Sunteți pe pagina 1din 24

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI DAMBOVITA

Localizare si caracterizare

1. Scurt istoric al judetului Dambovita

Judetul Dambovita este situat n partea central-sudic a rii, suprapunndu-se bazinelor hidrografice ale rurilor Ialomi a i Dmbovi a. Cu o suprafa de 4054 km2, jude ul Dmbovi a este unul din cele mai mici jude e din ar , reprezentnd 1,7% din teritoriul rii, situndu-se ca ntindere pe locul 37 ntre jude e.

amplasare Clima temperat continental este mai umed i r coroas n zonele nalte, iar n zonele joase cu precipita ii mai reduse i temperaturi mai ridicate. Resursele naturale cuprind o gam important de bog ii constituite n principal din : z c minte de itei, gaze naturale, c rbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare, gresie. Descoperirile arheologice din albiile rurilor Arge , Ialomi a i Dmbovi a, precum i din ora ul Trgovi te atest existen a unei vie i intense nc din paleolitic.

Trgovi te a devenit capitala istoric a regiunii Valahia, n timpul perioadei feudale, cnd ntre 1386 i 1418, Mircea cel B trn a stabilit re edin a sa domneasc aici. De-a lungul secolelor, Trgovi te a continuat s fie principala cetate de scaun ducnd o politic de independen sub domnia lui Vlad epe , Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afuma i, Petru Cercel. De i n 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domneasc , iar Bucure tiul a devenit noua capital a Regiunii, Trgovi tea continu s fie implicat n afacerile politice i economice.

2. Asezare geografica.     Asezare: n partea central-sudic a rii Suprafata judetului: 4.054 km2 Relief preponderent: campie, deal, munte Populatia judetului: o 2 municipii si 5 orase cu o populatie de 170.525 loc. care reprezinta 31,5 % din populatia judetului; o 83 comune cu o populatie de 371.238 loc. care reprezinta 68,5 % din populatia judetului; o Total populatie judet Dambovita: 541.763 loc.

 Densitatea populatiei: 134 loc/km2  Locuitori: 535087  Locuitori resedinta: 90339  Jude ele vecine sunt:       Bra ov la nord; Prahova la est; Ilfov la sud-est; Giurgiu la sud; Teleorman la sud-vest; Arge la vest.

3. Cai de acces: y Rutiere -DN7 Bucuresti - Gaesti - Pitesti - Ramnicu Valcea - Sibiu - Arad; A1 (E60) Bucuresti - Pitesti; DN71 Targoviste - Sinaia; DN72 Gaesti -Targoviste Ploiesti; DN72A Targoviste - Campulung Muscel; DN61 Gaesti - Ghimpati; Linia ferata : Bucuresti - Titu - Targoviste; Bucuresti - Titu - Gaesti - Pitesti; Targoviste - Ploiesti;

Potentialul turistic al judetului Dambovita

1. Resurse turistice naturale: Relief Teritoriul este dispus n trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferen de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alc tuite din mun i (9 %), dealuri (41 %) i cmpii (50 %). Etajat de la cmpia joas pn la cele mai nalte piscuri ale Mun ilor Bucegi, relieful jude ului Dmbovi a prezint o mare diversitate peisagistic . Succesiunea treptelor de relief poart att amprenta factorilor geologici, ct i a celor fiziogeografici, care au participat activ la formarea i evolu ia lor. Cea mai veche i mai nalt unitate de relief, situat n partea de nord a jude ului, este format de mun ii Leaota i Bucegi. Primul masiv,fiind alc tuit din isturi cristaline, se deosebe te ca morfologie de Mun ii Bucegi, n a c ror alc tuire predomin calcarele, gresiile i conglomeratele. Subcarpa ii alc tuiesc cea de-a doua treapt de relief i ocup 23% din suprafa a jude ului. Din punct de vedere geologic sunt alc tui i din depozite paleogene la nord i neogene la sud. Aproape toat gama forma iunilor este cutat ntr-o succesiune latitudinal de sinclinale i anticlinale puternic faliate. Nota dominant a reliefului o dau fenomenele de alunecare i de eroziune toren ial , care scot din circuitul agricol suprafe e apreciabile de teren. Piemontul Cnde ti constituie o treapt de relief care se deosebe te prin alc tuirea geologic , tectonic i morfologic att de Subcarpa i, ct i de zona de cmpie. Interfluviile sunt netede, mp durite, u or nclinate spre sud i fragmentate de v i mult mai adncite n cuvertura de pietri uri. Cmpiile, care ocup peste 50% din suprafa a jude ului, alc tuiesc cea mai joas i cea mai tn r treapt de relief. Orientarea general a interfluviilor , nord-vest -- sud-est, panta mic a acestora, l imea i gradul slab de fragmentare dau nota dominant a acestei unit i. Din forajele existente se constat prezen a unei cuverturi de pietri uri de grosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de lunc . n condi ii specifice de clim i vegeta ie, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din jude .

Mun ii Unitatea montan carpatic , situat n partea de nord, cuprinde dou masive Leaota i Bucegi - complet diferite ca structur geologic i nf i are. Masivul Leaota este alc tuit predominant din isturi cristaline cu pante domoale i culmi rotunjite. V ile sunt puternic adncite, nso ite de versan i cu nclinare moderat , avnd n l imile cele mai mari n Vrful Leaota: 2133 m. Masivul Bucegi, alc tuit predominant din gresii i conglomerate i numai par ial din calcare, are n l imi frecvente peste 2000 m: vrful Omu - 2505 m, vrful Doamnele - 2402 m, vrful B trna 2181 m.Este bine marcat n ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun n eviden flancurile externe prin varietatea reliefului s u. Alternan a de gresii, marne i

conglomerate, neuniformitatea litologic a conglomeratelor au condi ionat apari ia prin dezagregare i eroziune diferen ial , a unui relief rezidual de turnuri i coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele i Sfinxul . n bazinul superior al Ialomi ei domin relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile apului), doline, chei (Horoabele, Ur ilor, Pe terii, T tarului, Z noagei, Orzei), pe teri (Ialomi ei). Relieful structural este eviden iat prin suprafe ele structurale, abrupturi, brine i poli e structurale. n bazinul superior al Ialomi ei sunt localizate,de asemenea, numeroase urme ale glacia iunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turce i de la obr ia v ii Sug rilor, v i glaciare, custuri, morene.

