Sunteți pe pagina 1din 403

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI


Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350 e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro

Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (IPPC) Documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor iulie 2003

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat. Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection Agency-NEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in implementarea conventiei bilaterale. In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in perioada octombrie 2006 martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania. Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana. Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine Cele mai bune tehnici disponibile)

Traducere realizata de : Anca Armasescu ancarma@yahoo.com in colaborare cu ALPM Alexandria ALPM Buzau

Acest document este unul dintr-o serie de documente deja publicate dup cum se poate vedea din lista de mai jos (la momentul publicrii acestui document, nu toate documentele constitutive au fost introduse): Denumire complet Codul BREF Documentaie referitoare la cele mai bune tehnici existente pentru Creterea Psrilor i a Porcilor Documentaie referitoare la principiile generale de monitorizare Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente de Tbcire a Pieilor Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria de Fabricare a Sticlei Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria Pastei de Lemn i a Hrtiei Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Producerea de Font i Oel Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria de Fabricare Cimentului i a Varului Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Sistemele Industriale de Rcire Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria de Fabricare a Clorurilor i Bazelor Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria de Procesare a Metalelor Feroase Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria Metalelor Neferoase Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Industria Textil Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru iei i Rafinrii Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria Chimic Organic de Volum Mare Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Tratarea i Administrarea Sistemelor de Ap Rezidual i de evacuare a Gazelor n Sectorul Chimic Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industriile Mncrii, Buturii i Laptelui Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria Fierriei, Topitoriei i Turntoriei Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente legate de Emisiile Poluante Rezultatele din Depozitare Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Economie i Efectele CrossMedia Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Instalatiile Mari de Ardere Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Abatoare i Produse Animale Documentaie referitoare la Cele Mai Bune Tehnici Existente pentru Administrarea Sterilului de procesare i a Pietrei reziduale rezultate din Activitile Miniere Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Tratarea Suprafeelor Metalice Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Industriile de Tratare a Deeurilor Intensive Rearing of Poultry and Pigs ILF MON TAN GLS PP I&S CL CV CAK FMP NFM TXT REF LVOC CWW FM SF ESB ECM LCP SA MTWR STM WT

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale. Anorganice de Volum Mare (Amoniac, Acizi i ngrminte Chimice) Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Incinerarea Deeurilor Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Polimeri Documentul de referinta referitor la Tehnicile de Eficientizare a Energiei Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale Organice Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale Speciale Anorganice Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Tratarea Suprafeelor folosind Solveni Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale cu volum mare anorganic (Solide i Altele) Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente n Industria de Ceramic

LVICAAF WI POL ENE OFC SIC STS LVIC-S CER

Executive Summary

REZUMAT
Cresterea pasarilor si porcilor (ILF) BREF (Documentul de Referinta al Celor mai bune tehnici disponbile) reflecta un schimb de informatii mentionat in articolul 16(2) din Directiva Consiliului 96/61/EC. Acest rezumat gandit a fi cititi I legatura cu explicatiile din prefata BREF asupra obiectivelor, utilizarii si termenilor legal descrie rezultatele principale, concluziile principale BAT si nivelurile associate cu emisiile/consumul. Poate fi citit si inteles ca un document de sine statator, inca, fiind un rezumat, nu prezinta toate complexitatile intregului text al BREF. De aceea nu este elaborat ca un substituent al intregului text BREF, ca instrument in determinarea BAT.

Scopul lucrarii
Scopul BREF pentru cresterea intensiva a animalelor se bazeaza pe sectiunea 6.6 a anexei I din Directiva IPPC 96/61/EC ca fiind instalatiile pentru cresterea intensive a porcilor si pasarilor cu mai mult de: (a) 40000 locuri pentru pasari (b) 2000 locuri pentru productia de porci (peste 30 kg), sau (c) 750 locuri pentru scroafe. Directiva nu defineste termenul de pasari. Din discutia Grupului Tehnic de Lucru (TWG) s-a concluzionat ca in acest document scopul legat de pasari se rasfrange asupra gainilor, gainilor ouataoare si a puilor de ingrasare, curcanilor, ratelor si bibilicilor. Oricum, doar ouatoarele si puii sunt luati in considerare in detaliu in acest document ca urmare a informatiilor putine avute asupra curcanilor, ratelor si bibilicilor. Productia de porci include cresterea porcilor, a caror crestere /ingrasare incepe de la o greutate ce variaza intre 25 si 35 kg de greutate vie. Cresterea scroafelor include scroafele de imperechere, gestante si scroafe cu purcei si scroafe tinere.

Structura industriei
Agricultura in general
Agricultura a fost si este dominata de afacerile de familie. Pana in anii saizeci si la inceputul anilor saptezeci, productia de pasari si porci facea parte din activitatile mixte de la o ferma, unde erau crescute cereale si diferite specii de animale. Hrana era obtinuta la ferma sau era furnizata local, iar reziduurile de la animale erau returnate pe terenuri ca fertilizatori. Doar un numar foarte mic de ferme de acest gen mai exista in Ue, deoarece fermierii au fost incurajati sa se specializezez prin cresterea cererii pe piata, dezvoltarea materialului genetic si echipamentului agricol si disponibilitatea hranei relativ ieftina. In consecinta, numarul de animale si capacitatea fermelor a crescut si a asa a inceput crestera intensiva a animalelor. In cadrul acestor lucrari au fost luate in considerare protectia animalelor si evolutiile, chiar daca acestea nu au fost prioritare. Suplimentar la legislatia UE se va continua discutia referitoare la protectia animalelor. Unele State Membre au deja diferite reglementari legate de protectia animalelor si impun cerinte legate de sistemele de adapost, ce depasesc reglementarile de protectia animalelor.

Pasarile
La nivel international, Europa este al doilea mare producator de oua de gaini cu aproximativ 19% din total produs la nivel international si se preconizeaza ca aceasta productie nu se va schimba semnificant in urmatorii ani. Ouale pentru consumul uman sunt produse in toate Statele Membre. Cel mai mare producator de oua din UE este Franta (17 % din productia de oua) urmata de Germania (16 %), Italia si Spania (ambele 14 %) indeaproape urmate de Olanda (13 %). Din Statele Membre exportatoare, Olanda este exportatorul cel mai mare cu 65 % din productia exportata, urmata de Franta, Italia si Spania, in timp ce in Germania, consumul este
Intensive Rearing of Poultry and Pigs i

Executive Summary

mai mare decat productia. Cele mai multe oua de consum produse in UE (aprox. 95 %) sunt consummate in Europa. Majoritatea gainilor ouatoare din UE sunt tinute in custi, chiar daca, in special in Nordul Europei, productia de oua provenite din cresterea fara custi, a castigat popularitate in ultimii zece ani. De exemplu, Marea Britanie, Franta, Austria, Suedia, Danemarca si Olanda si-au crescut proportia de oua produse in sisteme precum voliere, semi-intensiva, in aer liber si spatii cu pat absorbant. Cresterea pe pat absorbant este cel mai popular sistem de crestere fara cusca, cu exceptia Frantei, Irlandei si Marii Briatanii, unde sunt preferate sistemele semi-intensive si in aer liber. Numarul ouatoarelor tinute in ferme variaza considerabil intre cateva mii si pana la mai multe sute de mii. Doare nu numar de ferme relativ mic per Stat Membru se preconizeaza sa intre sub incidenta Directivei IPPC, de ex. peste 40000 gaini ouatoare. Numarul total de ferme din UE ce ating aceasta limita este doar de peste 2000. Cel mai mare producator de carne de pasare din UE 15 (anul 2000) este Franta 26 % din UE-15 productia de carne de pasare), urmata de Marea Britanie (17 %), Italia (12 %) si Spania (11 %). Unele tari sunt clar orientate spre export, precum Olanda, unde 63% din productie nu este consumata in tara, si Danemarca, Franta si Belgia unde 51%, 51 % si 31% din productie nu este consumata in tara de productie. Pe de cealalta parte, unele tari precum Germania, Grecia si Austria au un consum mai mare decat productia; in aceste tari, 41 %, 21 % si 23 % din consumul total este importat din alte tari. Productia de carne de pasare a crescut din 1991. Producatorii cei mai mari UE (Franta, UK, Italia si Spania) arata o crestere a productiei lor de carne de pasare. Puii de ingrasat nu sunt crescuti in general in custi, chiar daca exista sistemele de custi. Majoritatea productiei de carne de pasare se bazeaza pe sistemul intrare completa iesire completa, aplicat pe podelele acoperite cu pat absorbant. Fermele de pui de ingrasat cu peste 40000 locuri de pasari, intrand astfel sub incindenta Directiva IPPC, sunt destul de des intalnite in Europa.

Porcii
UE-15 are aproximativ 20 % din productia de porci, indicata de greutatea carcaselor. Producatorul cel mai mare de carne de porc este Germania (20 %), urmata de Spania (17%), Franta (13%), Danemarca (11%) si Olanda (11 %). Impreuna, ele produc mai mult de 70% din productia indigena a UE 15. UE 15 este un exportator net de carne de porc, importand doar cantitati foarte mici. Oricum, nu fiecare producator mare este un exportator net; Germania de exemplu, importa dublu decat a exportat in 1999. In EU-15, productia de porci a crescut la 15 % between 1997 and 2000. Numarul total de porci in Decembrie 2000 a fost de 122.9 milioane, care corespunde unei scaderi de 1.2 % comparata cu 1999. Fermele de porci variaza considerabil in marime. In UE 15, 57% din scroafe se afla in unitati mai mari de 100 scroafe. In Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Olanda si Marea Britanie, cifra aceasta este de peste 70%. In Austria, Finlanda si Portugalia sunt predominante unitatile de scroafe mai mici. Majoritatea porcilor pentru ingrasare (81 %) sunt crescut in unitati de 200 porci sau mai multi, cu 63% din ei in unitati cu peste 400 porci. 31% din porcii la ingrasat sunt crescuti in adapostori de peste 1000 porci. Industria in Italia, Marea Britanie si Irlanda este caracterizata de unitati mai mari de 1000 porci la ingrasat. Germania, Spania, Franta si Olanda au proportii semnificante de porci in unitati intre 50 si 400 porci la ingrasare. Din aceste cifre reiese clar ca doar un numar relativ redus de ferme intra sub incidenta Directivei IPPC.

ii

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Executive Summary

In aceasta evaluare a consumului si nivelurilor de emisie din fermele de porci, este important sa se cunoasca sistemul de productie aplicat. Cresterea si ingrasarea au ca scopt de obicei obtinerea unei greutati la taiere de 90 - 95 kg (UK), 100 110 kg (altele) sau 150 170 kg (Italia), aceste greutati fiind obtinute de-alungul diferitor perioade de timp.

Impactul de mediu al industriei


In fermele de crestere intensive, aspectul de mediu cheie este acela ca animalele metabolizeaza hrana si elimina aproape toti nutrientii prin excremente. In productia de porci de sacrificare, procesul consului de azot, utilizarea si pierdierile sunt bine inteles si aratate in figura 1. Din pacate o asemenea imagine nu este valabila si pentru pasari.
Proteina din tesuturile porcilor Urina Proteina hrana in Dejectii Fecale Imprastierea dejectiilor pe sol

Emisiile de amoniac in aer

Figura 1: Consumul, utilizarea si pierderile in productia de porci de 108 kg

Cresterea intensiva a animalelor coincide cu o densitate de animale mai mare iar aceasta densitate poate fi considerata ca un indicator brut a cantitatii de excremente animale produse de ferma. O densitate mare poate sugera faptul ca depunerile de minerale disponibile din excrementele animale pot depasi cerintele ariei agricole pentru cerealele crescute sau pentru mentinerea ierbii de pe campuri. In cele mai multe tari, productia de porci este concentrate in anumite regiuni, de exemplu in Olanda productia este concentrate in provinciile din sud, in Belgia este punternic concentrate in West Flanders. In Franta, productia intensiva de porci este concentrata in Marea Britanie iar in Germania productia de porci este concentrata in nord-vest. Italia isi are productia de porci concentrata in Valea Po; in Spania aceasta este in Catalua si in Galicia, iar in Portugalia productia de porci este concentrata in nord. Densitatile cele mai mare sunt raportate a fi in Olanda, Belgia si Danemarca. Datele asupra concentratiei productiei de animale la nivel regional este considerate a fi un indicator bun asupra faptului daca o regiune ar putea avea probleme potentiale de mediu. Aceasta este ilustrata clar prin figura 2, care arata problemele precum: acidifierea (NH3, SO2, NOx), eutrofierea (N, P), deranjarea locala (miros, zgomot) si imprastierea fugitive a metalelor grele si pesticidelor.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

iii

Executive Summary

Figura 2: Ilustrarea aspectelor de mediu legate de cresterea intensiva

Tehnicile aplicate si Bat asupra cresterii intensive de animale


In general, activitatile ce pot fi gasite intr-o ferma cu crestere intensive, sunt:

Selectarea si Impachetarea oualelor (doar fermele de ouatoare

Depozitarea deseurilor Depozitare Permanenta pe teren

Incinerarea

Descarcarea & incarcarea animalelor

Cresterea animalelor

Depozitarea carcaselor

Procesarea externa

Energia

Amestecarea hranei Macinarea furajului Depozitarea hranei Tratarea apei uzate Depozitarea balegarului

Tratarea externa sau aplicarea Tratarea balegarului la ferma Depozitarea Produselor reziduale Aplicarea pe propriul teren

Achizitionarea hranei

Evacuarea

Figura 3: Schema genearala a activitatilor din ferma de crestere intensiva

Aspectul central de mediu in cresterea intensiva a animalelor este dat de balegar. Acesta este reflectat in ordinea in care activitatile din ferma sunt prezentate in capitolele 4 si 5 in acest document, incepand cu buna practica agricola, urmat de strategiile de alimentare pentru a influenta calitatea si compozitia excrementelor, metodelor de indepartare a gunoiului din sistemele de adapost, depozitarea si tratarea gunoiului si in final imprastierea acestuia pe teren. Alte aspecte de mediu precum deseurile, energia, apa si apa uzata, si zgomotul sunt de asemenea abordate, desi mai putin detaliat.

iv

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Executive Summary

Amoniacului i s-a dat cea mai mare atentie ca poluant cheie pentru aer deoarece este emis in cele mai mari cantitati. Aproape toate informatiile asupra reducerii de emisie de la adapostirea animalelor sunt raportate la reducerea emisiei de amoniac. Se presupune ca tehnicile de reducere a emisiilor de amoniac vor reduce de asemenea emisiile altor substante gazoase. Alte impacturi de mediu se refera la emisiile de azot si fosfor in sol, apa de suprafata si panza freatica si rezulta din imprastierea gunoiului pe teren. Masurile de reducere a acestor emisii nu sunt limitate la cum sa se depoziteze, trateze si imprastia gunoiul rezultat, ci cuprinde masurile prin intreg sirul de etape, incluzand pasii pana la minimizarea productiei de balegar. In paragrafurile de mai jos, tehnicile aplicate si concluziile asupra BAT sunt rezumate pentru pasari si porci.

Buna practica agricola in cresterea intensive a porcilor si pasarilor


Buna practica agricola este o parte esentiala a BAT. Desi este dificil sa se cuantifice beneficiile de mediu in termenii reducerii emisiilor sau reducerilor in utilizarea energiei si apei, este clar ca un management constincios al fermei va contribui la imbunatatirea performantei de mediu in ferma de crestere intensiva a pasarilor si porcilor. Pentru imbunatatirea performantei generale de mediu a fermei de crestere intensiva a animalelor, BAT inseamna a respecta cele ce urmeaza: identificarea si implementarea educatiei si programelor de training pentru personalul fermei inregistrarea consumului de apa si energie, a cantitatilor de hrana pentru animale, a deseurilor rezultate si imprastierea pe camp a fertilizatorilor anorganici si a deseurilor detinerea unei proceduri de urgenta pentru a putea face fata emiisilor neplanificate si incidentelor implementarea unui program de reparatii si mentenanta pentru a asigura faptul ca structurile si echipamentul functioneaza bine si instalatiile sunt pastrate curate planificarea activitatilor pe amplasament in mod corespunzator, precum si furnizarea materialelor si eliminarea produselor si deseurilor, si planificarea aplicatiei gunoiului pe teren, in mod corespunzator.

Strategiile de alimentare pentru pasari si porci


Compozitia hranei pasarilor variaza considerabil nu doar intre instalatii insa si intre Statele Membre. Aceasta se datoreaza amestecului de ingrediente diferite, precum cerealele, semintele, boabele de soia si bulbilor, tuberculilor, radacinilor, recoltelor radacinoase si produselor de origine animala (de ex. carne de peste, faina de carne si oase si produse lactate). Principalele ingrediente pentru porci sunt cerealele si soia. Hranirea eficienta a animalelor tinde sa furnizeze cantitatea solicitata de energie neta, aminoacizi esentiali, minerale, micro-elemente si vitamine pentru crestere, ingrasare sau reproducere. Formula de hranire a porcilor este o chestiune complexa iar factorii precum greutatea vie si etapa de reproducere, influenteaza compozitia hranei. Se utilizeaza de cele mai multe ori hrana lichida, insa se utilizeaza si hrana uscata si amestecuri. Independent de prepararea hranei pentru a o potrivi cat de mult posibil la cerintele pentru pasari si porci, exista de asemenea si tipuri diferite de alimentare in timpul ciclului de productie. Vezi tabelul 1 pentru diferite categorii si numarul fazelor de alimentare, aplicate uzual si considerate BAT. O tehnica aplicata de reducere a excretiei de nutrienti (N si P) in balegar, pentru porci si pasari, este managementul nutrional. Managementul nutrional tinde sa potriveasca si mai indeaproape cerintele animale in diferitele etape de productie, astfel reducand cantitatea de azot eliminate din azotul nedigerat sau catabolizat. , si care este eliminat in timp prin urina. Masurile de alimentare include hranirea in faze, formule de diete bazate pe nutrientii digestibili /disponibili, utilizand diete cu proteine reduse cu supliment de amino-acizi si utilizand diete cu fosfor redus cu suplimant fitasic sau diete cu fosfati inorganici foarte digerabili. Si mai mult,

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Executive Summary

utilizarea anumitor aditivi in alimentare, precum enzimele, pot creste eficienta alimentara, astfel imbunatatind retinerea nutrientilor si astfel reducand cantitatea de nutrienti ramasi in balegar. Pentru porci, o reducere de proteina cruda de la 2 la 3 % (20 la 30 g/kg de hrana) poate fi realizata in functie de rasa/geno-tip si punctul initial de incepere, pentru pasari aceasta este de 1 la 2% (10 la 20 g/kg de hrana). Intervalul obtinut pentru continutul proteic, concluzionat a fi Bat, este raportat in tabelul 1. Valorile din tabel sunt doar indicatoare, deoarece ele, ca si altele, depind de continutul energetic al hranei. De aceea nivelurile vor trebui adaptate la conditiile locale. Cercetarile asupra nutritiei aplicate au loc momentan in unele State Membre si pot duce la reduceri posibile in viitor, in functie de efectele asupra schimbarilor in geno-tipuri. Daca este vorba de fosfor, baza pentru BAT este data de alimentarea animalelor (pasarile si porcii) cu diete succesive (alimentarea in faze) cu continut de fosfor per total mai redus. In aceste diete, fosfatii din hrana anorganica digerabila si/sau fitasele trebuie sa fie utilizate pentru a garanta alimentarea suficienta a fosforului digerabil. Pentru pasari, o reducere totala de fosfor de 0.05 la 0.1 % (0.5 la 1 g/kg hrana) poate fi realizata in functie de rasa/geno-tip, utilizarea hranei de materie cruda si punctul de incepere prin aplicarea fosfatilor si/sau fitaselor din hrana anorganica foarte digetibila in hrana. Pentru porci, aceasta reducere este de 0.03 - 0.07 % (0.3 - 0.7 g/kg din hrana). Nivelul rezultant al continutului total de fosfor din hrana este dat in tabelul 1. Pentru situatia porcilor, valorile asociate BAT din tabel sunt doar indicatoare, deoarece ele, ca si altele, depind de continutul energetic din hrana. De aceea nivelurile vor trebui adaptate la conditiile locale. Cercetarile asupra nutritiei este momentan realizata in cateva din Statele Membre si pot aduce noi reduceri, in functie de efectele schimbarilor din genotipuri.
Speciile Pui de ingrasat Curcani Fazele incepere crestere final <4 saptamani 5 8 saptamani 9 12 saptamani 13+ saptamani 16+ saptamani 18 40 saptamani 40+ saptamani <10 kg <25 kg 25 50 kg 50 110 kg gestatia alaptare Continutul brut de proteina (% in feed) 1) 20 22 19 21 18 20 24 27 22 24 19 21 16 19 14 17 15.5 16.5 14.5 15.5 19 21 17.5 19.5 15 17 14 15 13 15 16 17 Continutul total de fosfor (% in feed) 2) 0.65 0.75 0.60 0.70 0.57 0.67 1.00 1.10 0.95 1.05 0.85 0.95 0.80 0.90 0.75 0.85 0.45 0.55 0.41 0.51 0.75 0.85 0.60 0.70 0.45 0.55 0.38 0.49 0.43 0.51 0.57 0.65 Observatii 1) cu alimentare adecvata echilibrata si optima de amino acizi digestibili si 2) cu fosfor adecvat digestibil prin utilizarea de ex. a fosfatilor digestibili anorganici si/sau fitazelor

Ouatoare Purcei Scroafe purcei Porci ingrasare Scroafe cu de

Tabelul 1: Nivelurile de proteina bruta indicativa in BAT hrana pentru pasari si porci

Sistemele de adapost pentru pasari; gainile ouatoare


Cele mai multe gaini ouatoare sunt crescute in continuare in custi. Sistemul conventional de adapostire este o baterie cu depozitarea deschisa a gunoiului pe sub custi, insa in zilele actuale cele mai multe tehnici prezinta o imbunatatire a acestui sistem. Principiul din spatele reducerii emisiilor de amoniac din custi consta intr-o eliminare frecventa a gunoiului. Gunoiul uscat reduce de asemenea emisiile prin inhibarea reactiilor chimice. Cu cat se usca mai repede gunoiul cu atat mai mica va fi emisia de amoniac. O combinatie de eliminare frecventa si uscare fortata a gunoiului ofera o reduce mare a emisiilor de amoniac din adapost si de asemenea

vi

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Executive Summary

reduce emisiile din instalatiile de stocare, insa la un cost energetic aferent. Sistemele de custi aplicate de obicei, considerate BAT, sunt: un sistem de custi cu eliminarea gunoiului, cel putin de doua ori pe saptamana, prin intermediul benzilor de transport al gunoiului catre un depozit inchis custile dispuse vertical cu o banda de transport a gunoiului si cu uscarea cu tiraj fortat, la care gunoiul este eliminat cel putin o data pe saptamana catre un depozit acoperit custi dispuse vertical cu o banda de transport a gunoiului cu uscarea imbunatatita prin tiraj forta, la care gunoiul este eliminat de la adapost cel putin o data pe saptamana catre un depozit inchis custile dispuse vertical cu o banda de transport a gunoiului cu un tunel de uscare deasupra custilor; gunoiul este eliminat catre un depozit acoperit dupa 24 36 ore.

Sistemul de custi cu un depozit aerat deschis de balegar (de asemenea cunoscut ca sistem in groapa adanca) este un BAT conditionat. In reginile unde climatul mediteranean predomina, acest sistem este Bat. In regiunile cu temperaturi medii mult mai mici, aceasta tehnica poate indica o emisie de amoniac semnificant mai mare si nu este BAT, aceasta in cazul in care groapa de depozitare este prevazuta cu un mijloc de uscare a gunoiului. Oricum, ca o consecinta a cerintelor Directivei 1999/74/EC, avand la baza standardul minim pentru protectia gainilor ouatoare, custile numite mai sus vori fi scoase din valabilitate. Aceasta va interzice instalarea oricarui sistem nou conventional din 2003 si va conduce la o interzicere totala a acestor custi din 2012. Oricum, in 2005 se va decide daca Directiva sus mentionata necesita sa fie revizuita. Aceasta decizie depinde de rezultatelor mai multor studii si a negocierilor viitoare. Interzicerea sistemelor conventionale de custi va necesita fermelor sa utilizeze asa numitele custi cumulate sau sistemele fara custi. Tehnici diferite ce aplica conceptul de custi cumulate se afla actualmente in dezvoltare, insa la acestea exista putina informatie disponibila. Oricum, aceste concepte vor forma alternativa unica la sistemele custi ce va fi permisa pentru instalatiile noi incepand cu 2003. Sistemele de adapostire fara cusca, care au fost considerate BAT, sunt: sistemul cu pat absorbant (cu sau fara uscare fortata a gunoiului) sistemul cu pat absorbent cu pardoseala perforate si uscare fortata a gunoiului un sistem de voliere cu sau fara zona in aer libera si/sau zona exterioara care se preteaza pentru scormonit. Informatia din textul principal al BREF, asupra sistemelor de adapostire mentionate mai sus, arata ca imbunatatind protectia animalelor s-ar produce un efect negative prin limitarea reducerii emisiilor de ammoniac din adaposturile de gaini ouatoare.

Sistemele de adapost pentru pasari; puii de ingrasat


Adapostirea traditionala pentru productia intense a puilor de ingrasare este o constructie simpla inchisa de beton sau lemn cu lumina natarula sau fara ferestre cu sistem de iluminare, izolat termic si cu ventialatie fortata. Cladirile sunt de asemenea utilizate fiind contruite cu cu pereti laterali deschisi (feresterle cu perdele de tip jaluzea); ventilatie fortata (principiul presiunii negative) este aplicat prin suflante si supape de intrare a aerului. Puii de ingrasat sunt tinuti strat absorbant (de obicei paie normal taiate, insa se utilizeaza si talaj sau hartie maruntatita). Puii de ingrasare sunt tinuti de obicei la o densitate de 18 la 24 pasari per m2 iar adaposturile pot creste intre 20000 si 40000 pasari. Noua legislatie pentru protectia animalelor tinde sa limiteze densitatea de crestere a puilor de ingrasare. Pentru a reduce emisiile de amoniac din adapost, trebuie evitat patul abosorbant umed. Din acest motiv a fost proiectata o noua tehnica de adapost (sistem VEA) unde atentia s-a acordat unei izolatii a cladirii, sistemului de adapare (pentru a preveni scurgerile) si aplicarii talajului / pulberilor din rindeluire. Oricum, emisiile au fost aratate a fi egale cu cele din sistemul traditional de adapostire. Decizia asupra BAT a fost aceea ca BAT pentru sistemele de adapost pentru puii de ingrasare este considerat:
Intensive Rearing of Poultry and Pigs vii

Executive Summary

adaposturile ventilate natural cu podea acoperita total cu pat absorbant si echipat cu sisteme de adapare fara scurgeri adaposturile bine izolate ventilate cu suflante acoperite complet cu pat absorbent si echipate cu sisteme de adapare fara scurgeri (sistem VEA).

Unele sisteme noi dezvoltate au un sistem de uscare fortat care sufla aer printr-un strat al absorbantului, uscandu-l. Reducerea emisiilor de amoniac este considerabila (83 94 % reduceri in comparative cu sistemul traditional de adapostire), insa acestea sunt scumpe si indica o crestere a consumului de energie si au niveluri ridicate de pulberi. Oricum, daca acestea deja s-au instalat, se vor considera BAT. Aceste tehnici sunt: o podea perforate cu sistem de uscare cu aer fortat o podea supraetajat cu sistem de uscare cu aer fortat un sistem supraetajat cu parti mobile ale custii si uscare forta a gunoiului. In mod normal exista un sisstem de intazire a aerului in casele puilor de ingrasare. Acesta poate fi sistemul combi, care incalzeste podeaua si substantele (precum absorbantul) pe deasupra. Sistemul consta intr-o pompa de incalzire, un dispozitiv subteran de depozitare format din tuburi, si un strat de benzi izolate si perforate (spatiul intermediar la fiecare 4 cm) 2-4 metri sub podea. Sistemul utilizeaza doua cicluri de apa: unul servind adapostul si celalalt fiind ca un depozit subteran. Ambele cicluri sunt inchise si conectate printr-o pompa de incalzire. In hala puilor de ingrasare, benzile perforate sunt situate intr-un strat izolat de sub podeaua de beton (10 -12 cm). In functie de temperatura apei care curge prin benzi, podeaua si absorbantul vor fi fie incalzite fie racite. Acest sistem combi, de asemnea propus ca tehnica de reducere a energiei, este un BAT conditional. Poate fi aplicat daca conditiile locale permit, de ex. daca conditiile solului permit instalarea depozitelor subterane apropiate in vederea circularii apei. Sistemul este aplicat doar in Olanda si Germania, la o adancime de 2 4 metri. Nu se cunoaste inca daca acest sistem lucreaza la fel de bine in locatiile in care inghetul este mai indelungat si mai aspru si penetreaza solul sau unde climatul este mult mai cald si capacitatea de racire a solului poate sa fie insuficienta.

Sistemele de adapostire pentru porci; observatiile generale


Un numar de puncte generale sunt realizate asupra adapostului de porci, urmate de o descriere detaliata a tehnicilor aplicate pentru adapostire si BAT asupra adapostirii scroafelor de imperechere si gestante, porcilor de ingrasat / de sacrificare, scroafelor cu purcei si purceilor in crestere. Conceptul de reducere a emisiilor de ammoniac din aer de la sistemele de adapostire a porcilor, asa cum sunt prezentate in capitolul 4, de obicei implica unele sau toate principiile urmatoare: reducerea suprafetelor de balegar emitente eliminarea gunoiului (namolului) din groapa catre un depozit extern de namol aplicarea tratamentului suplimentar, precum aerarea, pentru a obtine lichidul de spalare racirea suprafetei de excremente utilizarea suprafetelor (de exemplu, a canalelor pentru balegar si gratarelor) care sunt usor de curatat. Betonul, fierul si plasticul sunt utilizate in constructia podelelor perforate. Vorbind in general si avand aceeasi marime a perforatiei, gunoiul cazut pe perforatiile de beton necesita un timp mai indelungat de cadere in groapa decat utilizandu-se un gratar de fier sau plastic, acest aspect asociindu-se cu emisii ridicate de amoniac. Aici trebuie sa se mentioneze faptul ca gratarul de fier nu este permis in unele State Membre. Eliminarea frecventa a gunoiului prin spalarea cu namol poate rezulta intr-un maxim al emisiilor de miros cu fiecare spalare. Spalarea este facuta in mod normal de doua ori pe zi; o data seara si
viii Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Executive Summary

o data seara. Aceste maxime de emisii de miros pot cauza o disturbare pentru vecini. Tratamentul aditional al namolului necesita de asemenea energie. Aceste efecte colaterale au fost luate in considerare la definirea BAT legat de conceptele diferitor adaposturi. Aceste maxime ale emisiilor de miros pot provoca disconfortul vecinilor. Tratamentul suplimentar al namolului necesita de asemenea energie. Referitor la stratul absorbent (de obicei paie), se preconizeaza ca utilizarea absorbantului in adaposturile de porci va creste in Comunitate ca urmare a constientizarii protectiei animalelor. Absorbantul poate fi aplicat in legatura cu sistemele de adapostire ventilate natural (controlate automat), la care stratul absorbant ar proteja animalele de temperaturile reduse, astfel necesitand mai putina energie pentru ventilare si incalzire. In sistemele in care este utilizat stratul absorbant, boxa poate fi impartita in zona de dejectii (fara strat absorbant) si zona cu pardoseala soldia si strat absorbant. S-a raportat ca porcii nu folosesc mereu aceste zone intr-un mod corect, de ex. ei dejecteaza in zona amenajata cu strat absorbant si / sau utilizeaza suprafata perforata sau cea solida de dejectii pentru a se aseza. Oricum, conceptual boxei poate influenta comportamentul porcilor, desi s-a raportat ca in unele regiuni cu climat cald, acest lucru n-ar fi suficient pentru a preveni murdarirea cu dejectii a ariilor cu asternut absorbant si asezarea in ariile de dejectii. Argumentul pentru acesta a fost acela ca intr-un sistem complet cu asternut absorbant, porcii nu au posibilitatea de a se racori pe o podea neacoperita. O evaluare integrata a utilizarii asternutului absorbant ar include costuri suplimentare pentru furnizarea de asternut absorbant si scoaterea lui, precum si consecintele posibile asupra emisiilor din depozitul de balegar si pentru aplicatia pe teren. Utilizarea stratului de absorbant are loc in dejectii solide care cresc material organica a solului. In anumite circumstante, acest timp de balegar este benefic pentru calitatea solului; acesta este un efect collateral foarte pozitiv. In capitolul 4 tehnicile de adapostire aplicate pentru porci au fost evaluate asupra potentialului de reducere a emisiilor de ammoniac, N2O si CH4 , efectelor colaterale (utilizarea energiei si apei, mirosului, zgomotului, pulberilor) aplicabilitatii, operabilitatii, protectiei animalelor si costurilor; toate comparate fata de sistemul de referinta specific.

Sistemele de adapostire pentru porci; scroafele de imperechere/gestante


Sistemele de adapostire aplicate actualmente pentru scroafele de imperechere/gestante sunt: podelele perforate complet, ventilatia artificiala si groapa de colectare adanca de sub podea (nota: acesta este sistemul de referinta) podelele complet sau partial perforate cu sistemm de vacuum la partea inferioara, sub podea, pentru eliminarea frecventa a namolului cu canale de spalare pe sub podea si cand spalarea este finalizata, cu namol proaspat sau cu namol care este aerat. Podea complet sau partial perforata cu rigole/tuburi de spalare la baza inferioara, si acolo unde spalarea s-a finalizat, cu namol proaspat sau namol aerat Podea partial perforate cu o groapa de dejectii la baza Podea partial perforate nervure de racire a suprafetei de dejectii Podea partial perforate cu racleta pentru balegar Podea solida de beton cu strat complet de absorbant Podea de beton solida cu alimentatoare de paie si electronice. Purcelele gestante si de imperechere pot fi adapostite fie individual fie in grup. Oricum, legislatia UE asupra protectiei porcilor (91/630/EEC) ofera minimul de standarde pentru protectia porciloar si solicita ca scroafele si scroafele tinere sa fie tinute in grupuri, de la 4 saptamani dupa service si pana la 1 saptamana inainte de timpul preconizat de fatare, in vigoare pentru adaposturile noi sau reconstruite de la 1 ianuarie 2003 si din 1 ianuarie 2013 pentru adaposturile existente. Sistemele de grup necesita sisteme diferite de alimentare (de ex. alimentatoare electronice pentru scroafe) pana la sistemele individuale de adapostire, de asemenea ca proiect al boxei care
Intensive Rearing of Poultry and Pigs ix

Executive Summary

influenteaza comportamentul scroafei (de ex. utilizarea zonelor de dejectii si a celor de asternut). Oricum, din punct de vedere a mediului, datele inregistrate par a indica faptul ca sistemele de adapostire in grup a nivelurilor de emisie sunt similare pana la sisteme de adapostire, daca se aplica tehnici similare de reducere a emisiilor. In aceeasi legislatie UE asupra protectiei porcilor, asa cum este mentionat deasupra (Directiva Consiliului 2001/88/EC amendand 91/630/EEC), sunt incluse cerintele pentru suprafetele podelelor. Pentru scroafe tinere si gestante, o parte specificata a ariei podelei trebuie sa fie podea solida continua din care un maxim de 15% este rezervata pentru deschizaturile de drenare. Aceste conditii noi se aplica tuturor proprietatilor noi construite sau reconstruite incepand cu 1 ianuarie 2003 si tuturor proprietatilor aparute din 1 ianuarie 2003. Efectul acestui aranjament al podelelor noi asupra emisiilor in comparatie cu o podea tipica perforata complet, existenta (care este sistemul de referinta) nu a fost cercetat. Maximul de 15% deschideri pentru drenaj in aria podelei solide, continue, in noile conditii, este mai mic decat spatiul gol de 20% din zona de podea de beton cu perforatii (un maxim de 20 mm gaura si un minim de 80 mm latime a perforatiei pentru scroafe si scroafe tinere). De aceea efectul per ansamblu este de a reduce spatiul gol. In determinarea BAT asupra sistemelor de adapostire, tehnicile sunt comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea scroafelor de imperechere si gestante, acesta fiind o groapa adanca aflata sub o podea complet perforata cu grilaj de beton. Namolul este indepartat in intervaluri frecvente sau nefrecvente. Sistemul a fost aplicat in mod uzual in Europa. Referitor la sitemele de adapostire pentru scroafele de imperechere/gestante, BAT inseamna: Podele complet sau partial perforate cu sistem de vacuum pentru eliminarea frecventa a namolului sau Podele partial perforate si o groapa micsorata pentru dejectii. Este acceptat in general faptul ca grilajul de beton provoaca mai multe emisii de ammoniac decat grilajul de metal sau plastic. Oricum, pentru BAT mentioant mai sus nu este disponibila nici o informatie asupra efectului diferitelor grilaje asupra emisiilor sau costurilor. Sistemele noi construite de adapostire cu podea complet sau partial perforate si rigole de spalare sau tuburi la baza, iar spalarea este efectuata cu lichid ne-aerat, reprezinta un BAT conditional. De exemplu, unde maximul de miros nu afecteaza vecinatatea ca urmare a spalarii, aceste tehnici sunt BAT pentru sistemele noi construite. Adica, acolo unde aceasta tehnica deja exista, ea este BAT (fara conditie). Un sistem de adapostire cu nervuri de racire a suprafetei de dejectii utilizand un sistem inchis cu pompe de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectii nu sunt BAT pentru sistemele de adapostire noi de construit, dar acolo unde exista deja construite, se considera BAT. In sistuatiile retrofite, aceasta tehnica poate fi viabila dpdv economic si astfel si BAT, insa aceasta trebuie sa se decida de la caz la caz. Sistemele de podea partial perforate cu racleta pentru dejectii asazata la baza actioneaza bine, insa operabilitatea este dificila. De aceea racleta de dejectii nu este BAT pentru sistemele noi de adapostire, insa se considera BAT daca tehnica este deja implementata. Sistemele de podele complet sau partial perforate si grilajele de spalare sau tuburile de la baza cu spalare aplicate cu lichid ne-aerat, asa cum s-a mentionat, este BAT daca a fost amplasata deja. Aceeasi tehnica operata cu lichid aerat nu este BAT pentru noile sisteme de adapostire construite ca urmare a maximelor de miros, consumului energetic si operabilitate. Oricum, in cazurile in care tehnica este deja aplicata, este BAT.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Executive Summary

Pareri divergente: Un Stat Membru sustine concluziile BAT, insa in opinia lor urmatoarele tehnici sunt de asemenea BAT in cazurile in care tehnicile sunt deja amplastate si sunt de asemenea BAT cand se planifica o extindere (prin intermediul unei noi cladiri) pentru a opera acelasi sistem (in locul a doua sisteme diferite): Podelele complet sau partial perforate cu spalarea permanenta a stratului permanent de namol din canale de la baza cu lichid neaerat sau aerat. Aceste sisteme, deseori aplicate in acest Stat Membru, poate realiza o reducere mai mare a emisiilor de amoniac decat acele sisteme identificate anterior ca BAT sau BAT conditional. Argumentul atunci este acela ca costurile mari pentru retehnologizarea sistemelor existente prin oricare dintre aceste BAT nu sunt justificabile. Daca se va extinde, de exemplu prin intermediul unei cladiri, o instalatie care deja a adoptat aceste sisteme, implementarea BAT sau BAT conditional ar reduce operabilitatea facand ca operatorul sa utilizeze doua sisteme diferite la aceeasi ferma. De aceea, Statul Membru considera ca aceste sisteme sunt BAT datorita capacitatii bune de reducere a emisiilor, a operabilitatii si consideratiilor economice. Asupra sistemelor care utilizeaza absorbant s-au raportat la acea data potentiale de reducere a emisiilor foarte variabile si trebuie solicitate si alte informatii pentru a permite un ghid mai bun asupra BAT pentru sistemele ce se bazeaza pe strat absorbant. Oricum, TWG a concluziona ca atunci cand stratul absorbant este utilizat, impreuna cu buna practica precum absorbant suficient, schimband frecvent absorbantul, concepand o boxa cu podea adecvata si creand arii functionale, atunci ele nu pot fi excluse de la BAT.

Sistemele de adapostire pentru porci; ingrasare/sacrificare


Sistemele de adapostire utilizate actualmente pentru porcii de ingrasare/sacrificare: Podele complet perforate, ventilare artificiale si bazin de colectare adanc, aflat la baza (nota: acesta este sistemul de referinta) Podele complet sau partial perfortate cu sistem de vacuum la baza pentru o eliminare frecventa a namolului Podele complet sau partial perforate cu canale de spalare la baza si, acolo unde spalarea s-a facut, cu namol proaspat sau cu namol care e aerat Podele complet sau partial perforate cu rigole/tuburi de spalare la baza si unde spalarea s-a efectuat cu namol proaspat sau cu namol care este aerat Podele partial perforate cu bazin redus de dejectii, amplasat la baza Podele partial perforate cu nervure de racire a suprafetei de dejectii Podele partial perforate cu racleta de dejectii Podele partial perforate cu podea solida convexa central sau cu o podea solida inclinata la capatul boxei, canal de dejectii cu pereti laterali inclinati si bazin de deseuri inclinat Podele partial perforate cu bazin redus de dejectii, inclusive pereti inclinati si sistem de vacuum Podea partial perforate cu eliminarea rapida a namolului si alee externa cu absorbant Podea partial perforate cu o boxa acoperita Podea solida de beton cu strat absorbant complet si climat exterior Podea solida de beton cu alee externa acoperita cu absorbant si sistem de scurgere cu paie. Porcii de ingrasare/sacrificare sunt mereu adapostiti in grup iar cele mai multe sisteme pentru adapostirea in grup a scroafelor se aplica si aici. In evaluarea BAT a sistemelor de adapostire, tehnicile sunt comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea porcilor de ingrasare/sacrificare, care este podeaua complet perforata cu bazin adanc pentru dejectii
Intensive Rearing of Poultry and Pigs xi

Executive Summary

amplasat la baza si ventilatie mecanica. Pentru sistemele de adapostire pentru porcii de ingrasare/sacrificare, BAT este: o podea complet perforata cu un sistem de vacuum pentru eliminarea frecventa, sau o podea partial perforata cu un bazin redus pentru dejectii, incluzand peretii inclinati si sistemul de vacuum sau o podea partial perforata cu o podea centrala, solida convexa sau o podea solida inclinata la capatul frontal al boxei, o rigola pentru dejectii cu pereti inclinati si bazin cu panta pentru dejectii.

In general se accepta faptul ca grilajul de ciment determina mai multe emisii de ammoniac decat grilajul de metal sau plastic. Oricum, datele de emisie raportate arata doar o diferenta de 6%, insa costurile sunt semnificant mai mari. Grilajul metallic nu este permis in fiecare Stat Membru, si ele nu sunt aplicabile pentru fiecare porci cu greutate mare. Sistemele de adapostire ce se vor construe cu o podea complet sau partial perforata si cu rigole de spalare sau tuburi aflate la baza si unde spalarea se aplica cu lichid ne-aerat, sunt BAT conditional. In unele cazuri, unde maximele de miros, ca urmare a spalarii, nu se preconizeaza a afecta vecinatatea, aceste tehnici sunt BAT pentru sistemele noi de construit. In unele cazuri, unde aceasta tehnica este deja implementata, este BAT (fara conditie). Un sistem de adapost cu nervure de racire a suprafetei de racire, utilizand un sistem apropiat cu pompe de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei pentru dejectii nu sunt BAT pentru sistemele noi de adapostire ce se vor construe, insa acolo unde deja este existenta, se va considera BAT. In situatiile de retehnologizare aceasta tehnica poate fi viabila economic si astfel poate fi de asemenea BAT, insa aceasta trebuie sa fie decisa de la caz la caz. Trebuie sa se mentioneze ca eficienta energetica poate fi mai redusa in situatiile in care caldura care rezulta de la racire nu se utilizeaza, de exemplu deoarece acolo nu sunt purcei pentru care sa existe caldura. Sistmele de podele partial perforate cu racleta pentru dejectii aflata la baza lucreaza in general bine, insa operabilitatea este dificila. De aceea o racleta pentru dejectii nu este BAT pentru sistemele de adapostire ce se vor construi, insa este BAT pentru tehnicile deja existente. Sistemele de podele complet sau semi perforate si cu rigole de spalare sau tuburi aflate la baza cu spalarea facuta cu lichid ne-aerat, asa cum a fost mentionat mai devreme, este BAT atunci cand este deja existenta. Aceeasi tehnica realizata cu lichid aerat nu este BAT pentru sistemele de adapostire ce se vor construi datorita maximelor de miros, consumului energetic si operabilitatii. Oricum, in cazurile in care aceasta tehnica este deja aplicata, se va considera BAT: Parerile divergente: Un Stat Membru sprijina concluziile asupra BAT, insa din acelasi motiv si utilizand aceleasi argumente asa cum s-a mentionat mai devreme asupra scroafelor de imperechere/gestante, parerea acestuia este ca urmatoarele tehnici sunt de asemenea BAT: o podea complet perforate sau partial perforate cu spalarea stratului permanent de namol din canale, aflate la baza, cu lichid ne-aerat sau aerat. Asupra sistemelor care utilizeaza absorbant s-au raportat la acea data potentiale de reducere a emisiilor foarte variabile si trebuie solicitate si alte informatii pentru a permite un ghid mai bun asupra BAT pentru sistemele ce se bazeaza pe strat absorbant. Oricum, TWG a concluziona ca atunci cand stratul absorbant este utilizat, impreuna cu buna practica precum absorbant suficient, schimband frecvent absorbantul, concepand o boxa cu podea adecvata si creand arii

xii

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Executive Summary

functionale, atunci ele nu pot fi excluse de la BAT. Urmatorul sistem este un exemplu de ceea ce ar putea fi BAT: podele solide de beton cu o alee externa cu absorbant si sisteme de curgere cu paie.

Sistemele de adapost pentru porci; scroafele cu purcei


Sistemele de adapostire actualmente utilizate pentru scroafele cu purcei sunt: boxa cu podea complet perforata cu bazin de colectare adanc, pe sub podea (fiind referinta) boxa cu podea complet perforata cu podele complet perforate cu o supratata inclinata pe sub podea boxa cu podele complet perforate cu o combinatie de apa si canal pentru dejectii pe sub podea boxa cu podele complet perforate si un sistem de spalare cu rigole pentru dejectii pe sub podea boxa cu podele complet perforate si bazin pentru dejectii la inferior boxa cu pardosele complet perforate cu nervuri de racire a suprafetei pentru dejectii boxa cu pardosele partial perforate boxa cu pardosele partial perforate si racleta pentru dejectii Scroafele cu purcei in Europa sunt in general adapostite in boxe cu podele de fier si/sau plastic, In majoritatea adaposturilor, scroafele limitate in miscarea lor cu purceii lasati in jurul lor, liberi. Majoritatea adaposturilor au o ventilatie controlata si deseori o zona incalzita pentru purcei in timpul primelor catorva zile. Acest sistem cu bazin de dejectii adanca pe sub podea este sistemul de referinta. Diferenta intre podelele perforate partial si total nu se distinge foarte bine in cazul scroafelor cu purcei, unde scroafa este limitata in miscarea ei. In ambele cazuri, eliminarea de catre scroafa a dejectiilor se face in aceeasi zona perforata. Tehnicile de reducere se concentreaza astfel predominant asupra schimbarilor catre bazinul de dejectii. BAT este o boxa cu un fier complet perforat si cu o: combinatie a canalului de apa si dejectii, sau sistem de spalare cu rigole de dejectii, sau canal de dejectii pe sub podea. Un sistem de adapostire cu nervuri de racire a suprafetei de dejectie utilizand un sistem inchis de pompe de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectie nu sunt BAT pentru sistemele de adapostire ce se vor construi insa daca acestea deja au fost montate, atunci se considera BAT. In situatiile de retehnologizare, aceasta tehnica poate fi viabila economic si astfel poate fi de asemenea BAT insa aceasta trebuie decisa de la caz la caz. Boxele cu podea partial perforata si racleta de dejectii pe sub podea lucreaza in general bine insa operabilitatea este dificila. De aceea racleta de dejectii nu este BAT pentru sistemele noi de adapostire, insa este BAT daca tehnica este deja existenta. Pentru instalatiile noi, urmatoarele tehnici nu sunt BAT: boxele cu podea partial perforate si bazin de dejectii redus, si boxele cu podea complet perforate si inclinata. Oricum, daca aceste tehnici deja sunt implementate, atunci se va considera BAT. Trebuie sa se mentioneze faptul ca prin ultimul sistem pot apare mustele daca nu se iau masuri pentru aceasta. Dateletrebuie sa fie solicitate pentru a permite o indrumare mai buna asupra ceeas ce inseamna BAT. Oricum, TWG a concluzionat faptul ca daca se utilizeaza absorbant, avand o buna practica precum utilizarea unui absorbant sufficient, schimbarea frecventa a absorbantului si proiectarea unei podele a boxei adecvata, atunci ele nu pot fi excluse de la BAT.
Intensive Rearing of Poultry and Pigs xiii

Executive Summary

Sistemele de adapostire pentru purcei; purceii


Sistemele aplicate actualmente pentru purcei sunt: boxe sau flatdeck cu podele complet perforate si bazine de colectare adanci pe sub podea (referinta) boxe sau flatdeck cu podele complet sau partial perforate si un sistem de vacuum pentru eliminarea frecventa a namolului boxele sau flatdeck cu podele complet perforate si o podea inclinata de beton pentru a separar fecalele de urina boxele sau flatdeck cu podele complet perforate si cu un bazin pentru dejectii cu racleta boxele sau flatdeck cu podele complet perforate si rigole de spalat/tuburi la partea inferioara, unde spalarea este facuta cu namol proaspat sau namol care este aerat boxele cu podea partial perforata; sistem cu doua climaturi boxe cu podea partial perforate si cu podea solida inclinata sau convexa boxe cu podele partial perforate si bazin pe dejectii si canal pentru apa potabila uzata boxele cu podele partial perforate cu grilaj de fier si canal de dejectii cu grilaje boxele cu podele perforate partial si racleda de dejectii boxele cu podele partial perforate si cu grilaj de fier si canal de dejectii si pereti laterali inclinati boxele cu podele partial perforate si nervuri de racire a suprafetei podele partial perforate cu grilaj triangular si boxa acoperita podele solide de ciment si cu ventilatie naturala si cu paie. Purceii sunt adapostiti in boxes au in flatdeck. In principiu, eliminarea dejectiilor este echivalenta pentru o boxa si pentru un flatdeck (boxa inaltata). Sistemul de referinta este o boxa sau un flatdeck cu o podea complet perforate facuta din grilaj de plastic sau metal si cu un bazin adanc de dejectii. Se presupune ca, in principiu, masurile de reducere applicable la boxele conventionale pentru purcei, poate fi de asemenea aplicata la un flatdeck, insa nu s-a raportat inca experienta cu o astfel de modificare. BAT este o boxa: sau flatdeck cu o podea complet sau partial perforate cu un sistem de vacuum pentru o eliminare frecventa a namolului, sau flatdeck cu o podea complet perforata pe sub care exista o podea inclinata de beton pentru a separa fecalele de urina, sau cu podea partial perforata (sistem cu doua climate), sau cu podea partial perforate de fier sau plastic si podea solida inclinata sau convexa, sau cu podea partial perforate cu grilaj de metal sau plastic si un bazin plat pentru dejectii si canal pentru apa potabila uzata, sau cu podea partial perforata cu grilaj triangular si canal de dejectii cu pereti despartitor inclinati Sistemele noi de construit cu podea complet perforate si rigole de spalare sau tuburi pe sub podea si unde spalarea este aplicata cu lichid ne-aerat, sunt BAT conditionat. In cazurile in care maximile de miros, ca urmare a spalarii, nu este preconizat a disturba vecinatatea, atunci aceste tehnici sunt BAT pentru sistemele noi de construit. In cazurile in care aceasta tehnica este deja implementata, este BAT (fara conditie). Un sistem de adapostire cu nervuri de racire a suprafetei de dejectii utilizand un sistem inchis cu pomple de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectare nu sunt BAT pentru sistemele de adapostire ce se vor construi, insa acolo unde este deja implementat, se va considera BAT. In situatiile de retehnologizare,

xiv

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Executive Summary

aceasta tehnica poate fi economic viabila si astfel poate fi de asemenea BAT, insa acest lucru trebuie decis de la caz la caz. Sistemele complet perforate sau partial perforate cu racleta pentru dejectii, lucreaza in general bine insa operarea este dificila. De aceea o racleta pentru dejectii nu este BAT pentru sistemele de adapostire noi de construit, insa este BAT acolo unde BAT este deja implementata. Porcii sunt tinuti de asemenea pe podele solide de ciment cu absorbant partial sau complet. Nu a fost raportata nici o data a emisiilor de amonica pentru aceste sisteme. Oricum, TWG a concluzionat faptul ca atunci cand este utilizat absorbant, impreuna cu o buna practica precum absorbant suficient, schimband frecvent absorbantul si concepand o podea a boxei adecvata, atunci ele nu pot fi excluse de la BAT. Urmatorul sistem este un exemplu pentru ceea ce inseamna BAT: o boxa ventilate natural cu podea acoperita comlet cu absorbant.

