fala completului de
judecatS.
{{:k*