M-tii Bucegi

Dealurile Subcarpa ii Ialomi ei formeaz treapta colinar nalt ce constituie partea centralnordic a jude ului. Sunt alc tui i dintr-o asociere de dealuri i depresiuni, acestea din urm fiind generate de eroziunea diferen ial i dispuse n lungul v ilor principale. Un prim aliniament l formeaz Subcarpa ii interni, alc tui i din fli cretacic i paleogen, n care se dezvolt pinteni prelungi cu n l imi de 800-900 m, situa i la baza masivelor Bucegi i Leaota. n lungul v ilor apar primele depresiuni de contact : MoroieniPietro i a pe Ialomi a i Runcu pe Ialomicioara. Spre sud se afl o succesiune de dealuri i depresiuni : Dl. Miclo anilor (800 m), Dealul Mare, Dl. Platul Srnei, Depr. B rbule u-Rul Alb i Depr. Bezdead. Alternan a gresiilor, marnelor i argilelor puternic cutate, a sinclinalelor i anticlinalelor fac ca eroziunea s fie intens , procesele de versant foarte active : n lungul principalelor v i apare un nou uluc depresionar: Voine ti-Aluni -Vulcana-Pucioasa-Vi ine ti-Sultanu-Valea Lung . Subcarpa ii externi, forma i din depozite miopliocene, mai pu in dure, formeaz o treapt mai cobort i relativ mai uniform de unde i denumirea frecvent de plaiuri (Plaiul M gurei, Plaiul C rpini etc ). Sinclinalele i anticlinalele sunt acoperite de o cuvertur groas de pietri uri i nisipuri n care apele au sculptat un ir de depresiuni (Doice ti, Ocni a, Iedera-Moreni). Fa de zona de cmpie din sud, dealurile subcarpatice se termin prin denivel ri de 40-60 m, ntrerupte n dreptul v ilor mari de golfuri de cmpie care p trund printre acestea. Piemontul Cnde ti, situat la vest de valea Dmbovi ei, formeaz treapta colinar mai joas (300-550 m) ce intr n alc tuirea teritoriului jude ului Dmbovi a. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, u or nclinat, dintre culoarele depresionare ale v ilor Dmbovi a i Potopu.

Cmpiile Cmpia Romn ocup cca jum tate din suprafa a jude ului . Ea este reprezentat prin cmpia nalt a Dmbovi ei i Ialomi ei i prin cmpia de subsiden a Titului. Cmpia nalt este alc tuit din cteva prelungiri, sub form de pinteni, ale Piemontului Cnde ti (Cmpia Picior de Munte, la vest de Dmbovi a) sau a unor fragmente de piemont (Pintenul M gurii, la est de Ialomi a) din Cmpia Trgovi tei, rezultat din unirea conurilor piemontane ale Dmbovi ei i Ialomi ei i din Cmpia Cricovului. Cmpia de subsiden a Titului este format din cmpuri interfluviale nguste, separate de v i cu albii instabile, cu zone de nml tinare i cu numeroase albii p r site. Caracterul esen ial este dat de faptul c luncile au o l ime foarte mare, devenind uneori comune pentru dou ruri vecine (lunca Arge -Sabar). La sud-vest de Arge , cmpia se nal mai mult fa de v ile care o dreneaz , urmnd o nclinare nord-vest sud-est, relativ similar cu cea a piemontului pe care de fapt cmpia l continu ; este o por iune din Cmpia G vanu Burdea.

Fauna si Flora Nivelul ridicat al diversitatii habitatelor reflecta si un nivel ridicat al diversitatii speciilor de flora si fauna. Un mare numar de specii rare, relicte si endemice sunt concentrate in masivele muntoase din judet. In muntii Bucegi, in urma investigatiilor facute de Institutul de Biologie Bucuresti s-a constatat existenta a 3037 specii de plante, cuprinzand toate speciile mari de la alge pana la cormofite. Fauna judetului Dambovita este bogata si diversa, ca o consecinta a varietatii ecosistemelor acvatice si terestre. Gradul mare de impadurire al judetului, in special in zona montana si subcarpatica, asigura conditii bune de viata pentru multe specii de animale de interes cinegetic si stiintific. In zona muntoasa, mai ales in Muntii Bucegi se cunosc pana in prezent peste 3500 specii de animale de la rotifere pana la mamifere.

Padurile. Padurea reprezinta asociatia vegetala cea mai raspandita in judetul Dambovita, desfasurata altitudinal de la 150 pana la cca. 1800 m. Din total de 1208,13 kmp, distributia fondului forestier pe principalele forme de relief ale judetului se prezinta astfel: munte 25%, deal 41%, campie 34%. Prin suprafetele pe care le ocupa, prin varietatea esentelor pe care le contin, padurile reprezinta una din bogatiile de seama ale judetului Dambovita.