Apa pentru porci si pasari


In cresterea porcilor si pasarilor, apa este utilizata pentru activitatile de curatire si pentru adaparea animalelor. Reducerea consumului de apa al animalelor nu este considerat a fi practice. Aceasta va varia conform dietei lor, chiar daca unele strategii de productie include accesul restrictionat la apa, accesul permanent la apa este in general considerat a fi obligatoriu. In principiu exista trei tipuri de sisteme de adapare a animalelor, care sunt aplicate: tasnitoarele de capacitate mica sau adapatoarele de capacitate mare cu captare a apei, troc pentru apa si adapatori rotunde, idar pentru porci acestea sunt: tasnitoare in troc sau bazine si tasnitoare prin atingere. Toate acestea au unele avantaje si unele dezavantaje. Oricum, nu exista suficiente date disponibile pentru a ajunge la o concluzie BAT. Asupra activitatilor, unde se utilizeaza apa, se considera BAT reducerea apei utilizata la urmatoarele:

.
Curatarea adapostului animal si a echipamentului cu utilaje la presiune ridicata dupa fiecare ciclu de productie sau dupa fiecare sarja. La curatarea adaposturilor de porci, apa de curatare ajunge in sistemul de namol si de aceea trebuie sa se gaseasca un compromis intre curatenia necesara si utilizarea unai cantitati cat mai mici de apa. Calibrarea realizata regulat la instalatiile de adapare pentru a preveni scurgerile Pastrarea unui registru al apei utilizate prin masurarea consumului, si Detectarea si repararea scurgerilor.

Energia pentru porci si pasari


In cresterae porcilor si pasarilor, informatia asupra utilizarii energiei se concentreaza asupra sistemeleor de incalzrie si ventilare a adaposturilor. BAT pentru porci si pasari este de a reduce energia prin aplicarea unei practici bune in ferma incepand cu conceptul de adapostire a animalelor si printr-o operare si mentenanta adecvata a adapostului si echipamentului. Exista multe actiuni care sa poata fi facute ca parte a rutinei zilnice pentru a reduce cantitatea de energie solicitata pentru incalzire si ventilare. Multe dintre aceste puncte sunt mentionate in partea principala a documentului. Unele masuri BAT specifice sunt mentionate mai jos: BAT pentru pasari este de a reduce consumul de energie facand urmatoarele: Cladirile isolate in regiunile cu temperatura ambientala redusa (valoarea U 0.4 W/m2/C sau mai bine)
xv

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Executive Summary

Optimizarea conceptului sistemului de ventilare in fiecare casa pentru a oferi o temperatura buna de control si pentru a realiza grade minime de ventilare iarna Prevenirea rezistentei in sistemele de ventilare printr-o inspectie frecventa si curatarea conductelor si suflantelor, si Aplicarea iluminarii cu consum energetic scazut.

BAT pentru porci este de a reduce consumul energetic urmand toate aspectele mentionate mai jos: Aplicand ventilatia naturala acolo unde este posibil; aceasta necesita proiect adecvat a cladirii si a boxelor (de ex. microclimatul din boxe) si planificarea spatiala luand in consideraer directiile de vant pentru a creste curgerea aerului; aceasta se aplica doar la adaposturile noi Pentru adaposturile ventilate mecanic: optimizarea conceptului sistemului de ventilatie in fiecare adapost pentru a oferi un control bun al temperaturii si pentru a realiza o ventilatie minima iarna Adaposturile ventilate mecanic: prevenriea rezistentei in sistemele de ventilare prin inspectarea frecventa si curatarea codnuctelor si suflantelor, si Aplicarea iluminarii cu consum energetic redus.

Depozitarea dejectiilor de la porci si pasari


Directiva nitratilor stabileste conditii minime asupra depozitarii dejectiilor in general cu scopul de a oferi tuturor tipurilor de apa o protectie generala impotriva poluarii, si conditii suplimentare asupra depozitarii dejectiilor in zone proiectate, vulnerabile fata de nitrati. Nu sunt abordate in acest document toate cerintele din aceasta Directiva ca urmare a lipsei de date, insa acolo unde sunt abordate, TWG a cazut de acord ca BAT pentru rezervoarele de stocare a namolului, haldele de dejectii solide sau lagunele de namol este echivalent in interiorul si exteriorul acestor zone vulnerabile in fata nitratilor. BAT inseamna instalatiile de stocare pentru dejectiile de porci si pasari cu capacitate suficienta pana cand se poate realiza urmatorul tratament sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care aplicatia pe teren nu este posibila. Pentru dejectiile de porci, de exemplu, capacitatea poate diferi de la dejectiile produse intr-o ferma intr-o perioada de 4 5 luni, in climat mediteranean, intr-o perioada de 7 8 luni in conditii atlantice sau continentale, intr-o perioada de 9 -12 luni in ariile boreale. Pentru dejectiile pasarilor, capacitatea necesara depinde de climat si de perioadele in care nu este posibila aplicatia pe teren Pentru stocarea dejectiilor de porci, mereu in acelasi loc, fie in instalatie fie pe camp, BAT inseamna: Aplicarea unei baze de beton, cu un sistem de colectare si un rezorvor pentru lichidul scurs si Localizarea oricarei arii de depozitare a dejectiilor, ce se va construe, acolo unde sunt cel putin probabil sa cauzeze disturbare receptorilor sensitivi la miros, luand in considerare de exemplu distanta la receptori si directia predominanta a vantului . Daca dejectiile de pasare necesita sa fie depozitata, BAT este stocarea dejectiilor de pasari uscat intr-o unitate cu podea impermeabila si cu ventilatie suficienta. Pentru depozitarea temporara a dejectiilor de pasari si porci pe camp, BAT inseamna positionarea haldei de balegar, de la receptorii sensitivi pana la vecini, cursurile de apa (inclusiv drenajul campului). BAT asupra depozitarii namolului de porc intr-un rezervor de beton sau otel cuprinde toate cele ce urmeaza: Un rezervor stabil care poate sa reziste adecvat la influentele mecanice, termice si chimice Baza si peretii rezervorului sunt impermeabile si protejate impotriva coroziunii
xvi Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Executive Summary

Depozitul este golit periodic pentru inspectia si mentenanta, de preferat in fiecare an Supapele duble sunt utilizate pentru fiecare deschizatura din depozit Namolul este omogenizat doar inainte de golirea rezervorului de ex. pentru aplicarea pe teren

BAT este acoperirea rezervorului de namol utilizand una din urmatoarele optiuni: cu un capac rigid, structura de acoperis sau cort sau un acoperis plutitor precum paie maruntite, crusta naturala, panza, folie, turba, argila LECA sau polistiren expandat (EPS). Toate aceste tipuri de acoperiri sunt aplicate insa isi au limitarile lor tehnice si operationale. Aceasta inseamna ca decizia asupra tipului de acoperis este de preferat sa se faca doar analizand fiecare caz in parte. O laguna utilizata pentru depozitarea namolului este echivalenta cu un rezervor de namol dotat cu baza si pereti impermeabili (continut suficient de ton sau captusit cu plastic) in combinatie cu detectorul de scurgeri si conditii pentru acoperis. Este BAT pentru acoperirea lagunelor unde se stocheaza namolul utilizand una din urmatoarele optiuni: un acoperis de plastic sau un acoperis plutitor, precum paiele tocate, LECA sau crusta naturala. Toate aceste tipuri de acoperisuri sunt aplicate insa au limitarile lor tehnice si operationale. Aceasta inseamna ca decizia asupra tipului de acoperis adecvat se poate lua doar de la caz la caz. In unele situatii poate fi foarte costisitor sau tehnic imposibil a instala un acoperis la o laguna existenta. Costul poate fi ridicat pentru instalarea unui acoperis pentru lagune foarte largi sau lagune care au forme neobisnuite. Tehnic poate fi imposibil a instala un acoperis daca, de exemplu, profilele marginilor nu sunt potrivite pentru a atasa un acoperis.

Tratarea pe amplasamentul fermei a dejectiilor porcilor sau pasarilor


Tratarea dejectiilor inainte de sau in locul imprastierii pe terne poate fi realizata din urmatoarele motive: 1. recuperarea energiei reziduale (biogas) din dejectii 2. reducerea emisiilor de miros in timpul depozitarii si/sau imprastierii pe teren 3. reducerea continutului de azot din dejectii cu scopul de a preveni posibila poluare a terenului sau apei de suprafata ca un rezultat a imprastierii pe teren si pentru a reduce mirosul 4. de a permite transportul simplu si in siguranta a dejectiilor in regiuni mai indepartate atunci cand trebuie utilizat in alte procese. Se aplica unele sisteme de tratare a dejectiilor, cu toate ca majoritatea fermelor din UE pot administra dejectiile fara a recurge la tehnicile listate mai jos. In afara tratarii pe amplasamentul fermei, dejectiile de porc si pasari pot de asemenea sa fie tratate si extern in instalatii industriale precum combusita stratului absorbant de la pasari, compostarea acestuia sau uscarea. Evaluarea tratarii externe a dejectiilor nu este abordata in acest BREF. Tehnicile aplicate pentru tratarea pe amplasamentul fermei a dejectiilor porcilor si pasarilor, sunt: separarea mecanica aerarea dejectiilor lichide tratarea biologica a namolului de la porci compostarea dejectiilor solide compostarea dejectiilor pasarilor cu scoarta de pin tratarea anaeroba a dejectiilor
Intensive Rearing of Poultry and Pigs xvii

Executive Summary

lagunele anaerobe evaporarea si uscarea namolului de la porci incinerarea dejectiilor puilor de ingrasat aplicarea aditivilor in dejectii

In general procesarea pe amplasament a deseurilor se considera BAT in anumite conditii (de ex. este un BAT conditionat). Conditiile procesarii dejectiilor pe amplasamentul fermei care determina daca tehnica este BAT referitor la conditiile precum disponibilitatea terenului, excesului sau necesarului local de nutrienti, asistenta tehnica, posibilitatile de marketing pentru energia eco si reglementarile locale. Urmatorul table 2 ofera cateva exemple de conditii pentru BAT pentru procesarea dejectiilor de la porci. Lista nu este completa iar alte tehnici pot fi de asemenea BAT in anumite conditii. De asemenea este posibil ca tehnicile alese sa fie de asemenea BAT, in anumite conditii.
In urmatoarele conditii ferma este situata intr-o zona cu surplus de nitriti insa cu teren suficient in vecinatatea fermei pentru a imprastia fractia lichida (cu reducerea continutului de nitriti), si fractia solida poate fi imprastiata pe arii indepartate, cu un necesar de nitriti, sau pot fi aplicate in alte procese ferma este situata in zone cu surplus de nitrite dar cu teren suficient in vecinatatea fermei pentru a imprastia fractia lichida, si fractia solida poate fi imprastiata pe arii indepartate cu necesar de nitriti, si fermierul primeste asistenta tehnica pentru operarea adecvata a instalatiei de tratare aeroba exista o piata de energie ecologica si reglementarile locale permit cofermentarea (altor) deseuri organice si imprastierea pe teren a produselor macerate Un exemplu despre ceea ce inseamna BAT: Separarea mecanica a namolului de porci utilizand un sistem inchis (de ex. centrifug sau pistoane de presiune) pentru a reduce emisiile de amoniac (sectiunea 4.9.1) Separarea mecanica a namolului de porci utilizand un sistem inchis (de ex. centrifug sau pistoane de presiune) pentru a minimiza emisiile de ammoniac, urmate de tratarea aeroba pentru fractiunea lichida (sectiunea 4.9.3.) si unde tratarea aeroba este bine controlata astfel incat amoniacul si N2O sa se reduca Tratarea anaeroba a dejectiilor in instalatia de biogas (sectiunea 4.9.6.)

Tabelul 2: Exemple de BAT conditionat asupra procesarii dejectiilor porcilor pe amplasamentul fermei

Un exemplu de BAT conditiont pentru procesarea dejectiilor de la pasari, este: aplicarea unui tunnel extern de uscare cu curele perforate de dejectii, cand sistemul de adapostire pentru straturi nu incorporeaza un sistem de uscare a dejectiilor sau alte tehnici pentru reducerea emisiilor de amoniac.

Imprastierea pe teren a dejectiilor de la porci si pasari


Generalitati Directiva Nitratilor stabileste conditiile minime de aplicare a dejectiilor pe teren cu scopul de a furniza tuturor apelor un nivel general de protectie impotriva poluarii de la compusii de azot, si conditiile aditionale pentru a aplica dejectiile pe teren in zone vulnerabile. Nu toate conditiile din aceasta directiva sunt abordate in acest document datorita lipsei de date, insa acolo unde sunt abordate, TWG a cazut de acord ca BAT pentru imprastierea pe teren sa fie valabil atat pentru interiorul cat si pentru exteriorul zonelor vulnerabile. Exista etape diferite in process, de la pre-productia dejectiilor pana la post-productia si in final imprastierea pe teren, acolo unde emisiile pot fi reduse si/sau controlate. Diferitele tehnici care sunt BAT si care pot fi aplicate in diferite etape in procesele listate mai jos. Oricum, principiul BAT se bazeaza pe respectarea tuturor actiunilor urmatoare: aplicarea masurilor nutritionale
xviii Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Executive Summary

omogenizrea dejectiilor ce vor fi imprastiate in conditiile adecvate pentru teren si cereale si daca se aplica cu alti fertilizatori administrarea imprastierii dejectiilor pe teren si doar utilizand tehnicile care sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren si daca se aplica integrarea lor.

BAT este de a minimiza emisiile de la dejectii in sol si panza freatica pentru omogenizarea cantitatii de deseuri cu cerinte previzibile ale cerealeleor (azot si fosfor, si aportul mineral la cereale din sol si din fertilizator). Instrumentele diferite sunt disponibile pentru a omogeniza nutrientii totali preluati de sol si vegetatie fata de cantitatea totala de nutrient din dejectii, ca de exemplu pentru omogenizarea nutrientilor in sol sau prin evaluarea numarului de animale fata de terenul disponibil. BAT ia in considerare caracteristicile terenului respective atunci cand se aplica dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice, irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv rotatia culturii de cereale. BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor: dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este: saturat de apa inundat inghetat acoperit cu zapada dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va lasa o fasie netratata de teren), si imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil inainte de cresterea maxima a cerealelor si cand are loc preluarea nutrientilor BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin miros, acolo unde vecinatatea e pasibila a fi deranjata, facand urmatoarele in special: imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sunt acasa si evitand sfarsiturile de saptamana, sarbatorile oficiale si luand in considerare directia vantului fata de casele vecinatatii. Dejectiile pot fi tratate pentru a minimiza emisiile de miros care pot permite mai multa flexibilitate pentru identificarea amplasamentelor adecvate si a conditiilor atmosferice pentru aplicarea pe teren. Dejectiile porcilor Emisiile de ammoniac in aer cauzate de imprastierea pe teren pot fi reduse prin selectarea echipamentului potrivit. Tehnica de referinta este dispozitivul conventional de imprastiere larga fara o incorporare rapida. In general, tehnicile de imprastiere pe teren care reduc emisiile de amoniac reduc de asemenea emisiile de miros. Fiecare tehnica isi are limitarile si nu este aplicabila in toate circumstantele si/sau toate tipurile de teren. Tehnicile care injecteaza namol arata reducerea cea mai ridicata, insa tehnicile care imprastie namol la suprafata solului urmate de integrare imediat dupa aceea, pot atinge acelasi grad de reducere. Oricum, aceasta necesita efort suplimentara si energie (costuri) si se aplica doar pe teren arabil care poate fi usor cultivat. Concluziile BAT sunt aratate in tabelul 3. Nivelurile realizate sunt specifice amplasamentului si servesc doar ca ilustrare a potentialului de reducere. Majoritatea TWG a cazut de acord asupra faptului ca atat injectarea sau imprastierea pe benzi si integrarea (daca terenul poate fi cultivat usor) in timpul a 4 ore este considerat Bat pentru aplicarea namolului pe teren arabil, insa a existat o parare divergenta asupra acestei concluzii (vezi mai jos).
Intensive Rearing of Poultry and Pigs xix

Executive Summary

TWG a cazut de asemenea de acord ca pentru aplicarea namolului pe teren, dispozitivul conventional de imprastiere larga nu este BAT. Oricum, patru State Membre au propus ca acolo unde dispozitivele de imprastiere larga sunt operate cu traiectorie ingusta de imprastiere, si la presiune scazuta (pentru a realiza picaturi mari astfel evitand pulverizarea si purtarea de vant) si namolul este integrat in sol cat de curand posibil (cel mult in 6 ore) sau este aplicat pe un teren arabil cu recolta in crestere, atunci aceste combinatii sunt BAT. TWG nu a ajuns la un consens la ultima propunere mentionata. Nu a fost propussa nici o tehnica de reducere pentru imprastierea dejectiilor solide de la porci. Oricum, pentru reducerea emisiilor de amoniac de la imprastierea pe teren a dejectiilor solide, integrarea este un factor important si nu tehnica de imprastiere. Pentru campurile inverzite, integrarea nu este posibila. Parerile divergente: 1. Doua state membre nu sustin concluzia ca imprastierea in benzi a namolului de la porci pe teren arabil urmat de integrare, este BAT. Parerea lor este ca imprastierea in benzi pe cont propriu, care are o reducere aferenta a emisiilor de 30 40% este BAT pentru imprastierea namolului de la porci pe teren arabil. Argumentul lor este ca imprastierea in banda atinge deja o reducere rezonabila a emisiilor si ca manipularea suplimentara necesara pentru integrare este dificil de organizat iar reducerea suplimentara ce poate fi atinsa nu echivaleaza costurile suplimentare. 2. O alta parere divergenta asupra integrarii implica dejectiile solide de la porci. Doua State Membre nu sustin concluzia ca integrarea dejectiilor solide de la porci cat de imediat este posibil (cel tarziu la 12 ore) este BAT. In opinia lor, integrarea intr-un interval de 24 ore, cu o reducere a emisiilor aferenta de aprox. 50%, este BAT. Argumentul este ca reducerea emisiilor de amoniac care poate fi realizata nu echilibreaza costurile suplimentare si dificultatile implicate in organizarea logisticii pentru integrarea intr-un timp foarte scurt.
Terenul utilizat BAT Tipul de Reducerea dejectii emisiilor 30 % aceasta poate fi mai putina daca namol se aplica pe o naltime a ierbii >10 cm 40 % Aplicabiltiate panta (<15 % pentru cisterne; <25 % pentru ambele sisteme); nu pentru namol vascos sau care are un continut ridicat de paie, sunt importante marimea si forma campului

Campuri inverzite Furtun remorcat si terenuri cu recolta inalta de (imprastiere in banda) pana la 30 cm Sabot remorcat In principal campuri inverzite (imprastiere in banda) Campuri inverzite Injectare plana (slit deschis)

panta (<20 % pentru cisterne; <30 % pentru ambele sisteme); fara namol namol vascos, marimea si forma campului, iarba mai mica de 8 cm inaltime panta <12 %, limitari mai mari pentru namol tipul de sol si conditii, nu e namol vascos panta <12 %, limitari mai mari pentru namol tipul de sol si conditii, nu e namol vascos Integrarea este aplicata pentru teren care poate fi cultivat usor, in alte namol situatii BAT este imprastierea in banda fara integrare

60 %

Injectare la In principal campuri inverzite, adancime(slit inchis) teren arabil teren arabil Imprastierea in banda si integrarea intr-un interval de 4 ore

80 %

80 %

teren arabil

Integrarea cat mai within: Dejectii Doar pentru teren care poate fi cultiva rapid posibila, 4 hrs: 80 % solide de usor insa in cel mult porci intr-un interval de 12 hrs: 60 70 % Intensive Rearing of Poultry and Pigs

xx

Executive Summary 12 ore Tabelul 3: BAT pentru echipamentul de imprastiere a dejectiilor de la porci

Dejectiile de la pasari Dejectiile de la pasari au un continut mare de azot si de aceea este important sa se realizeaza o distributie omogena cu un grad reglat de aplicare. Referitor la aceasta, tipul de dispozitiv de imprastiere rotativ nu mai este considerat a aplicabil. Distribuitoarele universale si atasate sunt mult mai bune. Pentru dejectiile umede de la pasari (<20 % dm) de la sistemele de custi, asa cum se descrie in sectiunea 4.5.1.4, imprastierea cu traiectorie redusa la presiune scazuta este singura tehnica de imprastiere aplicabila. Oricum, nu s-a tras nici o concluzie asupra tehnicii de imprastiere ce se va considera BAT. Pentru reducerea emisiilor de amoniac de la imprastierea dejectiilor de pasare, integrarea este factorul important si nu tehnica de imprastiere. Pentru campuri inverzite, integrarea nu este posibila. BAT asupra imprastierii pe teren a dejectiilor de pasare solide umede sau uscate este integrarea intr-un interval de 12 ore. Integrarea poate fi facuta doar pe teren arabil care poate fi cultivat usor. Reducerea emisiilor realizabila este de 90%, insa aceasta este foarte specifica amplasamentului si serveste doar ca ilustrare a potentialului de reducere. Pareri divergente: Doua State Membre nu sustin concluzia ca integrarea dejectiilor solide de pasare intr-un interval de 12 ore, este BAT. In opinia lor, integrarea intr-un interval de 24 ore, care are o reducere a emisiilor de ammoniac de aproximativ 60 70 %, este BAT. Argumentul lor este acela ca reducerea emisiilor de amoniac ce poate fi realizata, nu justifica costurile suplimentare si dificultatile implicate in organizrea logisticii pentru integreare intre-un timp atat de scurt.

Observatii finale
O caracteristica a acestui document este ca potentialul de reducere a emisiilor de amoniac, aferent tehnicilor descrise in capitolul 4 este dat ca reducere relativa (in %) fata de tehnica de referinta. Aceasta este realizata datorita consumului si nivelurilor de emisie ale fermei in functie de multi factori diferi, precum rasa animala, variatia in reteta hranei, fata productiei si sistemul de management aplicat, insa si alti factori precum climatul si caracteristicile solului. Consecinta acesteia este ca emisiile de amoniac absolute de la tehnicile aplicate, precum sistemele de adapostire, stocarea dejectiilor si aplicarea dejectiilor pe teren, vor acoperi o paleta foarte larga si va face dificila interpretarea nivelurilor absolute. De aceea, nivelurile reducerii amoniacului sunt exprimate in procentaje.

Nivelul de consens
Acest BREF are sustinerea majoaritatii membrilor TWG, desi asupra cinci concluzii BAT s-au inregistrat pareri divergente. Primele doua pareri divergente referitoare la sistemul de adapost pentru scroafele de impererchere/gestante si porcii de ingrasare/de sacrificare. A treia parere divergenta este depre imprastierea pe teren a namolului de la porci utilizand dispozitivul de imprastiere in banda urmat de integrare. A patre si a cincea parere divergenta se refera la timpul dintre imprastirea pe teren si integrarea dejectiilor solide de la porci si pasari. Toate cele cinci pareri divergente sunt complet descrise in acest rezumat.

Recomandari asupra lucrarilor viitoare


Pentru BREF-urile viitoare, totem membrii TWG si partile interesate vor continua sa colecteze date, intr-un format care sa poata fi comparat usor cu nivelurile curente de emisie si consum si cu performantele tehnicilor de considerat la determinarea BAT. Referitor la monitorizare, s-a pus la dispozitie foarte putina informatie iar acest lucru poate fi considerat un aspect cheie in
Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxi

Executive Summary

viitoarea revizuire a BREF. Alte domenii specifice, unde lipsesc informatii si date, sunt urmatoarele: Sisteme cumulate de custi pentru ouatoare curcanii, ratele si bibilicile utilizarea un strat de absorbant in adaposturile de porci costurile aferente si echipamentele de alimentare pentru alimentarea in mai multe faze a porcilor si pasarilor tehnicile pentru procesarea pe amplasament a dejectiilor, aceasta necesita cuantificarea in continuare si cuantificarea pentru a permite o evaluare mai buna pentru consideratiile BAT utilizarea aditivilor in dejectii zgomotul, energia, apa uzata si deseurile aspectele precum continutul de materie uscata a dejectiilor si irigarea cuantificarea distantelor cursurilor de apa cand se imprastie dejectiile pe teren cuantificarea campurilor in panta atunci cand se imprastie dejectie pe teren tehnici durabile de drenare. In acest document a fost luata in considerare protectia animaleleor. Oricum, ar fi util sa se dezvolte criterii de evaluare legate de aspectele protectiei animalelor din sistemele de adapost.

Teme sugerate pentru proiectele viitoare de cercetare si dezvoltare R&D


Sectiunea 6.5 in partea principala a BREF arata o lista despre aprox. treizeci de teme ce pot fi luate in considerare ca teme pontentiale pentru proiectele viitoare de cercetare si dezvoltare. CE lanseaza si sustine, prin programele ei RTD, o serie de proiecte care se ocupa cu tehnologiile curate, tratarea viitoare a efluentului si tehnologii de reciclare si strategiile de management. Potential, aceste proiect pot furniza o contributie utila la revizuirea viitoare a BREF-ului. Cititorii sunt invitati de aceea sa informeze EIPPCB asupra oricaror rezultate care ar putea fi relevante scopului acestui document (vezi si prefata acestui document).

xxii

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

PREFATA
1. Statutul acestui document

Daca nu se declara in alt fel, referintele asupra Directivei in acest document sunt date de Directiva Consiliului 96/61/EC asupra prevenirii si controlului integrat al poluarii. Asa cum Directiva se aplica fara prejudicii dispozitiilor Comunitatii asupra sanatatii si sigurantei la locul de munca, asa se aplica si acest document. Acest document formeaza o parte a seriilor ce prezinta rezultatele schimbului de informatii intre Statele Membre UE si industrie referitor la cele mai bune tehnici disponibile (BAT), monitorizarea aferenta si evolutiile lor. Este publicat de Comisia Europeana corespunzator articolului 16(2) al Directivei, si de aceea trebuie sa fie luat in considerare conform anexei IV a Directivei cand se determina cele mai bune tehnici disponibile. 2. Obligatiile legale relevante ale Directivei IPPC si definitiile BAT

Pentru a-l sprijini pe cititor in a intelege acest context legal in care a fost elaborat acest document, sunt descrise in prefata unele dintre cele mai relevante dispozitii ale Directivei IPPC, inclusiv definita termenului cele mai bune tehnici disponibile. Aceasta descriere este inevitabil incomplete si este este oferita doar informativ. Nu are valoare legala si nu modifica sau prejudiciaza in nici un fel dispozitiile actuale ale Directivei. Scopul Directivei este de a realiza o prevenire si un control integrat al poluarii provenite de la activitatile listate in anexa I a Directivei, conducand la un nivel ridicat de protectie a mediului, in intregul sau. Principiile de baza legala a Directivei se refera la protectia mediului. Implementarea ei ar trebui de asemenea sa ia in considerare si celelalte obiective ale Comunitatii precum competivitatea industriei Comunitatii, prin aceasta contruibuindu-se la o dezvoltare durabila. Mult mai specific, Directiva ofera un sistem de autorizare pentru anumite categorii de instalatii industriale solicitandu-se amandorura, atat operatorului cat si autoritatii, sa abordeze integrat, per ansamblu potentialul de poluare si consum al instalatiei. Obiectivul major al unei asemenea abordari integrate trebuie sa fie acela de a imbunatati managementul si controlul proceselor industriale pentru a asigura un nivel inalt de protectie a mediului, in intregul sau. Tema centrala a acestei abordari este principiul general mentionat in articolul 3 asupra faptului ca operatorii vor trebui sa ia masuri preventive adecvate impotriva polurii, in special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, permitandu-le sa imbunatateasca performanta in privinta mediului. Termenul de cele mai bune tehnici disponibile este definit in articolul 2 (11) al Directivei ca fiind stadiul cel mai avansat si efectiv de dezvoltare al activitatilor si a metodelor lor de operare, fapt ce indica adecvarea practica unor tehnici specifice de a oferi, in principiu, bazele pentru valorile limita de emise stabilite pentru a preveni, si acolo unde aceasta nu este posibila, pentru a reduce in general emisiile si impactul asupra mediului, in intregul sau. Articolul 2(11) continua sa clarifice aceasta definitie, dupa cum urmeaza: tehnicile includ tehnologia utilizata si modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata si scoasa din uz; tehnici disponibile sunt acelea dezvoltate la o scara care permite implementarea in sectorul industrial relevant, in conditii economice si tehnice viabile, luandu-se in considerare costurile si avantajele, dac aceste tehnici sunt sau nu folosite sau produse n interiorul statului membru avut n vedere, cu condiia ca ele s fie accesibile ntr-un mod rezonabil operatorului; cele mai bune inseamna cele mai efective in atingerea unui nivel general inalt de protectie a
Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxiii

mediului, in intregul sau. Si mai mult, anexa IV a Directivei contine o lista de criterii care sa se ia in considerare in general sau in cazuri specifice, atunci cand se determina cele mai bune tehnici disponibile. constientizandu-se tot timpul costurile acceptabile si beneficiile masurii si principiile precautiei si prevenirii. Aceste consideratii includ informatia publicata de Comisie corespunzator articolului 16(2). Autoritatile competente responsabile pentru acordarea autorizatiei sunt solicitate sa tina cont de principiile generale stabilite in articolul 3, cand se determina conditiile de autorizare. Aceste conditii trebuie sa includa valori limita de emisie, adaugate sau inlocuite, acolo unde adecvat, prin parametrii echivalenti sau masuri tehnice. Conform articolului 9(4) al Directivei, aceste valori limita de emisii, parametrii echivalenti si masuri tehnice, fara a prejudicia, trebuie sa fie in conformitate cu standardele de calitate a mediului, sa se bazeze pe cele mai bune tehnici disponibile, fara a se recomanda utilizarea vreunei tehnici sau tehnologii specifice, insa luanduse in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective, amplasarea ei geografica si conditiile locale de mediu. In toate circumstantele, conditiile din autorizatie trebuie sa includa dispozitii asupra reducerii pe distanta mare a poluarii transfrontaliere si trebuie sa asigure un nivel ridicat de protectie al mediului, in ansamblu. Statele Membre au obligatia, conform articolului 11 din Directiva, sa asigure faptul ca autoritatile competente urmaresc sau sunt informate asupra evolutiei celor mai bune tehnici disponibile. 3. Obiectivul acestui Document

Articolul 16(2) al Directivei solicita Comisiei sa organizeze un schimb de informatii intre Statele Membre si industrie referitor la cele mai bune tehnici disponibile, monitorizarea aferenta si evolutia acestora si sa publice rezultatele acestui schimb. Scopul schimbului de informatii este dat in aliniatul 25 al Directivei, care declara ca evolutia si schimbul de informatii de la nivelul Comunitatii asupra celor mai bune tehnici disponibile vor ajuta sa redreseze inechilibrul tehnologic in Comunitate, vor promova diseminarea interationala a valorilor limita si tehnicilor utilizate in Comunitate si vor ajuta Statele Membre la implementarea eficienta a acestei Directive. Comisia (Mediu DG) a constituit un forum pentru schimbul de informatii (IEF) pentru a sprijini activitatea stabilita in articolul 16(2), un numar de grupuri tehnice de lucru fiind formate sub umbrela IEF. Ambele IEF si grupurile tehnice de lucru includ reprezentarea Statelor Membre si industria, asa cum s-a specificat in articolul 16(2). Scopul acestei serii de documente este de a reflecta clar schimbul de informatii care a avut loc asa cum s-a solicitat in articolul 16 (2) si de a furniza informatii de referinta autoritatii de autorizare pentru a le lua in considerare la determinarea conditiilor de autorizare. La furnizarea informatiei relevante referitoare cele mai bune tehnici disponibile, aceste documente ar trebui sa aiba rolul unor instrumente utile in actionarea performantei de mediu. 4. Sursele de informatie

Acest document reprezinta un rezumat al informatiei obtinute de la un numar de surse, inclusiv expertiza grupurilor constituite pentru a asista Comisia in activitatea ei, si este verificat de serviciile din cadrul Comisiei. Toate contributiile sunt recunoscute cu recunostinta. 5. Cum sa se inteleaga si sa se utilizeze acest document

Informatia oferita in acest document intentioneaza a fi utilizata ca baza la determinarea BAT in cazuri specifice. Cand se determina BAT si conditile din autorizatie stabilite in baza BAT se va lua in considerare mereru scopul atotcurprinzator de a atinge un nivel de protectie a mediului, in
xxiv Intensive Rearing of Poultry and Pigs

intregul sau. Aici este descris tipul de informatie oferit in fiecare sectiune a documentului. Capitolul 1 ofera informatii generale la nivel European asupra sectoarelor agricole respective. Aceasta include datele economice, consumul si nivelul de productie a oualelor, porcilor si pasarilor si informatia legata de unele cerinte legislative. In capitolul 2 sunt descrise sistemele de productie si tehnicile utilizate uzual in Europa. Acest capitol ofera baza pentru sistemele de referinta identificat in capitolul 4 pentru a evalua performantele de mediu ale tehnicilor de reducere. Nu se intentioneaza sa se descrie doar tehnicile de referinta, si nici nu poate acoperi toate modificarile aduse unei tehnici, ce pot fi gasite in practica. Capitolul 3 ofera date si informatii asupra emisiilor actuale si nivelurilor de consum ce reflecta situatia din instalatiile existente la momentul scrierii. Se tinde sa se prezinte factorii care conteaza pentru variatia de consum si nivel de emisie. Capitolul 4 descrie tehnica considerate a fi cea mai relevanta pentru determinarea BAT si conditiile BAT ce stau la baza autorizatiei. Aceasta informatie include consumul si nivelurile de emisie considerate a fi realizabile prin utilizarea tehnicii, unele informatii asupra costurilor si efectelor colaterale aferente aplicatiei, precum si extinderea la care tehnica este aplicabila la nivelul instalatiilor ce necesita autorizatie IPPC (de ex. instalatiile noi, existente, mari sau mici). Tehnicile vazute in general ca invechite, nu sunt incluse. Capitolul 5 prezinta tehnicile si emisia si nivelurile de consum considerate a fi compatibile cu BAT in sensul general. Scopul este astfel de a oferi indicatii generale referitoare la emisia si nivelurile de consum ce pot fi considerate ca punct de referinta adecvat pentru a sprijini la determinarea conditiilor din autorizatie bazate pe BAT sau pentru realizarea regulilor general valabile din articolul 9(8). Oricum, trebuie sa se accentueze faptul ca acest document nu propune valori limita de emisie. Determinarea conditiilor de autorizare adecvate va implica analiza tinand cont de factorii locali, specifici amplasamentului precum si de caracteristicile instalatiei respective, locatia geografica si conditiile locale de mediu. In cazul instalatiilor existente, viabilitatea economica si tehnica a retehnologizarii lor necesita de asemenea sa fie luata in considerare. Chiar si obiectivul unic de a asigura un nivel inalt de protectie pentru mediu, in intregul sau, va implica deseori rationamente de compensare intre diferitele tipuri de impacturi de mediu, iar aceste rationamente sunt influentate deseori de conditiile locale. Desi s-a facut incercarcarea de a aborda cateva din aceste tematici, este imposibil de a fi luate in considerare complet in acest document. Tehnicile si nivelurile prezentate in capitolul 5 nu sunt necesar a fi adecvate pentru toate instalatiile. Pe de cealalta parte, obligatia de a asigura un nivel inalt de protectie, incluzand si reducerea pe distanta mare sau poluarea transfrontiera, implica faptul ca dispozitiile din autorizatie nu pot fi impuse doar in baza conditiilor locale. De aceea este de foarte mare importanta ca informatia continuta in document sa fie luata complet in considerare complet de catre autoritatile de autorizare. Deoarece cele mai bune tehnici disponibile se vor schimba de-alungul timpului, acest document va fi revizuit si actualizat in mod adecvat. Toate comentariile si sugestiile vor trebui sa fie trimise catre Biroul European pentru IPPC la Institutul pentru Studii tehnologice prospective la urmatoarea adresa: Edificio Expo; C/ Inca Garcilaso s/n; E-41092 Seville, Spain Telephone: +34 95 4488 284 Fax: +34 95 4488 426 e-mail: eippcb@jrc.es Internet: http://eippcb.jrc.es

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

xxv

Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs
REZUMAT.................................................................................................................................................. I PREFATA .......................................................................................................................................... XXIII SCOPUL LUCRARII..................................................................................................................... XXXIX 1 INFORMATII GENERALE .............................................................................................................1 1.1 Cresterea intensiva a animalelor ...................................................................................................1 1.2 Sectorul de productie a pasarilor in Europa..................................................................................3 1.2.1 Productia de oua .....................................................................................................................3 1.2.2 Productia de carne ..................................................................................................................6 1.2.3 Date economice din sectorul de crestere a pasarilor ...............................................................8 1.3 Productia de porci in Europa ......................................................................................................12 1.3.1 Dimensiune, evolutie si raspandire geografica a sectorului de producere a porcilor in Europa ..............................................................................................................................................12 1.3.2 Productia si consumul de carne de porc................................................................................17 1.3.3 Date economice despre sectorul de porci .............................................................................20 1.4 Probleme de mediu in cresterea intensiva de pasari si porci.......................................................21 1.4.1 Emisiile in aer.......................................................................................................................23 1.4.2 Emisiile in sol, ape subterane si ape de suprafata.................................................................24 1.4.3 Alte emisii ............................................................................................................................27 SISTEME SI TEHNICI DE PRODUCTIE APLICATE ..............................................................29 2.1 Introducere..................................................................................................................................29 2.2 Productia de pasari......................................................................................................................30 2.2.1 Productia de oua ...................................................................................................................30 2.2.1.1 Sistemul de baterii pentru ganinile outoare ....................................................................31 2.2.1.1.1 Sistem de baterii cu stocare a gainatului sub custi ..................................................33 2.2.1.1.2 Sistem de baterii cu depozit de gunoi deschis si aerat (sisteme cu gropi adanci si hale canalizate) .......................................................................................................33 2.2.1.1.3 Sistem de hala stilt...............................................................................................34 2.2.1.1.4 Sistem de baterii cu indepartarea gainatului cu ajutorul razuitoarelor spre un depozit inchis ..........................................................................................................35 2.2.1.1.5 Sistem cu banda transportoare cu indepartare frecventa a gainatului spre un depozit inchis cu sau fara uscare. ........................................................................................35 2.2.1.1.6 Custi imbunatatite ...................................................................................................36 2.2.1.2 Sistemul fara custi pentru gaini ouatoare........................................................................38 2.2.1.2.1 Sistem adanc cu paie si talaj pentru gaini ouatoare.................................................38 2.2.1.2.2 Sistemul cu cotete ...................................................................................................39 2.2.2 Productia de carne de consum ..............................................................................................39 2.2.3 Alte sectoare de crestere a pasarilor .....................................................................................40 2.2.3.1 Productia de curcani .......................................................................................................40 2.2.3.1.1 Sisteme obisnuite de crestere ..................................................................................40 2.2.3.1.2 Sistemul inchis de hala ...........................................................................................41 2.2.3.1.3 Sistem cu podele cu culcusuri partial ventilate .......................................................42 2.2.3.2 Productia de rate .............................................................................................................43 2.2.3.3 Productia de bibilici........................................................................................................44 2.2.4 Controlul climatului la cresterea de pasari ...........................................................................44 2.2.4.1 Controlul temperaturii si ventilatia.................................................................................44 2.2.4.2 Iluminarea.......................................................................................................................47 2.2.5 Hranirea si adaparea pasarilor ..............................................................................................48 2.2.5.1 Realizarea hranirii pasarilor............................................................................................48 2.2.5.2 Sisteme de hranire ..........................................................................................................49 2.2.5.3 Sistemele de furnizare a apei potabile ............................................................................50 2.3 Productia de porci.......................................................................................................................51 2.3.1 Adapostirea porcilor si colectarea gunoiului ........................................................................51 2.3.1.1 Sisteme de crestere pentru scroafe de imperechiat si scroafe gestante ...........................52 2.3.1.1.1 Adapostirea individuala in grajduri cu podea pavata complet sau partial a scroafelor de imperechiat si gestante ......................................................................53 2.3.1.1.2 Boxe cu podea solida din beton pentru scroafe de imperechiat si gestante............54 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

xxvi

2.3.1.1.3 Adapostirea in grup cu sau fara paie a scroafelor gestante..................................... 54 2.3.1.2 Sisteme pentru scroafe care fata..................................................................................... 56 2.3.1.2.1 Adaposirea scroafelor care fata cu limitarea miscarii............................................. 56 2.3.1.2.2 Adapostirea scroafelor care fata permitand miscarea ............................................. 57 2.3.1.3 Sisteme pentru purcei intarcati....................................................................................... 58 2.3.1.4 Adapostirea porcilor de ingrasare .................................................................................. 60 2.3.1.4.1 Halele pentru adapostirea porcilor de ingrasare prevazute cu o podea of growersfinishers on a fully-slatted floor ............................................................................. 60 2.3.1.4.2 Halele pentru adapostirea porcilor de ingrasare prevazute cu o podea partial compusa din traverse de beton ............................................................................... 61 2.3.1.4.3 Halele pentru adpostirea porcilor de ngrare prevzute cu o podea solid din beton i paie............................................................................................................ 62 2.3.2 Controlul climatului din adposturile pentru porcine........................................................... 64 2.3.2.1 nclzirea adposturilor pentru porci.............................................................................. 65 2.3.2.2 Ventilaia adposturilor pentru porci.............................................................................. 66 2.3.2.3 Iluminatul adpostului pentru porci ............................................................................... 70 2.3.3 Hrnirea porcilor si sisteme de adpare ............................................................................... 70 2.3.3.1 Hrnirea porcilor ............................................................................................................ 70 2.3.3.2 Sisteme de hrnire.......................................................................................................... 72 2.3.3.3 Sisteme de aprovizionare cu ap potabil ...................................................................... 73 2.4 Procesarea i stocarea hranei animalelor.................................................................................... 74 2.5 Colectarea si depozitarea dejectiilor........................................................................................... 75 2.5.1 Dejectiile de pasare .............................................................................................................. 77 2.5.2 Gunoiul de porc.................................................................................................................... 77 2.5.3 Sisteme de depozitare pentru gunoiul solid si gunoiul pe pat de absorbant (FYM) ............. 78 2.5.4 Sisteme de depozitare a namolului....................................................................................... 78 2.5.4.1 Stocarea slamului in rezervoare ..................................................................................... 78 2.5.4.2 Depozitare slam in depozite cu bancuri de pamint sau lagune....................................... 80 2.5.4.3 Depozitare slam de gunoi in saci flexibili...................................................................... 81 2.6 Procesarea gunoiului pe amplasamentul fermei ......................................................................... 81 2.6.1 Separatoare mecanice........................................................................................................... 82 2.6.2 Tratamentul aerobic al gunoiului lichid ............................................................................... 82 2.6.3 Tratamentul aerobiotic al gunoiului solid ( compostarea).................................................... 83 2.6.4 Tratamentul anaerobic.......................................................................................................... 83 2.6.5 Lagunele pentru procesul anaerobic..................................................................................... 83 2.6.6 Aditivi pentru gunoiul de porc ............................................................................................. 84 2.6.7 Impregnarea cu turba............................................................................................................ 86 2.7 Tehnici de aplicare a gunoiului ................................................................................................. 86 2.7.1 Sisteme transport slam ......................................................................................................... 87 2.7.1.1 Rezervoare cu vid........................................................................................................... 87 2.7.1.2 Rezervoare pompate....................................................................................................... 87 2.7.1.3 Furtune sferice ............................................................................................................... 88 2.7.1.4 Irigator ........................................................................................................................... 88 2.7.2 Sisteme de aplicare slam ...................................................................................................... 88 2.7.2.1 Distribuitor (Imprastietor).............................................................................................. 88 2.7.2.2 Distribuitor cu banda...................................................................................................... 90 2.7.2.3 Distribuitor cu papuc-tractat .......................................................................................... 91 2.7.2.4 Injector ( cu fanta deschisa ) .......................................................................................... 91 2.7.2.5 Injector (cu fanta inchisa) .............................................................................................. 92 2.7.2.6 Incorporarea ................................................................................................................... 92 2.7.3 Sisteme de aplicare a gunoiului solid ................................................................................... 93 2.8 Transportul pe amplasamentul fermei........................................................................................ 94 2.9 Intretinere si curatenie................................................................................................................ 95 2.10 Folosirea si depozitarea rezidurilor ............................................................................................ 95 2.11 Stocarea si depozitarea permanenta a carcaselor........................................................................ 96 2.12 Tratarea apei reziduale ............................................................................................................... 97 2.13 Instalatii pentru producerea de energie si caldura ...................................................................... 97 2.14 Monitorizarea si controlul consumului si emisiilor.................................................................... 97 3 CONSUMURI SI NIVELE DE EMISII LA FERMELE INTENSIVE DE PASARI SI PORCI .............................................................................................................................................. 99 3.1 Introducere ................................................................................................................................. 99 3.2 Niveluri de consum .................................................................................................................. 100 xxvii

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

3.2.1 Niveluri nutrionale si consum de hrana ..............................................................................100 3.2.1.1 Hranirea pasarilor .........................................................................................................101 3.2.1.2 Alimentarea porcilor.....................................................................................................102 3.2.2 Consumul de apa ................................................................................................................105 3.2.2.1 Necesarul consum apa in fermele de pasari..................................................................106 3.2.2.1.1 Consumul animalier..............................................................................................106 3.2.2.1.2 Utilizarea apei de curatenie...................................................................................106 3.2.2.2 Necesar apa pentru fermele de porci ...........................................................................107 3.2.2.2.1 Consum animalier .................................................................................................107 3.2.2.2.2 Utilizarea apei pentru curatenie ............................................................................108 3.2.3 Consum de energie .............................................................................................................109 3.2.3.1 Fermele de pasari..........................................................................................................109 3.2.3.2 Fermele de porci ..........................................................................................................111 3.2.4 Alte inputuri........................................................................................................................113 3.2.4.1 Strat (pat) absorbant .....................................................................................................113 3.2.4.2 Material pentru curatenie..............................................................................................113 3.3 Nivelul emisiilor .......................................................................................................................113 3.3.1 Excretia de gunoi ................................................................................................................114 3.3.1.1 Niveluri de excretie si caracteristici la gunoiul de pasare.............................................115 3.3.1.2 Nivel de excretie si caracteristicile gunoiului de porc ..................................................117 3.3.2 Emisiile de la sistemele de hale (adaposturi).....................................................................121 3.3.2.1 Emisiile din halele de pasari.........................................................................................121 3.3.2.2 Emisiile de la halele de porci (adaposturi)....................................................................122 3.3.3 Emisii de la instalatiile de stocare exterioare a dejectiilor..................................................122 3.3.4 Emisii de la tratarea gunoiului solid ...................................................................................123 3.3.5 Emisiile determinate de imprastierea pe camp a gunoiului ................................................123 3.3.5.1 Emisiile in aer...............................................................................................................124 3.3.5.2 Emisii in sol si in apa freatica.......................................................................................125 3.3.5.3 Emisii de N, P si K in apele de suprafata......................................................................126 3.3.5.4 Emisii de metale grele ..................................................................................................126 3.3.6 Emisii de miros...................................................................................................................127 3.3.7 Zgomote..............................................................................................................................128 3.3.7.1 Surse si emisii de la fermele de pasari..........................................................................128 3.3.7.2 Surse i emisiile la fermele de porci .............................................................................129 3.3.8 Cuantificarea altor emisii....................................................................................................130 4 TEHNICILE DE AVUT N VEDERE LA DETERMINAREA BAT........................................131 4.1 Buna practic agricol pentru managementul de mediu ...........................................................132 4.1.1 Aspectele legate de alegerea locaiei i spaiu ....................................................................133 4.1.2 Educaia i calificarea.........................................................................................................133 4.1.3 Planificare activiti............................................................................................................133 4.1.4 Monitorizarea .....................................................................................................................134 4.1.5 Planificarea urgenelor........................................................................................................134 4.1.6 Reparaii i ntreinere ........................................................................................................135 4.2 Management nutriional............................................................................................................135 4.2.1 Abordare general...............................................................................................................135 4.2.2 Hrnirea n faze ..................................................................................................................143 4.2.3 Adugarea de amino acizi pentru a face diete suplimentare cu coninut sczut de proteine pentru psri i porci...........................................................................................................145 4.2.4 Adugarea de fitaz pentru a face diete suplimentare cu coninut sczut de fosfor pentru psri i porci......................................................................................................................148 4.2.5 Fosfai anorganici greu digerabili din hran .......................................................................151 4.2.6 Ali aditivi alimentari..........................................................................................................152 4.3 Tehnici pentru utilizarea eficient a apei ..................................................................................153 4.4 Tehnici pentru utilizarea eficient a energiei...........................................................................154 4.4.1 Buna practic pentru utilizarea eficient de energie la ferme de psri.............................155 4.4.1.1 Combustibili pentru nclzire .......................................................................................155 4.4.1.2 Energia electric ...........................................................................................................156 4.4.1.3 Iluminarea cu consum redus de energie........................................................................158 4.4.1.4 Recuperarea de cldur n adposturi pentru outoare cu aternut, prin duumea nclzit i rcit (sistemul combideck)........................................................................159 4.4.2 Buna practic pentru o mai eficient utilizare a energiei la fermele de porci .....................163 4.5 Tehnici pentru reducerea emisiilor din adposturi pentru psri ..............................................164 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

xxviii

4.5.1 Tehnici pentru adpostirea ginilor outoare n cuti......................................................... 165 4.5.1.1 Sisteme de cuti cu depozitare deschis a blegarului (groap adnc sau sisteme amplasate la nlime i cu canal)................................................................................. 168 4.5.1.2 Sistem de cuti n adpost amplasat pe stlpi............................................................... 169 4.5.1.3 Sistem de cuti cu ndeprtare gina cu screpere i depozitare nchis....................... 169 4.5.1.4 Sistem de cuti cu evacuarea ginaului cu benzi pentru gina i depozitare nchis . 170 4.5.1.5 Sistem de cuti etajate vertical cu benzi pentru gina i uscare a ginaului............... 171 4.5.1.5.1 Sistem de cuti etajate vertical cu benzi pentru gina cu uscare forat cu aer ... 171 4.5.1.5.2 Cutile etajate vertical cu band pentru gina i cu uscare forat cu aer cu bttor de aer .................................................................................................................... 173 4.5.1.5.3 Cutile etajate vertical cu benzi pentru gina cu procedeu mbuntit de uscare forat de aer......................................................................................................... 174 4.5.1.5.4 Cutile etajate vertical cu band pentru gina i cu tunel de uscare deasupra cutilor.................................................................................................................. 175 4.5.2 Tehnicile pentru adpostirea fr cuti a ginilor outoare................................................ 176 4.5.2.1 Sisteme de adncime cu aternut sau n regim de exploatare pe duumea ................... 177 4.5.2.1.1 Sistemul de adncime cu aternut pentru outoare............................................... 177 4.5.2.1.2 Sistemul de pat adanc cu absorbant i cu uscare forat cu aer a ginaului......... 178 4.5.2.1.3 Sistemul de adncime cu aternut i cu duumea perforat i uscare forat........ 179 4.5.2.2 Sistemul de cretere intensiv ...................................................................................... 180 4.5.3 Tehnicile pentru adpostire a psrilor pentru carne.......................................................... 181 4.5.3.1 Sistemul cu duumea perforat i uscare forat cu aer................................................ 182 4.5.3.2 Sistemul cu duumea etajat i cu uscare forat cu aer pentru psri de carne ........... 184 4.5.3.3 Sistem de cuti etajate cu laturile cutii detaabile i uscare forat a ginaului......... 185 4.5.4 Tehnicile pentru adpostirea curcanilor ............................................................................. 187 4.5.5 Tehnicile de control al polurii pentru reducerea de emisii n aer din adpostul pentru psri .................................................................................................................................. 188 4.5.5.1 Epuratorul chimic umed............................................................................................... 188 4.5.5.2 Uscarea cu tunel extern cu benzi perforate pentru gina............................................. 189 4.6 Tehnicile pentru reducerea emisiilor din adposturi pentru porci ............................................ 191 4.6.1 Tehnicile de adpostire tip sistem-integrat pentru scroafe pentru mperechere i gestante 193 4.6.1.1 Sistemul cu duumea complet perforata i cu vacuum (FSF vacuum)......................... 195 4.6.1.2 Sistemul cu duumea complet cu grtare, cu splarea permanent a stratului de mixtur de dejecii n canalele de dedesubt (FSF cu splare n canale)..................................... 196 4.6.1.3 Sistemul cu duumea complet cu grtare cu jgheaburi de splare sau tuburi de splare (FSF cu jgheaburi de splare) ...................................................................................... 197 4.6.1.4 Sistemul cu duumea parial cu grtare cu groap redus de blegar (SMP)............... 199 4.6.1.5 Sistemul cu duumea parial cu grtare cu suprafa cu nervuri de rcire a blegarului ..................................................................................................................................... 201 4.6.1.6 Sistemul cu duumea parial cu grtare cu sistem de vacuum (PSF cu sistem de vacuum) ..................................................................................................................................... 202 4.6.1.7 Sistemul cu duumea parial cu grtare cu splarea permanent a stratului de mixtur de dejecii n canalele de dedesubt (PSF cu canale de splare)......................................... 203 4.6.1.8 Sistemul cu duumea parial cu grtare, cu jgheaburi de splare sau tuburi de splare (PSF cu jgheab de splare)........................................................................................... 204 4.6.1.9 Sistemul cu duumea parial cu grtare cu screper (PSF cu screper) ........................... 206 4.6.1.10 Sistemul cu duumea de beton solid i cu aternut complet (SCF cu aternut complet) ..................................................................................................................................... 207 4.6.1.11 Sistemul cu duumea solid de beton cu paie i alimentatoare electronice pentru scroafe ..................................................................................................................................... 208 4.6.2 Tehnicile de adpostire tip sistem integrat pentru scroafe cu purcei.................................. 210 4.6.2.1 Boxe cu duumea complet cu grtare i plac n pant ................................................ 211 4.6.2.2 Boxe cu duumea complet cu grtare i cu combinaie de canale pentru ap i blegar ..................................................................................................................................... 212 4.6.2.3 Boxe cu duumea complet cu grtare i sistem de splare cu jgheaburi de blegar..... 213 4.6.2.4 Boxe cu duumea complet cu grtare i panou pentru blegar..................................... 214 4.6.2.5 Boxe cu duumea complet cu grtare i nervuri de rcire pentru suprafaa blegarului ..................................................................................................................................... 215 4.6.2.6 Boxe cu duumea parial cu grtare ............................................................................. 215 4.6.2.7 Boxe cu duumea parial cu grtare i screper pentru blegar ..................................... 216 4.6.3 Tehnici de adpostire tip sistem-integrat pentru purcei nrcai ....................................... 217 4.6.3.1 arcuri sau platforme cu duumea complet cu grtare i duumea de beton nclinat pentru a separa fecalele i urina ................................................................................... 218 Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxix

arcuri sau platforme cu duumea complet cu grtare i groap de blegar cu screper ......................................................................................................................................219 4.6.3.3 arcuri sau platforme cu duumea complet cu grtare i jgheaburi sau tuburi de splare ......................................................................................................................................220 4.6.3.4 Sistemul de arcuri cu duumea parial cu grtare; cu dou climate ............................221 4.6.3.5 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare sau cu podele solide nclinate sau convexe.........................................................................................................................221 4.6.3.6 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare, cu vad pentru dejecii i canal pentru apa potabil folosit......................................................................................................222 4.6.3.7 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare cu gratii din bare metalice triunghiulare i canal pentru dejecii cu rigol..............................................................223 4.6.3.8 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare i prelucrarea dejeciilor.................224 4.6.3.9 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare cu gratii din bare metalice triunghiulare i canal pentru dejecii cu perei nclinai................................................225 4.6.3.10 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare i dejecii cu suprafaa cu nervuri de racire.............................................................................................................................226 4.6.3.11 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare cu boxe acoperite: sistemul Nurtinger ......................................................................................................................................227 4.6.3.12 Adposturi cu podele din beton masiv cu acoperite cu paie: ventilaie natural ..........228 4.6.4 Sisteme cu tehnici de construcii integrate pentru porcii aduli ..........................................229 4.6.4.1 Podea alctuit parial din grtare cu jet n rigol sau n tuburi (PSF rigol cu jet) .....230 4.6.4.2 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare canal pentru dejecii cu perei nclinai ......................................................................................................................................232 4.6.4.3 Adposturi cu podea alctuit parial din grrtare cu gropi de dimensiuni reduse pentru dejecii, cu perei nclinai i sistem de aspirare ...........................................................233 4.6.4.4 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare i dejecii cu suprafaa cu nervuri de racire.............................................................................................................................234 4.6.4.5 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare cu ndeprtare rapid a dejeciilor i alee extern cu absorbant (PSF+ EA absorbant) ..........................................................234 4.6.4.6 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare cu boxe acoperite: sistemul cusca ..235 4.6.4.7 Podea din beton masiv cu strat aternut i climat exterior............................................236 4.6.4.8 Podea masiv din beton cu alee extern acoperit (SCF+EA absorbant) .....................236 4.6.5 Msuri la final de procese pentru reducerea emisiilor produse la creterea porcilor ..........237 4.6.5.1 Bioscrubber ..................................................................................................................237 4.6.5.2 Bioscruber chimic umed...............................................................................................238 4.7 Tehnici pentru reducerea mirosului ..........................................................................................239 4.8 Tehnici de reducere a emisiilor provenite din depozite ............................................................242 4.8.1 Reducerea emisiilor din depozitul de dejectii solide ..........................................................242 4.8.1.1 Practici generale ...........................................................................................................242 4.8.1.2 Aplicarea unui acoperis pe gramezile de dejectii solide ...............................................243 4.8.1.3 Depozitarea dejectiilor pasarilor intr-un sopron ...........................................................244 4.8.2 Reducerea emisiilor de la depozitele de namol...................................................................244 4.8.2.1 Aspecte generale...........................................................................................................244 4.8.2.2 Aplicarea unui acoperis rigid la depozitele de namol...................................................245 4.8.2.3 Aplicarea unui acoperis flexibil la depozitele de namol ...............................................246 4.8.2.4 Aplicarea unui acoperis plutitor pe depozitele de namol..............................................246 4.8.2.5 Aplicarea acoperisurilor pe depozitele de namol aflate in subteran .............................249 4.8.3 Depozitarea hranei..............................................................................................................250 4.9 Tehnici de procesare a dejeciilor n interiorul fermei ..............................................................250 4.9.1 Separarea mecanic a dejeciilor de porci...........................................................................255 4.9.2 Aerarea dejeciilor lichide...................................................................................................256 4.9.3 Separarea mecanic i tratamentul biologic al dejeciilor de porc......................................257 4.9.4 Compostarea dejeciilor solide ...........................................................................................259 4.9.5 Compostarea dejeciilor porcine folosind scoarta de pin ....................................................260 4.9.6 Tratamentul anaerobic al dejeciilor n instalaii de biogaz ................................................261 4.9.7 Sistemul anaerobic lagune ..................................................................................................262 4.9.8 Evaporarea i uscarea dejeciilor de porci ..........................................................................263 4.9.9 Incinerarea dejeciilor de psri..........................................................................................264 4.9.10 Aditivi pentru dejeciile de porci ........................................................................................265 4.10 Tehnici pentru reducerea emisiilor rezultate din aplicarea ingrasamintelor pe terenuri ...........266 4.10.1 Imprastierea echilibrata a ingrasamintelor pe terenurile disponibile ..................................266 4.10.2 Schemele de protectie a apelor subterane ...........................................................................268

4.6.3.2

xxx

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Managementul imprastierii pe terenuri a ingrasamintelor, asa cum este aplicat in Marea Britanie si Irlanda............................................................................................................... 268 4.10.4 Sistemul de aplicare a ingrasamantului .............................................................................. 270 4.10.5 Sisteme de irigare cu rata redusa pentru apa murdara ........................................................ 275 4.11 Tehnici de reducer a emisiilor de zgomot ................................................................................ 276 4.11.1 Controlul zgomotului de la suflantele de ventilare............................................................. 276 4.11.2 Controlul zgomotului de la activitatile discontinue din activitatile de pe amplasament .... 278 4.11.3 Aplicarea barierelor de zgomot .......................................................................................... 281 4.12 Tehnicile de tratare si depunere permanenta a reziduurilor, altele decat dejectiile si carcasele281 4.12.1 Tratarea reziduurilor lichide............................................................................................... 281 4.12.2 Tratarea reziduurilor solide ................................................................................................ 282 5 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE............................................................................ 285 5.1 Buna practica agricola in cresterea intensive de porci si pasari ............................................... 287 5.2 Cresterea intensiva a porcilor................................................................................................... 289 5.2.1 Tehnicile nutritionale ......................................................................................................... 289 5.2.1.1 Tehnicile nutritionale aplicate la excretia de azot ........................................................ 289 5.2.1.2 Tehnicile nutritionale aplicate excretiei de fosfor........................................................ 290 5.2.2 Emisiile in aer de la adapostirea porcilor ........................................................................... 290 5.2.2.1 Sistemele de adapost pentru scroafele de imperechere/gestante .................................. 291 5.2.2.2 Sistemele de adapost pentru porcii de ingrasat / de sacrificat ...................................... 293 5.2.2.3 Sistemele de scroafe cu purcei (inclusive purceii) ....................................................... 295 5.2.2.4 Sistemele de adapost pentru porcii intarcati................................................................. 295 5.2.3 Apa..................................................................................................................................... 297 5.2.4 Energia ............................................................................................................................... 297 5.2.5 Depozitarea dejectiilor ....................................................................................................... 297 5.2.6 Procesarea pe amplasamentul fermei ................................................................................. 299 5.2.7 Tehnicile de imprastiere a dejectiilor de la porci ............................................................... 299 5.3 Cresterea intenisva a pasrilor ................................................................................................... 302 5.3.1 Tehnicile nutritionale ......................................................................................................... 302 5.3.1.1 Tehnicile nutritionale aplicate eliminarilor de azot...................................................... 302 5.3.1.2 Tehnicile nutritionale aplicate excretiei de fosfor........................................................ 303 5.3.2 Emisiile de aer de la adaposturile de pasari ....................................................................... 303 5.3.2.1 Sistemele de adapost pentru ouatoare .......................................................................... 303 5.3.2.2 Sistemele de adapost pentru puii de ingrasare.............................................................. 305 5.3.3 Apa..................................................................................................................................... 306 5.3.4 Energia ............................................................................................................................... 306 5.3.5 Depozitarea dejectiilor ....................................................................................................... 306 5.3.6 Procesarea dejectiilor pe amplasamentul fermei ................................................................ 307 5.3.7 Tehnicile pentru imprastierea dejectiilor de pasari ............................................................ 307 OBSERVATII FINALE ................................................................................................................ 308 6.1 Timpul de lucru ........................................................................................................................ 308 6.2 Sursele de informatii ................................................................................................................ 308 6.3 Nivelul consensului.................................................................................................................. 308 6.4 Recomandarile asupra viitoarelor lucrari ................................................................................. 309 6.5 Tematici sugerate pentru proiectele viitoare de R&D .............................................................. 310

4.10.3

REFERINTE .......................................................................................................................................... 313 GLOSAR................................................................................................................................................. 321 ABREVIERI ........................................................................................................................................... 323 7 ANEXELE...................................................................................................................................... 325 7.1 Speciile de animale si crescatoriile (LU) ................................................................................. 325 7.2 Referinte la legislatia europeana .............................................................................................. 326 7.3 Legislatia nationala in Statele Membre Europene.................................................................... 327 7.4 Exemple de valori limita de emisie si limite de imprastiere a deseurilor in Statele Membre... 340 7.5 Exemple de protocol de monitorizare a emisiilor de amoniac din sistemele de adapost.......... 341 7.6 Exemple de calcul a costurilor aferente aplicarii tehnicilor de reducere a emisiilor ................ 343 7.7 Procedura de evaluare BAT a tehnicilor aplicate in fermele de crestere intensive a porcilor si pasarilor................................................................................................................................... 352

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

xxxi

xxxii

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Lista de tabele
Tabelul 1.1: Cateva date tipice pentru cresterea pasarilor............................................................................3 Tabelul 1.2: Rezumatul costurilor productiei de oua in sisteme diferite ......................................................9 Tabelul 1.3: Numarul de pasari, totalul fermelor si fermele ce intra sub incidenta definitiei de la sectiunea 6.6 din anexa 1 a Directivei Consiliului 96/69/EC pentru diferite State Europene Membre....11 Table 1.4: Numarul fermelor de porci in Statele Membre conform definitiei sectiunii 6.6 din anexa 1 a Directivei Consilului 96/69/EC................................................................................................16 Tabelul 1.5: Nivelurile generale de productie al fermelor de porci in UK.................................................19 Table 1.6: Emisiile in aer din sistemele de crestere intensive a animalelor ...............................................23 Table 1.7: Schema de ansamblu a proceselor si factorilor implicate in emisia de amoniac din fermele de animale .....................................................................................................................................23 Table 1.8: Emisiile principale in asol si in panza freatica din sistemele de productie intensiva a animalelor ..................................................................................................................................................25 Table 2.1: Range of weights of meat and egg production duck breeds ......................................................43 Table 2.2: Example of required indoor temperatures for broiler housing ..................................................45 Table 2.3: Advisable limit values for different gaseous substances in the indoor air in broiler housing applied in Belgium ...................................................................................................................45 Table 2.4: Exemplele cerintelor pentru iluminare la productia de pasari practicata in Portugalia .............47 Table 2.5: Numarul de animale pentru sistemul de adapatoari in diferite cotete .......................................50 Table 2.6: Nivelele generale indicate pentru mediile nchise la porci........................................................64 Table 2.7: Exemplu privind aplicarea necesarului de temperatur pentru calcularea capacitilor de nclzire n adposturi cu referire la diversele categorii de porci aflai n condiii bune de sntate.....................................................................................................................................65 Table 2.8: Effect of feeding system on weight gain, FCR and feed losses ................................................73 Table 2.9: Timpul de stocare pentru gunoiul de pasare si cel de la porcine intr-un numar de state membre ..................................................................................................................................................76 Table 2.10: Compararea calitativa a caracteristicilor pentru patru sisteme de transport a namolului ........88 Table 3.1: Key environmental issue of the major on-farm activities..........................................................99 Table 3.2: Indication of production time, conversion ratio and feeding level per poultry species...........101 Table 3.3: Appraisal of current protein and lysine levels and scope for recommended amino acids balance ................................................................................................................................................102 Table 3.4: Applied calcium and phosphorus levels in feed for poultry....................................................102 Table 3.5: Appraisal of current protein and lysine levels and scope for recommended amino acids for sows (1 phase for each major stage of growth) ......................................................................103 Table 3.6: Applied calcium and phosphorus levels in feed for sows .......................................................103 Table 3.7: Exemplu de rationalizare folosita pentru porcii usori, grei si in de sacrificare in Italia ..........104 Table 3.8: Appraisal of current protein and lysine levels and scope for recommended amino acids for pigs (1 phase for each major stage of growth) ...............................................................................105 Table 3.9: Nivelul de calciu si fosfor aplicate in furajarea porcilor la ingrasat si sacrificat.....................105 Table 3.10: Media nivelurilor nutritionale aplicata in Italia pentru porci grasi la diferite intervale de greutate vie (ca % hrana cruda).............................................................................................105 Table 3.11: Consumul de apa la diferite specii de pasari per ciclu si per an ............................................106 Table 3.12: consum estimativ apa pentru curatenie la halelede pasari.....................................................107 Table 3.13: Necesarul de apa la porci de finisat si scroafe exprimat in l/cap/zi raportat la varsta si stadiul de productie............................................................................................................................108 Table 3.14: Exemplu de efect prin ratia apa/furaj in perioada de productie si continutul in materie uscata de gunoi la porcii pentru crestere si sacrificare ......................................................................108 Table 3.15: Efecte ale livrarii de apa la duzele de baut pe productia si continutul uscat de gunoi la porcii in crestere si la finisat.............................................................................................................108 Table 3.16: Consum estimat de apa pentru curatarea la fermele de porci ................................................109 Table 3.17: nivel indicativ de consum zilnic energie la ferma de pasari in Italia....................................110 Table 3.18: Nivel indicativ de folosire a energiei la fermele de pasari din UK .......................................111 Table 3.19: Consum anual aprox. de energie la fermele de porci in UK..................................................112 Table 3.20: Energie totala anuala folosita per cap in diferite tipuri de ferme pentru diferite marimi in UK ................................................................................................................................................112 Table 3.21: Consum mediu zilnic de energie per tip de ferma de porci si per tip de sursa de energie in Italia .......................................................................................................................................112 Table 3.22: Consum mediu zilnic de energie pentru o ferma in Italia raportat la marimea fermei si sursa de energie ...............................................................................................................................113 Table 3.23: Cantitati tipice dematerial pentru straturi folosite la fermele de porci si pasari ....................113 Table 3.24: exemplu de contributie la emisiile de NH3N in diferite activitati in UK (1999) ..................114 Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxxiii

Table 3.25: Exemplu de model folosit in Belgia pentru calcularea productiei brute de material mineral in gunoi ...................................................................................................................................... 115 Tabelul 3.26: Intervalele raportata pentru productia de dejectii de la pasari, continut dm si analiza nutrientilor din dejectiile proaspete de pasari in diferite sisteme de crestere a pasarilor ....... 116 Table 3.27: niveluri raportate la productia zilnica si anuala de gunoi, urina si slam pe diferite categorii de porci....................................................................................................................................... 117 Table 3.28: exemplu de afectare in cazul nivelului scazut CP in furajele pentru porci in de ingrasat si sacrificat in consumul zilnic,retentia si pierderile de azot ..................................................... 118 Table 3.29: Excretie medie de azot (kg/an) la halele cu scroafe reproductie (205kg)si numar diferit de purcei la ingrasat (pina la 25 kg.) .......................................................................................... 118 Table 3.30: Retentie azot in diferite faze de crestere la porci de sacrificat (Italia)................................. 118 Table 3.31: excretie anuala de azot la diferite categorii de sacrificati ................................................... 119 Table 3.32: exemplu de consum, retentie si excretie de fosfor la porci (kg/porc) ................................... 119 Table 3.33: Compozitie medie de gunoi si deviatia standard( intre paranteze) in kg per 1000 kg.gunoi 120 Table 3.34: Indicarea nivelurilor raportate pentru emisiile in aer de la adaposturile de pasari (kg/pasare/an) ........................................................................................................................ 122 Table 3.35: Gama emissilor in aer provenite de la sistemele de adapost pentru porci in kg/animal loc/an ............................................................................................................................................... 122 Table 3.36: Emisia de NH3 pentru diferite depozite de namol................................................................. 123 Table 3.37: Factori care influenteaza niveluri de emisie ale amoniacului in aer in timpul imprastierii pe sol .......................................................................................................................................... 124 Table 3.38: Presiunea azotului din dejectiile crescatoriilor (1997).......................................................... 126 Table 3.39: concentratii de metal greu in namol si dejectiile uscate........................................................ 127 Table 3.40: Concentratiile de metal greu in namol si materie uscata ...................................................... 127 Table 3.41: Contributia medie estimata anual pentru metale grele prin dejectiile de la porci si pasari in Germania ............................................................................................................................... 127 Table 3.42: Niveluri de emisii odorizante la gunoiul de porc.................................................................. 128 Table 3.43: Sursele de zgomot tipice i exemplu de nivele de zgomot la uniti de psri ..................... 129 Table 3.44: Surse tipice de zgomot si exemple de niveluri de zgomot pentru untitatile de porcine ........ 130 Table 4.1: Informaii furnizate pentru fiecare tehnic inclus n Capitolul 4 .......................................... 131 Table 4.2: Niveluri standard de azot (N) in excretia din Belgia, Franta si Germania .............................. 137 Table 4.3: Standard levels of excretion of diphosphorus pentoxide (P2O5) in Belgium, France and Germany ................................................................................................................................ 137 Table 4.4: Procentul pentru reducerea cantitatii iesite de azot (N) obtinuta prin programele de hranire de referinta comparate cu nivelul standard de excretie in Franta si Germania ........................... 137 Table 4.5: Procentaje de reducere ieire P2O5 obinute cu programe de referin pentru hrnire comparate cu nivelul standard de excreie n Belgia, Frana i Germania.............................................. 138 Table 4.6: Regresiile utilizate n Belgia calculate ca nivel actual de excreie ......................................... 139 Table 4.7: Managementul nutriional n Belgia, Frana i Germania: caracteristicile hranei de referin 141 Table 4.8: Index de costuri pentru hran compus i coninut de azot conform cu managementul de hrnire.................................................................................................................................... 142 Table 4.9: Centralizarea efectulului reducerii proteinei din diet i utilizarea dietelor cu coninut sczut de proteine asupra excreiei de azot i emisiei de amoniac ........................................................ 147 Table 4.10: Total energie n fosfor, phytate-fosfor i fitaz n materii selectate din plante [170, FEFANA, 2002] cu referin la J. Broz, 1998......................................................................................... 149 Table 4.11: Reducerea calculat a excreiei de fosfor bazat pe digestibilitatea psrilor [198, CEFIC, 2002] cu referin la van der Klis i Versteegh (1996) pe % digestibilitate .......................... 151 Table 4.12: Uscarea cu aer a dejectiilor in sistemele de custi pentru ouatoare........................................ 157 Table 4.13: Fluxul specific de lumin i ajustabilitatea la diferite tipuri de becuri i lmpi fluorescente 158 Table 4.14: Indicarea longevitii la diferite tipuri de lmpi n adposturi de psri............................... 159 Table 4.15: Rezultatul aplicrii sistemului combideck ............................................................................ 161 Table 4.16: Nivelele de cretere psri n ferm la Henk Wolters, Dalfsen, Olanda.............................. 162 Table 4.17: Centralizarea caracteristicile tehnicilor sistemului integrat pentru adpostire tip baterie de gini outoare ........................................................................................................................ 167 Table 4.18: Centralizarea caracteristicilor tehnice pentru adposturi fr cuti pentru gini outoare.... 177 Table 4.19: Centralizarea caracteristicilor tehnicilor sistemului integrat pentru adpostirea de psri pentru carne ........................................................................................................................... 182 Table 4.20: Centralizarea datelor operaionale i costurilor epuratorului chimic umed pentru emisii de la adposturi de outoare i psri de carne............................................................................... 189 Table 4.21: Nivelele de performan ale tehnicilor de adpostire tip sistem integrat pentru instalaii noi pentru mperechere i scroafe gestante .................................................................................. 195 Table 4.22: Nivelele de performan ale tehnicilor de adpostire cu sistem integrat la noile instalaii pentru scroafe cu purcei......................................................................................................... 211 xxxiv Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Table 4.24: Performance levels of system-integrated housing techniques for new installations for growers/finishers ....................................................................................................................230 Table 4.27: Reducerile evaporarilor de ammoniac din depozitul de namol de porc realizate prin aplicarea diferitelor tipuri de acoperiri plutitoare ..................................................................................248 Tabelul 4.28: Sumarul datelor performantei asupra tehnicilor de tratare a dejectiilor pe amplasamentul fermei .....................................................................................................................................254 Table 4.29: Rezultatele tehnicilor de separare mecanic exprimate ca procent al dejeciilor brute n fraciunea solid .....................................................................................................................255 Table 4.38: Caracteristicile pentru patru sisteme diferite de distribuire a namolului si tehnicile de integrare ................................................................................................................................................274 Table 4.39: Efectul de reducere al diferitor masuri pentru zgomot..........................................................278 Table 5.1: Nivelurile indicatoare de proteina bruta in alimentarea BAT pentru porci .............................290 Table 5.2:Nivelurile de fosfor totale indicatoare in alimentarea conform BAT a porcilor ......................290 Tabelul 5.3: Exemplul BAT conditionat pentru procesarea dejectiilor pe amplasamentul fermei...........299 Table 5.4: BAT pentru echipamentul de imprastiere ...............................................................................301 Tabelul 5.5: Nivelurile indicatoare de proteina bruta in hrana pentru pasari considerate BAT ...............303 Table 5.6: Nivelul total indicator in hrana pentru pasari considerate BAT..............................................303 Tabelul 7.1: Speciile de animale exprimate in unitatii vii........................................................................325 Table 7.2: Maximum tolerated limits to organic N- and P2O5 application (kg/ha) by landspreading of manure in Flanders from 1-1-2003.........................................................................................340 Table 7.3: Maximum tolerated limits to organic N and P2O5 application (kg/ha) by landspreading of manure in Flanders in sensitive zones concerning water .......................................................340 Table 7.4: Examples of emission limit values for certain on-farm activities ...........................................340 Table 7.5: Examples of factors to include in the measurement of emissions from poultry housing ........341 Table 7.6: Example of factors to include in the measurement of emissions from pig housing ................342 Table 7.7: Units used for assessing costs...............................................................................................344 Table 7.8: Capital expenditure considerations .........................................................................................345 Table 7.9: Annual cost considerations .....................................................................................................345 Table 7.10: Additional costs incurred with liquid manure application by soil injection in the UK .........346 Table 7.11: Additional costs incurred in solid manure incorporation by ploughing in the UK................346 Table 7.12: Additional costs incurred with changes of a building in the UK...........................................347 Table 7.13: Additional costs incurred with metal grid floor replacement in the UK ...............................347 Table 7.14: Finishing pig space requirement in the UK...........................................................................348 Table 7.15: Interest on agricultural mortgage in the UK..........................................................................349 Table 7.16: Economic life of facilities .....................................................................................................349 Table 7.17: Repair costs as a percentage of new costs.............................................................................350 Table 7.18: Annual costs to consider in capital costs of feeding systems ................................................350 Table 7.19: Annual costs to consider in capital costs of housing systems ...............................................351 Table 7.20: Annual costs to consider in capital costs of manure storage systems....................................351 Table 7.21: Annual costs to consider in capital costs of manure storage systems....................................351 Table 7.22: Assessment matrix ................................................................................................................353

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

xxxv

Lista de imagini
Figura 1.1: Densitatea animala in Uniunea Europeana exprimata ca numar de unitati de septel pe hectar de arie agricola utilizata.................................................................................................................. 2 Figura 1.2: Dinamica productiei si consumului de oua in UE ..................................................................... 4 Figura 1.3: Exemplu de lant de productie in sectorul de productie a oualelor............................................. 6 Figura 1.4: Dinamica productiei si consumului de carne de pasare in UE .................................................. 7 Figura 1.5: Exemplu de lant de producie a sectorului de productie a puilor pentru carne ........................... 8 Figura 1.6: Raspandirea cresterii de purcele in Europa pentru fiecare Stat Membru in 1998.................... 12 Figure 1.7: Productia bruta de porci indigenta in 1998.............................................................................. 13 Figura 1.8: Numarul de crescatorii de marimea unitatii 1997. Legenda indica marimea unitatii (in ordine inversa) .................................................................................................................................... 14 Figure 1.9: numarul de animale in categoriile marimilor de unitati (1997) ............................................... 14 Figure 1.10: Numarul de scroafe in diferite unitati (1997). Legenda indica marimea unitatii in sensul nmarului de scroafe.................................................................................................................. 15 Figure 1.11: Numarul porcilor de ingrasat in unitati de marime variate (1997) ........................................ 16 Figure 1.12: Densitatea spatiala a productiei de porci inUE 15................................................................. 17 Figure 1.13: Carcase weight of slaughtered pigs for each Member State.................................................. 18 Figure 1.14: Pigmeat trade by European Member States........................................................................... 19 Figure 1.15: Consmul carnii de porc pe cap de om (kg/persoana) de-alungul timpului in Europa............ 20 Figure 1.16: Ilustrarea aspectelor de mediu raportate la cresterea intensive a animalelor......................... 22 Figure 1.17: Consumul, utilizarea si pierderile de proteina in productia porcilor de careen cu o greutate finala vie de 108 kg ................................................................................................................. 22 Figure 1.18: Ciclul azotului aratand principalele transformari si pierderi in mediu .................................. 26 Figure 2.1: Schema generala a activitatilor intr-o ferma de crestere animale ............................................ 30 Figura 2.2: Patru structuri de baterii uzuale pentru gainile ouatoare ......................................................... 32 Figure 2.3: Exemplu de groapa deschisa pentru djectii aflata sub o baterie in forma de treapta ............... 33 Figure 2.4: Sistemul de groapa adanca pentru gainile ouatoare................................................................. 34 Figure 2.5: Exemplu de sistem de canal pentru gainile ouatoare............................................................... 34 Figure 2.6: Exemplu de canal pentru dejectii cu racleta aflata sub bateria in forma de treapta ................. 35 Figure 2.7: Example of a manure-belt battery (3 tiers) with a belt under each tier to remove manure to a closed storage .......................................................................................................................... 36 Figure 2.8: Schematic picture of a possible design of an enriched cage.................................................... 37 Figure 2.9: Schematic cross-section of traditional deep litter system for layers........................................ 38 Figure 2.10: Schematic picture of an aviary system .................................................................................. 39 Figure 2.11: Example of schematic cross-section of a commonly applied broiler house .......................... 40 Figure 2.12: Schematic cross-section of the partially ventilated litter floor system for turkeys ................ 42 Figure 2.13: Schematic overview of a housing design for mating sows on a partly-slatted floor ............. 54 Figure 2.14: Floor design for sow crates with a solid concrete floor for mating and gestating sows ........ 54 Figure 2.15: Example of group-housing for gestating sows on a solid concrete floor with full litter........ 55 Figure 2.16: Example of a housing system with several functional areas for gestating sows.................... 55 Figure 2.17: Farrowing pen design with a fully-slatted floor (the Netherlands)........................................ 57 Figure 2.18: Example of confined housing of farrowing sows on a fully-slatted floor with a storage pit underneath ............................................................................................................................... 57 Figure 2.19: Example of an applied plan for a farrowing pen (partly-slatted floor) without restricted sow movement ................................................................................................................................ 58 Figure 2.20: Cross-section of rearing unit with fully-slatted floor and plastic or metal slats .................... 58 Figure 2.21: Schematic picture of a weaner pen with a partly-slatted floor (1/3) and a cover above the lying area ................................................................................................................................. 59 Figure 2.22: Example of a single growing-finishing pen with a fully-slatted floor and examples of two pen layout with different feeding systems ...................................................................................... 61 Figure 2.23: Pen design for growers-finishers with partly-slatted (convex) floor and solid area in the centre ....................................................................................................................................... 61 Figure 2.24: Design of a partly-slatted floor system with restricted straw use for growers-finishers........ 62 Figure 2.25: Solid concrete floor with slatted external alley and scraper underneath ............................... 62 Figure 2.26: Open front design using straw bales for protection (UK)...................................................... 63 Figure 2.27: An example of a solid concrete floor system for growers-finishers ...................................... 63 Figure 2.28: Solid concrete floor with external littered alley and manure channel ................................... 64 Figure 2.29: Schematic picture of airflow in an exhaust ventilation system ............................................. 67 Figure 2.30: Schematic picture of airflow in a pressure ventilation system .............................................. 68 Figure 2.31: Schematic picture of airflow in a neutral ventilation system................................................. 68 Figure 2.32: Example of silos built close to the broiler houses (UK)........................................................ 75 xxxvi Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 2.33: Depozitarea dejectiilor cu continut de strat absorbant cu retinerea separata a fractiunii de lichid (Italia).............................................................................................................................78 Figure 2.34: Exemplu de rezervor de namol supraterestru cu groapa de retentie subterana ......................80 Figure 2.35: Example of earth-banked slurry store and design features ....................................................80 Figure 2.36: Example of a broadcast spreader with a splash plate .............................................................89 Figure 2.37: Exempu de aruncator .............................................................................................................89 Figure 2.38: Example of a broadcast technique with low trajectory and low pressure ..............................90 Figure 2.39: Example of a broadcast technique with low trajectory and low pressure ..............................90 Figure 2.40: Example of a band spreader fitted with rotary distributor to improve lateral distribution.....91 Figure 2.41: Example of a trailing shoe spreader.......................................................................................91 Figure 2.42: Example of an open-slot shallow injector..............................................................................92 Figure 2.43: Incorporation equipment combined with a big tanker ...........................................................93 Figure 2.44: Example of a rotaspreader .....................................................................................................93 Figure 2.45: Example of a rear discharge spreader ....................................................................................94 Figure 2.46: Example of a dual purpose spreader ......................................................................................94 Figure 4.1: Suplimentarea cu amino acizi permite o scdere n consumul de protein la animale meninnd o furnizare adecvat de amino acizi .....................................................................146 Figure 4.2: Efectul reducerii proteinei brute n diet n alimentaia cu ap la porci.................................154 Figure 4.3: Reprezentarea schematic a sistemului instalaiei de recuperare cldur ntr-un o adpost pentru psri de carne.............................................................................................................160 Figure 4.4: Reprezentarea grafic a principiului de lucru al sistemului combideck n timpul unui ciclu de producie............................................................................................................................160 Figure 4.5: Schema unei instalaii cu cuti cu uscare forat (pneumatic)..............................................171 Figure 4.6: Schema soluiei cu dou cuti, cu o band pentru gina i canal uscare...............................172 Figure 4.7: Principiul uscrii forate cu bttor de aer .............................................................................174 Figure 4.8: Schema unui tunel de uscare deasupra cutilor etajate vertical .............................................175 Figure 4.9: Sisteme de adncime cu aternut cu uscare forat prin tuburi sub duumeaua cu grtare [128, Olanda, 2000].........................................................................................................................178 Figure 4.10: Sistemul de adncime cu aternut i cu duumea perforat i uscare forat a ginaului....179 Figure 4.11: Reprezentarea schematic a sistemului de uscare forat cu duumea perforat pentru psri pentru carne (A), o soluie mbuntit (B), i un detaliu al duumelei pentru soluia mbuntit (C) [128, Olanda, 2000] ....................................................................................184 Figure 4.12: Seciunea transversal i principiul unui sistem cu duumele etajate cu uscare forat (flux ascendent) pentru psri pentru carne ....................................................................................184 Figure 4.13: Reprezentarea schematic a sistemului de cuti etajat, cu aternut ntr-un adpost pentru psri de carne [128, Olanda, 2000].......................................................................................186 Figure 4.14: Seciunea transversal a unei cuti a sistemului de cuti etajat, cu aternut [128, Olanda, 2000] ......................................................................................................................................187 Figure 4.15: Schema unui epurator chimic umed.....................................................................................188 Figure 4.16: Principiul tunelului extern de uscare cu benzi perforate pentru gina ................................190 Figure 4.17: Sistemul cu duumea complet perforata cu vacuum ............................................................196 Figure 4.18: Sistem cu duumea complet cu grtare, cu splarea permanent a stratului de mixtur de dejecii n canalele de dedesubt..............................................................................................197 Figure 4.19: Cu duumea complet cu grtare cu splarea grtare ............................................................198 Figure 4.20: Sistem cu duumea complet cu grtare cu tuburi de splare................................................198 Figure 4.21: Adpost individual cu gropi mici pentru blegar.................................................................200 Figure 4.22: Duumea solid de beton i alee complet acoperit cu grtar extern cu groap de depozitare dedesubt .................................................................................................................................200 Figure 4.23: Rcirea suprafeei blegarului cu nervuri ............................................................................202 Figure 4.24: Duumea parial cu grtare cu sistem de vacuum ................................................................203 Figure 4.25: Duumea parial cu grtare i alee extern cu splare permanent a stratului mixturii de dejecii n canalele de dedesubt..............................................................................................204 Figure 4.26: Duumea parial cu grtare cu jgheab de splare n adpost individual...............................205 Figure 4.27: Duumea parial cu grtare, cu screper (PSF cu screper).....................................................207 Figure 4.28: Sistemul cu duumea solid de beton cu paie i alimentator electronic pentru scroaf .......209 Figure 4.35: Platforme sau arcuri cu beton duumea nclinat dedesubt pentru a separa fecalele i urina ................................................................................................................................................218 Figure 4.39: Podele alctuite parial din grtare de fier sau material plastic sau cu podele solide din beton nclinate sau convexe .............................................................................................................222 Figure 4.40: Vad pentru dejecii cu canal pentru apa potabil folosit n combinaie cu podea convex cu gratii din fier sau material plastic ...........................................................................................223 Figure 4.41: Podea convex cu gratii metalice triunghiulare n combinaie cu un sistem de anuri .......224 Figure 4.42: Podea alctuit parial din grtare i prelucrarea dejeciilor ................................................225 Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxxvii

Figure 4.43: Podea convex cu gratii metalice triunghiulare n combinaie cu sistem de canalizare i canal de dejecii cu perei laterali nclinai...................................................................................... 226 Figure 4.44: Adpost pentru purcei, cu podea alctuit parial din grtare i dejecii cu suprafaa cu nervure de racire .................................................................................................................... 226 Figure 4.45: Kennel housing system........................................................................................................ 228 Figure 4.46: Adposturi cu podele din beton masiv cu acoperite cu paie: ventilaie natural ................. 228 Figure 4.47: Podea convexa cu gratar din beton (sau metal triunghiular) in combintatie cu un sistem de rigole...................................................................................................................................... 231 Figure 4.48: Podea convex cu gratii din beton i canal de dejecii cu perei laterali nclinai................ 232 Figure 4.50: Adposturi cu podele alctuite parial din grtare cu ndeprtare rapid a dejeciilor i alee extern acoperit.................................................................................................................... 235 Figure 4.51: Doua concepte de bioscruber .............................................................................................. 237 Figura 4.52: Exemplul de sistem de irigare cu cantitate scazuta ............................................................. 275

xxxviii

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Scope

SCOPUL LUCRARII
Scopul BREF pentru cresterea intensiva a animalelor se bazeaza pe sectiunea 6.6 a anexei I din Directiva IPPC 96/61/EC ca Instalatiile pentru cresterea intensive a porcilor si pasarilor cu mai mult de: (d) 40000 locuri pentru pasari (e) 2000 locuri pentru productia de porci (peste 30 kg), sau (f) 750 locuri pentru scroafe. Directiva nu defineste termenul de pasari. Din discutia din TWG s-a concluzionat ca in acest document pasarile sunt: puii, gainile ouatoare si puii de ingrasat curcanii ratele bibilicile.

Oricum, pentru rate si bibilici s-a furnizat doar informatie limitata si de aceea, acestea sunt discutate doar pe scurt. Clocirea nu este inclusa in subiectul pasari, deoarece aceasta ete considerate a fi activitate separate si nu o activitate integrata la fermele de gaini ouatoare sau pui de ingrasat. Directiva distinge intre fermele cu porci si fermele cu scroafe. In practica, exista ferme cu circuit inchis in care se tin si scroafe si porci de ingrasat/de sacrificare. De obicei, capacitatea lor este mai mica decat in pragurile din anexa I pentru ambele sectoare, insa ele au impact de mediu cel putin egal cu al acelor ferme care intra la anexa I. TWG a concluzionat ca fermele de inmultire, fermele de porci de ingrasare/sacrificare si fermele cu circuit inchis sunt in incluse in scopul acestui BREF referitor la identificarea tehnicilor de reducere si a determinarii BAT. Cresterea porcilor include cresterea purceilor, a caror ingrasare/sacrificare incepe la o greutate intre 25 si 35 kg greutate vie. Cresterea scroafelor include imperecherea, gestatia si perioada cu purcelusi (inclusiv purcelusii de lapte) si scroafele tinere (scroafele de inlocuit). Conform articolului 2.3 din Directiva 96/61/EC, o ferma se considera a fi o instalatie care sa contina una sau mai multe unitati stationare si toate activitatile asociate direct. Pentru scopul acestei lucrari, TWG a inclus unele tehnici pe care le-au considerat relevante dar care nu sunt mereu aplicate pe instalatii IPPC. De exemplu, imprastierea dejectiilor pe teren este abordata in detaliu, chiar daca se cunoaste ca imprastierea pe teren este desfasurata deseori de catre contractori si deseori nu pe terenul detinut de ferma care a generat dejectiile. Motivul pentru care s-a luat in considerare asa de detaliat imprastierea pe teren este de a preveni ca beneficiile unei masuri de reducere a emisiilor, aplicate de un fermier la inceputul procesului sa fie anulate mai tarziu printr-un management defectuos al imprastierii pe teren sau al tehnicilor, la final de proces. Exprimat altfel, datorita impacturilor principale de mediu datorate fermelor, toate rezultate de la dejectii, masurile de reducere a acestor emisi nu sunt limitate doar la tehnicile de adapostire si depozitaerea dejectiilor, ci cuprind si masurile luate de-alungul proceselor, inclusiv o strategie de alimentare si imprastiere pe teren la final, toate facand scopul acestui document. Obiectivele ce nu fac scopul acestui document sunt instalatiile pentru centralizarea dejectiilor si instalatiile de tratare a deseurilor si sistemele alternative de crestere, precum cresterea porcilor in aer liber, utilizand rotatia. Sunt descrise activitatile urmatoare relevante, de la o ferma, desi se cunoaste ca nu toate activitatile vor fi gasite la o ferma:
Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxxix

Scope

managementul fermei (inclusiv mentenanta si curatarea echipamentului) strategiile de alimentare (si prepararea hranei) cresterea animalelor colectarea si depozitarea deseurilor tratarea dejectiilor pe amplasamentul fermei imprastierea dejectiilor tratarea apei uzate.

Aspectele de mediu aferente activitatilor listate mai sus, includ: utilizarea energiei si apei emisiile in aer (de ex. amoniacul, praful) emisiile in sol si panza freatica (de ex. azotul, fosforul, metalele) emisiile in apa de suprafata emisiile de deseuri, altele decat dejectiile si carcasele.

Factorii precum cerintele de protectia animalelor, emisiile microbiologice si rezistena la antibiotice a animalelor, sunt importante pentru evaluarea tehnicilor de mediu. Ele au fost incluse in evaluare, acolo unde a fost disponibila informatia. Aspectele legate de sanatatea umana si produsele animale nu a facut parte din schimbul de informatii si nu sunt incluse in acest BREF.

xl

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 1

INFORMATII GENERALE

Acest capitol contine informatii generale privind productia de porci si pasari in Europa. Descrie pe scurt pozitia Europei pe piata mondiala si evolutia pe piata interna europeana precum si in statele membre. Prezinta principalele probleme legate de mediu asociate cresterii intensive de porci si pasari.

1.1 Cresterea intensiva a animalelor


Agricultura a fost si este dominata de asociatiile familiale. Pana in anii 60 si la inceputul anilor 70, productia de pasari si porci facea parte doar din activitatile unei ferme mixte, unde se produceau recolte si se cresteau diverse specii de animale. Hrana era produsa la ferma sau achizitionata local iar reziduurile de la animale erau imprastiate pe sol ca fertilizatori. Mai exista foarte putine exemple de ferme de acest tip in U.E. De atunci, crescand cererile pietei, dezvoltarea materialului genetic si a dotarilor fermelor, precum si posibilitatea achizitionarii de hrana relativ ieftina au incurajat fermierii sa se specializeze. In consecinta, numarul de animale si dimensiunile fermelor au crescut si a inceput cresterea intensiva de animale.Hrana era adesea importata din afara U.E. daca cantitatile si tipurile necesare nu puteau fi produse local. Cresterea intensiva a animalelor a dus astfel la importuri semnificative de nutrienti care nu mai erau returnati in acelasi sol (prin intermediul dejectiilor) care produsese cerealele din componentele pentru hrana. In schimb, gunoiul era imprastiat pe terenurile disponibile. Cu toate acestea, in multe regiuni cu crestere intensiva de animale nu exista la dispozitie teren suficient. In plus, animalele primeau hrana cu un nivel nutritiv ridicat (uneori mai mare decat era necesar) pentru asigurarea ritmului optim de crestere. Acesti nutrienti erau eliminati in parte prin procesele naturale, astfel crescand si mai mult nivelul de nutrienti in balegar Cresterea intensiva a animalelor coincide cu densitati mari de animale. Densitatea animalelor este considerata un indicator al cantitatii de balegar produsa de ferma. O densitate mare indica de obicei ca aportul de minerale furnizat depaseste cantitatea necesara zonei agricole pentru cresterea cerealelor sau pentru mentinerea ierbii. Din acest motiv, datele referitoare la concentratia data de cresterea de animale la nivelul unei regiuni, sunt considerate un bun indicator pentru ariile cu probleme posibile de mediu (ex. poluare cu azot). Intr-un raport despre managementul poluarii cu azot [77,LEI,1999], termenul unitate de septel (LU=500 kg masa animala) este folosit pentru a prezenta marimea totala a septelului, permitand o grupare a speciilor de animale in functie de hrana necesara. Intelesul termenului cresterea intensiva de animale in Europa este ilustrat de densitatea de animale exprimata in numarul de unitati de septel per hectar de teren agricol utilizat (LU/ha). Figura 1.1 arata densitatea de animale (in LU/ha) pe regiuni. Densitatea de animale depaseste 2 LU/ha in Olanda, parti din Germania (Niedersachsen, Nordrhein Westfalia), Bretania (Franta), Lombardia (Italia) si unele parti din Spania (Galicia, Catalonia). O densitate de 2 LU/ha este considerata a fi aproape de cantitatea de azot de la gunoiul provenit de la ferme ce poate fi aplicata solului dupa normele de nitrati. Figura ilustreaza de asemenea ca aproape pentru toate statele membre impactul cresterii
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 1

Chapter 1

intensive de animale asupra mediului este o problema regionala, dar pentru cateva tari, cum ar fi Olanda si Belgia poate fi considerata o problema nationala.

Figura 1.1: Densitatea animala in Uniunea Europeana exprimata ca numar de unitati de septel pe hectar de arie agricola utilizata [153, Eurostat, 2001] [77, LEI, 1999]]

Zonele cu un septel ridicat au in special multe ferme de porci si pasari, fiecare cu un numar mare de animale. De exemplu, procentul de porci si pasari depaseste 50% in majoritatea acestor regiuni iar pasarile totalizeaza mai mult de 20% din populatia de animale in unele parti ale Frantei (Tara Loirei, Bretania), Spania (Catalonia) si Marea Britanie (Estul Angliei). In unele din statele membre numarul de ferme este in scadere, dar fermle ramase au tendinta sa creasca mai multe animale si sa obtina productii mai mari. Numai in cateva state membre (ex. Spania) s-au infiintat noi interprinderi sau au fost instalate unitati mari [77,LEI,1999].

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 1

1.2 Sectorul de productie a pasarilor in Europa


De departe, majoritatea fermelor de pasari sunt parte din lantul de producere de oua de gaina sau pui pentru productia de carne. Un numar comparativ mic de ferme produce curcani (carne) si rate (pentru carne, pateu sau oua); se stie foarte putin despre productia de bibilici. In continuare se descrie pe scurt sectorul de pasari in Europa cu accent pe productia de pui, deoarece au fost inregistrate prea putine informatii despre celelalte sectoare de productie. Date statistice mai detaliate pot fi gasite in raportul anual al Comisiei Europene DG Agricultura si Eurostat [153, Eurostat, 2001]. Datele despre productia de pasari variaza in functiile de speciile de pasari si rase de pasari si de asemenea uneori pe MS in functie de cererea pietei. Rasele sunt selectate dupa capacitatea de a face oua sau dupa potentialul de crestere (carne). Tabelul 1.1 arata cateva date de productie tipice pentru specii de pasari ce fac obiectul IPPC.
Gaini ouatoare 385 450 1.85 1.77 Nu exista date Curcan M 133 14.5 15 2.72 Nu exista date F 98 133 7.5 15 2.37 Nu exista date

Elemente tehnice Ciclu de productie (zile) Greutatea (kg) Raportul dat de tranformarea in hrana Greutatea (kg)/m2

Pui pentru carne 39 45 1.85 2.15 1.85 30 37

Rata 42 49 2.3 2.5 20

Tabelul 1.1: Cateva date tipice pentru cresterea pasarilor [92, Portugal, 1999] [179, Netherlands, 2001] [192, Germany, 2001]

1.2.1

Productia de oua

In lume Europa este a doua mare producatoare de oua de gaina cu aproape 19% din totalul mondial, echivaland cu 148688 milioane de oua pe an (1998) si se asteapta ca aceasta productie sa nu se schimbe semnificativ in anii urmatori. In 1999, EU-15 avea in jur de 305 milioane de ouatoare care produceau 5342 milioane de tone de oua, sau la o medie de aproape 62 gr./ou, aproximativ 86161 milioane de oua. Aceasta inseamna o productie medie de aproape 282 oua trimise vanzarii per gaina per an (numarul real ar fi usor mai ridicat pentru ca unele oua se sparg sau se murdaresc). Productia de oua urmeaza un curs ciclic deoarece productia creste / scade dupa perioadele cu preturi favorabile / scazute [203,EC,2001]. Ouale pentru alimentatia umana sunt produse in toate statele membre. Cea mai mare producatoare de oua din U.E. este Franta (18% din efectivele de pasari si 17% din productia de oua), urmata de Germania (14% din efectivele de pasari si 16% din productia de oua), Italia (15% din efectivele de pasari si 14% din productia de oua) si Spania (14% din efectivele de pasari si 14% din productia de oua) care au nivele comparabile de productie, urmate indeaproape de Olanda (12% din efectivele de pasari si 13% din productia de oua). Dintre statele membre exportatoare, Olanda este cel mai mare exportator cu 65% din productie, urmata de Franta, Italia si Spania, in timp ce in Germania consumul este mai mare decat productia.
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 3

Chapter 1

Cu privire la incintele pentru animale, e de asteptat ca reducerea densitatii in septel sub Directiva 99/74/EC sa duca la unitati cu un numar mai redus de locuri pentru animale deoarece legal doar un numar redus de gaini pot fi tinute in custi. Ca o consecinta, numarul de instalatii cu mai mult de 40000 de locuri se prognozeaza sa scada; deci mai mult de 20% [203,EC,2001] din pasari trebuie sa fie inlaturate pentru a se alinia la noile regulamente. Numarul actual de ferme dupa IPPC (peste 40000 de locuri pentru pasari) este listat in tabelul 1.3. Majoritatea gainilor ouatoare in U.E. sunt tinute in custi, desi in Nordul Europei productia de oua fara custi a castigat in popularitate in ultimii zece ani. De exemplu, Marea Britanie, Franta, Austria, Suedia, Danemarca si Olanda au crescut proportia de producere a oualelor in sisteme cum ar fi hale, semi-intensiv, in aer liber si cotete cu asternut absorbant. Adapostul cu asternut absorbant este cel mai popular sistem fara custi in statele membre, cu exceptia Frantei, Irlandei si Marii Britanii, unde se prefera sistemul semi-intensiv sau zona-libera. Numarul de ouatoare tinute la o ferma variaza considerabil intre cateva mii si mai multe sute de mii. Un numar relativ mic de ferme din fiecare stat membru se preconizeaza a face obiectivul directivei IPPC. Dintre celelate specii de pasari ouatoare numai cateva au 40000 de locuri sau mai mult. Majoritatea oualelor de consum produse pentru consum in U.E. (aprox. 95%) sunt consumate in cadrul comunitatii europene. Media consumului anual per cap de locuitor a fost in 2000 de 12.3 kg. Comparativ cu 1991, nivelul consumului nu a scazut considerabil (Figura 1.2).

5,400 5,200 1000 tonnes 5,000 4,800 4,600 4,400 4,200 4,000 1991 1992 1993 1994 Production 1995 1996 1997 1998 1999

Consumption

Figura 1.2: Dinamica productiei si consumului de oua in UE [153, Eurostat, 2001]

Lantul de productie in sectorul de oua este o secventa a diferitelor activitati, fiecare reprezentand o etapa de inmultire sau productie. Inmultirea, clocirea, cresterea si ouarea au loc adesea in locuri diferite, si in ferme diferite pentru a preveni posibilele raspandiri de boli. Fermele de ouatoare, in special cele mari, includ adesea sortarea si ambalarea oualelor dupa care ouale sunt livrate direct spre piete. (en-detail sau en-gros).