Hidrografie Apele de suprafa Re eaua hidrologic din jude ul Dmbovi a apar ine la dou sisteme hidrografice distincte: cel al Ialomi ei, n jum tatea de nord-est, i cel al Arge ului n jum tatea de sud-vest. Densitatea re elei de ruri variaz ntre 0,5 i 0,8 km/km2 n zona montan , ntre 0,3 i 0,5 km/km2 n zona subcarpatic i ntre 0,3 i 0,4 Km/Km2 n zona joas . Rul Ialomi a izvor te de pe versantul sudic al masivului Bucegi i p r se te teritoriul jude ului n amonte de confluen a cu rul Cricovul Dulce, avnd o suprafa de bazin de 1208 km2 i o lungime de 132 km. Panta medie a rului pe teritoriul jude ului este de l7,5%. Rul Arge , ale c rui izvoare se g sesc pe versan ii sudici ai Mun ilor F g ra , str bate jude ul pe o lungime de 47 km, la intrarea n jude avnd o suprafa de bazin de 3590 km2 i o lungime de 130 km, iar la ie irea din jude o suprafa de 3740 km2 i respectiv lungimea de 177 km. Panta medie a rului pe sectorul aferent jude ului este de l,65 %. Cel mai important afluent al Arge ului este Dmbovi a care are la intrarea n jude o suprafa de bazin de 636 km2 i o lungime de 67 km, iar la ie ire o suprafa de bazin de 1120 km2 i o lungime de 157 km, confluen a cu Arge ul fiind ns n afara jude ului Dmbovi a. Interfluviul dintre Dmbovi a i Ialomi a este drenat, n zona de cmpie de Colentina i Ilfov, afluen i ai Dmbovi e,i cu care se une te n jude ul Giurgiu. Un alt afluent important al rului Arge este Sabarul, care i culege apele de pe teritoriul jude ului Dmbovi a i pe care l p r se te n apropierea comunei Potlogi, unde are o suprafa de bazin de 740 km2 i o lungime de 65 km. Partea de sud-vest a jude ului este drenat de rurile din zona superioar a bazinului Neajlov, afluent al Arge ului, cu care confluen eaz n jude ul Giurgiu. Debitele medii multianuale specifice variaz pe teritoriul jude ului ntre 20 l/s*km2 n zona nalt a Mun ilor Bucegi i 5 l/s*km2, n zona de cmpie din sud. Debitul mediu multianual al Ialomi ei la B leni, situat imediat n amonte de confluen a cu Cricovul Dulce, este de 10,1 m3/s, al Arge ului, la intrarea n jude , de 39,5 m3/s - debit care variaz nesemnificativ pn la ie ire - al Dmbovi ei, la intrarea n jude de, 10,1 m3/s, iar la ie ire de 11,8 m3/s. Pe rurile ale c ror bazine de recep ie se afl integral sau n majoritate n zona nalt , cum ar fi de exemplu Ialomi a la sta ia hidrologic Moroeni i Dmbovi a la sta ia hidrologic Malu cu Flori, volumele maxime de ap pe anotimpuri se scurg obi nuit prim vara (aprilie-iunie), iar cele minime n iarna (decembrie-februarie) reprezentnd n medie cca. 40-50 % i, respectiv 10-15 % din cele anuale. Lacurile sunt relativ slab reprezentate pe teritoriul jude ului Dmbovi a. n cmpie, sunt amenajate o serie de iazuri i hele tee (Nucet, Comi ani, Bungetu, B leni) de importan local . n bazinul superior al Ialomi ei, n amonte de Cheile Orzei, se afl lacurile de acumulare Bolboci i Scropoasa, care deservesc uzinele hidrocentralelor de la Doice ti si Moreni. n zona Pucioasa exist un lac de acumulare, avnd n aval o p str v rie i func ie turistic .

Raul Dambovita la Manesti Apele subterane Rezervele de ape subterane din cuprinsul jude ului Dmbovi a depind de gradul de permeabilitate, ct i de grosimea i extensiunea rocilor care le nmagazineaz . Astfel, rocile compacte din zona montan sunt n general impermeabile pentru o bun parte a mun ilor Leaota i Bucegi. Totu i, abunden a i permanen a izvoarelor dovede te existen a apelor freatice, dar acestea sunt acumulate n depozitele de pant i de la baza versan ilor. O situa ie mai aparte prezint conglomeratele din sinclinalul Bucegilor, care au un grad de permeabilitate mai mare fa a de depozitele constituente din jur, dar nu dau izvoare cu un debit prea mare. n zona de munte nu putem vorbi de prezen a stratelor acvifere de adncime. Depozitele constituente din zona subcarpatic au diferite grade de permeabilitate, n func ie de natura lor. Exist strate acvifere locale n depozitele de pietri uri, nisipuri i argile din forma iunile pliocene i pleistocene inferioare. Trebuie s remarc m faptul c prin infiltrarea apelor superficiale n depozitele mio-pliocene, acestea sufer de cele mai multe ori un proces de mineralizare accentuat i apar, sau sunt ntlnite n foraje, ca ape minerale cu importan mare pentru economia jude ului. Interfluviul dintre Dmbovi a i Arge , exceptnd luncile celor dou ruri, este alc tuit din depozite de pietri uri i nisipuri cu o permeabilitate bun . n col ul sud-vestic al jude ului, la sud de lunca Arge ului, n sectorul aferent Cmpiei G vanu-Burdea, apele freatice au condi ii foarte bune de nmagazinare, pietri urile i nisipurile stratelor de Fr te ti fiind prezente la o mic adncime sub cuvertura de loess. Acelea i depozite cu o granulometrie foarte favorabil infiltra iei i deci cu un orizont freatic foarte bine dezvoltat se ntlnesc i n luncile Arge ului i Dmbovi ei pe ntregul traseu din jude i de pe valea Ialomi ei n avale de Pucioasa. Clima Unit ile climatice Teritoriul jude ului Dmbovi a apar ine n propor ie de cca. 80 % sectorului cu clim continental (50% inutului climatic al Cmpiei Romne i 30 % inutului climatic al Subcarpa ilor) i n propor ie de cca. 20 % sectorului cu clim continental-moderet ( inuturilor climatice ale mun ilor mijlocii i nal i).