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 1
Breeding farms with layer breeders

Hatcheries

Rearing farms

Laying farms

Egg collectors

Egg auctions

Packing stations

Egg products

Large egg retailers

Small egg retailers

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 1

Ferme de inmultire cu ouatoare pt. inmultire

Ferme de clocire

Ferme de crestere

Ferme de ouare

Colectare oua

Licitare oua

Statii de ambalare

Produse din oua

Mari comercianti de oua

Mici

comercianti

de

Figura 1.3: Exemplu de lant de productie in sectorul de productie a oualelor [26, LNV, 1994]

Nu au fost furnizate informatii despre structura, pozitia si dezvoltarea altor sectoare de producere de oua (in special rate). Acestea reprezinta o foarte mica parte in comparatie cu sectorul de productie de oua de gaina. 1.2.2 Productia de carne

Dupa DG Agriculture, partea D2, productia totala de carne de pasare in EU-15 a fost de 8784 megatone in anul 2000, din care 8332 megatone s-au consumat in interiorul U.E. Diferenta, 0.452 megatone (5.1%) a fost exportata [203,EC,2001]. Cel mai mare producator de carne de pasare din EU-15 (anul 2000) este Franta (26% din productia U.E.), urmata de Marea Britanie (17%), Italia (12%) si Spania (11%). Unele tari sunt orientate clar spre export, cum ar fi Olanda, unde 63% din productie nu se consuma in tara, la fel ca Danemarca, Franta si Belgia unde 51%, 51% si respectiv 31% din productie nu se consuma in tara. Pe de alta parte, unele tari cum ar fi Germania, Grecia si Austria au consumul mai ridicat decat propria productie; in aceste tari, 41%, 21% si respectiv 23% din totalul consumului este importat din alte tari [203,EC,2001].

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 1

Productia de carne de pasare a crescut incepand cu 1999 pana la o medie de 232000 tone/an . Cei mai mari producatori din U.E. (Franta, UK, Italia si Spania) au inregistrat toti o crestere a productiei de carne de pasare. Din 1991 si pana in 2000, Franta si Marea Britanie au crescut productia cu 24.4% si respectiv 38.3% iar Spania cu 11.9%.[203,EC,2001]. In timp ce productia de oua in U.E. poate fi descrisa ca stationara, cresterea s-a inregistrat in sectorul productiei de carne de pasare. Ingrijorarea publica privind consumul de carne de vita, vitel si porc poate spori in continuare de aceasta crestere. Consumul populatiei a crescut cu o medie de 459 grame/ persoana; aceasta inseamna ca consumul in EU-15 a crecut la 170666 tone pe an (1999). Exportul catre alte tari a crescut de asemenea cu o medie de 38000 tone pe an. Statele membre cu cel mai mare consum in U.E. sunt Franta, UK, Germania si Spania. Consumul acestora a crescut intre 1991 si 2000 : in Franta cu 21%, in Germania si Spania cu 41% si respectiv 11%. Marea Britanie a devenit principalul consumator de carne de pasare din 1994; consumul acesteia a crescut cu 51%. [203, EC, 2001]

9.000 8.500 1000 tonnes 8.000 7.500 7.000 6.500 6.000 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Production

Consumption

Figura 1.4: Dinamica productiei si consumului de carne de pasare in UE [153, Eurostat, 2001]

Productia de pui pentru consum este o parte speciala. Diferitele etape in lantul de crestere a puilor pentru producerea de friptura (grill) sunt aratate in fig.1.5. Documentul de fata se adreseaza in special fermelor de producere pui grill. Puii nu sunt in general inchisi in custi, desi sistemul de custi exista. Majoritatea productiei de carne de pasare se bazeaza pe un sistem totul-intra totul-iese. Fermele de pui cu peste 40000 pasari sunt destul de obisnuite in Europa. Durata unui ciclu de productie depinde de greutatea de taiere, hranirea si starea (sanatatea) pasarilor si variaza intre 5 saptamani (Finlanda) si 8 saptamani [125,Finlanda,2001], dupa care puii sunt livrati la abatoare. Dupa fiecare ciclu cotetele sunt complet curatate si dezinfectate. Durata acestei perioade variaza intre o saptamana si doua saptamani (Finlanda, UK) sau chiar 3 saptamani (Irlanda). Un tip de productie care a fost pana acum specific Frantei foloseste asa numitii pui cu eticheta rosie. Puii au permanent acces la o zona deschisa si sunt taiati la varsta minima de 80 de zile si la o greutate de mai mult de 2 kg. in viu. Acest tip de productie a castigat popularitate si reprezenta (in anul 2000) aproape 20% din consumul de pui din Franta. [169,FEFAC,2001] ( cu referire la ITAVI, 2000) Productia de curcani este cea mai mare din sectorul de producere de carne de pasare de alte tipuri. Este un sector important in 4 din statele membre (Franta, Italia, Germania, si
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 7

Chapter 1

Marea Britanie). Din 1991 productia in U.E. a crescut cu 50% [203,EC,2001]. Graficul productiei anuale de curcani in U.E. prezinta patru varfuri : in februarie-martie, iunie, august-septembrie si noiembrie-decembrie.

Ferme de crestere

Ferme de inmultire

Incubatoare

Ferme de productie de pui

Abatoare de pui

Portionare si procesare

Comercianti

Figura 1.5: Exemplu de lant de producie a sectorului de productie a puilor pentru carne [26, LNV, 1994]

1.2.3

Date economice din sectorul de crestere a pasarilor

Majoritatea fermelor de pasari sunt conduse de asociatii familiale. Unele ferme apartin unor mari holdinguri care desfasoara toate activitatile de la productie la vanzare inclusiv aprovizionarea cu hrana pentru animale. Investitiile in cresterea de animale si instalatii de productie (echipament, hale) sunt legate de intinderea fermelor. Intinderea fermelor varieaza in fiecarestat membru si depinde de costurile de productie si de pretul produsului. Costurile de productie constau in:

Costuri pentru puisori (exceptate in sitemele integrale) Costuri pentru hrana Costuri pentru ingijiri veterinare Costuri cu forta de munca Costuri pentru energie Costuri pentru intretinerea echipamentelor si a cladirilor Costuri de amortizare a echipamentelor si cladirilor Profit.

Costul de productie a oualelor este de asemenea legat de factorii de productie precum creterea si densitatea. Costurile de productie sunt cele mai scazute la custile multiple; costurile cresc cu cresterea spatiului in custi si cu utilizarea sistemului fara cusca. Productia de oua in sistem zona libera este considerabil mai costisitoare decat in orice alt sistem. De aceea standardele care au fost adoptate ca rezultat al Directivei 1999/74/CE si care impun mai mult spatiu pentru pasari , vor creste costurile de
8 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 1

productie. E de asteptat ca aceasta sa duca la cresterea importurilor din tari cu standarde mai scazute (si deci cu costuri de productie mai scazute) in detrimentul productiei de oua in U.E. daca consumatorii nu sunt pregatiti sa plateasca un pret mai mare.
Sistem Cotet Cotet Cotet
Voliere/sisteme de catarare Voliere/sisteme de catarare Asternut absorbant Spatiu liber

Spatiu disponibil
450 cm2/ pasare 600 cm2/ pasare 800 cm2/ pasare 500 cm2/ pasare 833 cm2/ pasare 1429 cm2/ pasare 100000 cm2 spatiu/ pasare

Cost relativ
100 105 110 110 115 120 140

Tabelul 1.2: Rezumatul costurilor productiei de oua in sisteme diferite [13, EC, 1996]

Venitul brut la o ferma depinde de numarul de oua sau de greutatea in viu care pot fi vandute la preturile primate de fermier (inclusiv pretul pentru gainile care nu mai oua). Preturile productiei de pasari nu sunt garantate sau fixe ci variaza functie de pretul de pe piata. La randul ei piata este afectata de dinamica si structura marilor comercianti (15 in 1999) care sunt principalii vanzatori pentru productia pasari si deci care sunt responsabili pentru cea mai mare parte din cifra de afaceri anuala in productia de pasari. In 1999, pretul mediu la oua in U.E. a fost de 78.87 EURO/100 kg (0.049 EURO/ou). In 2000 pretul mediu la oua a fost de 100.39 EURO/100 kg. (0.062 EURO/ou). Pretul la ou a scazut din 1991. In general nivelul brut in productia de oua a scazut usor din 1991.
[203, EC, 2001]

In 1998 pretul mediu pentru pui de carne in U.E. a fost de 143.69 EURO/100 kg. In 1999 pretul mediu la carnea de pasare a fost de 133.44 EURO/100 kg. din ianuarie pana in septembrie. Preturile la carne au scazut din 1991, dar in acelasi timp preturile la hrana pasarilor au scazut si ele. In general din 1991 nivelul profitului la productia de carne de pasare a scazut din 1991. Preturile sunt de asemenea afectate cand sectorul este atins de contaminari (salmonella, dioxine) sau de probleme care afecteaza celelalte piete de produse animale (febra porcina, BSE). Aceste efecte pot fi regionale, dar datorita pietelor orientate spre export pot fi transferate usor intregii piete europene. De exemplu, criza dioxinei de la jumatatea anului 1999 asociata cu contaminarea masei furajere, au afectat puternic piata de carne si oua din Belgia. Cum produsele au fost retrase din magazinele marilor distribuitori, consumul si pretul au cazut. In timp ce criza a avut un efect dezastruos asupra pozitiei financiare a industriei belgiene, statele membre vecine au simtit si ele efectele, scazand consumul. Pe de alta parte, izbucnirea bolii foot-and-mouth, a febrei porcine si a BSE, a dus la o crestere a consumului de produse de pasari. Exista putine date economice despre productia de curcani. Raportul din septembrie 2000 al Uniunii Nationale a Fermierilor (NFU) contine date despre costuri (pe pasare vanduta). Ca un indicator al costurilor, costul pentru o gaina era de la 18 EURO / pasare (6.4 kg. taiata) pana la 22 EURO/pasare (6.3 kg.taiata) si pentru cocos de la 19.5 EURO/pasare (6.7 kg.taiat) pana la 23.4 EURO/pasare (10kg.taiat). Aceste costuri depind de pretul pentru pasare, a carei greutate de plecare variaza si de greutatea finala
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 9

Chapter 1

la care este vanduta pasarea. Costurile includ de asemenea jumulitul si golirea de sange.
[126, NFU, 2001]

10

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 1

Stat Membru B (2000) 1) D E FIN (1999) 1) IRL I NL A P (1998) 1) S UK

Ouatoare Pasari Ferme IPPC


(106) 12.7 172 (50000) 2) 549 fara info fara info (20000)2) 4786 40.7 3.6 fara info 4000 fara info 2 fara info fara info fara info 22 25 (50000) 2) 0 >200

Pui de carne Pasari Ferme IPPC (106)


26.6 fara info fara info 5.5 fara info 475.7 50.9 fara info 199 fara info fara info 2703 fara info fara info 227 fara info 2696 1000 fara info 3217 fara info fara info 320 (50000) 2) 432 (25000) 2) fara info 64 141 fara info fara info 11 43 (50000) 2) fara info 700

Curcani Pasari Ferme IPPC (106)


0.3 fara info 0.135 0.150 fara info 38.9 1.5 fara info 4.7 fara info fara info 232 fara info fara info 55 fara info 750 125 fara info 176 fara info fara info fara info 264 (10000)2) fara info fara info fara info fara info fara info fara info 20 (50000)2) fara info 20

Rate Pasari Ferme IPPC (106)


0.04 fara info 0.092 0.003 fara info 10.1 1 fara info 0.3 fara info fara info 853 fara info fara info 2 1 fara info 65 fara info 12 fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info 0 fara info 10

Bibilici Pasari Ferme IPPC (106)


0.06 fara info fara info none fara info 25.3 0.2 fara info very few fara info fara info 206 fara info fara info fara info fara info fara info 20 fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info

fara info fara info 47.2 32.5 2066 2000

fara info fara info 6.2 2.2 622 900

fara info fara info

1) anul de raportare 2) numarul de locuri; unele date sunt raportate cu limite diferite fata de limitele IPPC pentru ca in general limitele IPPC nu se aplica l.d. lipsa date Tabelul 1.3: Numarul de pasari, totalul fermelor si fermele ce intra sub incidenta definitiei de la sectiunea 6.6 din anexa 1 a Directivei Consiliului 96/69/EC pentru diferite State Europene Membre Sursa: raportat de Statele Membre in comentarii si documente nationale BAT (vezi referintele)

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

11

Chapter 1

1.3 Productia de porci in Europa


1.3.1 Dimensiune, evolutie si raspandire geografica a sectorului de producere a porcilor in Europa

Dinamica industriei europene de productie de porci este urmarita indeaproape si descrisa de Institutii Europene (FAO, LEI, MLC, Eurostat). Datele din capitolul urmator au fost preluate din aceste surse pentru a reda o imagine generala a sectorului productiei de porci. In EU-15, productia de porci a crescut cu 15% intre anii 1997 2000. Numarul total de porciin decembrie 1999 a fost de 125.4 milioane, ceea ce insemna mai mult cu 5.4% fata de 1997. Aceasta crestere se poate atribui in mare cresterii populatiei de porci in Spania, Olanda si Germania (ultima reflectand o revenire dupa izbucnirea febrei porcine), care a depasit scaderea populatiei de porci din Marea Britanie. In 1999 productia a scazut dar efectele recentei epidemii de foot-and-mouth nu sunt luate in calcul. Anual graficul productiei de carne de porc are intotdeauna cea mai mare crestere in ultimul trimestru al anului. Desi prospectiunile asupra populatiei de porci in statele membre in decembrie 2000 aratau un usor declin in comparatie cu 1999 (-1.2%), nivelul general ramane ridicat (122.9 milioane de animale). Cea mai mare scadere a fost inregistrata in Austria, Finlanda, Suedia si UK, pe cand totalul populatiei de porci debuteaza in Danemarca cu aproape 6.1%.

United Kingdom 6.1% Sweden 1.8% Finland Portugal 1.5% 2.5% Austria 2.9% Belgium 5.9% Denmark 9.7%

Netherlands 10.5%

Luxembourg 0.1% Italy 5.2% Ireland 1.4% Greece 1.2%

Germany 20.3%

France 11.6% Spain 19.4%

Figura 1.6: Raspandirea cresterii de purcele in Europa pentru fiecare Stat Membru in 1998 [Eurostat Nov/Dec 1998 Surveys] 12 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 1

In 2000 populatia de porci in EU-15 consta in aproximativ 33.4 milioane de purcei (sub 20kg.), 46.9 milioane de porci de carne (peste 50kg.) si 12.9 milioane de porci in crestere (peste 50kg.), 0.4 milioane de vieri si 21.1 milioane de scroafe (12.5 in crestere si 8.6 imperechiate). Cele mai mari state crescatoare de porci sunt Germania, Spania, Franta, Olanda si Danemarca cu un total de 71% din scroafe in 1998. Datele din 2000 arata ca numarul a crescut usor (73%), cu cresteri in Danemarca si Spania care au compensat scaderea din Olanda si cel mai scazut procent din Germania. Numarul de scroafe se exprima in termenul de productie de porci sau in productie indigena bruta (GIP). Din nou, Germania, Spania, Franta, Danemarca si Olanda produceau in 1998, 69.5% din EU-15 (Fig.1.7) si au crescut productia astfel ca in 2000 totalizau mai mult de 73% din totalul comunitatii. Tendinta GIP in statele membre arata ca Irlanda, Olanda si UK in special si-au redus productia.

United Kingdom 8.0% Sweden 1.9% Finland 1.1% Austria 2.6% Belgium 5.6% Denmark 11.1%

Portugal 2.5%

Netherlands 10.5%

Luxembourg 0.0% Italy 5.6% Ireland 1.7% Greece 1.1% France 13.2% Spain 15.8%

Germany 19.3%

Figure 1.7: Productia bruta de porci indigenta in 1998 [Eurostat Nov/Dec 1998 surveys]

Fermele de porci variaza considerabil ca marime. Cele mai recente date sunt din 1997. In timp ce numarul porcilor a crescut in Europa, numarul de ferme a scazut, dar facilitatile fermelor individuale au crescut. Cea mai mare medie pe ferma o gasim in Irlanda (1009 capete), urmata de Olanda (723), Belgia (629), Danemarca (605) si Marea Britanie (557). In EU-15, 71% din fermele de porci au mai putin de 10 porci. Acestea sunt des intalnite in Grecia, Spania, Franta, Italia, Austria si Portugalia, unde peste 50% din ferme au mai putin de 10 porci (Fig.1.8). Mai mult de 10% de ferme din UE au intre 10 si 49 de porci. Cu toate ca cele mai multe intreprinderi au ferme mici, majoritatea productiei de porci (88%) este asociata cu ferme mai mari de 200 de proci, 52% din ferme avand chiar mai mult de 1000 porci (Fig.1.9).

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

13

Chapter 1

250

200

Number of Holders (x 100)

150

>1000 100 200-999 50-199 10-49 50 1-9

0
Be lgi um De nm ark y Ge rm an ce ain Gr ee ce nd Ire la

Ita ly Lu xe mb ou rg Ne the rla nds

Sp

Fra n

stri a

al Po rtu g

Fin lan d

ede n Sw Un

Au

Figura 1.8: Numarul de crescatorii de marimea unitatii 1997. Legenda indica marimea unitatii (in ordine inversa) [153, Eurostat, 2001]

14000

12000

Total number of animals x 1000

10000

8000

ited k

ing d

om

6000

1-9 10-49 50-199

4000

200-999 >1000

2000

0 Belgium Denmark Germany Greece Spain

France

Ireland

Luxembourg

Italy

Netherlands

Austria

Portugal

Finland

Figure 1.9: numarul de animale in categoriile marimilor de unitati (1997) [153, Eurostat, 2001]

In EU-15, 67% din scroafe sunt in ferme cu mai mult de 100 scroafe (Fig.1.10). In Belgia, Danemarca, Franta, Italia, Olanda si Marea Britanie, acest procent este mai mare
14 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

United Kingdom

Sweden

Chapter 1

de 70%. In Austria, Finlanda si Portugalia sunt predominante ferme cu un numar mai mic de scroafe.

1600

1400

1200

Number of sows x 1000

1000

800 1-9 600 10-19 20-49 50-99 400 >100

200

um

ark

y an

l gi

ce

nm

ai n

ce

Ge rm

Gr ee

Be

Sp

an

Fra n

Ita ly

urg

lan ds

De

Au stri a

Ire l

rtu ga

l lan d

bo

ede n Sw

Lu

Figure 1.10: Numarul de scroafe in diferite unitati (1997). Legenda indica marimea unitatii in sensul nmarului de scroafe [153, Eurostat, 2001]

Majoritatea porcilor pentru ingrasat (81%) sunt crescuti in ferme de 200 de porci sau mai mult. (Fig.1.11) si 63% din acestia in ferme mai mari de 400 porci. 31% din porcii pentru ingrasat sunt crescuti in intreprinderi cu peste 1000 porci. In Italia, Marea Britanie si Irlanda industria este caracterizata de ferme de mai mult de 1000 porci pentru ingrasare. In Germania, Spania, Franta si Olanda sunt in majoritate ferme intre 50 si 400 porci.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Un ited k

ing dom

xe m

the r

Ne

Fin

Po

15

Chapter 1

3000

Number of pigs for fattening x 1000

2500

2000

1500

1-9 10-49 50-99

1000

100-199 200-399 400-999

500

>1000

um

ark

y an

ce

a in

lg i

nm

ce

rm

ee

d Ita ly an

Be

Sp

Fra n

rg

De

Gr

nd

s ia s tr

Ire l

Ge

ou

gal

rla

n e de Un ited

mb

Ne th e

Au

r tu

F in

xe

Po

Sw

Figure 1.11: Numarul porcilor de ingrasat in unitati de marime variate (1997) [153, Eurostat, 2001]

Din aceste date este clar ca numai un numar relativ mic de ferme se incdreaza in definitia din capitolul 6.6 din Anexa 1 a Directivei 96/69/EC (Table 1.4).
Porci (mai mult de 30kg.) State membre Nr .de Numar de State animale (mil.) ferme membre Scroafe Nr .de Numar de State animale (mil.) ferme membre

B (2000) 2.9 7487 71 0.8 7450 fara info DK (1997) 6.2 fara info fara info 1.2 fara info fara info D (1997) 15.6 fara info 261 2.6 fara info 281 E (1997) 11.6 fara info 822 2.1 fara info 252 F (1997) 9.9 fara info fara info 1.4 fara info fara info FIN (1997) 0.79 4727 6 0.18 fara info fara info IRL (1997) 1.0 fara info fara info 0.19 fara info fara info I (2001) 0.958 fara info 407 0.147 fara info 116 NL (1997) 7.2 fara info fara info 1.4 fara info fara info A fara info fara info 6 fara info fara info fara info P (1997) 1.3 fara info fara info 0.33 fara info fara info UK (1997) 4.7 fara info fara info 0.9 fara info fara info 1997 datele sunt din [10,Olanda,1999] cu referiri la Eurostat97 Datele pentru Belgia se refera la porci peste 50 kg.in viu Datele pentru Germania pentru ferme cf. IPPC se refera la ferme cu peste 1500 porci si peste 500 scroafe Datele pentru Spania pentru ferme cf. IPPC se refera la ferme cu peste 2000 porci si mai putin 750 scroafe Datele pentru Finlada se refera la purcei cu peste 20 kg.in viu
fara info = fara informatii

Table 1.4: Numarul fermelor de porci in Statele Membre conform definitiei sectiunii 6.6 din anexa 1 a Directivei Consilului 96/69/EC

16

Lu

k in

gd

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

om

la n

Chapter 1

In cele mai multe tari, productia de porci este concentrata in anumite regiuni, cum ar fi in Olanda productia este concentrata in provinciile din sud. Conform datelor din 1994, in Noord-Brabant era o densitate de 2314 porci/100ha si in Limburg de 1763 porci/100ha. Fermele de porci din Belgia sunt puternic concentrate in West Flanders (aprox. 60% din populatia de porci). In Franta productia este concentrata in Brittany (aprox. 50% din populatia de porci), unde sunt predominante fermele cu turme mari. In Germania productia de porci este concentrata in nord-vest, in regiunile nordice din Westphalia si in regiunile sudice din Weser-Ems in Saxonia de Jos. Datele din 1994 sugereaza o concentratie maxima de 1090 porci/100ha. in regiunea Vechta. In Italia, productia de porci este concentrata in valea Po. 73.6% din ferme sunt localizate in regiunile Lombardia, Emilia-Romagna, Piemonte si Veneto. Densitatea spatiala a productiei de porci este folosita ca un indicator pentru impactul asupra mediului. Date despre numarul total de porci la 100 ha de teren agricol folosit (UAA) pentru fiecare stat membru sunt prezentate in fig.1.12. Cea mai mare densitate apare in Olanda, Belgia si Danemarca, dar statisticile nationale pot ascunde concentrarile regionale de porci si, pentru majoritatea statelor membre, densitatea mare de animale si cresterea intensiva sunt probleme regionale (vezi figura 1.1).

800

700

600

Total pigs per 100 ha UAA

500

400

300

200

100

Ita ly

lan d

nc e

Po rtu gal

ede n

d an Ire l

um

ark

lan ds

stri a

ain

an

rg

ing do

Ge rm

Ne the r

Be

De

em

Lu x

Figure 1.12: Densitatea spatiala a productiei de porci inUE 15 [153, Eurostat, 2001]

1.3.2

Productia si consumul de carne de porc

Statele din EU-15 totalizeaza aproape 20% din productia mondiala de carne de porc, exprimate in greutate carcase. In 2000, industria EU-15 a fost responsabila de o medie lunara de taieri de 1.464 (1.328 1.552) milioane de tone carcase, de origine indigena sau straina, care totalizeaza 17.568 milioane tone de carne de porc pe an. Pentru

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Un

ited k

Gr ee

nm

bo u

lg i

Sp

Au

Sw

Fra

Fin

ce

17

Chapter 1

comparatie, aceasta inseamna mai mult de doua ori decat taierile de vite si vitei in aceeasi perioada de timp [153, Eurostat, 2001]. Media greutatii unui porc sacrificat si media greutatii carcasei variaza in UE. Aceasta are un impact important relativ la perioada de timp cat sunt tinuti porcii, cantitatea de hrana consumata si volumul de reziduuri. De exemplu, in Italia, porcii mari sunt crescuti pana la o medie de 156 kg.in viu, adica o greutate a carcasei de 112 kg. In general greutati mai mari decat media ale carcasei (peste 80kg.) se produc si in Austria, Germania si Belgia ( 117kg. viu / 93 kg.carcasa) (vezi figura 1.13).

120

100

Carcass weight (kg)

80

60

40

20

Fra nc e

stri a

nm ark

Ge rm an y

an d

lan ds

Po rtu gal

Gr ee ce

Ita ly

lan d

iu m /Lu

Sp a

ede Sw

Be lg

De

the r

Figure 1.13: Carcase weight of slaughtered pigs for each Member State [153, Eurostat, 2001]

Comparand datele despre greutatea carcasei si greutatea in viu ,se observa ca in general greutatea carcasei este de 75% din greutatea in viu. La 204 milioane porci taiati in 2000 cu o greutate medie estimata la 100 kg., insemna ca au fost taiati porci in total de 15.3 milioane tone carcasa. Cel mai mare producator de carne de porc este Germania (20%), urmata de Spania (17%), Franta (13%), Danemarca (11%) si Olanda (11%). Impreuna ele produc mai mult de 70% din productia EU-15. Nu toata aceasta productie este consumata in statele membre. UE este un exportator mare de carne de porc, importul fiind nesemnificativ (fig.1.14). Nu orice mare producator de carne de porc este si exportator, de exemplu Germania este un producator mare dar totusi importa aproape de doua ori mai mult decat exporta 1999.

18

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Un ited

Ne

kin gd

Ire l

Au

Fin

om

in

Chapter 1
1400

1200

EU pig meat trade x 1000 tonnes

1000

800 exports imports 600

400

200

Fra nc e

Au stri a

Sp ain

lan ds

urg

Sw ede n

Ita ly

Fin lan d

ing do m

ce

lic

rtu gal

an y

nm a rk

em bo

Gr ee

ep ub

Ge rm

Ne the r

De

Po

/Lu x

Iris hr

Figure 1.14: Pigmeat trade by European Member States [Eurostat, 1999]

Greutatile de sacrificare difera astfel ca si perioada de timp necesara pentru cresterea unui porc variaza in EU-15. Aceasta este influentata de multi factori cum ar fi hranirea, managementul fermelor si cererile pietei. De exemplu, pentru productia de carne de porc in UK.
Specia Fatati Intarcati De carne Caracteristici Offspring Greutate in viu Ingrasare FCR Greutate in viu Ingrasare FCR U.M. Porci/scroafa/an Kg. Gr./zi Kg.hrana/kg.in viu Kg. Gr./zi Kg.hrana/kg.in viu Cantitate 22 7 35 469 1.75 Peste 35 630 2.63

Tabelul 1.5: Nivelurile generale de productie al fermelor de porci in UK


[131, FORUM, 2001]

In UE consumul de carne de porc este mai mare decat consumul de orice alta carne. In ultimii doi ani, preturile competitive si abundenta de marfa au dus la nivele record de consum. In 2000 consumul pe cap de locuitor a fost de aproape 43.5 kg, comparativ cu 41.2 kg. in 1997 [203, EC, 2001]. (vezi figura 1.15).

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Be lgi um

Un

ited k

EU

-15

19

Chapter 1

50.0

Consumption (Kg/head)

45.0

40.0

5.0

0.0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Year

Figure 1.15: Consmul carnii de porc pe cap de om (kg/persoana) de-alungul timpului in Europa [153, Eurostat, 2001]

Cel mai mare consum de carne de porc pe cap de locuitor, atat cantitativ cat si ca procent din consumul total a fost inregistrat in 1999 in Danemarca (65.8 kg./persoana comparativ cu un consum de 117.8 kg./persoana). Consumuri similare, desi usor scazute se regasesc in Germania, Spania si Austria. Spania are cel mai mare consum de carne de orice tip din UE, desi trebuie remarcat ca cei aproape 30 milioane turisti inregistrati annual ridica cantitatile consumate. Iar Suedia si Finlanda au cel mai scazut consum de carne
din UE (72 si 69 kg./persoana). Grecia (32%) si UK (23%) au cel mai scazut consum de carne de porc. [203, EC, 2001]

1.3.3

Date economice despre sectorul de porci

Caracteristicile economice ale productiei de porci sunt dictate de disponibilul de hrana si de accesul la pietele potrivite. Acestea se leaga de dezvoltarea regionala a industriei, de exemplu in Valea Po, unde productia de porci s-a dezvoltat in asociere cu cultivarea cerealelor si productia de lapte si cu acces usor la transport. Mai recent, impunerile din domeniul mediului, au condus la o legatura intre productie si posibilitatea drenarii terenului de reziduuri. Danemarca are un avantaj clar fata de Olanda si alte cateva tari datorita faptului ca populatia de porci este raspandita pe intreg teritoriul si de aceea are o densitate scazuta de porci relativa la teren. Sistemul fermelor daneze combina productia de porci cu fermele mixte; permite reziduurilor sa fie folosite ca balegar ceea ce reduce riscul de contaminare. Asocierea cu ferme mixte este benefica si pentru costul hranei. O situatie asemanatoare exista si in zonele cu productie de porci mare din Germania, unde productia de porci este asociata cu ferme mixte, ceea ce usureaza controlul hranei si al evacuarii reziduurilor. Densitatea de porci in Spania este per total foarte scazuta, dar exista o concentrare de ferme si de activitati agricole in nordul Comunitatilor Autonome (in Catalunia). Exista inca multe zone unde gunoiul poate fi imprastiat fara riscul unei posibile poluari a apei cu nitrati. S-a stabilit ca imprastierea gunoiului pe terenuri este de mare interes economic in Spania pentru ca o data cu economia de fertilizatori chimici, imbunatateste structura si fertilitatea majoritatii solurilor spaniole si poate contribui semnificativ la lupta impotriva desertificarii. Aceste circumstante favorabile sustin cresterea sectorului si chiar eventualele investitii ale unor companii straine. [89, Spain, 2000] In general, productia de porci in UE nu are aceeasi tendinta de integrare ca cea din sectorul productiei de pasari, de exemplu inmultirea si sacrificarea porcilor sunt adesea executate in unitati separate. In ultimii ani a aparut tendinta de a integra intr-o companie aceste activitati de baza producerea hranei, productia de porci si taierea acestora. Exista de asemenea tendinta ca si in situatiile in care inmultirea si sacrificarea 20 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 1 au loc in locuri separate, acestea sa aiba fie detinute de un singur producator. Sistemul cel mai dezvoltat de productie integrata este in Danemarca, sub conducerea Federatiei Daneze de Producatori de Porci si Abatoare (Danske Slagterier).

Au fost inregistrate cateva date asupra situatiei economice si profitabilitatii industriei de crestere a porcilor. Datele profitabilitatii sunt necesare pentru a permite determinarea BAT. Pentru aceasta profitabilitate pro sector si pro tara ar putea fi necesara permiterea contabilizarii diferentelor intre Statele Membre (vezi anexa 7.6).
Cresterea porcilor este caracterizata de perioade de profit ridicat aternand cu perioade neprofitabile. Pentru Europa per total, preturile au scazut si investitiile in ferme a devenit limitat. Multe ferme au adoptat o atitudine de asteptare in speranta unor vremuri mai bune. In unele tari (cum ar fi Olanda si Regiunea Flemish din Belgia) problemele de mediu au ca cerinta mai putine locuri de crestere a porcilor si se asteapta ca multe freme sa se inchida. In unele state membre dezbaterile privind cresterea intensiva de animale in general si cea de porci in special, se asteapta sa impuna masuri de limitare si schimbari structurale in sectorul productiei de porci, in anii urmatori. Unde s-au facut deja investitii, sunt o multime de motive pentru care fermele sa se decida sa investeasca si in tehologii pentru protectia mediului. Adesea, legislatia nationala ii impinge spre spre aplicarea acestor tehnologii, dar si cererile marilor comercianti pot afecta alegerea tehnicilor de productie. A crescut si atentia privind nivelul de trai al animalelor, cum ar fi folosirea paielor si accesul la spatii deschise. Ar trebui sa dea de gandit faptul ca tehnologiile aplicate pentrucresterea nivelului de trai al animalelor nu sunt intotdeauna asociate cu ce e cel mai bine pentru mediu. Criteriul financiar care influenteaza contractele si cumpararea de noi tehnici de catre fermieri variaza intre statele membre si chiar intre diferitele regiuni ale aceluiasi stat. Sunt de mentionat doua exemple clare. Programul finlandez de prijinire a agiculturii si mediului [125, Finland, 2001] ofera asistenta fermierilor daca acestia participa la un program special care le cere sa ia masuri clare de reducere a impactului pe care il are agricultura asupra mediului; aceste actiuni pot implica unele investitii sau spre exemplu luarea unor masuri de reducere a folosirii de fertilizatori. In Finlanda este de asemenea posibil sa se obtina asistenta financiara pentru investitii, de exemplu pentru a construi un nou depozit de balegar (ajutor pentru investitii la ferme). Aceasta asistenta poate fi fie asistenta financiara, fie un imprumut la banci, fie un imprumut guvernamental. [188, Finlanda, 2001] Un program regional a fost adoptat in Emilia-Romagna (Italia) pentru a impulsiona fermele sa investeasca in tehnologii pentru o mai buna gestionare a gunoiului [127, Italia, 2001]. Acest program a adoptat de exemplu, sisteme de canalizare, echipament de separare a partii solide din excremente, rezervoare pentru excremente si custi echipate cu uscare fortata.

1.4 Probleme de mediu in cresterea intensiva de pasari si porci


Problemele de mediu din agricultura sunt in vizor de o perioada relativ scurta de timp. Pana in anii 80 impactul cresterii intensive de animale nu a fost o problema de mediu, cu toate ca se stia deja ca contaminarea solului prin exces de balegar si mirosul deveneau o problema pentru populatia in crestere din zonele rurale. Una dintre provocarile majore in cadrul modernizarii productiei de pasari si porci este nevoia de a echilibra reducerea sau eliminarea efectelor poluarii asupra mediului cu cresterea cerintelor de trai ale animalelor, si in acelasi timp mentinerea profitabilitatii afacerii. Activitatile agricole in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor pot duce la un numar de fenomene de mediu : acidificarea (NH3, SO2, NOx) eutroficarea (N, P) reducerea stratului de ozon (CH3Br) cresterea efectului de sera (CO2, CH4, N2O) desecarea ( uzarea apelor subterane) neplaceri locale (miros, zgomot) raspandirea de metale grele si pesticide. Intensive Rearing of Poultry and Pigs 21

Chapter 1 Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a dus la sporirea atentiei pentru un numar de aspecte privitoare la mediu asociate cu cresterea intensiva de pasari si porci. Aspectul cheie al cresterii intensive de animale este cel legat de procesele naturale, deoarece animalele metabolizeaza hrana si excreta aproape toti nutrientii prin balegar. Calitatea si compozitia gunoiului precum si modul de stocare si de manipulare sunt factori deteminanti pentru nivelul de emisii. Din punct de vedere al mediului, este importanta eficienta cu care porcii transforma hrana. Nevoile porcilor variaza functie de etapele din viata lor, cum ar fi perioada de crestere, de ingrasare sau de reproducere. Pentru a fi siguri ca nevoile nutritive sunt intotdeauna indeplinite, a devenit un obicei ca nivelul nutrientilor din hrana sa fie peste nevoile animalului. In acelasi timp, emisiile de N in mediu fac parte din acest dezechilibru. Procesul de consum, utilizare si pierdere de N in producerea unui porc de taiere este destul de bine inteles (see Figure 1.17).

Figure 1.16: Ilustrarea aspectelor de mediu raportate la cresterea intensive a animalelor [152, Pahl, 1999] Intrucat cercetarile au inceput relativ recent, multe aspecte nu sunt inca cunoscute sau masurate. Emisiile sunt adesea difuze si foarte greu de masurat. Se creeaza modele pentru a permite o estimare corecta a emisiilor acolo unde nu este posibila masurarea. De asemenea, au fost identifcate o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac (NH3) si emisiile de N si P in sol si in apele subterane sau de suprafata.

Figure 1.17: Consumul, utilizarea si pierderile de proteina in productia porcilor de careen cu o greutate finala vie de 108 kg [99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000] 22 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 1

1.4.1

Emisiile in aer
Aer Sistem de productie Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar Grajduri de animale, stocarea si tratarea gunoiului Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar Incalzirea cladirilor si instalatii de combustie Grajduri de animale, combustibil utilizat la incalzire si transport, arderea resturilor Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar Pregatirea hranei, stocarea hranei, grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar solid Arderea resturilor

Amoniac (NH3) Metan (CH4) Oxid de azot (N2O) NOx Dioxid de carbon (CO2) Miros (H2S) Praf Fum /CO

Table 1.6: Emisiile in aer din sistemele de crestere intensive a animalelor

Emisiile de azot N O mare atentie a fost acordata emisiilor de amoniac pentru ca sunt considerate un factor important al acidificarii solului si apei. Un grup de specialisti lucreaza la atenuarea emisiilor de amoniac, in cadrul programului UNECE asupra poluarii transfontiere a aerului pe termen lung [9, UNECE, 1999]. Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din balegar si se imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie. Factori ca temperatura, ventilatia umiditatea, procentul de stocare, calitatea cotetelor si compozitia hranei (proteine brute) pot de asemenea sa afecteze nivelul de amoniac. Factorii care arata procentul de emisii de amoniac sunt prezentati in tabelul 1.7. De exemplu la excrementele de porc, azotul din uree reprezinta mai mult de 95% din totalul de azot din urina. In urma activitatii microbiene aceasta uree se transforma repede in amoniac volatil. Nivelurile mari de amoniac afecteaza si conditiile de munca la ferme si in multe state membre normele stabilesc limite ridicate pentru concentratia de amoniac acceptabila. Proces 1. Fecale 2. Degradare 3. Volatilizare 4. Ventilatia 5. Emisii Compusi cu azot Ce afecteaza

Acid ureic / uree (70%) + Animale si hrana proteine nedigerate (30%) Amoniac / amoniac in balegar Conditiile procesului (balegar): T, pH, Aw Amoniac in aer Conditiile procesului si climatul local Amoniac in halele de pasari Climatullocal (aer): T, r.h., vitezaaerului Amoniac in mediu Curatarea aerului

Nota :T-temperatura, pH aciditate, Aw activitatea apelor, r.h.-umiditate relativa Table 1.7: Schema de ansamblu a proceselor si factorilor implicate in emisia de amoniac din fermele de animale

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

23

Chapter 1

Generarea substantelor gazoase in halele de animale influenteaza de asemenea calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor sau poate creea conditii de munca nesanatoase pentru fermieri. Alte gaze Mult mai putin se cunoaste despre emisiile de alte gaze, dar recent au fost facute unele cercetari, in special pentru metan si protoxid de azot. Cresterea nivelului de protoxid de azot poate aparea prin procesul de tratare a gunoiului lichid dar si la cel solid. Nivelul de dioxid de carbon rezultat din respiratia animalelor cu caldura degajata de animal. Dioxidul de carbon se poate acumula in hale daca acestea nu sunt ventilate corespunzator. Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N2O) si azot gaz (N2). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de apartitia efectului de sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin descompunerea de nitrati in sol, fie derivati din balegar, din fertilizatori anorganici sau chiar din sol, dar prezenta gunoiului favorizeaza acest proces. Mirosul Mirosul este o problema locala dar devine o problema importanta pe masura ce cresterea intensiva de animale se dezvolta si numarul de cladiri de locuit creste in zonele fermelor. Extinderea vecinatatilor unei ferme este de asteptat sa duca la cresterea atentiei acordate mirosului ca o problema de mediu. Mirosul poate fi emanat de surse stationare cum ar fi depozitele, si in timpul imprastierii pe teren, functie de tehnica aplicata. Impactul acetuia creste cu marimea fermei. Praful de la ferme contribuie la imprastierea mirosului. In zone cu o densitate mare de porci penele de la o ferme pot transmite bolile spre alta ferma. Mirosul emanat in special de marile ferme de pasari, poate ridica probleme vecinilor. Emisiile din miros sunt date de diferinti compusi cum ar fi : mercaptan, H2S, skatole, tiocresol, tiofenol si amoniac [173, Spain, 2001]. Praful Praful nu s-a constatat a fi o problema de mediu in imprejurimile fermelor, dar poate cauza neplaceri cand bate vantul. In interiorul halelor de animale praful este recunoscut ca contaminant si poate afecta respiratia animalelor si oamenilor. Ca de exemplu, emisiile de praf respirabile (particulele mici de praf) din sistemele cu asternut absorbant (jumatate absorbant, jumatate podea perforate) si sisteme de contete au fost estimate la 2.3 si 0,14 mg/h per gaina respectiv in baza masuratorilor din halele comerciale. Sistemle de asternut determina clar concentratii mai mari de praf respirabil in interiorul adaposturilor (1.25 si respective 0.07 mg/m3 ). Diferentele pot fi explicate in legatura cu nivelul mai mare al activitatii rezultate la gainile din sisteme fara cotete.

1.4.2

Emisiile in sol, ape subterane si ape de suprafata

Emisiile din utilitatile de stocare a excrementelor care contamineaza solul sau apele sbterane si de suprafata, au loc din cauza utilitatilor inadecvate sau a greselilor de operare si pot fi considerate de natura accidentala. Echipamentul adecvat, urmarirea si corectitudinea operatiunilor pot preveni scurgerile de excremente din utilitatile de stocare. Emisiile in apele de suprafata au loc prin descarcarea de ape uzate provenite din ferme. Exista putine informatii despre aceste emisii. Apa uzata rezultata din activitatile de la ferme poate fi amestecata cu excremente si apoi imprastiata pe teren, desi acest amestec nu este acceptat in multe state membre .
24 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 1

Apele uzate descarcate direct in apele de suprafata pot proveni din surse diverse dar, sunt premise in mod normal numai emisiile din sistemele de tratare a excrementelor gen laguna . Emisiile din aceste surse contin N si P, dar poate aparea si o crestere a nivelului de BOD; in special in apele murdare colectate din curtile fermelor si din zonele de colectare a gunoiului. Oricum ar fi, dintre toate sursele, imprastierea pe teren este activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi compusi in sol, ape subterane si de suprafata ( si in aer, vezi subcapitolul 1.4.1). Desi tehnicile de tratare a gunoiului sunt disponibile, aplicarea gunoiului pe teren este inca cea mai utilizata tehnica. Gunoiul poate fi un bun fertilizator, dar acolo unde este aplicat in exces fata de capacitatea solului si de necesarul recoltelor devine o sursa majora de emisii. Sol si ape subterane Compusi cu azot Fosfor K si Na Metale (grele) Antibiotice Imprastierea pe teren si stocarea gunoiului

Sistemul de productie

Table 1.8: Emisiile principale in asol si in panza freatica din sistemele de productie intensiva a animalelor

S-a acordat o mare atentie emisiilor de azot si fosfor, dar celelalte elemente cum ar fi potasiul, nitritii, NH4+, microorganisme, metale (grele), antibiotice si alte produse farmaceutice pot ajunge in balegar si emisiile lor pot cauza efecte de lunga durata. Contaminarea apelor cu nitrati, fosfati patogeni (in special germeni fecali si Salmonella) sau metale grele reprezinta motivul principal de ingrijorare. Aplicarea in exces pe teren este asociata cu acumularea de cupru in sol, dar legislatia UE din 1984 a redus semnificativ nivelul de cupru permis in hrana porcilor, ceea ce reduce potentialul de contaminare daca gunoiul este corect aplicat. Desi imbunatatirea tehnicilor poate duce la eliminarea surselor potentiale de poluare, densitatea spatiala existenta a fermelor de porci in UE duce la ingrijorare cu privire la la disponibilitatea terenului pe care se imprastie excrementele. Regulamentele de mediu cu privire la imprastierea gunoiului au in vedere aceasta problema. Intr-adevar in Olanda si in regiunea Flemish din Belgia este permis acum exportul surplusului de balegar. Azotul In fig.1.18 sunt ilustrate traseele pentru diferitele emisii de azot. In timpul acestor reactii se pierde 25-30% din azot prin excrementele porcilor. In functie de vreme si de conditiile de sol poate fi 20-100% din azotul amoniacal daca excrementele sunt inprastiate la suprafata. Procentul de amoniac este relativ ridicat in primele ore dupa imprastiere si scade rapid in timp de 24 de ore de la aplicare. Este important de mentionat ca amoniacul eliberat nu este numai o emisie nedorita in aer dar reduce si calitatea fertilizarii pentru gunoiul imprastiat.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

25

Chapter 1

Figure 1.18: Ciclul azotului aratand principalele transformari si pierderi in mediu [50, MAFF, 1999]

Poluarea din agricultura si in special poluarea cu azot, a fost identificata in timpul cercetarilor ca un risc pentru calitatea solurilor si apelor marine ale Europei. Riscurile se refera la un nivel ridicat de nitrati in apa de baut, eutroficarea apelor de suprafata ( in asociatie cu fosforul) si a apelor de coasta, precum si acidificarea solurilor si a apelor. (Eutroficarea implica cresteri excesive ale algelor si poate duce la efecte adverse pentru biodiversitatea acvatica sau pentru folosirea apelor de catre oameni). Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. Statele membre sunt obligate sa identifice zonele vulnerabile la poluarea cu compusi de azot prin infiltrarea in ape si sa ia masuri speciale de protectie. In aceste zone imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel maxim de 170kg. N/ha pe an. In 2000 totalul zonelor vulnerabile la azot acoperea 38% din totalul terenurilor EU15 [205, EC, 2001]. Mai putine probleme se ridica pentru zonele unde este suficient teren disponibil pentru cantitatea de balegar produsa. Cresterea intensiva de animale si implicit poluarea cu azot sunt concentrate in diferite tari si regiuni din UE. Nivelul critic pentru surplusul de azot de azot s-a observat ca fiin la fermele de pui si porci. Fosforul Fosforul (P) este un element esential in agricultura si joaca un rol important pentru toate formele de viata. In sistem natural (nu la ferme) P este reciclat in sol prin gunoi si reziduuri naturale si vegetale si acolo ramane. Intr-un asemenea ecosstem P este eliminat prin recolte sau produse animale si suplimentar se aduce P pentru a sustine productivitatea. Cum numai o parte din P este preluata de sol (5-10%) cantitati mari sunt aplicate in exces sporind astfel cantitatea de P din balegar. Importanta dejectiilor ca sursa de fosfor a crescut pana la punctul la care s-a estimat ca 50% din particpatia in apa de suprfata din UE provenita din scurgeri si penetrari in sol poate fi atribuita imprastierilor dejectiilor animpale. [150, SCOPE, 1997].

26

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 1

Concentratii de 20-30 micrograme P/l. in lacuri sau rauri cu curgere lenta pot cauza eutrofiearea apei, cu pericolul de crestere de alge albastre toxice (cianofite) in apa proaspata, in care P este limitat [209, Environment DG, 2002]

1.4.3

Alte emisii

Zgomotul Cresterea intensiva de animale poate genera alte emisii cum ar fi zgomotul si emisii de bioaerosoli. Mirosul este una din problemele locale care poate fi tinuta la minim prin o planificare corecta a actiunilor. Importanta acestei probleme poate creste in cazul expansiunii fermelor si cresterii zonelor rezidentiale in zonele rurale. Bioaerosolii Bioaerosolii sunt importanti prin rolul pe care il au in imprastierea bolilor. Tipul de hrana si tehnicile de hranire pot influenta concentratia si emisiile de bioaerosoli. Hranirea in sistem de hrana lichida amestecata sau adaugarea de grasimi in cazul sistemului uscat de hranire pot reduce producerea prafului. Hrana amestecata este mai buna cand este combinata cu uleiuri si aditivi de omogenizare. Sunt de dorit instalatiile de hranire lichida. Sistemul de hranire uscata poate fi implementat numai pe baza de hranire cu laturi / laturi crude. Calitatea materialelor crude poate fi ridicata prin recoltatre si depozitare uscata. Aceasta va inlatura contaminarea microbiana si fungica. Curatarea regulata a echipamentelor si a halelor va impiedica depunerile de praf. Acest regim este asigurat prin sistemul de rotatie tot ce intra iese, urmat de o curatare si o dezinfectare atenta. Ca regula generala, in adaposturile fara talaj si paie se produce mai putin praf decat in cele cu talaj si paie. In cele cu paie si talaj acestea trebuie tinute curate si uscate, in toate circumstantele si fara praf/ciuperci. O viteza scazuta a aerului pe podele poate reduce continutul de praf din aer.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

27

Chapter 2

SISTEME SI TEHNICI DE PRODUCTIE APLICATE

Acest capitol descrie activitatile majore si sistemele de productie intalnite in cresterea intensiva de pasari si porci, inclusiv materialele si echipamentele folosite si tehnicile aplicate. Incearca sa prezinte tehnicile care sunt in general aplicate in Europa si sa creeze o baza pentru datele de mediu prezentate in capitolul 3. De asemenea descrie acele tehnici care servesc ca referinta sau baza de date pentru realizarile din domeniul mediului prezentate in capitolul 4. Acest capitol nu incearca sa dea o descriere amanuntita a tuturor practicilor existente si nici sa faca o descriere a combinatiilor de tehnici ce pot fi intalnite in fermele IPPC. Din cauza diferentelor de dezvoltare, clima si conditii goefizice, fermele difera ca tip de activitati folosite precum si ca mod de indeplinire a acestor activitati. Cu toate acestea ar trebui sa ofere cititorului o intelegere a sistemelor de productie si a tehnicilor aplicate in Europa in productia de carne de pasari si porci.

2.1 Introducere
Productia de animale este legata de procesarea hranei intr-o forma care sa fie potivita consumului uman. Obiectivul este sa se atinga un nivel ridicat de utilizare a hranei si in acelasi timp de a folosi metode de productie care sa nu cauzeze emisii daunatoare mediului sau populatiei. In general, sistemele de productie nu cer echipamente si instalatii de complexitate mare, dar au crescut cererile privind managementul activitatilor si echilibrarea cererilor productiei cu bunastarea animalelor. Fermele de crestere intensiva a animalelor care au numarul de animale in limitele IPPC sunt in general caracterizate de un grad ridicat de organizare si specializare. Activitatile sunt centralizate pe cresterea, dezvoltarea si sacrificarea animalelor pentru carne sau productia de oua. Partea esentiala a activitatilor este sistemul de adapostire a animalelor. Acest sistem (vezi sectiunile 2.2 si 2.3) include urmatoarele elemente: Modul de adapostire a animalelor (custi, lazi, libere) Sistemul de indepartare si stocare (intern) a gunoiului produs Echipamentul folosit pentru controlul si mentinerea climatului in interior Echipamentul folosit pentru hranirea si adaparea animalelor

Alte elemente esentiale pentru sistemele de la ferme sunt: Depozitarea hranei si aditivii pentru hrana Depozitarea gunoiului in utilitati separate Depozitarea carcaselor Depozitarea altor reziduuri Incarcarea si descarcarea animalelor Suplimentar, la fermele pentru oua, selectarea si ambalarea oualelor este des intalnita. Si alte activitati pot face parte din sitsemul de ferme, dar acestea variaza intre freme din motive cum ar fi disponibilitatea terenului, traditiile sau interesele comerciale. Urmatoarele activitati sau tehnici pot fi intalnite la o ferma de crestere intensiva: Aplicarea gunoiului pe teren Tratamentul gunoiului in ferma Instalatii pentru macinarea hranei Instalatii pentru tartarea apei reziduale Instalatii pentru incinerarea reziduurilor. Schematic, acestea pot fi illustrate:
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 29

Chapter 2

Selection and Selectarea si ambalarea packaging of eggs oualelor

(only egg laying farms)

waste deseurilor

Depozitarea Storage of

Depozitarea pe teren Landfill


Incineration Incinerarea

Descarcare Unloading & loading sau of animals incarcare i l

Adaposturi Animal de animale Housing

Depozitarea Storage of carcaselor carcases


Energie Energy

Procesare External externa processing

Feed mixing

Macinare Feed milling grinding hrana


Feed purchase Procurare hrana

Amestecare hrana

Tratament extern sau External treatment or aplicatii application Tratament balegar On-farm manure in ferma treatment

Depozitare Feed hrana storage

Tratare ape Waste water treatment uzate


Discharge evacuare

Storage Depozitare of manure balegar

Depozitare Storage produse of reziduale residual products


Application on own land Aplicarea pe propriile terenuri

Figure 2.1: Schema generala a activitatilor intr-o ferma de crestere animale

2.2 Productia de pasari


2.2.1 Productia de oua

Pentru productia de oua comerciale, rasele ouatoare folosite sunt rezultatul unor programe de selectie care optimizeaza potentialul genetic ducand la o productie ridicata de oua. In mod obisnuit, acestea au corpul mic ceea ce le face indezirabile pentru producatorii de carne. Au corpuri mici deoarece o mica parte din nutrienti este folosita pentru cresterea corporala. In schimb, directioneaza nutrientii spre productia de oua. Rasele producatoare de oua sunt impartite in pasari care produc oua cu coaja alba si pasari care produc oua cu coaja maro. Pasarile ouatoare tinute in custi obisnuite pentru ouare, au o perioada de ouare de 12 15 luni masurata de la sfarsitul perioadei de crestere (cam la 16-20 saptamani). Perioada de ouare poate fi extinsa daca naparlirea fortata este inceputa intre a 8-a si a 12-a luna de ouare. Aceasta aduce avantajul unei a doua perioade de ouare ceea ce poate adauga cel putin 7 luni la sfarsitul perioadei de naparlire, ducand la o perioada de ouare de 80 saptamani [124, Germania, 2001]. In sistemele fara custi, perioada de ouare este de la 20 de saptamani pana la 15 luni dar fara initierea naparlirii fortate. Numarul de pasari pe suprafata variaza intre diferitele sisteme de adapostire. Sistemele comune de custi, functie de aranjare si legaturi, permit o densitate de 30 40 de pasari / m.p. (corespunzatoare terenului disponibil) ceea ce restrange libertatea de miscare a pasarilor; sistemele alternative au densitati mai scazute de la 7 pasari / m.p. ( culcusuri de paie) pana la 12 13 pasari / m.p. ( custi imbunatatite). Spatiul limitat si lipsa elementelor structurale in sistemele de custi comune limiteaza comportamentul tipic speciilor si duce la penaj deteriorat, deformari ale degetelor si comportamente anormale (canibalism). Oricum, canibalismul datorat lipsei de spatiu poate fi intalnit si in sistemul de custi imbunatatite [194, Austria, 2001].

30

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Majoritatea gainilor ouatoare sunt inca tinute in baterii folosind sistemul de custi, desi din ianuarie 2003 legislatia europeana (Directiva 1999/74/EC) nu va mai permite folosirea acestui sistem in instalatii noi, iar din ianuarie 2012 aceste sisteme vor fi scoase complet. Aceasta inseamna ca din ianuarie 2012 numai custile imbunatatite vor fi permise. Totusi, au fost efectuate unele studii si discutii pentru a analiza dezavantajele instalatiilor definite prin mai sus mentionata directiva, care iau in calcul printre altele, sanatatea si impactul asupra mediului. In functie de rezultatele acestor studii si discutii se va decide (in 2005) daca Directiva 1999/74/EC va fi revizuita. Pana cand aceasta decizie va fi luata, nesiguranta ramane in cazul cerintelor viitoare pentru sistemele de custi. In ultimul timp au fost adoptate tot mai multe sisteme fara cusca in care gainile se pot plimba libere in jur. Din ianuarie 2002 definitia acestor sisteme va fi schimbata de Directiva 1999/74/EC in sistem zona-libera sau hambare, unde termenul zona-libera este folosit pentru sistemele in care gainile au acces in aer liber tot timpul zilei. Totusi, in urmatoarele subcapitole termenii traditionali sunt inca utilizati pentru a descrie diversele sisteme fara custi, pentru a evita folosirea termenilor zona-libera si hambar in afara contextului mai sus mentionatei directive. Proiectarea si utilizarea sistemelor fara custi sunt comparabile cu cele de la sistemele pentru pui de carne (vezi sectiunea 2.2.2). 2.2.1.1 Sistemul de baterii pentru ganinile outoare

Sistemul poate fi descris ca o combinatie intre urmatoarele elemente: constructia de cladiri proiectarea custilor si a amplasarii colectarea gainatului, indepartarea si depozitarea Productia intensiva de oua se face de obicei in cladiri inchise facute din diverse materiale ( piatra, lemn, otel cu prefabricate). Cladirea poate fi proiectata cu sau fara sistem de iluminat, dar intotdeauna cu ventilatie. Echipamentul poate varia de la sisteme cu operare manuala la sisteme complet automatizate, pentru controlul calitatii aerului, indepartarea gainatului si colectarea oualelor. In imediata apropiere a halelor se afla depozitele si utilitatile pentru hrana. In sistemul cu custi se disting patru mari tipuri de baterii: sistemul pe podea, sistemul in scari, sistemul compact si sistemul centura (fig.2.2). In plus, sunt valabile sistemele fully stepped [183,NFU/NPA,2001]. Constructiile pot avea pana la 8 nivele sau caturi si conform regulamentelor in vigoare se permite o densitate pana la 30-40 pasari pe m2, functie de aranjamentul caturilor. Randurile de custi pot fi si mai lungi de 50 m. si astfel, folosind mai multe coridoare, unele dintre intreprinderile moderne au cladiri cu 20.000 pana la 30.000 pasari si chiar mai mult. Custile tip au 450 mm x 450 mm x 460 mm adancime si au 3 pana la 6 pasari. Custile sunt facute cel mai frecvent din sarma de otel si sunt echipate cu instalatii automate pentru adapare si hranire a pasarilor. Media timpului de acupare a custilor este mare (311 364 zile) si timpul de curatare a instalatiilor intre cicluri este mic. Inclinatia podelei custilor face ca ouale sa se rostogoleasca in partea din fata a custii de unde sunt colectate manual sau cu banda transportoare si trimise pentru selectare si ambalare. Resturile cad pe fundul custii si apoi in spate si sunt stocat dedesubt sau indepartat cu benzi sau razuitori. In general, custile pe podea sau in scari necesita mai mult spatiu si o investitie mai mare pentru fiecare pasare. Datorita felului cum sunt aplicate, aceste sisteme produc gainat mai umed si de asemenea au emisii mai mari de NH3 (concentratie de 40 ppm in zona custilor la ventilatie scazuta). Nu se cunosc date recente despre
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 31

Chapter 2

procentul de aplicare pentru diferitele sisteme dar se crede ca cele mai multe gaini ouatoare din Europa sunt tinute in sistemul compact sau centura. Resturile de la gainile ouatoare tinute in sistemele de baterii nu sunt amestecate cu alte materiale si pot fi folosite in diverse feluri, de exemplu in unele sisteme, se adauga apa pentru a permite un transport mai usor al gainatului. Se pot distinge doua moduri de colectare si stocare : hale cu stocare (temporara) a gainatului in zona custilor; - gainat neaerat - gainat aerat utilitatile de stocare separate de zona custilor.

Flat-deck-design

Stairstep-design

Compact-design

Belt-design

Figura 2.2: Patru structuri de baterii uzuale pentru gainile ouatoare [10, Netherlands, 1999] si [122, Netherlands, 2001]

Materia uscata din resturile de la gainile ouatoare este de aproximativ 15 25 % si prin uscare se poate ridica la 45 50 %. Uscarea pentru un continut ridicat de materie uscata poate reduce emisiile dar necesita consum mai mare de energie. In mod normal, gainatul uscat (45-50%) este scos din hale pentru aplicare imediata sau transport, sau este stocat in ferme in depozite separate. In depozit, continutul de materie uscata poate creste pana la 80% prin uscare naturala. In timpul acestui proces apar emisii de amoniac si miros neplacut. Atunci cand gainatul proaspat este indepartat din hale si dus intr-un depozit separat, inchis sau deschis, uscarea se produce in intregime natural, sau in cazul depozitelor cu groapa poate fi facuta prin ventilarea zonei. Ar fi de retinut ca prin indepartarea imediata a resturilor,
32 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

substantele emise (la 15-25% materie uscata) sunt indepartate din hale spre depozite unde are loc ulterior uscarea (si emisiile). Printre diferitele combinatii care sunt aplicate sistemelor de baterii in Europa, se pot distinge: sistem de baterii cu stocare deschisa sub custi; Hale cu groapa si canale Hale stilt Benzi transportoare cu stocare externa.
2.2.1.1.1

Sistem de baterii cu stocare a gainatului sub custi

Gainile sunt tinute in custi pe unul sau mai multe caturi. Custile (pe podea, in trepte sau compacte) sunt echipate cu clapete din plastic sau placute metalice pe care resturile raman un timp. In fuctie de modul de proiectare resturile pot cadea in groapa singure sau pot fi indepartate cu un razuitor. Resturile (si apa de baut) sunt colectate intr-o groapa sub custi si o data pe an sau chiar mai rar, sunt indepartate cu un razuitor sau cu un incarcator frontal [26, LNV, 1994], [122, Netherlands, 2001].

Figure 2.3: Exemplu de groapa deschisa pentru djectii aflata sub o baterie in forma de treapta [10, Netherlands, 1999]

2.2.1.1.2

Sistem de baterii cu depozit de gunoi deschis si aerat (sisteme cu gropi adanci si hale canalizate)

Custile sunt asezate deasupra gropii de depozitare a gainatului. Inaltimea unui sistem cu groapa este intre 180 si 250 cm. Canalul are o groapa care masoara aproximativ 100 cm. Resturile umede cad in groapa si raman acolo pe o perioada de un an sau mai mult. Intr-o hala cu groapa sau cu canale, clapetele care sunt plasate mai jos de custi, in partea de jos a cladiriii, lasa aerul inauntru. Aerul este adus in cladire prin acoperis (sistem creasta deschisa) si trecut in zona custilor unde este incalzit. Aerul cald trece apoi peste gainat si apoi iese din hala. Gainatul stocat in groapa este uscat de acest curent de aer cald.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

33

Chapter 2

In timpul stocarii se produce incalzirea prin fermentare. Aceasta fermentare da un nivel ridicat de emisii de amoniac. Pentru a obtine un rezultat bun in urma uscarii gainatului, acesta ar trebui pre-uscat cam 3 zile pe platformele de sub custi. Dupa 3 zile se obtine un continut de materie uscata de 35-40%. [10, Netherlands, 1999] In trecut, in Marea Britanie, se aplica o tehnica aparte de uscare a gainatului la halele cu groapa. Se lasa gainatul in niste canale conice timp de 6 luni, dupa care era aruncat in groapa si ramanea pentru restul anului. Aceasta tehnica ar mai putea fi aplicata, dar s-a renuntat mult o data cu trecerea de la custi complet inchise la sisteme cu groapa adanca [119, Elson, 1998].

Figure 2.4: Sistemul de groapa adanca pentru gainile ouatoare [10, Netherlands, 1999]

Figure 2.5: Exemplu de sistem de canal pentru gainile ouatoare [10, Netherlands, 1999]

2.2.1.1.3

Sistem de hala stilt

Hala sistem stilt este o varianta a sistemului cu groapa . Aceasta combina custile asezate pe vericala in caturi cu razuitoare sub toate caturile si o depozitare in groapa. Tehnica stilt foloseste o valva reglabila intre cusca si zona de depozitare si are deschizaturi largi in peretii depozitului de gainat pentru a permite vantului sa grabeasca uscarea. Astfel, spre deosebire de sistemul cu groapa unde depozitarea gainatului si zona de crestere a gainilor sunt in acelasi loc. La sistemul stilt sunt separate. De aceea, gainatul poate fi scos din locul de stocare in orice momen [119, Elson, 1998]. O hala stilt poate fi considerata similara cu o hala cu groapa din figura 2.4, insa fara pereti laterali.

34

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2 2.2.1.1.4

Sistem de baterii cu indepartarea gainatului cu ajutorul razuitoarelor spre un depozit inchis

Sistemul este o varianta a sistemului cu depozite deschise avand custile peste un canal putin adanc care are aceeasi largime cu custile. Resturile de la gaini cad pe niste clapete de plastic sau pe niste tavi sub custi. De aici, gainatul se duce in canal. Gainatul este indepartat regulat (zilnic sau saptamanal) si depozitat intr-un loc separat (groapa sau sopron). Groapa este facuta de obicei din beton. Prin folosirea unui razuitor, dupa cativa ani podeaua gropii devine accidentata si o pelicula de gainat ramane pe podea, crescand emisiile de amoniac. Atat gainatul de pe clapete sau tavi cat si cel din pelicula sunt cauza unei cantitati mari de emisii de amoniac [10, Netherlands, 1999], [26, LNV, 1994], [122, Netherlands, 2001].

Figure 2.6: Exemplu de canal pentru dejectii cu racleta aflata sub bateria in forma de treapta [10, Netherlands, 1999]

2.2.1.1.5

Sistem cu banda transportoare cu indepartare frecventa a gainatului spre un depozit inchis cu sau fara uscare.

Banda transportoare pentru gainat este folosita in toata Europa. La acest sistem, gainatul este colectat de niste benzi de sub custi si transportat spre un depozit inchis, cel putin de doua ori pe saptamana. Gainatul este colectat de benzi situate sub fiecare cat de custi. La sfarsitul benzii un transportor duce gainatul spre depozitul extern. Benzile sunt confectionate din material sintetic lucios si usor de curatatastfel ca reziduurile nu se lipesc. Datorita curelelor moderne cu intarituri, gainatul poate fi curatat pe lungime mare. Uscarea are loc si pe benzi, in special vara, si gainatul poate fi tinut pe ele pana la o saptamana.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

35

Chapter 2

Figure 2.7: Example of a manure-belt battery (3 tiers) with a belt under each tier to remove manure to a closed storage [10, Netherlands, 1999]

In sistemele cu benzi imbunatatite este suflat aer peste gainat pentru a obtine o uscare mai rapida. Aerul este introdus sub fiecare cat de custi, de obicei prin conducte rigide din polipropilen. Un alt avantaj este introducerea de aer proaspat in imediata apropiere a pasarilor. Alte imbunatatiri constau in introducerea unei camere de pre-incalzire a aerului si/sau folosirea de schimbatoare de caldura pentru pre-incalzirea aerului venit de afara.
2.2.1.1.6

Custi imbunatatite

Este un sistem recent dezvoltat pentru gainile ouatoare. Ar trebui sa fie folosit pentru a inlocui sistemele de custi folosite in mod obisnuit.: vezi sectiunea 2..2.1 unde sunt descrise sistemele folosite in mod obisnuit. Directiva UE a stabilit cateva minime conditii pentru acest sistem, cum ar fi : fiecare cusca trebuie sa fie echipata cu stinghii, cuib pentru ouat (cuibar) si o baie de nisip cu material de paie si talaj. [121, EC, 2001]. Functie de modul de construire, designul poate diferi ca numar de pasari per cusca, cuib, baie de nisip si ca aranjament in cadrul custii. In general pasarile sunt tinute in grupuri de cate 40 sau mai mult [179,Netherlands,2001]. Comparativ cu custile folosite in mod obisnuit, acestea ofera mai mult spatiu si sunt echipate cu articole care stimuleaza comportamentul specific pasarilor. Pentru culcusuri se folosesc si adaugiri de nisip, rumegus sau alte materiale. Prezenta culcusurilor in cusca este unul din principalii factori care afecteaza managementul, datorita problemelor legate de tipul materialului, imprastierea si indepartarea acestuia (automatizat sau nu) si riscul cresterii nivelului de praf in cladire. Exista de asemenea un risc crescut ca ouale facute in culcusuri sa fie scoase o data cu acestea. Selectarea materialului de culcusuri este foarte importanta si depinde de costul acestuia, disponibilitate, acceptarea de catre pasari si posibilitatea indepartare usoara. Cantitatea si costul materialului pentru culcusuri pentru fiecare gaina pe zi este variabila si depinde de materialul folosit. Este de asteptat ca materialul pentru culcusuri sa creasca volumul de gainat, astfel ca valoarea ca fertilizator a acestuia scade. Aceste aspecte pot fi foarte difeite functie de tipul materialului din talaj si paie. [204, ASPHERU, 2002] Custile sunt facute din sarma de otel cu partea orizontala din plasa sau vergele si portiuni pline, aranjate in 3 sau mai multe caturi. Gainatul este indepartat automat prin benzi transportoare (cu sau fara aerare).

36

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Figure 2.8: Schematic picture of a possible design of an enriched cage [128, Netherlands, 2000]

Emisia tipica este raportata ca fiind 0,035 kg NH3 per pasare per an (NL). S-au raportat cantitati de 0,014 0,505 kg. de NH3 pe pasare/an (D) raportate la o medie de 160 gr. de resturi proaspete ( cu 1,3% continut de N) produs de o gaina pe zi. Continutul de materie uscata este de 20 60 % in functie de sistemul aplicat : benzi de gunoi fara uscare 25 35 %, benzi aerate 35 50 %. Energia necesara pentru benzile transportoare si ventilatie este comparabila cu cea de la alte sisteme cu benzi. Folosirea culcusurilor poate produce mai mult praf in hale. Materialele ca nisipul, rumegusul sau altele necesita aranjare in custi. Hranirea si adaparea, luminatul si ventilatia acestui sistem sunt similare cu cele folosite in mod curent, dar este necesara adaugarea de 1 2 kg. de material pentru culcus pe pasare/an. Acest sistem este proiectat intentionat ca o alternativa la sistemele comune de custi. Aplicarea acestuia nu necesita schimbari substantiale ale cladirilor dar va fi necesara inlocuirea completa a custilor in sistemele deja existente. Costul operational a fost estimat la 1,5 EURO pe pasare/an (NL). Astazi, custile imbunatatite s-au implementat in cateva ferme in conditii de comercializare (nu experimental), de exemplu in Olanda (anul 2001) numai o singura ferma aplicase acest sistem. Reference literature: [122, Netherlands, 2001], [124, Germany, 2001] [180, ASEPRHU, 2001] [179, Netherlands, 2001] [204, ASPHERU, 2002]

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

37

Chapter 2

2.2.1.2

Sistemul fara custi pentru gaini ouatoare

Gainile ouatoare sunt tinute si in sisteme fara custi. Ceea ce au in comun aceste sisteme este ca pasarile au mai mult spatiu sau se pot misca in interiorul cladirii libere. Cladirea este similara cu cele care au custi. Sunt aplicate diverse tipuri in statele membre cum ar fi : Sistemul adanc cu paie si talaj Sistemul cu cotete Directiva 1999/74/EC defineste doua sisteme fara custi : zona-libera si hambar.
2.2.1.2.1 Sistem adanc cu paie si talaj pentru gaini ouatoare

Hala este o cladire obisnuita cu pereti, acoperis si fundatie. Are izolatie termica cu ventilatie fortata; poate avea sau nu ferestre pentru lumina naturala. Pasarile sunt tinute in grupuri mari , 2000 pana la 10000 de pasari intr-o hala. Aerul este schimbat fie prin ventilatie naturala, fie prin ventilatie fortata cu presiune scazuta. In concordanta cu Standardul UE in vigoare pentru Pietele de Oua, cel putin o treime din suprafata podelei (facuta din beton) trebuie sa fie acoperita cu un strat asternut (paie maruntite sau rumegus folosite ca material pentru culcusuri) si doua treimi pentru groapa de resturi (gainat). Groapa este acoperita cu o platforma facuta in general din lemn sau materiale artificiale ( retele din sarma sau zabrele din plactic) si usor ridicate. Cuibarul, instalatiiile pentru hranire si alimentare cu apa sunt asezate pe platforma pentru a pastra uscata zona culcusurilor. Gainatul este colectat intr-o groapa sub platforma in timpul unui ciclu de ouare (13 15 luni). Groapa se formeaza fie prin ridicarea platformei, fie prin sapare in pamant (Figure 2.9). Alimentarea automata cu hrana si apa de baut, cu jgheaburi lungi sau talere rotunde este instalata deasupra gropii. Resturile sunt indepartate din groapa la sfarsitul perioadei de ouare sau periodic cu ajutorul benzilor. Cuibarele, individuale sau comune, sunt speciale pentru ouare; este posibila si colectarea automata a oualelor. Programele de iluminare pentru a creste rata de ouare si proteineleadaugate in harana pot fi de asemenea aplicate. [128, Netherlands, 2000], [124, Germany, 2001]

Ventilation

curtain

slats

Manure pit 300+

Figure 2.9: Schematic cross-section of traditional deep litter system for layers [128, Netherlands, 2000]

38

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

2.2.1.2.2

Sistemul cu cotete

Aceasta hala este o constructie cu izolatie termica si ventilatie fortata, cu sau fara ferestre pentru lumina naturala si cu iluminat artificial pentru programele speciale; halele pot fi combinate cu zone exterioare. Pasarile sunt tinute in grupuri mari si se bucura de miscare si libertate in toata hala. Spatiul halei este subdivizat in mai multe zone functionale (de hranire si adapare, de somn si odihna, de ouare). Pasarile pot folosi mai multe nivele ceea ce permite o mai mare densitate in comparatie cu sistemele pe podea. Resturile sunt indepartate de benzi transportoare in containere sau in groapa de gainat. Culcusurile se intind pe o suprafata de beton. Hrana si apa de baut sunt aduse automatizat. Cuibarele, individuale sau comune, au colectare manuala sau automata a oualelor. Densitatea este marita la 9 pasari pe m2 folosibil sau la 15,7 pasari pe suprafata de sol (in m2), cu hale cuprinzand intre 2.000 si 20.000 pasari.

Figure 2.10: Schematic picture of an aviary system [128, Netherlands, 2000]

2.2.2

Productia de carne de consum

Carnea de consum este produsa de rase de carne, care in realitate sunt varietati hibride din mai multe rase de pasari. Combinatiile raselor sunt facute astfel incat sa se obtina varietati cu caracteristicile carnii dorite de producatori. Unele rase cresc mai repede si mai mult in timp ce la altele se dezvolta mai mult unele parti, cum ar fi pieptul, sau au o conversie mai buna a hranei, sau sunt mai rezistente la boli. Noile rase suntadese denumite dupa companiile care le obtin genetic. Evident, aceste noi rase nu sunt potrivite pentru productia de oua. Halele traditionale pentru cresterea intensiva de pasari pentru carne sunt constructii simple, inchise, din beton sau lemn, cu lumina naturala sau fara ferestre si cu sistem de iluminat, izolate termic si ventilate fortat. Cladirile mai pot fi construite si fara pereti laterali ( cu perdele de jaluzele); ventilatia fortata ( pe principiul presiunii negative) este pe principiul clapetelor si al valvelor de admisie de aer. Halele deschise trebuie asezate in asa fel incat sa fie expuse la curentii naturali de aer si in unghi drept fata de directia predominanta a vantului. Suplimentar se pot pune clapete de ventilatie pe deschideri in creasta acoperisului. Acest lucru are ca scop sa asigure zona in care sunt pasarile cu un plus de circulatie a aerului in timpul verilor caniculare. Panouri impletite din sarma , pozitionate de-a lungul peretilor laterali, impiedica pasarile sa iasa.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

39

Chapter 2

Figure 2.11: Example of schematic cross-section of a commonly applied broiler house [129, Silsoe Research Institute, 1997]

Cladirile inchise au incalzitoare pe pacura sau gaz pentru a incalzi toata hala; radiatoarele sunt folosite pentru incalzire zonala in halele construite pentru ventilatie deschisa. Iluminatul artificial si/sau un sistem de combinare a luminii naturale cu cea artificiala este necesar. Pasarile sunt tinute in culcusuri (paie maruntite, rumegus de lemn sau hartie maruntita), imprastiate pe intreaga podea a halei, care este construita din beton. Gainatul este indepartat la sfarsitul fiecarei perioade de crestere. Se folosesc sisteme de hranire si adapare automatizate (in principal alimentatoare tubulare cu capete rotunde si adapatoare cu vane de captare a apei). Pasarile sunt hranite cu proteine brute adaptate. Densitatea este intre 18 si 24 pasari pe m.p. Densitatea se mai masoara si in kg.in viu / m.p. (ex.Finlanda) dar acest parametru este varaibil. Se asteapta ca noua legislatie sa limiteze densitatea. Halele pot avea intre 20.000 si 40.000 pasari.

2.2.3
2.2.3.1

Alte sectoare de crestere a pasarilor Productia de curcani

Curcanii sunt crescuti pentru carne si sunt aplicate diferite sisteme. Poate fi un sistem pe doua varste (UK, Olanda). Prima perioada acopera perioada de crestere pentru toate pasarile pana la varsta de 4-6 saptamani. Apoi curcanii sunt mutati intr-o alta hala. Perioada de crestere in continuare este de 19-20 saptamani cu o medie a greutatii pentru curcani de 14.5 kg (21 22 saptamani) si pentru curci de 7.5 kg. (16-17 saptamani) (vezi tabelul 1.1). In Finlanda se disting 4 perioade, functie de ratiile diferite de hrana, unde curcanii sunt crescuti 16 saptamani si curcile 12 saptamani. Pasarile sunt tinute la inceput la o densitate mai mare, atunci cand sunt mici. In timpul perioadei de crestere pasarile sunt mai slabe si dupa 22 sapatamani pot ramane numai o treime din pasari. De exemplu in UK, curcile sunt mutate primele si vandute ca pasari pentru gatit. Curcanii sunt folositi pentru procesari ulterioare.
2.2.3.1.1

Sisteme obisnuite de crestere

In mod normal hala de crestere a curcanilor este o constructie obisnuita, foarte asemanatoare cu cea pentru cresterea gainilor (fig.2.11). Curcanii sunt tinuti in cladiri inchise, izolate termic, cu ventilatie fortata sau (mai des) in cladiri deschise cu pereti laterali deschisi si cu perdele tip jaluzele (ventilatie naturala). Ventilatia fortata (pe principiul presiunii negative) se aplica prin clapete si valve de sens unic. Ventilatia natutala este facuta prin jaluzele controlate automat sau prin valve montate in pereti. Cladirile deschise sunt asezate in unghi drept fata de directia predominanta a vantului dar pe directia curentilor naturali de aer. Incalzirea se face cu incalzitoare pe gaz.

40

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Se iau masuri de protectie in situatii de urgenta cum ar fi : intreruperea energiei, calamitati naturale sau incendii. In timpul verilor caniculare, se iau masuri suplimentare pentru reducerea stresului provocat de caldura (clapete suplimentare pentru vehicularea unui volum mai mare de aer, pulverizare de apa sau stropirea acoperisului). O plasa de sarma se pune in partea de deasupra pentru a tine pasarile salbatice la distanta. Pe podea construita din beton - se pune material de culcusuri (paie maruntite, rumegus de lemn), imprastiat pe intreaga suprafata a halei, cu cuibare la distanta de 9-12 inci. Indepartarea gainatului si curatarea halei se face la sfarsitul fiecarei perioade de crestere. Tot materialul de culcusuri impreuna cu gainatul si resturile este indepartat cu un excavator sau in incarcator frontal. Hranirea si adaparea se face cu instalatii automate a caror inaltime se ajusteaza tot automat. Lumina naturala si intensitatea luminii se controleaza pe intreaga perioada de crestere. In sectiunile urmatoare Error! Reference source not found. si 2.2.3.1.3 sunt descrise variatiile posibile aplicate de obicei.
2.2.3.1.2 Sistemul inchis de hala

La acest sistem rumegusul de lemn este scos din hala de noua ori in timpul perioadei de ingrasare. Acest lucru reduce emisiile de amoniac deoarece temperatura stratului asternut amestecat cu gainatul nu mai creste. Hala este similara cu cea descrisa la subcapitolul 2.2.3.1.1. Gainatul este scos cu ajutorul unui tractor cu lama, in timp ce sistemul de hranire si adapare se ridica pentru a-i face loc. La inceputul perioadei de productie se intinde pe podea un strat de asternut subtire (4 cm.) din rumegus. Dupa 35 de zile acesta impreuna cu gainatul este scos din hala. Se intinde un strat proaspat de 3 cm. (in loc de 4 cm.). Operatia se repeta la diferite intervale pana la sfarsitul perioadei de ingrasare, astfel : dupa 53, 21, 21, 14, 14, 14, 14, 14 si 14 zile, respectiv cu strat de : 4, 3, 3, 3, 3, 3, 5, 5 ( la final) cm. de asternut de rumegus. In timpul scoaterii gainatului pasarile sunt inlaturate usor din calea lamei tractorului. In spatele lamei este prevazut un sistem pentru a imprastia rumegusul. Emisiile de amoniac la acest sistem sunt estimate la 0.340 kg.NH3 / curcan / an. Dar mai sunt necesare cercetari pentru a valida aceste date. De aceea, se va instala un nou sistem care va masura emisiile de amoniac de doua ori pe zi. In comparatie cu sistemele folosite in mod curent (subcapitolul 2.2.3.1.1.), in care fermierii amesteca gainatul de mai multe ori in timpul perioadei de ingrasare, nu este necesar aport de energie. Datorita continutului ridicat de material uscat, in comparatie cu sistemele obisnuite, manipularea gainatului este mai usoara si necesita mai putina energie. Este mai mult praf in hala, datorita gainatului uscat si imprastierii de rumegus (pana la 65%). Muncitorii ar trebui sa foloseasca masti ar trebui sa creasca costul cu munca vie. Mai intervine si faptul ca frecventa indepartare a gainatului ar putea afecta performantele de crestere a curcanilor. Acest sistem este un sistem de management si nu solicita modificari la sistemul de adapost. Poate fi aplicat in hale noi sau in cele existente. In halele existente ar trebui aprovizionate sisteme de hranire si adapare care sa se ridice (semi) automat. Costuri investitiei sunt usor mai ridicate decat la sistemele traditionale. La acest sistem fermierul mai are nevoie si de un tractor cu lama. Costul cu munca va creste din cauza frecventelor curatari ale gainatului. Costurile de investitii s-au raportat a fi 6.36 EUR / loc pentru pasare. Costurile operationale totale sunt in jur de 0.91 EUR / loc de pasare / an. In Olanda exista in mod curent o hala de crestere a curcanilor (10.000 curcani) care aplica acest sistem.
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 41

Chapter 2

Reference literature: [128, Netherlands, 2000]. An application leaflet is available by KoudijsWouda (turkey feedmill organisation)/Agramatic/Bureau TES (These are respectively a turkey feed plant, Agriculture Design Office and Advisory service for NH3 emissions)
2.2.3.1.3

Sistem cu podele cu culcusuri partial ventilate

O podea partial ventilata este proiectata pentru a reduce emisiile de amoniac la o hala normala de crestere a curcanilor. Cam 75% din podea este asternuta cu material pentru culcusuri si 25% este o platforma ridicata prevazuta cu decupari. Platforma este ridicata cu aproximativ 20 cm deasupra podelei din beton si e acoperita cu o prelata de nylon. Si pe podeaua de beton si pe prelata de nylon se imprastie rumegus de lemn. O clapeta permite trecerea aerului pe sub platforma.
9600 3200

6650

0= drinking system X= feeding system = iron bars

2100

6650

Clothing on bars

=Airflow

Figure 2.12: Schematic cross-section of the partially ventilated litter floor system for turkeys [128, Netherlands, 2000]

Acest sistem reduce emisiile de amoniac la 47% fata de un sistem normal, adica reduce emisiile la 0.36 kg. NH3 / pasare/curcan. Totusi, in comparatie cu un sistem normal, consumul de energie este mai mare datorita ventilatiei. Concentratia de praf este mare, de aceea este necesara folosirea unui dispozitiv pentru protectia cailor respiratorii. Datorita continutului ridicat de materia uscata, fata de sistemele traditionale, gainatul se indeparteaza mai usor (de ex. peletizarea) si cu consum mai mic de energie. Pasarile se hranesc si produc fecalele pe platforma, unde sunt amplasate sistemele de hranire si de adapare. La inceputul procesului se imprastie rumegus in cantitate de 5 kg./m2 pe podeaua de beton si 2 kg./m2 pe platforma. In timpul ciclului de productie calitatea materialului asternut poate fi imbunatatita prin adaugare de rumegus. Emisiile de amoniac sunt reduse prin uscarea materialului.
42 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Sistemul poate fi aplicat la hale noi si la hale existente deoarece nu necesita modificari mari. Este sub semnul intrebarii daca corespunde din punct de vedere al sigurantei pasarilor avand in vedere greutatea acestora. De asemenea prelata de nylon care acopera decuparile din podea se sfasie in timp, ceea ce impiedica o miscare optima a aerului. Costurile pentru investitie sunt mai ridicate ca la un sistem traditional su sunt estimate la 6.36 EUR / loc de pasare ( 20 EUR / kg. NH3). Costurile operationale anuale sunt in jur de 2 EUR / loc de pasare / an. (2.9 EUR / kg. NH3). In Olanda doar o singura ferma aplica acest sistem [181, Netherlands, 2002]. Reference literature: [128, Netherlands, 2000] [181, Netherlands, 2002] 2.2.3.2 Productia de rate

Ratele dunt in general crescute pentru carne. Pe piata exista numeroase rase, dar cele mai populare in comertul de carne sunt Pekin si Barbary; Rouen si Muscovy sunt tot rase Barbary. Pentru oua sunt folosite rase diferite, desi Pekin are performante bune comparativ cu celelalte rase. Ratele Muscovy sunt cele mai mari. Ratoii sunt in mod normal mai grei decat ratele. Ca si la pui, rasele pentru carne sunt mai masive decat cele pentru oua (tabelul 2.1). Ratele sunt tinute in hale, desi in unele state membre este permisa si cresterea in aer liber. Exista trei sisteme principale pentru cresterea ratelor. Asternut complet, cu sistem pentru apa pozitionat deasupra Partial placat / partial asternut Complet placat Hala obisnuita pentru rate este similara cu cea pentru puii de carne (fig.2.11) Are podea de beton acoperita cu material de culcusuri. Este echipata cu sistem de ventilatie (naturala sau mecanic) si functie de conditiile climaterice poate avea sistem de incalzire. Tipul de carne
Pekin Muscovy Rouen

Rate adult (kg.)


4.00 4.50 4.50 5.50 4.50 5.00 2.00 2.25 2.25

Rata adulta (kg.)


3.50 3.75 2.25 3.00 3.50 4.10 1.60 2.00 2.00

Tipul de oua
Indian Runner Khaki Campbell

Table 2.1: Range of weights of meat and egg production duck breeds [171, FEFANA, 2001]

Cicluri de productie variaza intre statele membre. In Germania, ciclul de productie pentru carnea de rataeste impartit in perioada de crestere de pana la 21 zile, urmata de perioada de maturizare pana in ziua 47 49. Cresterea se face in boxe separate. Gainatul se scoate si boxele se curata si se dezinfecteaza in timpul unei perioade de 5 7 zile inainte de a fi aduse pasarile. Densitatea este de 20kg. greutate in viu / m2 de podea disponibila, in ambele faze, cu podea disponibila de 16 x 26 m pentru perioada de crestere si de 16 x 66 m. pentru maturizare. De aceea, boxele pentru crestere pot avea 20.000 rate mici si cele de maturizare pot avea 6.000 rate (vezi fisele de date din [124, Germany, 2001]). Cel mai des este aplicat este sistemul cu podea complet asternuta, folosind paie de grau sau orz sau aschii de lemn. Stratul nu este prea gros deoarece gainatul de rata este mult mai umed decat cel de gaina. Placarea, daca se aplica, se face in mod normal cu sarma acoerita cu plastic, lemn sau materiale sintetice.
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 43

Chapter 2

2.2.3.3

Productia de bibilici

Nu sunt disponibile informatii despre productia de bibilici in Europa. Ideea este ca acest sector este nesemnificativ in comparatie cu celelalte sectoare de pasari. Se poate totusi compara cu sectorul de curcani, comercial vorbind. Bibilicile au un comportament diferit fata de gaini si au nevoie de mult spatiu. Unele date de la Departamentul Agriculturii al SUA (USDA) arata ca bibilicile sunt in general crescute in sistem zona-libera. In timpul perioadei de ouare, ouatoarele sunt tinute in hale echipate cu terase illuminate si podele din sarma. Nu se cunoaste exact daca exista ferme in Europa in care se cresc intens bibilici astfel incat sa intre sub incidenta IPPC.

2.2.4

Controlul climatului la cresterea de pasari

Pentru toatel speciile de pasari, sistemele sunt astfel echipate pentru a mentine climatul interior. Dar pentru gainile de carne controlul climatului a fost studiat in mod deosebit. Factorii importanti pentru climat sunt : Temperatura aerului Compozitia si viteza aerului la nivelul animalelor Inrensitatea luminii Concentartia de praf Densitatea Izolatia cladirii Ajustarile se fac in general prin controlarea temperaturii, ventilatiei si iluminatului. Standardele de sanatate si nivelele de productie impun conditii pentru climatul halelor de pasari. 2.2.4.1 Controlul temperaturii si ventilatia

Controlul temperaturii : temperatura in halele de pasari se tine sub control cu ajutorul urmatoarelor tehnici : Izolarea peretilor Incalzire locala (sistemele cu culcusuri) sau a spatiului Incalzire directa ( incalzitoare cu gaz , cu infrarosii, aeroterme) Incalzire indirecta (centrale de incalzire) Racire prin stropirea acoperisului ( vara sau in climate calde) Podelele sunt in general din beton si nu sunt prea bine izolate. Uneori se aplica izolarea partiala a podelelor (Finlanda) . Exista o pierdere potentiala a caldurii din hala prin radiatii in solul de dedesubt, dar este mica si nu s-a constatat ca afecteaza productia. Incalzirea se face uneori prin recircularea aerului, care de asemenea se foloseste si pentru uscarea gainatului. Pentru gainile ouatoare nu este necesara incalzirea atunci cand densitatea in custi este mare. La pasarile de carne, in general iarna, dar si pe perioada cat pasarile sunt mici, incalzirea este necesara. Capacitatea echipamentului de incalzire este functie de numarul de pasari din hala dar si de volumul halei. De exemplu, in Portugalia radiatoare pe gaz cu capacitatea de 6.000 kJ incalzesc 650 de pui mici / radiator si cu capacitatea de 12.500 kJ incalzesc 800 de pui mici. Temperaturile specifice pentru cresterea puilor de carne sunt prezentate in tabelul 2.2. Miscarea este restrictionata cand pasarile sunt mici pentru a le tine aproape de clocitori.

44

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Varsta (zile)

Incalzirea necesara C Sursa 1)


37 38 35 32 28

Temperatura in interior C Sursa 1) Sursa 2)


28 28 28 26 18 21 30 34 32 28 30 27 18 21

1-3 3-7 7 - 14 14 - 21

Adulti

Fara incalzire

Table 2.2: Example of required indoor temperatures for broiler housing Source 1): [92, Portugal, 1999], Source 2): [183, NFU/NPA, 2001]

La cresterea curcanilor, temperatura necesara este mai mare (32C) la inceputul perioadei de crestere, deci este necesar un sistem de incalzire. Cand pasarile cresc, temperatura necesara scade la 12 14 C. Incalzirea in productia de curcani se aplica local si este nevoie de mai multa ventilatie la acest sistem, deci rezulta un consum mai mare de energie. Intr-un numar mare de ferme din Olanda recircularea aerului se face combinand ventilatia naturala cu cea mecanica. Cu ajutorul unor valve, curentul de aer poate fi astfel ajustat incat aerul este amestecat corespunzator si este nevoie de mai outina energie pentru incalzire. Ventilatia : productia de pasari poate folosi ventilatie natutala si/sau ventilatie fortata functie de conditiile de clima si de necesitatile pasarilor. Cladirea poate fi construita astfel incat fluxul de aer sa circule transversal sau longitudinal in hala sau prin deschizaturi in acoperis in jos spre custi. In ambele cazuri ventilatie naturala sau fortata directia predominanta a vantului poate influenta pozitionarea cladirii, atat pentru a permite controlul fluxului de aer cat si pentru a reduce emisiile in zonele sensibile din jurul fermei. Acolo unde aerul de afara este rece, se pot instala echipamente de incalzire pentru mentinerea temperaturii interioare la nivelul cerut. Ventilatia este importanta pentru sanatatea pasarilor si de aceea poate influenta productia. Se aplica atunci cand este necesara racorirea aerului si mentinerea compozitiei acestuia la nivelele cerute. De exemplu, pentru compozitia aerului in halele pentru pui de carne, valorile limita admise in Belgia sunt prezentate in tab.2.3., dar aceste limite variaza intre statele membre. Parametru
CO2 CO NH3 H2S SO2

Valori limita 0.20 0.30 vol-%


0.01 vol-% 25 ppm 20 ppm 5 ppm

Table 2.3: Advisable limit values for different gaseous substances in the indoor air in broiler housing applied in Belgium [33, Provincie Antwerpen, 1999]

Pentru gainile ouatoare tinute in baterii de custi, nivelul de ventilatie trebuie sa fie de 5-12 m3 / pasare/ora vara (functie de climatul din zona) si de 0.50.6 m3 / pasare/ora iarna [124, Germany, 2001]. Sistemele de ventialtie se impart in sisteme naturale si sisteme mecanice. Sistemul natural consta in deschideri pe coama acoperisului. Marimea minima pentru evacuare este de 2.5 cm2/m3 volum hala si pentru aspiratie aer este de 2.5 cm2/m3 volum hala pe fiecare parte a cladirii. La ventilatia naturala este important ca constructia halei sa permita ventilatia. Daca
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 45

Chapter 2

marimea si inaltimea halei nu sunt stabilite corect, ventilatia poate fi insuficienta si pot apare mirosuri puternice in hala. Sistemul mecanic opereaza pe baza presiunii negative si aspiratia este de 2 cm2/m3 volum hala . Sistemul este mai scump dar permite un control mai bun al climatului din interior. Se aplica diferite modele : Ventilatie in acoperis Ventilatie paralela Ventilatie laterala De exemplu, in UK aproximativ 40% din hale au ventilatie pe acoperis. Alte 50% au ventilatie prin recirculare si 10% ventilatie cu flux de aer transversal. Ventilatia longitudinala este de asemenea folosita, dar nu sunt suficiente informatii. In general, utilitatile pentru cresterea pasarilor de carne sunt echipate cu termometre plasate in diferite puncte pentru a controla temperatura in interiorul halei. Pentru pasarile de carne, in general, se foloseste o capacitate de ventilatie de 3.6 m3/ kg. in viu . Viteza aerului la nivelul pasarilor variaza cu temperatura si este in general intre 0.1 si 0.3 m/s [92, Portugal, 1999]. Capacitatea de ventilatie se modifica functie de temperatura de afara si umiditatea relativa (RH), dar si functie de varsta si greutatea pasarilor (necesarul de CO2, apa si caldura). Relatia dintre ventilatia necesara si diversele variabile este : la o temperatura exterioara de 15 C si RH de 60% ventilatia este determinata de echilibrarea CO2 in primele 3 zile, de ehilibrarea apei in perioada de pana la 28 de zile si dupa aceea de caldura. La temperaturi exterioare mai joase, echilibrul de CO2 si de apa devine mai important. Pentru o temperatura de 15C, echilibrul caldurii devine mai important in combinatie cu un RH scazut si pasari mai grele. S-a concluzionat ca ventilatia minima necesara pentru pasari de carne este de 1 m3/ kg. in viu [33, Provincie Antwerpen, 1999]. Convertizoare de frecventa : [177, Netherlands, 2002] In practica, majoritatea ventilatoarelor sunt antrenate de un controler la 230V. Unul din dejavantajele acestui controler este ca ventilatorul antrenat lucreaza la viteza mica ceea ce conduce la pierderi de energie si deci la un comsum mai mare de energie pe m3 de aer vehiculat. Un alt tip de antrenare a ventilatoarelor este convertizorul de frecventa, cand ventialtorul poate merge cu viteza mica fara a scadea eficienta energetica. Pana acum, cel mai utilizat sistem de ventilatie era sistemul cu 1 sau mai multe ventilatoare in fiecare compartiment. La aceste ventilatoare, legate la un motor la 230V c.a., viteza este reglata cu ajutorul unui controler sau a unui computer. Cu sistemul pe baza de convertizor de frecventa, ventilatoarele sunt folosite in fiecare compartiment, ca la sistemul conventional. Numai ca ventilatoarele sunt diferite (3*400V c.a.) si pot fi reglate cu un controlor de frecventa. Principalul avantaj al acestui sistem este consumul mai mic de energie. Sistemul poate fi folosit in toate tipurile de hale de crestere a pasarilor sau a porcilor. Alt avantaj este ca ventialtia poate fi reglata in fiecare compartiment de la 5% la 100%, functie de vreme (chiar si cand bate vantul). Un sistem de masura este instalat sub ventilatoare. Ventilatoarele din toate compartimentele sunt legate la un convetizor de frecventa. Compartimentul cu cererea de ventilatie cea mai mare, dicteaza controlerului care regleaza toate ventilatoarele. Valva, asezata sub ventilator, este deschisa la maxim in compartimentul cu cererea cea mai mare. In celelalte compartimente care nu au nevoie de aceeasi cantitate de aer, valva este deschisa astfel incat sa asigure climatul cerut prin reglarea turatiei. Acest tip de innabusire este aceeasi cu cea utilizata in sistemul conventional cu un motor de 230 Volt. Insa pierderea de energie prin innabusire este minima prin sistemul cu convertor frecvential.

46

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Prin controlul motorului de 3*400V cu sistemul de convertizor de frecventa se obtine: Consumul de energie (watt) la un ventilator controlat cu convertizor de frecventa se reduce cu de 3 ori procentul de reducere a turatiei. Ajustarea frecventei de 50Hz la o frecventa mai joasa este avantajoasa. Controlul normal reduce voltajul dar nu si frecventa Putere ridicata transmisa axului ventilatorului.

Consumul de energie: de exemplu, pentru un ventilator cu = 500 mm si 1400 r.p.m., puterea folosita la viteza maxima este de 450W. Puterea consumata de un ventilator la 230V la 50% turatie controlat de controler este de 70% din 450W, deci de 315 W. Consumul de energie de 3*400 Volt pentru ventilatorul la 50 % RPM, controlat de convertizorul frecvential, este: 0.5 x 0.5 x 0.5 = 12.5 % of 450 Watts = 56 Watts. La 80 % si 25 % RPM aceasta este: 80 % RPM = 0.8 x 0.8 x 0.8 = 0.512 x 100 % = 51.2 % x 450 Watts = 230 Watts 25 % RPM = 0.25 x 0.25 x 0.25 = 0.015 x 100 % = 1.5 % x 450 Watts = 7 Watts

De obicei, ventilatoarele nu lucreaza la 100% RPM. In majoritatea timpului dintr-un an, ventilatoarele lucreaza la un RPM redus. De exemplu, in timpul perioadei de iarna, ventilatorele lucreaza rareori la peste 25% RPM. Cu acest RPM energia utilizata este doar de 7 watt in locul a 112 watt, utilizand un sistem triac in combinatie cu un ventilator metrologic. Un sistem conventional fara ventilatoarele metrologice nici nu pot lucra la un nivel asa scazut, de ex de 25% din maximul de RPM. Aceasta inseamna ca mai multa ventilare a aerului cald in timpul perioadelor reci si astfel pierderi aditionale de energie. Institutul de Cercetare Aplicata din Olanda a testat acest sistem de convertizor frecvential pentru un an de zile. Concluzia: prin utilizarea sistemului de convertizor frecvential, reducerea energiei realizabila a fost de pana la 69% in comparatie cu motoarele de 230 Volt cu sistem conventional. Un alt beneficiu dat de utililizarea convertizorului frecvential este acela ca ventilatoarele au o durata de viata mai mare, in principal pentru ca nu exista o generare suplimentara de caldura. Sistemele controlate triac din ce in ce mai mult cauzeaza o bruscare care depinde de rotatiile pro minut, fata de sistemul de convertizor frecvential, care lucreaza cu mai multa regularitate. Costurile de investitie: Costurile de investitie ale sistemuui cu convertizor frecvential sunt destul de similare cu cele ale sistemului conventional. 2.2.4.2 Iluminarea

Halele de pasari pot folosi numai lumina artificiala sau pot folosi si lumina naturala. Activitatea de ouare poate fi influentata de folosirea luminii artificiale. Iluminatul este de asemenea important in cresterea pasarilor. Sunt aplicate diferite scheme de iluminare cu alternari ale perioadelor de lumina si intuneric. Exemplu in tabelul 2.4. Varsta (zile)
1 to 3 3 si peste

Durata (ore lumina/ore intuneric)


24/24 24/24 sau 24/23 sau 1/3

Intensitatea la nivelul solului (lux)


30 50 Reducere progresiva pana la 5 - 10

Table 2.4: Exemplele cerintelor pentru iluminare la productia de pasari practicata in Portugalia [92, Portugal, 1999]

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

47

Chapter 2

La cresterea curcanilor, iluminatul este important in special in primele cateva zile de viata, apoi poate fi redus. Schemele de lumina variaza de la continuu pana la 14-16 ore pe zi.