Regimul climatic general inutul cu clima de cmpie se caracterizeaz prin veri foarte calde, cu precipita ii moderate i ierni nu prea reci, cu viscole rare i intervale de nc lzire frecvente, care duc la topirea stratului de z pad . Pentru sectorul cu clima continental-moderat sunt caracteristice verile r coroase, cu precipita ii abundente i ierni foarte reci, cu viscole frecvente i strat de z pad stabil pe o perioad ndelungat . inutul Subcarpa ilor reprezint caracteristici climatice intermediare. Temperatura aerului Temperatura aerului variaz n limite largi din cauza diferen elor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale dep esc 10C n inutul de cmpie (10,1C la Titu i G e ti), coboar pn sub 9C n inutul Subcarpa ilor i variaz ntre 6 i 0C n sectorul montan. Pe culmile cele mai nalte devin negative, cobornd chiar sub -2C (-2,6C pe vrful Omu). Mediile lunii celei mai calde, iulie, scad treptat de la cmpie (21,7C la Titu i G e ti) c tre deal (21C la Trgovi te) i munte (cca .5 - 6C) pe culmile montane cele mai nalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborte n cmpie (-2,9C la Titu i -3,2C la G e ti) comparativ cu zona de dealuri (-2,3C la Trgovi te), din cauza frecventelor inversiuni termice care se dezvolt n partea cea mai joas a jude ului. ncepnd de la cca. 500 m n sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu cre terea altitudinii, pn la valori sub -10C. Pe culmile montane cele mai nalte, mediile lunare cele mai mici se nregistreaz n februarie cnd ating chiar -11C. Maximele absolute nregistrate pn n prezent au dep it 40C, n zonele de cmpie i de dealuri (40,4C la Trgovi te n ziua de 20 august 1946) i 22-25C n sectorul montan. Minimele absolute au cobort sub -30C n zona de cmpie (-31C la G e ti n ziua de 24 ianuarie 1907) sub -28C, n zona deluroas (-28,3C la Trgovi te n ziua de 25 ianuarie 1942) i pn la -38C pe culmile montane cele mai nalte. Num rul mediu anual al zilelor de nghe dep e te 100 la cmpie, 110 n zona de dealuri (111,3 la Trgovi te) i 260 pe culmile cele mai nalte ale mun ilor. Precipitatiile atmosferice. Precipita iile cresc substan ial odat cu altitudinea. Cantit ile medii anuale totalizeaz 512,1 mm la Potlogi, 500 mm la Trgovi te i peste 1300 mm pe culmile montane cele mai nalte. Cantita ile medii lunare cele mai mari se nregistreaz n iunie i sunt de 80,1 mm la Dmbovi a, 85,l mm la Titu, 83,1 mm la Trgovi te i 170 mm pe mun ii cei mai nal i. Cantit ile medii lunare cele mai mici cad n februarie la cmpie (28,2 mm la Potlogi i 30,3 mm la Titu) i deal (22,1 mm pe culmile cele mai nalte). Cantit ile maxime c zute n 24 de ore au atins 95,6 mm la Titu (3 iulie 1939), 103,8 mm la Potlogi (20 iulie 1949), 135 mm la G e ti (13 iulie 1941), 190 mm la Bilciure ti (29 iunie 1928), 155,6 mm la Trgovi te (1 iulie 1924) i peste 110 mm pe mun ii nal i.

Stratul de zapada. Stratul de z pad prezint o discontinuitate accentuat n partea joas a jude ului i o mare stabilitate n cea nalt . Durata medie anual este mai mic de 50 zile la cmpie i mai mare de 215 zile pe culmile montane cele mai nalte. Grosimile medii decadale ating n ianuarie i februarie la cmpie valori de pn la l0 - 15 cm, iar n ianuariemartie, la munte valori de pn la 30 - 50cm.

Rezerva ii naturale:
y y y y y y y y y y y y

rezerva ia naturala Pe tera Ialomi ei cea mai important form carstic din Bucegi, rezerva ia Cheile T tarului, Cheile Orzei, Muntele i Cheile Z noagei cu vegeta ie termifil i elemente rare pentru ara noastr , Rezerva ia Babele cu cele mai spectaculoase forme de modelare natural cum sunt Babele i Sfinxul- cuprinde asocia ii vegetale alpine, Rezerva ia botanic Vrful Omu care protejeaz asocia ii de tundr alpin , cu specia endemica pentru Carpa ii Meridionali Rezerv ia Turb ria L ptici care ocrote te o mla tin n care cresc specii de mu chi, Rezerva ia Muntele Grohoti u, Rezerva ia Bucegi cu p duri seculare de brad ocrotite prin lege, Rezerva ia botanic Poiana Crucii, Rezerva ia paleontologic Plaiul Ho ilor, rezerva ia natural Pe tera R teiu.

Jude ul Dmbovi a constituie o zon turistic

de mare interes datorit :

- numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de art de o valoare considerabil (Curtea domneasc din Trgovi te cu Turnul Chindiei); - frumuse i i unicate ale naturii reprezentate de pitorescul v ilor Dmbovi ei i Ialomi ei, cu numeroasele forme carstice (Pe tera Ialomicioara, Cheile Z noagei, Cheile T tarului, etc.) i frumuse ea masivelor Leaota i Bucegi;

- reculegere spiritual la importantele mn stiri ortodoxe (Mn stirea Dealu, Mn stirea Viforta), Centrul ecumenic Vulcana B i (avnd n prezent o biseric ortodox , o moschee i o sinagog ); - cur i tratament balneo-climateric la sta iunea balneoclimateric Pucioasa;

- agroturism n localit ile Moroeni i Pietro i a.