2.2.5
2.2.5.1

Hranirea si adaparea pasarilor


Realizarea hranirii pasarilor

Hranirea este foarte importanta deoarece calitatea hranei determina calitatea productiei. In special cresterea pasarilor de carne ( trebuie sa ajunga la greutatea ceruta in 5-8 saptamani) depinde mult de calitatea hranei. Modul de obtinere a hranei veriaza de la achizitionarea de amestecuri de hrana gata-de folosire, la prepararea hranei in ferme din produse ce se pastreaza in silozuri langa halele de pasari. Formula de preparare a hranei este foarte importanta pentru a putea asigura necesarul animalelor si cererile productiei, pentru a putea asigura nivelul corect de energie si nutrienti esentiali cum ar fi aminoacizi, minerale si vitamine. Formula de preparare si aditivarea cu substante de hrana sunt reglementate in Europa. Pentru fiecare substanta aditiv este stabilit nivelul maxim permis pentru fiecare specie, varsta potrivita a animalelor si daca e necesara o perioada de observare. Compozitia hranei pentru pasari difera chiar si intre statele membre- si este un amestec de diversi ingredienti, cum ar fi : Cereale si resturile acestora Seminte si resturile acestora Boabe de soia Bulbi, tuberculi si radacini Produse de origine animala (peste, carne si oase, lapte) In Spania, de exemplu, slanina de porc se adauga la hrana dar produsele de lapte nu sunt incluse. In UK bulbii, tuberculii si radacinile nu se dau la pasari si nici produse din oase. Includerea in hrana a ultimei categorii de componenti este pusa sub semnul intrebarii in ultima perioada, deoarece sunt pareri ca acesta practica ( hranirea cu proteine animale procesate) poate fi o cauza importanta pentru dezvoltarea BSE. Vezi decizia comisiei 2000/766/EC. [201, Portugal, 2001] Unele lemente se pot adauga in hrana pasarilor pentru diferote motive. Sunt substante care: 1. Adaugate in cantitati mici pot avea efect pozitiv prin marirea cresterea greutatii si prin imbunatatirea rate de conversie a hranei (FCR). Altele (antibioticele) pot avea un efect de reglare asupra florei intestinale [201, Portugal, 2001]. 2. Ridica calitatea hranei (vitaminele) 3. Au un efect de crestere a calitatii hranei, asa numitii aditivi tehnologici, cum ar fi cei care impunatatesc presarea hranei in granule. 4. Echilibreaza calitatea proteinelor din hrana ( aminoacizi puri) Pregatirea hranei dupa formule poate necesita folosirea unui program pentru a obtine amestecurile cerute. Toate speciile au nevoie de aminoacizi, dar gainile ouatoare au nevoie in mod special de sufucient Ca pentru a produce coaja oualelor. P este important pentru rolul sau in asimilarea Ca in oase si de aceea va fi dat sau ca supliment sau va fi disponibil prin . Alte minerale sau elemente pot fi mai mult sau mai putin controlate: Na, K, Cl, I, Fe, Cu, Mn, Se si Zn. Aminoacizii esentiali pentru pasari sunt adaugati deoarece metabolismul lor nu-i poate produce. Acestia sunt : arginine, histidine, isoleucine, leucine, lysine, methionine (+cystine), phenylalanine, (+tyrosine), threonine, tryptophan si valine. Cystine nu este un aminoacid esential, dar methionine poate fi facuta numai din cystine si de aceea sunt intotdeauna impreuna.
48 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Ca rezultat al ingredientilor curenti in hrana pasarilor, cel mai adesea sunt deficitari aminoacizii de sulf (methionone si cystine) si lysine. Alt aminoacid cotat ca deficitar este threonine. [171, FEFANA, 2001] Alte elemente nu se adauga deoarece sunt continute suficient in hrana : S si F. Vitaminele nu sunt produse de catre animale, sau sunt produse in cantitati insuficiente, de aceea se adauga la ratia zilnica. Vitaminele sunt adesea preamestecate cu mineralele. In mai multe state membre, folosirea antibioticelor in hrana este in discutie. In multe tari se face hranirea fara antibiotice, cum ar fi in Suedia, Finlanda si UK (numai hranirea pasarilor), deoarece acestea au o totala interdictie pentru folosirea antibioticelor in hrana ( inclusiv pentru cele autorizate in UE). Vezi subcapitolul 2.3.3.1. despre folosirea antibioticelor in hrana porcilor. Pe langa formula hranei, pentru a fi mai aproape de necesitatile pasarilor, se folosesc diferite tipuri de hrana in timpul ciclului de productie. In functie de categorii, se folosesc urmatoarele tipuri de faze de hranire : Ouatoare 2 faze ( hranire pana la perioada de ouare , in timpul perioadei de ouare Pasari de carne 3 faze ( perioada de crestere, perioada de ingrasare) Curcani 4-6 faze (mai multe tipuri pentru curcani decat pentru curci) Ouatoarele pot avea de asemenea hranire in 6 faze, 3 faze pana la perioada de ouare si 3 faze in perioada de ouare, sau 2-3 faze pana la perioada de ouare si 1-2 faze in timpul perioadei de ouare. [183, NFU/NPA, 2001] [201, Portugal, 2001]. 2.2.5.2 Sisteme de hranire

Modul de hranire depinde de tipul de productie si de speciile de pasari. Hrana este administrata sub forma de terci, faramitata sau granule. Ouatoarele sunt in general hranite ad libitum [183, NFU/NPA, 2001] [173, Spania, 2001]. Speciile de carne si curcanii sunt de asemenea hranite ad libitum. Hranirea manuala mai este inca aplicata, dar in intreprinderile mari se folosesc sisteme moderne de hranire care reduc imprastierea hranei si permit o hranire corecta pe faze. Sistemele de hranire obisnuite sunt: Transportor cu lanturi Transportor cu snec Talere de hranire Buncare mobile Transportoarele cu lant duc hrana de la depozit prin canalul de hranire. Se poate influenta modul de hrana, imprastierea si ratiile prin modificarea vitezei transportorului. Transportoarele cu lanturi sunt intalnite in sistemele pe podea si in sistemele cu custi. In sistemele cu snec hrana este impinsa sau trasa prin canalul de hranire de o spirala. Risipirea este scazuta. Se aplica in sistemele pe podea si cotet. Talerele de hranire sau bolurile sunt conectatre la alimentare de un sistem de transport. Diametrul variaza intre 300 si 400 mm. Hrana este transportata de o spirala, un lant sau o bara de otel prevazuta cu palete. Sistemul este prevazut cu un dispozitiv de ridicare. Se aplica in sistemele pe podea (pentru pui de carne, curcani si rate). In cazul bolurilor, un bol hraneste cam 65-70 pasari. Pentru curcani, talerele de hranire se folosesc in perioadele timpurii de viata, in etapele de mai tarziu se folosesc si butoaie (50-60 kg.). Hrana este adusa in galeti mari sau in jgheaburi patrate. Sistemele cu tuburi de hranire se folosesc din ce in ce mai mult pentru a reduce risipirea.
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 49

Chapter 2

Un sistem cu buncar este un sistem mobil aplicat la sistemele cu baterii de custi. Acesta se deplaseaza de-a lungul custilor pe roti sau pe sine si e echipat cu buncare in forma de palnie. Miscat manual sau electric, acest sistem umple canalele de hranire. 2.2.5.3 Sistemele de furnizare a apei potabile

Pentru toate speciile de pasari, apa trebuie sa fie disponibila fara restrictii. Tehnicile care aplicau restrictii de apa nu mai sunt permise din grija fata de nivelul de trai al pasarilor. Proiectarea si controlul sistemelor de baut se face astfel incat acestea sa aduca tot timpul suficienta apa si sa previna risipirea apei si umezirea gainatului. Exista trei sisteme de baza [26, LNV, 1994] : Tasnitori ? De capacitate mare (80-90 ml./min) De capacitate mica (30-50 ml./min) Rotunde Jgheaburi de apa Tasnitorile sunt de mai multe tipuri. In mod obisnuit sunt facute dintr-o combinatie de plastic si otel. Tasnitorile sunt plasate dedesubtul conducte de alimentare cu apa. Cele de capacitate mare au avantajul ca animalul primeste repede cantitatea de apa necesara, dar exista dezavantajul ca apar scurgeri de apa in timp ce acesta bea. Pentru a capta aceste scurgeri, se monteaza cupe mici sub tasnitori. Cele de capacitate mica nu au probleme cu scurgerile, dar animalul are nevoie de mai mult timp ca sa-si ia cantitatea necesara de apa. In sistemul cu cotete, gainile care beau apa pot bloca drumul celorlalte spre cuibare si atunci ouale pot ajunge in gunoiul de pe jos. [206, Netherlands, 2002] In sistemul pe podea, sistemul cu tasnitori poate fi instalat astfel incat sa poate fi ridicat (pentru curatenie). Acesta lucreaza la presiune scazuta. Are instalat un sistem de control al presiunii la fiecare inceput de conducta si un aparat de masura pentru consum. Sistemele rotunde sunt facute din plastic tare si au diferite forme functie de tipul de pasari sau de sistemul de crestere aplicat. De obicei sunt atasate la o linie mobila care se poate ridica. Lucreaza la presiune scazuta si sunt usor de reglat. Jgheaburile sunty plasate pe sau sub conducta de apa. Sunt de doua tipuri, unele care aduc apa in cupe automat sau unele care aduc apa atunci cand este atinsa o banda de metal. In cele mai multe sisteme de productie de oua sistemele de apa folosite sunt cele cu tasnitori. In Olanda 90% sunt de acest tip si 10% sunt rotunde [206, Netherlands, 2002].

Sisteme de adapatoare pentru ouatoare

Numar de animale per sistem

Tasnitori (pasari/tasnitoare) 5 1) Rotunde (pasari/buc)2) Jgheaburi (pasari/jgheab) 1) tasnitori prevazute cu cupe 2) se folosesc si in alte sisteme cu extindere mai mica

Sistem custi 26

Custi imbunatatite

Sistem podea
4 6 1) 125 80 100

Sistem cotet
10 -

Table 2.5: Numarul de animale pentru sistemul de adapatoari in diferite cotete [124, Germany, 2001]

Totusi standardele minime pentru sistemele de apa pentru protectia ouatoarelor sunt impuse de Directiva 1999/74/EC.

50

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

In sistemele de cresterea a puilor de carne, punctele de baut apa sunt instalate in mai multe locuri. De obicei de foloseste si sistemul cu tasnitori si cel rotund. Acesta din urma permite fiecarei pasari sa aiba acces usor la apa si are o risipire scazuta a apei pentru a preveni udarea materialului de pe jos. Cu cupe, 40 de pasari pot bea si cu tasnitori cu 12-15 pasari per tasnitoare. In UK se folosesc in mod obisnuit sisteme cu tasnitori pentru puii de carne, dar Olanda numai 10% sunt sisteme cu tasnitori si 90% sunt sisteme rotunde. [183, NFU/NPA, 2001] [206, Netherlands, 2002] Apa pentru curcani este furnizata prin sisteme rotunde, sisteme clopot si jgheaburi. Sistemele de adapare si jgheaburile pot diferi prin marimea lor conform productiei etapizate (pasari mai mici sau mai mari). Tasnitoarele nu sunt utilizate, deoarece curcanii nu le utilizeaza eficient.

2.3 Productia de porci


2.3.1
Adapostirea porcilor si colectarea gunoiului

Informatiile existente despre cresterea intensiva de pasari si porci confirma concluziile despre inventarul sistemelor de crestere a porcilor in Europa. Inventarul, efectuat in 1997, arata ca sunt diferente mari intre sistemele de crestere a porcilor intre tari ca si in cadrul aceleiasi tari [31, EAAP, 1998]. Factorii responsabili pentru aceasta variatie sunt: conditiile de clima problemele socio-economice si de legislatie valoarea economica a sectorului de porci si profitul structura fermelor si a propietarilor cercetarile resursele traditiile Se asteapta ca aceste variatii sa scada o data cu cresterea cerintelor impuse de directivele cu privire la grija fata de sanatatea si de modul de viata al animalelor, percum si datorita cresterii cererilor pietei si preocuparii publice fata de productia de alimente. In cresterea intensiva a porcilor se aplica diferite metode functie de stadiul de productie. Diferitele grupe ce se intalnesc necesita conditii diferite (temperatura si ingrijire). Se disting urmatoarele sisteme de cresterea scroafelor si a porcilor: sisteme pentru scroafe de imperechere sisteme pentru scroafe gestante sisteme individuale pentru scroafe care alapteaza sisteme pentru purcei intarcati (pana la 25-30 kg. greutate in viu) sisteme pentru porci de ingrasare maturizare (de la 25-30 kg. pana la 90-160 kg. in viu) Cresterea intensiva de porci aplica sistemul totul-intra/totul iese . De asemenea, pentru a preveni bolile infectioase, animalele care sunt aduse din afara se pun in carantina pentru o perioada minima necesara (ex. 30 zile in Finlanda). Gunoiul rezultat in aceasta situatie este dus direct in depozitul de balegar si nu mai trece prin canalul de balegar al grajdului. Acest sistem de adapost nu este tratat separate in aceasta sectiune. . Pentru toate sistemele, variatiile podelei constau in complet-pardosite (FS), partial-pardosite (PS) sau podele solide de beton (SCF) si folosirea de paie sau alte materiale pentru asternut. Placile de pardoseala pot fi din beton, fier sau plastic si au diferite forme (de ex. triunghiulare). Suprafata deschisa este aproximativ 20-30% din suprafata pardosita.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

51

Chapter 2

In sistemele de adapostire a scroafelor (fara purcei) acestea sunt tinute individual sau in grup, pe cata vreme purceii si porcii mari sunt tinuti intotdeauna in grup. Modul de indepartare a gunoiului si urinei este functie de tipul de podea, variind de la gropi adanci cu o perioada mare de strangere, la gropi mici si canale de balegar prin care acesta este indepartat frecvent cu ajutorul gravitatiei si a unor valve sau prin fluidizare. O alta distinctie poate fi facuta intre adapostul ventilat natural si adapostul in care climatul este controlat prin incalzirea si/sau racirea si prin ventilarea fortata cu ventilatoare. Constructia adapostului arata o variatie comparabila fata de cea de la sistemele de podea. Adaposturile pot fi construite din material durabil si structura de caramizi pentru a rezista la temperaturile reci, insa de asemenea pot fi utilizate materiale mult mai usuare si constructii deschise. In unele State Membre, incalzirea artificiala este aplicata in mod uzual in toate categoriile de crescatorii inclusiv la scroafele de reproductie. In urmatoarele sectiuni sunt prezentate descrieri tehnice ale sistemelor aplicate uzual pentru scroafe, porci in faza de crestere si porci de ingrasat sacrificat. Performantele de mediu si alte caracteristici sunt descrise si evaluate in capitolul 4. Imaginea de ansamblu tinde a fi reprezentativa pentru tehnicile aplicate momentan, insa nu poate fi exhaustiva, oferind variatia observata in sisteme si designul adaptat lor. [10, Netherlands, 1999], [11, Italy, 1999], [31, EAAP, 1998], [59, Italy, 1999], [70, K.U. Laboratorium voor Agrarische Bouwkunde, 1999], [87, Denmark, 2000], [89, Spain, 2000], [120, ADAS, 1999], [121, EC, 2001], [122, Netherlands, 2001], [123, Belgium, 2001], [124, Germany, 2001] and [125, Finland, 2001]. 2.3.1.1 Sisteme de crestere pentru scroafe de imperechiat si scroafe gestante

Scroafele sunt tinute in diferite sisteme functie de fazele ciclului de reproducee. Scroafele pentru imperechere sunt tinute in sisteme care le faciliteaza contactul cu masculii. Dupa imperechere, de obicei scroafele sunt mutate separat pentru perioada de gestatie. In [31, EAP, 1998] se gasesc urmatoarele observatii cu privire la cresterea scroafelor. Scroafele de imperechiat sau gestante sunt tinute individual sau in grup. Fiecare metoda are avantaje si dezavantaje, atat pentru animalecat si pentru fermier. Diferentele intre tinerea in grup sau individual sunt: comportamentul animalului sanatatea intensitatea muncii Sistemele individuale sunt mai bune pentru sanatate si intensitatea muncii. De exemplu, scroafele tinute individual sunt limitate in miscare, dar sunt mai usor de controlat si sunt mai linistite in boxe, ceea ce are un efect pozitiv in perioada de imperechere si de inceput de gestatie. [31, EAAP, 1998]. De asemenea, sunt mai usor de hranit, deoarece nu exista competitie. Totusi, sistemele in grup sunt mai bune pentru reproductie. Modul de aplicare a sistemelor in Europa este similar pentru cele doua tipuri: scroafe de imperechiat 74% individual si 26% in grup scroafe gestante 70% individual si 30% in grup. In UK, majoritatea scroafelor de imperechiat (85%) sunt tinute in grup si au acces la paie ( 55%), ca urmare a legislatiei britanice cu privire la nivelul de trai care cere ca toate scroafele sa fie tinute libere. In statele membre care produc pentru piata UK (ex.Danemarca) se observa o crestere a proportiei sistemelor de grup. Danemarca nu a intezis sistemele individuale deoarece studii daneze au indicat ca tinerea scroafelor in grup intre intarcare si 4 saptamani dupa intarcare creste riscul de avorturi. Ca o consecinta numarul de purceii nou nascuti / culcus este redus comparativ cu sistemul individual.

52

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

In majoritatean celorlate state aplicarea sistemului individual, in boxe, este in crestere pentru scroafele de imperechiat. Tinerea in grup a scroafelor gestante are tendinta de crestere in acele tari care au interzis folosirea boxelor sau a funiilor. Sistemul cu funii este in descrestere rapida in toate tarile si din 31 decembrie 2005 nu va mai fi permis [132, EC, 1991]. Acest sistem nu va mai fi luat in consideratie ca tehnica de tinere a scroafelor. In UK, majoritatea (80%) scroafelor gestante sunt tinute in grup si au acces la paie (60%) din motivele mentionate mai sus. In Germania, Irlanda si Portugalia sistemele de tinere libere a scroafelor gestante sunt in crestere chiar si in acele tari care nu au interzis sistemele de tinere inchise a scroafelor, dar aici piata, sanatatea si costurile de productie au un rol important. In general, in Franta si Spania cresterea scroafelor se face in boxe si in Spania, Franta, Grecia si Italia folosirea acestui sistem este in crestere. In Italia, un numar mic de scroafe gestante sunt tinute in boxe pe toata perioada gestatiei. Majoritatea scroafelor sunt tinute in boxe pana la 30 de zile si apoi sunt mutate in grup, dupa ce se confirma ca sunt gestante. Folosirea paielor atunci cand scroafele sunt tinute in grup este limitata, dar se asteapta sa creasca sub influenta grijii fata de nivelul de trai al animalelor si datorita indicatiilor ca aceste fibre ar putea reduce agresiunile in grup.
2.3.1.1.1

Adapostirea individuala in grajduri cu podea pavata complet sau partial a scroafelor de imperechiat si gestante

Acest fel de tinere a scroafelor este foarte intalnit. Boxele masoara in jur de 2m x 0.60.65m si in partea din fund sunt echipate cu dale de beton asezate deasupra unei gropi adanci in care se strange gunoiul si apa de la curatenie. Sistemele de hranire si de adapare sunt asezate in partea din fata. O alee centrala pavata trece printre randurile de boxe si jgheaburi de beton trec de fiecare parte pentru hranire. In grajdul de imperechere, sunt boxe si pentru masculi. (fig.2.13). Aceste despartituri nu se gasesc in grajdurile pentru scroafe gestante. Gunoiul este colectat sub dale si depozitat in gropi adanci sau mici. Perioada de scoatere a gunoiului depinde de marimea gropilor. Se foloseste ventilatia naturala sau mecanica si uneori sisteme de incalzire. Imaginea ne arata un model comun dar se folosesc si alte modele (cu podea partial pavata (PSF)) care permit un contact intensiv intre scroafe si masculi. De asemenea scroafele pot fi indreptate cu fata spre alea centrala, avand jgheaburile amplasate in partea interiora iar zona perforata va fi amplasta la coridoarele laterale.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

53

Chapter 2 Figure 2.13: Schematic overview of a housing design for mating sows on a partly-slatted floor [31, EAAP, 1998]

2.3.1.1.2

Boxe cu podea solida din beton pentru scroafe de imperechiat si gestante

In acest sistem scroafele sunt tinute pe podele de beton asemanatoare cu cele cu podele partial pavate, dar difera podeaua si modul de indepartare a gunoiului.. Si aici sistemele de hranire si adapare sunt asezate in fata boxelor. Pe aleea centrala au un sistem de drenare pentru urina. Scoaterea gunoiului si a paielor se face des (acolo unde acestea exista).

Figure 2.14: Floor design for sow crates with a solid concrete floor for mating and gestating sows [31, EAAP, 1998]

La aceste sisteme ventilatia este naturala cand se folosesc paie si mecanica in cladirile izolate unde nu se folosesc paie.
2.3.1.1.3

Adapostirea in grup cu sau fara paie a scroafelor gestante

Sunt doua modele de baza pentru tinerea in grup a scroafelor de imperechiat si gestante. Un sistem are podea solida din beton, cu culcusuri si celalalt are podea pavata in zona de balegar si in boxele de hranire. Partea solida este (aproape) complet asternuta cu un strat de paie sau alet materiale celulozice care absorb urina si incorporeaza fecalele. Se obtine gunoiul solid care trebuie frecvent indepartat pentru a evita ca asternutul sa devina prea moale. Se practica o frecventa de indepartare a gunoiului de 1-4 ori pe an, functie de tipul de asternut, marimea zonei asternute si modul de intretinere a fermei. Frecventa de indepartare totala a gunoiului poate fi mai mare, de exemplu in Italia este de 6-8 ori. In plus, indepartarea partiala a gunoiului poate fi facuta saptamanal. In cazul indepartarii o data pe an, se imprastie direct pe camp.. La mai multe indepartari pe an gunoiul este in general stocat in mormane pe camp.

54

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Concrete floor with permanent full litter

Figure 2.15: Example of group-housing for gestating sows on a solid concrete floor with full litter [185, Italy, 2001]

Ventilatia se aplica pe aceleasi principii ca la tinerea individuala. Daca se aplica paie, in general nu se foloseste incalzire, deoarece la temperaturi scazute sroafele compenseaza ascunzandu-se in culcusuri. Modul de constructie al acestui sistem variaza si poate contine diverse zone functionale. Un exemplu este prezentat in figura 2.16. Manipularea gunoiului in acest sistem se face dupa cum urmeaza. In unitatile in care asternutul se face folosind exclusiv pentru ramat, cantitatea de material de asternut va fi limitata. In unitatile cu podele cu dale in zona excremente, gunoiul este curatat zilnic folosind razuitoare. In unitatile cu podea solida gunoiul este curatat fie zilnic cu razuitoare fie de 2-3 ori pe saptamana folosind un tractor cu lama. In unitatile cu culcusuri in zona de odihna, este indepartat de 1-2 ori pe an.

Figure 2.16: Example of a housing system with several functional areas for gestating sows [87, Denmark, 2000]

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

55

Chapter 2

2.3.1.2

Sisteme pentru scroafe care fata

Cu putin timp inainte de a fata (cam 1 saptamana) , scroafele gestante sunt mutate in boxe pentru fatare. Aceste boxe sunt de mai multe tipuri. Cel mai obisnuit sistem este cel cu podele partial sau complet pavate si in general fara paie. Scroafele sunt adesea limitate in miscari, dar se aplica si adapostirea libera. De exemplu, adapostirea libera si cu paie se intalneste in UK. Pavarea completa se aplica des deoarece este considerata a fi mai igienica si mai usor de intretinut. E de alta parte, informatii din Danemarca arata ca sistemul partial pavat sunt mai eficiente energetic si se observa o crestere a folosirii acestui sistem. In Austria, sistemele cu podea pavata complet sunt in declin [194, Austria, 2001]. Caracteristicile compartimentelor de fatare sunt: temperatura minima in incapere de 18C temperatura la scroafe 16-18C temperatura la purcei in jur de 33C circulatie redusa a aerului, in special la purcei.
2.3.1.2.1

Adaposirea scroafelor care fata cu limitarea miscarii

O sectiune perpendiculara intr-un sistem cu despartituri pentru scroafele care fata este prezentata in fig.2.18. Despartitura contine in general nu mai mult de 10-12 scroafe. Marimea boxei este de 4-5 m2. Purceii sunt tinuti aici pana la intarcare dupa care sunt vanduti sau crescuti in grajduri separate. Podeaua poate fi partial sau complet pavata. Se folosesc din ce in ce mai mult dale din plastic sau metal acoperit cu plastic, fata de cele din beton, deoarece se considera a fi mai confortabile. Gunoiul este stocat sub podeaua boxelor fie in gropi mici (0.8m), in care caz se indeparteaza des printr-un sistem central, fie in gropi adanci de unde este scos doar la sfarsitul perioadei de alaptare sau chiar mai rar. Exista o zona speciala pentru purcei, de obicei plasata pe aleea centrala (pentru supraveghere mai usoara) intre boxe. Aceasta zona in general nu este pavata si este incalzita in primele zile dupa fatare folosind o lampa, sau prin incalzirea podelei, sau prin ambele metode. Scroafa este limitata in miscari pentru a nu strivi purceii.

56

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2 Figure 2.17: Farrowing pen design with a fully-slatted floor (the Netherlands)

Ventilatia naturala sau fortata se foloseste in asa fel incat sa nu disturbe climatul la nivelul podelei (in jurul scroafelor si purceilor). In grajdurile moderne se foloseste controlul complet automatizat al climatului, mentinand temperatura si umiditatea constante. Cel mai adesea scroafele sunt asezate ca in fig.2.18 dar e pot aseza si invers. In practica, unii fermieri au observat ca aceasta pozitie face scroafele mai relaxate, pentru ca pot observa mai usor miscarile de pe alee, pe cand in cealalta pozitie elenu se pot intoarce ceea ce le nelinisteste.

Iron and plastic slatted floor

Deep pit

Figure 2.18: Example of confined housing of farrowing sows on a fully-slatted floor with a storage pit underneath [185, Italy, 2001]

2.3.1.2.2

Adapostirea scroafelor care fata permitand miscarea

Scroafele care fata sunt tinute fara a li se restringe posibilitatea de miscare in sisteme cu podea partial pavata. Zona separata de dormit pentru purcei previne strivirea acestora de catre scroafe. Acest separeu este folosit uneori pentru a creste purceii pana la intarcare, cam la 25-30 kg. in viu. Acest model cere mai mult spatiu decat cel in care scroafele sunt limitate in miscare si necesita curatare mai frecventa. Numarul de separeuri sau de scroafe intr-un compartiment este de nu mau mult de 10. Materialele pentru podea , incalzirea si ventialtia necesare pentru scroafe si purcei sunt aceleasi la acest sistem. Peretii separeurilor sunt mai inalti decat la sistemul cu limitare de miscare.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

57

Chapter 2 Figure 2.19: Example of an applied plan for a farrowing pen (partly-slatted floor) without restricted sow movement [31, EAAP, 1998]

2.3.1.3

Sisteme pentru purcei intarcati

Porcii sunt intarcati la aproximativ 4 saptamani ( intre 3 si 6 saptamani), dupa ce sunt tinuti in grupuri mici (8-12 purcei in separeu) pana la 30 kg. in viu. (intre 25-35). Totusi in UK porcii sunt tinuti in grupuri mai mari. Majoritatea animalelor sunt tinute in separeuri sau boxe cu podele complet pavate. Mai inainte separeurile pentru fatare erau folosite pentru purceii intarcati, dar aceasta metoda se foloseste din ce in ce mai putin, cu exceptia Greciei. Purceii raman in acest separeu (fig.2.17) dupa ce scroafa a fost dusa in alt compartiment si lada a fost scoasa. Folosirea separeurilor special proiectate pentru cresterea purceilor intarcati este din ce in ce mai folosita deoarece ofera un mai bun control al mediului. Tendinta este ca sistemele cu podea partial pavata sa scada in popularitate in timp ce sistemele cu podea complet pavata cresc, exceptie fac Danemarca, Belgia si Olanda. In Danemarca sistemele cu o zona de dormit acoperita si 2 3 podele din beton a crescut in popularitate in ultimii ani. Cercetarile arata ca sistemul este mai eficient d.p.d.v. energetic decat cele cu zone de crestere incalzite. Mai mult, murdaria din separeuri nu este o problema, ceea ce este unul din principalel motive pentru care producatorii de porci aleg sistemul cu podele complet pavate. In Belgia si Olanda se fac puternice incercari de reducere a emisiilor de amoniac si cercetarile indica folosirea de podele solide ( sau reducerea dalelor) ca posibil mod de a reduce emisiile. De aceea fermierii sunt recompensati daca folosesc aceste sisteme [31, EAAP, 1998]. Un numar mare de purcei intarcati (40%) din UK sunt tinuti in sisteme cu paie de calitate relativ inferioara, ceea ce ar putea fi explicat de conditiile de clima blande si de traditia de a folosi sisteme putin costisitoare. Sisteme cu paie sunt populare si in Danemarca si Franta. In ambele tari sunt disponibile mari cantitati de paie si exista o traditie indelungata in folosirea acestora. Tinerea purceilor intarcati in sisteme complet sau partial pavate este asemanatoare cu cea a porcilor.(fig.2.20) Grajdul este ehipat cu ventilatie mecanica, fie de tip presiune negativa fie de tip echilibrare de presiuni. Ventilatia este dimensionata la o iesire de 40m3/h pe loc de porc. Incalzirea este folosita sub forma de aeroterme electrice sau incalzire centrala cu tevi de incalzire.

0.40 m - 0.60 m

Figure 2.20: Cross-section of rearing unit with fully-slatted floor and plastic or metal slats [87, Denmark, 2000]

Gunoiul este drenat in pricipal printr-o conducta de scurgere asezata acolo unde canalele individuale de balegar sunt golite. Canalele sunt curatate dupa fiecare grup de porci care este mutat, adesea o data cu curatarea separeurilor, cam la un interval de 6-8 saptamani.

58

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

In sistemul podea partial pavata exista o zona de dormit acoperita care poate si data la o parte sau ridicata, atunci cand purceii cresc si e nevoie de mai multa ventilatie.

Figure 2.21: Schematic picture of a weaner pen with a partly-slatted floor (1/3) and a cover above the lying area [31, EAAP, 1998]

Un model special este sistemul de tinere a purceilor intarcati pe platforme [133, Peirson/Brade, 2001] Acestea au aparut initial la sfarsitul anilor 60 si inceputul anilor 70 ca un sistem special care permitea controlul mediului ambiant pentru purcei mici si intarcati, pana la 3-4 saptamani si 15-20 kg. in viu. Conceptul a fost extins si se foloseste si in stadiul al doilea de crestere de la 15-20 kg. in viu pana la 50-60 kg. cand porcii sunt dusi in boxele de ingrasare. Cladirile sunt izolate termic si sunt constructii tip sandwich, cu pereti exteriori imbracati in lemn sau panouri, izolatie termica si din nou panouri pe interior. Structurile de crestere sunt instalate in cladiri mai durabile. Platformele sunt cladite in sistem batch astfel ca fiecare camera este umpluta, pe sistemul tot-ce-intra-iese cu purcei de la scroafele care au fatat in aceiasi saptamana. La inceput se tineau in grupuri mic in jur de 10 purcei dar in ultimii ani numarul tinde sa creasca. Conceptul original era bazat pe separeuri cu podele complet pavate suspendate peste canalele de balegar si dispuse de ambele parti ale aleii de acces si de hranire. Sistemul cu podele complet pavate era vazut ca un sistem bun d.p.d.v. al igienei si sanatatii purceiilor deoarece ii tine separat de urina si fecale. Podelele erau la inceput din tabla expandata sau din retele de sarma sudata. Mai nou se folosesc podele din plastic. Nivelul podelei era la inceput ridicat fata de nicelul aleilor, dar acum se folosesc modele cu aleile si separeurile la acelasi nivel. Ventilatia este aproape in exclusivitate facuta de ventilatoare de extractie. Aerul este adus in fiecare camera de valve de intrare pozitionate intr-un capat al camerei printr-un pasaj de acces comun mai multor camere. Aerul adus inauntru este preincalzit, daca e necesar, de incalzitoare controlate automat. Ventilatoarele de extractie a aerului, situate in celalat capat al camerei, deplaseaza aerul prin incapere care incalzeste separeurile pe deasupra (sau pe sub podea). Hrana este administrata de obicei sub forma de pilule uscate in jgheaburi in partea din fata a fiecarui separeu. Gunoiul este indepartat din canalele de dedesubt la sfarsitul fiecarei perioade. Separeurile sunt spalate intre perioadele de crestere. Temperatura in incapere este mentinuta la 28-30C in primele zile dupa intarcare si este redusa pe masura ce cresc purceii. De obicei acestia stau aici 4-5 saptamani si la sfarsitul acestei perioade temperatura este redusa la 20-22C. De-a ungul anilor au fost aduse multe modificari
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 59

Chapter 2

acestui sistem. Unii fermieri folosesc podele din beton in zona de dormit, pentru cresterea comfortului porcilor. Incalzirea in podea este mai des folosita. Dimensiunea grupurilor a crescut si sistemul evolueaza spre un sistem tip cresa cu grupuri de pana la 100 de porci in sistemele cu podea partial din beton si fara pasaje de acces. 2.3.1.4 Adapostirea porcilor de ingrasare

De la aproximativ 30kg. in viu (25-35 kg.) porcii sunt mutati in sectiuni separate pentru a fi crescuti si ingrasati pentru taiere. Nu este neobisnuit sa se tina porcii maturi (pana la 60kg.) si cei de ingrasare (de la 60 kg. in sus) in sectoare separate, dar grajdurile sunt asemanatoare. Sistemul poate fi comparat cu cel pentru purcei intarcati (subcapitolul 2.3.1.3.) cu deosebirea ca porcii de ingrasat sunt tinuti cu paie putine sau deloc. Podelele partial sau complet pavate sunt la fel de des utilizate dar exista tendinta sa se foloseasca mai mult cele complet pavate, exceptie facand Belgia, Danemarca si UK. Grajdul pentru porci mari este o constructie din caramizi, deschisa sau inchisa, izolata, pentru 100 pana la 200 porci. De obicei este impartita in compartimente pentru 10-15 porci (grupuri mici) sau pana la 24 porci (grupuri mari). Separeurile sunt aranjate fie cu coridoare de o parte sau de ambele parti, fie cu coridorul pe centru. In separeurile cu podea din beton sunt folosite acoperitori. Distribuirea hranei este de obicei automata si poate fi controlata prin senzori. Hrana uscata sau lichida este aplicata aleatoriu sau restrictionata sau multi-fazica (continut adaptat de N si P). Constructia jgheaburilor de hranire si a adapoatoarelor depinde de tipul de hrana.
2.3.1.4.1 Halele pentru adapostirea porcilor de ingrasare prevazute cu o podea of growersfinishers on a fully-slatted floor

Acest tip de adpostire este foarte comun grupurilor mici (10-15 porci) dar i celor mari (pn la 24 animale). El se aplic adposturilor nchise, cu izolare termic i ventilaie mecanic, dar i adposturilor cu ventilaie natural. Ferestrele permit ptrunderea luminii solare, dar este utilizat i luminatul electric. Se aplic nclzire suplimentar doar n situaia n care se consider necesar, deoarece, n mod normal, cldura degajat de corpul animalelor este suficient pentru satisfacerea cerinelor de nclzire. Padocul este complet secionat i nu are ngrdiri fizice care s delimiteze zonele special amenajate pentru dormit, mncat i dejecii.Traversele sunt realizate din beton sau fier (acoperit cu plastic). Blegarul cade printre dale iar urina se amestec cu acesta i se scurge prin canalele pentru urin sau dejecii lichide.Noroiul este colectat ntr-un pu pentru blegar aflat sub podeaua n ntregime secionat. n funcie de adncimea puului, acesta poate avea o perioada extins de stocare (innd cont de apariia unor nivele ridicate de amoniac n interiorul adpostului) sau poate fi golit frecvent, n acest caz noroiul fiind depozitat ntr-o anex separat. Sistemul cel mai des folosit are seciunile individuale conectate la un canal de scurgere central, n interiorul cruia ele sunt golite prin ridicarea unui dop sau a unei pori din conducta respectiv.

60

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Figure 2.22: Example of a single growing-finishing pen with a fully-slatted floor and examples of two pen layout with different feeding systems [31, EAAP, 1998]

2.3.1.4.2

Halele pentru adapostirea porcilor de ingrasare prevazute cu o podea partial compusa din traverse de beton

Aceste sisteme compuse din podelele parial secionate i gsesc aplicaia n cldiri similare celor folosite pentru sistemele constituite din podele secionate integral. Podeaua este divizat n 2 pri : una secionat i alta (solid) nesecionat. Practic exist 2 opiuni:podeaua compact, din beton s se gseasc pe o parte a padocului sau chiar n centrul acestuia; partea solid poate fi plat, convex ori nclinat uor (vezi descrierea de mai jos).

Figure 2.23: Pen design for growers-finishers with partly-slatted (convex) floor and solid area in the centre [31, EAAP, 1998]

Partea solid este folosit de obicei ca i loc de hrnire i odihn a porcilor, zona secionat fiind utilizat pentru colectarea dejeciilor animale. Traversele sunt realizate din beton sau fier (acoperit cu plastic). Blegarul cade printre dale iar urina se amestec cu acesta i se scurge prin canalele pentru urin sau dejecii lichide.Noroiul este colectat ntr-un pu pentru blegar aflat sub podeaua n ntregime secionat. n funcie de adncimea puului, acesta poate avea o perioad extins de stocare (innd cont de apariia unor nivele ridicate de amoniac n interiorul adpostului) sau poate fi golit frecvent, n acest caz noroiul fiind depozitat ntr-o anex separat de corpul cldirii. Sistemul cel mai des folosit are seciunile individuale conectate la un canal de scurgere central, n interiorul cruia ele sunt golite prin ridicarea unui dop sau a unei pori din conducta respectiv. O cantitate redus de paie este introdus n padocul parial sectionat, padoc proiectat cu o podea din beton si o zon secionat (raportul de suprafa dintre partea compact i cea secionat
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 61

Chapter 2

este de 2:1).Paiele sunt date n grtare umplute manual, de unde porcii i le iau singuri. Podeaua solid are o uoar nclinaie iar noroiul i paiele sunt micate, prin activitatea porcilor, spre traversele din beton, acest sistem fiind cunoscut i sub numele de sistemul fluxului de paie. Blegarul este nlturat de mai multe ori pe zi.

Figure 2.24: Design of a partly-slatted floor system with restricted straw use for growers-finishers [31, EAAP, 1998]

Sistemul parial secionat este aplicat n Italia, unde ntlnim o podea solid din beton i o alee extern secionat, alee adiacent unui canal pentru blegar.n fiecare padoc, porcii au zonele proprii de adpost i hrnire aflate n interiorul cldirii, ns, o deschidere prevzut cu un oblon le permite avansul ctre aria extern prevzut cu o podea secionat, special proiectat pentru colectarea dejectiilor animale. Activitatea porcilor mic blegarul printre dale n canalul de blegar care este golit o dat sau de dou ori pe zi cu o palet special. Canalul de blegar este paralel cu cldirea porcilor i este conectat la o anex de depozitare. Sistemul este folosit i pentru imperechere, respectiv pentru scroafele gestante din adposturile destinate grupurilor de animale.

Solid floor Concrete slats External slurry pit Scraper Urine draining

Figure 2.25: Solid concrete floor with slatted external alley and scraper underneath [59, Italy, 1999]

2.3.1.4.3

Halele pentru adpostirea porcilor de ngrare prevzute cu o podea solid din beton i paie

ntr-un asemenea sistem, pentru binele animalelor, paiele sunt aplicate n cantiti restrnse sau sub form de baloi ca i rezerv necesar culcuului acestora. Aceste sisteme sunt compatibile cu spaiile nchise ori cu cldirile avnd partea din fa deschis. Ultimele tipuri de adposturi

62

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

sunt echipate cu bariere contra forei eoliene (plase ori panouri din scnduri), dar uneori sunt folosii i baloi din paie pentru izolare i protecie mpotriva vntului.

Figure 2.26: Open front design using straw bales for protection (UK)

Design-ul padocurilor poate varia, dar ntotdeauna vor exista o zon de odihn acoperit cu paie i o zon de hrnire care poate fi ridicat i pe care se poate clca. Zona de odihn poate fi acoperit. Padocurile pot fi poziionate pe o latur a cldirii sau pe oricare latur a unui culoar central. Blegarea se efectueaz n zona acoperit de paie. Curarea blegarului se realizeaz cu un ncrctor special, dup fiecare grup. Marimea grupului variaz ntre 35 40 de indivizi.

Figure 2.27: An example of a solid concrete floor system for growers-finishers [31, EAAP, 1998]

Conform acestui design parial sectionat, n hal este utilizat sistemul podelei solide, din beton, avnd o alee extern prevzut cu un aternut din paie. Padocul din interior este folosit pentru
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 63

Chapter 2

odihn i hrnire i are puine paie sau chiar deloc. Zona extern amenajat pentru blegare este conectat la un canal pentru dejecii. Dejeciile i paiele sunt micate n acest canal prin activitatea porcilor. Blegarul este nlturat o dat sau de dou ori pe zi cu un lan de colectare sau cu o palet special i mutat ctre un depozit extern.

Solid floor

External alley with permanent litter

Figure 2.28: Solid concrete floor with external littered alley and manure channel [59, Italy, 1999]

2.3.2

Controlul climatului din adposturile pentru porcine

Climatul intern din sistemele de adpostire a porcilor este foarte important deoarece amoniacul, combinat cu praful, reprezint o cauz frecvent a bolilor respiratorii la porci, inclusiv rinita atrofic i pneumonia enzootic . Din moment ce nii muncitorii care lucreaz n aceste adposturi pot contacta o serie de afeciuni respiratorii datorit acestor factori toxici, este foarte important ca adposturile porcinelor s fie suficient ventilate. Cerinele (calitative) minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC[132,EC,1991] pentru controlul climatului din adposturile de porcine . Temperatura i umiditatea aerului, nivelele de praf, circulaia aerului i concentraiile de gaz trebuie s fie sub nivelele duntoare. De exemplu, concentraiile valorilor limit prevzute n tabelul 2.6, sunt prezentate n Directiv cu titlu dispozitiv, dar aceste valori pot varia ntre statele membre. O bun atmosfer n adpost poate fi obinut astfel : izolarea cldirilor nclzire ventilare. Factori din mediile interne CO H2S H umiditate relativ NH3 Viteza aerului CO2 Nivel/ eveniment Sub valoarea msurabil Sub valoarea msurabil Porci pn la 25 kg: 60- 80 % Porci mai mari de 25 kg: 50- 60 % Max. 10 ppm Padocuri cu purcei (ftai,nrcai)<0,15 m/s Scroafe de mperechere i gestante <0,20 m/s Volum max. 0,20%

Table 2.6: Nivelele generale indicate pentru mediile nchise la porci [27, IKC Veehouderij, 1993]

Eficiena sistemului aplicat este afectat de :


64 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

design-ul i construcia cldirii, poziia cldirii n raport cu direcia vntului i obiectivele din zona nconjurtoare. aplicarea sistemelor de control. vrsta i etapa de producie a porcilor aflai n adpost.

2.3.2.1

nclzirea adposturilor pentru porci

Necesitatea controlrii temperaturii din adposturile pentru porci depinde de condiiile climaterice, construcia cldirilor i etapa de producie a animalelor. n general, n condiii climatice reci sau care prezint perioade cu temperaturi sczute, cldirile sunt izolate i echipate cu ventilaie mecanic. n regiunile calde (ex. Zonele mediteraneene) temperaturile ridicate au un impact mai mare asupra bunstrii i productivitii porcilor aduli dect temperaturile sczute. De obicei nu este nevoie de instalarea unor sisteme de nclzire; cldura emanat de corpul animalului este n general, suficient pentru a menine n instalaie temperaturi acceptabile. n acest context, sistemele de control climatic sunt proiectate mai ales pentru garantarea unei bune circulaii a aerului. n anumite sisteme de cretere destinate scroafelor i productorilor de carne, cantitile nsemnate de paie ajut animalele s-i menin o temperatur confortabil. Cei mai importani factori n acest sens sunt : greutatea n viu, vrsta i etapa de producie. Ali factori care afecteaz cerinele de temperatur sunt: adpostirea individual sau n grup sistemul de podea aplicat (integral/ parial secionat ori compact) cantitatea de hran (energie) pe care o primete animalul. Purcei nrcai pn la pn la pn la pn la pn la Scroafe de mperechere i gestante mperechere pn la 200C Gestaie timpurie...200C Gestaie medie ...190C Sfritul gestaiei...160C Porci n ingrasat i aduli de sacrificat
20 kg 20 C 30 kg 40 kg 50 kg

Purcei de lapte

Camer, n prima 7 kg 25 C sptamn pn 10 kg 0 la 20 C Zona purceilor, n primele zile pn la 300C

pn la pn la 18 C pn la 16 C
pana la 15 C

24 C 15 kg 22 C 20 kg 20 C 25 kg 18 C

Table 2.7: Exemplu privind aplicarea necesarului de temperatur pentru calcularea capacitilor de nclzire n adposturi cu referire la diversele categorii de porci aflai n condiii bune de sntate [27, IKC Veehouderij, 1993]

Adposturile pentru porci pot fi nclzite prin utilizarea unor sisteme variate. nclzirea poate fi local sau la nivelul camerei. nclzirea local prezint avantajul de a putea fi orientat ctre zonele unde se impune cu necesitate.Sistemele aplicate sunt urmtoarele: podele echipate cu elemente de nclzire elementele de nclzire se gsesc deasupra locurilor de edere a porcilor, radiind cldur spre animale dar i ctre suprafaa podelei.

Ventilaia camerei se realizeaz prin 2 metode:


Intensive Rearing of Poultry and Pigs 65

Chapter 2

prin prenclzire: aerul intrat este prenclzit prin orientarea fluxului spre un coridor central n scopul nclzirii acestuia la o temperatur minim, pentru reducerea fluctuaiilor de temperatur i mbuntirea circulaiei aerului n interiorul adpostului. prin nclzirea ulterioar: nclzirea aerului se va realiza abia dup ce acesta intr n adpost, pentru a se reduce fluctuaiile de temperatur dar i costul necesar nclzirii.

nclzirea poate fi direct sau indirect. nclzirea direct se obine prin folosirea unor instalaii de tipul: radiatori pe baz de gaz: infra-roii, convectori alimentai cu gaz. radiatori electrici: bulbi luminoi speciali sau radiatori din ceramic nclzirea electric a podelei : fie prin acoperirea podelelor cu materiale speciale ori prin introducerea n podea a unor dispozitive electrice de inclzire radiatoare / aeroterme nclzirea indirect poate fi comparat cu nclzirea central din locuine. Pot fi utilizate urmtoarele instalaiile: boilere standard (eficien: 50-65%) boilere cu eficien imbuntit (eficien mbuntit: 75%) boilere cu eficien sporit (eficien sporit: 90%) Boilerele pot fi deschise ori nchise. Cele deschise folosesc aerul din exterior pentru procesul de ardere. Cele nchise atrag aerul din afara cldirii i sunt adecvate zonelor prfuite. 2.3.2.2 Ventilaia adposturilor pentru porci

Sistemele de ventilaie variaz de la sistemele naturale controlate manual, pn la sistemele complet automate bazate pe ventilatoare. Cel mai des utilizate sunt: - sistemele mecanice: - sistemele naturale : ventilaie prin evacuare ventilaie bazat pe presiune ventilaie neutr

ventilaie controlat manual ventilaie natural controlat automat ( ACNV).

Prin sistemele mecanice, distribuia aerului poate fi reglat precis cu ajutorul valvelor, poziionarea acestora i diametrul gurilor de admisie a aerului. Tipul acesta de ventilaie depinde n special de fluctuaiile naturale ale temperaturilor externe dar i de vnt. Utiliznd ventilatoare se poate obine n interiorul adpostului un curent de aer mult mai uniform. Acest lucru este deosebit de important, cu att mai mult cu ct tehnologia de adpostire a porcilor se constituie din interaciunea sistemului de construire a podelei cu cel de ventilaie, acestea afectnd n mod direct curenii de aer i temperatura din interior. De exemplu, podelele parial secionate se pot combina mai bine cu ventilaia mecanic, dect cu cea natural, spre deosebire de podelele integral secionate, unde ultimul tip de ventilaie este cel mai indicat [120, ADAS, 1999]. Volumul adpostului trebuie s corespund cu gurile de admisie i de evacuare a aerului, pentru a crea n permanen un debit de ventilaie adecvat. Indiferent de stadiul produciei i sistemul de ventilaie adoptat, trebuie evitat prezena curentului de aer n aproprierea animalelor. Pn recent, majoritatea sistemelor de ventilaie i nclzire erau instalate separat, ns recent (ex. n Danemarca) a devenit un lucru obinuit aplicarea instalatiilor integrate, care s combine ventilaia i nclzirea [87, Denmark, 2000].

66

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Controlul i reglarea ventilaiei sunt importante, iar ele se realizeaz pe mai multe ci. Sunt folosite echipamente electronice pentru msurarea rotaiilor pe minut. Un ventilator de msurare amplasat ntr-un tub de ventilaie poate fi utilizat pentru msurarea vitezei din tub, vitez aflat n strns legtur cu un anumit raport dintre presiune i rezoluie (rotaie). ntr -un adpost pentru porci pot fi aplicate urmtoarele tehnici de ventilaie [27, IKC Veehouderij 1993], [125, Finlanda, 2001]: Ventilaia de evacuare se realizeaz prin amplasarea unor ventilatoare pe pereii laterali ai adpostului sau n acoperis. Ferestrele sau deschiderile reglabile pentru ventilaie, permit atragerea ctre interior a aerului curat. Ventilatoarele evacueaz aerul la exterior, de obicei prin tavan n unul sau mai multe puncte. Acest proces genereaz sub-presiune i creaz fluxuri de aer curat n cldire prin gurile de admisie. Acestea din urm se gsesc de obicei pe perete, aproape de tavan, sau chiar n tavan, astfel nct aerul nclzit trece dinspre zona aflat ntre acoperi i tavan ctre gurile de evacuare. Este normal pentru un sistem de ventilaie prin evacuare ca presiunea din interiorul cldirii s fie mai sczut dect cea de la exterior. Ventilaia prin evacuare se folosete atunci cnd temperatura extern este mai ridicat, metoda fiind foarte popular n rile cu o clim mai cald. La fermele de porci pentru ngrare, folosirea ventilaiei prin evacuare menine relativ sczute costurile aferente nclzirii, condiia fireasc n acest sens fiind reglarea adecvat a sistemului.

Figure 2.29: Schematic picture of airflow in an exhaust ventilation system [125, Finland, 2001]

n cldirile dotate cu un sistem de ventilaie pe baz de presiune, ventilatoarele sunt folosite pentru a introduce aer n cldire, proces n urma cruia presiunea din interior devine mai ridicat dect la exterior. Datorit acestei diferene de presiune, aerul iese din cldire prin gurile de evacuare. Cnd este utilizat acest sistem de ventilaie, aerul care intr n cldire poate fi nclzit anterior i astfel o parte a procesului de nclzire necesar iarna se poate realiza prin intermediul ventilaiei. Principalul dezavantaj al acestui sistem l reprezint neuniformitatea fluxului de aer atunci cnd este utilizat doar un punct de ventilare. Curentul este rapid iar aerul este rece n aproprierea ventilatorului, ns micarea fluxului ncetinete repede cnd acesta se ndeprteaz de ventilator. Pentru evitarea acestei probleme, ar putea fi folosite canale de introducere a aerului n interiorul cldirii. Aceste canale sunt, de obicei, plasate pe linia median a adpostului. .

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

67

Chapter 2

Figure 2.30: Schematic picture of airflow in a pressure ventilation system [125, Finland, 2001]

Aerul se introduce printr-un canal, acesta avnd menirea de a-l rspndi n ntreaga cldire. Fluxul de aer, distribuia i direcia acestuia sunt controlate prin intermediul unor guri de furtun. Uneori umiditatea reprezint o problem, iar datorit presiunii mai ridicate n interior dect la exterior, se creaz condens pe suprafaa canalelor la instalaia unde aerul nu este nclzit anterior. Acesta este i motivul pentru care ventilaia pe baz de presiune nu este utilizat frecvent n rile cu clim mai rece. Sistemul nu poate fi folosit dect n cldiri din beton, deoarece umiditatea poate afecta materialele izolante i structurile din lemn. A neutral ventilation system is a combination of the exhaust and pressure ventilation systems. As with exhaust ventilation, the exhaust air is drawn out of the building by means of a fan. However, the replacement air does not flow into the building because of negative pressure in the building, but air is drawn in through a channel. Thus, the difference between the air pressure inside and outside the building is much smaller than in the case of exhaust or pressure ventilation. In neutral ventilation, a heat exchanger can be used to reduce the need for additional heating. Neutral ventilation uses more energy than exhaust or pressure ventilation, because the air is drawn in and blown out. Investment costs are also higher, because twice as many blowers and blowing channels are needed as for the other systems.

Figure 2.31: Schematic picture of airflow in a neutral ventilation system [125, Finland, 2001]

68

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Sistemele de ventilaie natural se bazeaz pe diferena de presiune i densitate care se nregistreaz ntre aerul cald i cel rece, diferen datorat vntului, temperaturii i aanumitului ,,efect de co conform cruia aerul cald se ridic, iar cel rece l nlocuiete. ,,Efectul de co se afl n strns legtur cu relaia stabilit ntre deschiderea, respectiv poziionarea gurilor de evacuare/admisie i nclinaia acoperiului ( 250). Firete, design-ul i construcia cldirii sunt foarte importante n cazul ventilaiei naturale. Efectul amintit se bazeaz pe diferena de temperatur, deci el va fi mai accentuat pe timp de iarn atunci cnd necesitatea ventilaiei este minim. Presiunea negativ creat natural este relativ sczut, chiar i pe timp de iarn (n Finlanda s-au nregistrat mai puin de 20 Pa), iar vara acest sistem trebuie aplicat n combinaie cu ventilaia prin evacuare sau cea bazat pe presiune. Astfel, mbinrile sistemelor de ventilaie sunt utilizate n funcie de temperaturile aerului din interior i exterior. n ri precum Olanda, vntul este factorul determinant ce influeneaz ventilaia natural. Pentru a controla ventilaia natural, n gurile de admisie a aerului, pot fi aplicate valve reglate automat. Senzori aflai la nivelul animalelor trimit un semnal sistemului astfel nct acesta s regleze deschiderile gurilor de admisie a aerului; prin aceast operaiune fluxul de aer este amplificat sau redus. Poate fi aplicat i ventilaia prin atragerea aerului din puul de blegar aflat n sistemele cu podelele integral / parial secionate; metoda este considerat o modalitate eficient de a reduce concentraiile gazelor provenite din dejecii i aflate n interiorul adposturilor. Acest sistem are cerine specifice referitoare la lungimea i diametrul canalelor de aer. Indiferent de design-ul ales ori principiul aplicat, sistemele de ventilaie trebuie s furnizeze debitul de ventilaie necesar, debit care variaz n funcie de diversele stadii ale produciei i de sezon.Viteza aerului trebuie meninut sub 0,15 0,20 m/s, pentru a evita apariia curenilor n aproprierea animalelor Scroafele de mperechere i cele gestante au nevoie de temperaturi relativ sczute. n Spania i Italia, multe ferme aplic ventilaia natural, permind aerului de afar s intre direct n zonele de cretere a animalelor. Oricum, n instalaii mari, cu o densitate animal crescut, cerinele de circulaie a aerului sunt ndeplinite prin intermediul ventilatoarelor. Ventilatoarele de evacuare sunt folosite curent, dar n Spania exist o tendin ctre utilizarea sistemelor de ventilaie bazate pe presiune combinate cu sistemele de rcire, ceea ce permite nu doar ventilaia aerului, dar i reducerea temperaturii n interiorul cldirii. n ntreaga Europ, n fermele pentru creterea purceilor de lapte dar i a celor nrcai, este uzual controlarea mediului ambiental intern prin operarea automat a unor sisteme de ventilare (reglate de senzori) prevzute i cu dispozitive de nclzire a aerului.Admisia aerului se face de obicei printr-un coridor central (indirect) iar design-ul sistemului de ventilaie din aceste uniti este astfel realizat nct se evit curentul n aproprierea animalelor. n prima sptmn de via, purceilor le este aplicat o nclzire local suplimentar . Deseori, o lamp de nclzire (electric sau pe baz de gaz) este instalat deasupra zonei compacte de odihn (nesecionate). nsi suprafaa podelei poate fi nclzit prin scurgerea de ap fierbinte de-a lungul unor tuburi sau prin utilizarea unui rezervor dedesubtul podelei. i purceii nrcai mai au cerine specifice de temperatur, cerine care impun controlul temperaturii i ventilaiei. nclzirea poate fi necesar pe timpul iernii, fiind utilizate urmtoarele sisteme: lmpi generatoare de cldur, nclzire electric (aternuturi termice cu nclzire prin fire rezistente) dar i sisteme de nclzire cu ap fierbinte (sub podea, sau prin tuburi suspendate). nclzirea adposturilor pentru porcii n cretere dar i pentru cei aduli nu este o activitate obinuit, din moment ce propria cldur corporal este de obicei suficient pentru a crea un mediu nconjurtor confortabil. n padocurile porcilor aflai n cretere sunt introduse nvelitori
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 69

Chapter 2

mobile pentru a crea o zon de odihn mai confortabil de-a lungul primelor sptmni de via. Majoritatea adposturilor pentru animale n cretere dar i pentru aduli sunt ventilate natural, curentul de aer fiind direcionat chiar spre zona padocurilor; se folosesc totui i ventilatoarele de evacuare. Unele ferme situate n zonele unde temperaturile pe timp de var sunt foarte ridicate, utilizeaz sisteme de rcire pe baz de evaporare pentru scderea temperaturii n interiorul adpostului. 2.3.2.3 Iluminatul adpostului pentru porci

Cerinele de lumin ale porcilor sunt statuate n Directiva 91/630 /EEC, unde se precizeaz c animalele nu trebuie inute permanent n ntuneric, ele avnd nevoie de lumin comparabil cu cea natural din orele de zi. Lumina trebuie s fie disponibil pentru controlarea animalelor, ea neavnd nici o influen negativ asupra produciei porcilor. Lumina poate fi artificial sau natural ptrunznd prin ferestre; n orice caz este normal folosirea i n aceast ultim situaie a luminii electrice. Sunt utilizate diferite lmpi, fiecare avnd propriile cerine de energie. Neoanele sunt de pn la 7 ori mai eficiente dect bulbii cu filament, dar n acelai timp sunt i mult mai costisitoare la achiziionare. Instalaiile pentru iluminat trebuie s se conformeze standardelor fireti privind operarea n deplin siguran i trebuie s fie rezistente la ap. Sursele de lumin sunt instalate astfel nct s fie suficient radiaie (nivel de lumin) care s permit desfurarea operaiunilor necesare de ntreinere i a activitilor de control.

2.3.3
2.3.3.1

Hrnirea porcilor si sisteme de adpare Hrnirea porcilor

Scopul hrniri porcilor este acela de a furniza o cantitate suficient de energie, aminoacizi eseniali, minerale, elemente detectabile i vitamine pentru cretere,ngrsare sau reproducere. Compoziia i aportul hranei porcinelor este un factor cheie pentru reducerea emisiilor nocive n mediul nconjurtor din procesul de cretere a acestora. Hrana porcilor este complex, ea combinnd numeroase elemente n modul cel mai economic. Diveri factori influeneaz compoziia unei hrane.Componentele folosite n formula administrrii hranei sunt determinate funcie de localizare. De exemplu n Spania, cerealele sunt folosite frecvent n zonele centrale, pentru ca n arealele de coast, acestea s fie nlocuite de tapioca. n prezent, un lucru obisnuit l reprezint aplicarea diverselor formule de hrnire n strns legtur cu necesitile porcilor. De ex., pentru scroafe, se foloseste hrnirea n 2 faze, iar pentru adulii de sacrificat cea n 3 faze. Aceast seciune se constituie ca o scurt prezentare a elementelor eseniale necesare a fi mixate n hrana porcinelor. O important trstur a hranei este coninutul n energie, mai ales cantitatea de energie cu adevrat disponibil animalului, denumit energia net. Energia net a unei hrane indic maximum de energie care poate fi nmagazinat sub forma esutului gras i care se exprima n MJ/kg. Porcilor le trebuie administrai aminoacizi eseniali, din moment ce propriul metabolism al acestora nu poate furniza. Acetia sunt: arginina, histidina, izoleucina , leucina, lisina, methionina, ( + cistina) , fenilalanina ( tirozina) thereonina, triptofan si valina. n ceea ce privete ultimii 2 aminoacizi care conin sulf, methionina i cistina, cel din urm nu este esenial, dar din moment ce metionina este un precursor al cistinei ( 2 molecule de cistin produc una de metionin ) acestea sunt tot timpul independente. Primii aminoacizi limitai sunt: lisina, metionina, ( + cistina) , thereonina i triptofan. Prentru prevenirea carenelor, hrana

70

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

porcilor trebuie s ndeplineasc un minim de cerine, prin selectarea componentelor adecvate sau prin adugarea de aminoacizi sintetici [172, Danemarca, 2001], [2001, Portugalia, 2001 ]. Necesitile porcilor n ceea ce privete mineralele i elementele detectabile reprezint un subiect complex, cu att mai important cu ct ele interacioneaz. Dozarea lor n hran se msoar n g/kg (mineralele) sau n mg/kg (elementele dectectabile). Cele mai importante sunt Ca i P (digerabil) pentru esutul osos. Ca este important i pentru lactaie, iar P pentru sistemul energetic. Adesea funcionalitile acestora sunt relaionate unele de celelalte, n acest sens fiind necesar acordarea unei atenii deosebite proporiilor incluse n hran. Minimul de cerine variaz funcie de stadiile produciei i scopurile urmrite. Pentru dezvoltarea timpurie (inclusiv pentru purceii nrcai) i perioada de lactaie, sunt necesare cantiti de Ca si P mai mari dect n cazul porcilor n cretere sau adulilor de sacrificat. Nivelele atribuite de Mg, P, Na, i Cl sunt de obicei suficiente i ntrunesc cerinele internaionale. Necesarul de elemente detectabile este definit sub forma unor nivele maxim i minim, deoarece elementele respective devin toxice atunci cnd depesc anumite concentraii. Elementele detectabile importante sunt : Fe, Zn, Mn, Cu, Se i I. Aportul necesar din toate aceste componente este de obicei atins, dar n cazul Fe, acesta este administrat purceilor prin injectare. Cu i Zn pot fi adugate n cantiti mai mari dect cele necesare produciei pentru scopuri farmaceutice, dar i pentru efectele pozitive pe care le au asupra performanei produciei (efectul auxinic). La nivel european i naional a fost adoptat un pachet de msuri (ex. n Italia) privind aditivii din hran, impunndu-se restricii referitor la adugarea Cu i Zn, n scopul reducerii cantitii acestora din dejeciile animalelor. Vitaminele sunt substane organice importante pentru majoritatea proceselor fiziologice, dar care de obicei nu pot fi produse (ori sunt produse n cantiti insuficiente) de organismul animalului, de aceea fiind necesar adugarea lor n hrana porcilor. Exist 2 tipuri de vitamine : vitamine solubile n grsime A, D, E, K ] vitamine solubile n ap B, H, ( biotoni) i C Vitaminele A, D, E i K sunt furnizate la intervale regulate, ns complexul de vitamine B, H i C trebuie adugate zilnic, deoarece animalul nu le poate nmagazina (exceptie fcnd B12). Necesarul de vitamine n hrana porcilor este minim, dar el este afectat de mai muli factori, ca de ex. stresul, bolile sau variaiile climatice. Pentru a veni n ntmpinarea cerinelor de variaie, productorii de hran impun o limit de siguran care se traduce prin faptul c, de obicei, sunt incluse mai multe vitamine dect este necesar. i alte substane se pot aduga n hrana porcilor n scopul mbuntirii: Nivelelor de producie (cretere, FCR): ex. antibiotice i stimulatori de cretere. Calitii hranei: ex. vitaminele i elementele detectabile. Caracteristicilor tehnologice ale hranei ( gust, compozitie ). Pot fi adugati si acizi organici sau saruri acide pentru efectul lor benefic asupra digestiei dar si pentru a permite utilizarea mai eficient a energiei provenite din hran. n ceea ce privete impactul pe care aditivii din hrana animal l au asupra mediului nconjurtor, o importan deosebit este acordat folosirii antibioticelor, i riscului potenial pe care l reprezint dezvoltarea unor bacterii rezistente la tratamentul medicamentos. Utilizarea antibioticelor este astfel monitorizat ndeaproape, iar nregistrarea acestor substane se organizeaz la nivel european . Antibiotice autorizate i stimulatori de cretere pot fi utilizai pe ntreaga perioada de cretere, din moment ce se consider c acestea nu las elemente reziduale n organism deoarece metaboliii substanelor respective nu trec de bariera intestinal. Comisia European [ 36 EC1999]a ntocmit un raport cuprinznd aspecte referitoare la utilizarea antibioticelor n sectorul de producie animal, raport al crui rezultat a fost realizat de Dijkmamo [32 Vilo, 199). Lucrarea statueaz urmtorul fapt tiinific: o problem stringent pentru medicina uman o reprezint rezistena tot mai accentuat a bacteriilor (responsabile cu
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 71

Chapter 2

declanarea bolilor) la o gam deosebit de variat de antibiotice. Aceast rezisten se datoreaz utilizrii din ce n ce mai frecvente a antibioticelor n medicina uman, veterinar, dar i ca aditivi alimentari n procesul de cretere animal, uneori chiar i pentru protecia plantelor. Datorit folosirii antibioticelor n hran, microorganismele rezistente la acest tip de tratament se pot dezvolta n tractul gastro- intestinal al animalelor. Bacteriile potenial rezistente la antibiotice pot infecta oamenii de la ferme sau din vecintatea acestora. Materialul genetic (ADN) poate fi preluat de ali ageni patogeni sub form bacterian i specifici organismului. La oameni, posibile ci de infectare sunt: consumul de carme contaminat ori de ap, hran contaminat cu dejecii animale. Cei care locuiesc n apropierea fermelor sunt i ei expui unui risc deosebit de infestare. n mai multe ri, hrnirea porcilor de realizeaz fr utilizarea antibioticelor, ca de ex. n Suedia i Danemarca, unde folosirea acestora este prohibit (n Suedia aceast interdicie se refer inclusiv la antibiotice autorizate de UE). Chiar i n unele propuneri ale statelor membre, propuneri aflate n discuie, se solicit interzicerea uzului de antibiotice. Adevratele efecte ale antibioticelor asupra FCRurilor i produciei de blegar nu au fost armonizate la nivel internaional. Efectele similare pe care le au produsele antimicrobiene asupra mediului sunt necunoscute, ca de ex. rezistena solului i a apei, respectiv consecinele pe care le implic la nivelul ecologiei solului i apei. Totui, antibioticele mai pot fi administrate n mod direct animalelor n toate statele membre, chiar dac ele nu sunt folosite n hran [ 183, NFU/NPA, 2001]. 2.3.3.2 Sisteme de hrnire

Pentru hrnirea porcilor nu exist sisteme uniforme practicate n toat Europa. Sistemele de hrnire sunt legate de practica de hrnire, aceasta din urm depinznd de tipul produciei. De ex. n Marea Britanie, exist productori de purcei nrcai, care produc porci de 30 kg de la scroafele proprii, fermieri care cumpr porcii de 30 kg i i ngra pn la 90 kg, i fermieri care hrnesc i cresc animalele, au scroafe proprii, produc purcei i apoi i cresc pentru sacrificare ( la aprox. 50 kg) [ 131, FORUM , 2001]. Design-ul instalaiei de hrnire este dependent de compoziia (structura) hranei administrate porcilor. Hrana lichid este cea mai utilizat, dar de ex. n Spania, se folosete hrana uscat, n 98% din ferme, aplicndu-se totodat i mixturile. Dieta este ad. libitum sau restricionat. De ex. n Italia este utilizat urmtoarea variaie [ 127, Italia, 2001]: scroafelor de mperechere/ gestante: 80% din ferme dau hran lichid, 20% uscat; scroafelor ftate i purceilor nrcai li se d hran uscat; porcilor n cretere/celor aduli de sacrificat: 80 % din ferme dau hrana lichid, 5% hran umectat, hran uscat plus ap 5%, i hran uscat 15%. n ceea ce privete sistemele de administrare a hranei, descrieri i detaliate sunt prezentate n [27, IKC Veehouderij, 1993] i [125, Finlanda, 2001]. Sistemul de hrnire este alctuit din urmtoarele pri : hrnirea propriu-zis, faciliti de depozitare, prepararea, sistem de transport, sistem de dozare. Procesul de hrnire poate varia de la cel manual la sistemele complet mecanizate i automatizate. Se utilizeaz diferite modele de trocuri i se fac provizii pentru a preveni ederea porcilor n troc. Hrana este adeseori dat spre consum sub form uscat sau amestecat cu ap. Diferite tipuri de hran uscat sunt mixate pentru a se ajunge la coninutul nutritiv adecvat. De obicei hrana uscat este transportat din depozit ctre aparatele de mixtare prin intermediul unui melc.
72 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Aparatele de alimentare cu hran lichid constau dintr-un container de amestec unde hrana este mixtat cu apa i distribuit animalelor printr-un sistem de tuburi. Raionalizarea mixturilor se poate realiza automat prin cntrirea exact a cantitilor administrate ori poate fi controlat computerizat; mixarea se desfoar conform unui plan de hrnire care include, atunci cnd este necesar, i hran de substituie. Hrnirea lichid se poate desfura i manual prin cntrirea i amestecul cantitilor corespunztoare. n unele adposturi libere pentru scroafe de mperechere sau gestante, mainile de hrnire sunt alctuite dintr-o staie central care detecteaz o centur de identificare prins la gtul scroafei. Aparatul identific animalul i i furnizeaz cantitatea de hran necesar. Cantitatea i aprovizionarea sunt reglate astfel nct scroafa s mnnce ct de des i ct de mult dorete. Distribuia variaz n funcie tipul de hrnire. Hrana uscat poate fi transportat de un cart sau mecanic prin tuburi ori spirale n acelai mod ca i hrana lichid. Hrana lichida este introdus adesea ntr-un sistem de tuburi din plastic prin interiorul crora se creaz presiune datorit unui sistem de pompare. Exista pompe centrifuge care pot pompa cantiti mari de hran i pot atinge aprox. 3 bari. Pompele de deplasare au o capacitate mai redus, dar sunt mai puin limitate de acumularea de presiune n sistem. Alegerea sistemului de hrnire este foarte important, deoarece el poate influena creterea zilnic a greutii , FCR-ul i pierderea procentual de hran [ 124, Germania, 2001]. Sisteme de hrnire 1. hrana uscat 2.distribuitor automat de hran terciuit 3. hrana lichid Creterea zilnic a greutii g/zi
681 696 657

Sisteme de hrnire
3.05 3.03 3.07

Creterea zilnic a greutii g/zi


3.23 3.62 3.64

Table 2.8: Effect of feeding system on weight gain, FCR and feed losses [124, Germany, 2001]

2.3.3.3

Sisteme de aprovizionare cu ap potabil

Pentru aprovizionarea cu ap potabil este disponibil o gam variat de sisteme. Apa potabil poate fi obinut din puuri adnci sau din sistemul public. Calitatea apei trebuie s fie identic cu acea utilizat n consumul uman. n unele state membre, instalaiile sunt prevzute cu un rezervor principal de mare capacitate i posibiliti de dezinfectare; n interiorul fiecrui adpost sau sector pot exista rezervoare mai mici care s permit distribuia apei mpreuna cu medicamente sau/i vitamine. Alte sisteme de aprovizionare cu ap potabil sunt: pipetele, adptorile sau canalele [ 130, Portugalia, , 2001]. Apa potabil poate fi distribuit animalelor n diferite moduri: prin pipe amplasate n troc, prin pipe amplasate ntr-o cup, printr-o pip de sugere.

Apsnd pipa cu botul, porcul declaneaz curgerea apei n troc sau n cupa. Capacitatea minim necesar variaz ntre 0,75- 1,0 litri pe minut pentru purcei i 1,0 4,0 litri pentru scroafe. Cel de-al treilea tip de pip aprovizioneaz animalul cu ap n momentul n care este supt, pentru aceasta deschizndu-se o valv. Apa nu curge ntr-o cupa sau troc. Capacitatea unui asemenea pipe este ntre 0,5 1,5 litri pe minut.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

73

Chapter 2

Asigurarea apei potabile prin umplerea trocului poate varia ntre un simplu robinet i un sistem computerizat de dozare care msoar exact volumul necesar.

2.4 Procesarea i stocarea hranei animalelor


Multe dintre activitile desfurate la o ferm implic procesarea i stocarea hranei. Muli fermieri achiziioneaz hrana de la productorii externi. Ea poate fi folosit n stare brut sau necesit o procesare foarte limitat. Pe de alta parte, unele ntreprinderi puternice produc ele nsele marea majoritate a ingredientelor de baz i achiziioneaz unii aditivi pentru producerea mixturilor. Procesarea hranei const n mcinare sau zdrobire i amestecare. Mixarea n scopul obinerii hranei lichide se realizeaz de obicei cu puin timp nainte de a proceda la hrnirea animalelor datorit faptului c lichidul nu poate fi stocat vreme ndelungat. Mcinarea i zdrobirea necesit att timp ct i un consum nsemnat de energie. Alte componente ale instalaiei care consum energie sunt: echipamentul de mixare, benzile transportoare sau generatoarele de presiune folosite pentru deplasarea hranei. Facilitile de procesare i depozitare a hranei sunt de cele mai multe ori amplasate ct mai aproape posibil de adposturile animalelor. Hrana produs la o ferm este stocat n silozuri sau oproane sub forma cerealelor uscate. n acest caz, emisiile de gaz sunt limitate la cele de dioxid de carbon provenit din respiraie. Hrana industrial poate fi ud sau uscat. n cazul hranei uscate, ea este de obicei granulat sau sub form de aglomerate pentru a permite o manevrare mai uoar. Hrana uscat este transportat n camioane care o descarc n silozuri nchise, astfel emisiile de pulberi nu reprezint o problem n majoritatea cazurilor. Exist multe design-uri pentru silozuri dar i pentru materialele utilizate. Silozurile pot avea fundul plat pentru a fi amplasate pe sol, ori acesta poate fi conic aezat pe o construcie suport. Mrimile i capacitile de depozitare sunt numeroase. n prezent, ele sunt construite din poliester sau alte materiale similare, interiorul fiind netezit pe ct posibil pentru a preveni aderena reziduurilor la suprafaa pereilor . Pentru hrana lichid, sunt aplicate diverse materiale (rini) n scopul de a rezista la produse cu pH sczut sau la temperaturi ridicate. Silozurile implic, de obicei, o singur construcie, dar modelele italiene disponibile pe pia pot fi transportate fragmentar i asamblate pe terenul fermei. Silozurile sunt prevzute cu o deschidere pentru inspecii interne i un dispozitiv de ventilare sau evacuare a presiunii excedentare din timpul umplerii. Ele mai sunt dotate i cu echipamente speciale pentru crearea sau amestecarea coninutului ( mai ales la soia) dar i pentru transportarea uoar a hranei n afara silozului.

74

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Figure 2.32: Example of silos built close to the broiler houses (UK)

Silozurile implic, de obicei, o singur construcie, dar modelele italiene disponibile pe pia pot fi transportate fragmentar i asamblate pe terenul fermei. Silozurile sunt prevzute cu o deschidere pentru inspecii interne i un dispozitiv de ventilare sau evacuare a presiunii excedentare din timpul umplerii. Ele mai sunt dotate i cu echipamente speciale pentru crearea sau amestecarea coninutului (mai ales la soia) dar i pentru transportarea uoar a hranei n afara silozului.

2.5 Colectarea si depozitarea dejectiilor


Blegarul este un material organic, ce furnizeaz materie organic solului, mpreun cu elemente nutritive pentru plante (n concentraii relativ mici fa de fertilizatorii minerali). El este colectat i depozitat n formele sale: namol ori solid. Blegarul provenit de la eptelul intensiv nu este n mod necesar depozitat pe terenul fermei, lui acordndu-i-se o atenie sporit, fiind stocat n uniti de ardere din cauza riscului pe care acesta l reprezint n ceea ce privete rspndirea bolilor. Namolul este compus din excrementele animalelor, n curte sau n cldire, amestecat de cele mai multe ori cu apa de ploaie, apa de vase ori, n unele cazuri, cu resturi de paie sau hran. Noroiul poate fi pompat sau descrcat prin intermediul greutii. Balegar solid : include gunoiul din curtea fermei (FYM) si consista din materialul paios ce este in curte, excremente care contin si paie sau alte materiale solide rezultate de la separatorul mecanic de balegar. Cele mai multe din sistemele avicole produc balegar solid , care poate in general sa fie stocat . Gunoiul de la porcine este adesea manevrat sub forma de slam .( material noroios) Slamul de balegar poate fi depozitat pentru perioade lungi de timp in facilitati de stocare sub grajdurile de animale,dar in general stocarea in interior este numai temporara iar gunoiul este regulat scos si stocat inafara in curtea fermei pentru o procesare ulterioara.Facilitatile de stocare in mod obisnuit o capacitate minima pentru a asigura stocarea pina la o viitoare manipulare (tabela 2,9). In mod particular ,pentru slamul de balegar capacitatea necesara trebuie sa permita o inaltime de garda la caderile de ploaie,aceasta depinzind de tipul de stocaj aplicat. Capacitatea depinde si de climatul in relatie cu perioadele de timp cind aplicarea pe teren nu
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 75

Chapter 2

este posibila sau nu este permisa in relatie cu tipul fermei ( numarul de animale) si cantitatea de balegar produsa exprimata in luni si nu in metri cubi. O perioadaa de stocaj in mod comun este de 6 luni iar rezervoarele mari de depozitare pot usor contine 2000 m.c. sau mai mult . Statele membre EU Belgia Luxemburg Danemarca Finlanda Franta Germania Austria Grecia Irlanda Italia Portugalia Spania Suedia Tarile de jos(Olanda) Marea Britanie Stocare exterioara capacitate ( lunara)
46 5 69 12 (exceptie pentru asternut absorbant) 3, 4 si (Britania) 6 6 4 4 6 3 (dejectii solide) 5 (namol) 34 3 sau mai mult 8 10 6 (namol de porc) lungimea ciclului la interior pentru pasari 46

Climat
Atlantic/Continental Atlantic/Continental Atlantic Boreal Atlantic Continental Continental Mediterranean Atlantic Mediterranean Mediterranean Mediterranean Boreal Atlantic Atlantic

1) deep litter of loose-housed poultry systems is considered as storage space

Table 2.9: Timpul de stocare pentru gunoiul de pasare si cel de la porcine intr-un numar de

state membre
[191, EC, 1999]

Gunoiul care are un continut dm relativ inalt (gunoi pasare uscat) sau care poate fi o mixtura de gunoi,urina si apa de curatare,este denumit slam. Facilitatile pentru stocare a compostului sunt in mod normal aranjate si operate astfel incit substantele care le contin sa nu se piarda. Design-ul mijlocului de stocare si materialul de utilizat trebuie sa fie alese in conformitate cu specificatiile tehnice expuse ghidul de indrumare sau in regulamnetele regionale sau nationale (e.g.Germania,UK,Belgia) Aceste norme sunt adesea bazate pe normele de protectia apelor iar obiectivul acestora este de a preveni orice contaminare a apelor freatice sau de suprafata.De asemenea includ prevederi pentru intretinere si inspectie de protectie,precum si procedurile de urmat in caz de scapari ale compostului lichid care poate prezenta un risc de degradare a apelor de suprafata. Amplasarea spatiala a depozitarii este reglementata pentru a proteja resursele de apa si a proteja obiectivele sensibile din vecinatate la mirosul venit de la ferma.Regulile prescriu distante minime, depinzind de numarul de animale si caracteristicile specifice locului ,precum vintul si directia acestuia si tipul de obiective in vecinatate. Sunt in mod obisnuit aplicate urmatoarele sisteme de stocare a gunoiului : Stocare pentru balegar solid sau pe baza de material absorbant Rezervoare de slam Depozite in pamint sau in lagune.

76

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

2.5.1

Dejectiile de pasare

Cel mai mult din acest gunoi solid este produs in halele de pasari si poate fi stocat in aceeasi cladire pina cind se termina ciclul de productie si apoi se poate scoate. adica: *aproximativ anual pentru pasarile outoare in sistem cu groapa adinca de gunoi. *fiecare 6 saptamini aprox.pentru puii de masa-gril *fiecare 16 sau 20 aptamini pentru curcani si 50 zile pentru rate. De exemplu, in Olanda ,majoritatea (89%) din halele pentu pasari au facilitati de stocare pentru o saptamina,10% pentru 1 an si 1% pina la 3 ani( sistemele cu gropi de adincime) Unele (gaini outoare) sisteme de productia de oua permit mult mai frecvent,aproape zilnic indepartarea gunoiului .Pentru sistemele libere ,pasarile au acces in spatiul exterior iar gainatul(gunoiul) poate fi strins pe acest teren. Gainile outoare ,produc excremente cu un continut de umezeala de 80-85%,reducindu-se uneori la 70-75% cu iesire regulata zilnica. Continutul initial de umezeala este se pare influentat de catre nutritie in timp ce rata de uscare este afectata de climatul exterior,mediul ambiant al halei, ventilare si sistemele de manipulare . In unele sisteme ,se pot aranja ca gunoiul sa fie uscat catre un continut mai scazut de umezeala in scopul de a reduce emisiile de amoniac .Unele gaini outoare folosesc acelasi sistem ca la puii de masa. In colectarea gunoiului in interiorul halei si sistemele de depozitare ,se face descrierea in sect.2.2.1. La puii de ingrasat (de masa) compostul este format in straturi,pe rafturi din lemn sau paie cind se combina cu gainat de pasare, are loc o uscare corespunzatoare de cca 60% substanta uscata,manura friabila, adesea referita cu gunoi de pasare. Uneori se foloseste si hirtia creponata ca material de pat. Calitatea gainatului de pasare este afectata de catre temperatura si ventilatie , tipul de alimentare cu apa alimentatoare, densitate, ingrijre,nutritie si sanatatea pasarilor. Sistemele sunt descrise in sectiunea 2.2.2. Curcani : la acestia straturile se fac pe rafturi din lemn sau rumegus de lemn la o adincime de 75mm ,ceea ce produce un gunoi de 60% materie uscata,la fel ca la pui de masa.Sistemele sunt descrise in sectiuea 2.2.3. Rate : straturile se fac pe paie alocind cantitati mai mari. Se aplica pe acestea multa apa iar in acest caz rezulta un gunoi mai mic in substanta uscata ( ca.30% materie uscata) .Sistemul este descris in sectiunea 2.2.3.

2.5.2

Gunoiul de porc

Slamul de gunoi poate fi stocat sub pardoseala complet sau partial slitata ( gratar) in cladirile de depozitare. Perioda de stocare poate fi chiar scurta sau se poate extinde pe perioade mai lungi.In colectarea gunoiului in interior si in sistemele de stocare asa cum sunt descrise in sect.2.3. Acolo unde este cerut un stocaj in continuare,slamul de gunoi este in mod normal deversat dintr-un rezervor prin gravitate sau pompare in groapa de colectare ,sau direct in depozitele de slam. In unele cazuri se folosesc rezervoare de slam. Acolo unde cantitati insemnate de paie sunt folosite pentru paturi, gunoiul solid creat poate fi indepartat in mod regulat din hale ( la fiecare 1,2 sau 3 zile) dupa ce fiecare lot de porci se muta la fiecare citeva saptamini. Gunoiul solid si FYM sunt de obicei depozitate in platforme betonate sau la capul locului de imprastiat. Multe ferme de porci produc atit slam de gunoi cit si gunoi solid . Exista o anumita tendinta de a colecta excrementele si urina separat pentru a reduce emisiile de amoniac in cladiri (vezi

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

77

Chapter 2

capitolul4) .Acestea pot fi apoi mixate in depozitare daca nu este necesar un tratament viitor a slamului sau gunoiul solid [201, Portugal, 2001].

2.5.3

Sisteme de depozitare pentru gunoiul solid si gunoiul pe pat de absorbant (FYM)

Gunoiul solid sau din gunoaie sunt in mod normal transportate cu un incarcator frontal sau banda transportoare si depuse pe platforma de beton impermeabila in zona descrisa sau acoperita . Depozitul poate fi echipat cu pereti laterali pentru a preveni imprastierea materialului sau apei de ploaie. Aceste constructii sunt adesea conectate la un rezervor efluent pentru a stoca separat portiunea de lichid . Rezervorul poate fi golit in mod regulat sau continutul poate fi mutat catre un depozit de slam de gunoi. Se mai aplica constructii duble de stocare pentru a permite ca partea lichida sau apa de ploaie sa se scurga intr-un bazin amplasat sub platforma de depozitare gunoi (Figure 2.33).

Figure 2.33: Depozitarea dejectiilor cu continut de strat absorbant cu retinerea separata a fractiunii de lichid (Italia)

Gramezile temporare din cimp se fac inainte de imprastierea pe teren. Acestea pot ramine in acel loc pentru citeva zile sau chiar pentru citeva luni dar trebuie puse acolo unde nu exista riscul de a se scurge in cursuri de apa sau in apele de subsol-freatice. Numai un singur stat membru (Finlanda: Planul de protectie a mediului si agriculturii sub Programul de protectie Agro-Mediu la care apartin aprox.90% dintre fermieri) cere ca fermierii sa prevada un acoperis pentru astfel de gramezi.

2.5.4
2.5.4.1

Sisteme de depozitare a namolului


Stocarea slamului in rezervoare

Slamurile sunt pompate din groapa de slam sau din canalul de slam din interiorul cladirii catre un depozit exterior. Slamul este transportat printr-o linie de conducte sau rezervor de slam si poate fi stocat in tancuri de slam amplasate sub pamint sau deasupra solului.
78 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Sistemele stocare slam consista din facilitati de colectare si transfer. Facilitatile de colectare sunt cele de natura tehnica structurala canale,drenuri,gropi,conducte,porti laterale pentru colectarea si canalizarea pe conducte a compostului lichid,slamuri si alti efluenti ,inclusiv statii de pompare. Vanele si portile de inchidere sunt foarte importante ca dispozitive pentru controlul debitelor. Desi facilitatile cu o singura vana sunt comune, vanele duble si porti de inchidere sunt recomandate pentru motive de siguranta.Facilitatile tehnice structurate destinate pentru omogenizarea si transferul gunoiului lichid si a slamului de gunoi sunt denumite facilitati de transfer.. Rezervoare sub pamint si gropi de primire. sunt adesea folosite pentru a stoca cantitati mici de slam si pot fi ca gropi de receptie pentru colectarea slamul inainte de a fi pompat depozite mai mari de slam. De obicei acestea sunt constructii patrate facute din blocuri armate, beton armat facute pe santier, panouri beton gata fabricate,panouri metalice sau panouri fibro-glass armate. In ceea ce priveste caramida sau blocurile trebuie sa se dea atentie la impermeabilitate prin aplicarea unui invelis elastic sau captusire impermeabila.In mod ocazional ,depozitele mai mari sunt construite cu beton armat sau panouri beton ,care pot fi sub pamint sau deasupra solului,sau partial sub pamint si sunt uneori rectangulare in forma. Sub pamint rezervoarele sunt facute din elemente beton armat cu capacitati de pina la 3000 m.c. si acestea sunt cele mai frecvente in depozitarea slamului in regiunile reci ,precum Finlanda (188.Finland,2001). Depozitele circulare deasupra solului sunt in mod normal facute din panouri metalice curbate sau sectiuni beton si care sunt placate pentru a fi protejate impotriva coroziunii,placare care se face cu vopsea sau straturi ceramice .Unele depozite din panouri de beton pot fi partial sub pamint. In mod normal toate depozitarile sunt construite pe o platforma din beton armat. La rezervoare, grosimea placii de baza si posibilitatea imbinarii etanse la incheietura peretelui si baza rezervorului sunt elemente importante ce trebuie respectate pentru a preveni slamul sa se scurga . Un sistem tipic are o groapa de primire cu un gratar deasupra . Se foloseste apoi o pompa pentru a transfera slamul la depozitul principal , pompa poate fi montata cu o vana suplimentara pentru a permite amestecul slamului in groapa de primire. Rezervoarele de slam deasupra solului se umplu prin conducta care are deschidere deasupra sau mai jos de suprafata slamului. Mai inainte de descarcarea sau umplerea , gunoiul lichid este amestecat cu ajutorul unui amestecator hidraulic sau pneumatic care agita sedimentele si materiile in suspensie si se va obtine o distributie egala a nutrientilor. Mixarea slamului poate fi efectuata prin folosire de elice,montate fie pe partea laterala sau la partea de sus .Amestecarea mecanica ,poate determina o degajare brusca de gaze toxice si este deci necesara o ventilare corespunzatoare mai ales daca se face in interior. Depozitul principal poate avea o evacuare cu vana pentru a permitee golirea inapoi in groapa de primire ,sau alternativ prin pompe. Rezervoarele de slam pot fi acoperite sau neacoperite cu un strat natural sau artificial de materiale suspendate( precum materiale granulate,paie tocate ) sau pot fi acoperite cu un acoperis ferm ( din beton sau canavas) astfel sa incit previna inundarea din ploaie si pentru a reduce emisiile.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

79

Chapter 2

Figure 2.34: Exemplu de rezervor de namol supraterestru cu groapa de retentie subterana [166, Tank manufacturer, 2000]

2.5.4.2

Depozitare slam in depozite cu bancuri de pamint sau lagune

Depozitele cu peretii de pamint sau in lagune sunt in mod obisnuit aplicate in multe stocari slam pentru perioade mai lungi de timp. Formele pot varia de la simple gropi de depozitare fara alte facicilitati pina la sisteme de monitorizare,iar pe fund pot pune foi de plasic groase (de exemplu din politilena sau din cauciuc armat) care au rolul de a proteja scurgerea in pamint. Capacitatea unei lagune depinde de cantitatea de slam produs in unitatea respectiva si necesitatile operationale. Atunci cind se alege o laguna numai pentru depozitare nu se ia nici o anume masura speciala. Slamul depus se amesteca folosind o pompa sau un amestecator. Solul folosit la construirea unui depozit cu peretii( bancuri) de pamint poate avea proprietati speciale pentru a asigura stabilitatea si o permeabilitate scazuta, sol care ar trebui sa contina o mai mare cantitate de argila. Acestea pot fi depozite deasupra sau partial si sub nivelul solului. Aceste depozite trebuie sa aiba asigurata o cale de acces libera(Figure 2.35).

Figure 2.35: Example of earth-banked slurry store and design features [141, ADAS, 2000]

Slamul de gunoi este transportat prin linie de conducte sau cu tanc de vid si prevazut cu rampa de lucru. Depozitele cu bancuri de pamint sunt adesea imprejmuite cu gard pentru a preveni accidentele.
80 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

In unele unitati fermiere(de exemplu din Italia si Portugalia) sunt folosite multiple depozite cu peretii din pamint sau lagune similare. In Portugalia aceste sisteme sunt in mod normal proiectate si executate astfel incit sa corespunda cu operatiunile de tratare. In cazul slamurilor care trebuie sa ramina o lunga perioada de timp se pot folosi si lagunele. In fiecare tip de depozitare slamul este pastrat o anumita perioada de timp pentru degradarea aerobica si anerobica. In final,slamul este mutat pentru a se proceda la procesarea urmatoare. Transportul intre diferite depozite sau poate face prin mijloace mecanice sau gravitational prin greutatea proprie de la diferite inaltimi. 2.5.4.3 Depozitare slam de gunoi in saci flexibili

Pentru depozitarile pe perioade scurte de timp si pentru cantitati relativ mici se pot folosi saci flexibili. Acestia se pot transport de la un punct la altul(cind sacii sunt goliti). Sacii mai mari pot fi folositi pe perioade mai mari de timp. Astfel de stocari se pot face atit cind sacii se umplu sau golesc cu ajutorul unei pompe iar cele mult mai mari se pot face cu ajutorul unui amestecator.

2.6 Procesarea gunoiului pe amplasamentul fermei


[17, ETSU, 1998], [125, Finland, 2001], [144, UK, 2000]

In anumite sisteme de tratare a gunoiului,pot fi aplicate ,deja majoritatea unitatilor fermiere din EU sunt capabile sa trateze slamul respectiv fara a folosi tehnicile care sunt listate mai jos. Unele tratatamente sunt facute combinat. Alte procese sunt inca in curs de cercetare si dezvoltare sau sunt folosite numai de citeva ferme. In unele zone tratarea compostului se organizeaza central,adica se colecteaza de la un numar de ferme si se proceseaza in comun. Tratamentul gunoiului inainte de a fi imprastiat pe ogoare trebuie executat pentru urmatoarele motive : 1. pentru a recupera energia din reziduri(biogaze). 2. pentru a reduce emisiile in timplul stocarii sau imprastierii pe pamint. 3. pentru a reduce continutul de azot din compost pentru a preveni poluarea apelor de suprafata sau freatice, sau pentru a preveni mirosurile de gunoi. 4. pentru a permite o usoara si in siguranta transportare la locuri mai indepartate sau pentru alte unitati in altfel de procesari. Ultimele doua tratamente sunt efectuate in regiuni cu surplus de nutrienti. 1. Folosirea valorii energetice a gunoiului: compusii organici sunt convertiti in metan prin digestia biologica anaerobica a gunoiului. Metanul poate fi recuperat si folosit drept material combustibil atit la ferma proprie cit si la altele din vecinatate 2. Reduce emisiile odorizante din timpul stocarii sau imprastierii pe sol. Gunoiul poate degaja si alte neplaceri legate de mirosuri. Acestea pot fi in unele situatii reduse prin tratament anaerobic sau prin aditivi. [174, Belgium, 2001] 3. Reducerea continutului de azot din gunoi. Compusii de azotat in gunoi(organici,amoniacali ,azotite si azotati) pot fi convertiti in compusi neutrali pentru mediul inconjurator. Tehnicile pentru a reduce continutul de azot in gunoi sunt urmatoarele : * arderea : compusii nitrici oxidanti in gaze azotice. * denitrificare biologica: bacteriile convertite in organici si azotatul de amoniu in nitrati si azotite(nitrificare) si apoi in gaze azotoase (denitrificare) * oxidare chimica: se suplimenteaza gunoiul cu produse chimice oxidante rezultatul fiind cresterea temperaturii si presiunii in oxidarea compusilor azotosi

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

81

Chapter 2

4. Procesarea gunoiului pentru comercializarea compusilor si/sau pentru transportul usor si in siguranta: Prin aceasta procesare continutul de apa si volumul in sine se reduc . In plus , microorganismele, organismele patogene pot fi inactivate(aceasta previne imprastierea agentilor patogeni in alte regiuni), reduce de asemenea emisiile. Se folosesc urmatoarele tehnici : * filtrarea : separarea solidelor( cel mai mult P) de lichid(cel mai mult N). * separarea amoniacului : dupa reglarea pH , NH3 este separat din gunoiul fluid si capturat. * filtrarea membranei : dupa pre-filtrare osmozele reverse sunt folosite pentru a separa sarurile azotoase si fosforice din apa. * precipitarea chimica : adaugarea de MgO si H2PO4 are rezultat precipitarea magneziului,amoniului,fosfatului * evaporarea : gunoiul lichid este incalzit sau depresurizat ,vaporii fiind condensati si in tratarea urmatoare . * uscarea : Gunoiul solid este uscat in aerul ambiental sau prin caldura corpului animalului ( vezi de asemenea 4.5) prin arderea comustibililor de fosile sau prin biogazul de la fermentarea gunoiului * tratarea prin var : cresterea pH are rezultat separarea NH3 o crestere a temperaturii si o reducere a temperaturii. * compostarea : se reduce volumul gunoiul de porc si de pasare si are loc o inactivare a agentilor patogeni prin degradare biologica a materialului organic. * paletizarea : gunoiul uscat poate fi prelucrat sub forma paletelui de gunoi. In urmatoarele sectiuni sunt discutate mai indetaliu unele dintre tehnicile de tratare.

2.6.1

Separatoare mecanice

Separarea mecanica este folosita la unele ferme de porci pentru a transforma slamul materie prima in solide/fibre separate( cca.10% din volum ) de partea lichida (cca.90% din volum).Aceasta se face printr-un gratar din /cu sirme trapezoidale care vibreaza sau trece de sus/jos si care produce 8-10% materie solida. Separatoarele care preseaza si trec slamul pe banda din material textil sau prin gratarele din otel inox perforate , produc elemente solide de la 18-30%. Alte tehnici se aplica prin separare sunt sedimentarea,centrifugarea sau membranarea. In mod ocazional, separarea este grabita si prin folosirea floculantilor chimici . In general , lichidele produse prin separare mecanica se obtin mai usor in timpul stocarii decit la manipularea slamului brut. Compostul poate fi aplicat pentru a mari valoarea produsului solid. Tratamentul aerobic se poate aplica pentru a reduce in continuare surplusul de azot din materialul ramas,dar materialul se poate imprastia pe sol si fara aceasta ultima faza de tratare.

2.6.2

Tratamentul aerobic al gunoiului lichid

In unele ferme de porci tratamentul aerobic este folosit pentru a reduce emisiile odorizante din slamul de gunoi de porc, iar in unele cazuri pentru a reduce continutul de azot. Gunoiul lichid este compostat prin ajutorul aerarii (compostul lichid) sau prin folosirea unei cantitati corespunzatoare de liter. Amestecul obtinut poate fi apoi compostat in rezervor sau butoaie. In operatiunea de aerare tratamentul aerobic este folosit pentru a imbunatatii proprietatile gunoiului lichid fara uscare si solidificare. Gunoiul contine cantitati mari de elemente nutritive pentru plante precum si microorganisme care sunt utilizate in folosirea ingrasamintelor / nutrientelor. Aerul este introdus in gunoiul respectiv incepand astfel descompunerea aerobica care degaja caldura fiind rezultatul bacteriilor de aerare si resturile care folosesc oxigen in multiplul lor metabolism. Principalele produse de microorgamisme sunt bioxidul de carbon, apa si caldura. Proiectele de constructie sunt specifice fiecarei firme si trebuie avuta in vedere si rata de incarcare, timpul necesar pentru tratarea slamului ce urmeaza a fii stocat sau depozitat inainte
82 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

de aplicare pe sol. Astfel de sisteme pot include folosirea separatoarelor mecanice (in Franta, in mod special in Britania sunt in functiune instalatii de tratare care actioneaza pantru reducerea N si P , pe cand in alte tari se face tratarea aerobiotica pentru reducerea odorizantelor, exemplu Germania, Italia, Portugalia si U.K.). Aerarea este de asemenea aplicata pentru a pregati compostul de slam ce urmeaza a fii evacuat prin canale de spalare, tubulatura de sub platformele cu gratar.

2.6.3

Tratamentul aerobiotic al gunoiului solid ( compostarea)

Compostarea gunoiului solid este o forma de tratament aerobiotic care poate avea loc pe cale naturala in gramezile de gunoi din curtea fermei. Inalta porozitate ( 30 - 50%) este necesara pentru a asigura o aerare suficienta. Temperatura in gramada de compost variaza intre 50 si 70 0 C si are rolul de a ucide cea mai mare parte a agentilor patogeni. Compostul care se poate obtine este de pana la 85% material uscat. Sustenabilitatea pentru aplicarea acestui tratament depinde de structura gunoiului dar care trebuie sa contina cel putin 20% continut material uscat. Tipic pentru gramezile de gunoi din curtea fermei este faptul ca nu se satisface necesarul de formare al compostului si in aceasta situatie aceste gramezi se portioneaza corespunzator pentru a indeplini conditiile aerobiotice si folosirea mijloacelor mecanice. Cele mai bune rezultate pentru formarea compostului sunt date de paie taiate si gunoi solid in proportie corespunzatoare precum si reglarea temperaturii si continutului de umezeala . Compostarea poate fi de asemenea executata asupra gunoiului de pasare pre-uscat. S-au dezvoltat sisteme specifice care consista dintr-o combinare a rezervoarelor cu aerare si echipament de amestecare pentru a grabi procesul de fermentatie precum si containere sau boxe pentru continuarea procesului de fermentare si uscare. Compostarea gunoiului solid reduce in mod semnificativ volumul de material imprastiat pe sol iar volumul de mirosuri degajat este de asemenea redus. La compostare pentru o usoara manevrare se aplica procesul de paletizare.

2.6.4

Tratamentul anaerobic

Digestia anaerobica este folosita in unele ferme de porci pentru a reduce emisiile odorante din slamul de gunoi. Procesul se executa intr-un reactor de biogaz iar aceste procese pot varia in temperaturi, in modalitatea de a organiza operatiunile, timpul necesar si omogenizarea in straturi.In practica procesul anaerobic de (35 -450C este cel mai adesea si in reactoare mari. Produsele finite rezultate din digestie sunt biogazele (aprox. 50-75% metan si 30-40% bioxid carbon) si un slam stabilizat. Biogazul poate fi folosit pentru incalzire sau pentru a genera electricitate . Operatiunile pot fi executate folosind separatoarele mecanice.

2.6.5

Lagunele pentru procesul anaerobic

Acest tratament este aplicat la fermele de porci in climate calde ( Grecia si Portugalia).In Grecia la toate fermele de porci slamul de gunoi trebuie astfel procesat incit sa fie conform conditiilor legale ,pe cind in Portugalia aceste conditii se aplica numai la depozitare). Sistemul de aplicare a tratamentului poate implica separarea mecanica a solidelor,in materie solida si lichida. Partea lichida este transferata intr-un bazin de sedimentare sau laguna iar supra- debitul este pompat intr-un sistem de lagune anaerobice ( adesea 3 sau 5 structuri din bancuri de pamint.) Lagunele servesc pentru depozitarea apei reziduale cit si pentru tratamentul bilogic. Constructia este specifica fermei, de exemplu in Italia aceste lagune se acopera cu capace pentru a se putea colecta biogazul.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

83

Chapter 2

2.6.6

Aditivi pentru gunoiul de porc

[196, Spain, 2002]

In denumirrea generala a aditivilor se are in vedere ca acestia sunt un grup de produse formate din diferite elemente care reactioneaza cu gunoiul,schimbind caracteristicile si proprietatile acestuia. Acesti aditivi sunt aplicati la gunoiul de porc in gropile de descarcare si rezulta urmatoarele efecte: 1. 2. 3. 4. 5. a reduction in the emission of several gaseous compounds (NH3 and H2S) a reduction of unpleasant odours a change in the physical properties of the manure to make easier its use an increase in the fertilising value of the manure a stabilisation of pathogen micro-organisms.

In mod obisnuit, art.2 si 3 de mai sus sunt principalelel motive pentru folosirea lor la nivel de ferma. Mai jos sunt descrise tehnicele 1-5. 1. aditivi pentru emisiile de diversi compusi gazosi: Una din cele mai interesate si controversate chestiuni este descresterea emisiilor gazoase prin aplicare de aditivi(in special reducerea emisiilor de NH3 si H2S ). S-a documentat in buna masura ca pina la 90% din N produs de porci este sub forma de uree. Cind micro-organismele fecale intra in contact cu urea,are loc urmatoarea reactie: CO(NH2)2 + 3 H2O 2 NH4 + HCO3- + OHAceasta reactie este mult influentata prin temperatura si pH ,de exemplu ,sub 100C sau la un pH sub 6.5 stopuri reactie. 2. aditivi pentru reducerea mirosurilor neplacute: Mirosurile rezulta in mixtura diferitelor componente sub conditii anaerobice. Au fost identificate peste 200 substante, precum: * acizi grasi volatili * alchoholi( indol ,p-cresol etc.) * H2S si derivati * amoniac * alti compusi N (amine si mercaptanti). Exista o larga variatie in proportie si in concentratii pentru fiecare substanta depinzind de tipul fermei, nutritia si organizarea nutritionala, conditii climaterice . Aceasta poate explica de ce in multe imprejurari eficienta acestor compusi impotriva mirosurilor nu poate fi dovedita in conditii de ferma. 3. aditivi pentru schimbarea proprietatilor fizice ale gunoiului. Obiectivul unor astfel de aditivi este acela de a face ca gunoiul sa fie mai usor de manipulat.Acesti aditivi sunt probabil cel mai mult folositi si eficienta acestora este bine cunoscuta. Folosirea lor aduce o crestere a curgerii libere a gunoiului, eliminarea principalelor cruste de suprafata, o reducere s solidelor in suspensie si reducerea stratificarii gunoiului. Aplicarea aditivilor poate folosi la curatirea mai usoara a gropilor de depozitare si ca atare se scurteaza timpul de curatire si permite economisirea de apa si consumului de energie.In plus un astfel de gunoi este mult mai omogen si inlesneste folosirea gunoiului in agricultura ( o mai buna dozare). 4. aditivi pentru cresterea valorii de fertilizare . Acest efect este derivat din reducerea emisiilor de NH3 si deci mentinind N in gunoi (in multe cazuri prin cresterea sintezei de celule micorbiene dind un nivel mai mare de N organici).

84

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

5. aditivi pentru stabilizarea micro-organismelor patogene, In gunoi exista multe diferite micro-organisme, o parte din acestea contribuie la emisiile de gaze si mirosuri.Este deasemenea posibil sa fie gasite coliforme fecale si Salmonela,precum si alti patogeni de porc ,virusi, musita de muste si nematoda. In mod obisnuit, depozitarea pe o perioada mai lunga scade patogenii intrucit este necesara o anumita temperatura si pH. pH descreste in prima luna de stocare( de la 7,5 la 6,5 prin sinteza microbiana a acizilor grasi volatili care au un efect negativ in supravietuirea agentilor patogeni. Unele dintre aditivele pentru gunoi au fost alocate impotriva oualelor si a mustelor. Tipuri de aditivi pentru gunoi agenti de mascare si neutralizare. Acestia sunt o mixtura de compusi aromatici (heliotmpin, vanilie) care mascheaza mirosul de gunoi. Agentul este in mod usor distrus de catre micro-organismele din gunoi. Eficienta este totusi discutabila. absorbanti . Acestia sunt un mare numar de substante care au demonstrat ca au usurinta in absorbtia amoniacului . Unele tipuri de zeolite ,numite clinoptilotite, au aratat cel mai bun efect atunci cand sunt adaugate fie in gunoi si la emisiile de amoniac. Acestea sunt de asemenea in stare sa imbunatateasca structura solului si au meritul de a nu fi toxice sau vatamatoare. Turba da rezultate similare si este de asemenea cateodata utilizata. inhibitori ureatici . Aceste componente stopeaza reactia descrisa anterior si previne urea de a fi transformata in amoniac. Sunt trei tipuri de inhibitori ureatici:

1. fosforamide aplicate direct in sol. Au un bun efect. Se preteaza mai bine la soluri acide, dar pot afecta micro-organismele din sol. 2. extracte yucca (Y schildiger)s. In aceasta privinta s-au facut teste pentru a ajunge la un potential dar informatiile obtinute sunt controversate, in unele cazuri avand bune rezultate, dar in alte cazuri nu au nici un efect. 1. 3. paie : considerate a fi un absorbant in multe privinte .Oricum pe langa efectul de absorbtie, creste proportia C:N . Este si aceasta discutabil intrucat in multe lucrari a aratat o crestere in emisiile de amoniac. pH regulatori: Sunt doua tipuri principale:

1. regulatori acid : in mod obisnuit , acizi anorganici ( fosforici, hidroclorici, sulfurici). In general arata efecte bune,dar costurile implicate sunt foarte mari iar substantele insele sunt periculoase. Folosirea acestora nu este recomandabila pentru folosire la nivel de ferma. 1. 2. sarurile de Ca si Mg : aceste saruri interactioneaza cu carbonatul de gunoi,descreste pH. Ele pot mari valoarea de fertilizare dar pot deasemenea mari si salinitatea solului(cloride). Sunt folosite uneori singure dar in principal in combinatie cu alti aditivi. Agenti oxidare : Efectele lor sunt : * oxidarea compusilor odorici * asigura oxigen pentru bacteriile aerobice * inactiveaza bacteriile anaerobice care genereaza compusi care determina mirosul. Cei mai activi sunt agentii oxidanti puternici precum peroxidul hidrogen,permanganat de potasiu sau hipoclorura de sodiu. Ei sunt periculosi si nu sunt recomandati pentru a fi folositi la ferma. Unii dintre acestia (formaldeida) poate fi cancerigena .Aplicarea Ozone a demonstrat eficienta sa dar costurile operationale sunt foarte mari. floculantii : sunt compusi minerali (cloruri ferice sau feroase si altele) sau polimeri organici. Fosforul este mult micsorat dar folosirea lor genereaza risipa si sunt dificil de administrat
85

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

dezinfectanti si antimicrobieni . compusii chimici care inhibeaza activitatea microorganismelor implicate in generarea odorantilor. Acestia sunt scumpi si este necesara dozarea.

agentii biologici : acestia se pot fi impartiti in : 1. enzime ,care trebuie sa elimine corpurile straine naturale,dar rezultatele sunt greu de obtinut. Folosirea lor este mai buna in gropile anaerobice sau in lagune pentru a reduce materiile organice care produc CH4( bacteriile de metanogenti sunt mai eficiente si senzitive la pH si temperaturi) . 2. corpuri straine. aceasta consta in adaugarea de substraturi de carbonat( creste rata C:N).Efectul consta in folosirea amoniacului ca nutrient,dar au nevoie de o suficienta sursa de C pentru a dezvolta un eficient proces de sinteza care schimba amoniacul din cel N. dar trebuie sa se faca o re -asezare de substraturi frecventa,pentru a preveni revenirea la punctul de pornire. Acestea nu sunt periculoase si nu au nici efecte transmisibile. Eficienta generala a aditivilor din gunoi si forma de folosire: In zilele noastre sunt pe piata multi aditivi pentru gunoi ,dar nu s-a demonstrat eficienta in fiecare caz. Una din marile probleme este lipsa unei tehnici standard la testarea si analiza rezultatelor. O alta problema este aceia ca multe teste s-au efectuat in conditii experimentale in laboratoare si nu la ferme,unde este o mare variatie in hrana animalelor, in managementul de hranire, de control pH si temperatura . Pe linga aceasta ,exista uneori un mare volum de gunoi care trebuie mixat cu aditivi ,iar rezultatele depind in mai mare masura de omogenizare decit de eficienta aditivului. Imbunatatirea caracteristicilor de curgere libera este mult legata de o buna mixare. Eficienta fiecarui compus depinde mult de dozarea corecta, timpul corespunzator si o buna mixare. In unele cazuri s-a observat o slaba crestere a valorii de fertilizare,dar acest efect este corelat la tipul de cultura, timpul de aplicare si dozare. S-a evidentiat deasemenea ca in multe cazuri efecte asupra sanatatii umane sau animale sau alte efecte asupra mediului in cazul folosirii aditivilor nu sunt cunoscute si aceasta desigur limiteaza aplicabilitatea lor.