2. Resurse turistice antropice: Se pot vizita monumentele istorice, arheologice i religioase din mprejurimi: Palatul Brncovenesc de la Potlogi: Palat n stil brncovenesc, construit de Constantin Brncoveanu n 1698, pe locul unei cur i boiere ti. Fa ada orientat spre un ele teu, ast zi secat, are o dubl loggie. Pe fa ada opus , spre curte, compozi ia este dominat de foi orul cu scar exterioar , asemeni celui de la Mogo oaia. Decora ia palatului cuprindea motive florale de inspira ie persan , care se aseam n cu unele prezente la Mogo oaia n foi or, la biserica Col ei n exterior. n varianta de la Potlogi, ele sunt realizate n stuc.

Complexul Muzeal CURTEA DOMNEASC de la TRGOVI TE, re edin a domneasc a lui MIRCEA CEL B TRN (1394) singura capital a RII ROMNE TI (1431) unde au domnit personalit i importante ale vremii, printre care amintim pe bravul domnitor VLAD EPE , cunoscutul erou al novelei lui Bram Sthoker DRACULA, complexul con innd i celebrul Turn al Chindiei.

Mai pot fi vizitate ruinele conacului V c re ti, Biserica Stela, Biserica Androne ti, Muzeul de arheologie, Muzeul scriitorilor, Muzeul tiparului i al c r ii vechi.

Mn stirea Dealu i Mn stirea Viforta, spre Cet uia Negru Vod , spre N m ie ti, schitul Cota 1000.

PESTERA SI MANASTIREA IALOMITA

MANASTIREA DEALU Printre livezile si viile ce se intind pe terasele din stanga Ialomitei, urca in largi modulari drumul ce duce din Targoviste la manastirea Dealu. Socotita printre cele mai izbutite realizari arhitectonice romanesti, ea a fost zidita in secolul al XV-lea, in timpul domniei lui Radu cel Mare, pe locul unde era mentionata in documentele anului 1431 o biserica de lemn. Se spune ca manastirea Dealu era intrecuta in frumusete doar de biserica lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges. Prin zveltetea turlelor si bogatia

dantelariei sapata in piatra, ea isi vesteste de departe prezenta, decupata pe fondul azuriu al cerului. Aceasta bijuterie de arhitectura a fost in repetate randuri reparata prin grija domnilor Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si Bibescu Voda. Din pacate, manastirea nu mai are azi toate cladirile care ii apartineau odinioara; vechile imprejmuiri de zid si chiliile n-au rezistat vremii. Lacas de cultura, manastirea a adapostit cativa ani o tipografie, care a scos printre alte carti o Cazanie in limba romana (1644). Placi sculptate de marmura alba acopera somnul de veci al ctitorului manastirii, al rudelor si urmasilor sai. Sub lespedea pe care este sapata o coroana de bronz cu inscriptia: "Primului intregitor de neam glorie nemuritoare" - se pastreaza capul viteazului Mihai voievod, retezat de securile miseliei si tradarii de pe Campia Turzii. Radu Buzescu, unul dintre vestitii capitani ai lui Mihai Viteazul, si sotia sa (fiica banului Mihalcea, asasinat impreuna cu domnul), au asezat o piatra frumoasa pe acest scump mormant, sapand in piatra epitaful: "Aici zace cinstitul si raposatul capul crestinului Mihail, marele voevod ce au fost domn Tarii Romanesti si Ardealului si Moldovei".

CURTEA DOMNEASCA (TARGOVISTE) Cantate de generatii intregi de poeti, printre care Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu s.a., ilustrele ruine ale Curtii domnesti din Targoviste i-au inspirat si lui Heliade Radulescu versurile poeziei "O noapte la Targoviste": Descifrand paginile ingalbenite de scurgerea vremii, cercetatorii au stabilit ca prima oara curtea domneasca a fost mentionata in timpul lui Mihai I, fiul asociat la domnie al lui Mircea cel Batran. Pradata si arsa de turci de nenumarate ori, ea a fost refacuta si marita prin sarguinta mesterilor vestiti ai domnilor Vlad Tepes, Petru Ceccel, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu. Frumusetea constructiei si viata prospera a cetatii

Targoviste i-a incantat si pe vizitatorii straini, care au comparat asezarea cu mari orase ale timpului. Anii de restriste, razboaiele si incendiile au distrus cea mai mare parte a constructiilor care formau ansamblul curtii domnesti. Monumentele ramase pana azi, documentele scrise, precum si alte marturii din veacurile trecute pot duce la reconstituirea infatisarii sale de atunci. Casa domneasca (ruinata acum) era formata din doua corpuri de cladire, corespunzatoare celor doua epoci de constructie: din timpul lui Mircea cel Batran si din timpul lui Petru Cercel. Mutand in 1584 capitala Tarii Romanesti la Targoviste, Petru Cercel (a carui porecla venea de la cercelul pe care il purta in ureche, dupa moda curtii domnitoare franceze unde a stat un timp) a dat casei domnesti infatisarea unui palat stralucitor, cu acoperis de tigla smaltuita in diverse culori. Fantanile si gradinile amenajate in terase pe panta dinspre Ialomita erau asemanatoare celor aflate in acea vreme in Europa, la curtile domnitoare, iar apartamentele lui Petru Cercel se prezentau pline de fast si bogatie. In timpul lui Matei Basarab s-a zidit un coridor, care unea cele doua corpuri de cladiri, dand casei domnesti o infatisare si mai mareata. Constantin Brancoveanu a refacut aproape in intregime curtea domneasca, adaugand casei domnesti un foisor, suprapus vechii constructii. Biserica domneasca mare face parte din acelasi ansamblu si a fost ctitorita de Petru Cercel, infrumusetata si pictata din porunca lui Constantin Brancoveanu. Pe peretele vestic se desfasoara, sub haina stralucitoare a culorilor zugravite, o adevarata procesiune (cea mai mare si completa, de altfel) a voievozilor munteni. Adanc infipta in interiorul zidului, o ghiulea de tun sta marturie a necrutatoarelor razboaie carora a trebuit sa le faca fata Targovistea. Biserica domneasca mica, zidita probabil in secolul al XVI-lea, si-a pastrat in buna parte aspectul initial. Are ornamente din discuri ceramice si cel mai vechi pridvor construit odata cu biserica. Cladirea din curtea bisericii, destinata a fi azil si spital, a fost ridicata de domnita Balasa, sotia lui Constantin Serban Carnu. In afara curtii domnesti se afla si alte monumente deosebit de valoroase, printre care merita sa fie amintita o veche casa targovisteana (restaurata dupa planurile arh. Ion Mincu) in care a fost amenajat azi "Muzeul tiparului si al cartii vechi romanesti".

Muzeul de Etnografie Pucioasa Expozitia permanenta de etnografie si arta populara, adapostita in casa Mihalache Dobrescu, monument de arhitectura populara de la inceputul secolului al XIX-lea, a fost inaugurata in anul 1976 si reamenajata in iunie 2002. Locuinta de tip taranesc are parter inalt si plan dezvoltat si expune piese de etnografie ilustrand mestesugurile practicate in zona, obiecte de uz casnic, piese etnografice din lemn si stalpi de casa, buduroaie din trunchiuri de copac, donite, solnite, pive cu pisalog, palnii, linguri, furci de tors, fuse, tipare pentru cas, obiecte de moblier din gospodarile taranesti. Printre exponatele cele mai valoroase se gasesc sici un cric de lemn si o masa de tras doage, provenita de la Pietrosita si avand gravate doua initiale "G, G." si anul 1859. Primele doua camere de la parterul inalt sunt dedicate expunerii obiectelor de imbracaminte - sarici, costume barbatesti si femeiesti. Tot aici se gasesc si obiecte de feronerie: barde, cantare, etc., care impreuna cu celelalte exponate exprima mai bine arta populara din aceasta zona.

Casa atelier Gheorghe Petrascu Casa-atelier "Gheorghe Petrascu", inaugurata ca expozitie permanenta la 12 aprilie 1970, aminteste vizitatorului de clipele petrecute de cel care s-a legat prin panzele sale de Targoviste, de orasul care l-a primit in 1922 cand si-a construit aici o locuinta, orasul pasnic, patriarhal, care il atragea atat prin istoria sa lasata pe ruinele Curtii Domnesti, dar si prin liniste si calm. Influentat de N. Grigorescu, Gheorghe Petrascu se desprinde de acesta si isi creeaza un stil original, realizat in modalitatea de a expune pe panza o pasta consistenta plina de stralucire.

Muzeul expune si obiecte cu caracter memorial, fotografii, scrisori, peneluri, sevaletul, obiecte personale etc., care vin sa faca legatura dintre sufletul vizitatorului si framantarile artistice ale pictorului.

Muzeul de Istorie Actualul muzeu de istorie a fost deschis vizitatorului in luna septembrie 1986 in cladirea fostului "Palat de Justitie", local care a inceput sa fie construit cu bani obtinuti, asa cum spun documnetele vremii, la 23 februarie 1901, iar in anul urmator constructia in stil neoclasic, era gata. Echilibrul constructiei si sobrietatea volumelor au cerut ca, dupa 1918, sa i se adauge un etaj. In acest spatiu se afla expozitia de baza a muzeului, care vorbeste vizitatorului despre istoria poporului roman din epoca paleolitica pana la 1918. Exista aici dovezi materiale si spirituale ale existentei populatiei geto-dacice, ceramica si figurine neolitice, tezaurul de monede din argint thassiene si macedonene din secolele II si I i. Hr. de la Caprioru, tezaurul de monede dacice de la Adanca, obiecte de podoaba etc. Sunt evidentiate aparitia si formarea statelor feudale romanesti, se realizeaza o scurta incursiune in formarea statului feudal Tara Romaneasca, si se continua cu alegerea Targovistei drept resedinta voievodala, de catre Mircea cel Batran.

Muzeul Moreni

Muzeul orasenesc Moreni se prezinta cu o tematica cuprinzand obiecte si piese ilustrand istoria orasului Moreni - epoca moderna si contemporana si interfata cu elementele de civilizatie si cultura occidentala. Muzeul aduce in atentia publicului si o importanta expozitie de etnografie.

In vara anului 1999 s-a deschis la Moreni, ca sectie a Complexului National Muzeal "Curtea domneasca" din Targoviste, un muzeu de arta contemporana, care aduce in atentia vizitatorului o mica parte din lucrarile unor artisti plastici contemporani legati prin operele lor de judetul Dambovita, sau numai prin prezenta lor in colectiile de arta ale muzeului si la expozitiile temporare organizate de acesta, cum ar fi "Bienala Gheorghe Petrascu", ce are loc periodic la "Galeriile Stelea" din Targoviste.

Galeriile Stelea Galeriile "Stelea" functioneaza in cladirea fostului Muzeu orasenesc Targoviste construita de arhitectul Nicolae Ghika - Budesti si inaugurata in anul 1938 de Nicolae Iorga, spatiu care prin reorganizare a devenit Muzeu de arheologie pana in 1986. Din colectia initiala, inaugurata in ianuarie 1944, se pastreaza colectia Lapidarium amenajata in peristil. In prezent, spatiul este amenajat special pentru expozitii temporare.

Muzeul satesc Pietrosita

Infiintat de prof. D. Ulieru, colectia ce reuneste piese de istorie si etnografie este adapostita intru-un monument de arhitectura. "Casa Serban Popescu", ridicata la 1870. De remarcat, covoarele cu care comuna Pietrosita exceleaza ca centru specializat.

Conacul Vacaresti Construit intre 1698-1699 in mijlocul unui parc existent si azi (in care se pot vedea ruinele conacului). Familia Vacarestilor a fost atrasa de ideile inaintate ale timpului sau, membrii sai fiind poeti, scriitori, demnitari sau militari care au participat la miscarile de redesteptare culturala si nationala.

Manastirea Cetatuia Negru Voda Intr-un loc cu frumuse i inegalabile, retras, departe de lume, pierdut printre p duri seculare i stnci pr p stioase la o altitudine de peste 880 m, oameni dornici de reculegere s-au retras n umbra t cut a pe terilor i i-au nchinat via a lui Dumnezeu n cea mai aspr sihastrie romneasc , deoarece "poporul romn nzestrat din bel ug cu darul dumnezeiesc al credin ei a tr it n Carpa i ca ntr-o catedral ". C l torul avizat care p e te printre stncile argintii care ascund nenumarate taine i ajunge n preajma Sfntului Loca este surprins de asem narea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia, motiv pentru care scriitorul Mihai R dulescu l-a numit "Meteora Romniei", fiind profund impresionat de acest rai de p mnt romnesc. Este a ezat pe piscul unui munte la altitudinea de 881 m de la nivelul m rii ntre Valea lui Coman, Valea Chiliilor i apa Dmbovi ei, la 25 km S-E de Cmpulung pe oseaua ce vine de la vechea cetate de scaun a Trgovi tei, ancestral drum de c r u ie n ara Romneasc .

3. Trasee turistice:
Targoviste resedinta de judet - Campia Targovistei - Subcarpatii Ialomitei/raul Ialomita Catedrala Targoviste 1518 hram "Sf. Gheorghe" 1512 ctitor Matei Basarab, Manastirea "Stelea" (M) sec.16 ctitor Stelea Spatarul, Curtea domneasca 1585-ruine, Biserica "Sf. Vineri" sec.15, Biserica "Domneasca Mare" 1583, Biserica "Domneasca Mica" 1517, Turnul Chindiei sec.15, Biserica Targului 1653, Biserica Simuleasa 1655, Biserica Sf. Imparati 1650, muzee Fieni oras - Subcarpatii Ialomitei - Muntii Bucegi/raul Ialomita la confluenta cu raul Ialomicioara - Biserica triplu hram "Sf. Nicolae, Cuvioasa Parascheva si Sf. Dumitru" 1804 Gaesti oras - Campia Titu/raul Sabar - Confluenta Cobia cu Potopu - Biserica "Intrarea Maicii Domnului - Cioflec" 1776, Biserica "Sf. Ilie" 1780, Biserica "Sf. Nicolae" 1812, Biserica "Sfanta Treime" 1823, Conacul "Grigore Olanescu" sec.19-club Moroeni sat Dobresti Muntii Bucegi, Leaota Mv. Deleanu, Dichiu, Raciul/raul Ialomita la confluenta cu raul Bratei - Scropoasa (lac) hidrocentrala Trasee spre Muntii Leaota: spre N Cheia Brateiului NV pe Valea Bratei confluenta NV pe Valea Neagra spre izvoare spre N Cheia Brateiului NV pe Valea Bratei confluenta NE pe Valea Bratei Valea Strungulita spre izvoare spre N Cheia Brateiului NV pe Valea Bratei confluenta poteca N pe Culmea Dudele Vf. Duda Mica (1726m alt) Vf. Duda Mare (1904m alt) intrare pe traseul de culme variante de trasee E Vf. Bucsa (1848m alt) Saua Bucsa (1780m alt) Saua Strungulita (1890m alt) Cabana Padina Valea Ialomitei variante de trasee spre N Cheia Brateiului NV pe Valea Bratei confluenta V pe Valea Mitarca M. Mitarca - intrare pe traseul de culme variante de trasee S Culmea Leaota Vf. Leaota (2133m alt) variante de trasee

spre N Cheia Brateiului NV pe Valea Bratei confluenta Valea Mitarca poteca SV Saua La Suchelnita (1753m alt) M. Sutila Vf. Rateiul (2005m alt) NV Vf. Leaota (2133m alt) - intrare pe traseul de culme variante de trasee spre N Cheia Brateiului NV pe Valea Bratei confluenta Valea Sutila cantonul Bratei SV M. Rateiul NV Vf. Rateiul (2005m alt) Saua Rateiul NV Vf. Leaota (2133m alt) - intrare pe traseul de culme variante de trasee spre S pe Valea Ialomitei Cheile Dobrestilor Lunca cu Brusturi SV M. Raciu NV Valea Ratei - Cheia Rateiului Pestera Ratei Coltii Rateiului Valea Ratei pana la izvoare spre S pe Valea Ialomitei Cheile Dobrestilor Lunca cu Brusturi SV M. Raciu NV Valea Ratei - Cheia Rateiului Pestera Ratei E N Coltii Rateiului La Piatra (1504m alt) NV Vf. Rateiul (2005m alt) Saua Rateiul - NV Vf. Leaota (2133m alt) - intrare pe traseul de culme variante de trasee Trasee spre Muntii Bucegi: spre N pe Valea Ialomitei Cheile de la Galma Lunca cu Brusturi Cheile Dobrestilor Dobresti (sat) variante de trasee N confluenta cu paraul Bratei N - Cheia Brateiului NE pe Valea Ialomitei Cheile Orzei Lacul Scropoasa Cheile Zanoaga Mare Coltii Dichiului (1525m alt) Cheile Zanoaga Mica Lacul Bolboci Cheile Tatarului pesteri Pestera Ursului Cheile Coteanului Cabana Padina - variante de trasee N pe Valea Ialomitei Pestera Ialomitei Cabana Pestera (variante spre Manastirea "Inaltarea Domnului - Cota 1000" (M) 1994, Manastirea "Pestera Ialomitei" (M) 1508-langa pestera Ialomitei din Masivul Bucegi, Schit "Pestera Cocora" 1901, Punct fosilifer "Plaiul Hotilor") Cheile Ursilor confluenta N pe Valea Ialomitei Cascada Obarsiei spre Cabana Omu varianta de la confluenta NV pe Valea Doamnei spre NE pe Valea Ialomicioara Glod (sat) N Punct fosilifer "Plaiul Domnesc" Galma Ialomitei (1170m alt) N Plaiul Priporului Vf. Brandusa (1145m alt) NV - Plaiul Orzea (1404m alt) variante de trasee V - Lacul Scropoasa intrare pe traseul Raului Ialomita spre N Trasee spre Muntii Leaota: spre V peste raul Tatei NV Plaiul Stiubeiului Vf. Stiubeiul (1168m alt) Vf. Cucuteanca (1286m alt) N Fundul Pamantului M. Magura M. Raciu Creasta Lunga Saua Rateiul Vf. Rateiul (2005m alt) Vf. Leaota (2133m alt) variante de trasee

spre NV Saua La Comori (803m alt) Muchia Ochiului Plaiul Magurilor (965m alt) Vf. Magurii (1439m alt) - M. Magura M. Raciu Creasta Lunga Saua Rateiul Vf. Rateiul (2005m alt) Vf. Leaota (2133m alt) variante de trasee

Trasee spre Muntii Leaota: spre N pe Valea Larga Piscul Plescioarele Plaiul Gavanele Saua Gura Plaiului (1405m alt) Vf. Romanescu (1713m alt) NE Vf. Frumuselu (1750m alt) intrare in traseu de culme cu variante de trasee N Vf. Vaca (1806m alt) Curmatura Tancavei (1775m alt) Vf. Tancava (1823m alt) Vf. Leaota (2133m alt) variante de trasee spre E - Bradeni (sat) N Poiana lui Vlad (851m alt) Poiana Dosul Stanei Saua Negrita (1110m alt) - Plaiul Gavanele Saua Gura Plaiului (1405m alt) Vf. Romanescu (1713m alt) NE Vf. Frumuselu (1750m alt) intrare in traseu de culme cu variante de trasee N Vf. Vaca (1806m alt) Curmatura Tancavei (1775m alt) Vf. Tancava (1823m alt) Vf. Leaota (2133m alt) variante de trasee Trasee spre Muntii Leaota: spre NV pe Raul Ialomicioara Moara Dracului (cascade) La Sipote (izvor) confluenta Cantonul Intre Vai - NE pe raul Vaca pana la izvoare trasee pe vaile afluentilor spre NV pe Raul Ialomicioara Moara Dracului (cascade) La Sipote (izvor) confluenta N pe Valea Frumuselul pana la izvoare spre NV pe Raul Ialomicioara Moara Dracului (cascade) La Sipote (izvor) confluenta Cantonul La Ziduri poteca NE M. Vaca Vf. Vaca (1548m alt) NV Vf. Frumuselu (1750m alt) intrare in traseu de culme cu variante de trasee N Vf. Vaca (1806m alt) Curmatura Tancavei (1775m alt) Vf. Tancava (1823m alt) Vf. Leaota (2133m alt) variante de trasee spre NV pe Raul Ialomicioara Moara Dracului (cascade) La Sipote (izvor) confluenta Cantonul La Ziduri poteca NV pe Culmea Romanescu Cabana Leaota (1330m alt) - variante de trasee Vf. Romanescu (1713m alt) NE Vf. Frumuselu (1750m alt) intrare in traseu de culme cu variante de trasee N Vf. Vaca (1806m alt) Curmatura Tancavei (1775m alt) Vf. Tancava (1823m alt) Vf. Leaota (2133m alt) variante de trasee

spre NV pe Raul Ialomicioara Moara Dracului (cascade) La Sipote (izvor) confluenta Cantonul La Ziduri NV pe Valea Marginea Domneasca spre izvoare intersectie cu variante de trasee

Capacitatea i activitatea de cazare turistic


Capacitatea de cazare turistic Jude ul Dmbovi a Existent (locuri) 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 4137 3426 2739 2553 2395 2355 2406 2261 2062 2165 n functiune (mii locurizile) 973,0 732,0 594,3 636,1 742,0 736,6 785,7 798,5 740,6 747,8 117,7 62,7 56,5 56,9 67,8 65,7 64,0 58,2 60,9 68,4 425,0 342,8 267,2 267,6 238,2 245,8 246,9 243,8 248,6 267,9 43,7 46,8 45,0 42,1 32,1 33,4 31,4 30,5 33,6 35,8 Sosiri (mii) nnopt ri (mii) Indicii de utilizare net a capacit ii n func iune (%)

Structurile de primire turistic cu func iuni de cazare turistic , la 31 iulie 2007


Jude ul Dmbovi a Total Hoteluri i moteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri i unit i tip c su Vile turistice i bungalouri Tabere de elevi i pre colari Pensiuni turistice urbane Sate de vacan Pensiuni turistice rurale Hoteluri pentru tineret Hosteluri Popasuri turistice Spa ii de cazare pe nave
num r unit i

43 13 4 1 4 9 11 1 -