2.6.7

Impregnarea cu turba

Gunoiul lichid poate fi transformat in gunoi solid prin amestecul cu turba. In acest scop se folosesc mixere ceea ce face ca aceasta metoda sa fie folosita in practica. Paiele sau pleava se folosesc deasemenea ca material de amestec, dar practica a aratat ca turba absoarbe apa si amoniacul mult mai eficient si previne deasemenea si cresterea microbilor vatamatori. Aceasta metoda a fost recomandata pentru fermele din Finlanda, unde capacitatea de depozitare a gunoiului lichid a rezervorului nu este corespunzatoare pentru a stoca tot gunoiul produs si unde construirea unui nou rezervor nu este profitabila . Gunoiul cu turba este un bun ingrasamint pentru solul care este sarac in huma . Gunoiul lichid mixat cu turba produce mai putine odorante decit gunoiul lichid,iar operatiunea se efectueaza cu un utilaj de mixare a gunoiului lichid cu turba.

2.7 Tehnici de aplicare a gunoiului


In aceasta operatiune se folosesc un larg domeniu de utilaje si tehnici . Acestea vor fi descrise in sectiunile urmatoare. In mod curent ,o mare parte din gunoi este aplicat pe sol foloind masinarii care imprastie materialul transversal latimii de lucru ,prin aruncarea in aer .In unele tari (Olanda) se folosesc utilajele cu banda de imprastiere sau injectoare de slam pentru a reduce emisiile. Uneori gunoiul este incorporat in sol prin aratura,discuire sau alte utilaje
86 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

agricole. Sunt adesea folositi contractori prestari imprastiere gunoi mai ales acola unde gunoiul nu este folosite pe ferma proprie. Nitratul din terenurile agricole este principala sursa de N- azotat gasita in riuri si zone aquatice din Europa Vestica. Nivele mari de azotat in anumite ape a ridicat probleme de poluare a mediului si care sunt cuprinse in Directivele UE asupra nitratilor (91/76/EECh,care impune a se reduce poluarea cu azotati veniti din agricultura. Se cere delimitarea zonelor si aplicarea masurilor din cadrul Programul de Actiune.Aceste masuri includ limite de continut a azotului in gunoiul pentru agrcultura,perioade inchise in care gunoiul cu continut mare de azot nu poate fi aplicat pe terenuri cu iarba sau terenuri arabile( in nisip ) precum si identificarea altor situatii cind gunoiul nu trebuie aplicat. Si in Irlanda ,Polonia este limitat ca factor. Multe tari au alte legislatii care reglementeaza imprastierea gunoiului si care tin seama de necesarul de nutrienti pentru culturi( exemplu in Olanda ,in Danemarca prin Sistemul de Evidenta Minerale si planurile pentru fertilizarea anuala) Irlanda prin licente de control asupra polutiei. In unele cazuri se aplica specific pe unele regiuni dar se ivesc si variatii (in Belgia,Germania,Italia) .In alte multe tari imprastierea gunoiului nu este permisa in anumite perioade,respectiv in sezonul de toamna si iarna. Aplicarea gunoiului in continuare este reglementata in anumite perioade ale anului sau maximalizata in alte perioade,toamna dupa recoltare ,sau primavarea . In alte tari si zone unde aplicarea nu este controlata printr-o legislatie specifica ,aceasta se face conform reglementarilor , sau ghidurilor publicate precum Codul de Buna Practica(UK) Daca se procedeaza corect,aplicarea gunoiului are avantajul de a economisi inrgasamintele minerale,de a imbunatati calitatea solurilor aride ca o consecinta a adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului. Este o problema complexa de a controla aplicarea gunoiului intrucit uneori s-ar putea ca fermierul sa aiba mult gunoi dar nu are asemenea teren pentru a-l incorpora pe tot. Oricum, imprastierea gunoiului este o problema importanta pentru mediu din cauza mirosurilor potentiale si emisiilor de amoniac, emisiile de azot si fosfat in sol,asupra apelor freatice si de suprafata. Se poate avea in vedere si consumul de energie al utilajelor. Tehnicile de aplicare si utilajele ,sunt detaliate mai jos, in urmatoarele sectiuni si care pot varia in raport de: * tipul de gunoi (slam sau gunoi uscat) * utilizarea solului * structura solului.

2.7.1

Sisteme transport slam

In transportul slamului exista 4 tipuri folosit in Europa in conditii depinzind de combinarea tipului de gunoi si distribuirea acestuia. Trasaturile acestor sisteme sunt aratate in tabela 2.10 si listate mai jos: 2.7.1.1 Rezervoare cu vid

* slamul este absorbit in rezervor cu ajutorul unei pompe de aer pentru a evacua aerul din rezervor si a crea vid. Rezervorul este golit prin acea pompa de aer pentru a presuriza rezervorul si goli slamul din interior. * acest rezervor este folosit pentru majoritatea slamurilor . 2.7.1.2 Rezervoare pompate

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

87

Chapter 2

* slamul este pompat in si din rezervor folosind o pompa de slam,fie una centrifugala (de tip cu elice) sau o pompa de dislocare(pompe DP) . * in general acestea o mai mare imprastiere ( in m3 sau tone) decit la rezervoarele cu vid. * aceste pompe DP au nevoie de intretinere. 2.7.1.3 Furtune sferice

* slamul este alimentat printr-un furtun montat la sistemul de distributie de la tractor,furtunul primind slamul direct din bazinul de stocare printr-o pompa centrifugala sau pompa de dislocare. * pot aparea probleme, fie prin vatamarea culturii,fie degradarea sau uzarea furtunului unde solurile sunt abrazive. 2.7.1.4 Irigator

* acesta este un utilaj cu actionare proprie montat cu furtune flexibile care sunt alimentate de la reteua de conducte subterana , cu pompe de dislocare sau centrifugale, amplasate in apropierea depozitului de slam. * corespunde unei functionari semiautomate, dar sunt necesare masuri de siguranta anti-poluare .( comutatoare de presiune si debite) * irigatoarele tind a fi asociate la o rata mare de aplicare.

Sistemul de transport Caracteristici Rezervorul vacuum de Cisterna pompare Pana la 12 % nu (centrifugal) da (PD pump) de Furtunul central Pana la 8 % nu(centrifugal) da (PD pump) Irigator Pana la 3 % Yes (depinde de marimea/forma campului)

Gama de dejectii Pana la12 % uscate Necesita separarea sau nu maruntirea Norma de lucru Acuratetea ratei de imprastiere Compactarea solului Costurile capitale 4 ttt

44 (centrifugal) 44 (centrifugal) 44 444(pompa PD ) 444(pompa PD ) ttt (centrifugal) pompa (PD) tt t

Necesarul de lucru pro m3 Numarul de sageti, bifari etc. indica nivelul de intrare sau valoarea, de ex. irigatorul necesita un input redus de munca Table 2.10: Compararea calitativa a caracteristicilor pentru patru sisteme de transport a namolului [51, MAFF, 1999]

2.7.2
2.7.2.1

Sisteme de aplicare slam Distribuitor (Imprastietor)

Un sistem de distributie este acela de a aduce la cimp slamul ce urmeaza fi imprastiat. O tehnica larg raspindita este aceia prin combinatia unui tractor cu tank care are dispozitiv de imprastiere la partea din spate. Distribuitorul poate fi considerat ca un sistem de referinta(fig.2.36). Slamul

88

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

netratat este fortat sub presiune printr-o duza de descarcare adesea aplecata pe placa(lama)de aruncare pentru a creste marimea de imprastiere.

Figure 2.36: Example of a broadcast spreader with a splash plate [51, MAFF, 1999]

Figura 2.37 arata un irigator din furtun cu infasurare-desfasurare pe rola ,care are montat un tun de plaoie si atasat la un troleu mobil. Remorca este traas afara aproape 300 m. impreuna cu conducta sa de alimentare si se infasoara inapoi pe rola, unde este inchis automat. Slamul diluat este pompat in furtun din laguna de slam via conducta principala,adesea ingropata dar prevazuta cu vane de iesire la diferite puncte din teren. Aplicatorul din imaginea aceasta este un aruncator care functioneaza la o presiune inalta. [220, UK, 2002]

Figure 2.37: Exempu de aruncator [220, UK, 2002]

Distribuitorul poate fi deasemnea operat si cu o traiectorie joasa si la presiune mica pentru a avea o stropire mai mare si pentru a evita atomizarea si curent de aer. Figura 2.38 arata un tractor care aplica slam diluat de porc.(in aprilie) cu ajutorul a doua placi de distributie pentru o cultura de griu de toamna. Slamul este alimentat la tractor folosind un furtun rotund de la laguna de slam. Este posibil a se aplica slam la griul de toamna pina in luna aprilie. In SuffolkAnglia- slamul de porc este adesea foarte diluat si va curge de pe frunze in pamint , dar aceasta nu constituie o problema.
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 89

Chapter 2

Figure 2.38: Example of a broadcast technique with low trajectory and low pressure [220, UK, 2002]

Figura 2.39 arata acelasi tip de aplicare cu placi de stropire, dar de aceasta data la partea din spate a tractorului intr-o combinatie cu tancul de stocare, care aplica slam la griul de toamna. Imprastierea este cu traiectorie joasa si la presiune mica.

Figure 2.39: Example of a broadcast technique with low trajectory and low pressure [220, UK, 2002]

2.7.2.2

Distribuitor cu banda

Aceste distribuitoare lasa slamul chiar la nivelul solului in fasii sau stripuri printr-o serie de tevi atasate. Acest distribuitor se alimenteaza cu slam dintr-o singura conducta ,daca este corespunzator la presiunea din fiecare capat de furtun, aceasta penru a asigura o distribuire egala. Sistemele avansate folosesc distribuitoare rotative pentru a proportiona slamul in mod egal pe fiecare iesire. Latimea tipica este de 12 m. cu apox.30 cm.intre benzi. Tehnica este aplicabila pe terenurile cu iarba si terenuri arabile, de exemplu pentru a aplica printre rindurile de culturi in crestere . Intrucit latimea utilajului este mare,tehnica nu este corespunzatoare pentru suprafete neregulate si mici,sau in panta. Furtunele se pot deasemenea infunda daca slamul contine paie prea mari.

90

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Figure 2.40: Example of a band spreader fitted with rotary distributor to improve lateral distribution [51, MAFF, 1999]

2.7.2.3

Distribuitor cu papuc-tractat

Acesta are o configuratie similara cu distribuitorul pe benzi dar are un papuc montat la fiecare furtun care permite slamului sa fie depus pe sol. Aceasta tehnica este in principal aplicabila pe terenurile cu iarba. Terenul cu iarba(cu gazon) este partajat si se trece un papuc ingust peste suprafata solului care plaseaza slamul in benzi inguste cu o spatiere de 20-30 cm. Fisia de iarba trebuie sa aiba o inaltime de 8 cm. Utilajele pot avea o latime de 7-m m. Aplicarea este limitata de catre: marimea, forma si panta terenului precum si prezenta pietrelor la suprafata solului.

Figure 2.41: Example of a trailing shoe spreader [51, MAFF, 1999]

2.7.2.4

Injector ( cu fanta deschisa )

Slamul este injectat sub suprafata solului . Aceste injectari sunt de tipuri variate dar fiecare intr-una din cele doua categorii ,fie ca fanta deschisa la nivelul solului de pina la 50 mm adincime sau cu injectare mai adinca la 150 mm. Aceasta tehnica este in principal folosita la terenurile cu gazon. Diferitele cutite de iarba sau discurile de taiat sunt cu fanta verticala folosite in solurile de la 5-6 cm.adincime. Spatierea intre fante este de la 20-40 cm. cu o latime de lucru de 6 m. Rata de aplicare trebuie sa fie ajustata astfel incit slamul in exces sa nu se risipeasca prin fantele deschise,aceasta tehnica nu se aplica de asemenea pe solurile pietroase sau compacte unde este imposibil a se obtine o penetrare uniforma a cutitelor sau discurilor la adincimea de lucru.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

91

Chapter 2

Figure 2.42: Example of an open-slot shallow injector [51, MAFF, 1999]

2.7.2.5

Injector (cu fanta inchisa)

Aceasta tehnica se aplica pentru 5-10 cm.adincime sau penru 15-20 cm. Slamul este complet acoperit dupa injectare prin inchiderea fantelor cu rolele care sunt montate in spatele capului de injectie. Injectarea cu fante inchise pentru adincimi mici este mult mai eficienta decit la cele cu fante deschise,pentru reducerea emisiilor de amoniac . Pentru a obtine beneficii in plus, solul si conditiile trebuie sa inchida complet fanta. Aceasta tehnica ca atare, este mai putin aplicata . Injectoarele de adincime cuprind de obicei o serie de cutii montate cu aripi lateralelaba de gasca pentru a ajuta la dispersarea laterala . Spatierea cutiilor este de 25-50 cm.cu o latime de 2-3 m. Desi eficienta de indepartare a amoniacului este mare ,aplicarea este limitata . Folosirea injectiei de adincime este in principal limitata la terenurile arabile si cele cu gazon intrucit mijloacele mecanice pot degrada patura de gazon. Alte limitari pot veni de la adincime , continutul de argila si pietre, panta terenului. Uneori in unele circumstante exista un risc mai mare prin pierderi de azot ca agenti nitrici oxizi nitrosi. 2.7.2.6 Incorporarea

Incorporarea (integrarea) poate fi obtinuta si cu alte utilaje precum discuri sau cultivatoare,aceasta depinde de tipul solului si conditiile acestuia . Lucrarile la imprastierea gunoiului pe suprafata sau in interiorul solului sunt un mijloc eficient pentru reducerea emisiilor de amoniac . Eficienta depinde de masinile agricole, araturile fiind in principal aplicabile la gunoiul solid pe solurile arabile. Acolo unde nu sunt posibile tehnicile prin injectare, se poate aplica aceasta tehnica de incorporare. Este deasemenea aplicabila la pasunile care urmeaza ciclul de rotatie ale culturilor, sau al reinsamintarii . Intrucit emisiile de amoniac au loc imediat dupa imprastierea pe suprafata solului, aceste emisii pot fi reduse prin incorporare imediat dupa imprastiere .In acelasi timp se vor reduce si emisiile de mirosuri pentru vecinatatile fermei. Pentru a realiza incorporarea imediat dupa imprastiere este necesar a fi pus in lucru un al doilea tractor care va veni imediat in spatele distribuitorului Figura .2.43 arata echipamentul de incorporare combinat cu cisterna cu material. Combinatia este de asemenea posibila cu o cisterna mai mica si tractor separat. In acest fel incorporarea poate fi facuta impreuna cu imprastierea intr-o singura operatiune. [197, Netherlands, 2002]

92

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

Figure 2.43: Incorporation equipment combined with a big tanker [197, Netherlands, 2002]

2.7.3

Sisteme de aplicare a gunoiului solid

Pentru imprastierea gunoiului solid , sun folosite de obicei trei tipuri principale de distribuitoare: Distribuitor rotattiv : un distribuitor lateral care are un corp cilindric cu ax de antrenare avind montat un rotor-melc de-a lungul centrului cilindrului care arunca gunoiul lateral.

Figure 2.44: Example of a rotaspreader [51, MAFF, 1999]

Distribuitor cu descarcare prin partea din spate : consta intr-un corp de trailer cu oblon detasabil sau alt mecanism care permite livrarea gunoiului prin partea din spate a distribuitorului. Mecanismul de imprastiere poate avea obloane verticale sau orinzontale,sau discuri de aruncare.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

93

Chapter 2

Figure 2.45: Example of a rear discharge spreader [51, MAFF, 1999]

Distribuitor dublu : este un distribuitor cu descarcare avind prevazut un corp in forma de V ,ce poate distribui atit gunoi solid cit si slam de gunoi. Are un rotor cu actionare rapida ,deobicei montat in partea frontala capabil sa imprastie aceste doua tipuri de gunoi. In partea din fata sunt montate un ax cu palete sau un rotor care arunca materialul . Rotorul este alimentat cu material printr-o foreza elicoidala sau alt mecanism de distributie si control al debitului materialului pe rotor.

Figure 2.46: Example of a dual purpose spreader [51, MAFF, 1999]

2.8 Transportul pe amplasamentul fermei


Scala operatiunilor de transport la ferma depinde de marimea fermei ,amplasarea fermei si locarea depozitelor de combustibil, depozitele de stocare si procesare, cladiri,instalatiile tehnice (de exemplu impachetaree si sortare) si terenurile de aplicare a gunoiului. Alimentarea este normal facuta mecanic sau pneumatic iar in unele ferme de porci,alimentarea materialului umed este facuta cu unitati de pompare. Tipic se folosesc tractoare ca prim mijloc de miscare pentru material si pentru imprastiere,desi in unele ferme de porci slamul se ia la irigat prin pompe si linii de conducte,exemplu in UK. Multe ferme folosesc prestatori de servicii care au in dotare utilaje mari de transport si uneori chiar distribuitoare montate pe vehicule. Tractoarele ce au montate screpere sau incarcatoare se folosesc pentru a muta gunoiul din jurul cladirilor sau platformelor betonate ,iar in alte cazuri se folosesc benzi transportoare sau conveiore . Oule obtinute de la ferme sunt de obicei trimise la

94

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

sectorul ambalare si apoi incarcate prin incarcatoare frontale in camioane. Incarcatoarele cu furci sunt folosite pentru a incarca lazile si transfera in mijloacele de transport. Transportul pe caile de acces din jurul fermei poate fi extensiv si integrat in productia largita de oua, corespunzator intrarii de pasari , alimentare cu furaje ,combustibil, ambalare si productia totala. Unele ferme transporta si ambaleaza pentru alti producatori.

2.9 Intretinere si curatenie


Intretinerea si curatenia se fefera in primul rind la utilaje si cladii. Deasemenea trebuie sa se intretina si curete si zonele pavate ale fermei prin indepartarea materialului si prin spalare cu apa. In general intretinerea cladirilor este necesara, inclusiv a sistemelor de manevrare si lucru si a altui echipament de transport. Sistemele de ventilatie trebuie sa fie verificate pentru buna functionare a ventilatoarelor, regulatoarelor de temperatua, aerarilor, obturatoarelor de contra tiraj si echipamentul de avarie. Regulile de intretinere trebuie sa fie respectate pentru a pastra conditiile necesare pentru respectarea legislatiei si reducerea emisiilor odorizante Cladirile sunt de obicei curatate si dezinfectate dupa fiecare ciclu de productie si dupa ce gunoiul a fost indepartat. Frecventa curatirii este ca atare egala cu numarul cilclurilor de productie /an. In mod special la fermele de porci se spala cu apa subpresiune acolo unde exista mult slam de gunoi, dar in schimb la fermele de pasari apa devine contaminata si trebuie colectata separat in rezervoare. Practicile de igiena corespunzatoare sunt necesare si in alte zone ale cladirilor acolo unde produsele de la fermele de pasari sunt manevrate sau ambalate pentru expediere. Pentru curatire se folosesc adesea spalatoare de inalta presiune utilizand numai apa, dar suprafetele cu agenti activi sunt dezinfectate cu formalina ce se aplica cu spreere sau pulverizatoare. Aceasta se aplica acolo unde exista pericolul de infectare cu salmonela.[125, Finland, 2001] Intretinerea regulata (inclusiv mobilarea si reparatiile) se aplica si vehiculelor implicate in operatiile de ferma, precum tractoare, distribuitoare de gunoi si alte utilaje. Se vor face si verificari in timpul functionarii de cum se respecta regulile de intretinere emise de producator. Aceste operatiuni implica si folosirea de agenti de curatenie si dezinfectare si uneori si energie. Multe ferme au nevoie de perioade scurte de timp pentru a inlocui piesele uzate. Intretinerea de rutina si perioada de curatire se efectueaza normal de catre personalul fermei dar pentru inlocuirea pieselor si reparatii este nevoie de specialisti autorizati.

2.10 Folosirea si depozitarea rezidurilor


Activitatea de la o ferma de porci sau una de pasari implica riscul producerii unor diferite reziduri iar urmatoarele sunt definite in urmatoarea lista: pesticide produse veterinare uleiuri si lubrifianti deseuri metalice cauciucuri - anvelope material de ambalare (- plastice, foi de plastic, cofraje de carton, hartie, paleti, etc.) reziduri alimentare reziduri din constructii (ciment, azbest, metal).

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

95

Chapter 2

In procesarea gunoiului folosirea paei reziduale este supusa unor prevederi speciale si care sa nu contravina celorlalte prevederi din acest document. Cele mai multe dintre reziduri sunt din materialul de ambalare, constand din hartie sau plastic. Cel mai adesea intalnit hazard provine din administrarea unor medicamente care au fost expirate ca data de valabilitate de asemenea din mici cantitati de reziduri rezultate din materialul de curatare si de la chimicalele folosite in procesele speciale de functionare care se pot depune si pe peretii cladirilor fermei. Modalitatea de a reduce larga raspandire a lor consta in faptul ca legislatiile nationale si europene aplica protectia mediului, controlului rezidurilor, depozitele de reziduri, depunerea si colectarea rezidurilor astfel incat cantitatea de reziduri sa fie procesata fie ca materiale reciclabile fie ca materiale de distrus. In general la unitatile mai mari rezidurile pot fi mult mai economic depozitate decat la fermele mai mici. Pentru colectarea rezidurilor si stocarea acestora in containere sau cutii metalice mai mici, exista unitati municipale de colectare si prestari servicii pentru transport, ardere sau alte actiuni de protectie. Acolo unde nu exista serviciu public de colectare a deseurilor , fermele insele sunt obligate sa organizeze colectarea si transportul acestora si sunt responsabile pentru costurile asociate si costurile de tratament ale acestor deseuri. Colectarea deseurilor si rezidurilor este dificil a fi organizata in lipsa unor zone de depozitare. O recenta verificare a felului in care se face tratamentul rezidurilor in ferme a fost recent efectuate in U.K. care a aratat urmatoarea configuratie a tehnicilor folosite daca rezidurile nu sunt colectate si transportate la rampele de reziduri.[146, ADAS, 2000] depozitarea in gramezi arderea in spatiu deschis, refolosirea reciclarea. Arderea materialelor de ambalare si a uleiurilor reziduale inca se mai aplica in unele tari pe cand in alte tari aceste operatiuni sunt interzise. In unele tari uleiurile sunt stocate in containere speciale si colectate pentru a fi tratate in afara fermei. Arderea este cel mai ades aplicata in tratarea produselor din plastic, precum capace, containere, etc. Rezidurile veterinare sunt stocate in cutii speciale si colectate de catre serviciile veterinare pentru tratare dar uneori are loc si arderea sau imprastierea pe diferite terenuri. Rezidurile de furaje si de culturi pot fi amestecate cu gunoiul sau slamul de gunoi din curtea fermei si aplicate pe sol dar uneori ele sunt refolosite in alt mod. Anvelopele din cauciuc pot fi tratate in mod diferit fie prin colectarea acestora de catre furnizori fie arderea lor in gramezi.

2.11 Stocarea si depozitarea permanenta a carcaselor


Unitatile prestatoare de servicii pentru colectarea si procesarea carcaselor sunt existente in multe tari. In Italia multe ferme au echipamentul necesar pentru a transforma carcasele in furaj lichid dar printr-un proces ce implic o presiune speciala si conditii de incalzire necesre acestui produs. De asemenea in unele state membre ale U.E. procesarea carcaselor in material furajer a fost practicata dar in prezent aceasta modalitate este declinata si complet interzisa. Topirea carcaselor si arderea deschisa se mai practica inca destul de mult iar in unele tari precum Olanda, Germania, Danemarca si Franta topirea carcaselor este strict interzisa pe cand in U.K., Italia si Spania este inca practicata topirea acestora. Unele ferme au instalatii de incinerare a carcaselor, aceasta putand a fi facuta cu un simplu arzator si cu evacuator al gazelor arse. In U.K. exista aprox. 3000 de incineratoare mici (pana la 50 kg./h) care sunt operate in principal la fermele mari de pasari si porci pentru a a incinera carcasele de animale. Cenusa rezultata poate fi imprastiata pe camp sau depozitata in alte modalitati. De asemenea aceste carcase pot fi colectate si procesate ca elemente de compostare a gunoiului.

96

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 2

2.12 Tratarea apei reziduale


Apa reziduala este apa care a fost folosita in scopuri caznice, industriale, si agricole sau alte folosiri si care a suferit schimbari in proprietatile sale sau ca rezultat al infestarii cu alte reziduri. Imuritatile pot proveni din caderiale apei de ploaie care la randul lor colecteaza pe parcurs alte ape reziduale. Curatarea apei de la facilitatile fermei poate contine reziduri de fecale si urina, resturi furajere asupra carora trebuie aplicati dezinfectanti si agenti de curatire. Apa reziduala, adesea numita si apa murdara se origineaza din apa de spalare, de la instalatiile sanitare, din curtea fermei si in special din zonele cu platforme din beton care sunt contaminate prin gunoi. Cantitatile depind in mare masura de cantitatea de ploaie. Apa murdara poate fi introdusa in slamul de gunoi dar poate fi de asemenea unui tratament si manevrari separate in care caz este necesar un depozit separat. In fermele de pasari se impune a mentine gunoiul in forma uscata pentru a reduce emisiile de amoniac si pentru o mai usoara manevrare sau manipulare. Diferitele sisteme de tratare a slamului existent sunt descrise in sectiunea 2.6. In unele ferme din Finlanda sistemele de gunoi uscat si tratarea apei uzate sunt realizate printr-un tanc de sedimentare sau printr-un sant langa cladirea de productie. Daca se mentine separat apa reziduala poate fi aplicata pe teren prin niste irigatoare cu rata joasa sau tratate in instalatia de tratare a apelor reziduale.

2.13 Instalatii pentru producerea de energie si caldura


Unele ferme au instalat facilitate sau generatoare solare si actionate de vant pentru a suplimenta necesarul de energie propriu. Energia solara obtinuta variaza foarte mult de conditiile de vreme si ca atare nu poate fi considerata ca o sursa principala de energie dar oricum ea este o sursa suplimentara de energie si care ajuta la diminuarea costurilor de productie. Morile de vant pot fi de asemenea conectate la un generator si furniza ca atare energie in zonele in care viteza vantului este relativ mare. Aceasta aplicatie este mult mai economica daca energia obtinuta prin morile de vant poate fi livrata in reteaua principala de furnizare energie electrica. Informatii mai detaliate vor fi necesare pentru aplicabilitatea si in ceea ce priveste si protectia mediului. In unele tari se acorda multa atentie folosirii biogazului care se dezvolta in timpul depozitarii si tratamentului gunoiului fermei.

2.14 Monitorizarea si controlul consumului si emisiilor


In directivele IPPC (96/61EC), art. 9.5 da fermierilor un statut special in ceea ce priveste monitorizarea. Articolul spune: Autorizarea trebuie sa contina si reglementarile de monitorizare a emisiilor, specificand metodologia de masurare si frecventa, procedura de evaluare si obligatia de a furniza autoritatilor competente datele necesare cerute in autorizatie. Pentru instalatiile necesare prevazute la pct. 6.6 in Anexa 1 trebuie avute in vedere costurile si beneficiile realizate. Acest text nu trebuie vazut ca un semnal de obligatii de monitorizare excesiva dar ele trebuie aplicate la fermele de porci si pasari. Sectiunea urmatoare da numai anumite idei in practica comuna de monitorizare. In unele zone fermierii trebuie sa tina in registru cu cantitatile de fosfat si azot acest registru este necesar acolo unde productia de furaje si alimente au o mare presiune asupra mediului inconjurator. Balanta rezultata da o indicatie asupra intrarilor si pierderilor de produse minerale in ferma. Informatiile pot fi folosite pentru a optimiza furnizarea de minerale de animale si pentru aplicarea gunoiului pe soluri agricole.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

97

Chapter 2

In unele ferme acestea au liste de nutrienti si soluri care se pot aplica in cantitati corespunzatoare in combinatie cu ingrasamant (nutrienti) natural sau mineral conform necesarului cerut de cultura si ciclului de rotatie a culturilor. Nivelul de precizie variaza in raport de analizele gunoiului si solului si de folosirea unei planificari si organizari al folosirii ingrasamintelor naturale recunoscute corelate la necesarul general estimat continut de informatiile publice sau folosind experienta fermierilor cu o practica mai lunga. Legislatia care se in unele tari este descrisa in sect.2.7 care explica ca extinderea registrelor de date asupra ingrasamintelor naturale este variabila. Fermierii vor inregistra , cumparaturile facute de ei in special a articolelor principale pentru furajare,combustibili (inclusiv electricitate),consumurile de apa etc. Intrucit furajele si apa sunt principalele intrari pentru septelul fermei,acestea pot fi trecute la inregistrari indiferent daca sau nu sunt patrate chitantele(facturile). Cele mai multe dintre fermele de pasari vor trebui sa aiba material de asternut , pe cind la fermele de porci se pot folosi paie,care uneori pot fi procurate de la fermele agricole din vecinatate . Inregistrarea computerizata si administrarea costurilor ,intrarile-iesirile etc.sunt tot mai mult aplicate la unitatile mari. Acoloa unde se aplica sistemul de inregistrari ,unitatea trebuie sa fie echipata cu apometre , contoare de electricitate si calculatoare astfel sa se asigure si un control al climatului din interiorul halelor . Trebuie deasemenea avut in vedere ca depozitarile de slam de gunoi trebuie verificate pentru a depista scaparioe si scurgerile de slam, coroziunea tancurilor sau alte defectiuni care trebuie remediate. Ar putea fi nevoie de personal calificat . Emisiile regulate in apa se pot permite dar sub legislatia specifica si conditii de monitorizare si control. In mod curent ,fermierii nu monitorizeaza si controleaza emisiile in aer,daca aceasta nu se impune ca rezultat al plingerilor vecinilor. Aceste plingeri se refera in special la zgomot si emisii odorizante. In Irlanda monitorizarea emisiilor si a punctelor de prelevare probe de aer(mirosuri),zgomote,ape de suprafata/freatice, teren si reziduri,este impusa prin Licenta de Control Poluare

98

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3

CONSUMURI SI NIVELE DE EMISII LA FERMELE INTENSIVE DE PASARI SI PORCI

Acest capitol prezinta datele asupra consumurilor si nivelurilor de emisii asociate cu activitatile din fermele de porci si pasari.Aceste date sun bazate pe informatiile obtinute prin schimbul de date. Pentru a prezente o imagine generala a domeniilor de aplicare in aceste sectoare(in Europa) si pentru a servi ca puncte de reper a performantelor si nivelurilor asociate cu tehnicile prezentate in capitolul 4. Factorii care contribuie la cumulul de date pot avea uneori variatii. Imprejurarile in care au fost obtinute datele sunt descrise mai detaliat in capitolul 4.

3.1 Introducere
Majoritatea sistemelor de productie si tehnicilor aplicate in fermele de septel intensive au fost descrise in capitolul2. Nivelurile de consumuri si emisii nu au fost intotdeauna clar exprimate si ca atare pot apare deosebiri mari datorate unui numar de factori. Activitatea majora din ferma Problema principala de mediu Consumuri Adapostirea animale ; * modul in care sunt tinute animalele ( custi, cutii sau libere ) Energie, strat * sistemul de a indeparta si depozita absorbant gunoiul produs Adaposturi animale : energie,furaje,apa * echipament de control si mentinere climatul in hala . * echipament de hrana si adapare animale Depozitare furaje si aditivi hrana energie Depozitare gunoi in amenajari separate Depozitare reziduri si alte resturi Depozitare carcase Incarcarea si descarcarea animalelor Aplicarea gunoiului pe cimp energie energie Emisii potentiale

emisii in aer (NH3) mirosuri, zgomote, gunoi zgomote,apa uzata,praf CO2 praf emisii in sol, (NH3) mirosuri,emisii in sol mirosuri,emisii in sol si in ape freatice mirosuri zgomote emisii in aer, mirosuri, emisii in sol, in ape freatice sau de suprafata de N,P si K etc., zgomote emisii in aer, apa uzate, emisii in sol praf, zgomot mirosuri, apa uzata emisii in aer, mirosuri

Tratarea gunoiului la ferma Macinarea furajelor Tratarea apei uzate Incinerarea reziduurilor (carcase)

aditivi, energie, apa energie aditivi, energie energie

Table 3.1: Key environmental issue of the major on-farm activities

Structura informatiilor : este important a fii intelese legaturile intre activitatea din ferme, descrise in capitolul 2, pentru a putea interpreta nivelurile de emisii din fermele cu septel
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 99

Chapter 3

intensiv. In mod cert exista o legatura directa intre nivelurile de intrare emisii si diferitele resurse si nivelurile de emisii. In ambele sectoare, trebuie data cea mai mare atentie asupra emisiilor legate de metabolismul animalelor. Problema principala este gunoiul : cantitatea produsa, compozitia, metodele de indepartare, depozitarea, tratarea si aplicarea pe terenul agricol. Aceasta reflecta ordinea in care sunt prezentate activitatile incepand cu furajarea care este principala influenta in consumuri, urmata de productia de gunoi care este cea mai importanta problema de emisie. Intelegerea datelor : nivelurile de consumuri si emisii depind de multi factori precum furajarea animalelor, faza de productie si sistemul de organizare si management. Aditional exista factori precum clima, caracteristicile solului, care trebuiesc luati in consideratie. Intrucat mediile au o valoare limitata acestea acolo unde este posibil sunt evitate. Tabelele prezentate arata cele mai mari domenii posibile de raportare a consumurilor si emisiilor. In unitatile standard NS sunt aplicate valori de comparare in mod obisnuit si care se aplica oriunde in lume. Daca datele se afla la nivelurile in aceeasi ordine de magnitudine cu alte niveluri, ele pot forma un domeniu de date care nu sunt distinse explicit. Nivelurile de consumuri si emisii pot fi masurate prin diferite metode la diferite momente implicand factorii mentionati mai sus. In scopul compararii si pentru referinta se vor mentiona factorii relevanti care influenteaza caracterul si nivelul consumurilor sau emisiilor prezentate. In stabilirea nivelurilor de consumuri si emisii trebuie sa se faca distinctia intre o activitate singulara si activitatile per total ale fermei. Acolo unde este posibil datele care sunt direct asociate cu o singura activitate la ferma se vor mentiona separat pentru a reda o legatura clara cu tehnicile de reducere descrise in capitolul4 . In unele situatii nu este posibil sa identificam emisiile pe baza de activitate coactivitate, adica pe fiecare activitate in parte si in acest caz ele se mentioneaza la consumuri si emisii per total unitate. Pentru stabilirea nivelurilor de consumuri si emisii intr-o ferma de porci este important sa cunoastem sistemul de productie aplicat. Cresterea si aducerea la greutatea de sacrificare 90 - 95 Kg. (UK) si 100 - 110 Kg ( in alte tari) sau 150 - 170 Kg (Italia) se face in diferite perioade de timp. Pentru productia de pasari, sistemele sunt cam aceleasi in UE. Trebuie facuta remarca ca folosirea la unitatile fermiere a datelor de standardizare si de comparabilitate tarile din UE folosesc unitate animala sau echivalent animal . In aceasta chestiune exista probleme cu unitatile de standardizare intrucat in diferite tari din UE sunt diferite metode de standardizare, de exp. in Suedia, 1 unitate = 3 scroafe = 10 porci de taiat = 100 gaini, pe cand in Irlanda 1 porc de taiat = 1 scroafa. In Portugalia echivalent animal in sectorul porcin are 45 kg in medie pe cand in Italia se ia ca greutate reprezentativa 85 Kg.

3.2 Niveluri de consum


3.2.1 Niveluri nutrionale si consum de hrana

Cantitatea si consumul de furaje alocate la porci si pasari este un factor important in determinarea cantitatii de gunoi produs, compozitia chimica si structua psihologica. Astfel furajarea devine un factor important in performantele de mediu intr-o unitate cu septel intensiv. Emisiile dintr-o ferma sunt predominant relatate la procesele metabolice ale animalelor din crescatorie. Urmatoarele doua procese sunt considerate esentiale : * digestia enzimatica a furajelor in tractul gastro-intestinal * absorbtia nutrientelor din tractul gastro-intestinal

100

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3

Intelegerea deplina a acestor procese este necesara pentru apropierea unui domeniu mai larg de furaje, aditivi furajeri adaptati la nevoile unui animal si pentru imbunatatirea productiei. Utilizarea nutrientilor in stocul de furaje nu conduce numai la o productie eficienta dar conduce si la reducerea sarcinei ambientale si de mediu.Nivelul consumurilor poate varia de la consumurile energetice pentru un singur animal care necesita intretinere, ingrasare si productie. Cantitatea totala de furaje consumate este si un rezultat al duratei ciclului de productie, ratia zilnica si tipul de productie care este de asemenea influentat de un numar de factori in legatura cu animalul. Datele si nivelul consumurilor sunt reportate per Kg, per cap, per ciclu de productie sau per kg de produs ( oua si carne ). Comparatia este dificil de facut cand se folosesc tipuri diferite de rase de animal si scopuri diferite ale productiei ( greutate ou sau greutate animal), acestea intr-un ciclu de productie. Urmatoarele sectiuni prezinta o imagine generala a nivelurilor de furaje consumate si necesarul de nutrienti si deasemenea variatia existenta impreuna cu factorii de influentare . 3.2.1.1 Hranirea pasarilor

In tabela 3.2. se arata nivelurile de hranire pentru diferite specii de pasari. Speciile de pasari Gaini outoare Pui de gratar Curcani Ciclul 12 - 15 luni 35 - 55 zile (5 - 8 sarje pe an) 120 (femela) 150 (mascul) zile 48 - 56 de 56 - 90 zile FCR 1) 2,15 - 2,52) 1,73 - 2,1 2,65 - 4,1 Nivel alimentare ( kg/pasare/ciclu ) 5,5 - 6,6 (pana la productie) 3,3 - 4,5 33 - 38 Cantitate in kg/pasare/an ) 34 - 47 (in timpul perioadei de productie oua 22 - 29

Rate 2,45 5,7 - 8,00 Gaina 2 4,5 guineea 1) FCR = rata de conversie aliment 2) FCR kg de furaj / kg oua, se obtin rate mai inalte de oua si reziduuri mai putine.
Table 3.2: Indication of production time, conversion ratio and feeding level per poultry species [26, LNV, 1994], [59, Italy, 1999], [126, NFU, 2001], [130, Portugal, 2001]

Alimentarea pasarilor si componentele folosite in amestecurile de furajare pasari au fost descrise in sectiunea 2.2.5.1. Compozitia aminoacida a furajelor este bazata pe conceptul proteine ideale pentru principalele specii. Pe baza acestui concept proteine ideale nivelul aminoacizilor este aflat prin indicarea nivelului de lizina raportat la alti aminoacizi din furaje. Practicile curente (impreuna cu alte practici variabile) sunt reportate in tabela 3.3. Balanta recomandata pentru aminoacizi este cotata din literatura dar nivelurile practice pot fi rezultate din observarea pe teren la nivel european. Pui de ingrasare
Nivel curent de energie MJ/kg, ME basis 12.5 13.5 faza 1 12.5 13.5 faza 2 12.5 13.5 faza 3

Outoare

Curcan
11.0 12.5 11.0 12.5 11.5 12.5 11.5 13.5

11 12

faza 4 faza 5 Nivel proteine curent (CP=N*6.25), continut total


Intensive Rearing of Poultry and Pigs

101

Chapter 3 24 20 % furaj, faza 1 22 19 % furaj, faza 2 21 17 % furaj, faza 3 % furaj, faza 4 % furaj, faza 5 Nivel curent de lezina, continut total 1.30 1.10 % furaj, faza 1 1.20 1.00 % furaj, faza 2 1.10 0.90 % furaj, faza 3 % furaj, faza 4 % furaj, faza 5 mg/day 30 25 28 22 26 19 24 18 22 15 1.80 1.50 1.60 1.30 1.40 1.10 1.20 0.90 1.00 0.80 850 900 55 68 59 75 15 18 72 80 65 75 96 110

18 16

Balanta aminoacida recomandata, in procentaj / nivel de lizina 63 73 66 73 trionina : lizina 70 75 81 88 metionina + cistina : lizina 14 19 19 23 triptopan : lizina 75 81 86 102 valina : lizina 63 73 79 94 izoleucina : lizina 105 125 101 130 arginina : lizina ME = energie metabolica CP = proteina bruta

Table 3.3: Appraisal of current protein and lysine levels and scope for recommended amino acids balance [171, FEFANA, 2001], with reference for amino acids to references as, Mack et al., 1999; Gruber, 1999

Indicatiile nivelurilor aplicate de calciu si fosfat sunt listate mai jos in tabela 3.4. Specii pasari Outoare ( mg / animal / zi)
Ca % Pav % 1)
1)

Pentru carne ( g / kg furaj)


0 2 wks 1.0 0.50 2 4 wks 0.8 0.40 4 6 wks 0.7 0.35

0.9 1.5 0.4 0.45

fosfat disponibil

Table 3.4: Applied calcium and phosphorus levels in feed for poultry [117, IPC Livestock Barneveld College, 1998] [118, IPC Livestock Barneveld College, 1999] [26, LNV, 1994] [122, Netherlands, 2001]

3.2.1.2

Alimentarea porcilor

Pentru porci strategia de furajare si formulatia furajelor este in raport de mai multi factori precum ; greutatea in viu, stagiul de productie-reproductie. trebuie facuta o distinctie intre furajarea scroafelor tinere, scroafelor matca si scroafele gestante pe de o parte si fata de scroafele fatate pe de alta parte. Cantitatile de furaje sunt exprimate in kg/zi in continut energetic per kg.de furaj.Un mare numar de tabele si de date se rrefera la strategiile de furajare. Urmatoarea tabela prezinta domeniile de nivelui aplicate in Europa,fiind totusi poibil ca se pot aplica niveluri mai mari sau mai mici. Rezultatul final depinde de cantitatea consumata si de concentratia nutrientilor si ca atare sunt recomandate niveluri minime pentru diferite furaje pentru intilni necesarul per porc data in ratia medie zilnica. Cantitatea de furaje pentru scroafele

102

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3

in productie ,inclusiv in perioada uscata si depinzind de energia asimilata este de aprox.1.3001`.400 per an. In tabela 3.5 nivelul mediu nutritional este corespunzator pentru scroafe. Scroafele care alapteaza in general,au nevoie de un nivel nutritional putin mai mare decit scroafele gestante. In general se cere o mai mare concentratie de CP si lezina in ratia de furaje. Necesarul de energie creste impreuna cu momentul fatarii. Dupa fatare, necesarul zilnic energetic creste , insa creste si cantitatea de gunoi produsa.Intre fatare si prima intarcare ,nivelul de energie ramine mare pentru a ajuta animalul sa se refaca si a preveni pierderea de greutate si conditiile proprii. Dupa intarcare, continutul energetic in furaje se poate reduce. In timpul iernii, se aplica un nivel de energie mai mare la scroafele gestante. Compozitia aminoacida a furajelor se bazeaza pe conceptullproteina ideala pentru speciile importante. In acest concept poteine ideale,necesarul de aminoacizi este gasit prin indicarea nivelului de lezine corelat la alti aminoacizi la nivelul real de lezina in furaje. Practicile curente din teritoriu sunt (chiar variabil) reportate la tabela 3.5. si 3.8. Balanta recomandata de aminoacizi sunt extrase din literatura specifica, prin compararea nivelurilor dd lezina si proteine cu observatiile din teren la nivel european. Scroafa in lactatie Nivel energetic curent (MJ/kg), ME 12.5 13.5 faza 1 faza 2 Niveluri proteine curent (CP=N*6,25), continut total 18 16 %furaj, faza 1 %furaj, faza 2 Nivel real de lizina, continut total 1.15 1.00 %furaj, faza 1 %furaj, faza 2 Balanta aminoacida recomandata in procentaj la nivelul de lyzina 65 72 trionina: lizina 53 60 metonina+cistina:lizina 18 20 triptofan:lizina 69 100 valina:lizina 53 70 isoleucina:lizina 67 70 arginina:lizina ME = energie metabolica CP = proteina bruta Scroafa gestanta

12 13

16 13

1.00 0.70 71 84 54 67 16 21 65 107 47 86 -

Table 3.5: Appraisal of current protein and lysine levels and scope for recommended amino acids for sows (1 phase for each major stage of growth) [171, FEFANA, 2001], with reference for amino acids to literature such as, Dourmad, 1997; ARC, 1981.

In tabela 3.6 sunt aratate nivelurile aplicate de calciu si fosfat in alimentatia scroafelor. Scroafe de imperechere Scroafe si gestante lactatie Furaj (kg/scroafa/zi) Calciu (%furaj) Fosfor total(%furaj)
2.4 5.0 0.7 1.0 0.45 0.80 2.4 7.2 0.75 1.0 0.55 0.80

in

Table 3.6: Applied calcium and phosphorus levels in feed for sows [27, IKC Veehouderij, 1993], [59, Italy, 1999], [124, Germany, 2001]

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

103

Chapter 3

Porcinele sunt alimentate conform greutatii lor, tainul crescind pe masura cresterii greutatii lor. In perioada teriminala a finisarii(ultimele 20-30 kg.)cantitatea de furaje administrata ramine neschimbata. Un astfel de exemplu este prezentat in tabela 3.7 pentru finisati in Italia,unde se face distinctia intre greutate si porcii usori. In general,furajarea este ad libitumpentru porcii usori care pot capata o buna dezvoltare musculara si o furajare rationala pentru porcii grei care au o considerabila tendinta de acumulare grasimi pe masura greutatii lor mai mare. Aceasta schimba compozitia furajelor ,de exemplu zerul (5-6% din materia usacata) poate fi folosit pentru porcii mari in cantitate de 13-15 litri care inlocuiesc 1 kg.de furaj uscat. Zerul poate fi folosit la cresterea cantitatii de la 3-4 litri per cap/zi la 30 kg pina la maxim 10-12 litri pentru o greutate peste 130 kg.(cantitatile peste aceste nivele ar putea avea un efect negativ in utilizarea ratiei zilnice totale). Porci grei Greutate in viu (kg) Furaj (88%dm)(kg/zi) Furaje(%din greutatea in viu) Furaj (%din greut. metab.)w0,75 Furaj(88%dm)(kg/zi) Energie digest.(MJ/kg) Lyzin (%) Italia
[59, Italy, 1999] Pana la 30 50 75 100 125 150+ 25 Ad lib. 1.2 1.5 1.5 2.0 2.0 2.5 2.5 3.0 2.7 3.2 3.0 3.4 --Ad lib. 13.8 1.20 45 10 12 1.5 13.4 0.95 34 8 10 2.2 13.4 0.90 2.7 3.3 2.5 3.0 2.2 2.5 2.0 2.2 8 10 8 10 3.1 13.4 0.80 79 ---78 ----

Porci usori
2.8 13.4 0.85

Table 3.7: Exemplu de rationalizare folosita pentru porcii usori, grei si in de sacrificare in

Cantitatea total de furaje consumate in timpul cresterii si finisarii depindede rasa,FCR cresterea zilnica,lungimea perioadei de finisare si greutatea in viu finala. Pentru porcii in cresterea de la 25 kg.pina la 110 kg. se consuma 260 kg.furaje. Desigur, nivelurile de furaje sunt cele mai importante. Nivelurile nutritional trebuie sa intilneasca necesarull zilnic de crestere sau productie. Pentru fiecare categorie de greutate se poate distinge necesarul corespunzator asa cum este in tabela 3.9 .Crescator , perioada de finisare de la 30 kg si pina la greutatea finala, este impartita in 2-3 faze de furajare. In aceste faze ,continutul in nutrienti variaza pentru a intilni necesarul de furaje al porcului. De la sfirsitul primei faze de crestere intre 45 si 60 kg. si a doua faza intre 80 si 110 kg. Unde o furajare este administrata intre 30 si 110 kg continutul furajului este egal cu media nivelului al celor 2 faze. Porci Nivel curent de energie (MJ/kg), ME 12.5 13.5 faza 1 (purcel) 12.5 13.5 faza 2 (porc la crescut) 12.5 13.5 faza 3 (porc la sacrificat) Nivel proteine curent (CP=N*6,25), continut total 21 17 %furaj faza 1 18 14 %furaj faza 2 17 13 %furaj faza 3 Balanta de aminoacizi recomandata, in procent la nivel de lizina
% feed, phase 1 % feed, phase 2 % feed, phase 3 104 1.30 1.10 1.10 1.00 1.00 0.90 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3

Balanta de aminoacizi recomandata, in procent la nivel de lizina 60 72 trionina: lizina 50 64 metonina+cistina:lizina 18 20 triptofan:lizina 68 75 valina:lizina 50 60 isoleucina:lizina 18 45 arginina:lizina ME = energie metabolica CP = proteina bruta
Table 3.8: Appraisal of current protein and lysine levels and scope for recommended amino acids for pigs (1 phase for each major stage of growth) [171, FEFANA, 2001], with reference for amino acids to literature such as, Henry, 1993; Wang et Fuller, 1989 and 1990; Lenis, 1992

Indicatiile pentru nivelele aplicate pentru fosfor si calciu in furajarea porcilor la ingrasat si la finisat sunt date in tabela 3.9. Parametrii nutritionali Calciu (%furaj) Fosfor total(%furaj) Greutate porc in viu
30 55 kg 0.70 0.90 0.44 0.70 55 90 kg 0.65 0.90 0.45 0.70 90 140 kg 0.65 0.90 0.50 0.70 140 160 kg 0.65 0.80 0.48 0.50

Table 3.9: Nivelul de calciu si fosfor aplicate in furajarea porcilor la ingrasat si sacrificat [27, IKC Veehouderij, 1993], [124, Germany, 2001], [59, Italy, 1999]

La momentul sacrificarii pentru porcul de greutate mare in Italia se disting diferite intervale de greutate cu nivelurile nutritive lor aferente (Table 3.10). Parametri nutritionali Proteina cruda (CP, %) Grasimi crude Fibra cruda Total lizina Total metionina+ cistina Total trionina Total triptofan Calciu Total fosfor Energie digestibila MJ/kg Porci 35 - 90 kg
15 17 45 <4.5 6 0.75 0.90 0.45 0.58 0.42 0.63 0.15 0.75 0.90 0.62 0.70 >13

Porci 90 - 140 kg
14 16 <5 <4.5 0.65 0.75 0.42 0.50 0.50 0.15 0.75 0.90 0.50 0.70 >13

Porci 140 - 160 kg


13 <4 <4 0.60 0.70 0.36 0.40 0.40 0.10 0.12 0.65 0.80 0.48 0.50 >13

Table 3.10: Media nivelurilor nutritionale aplicata in Italia pentru porci grasi la diferite intervale de greutate vie (ca % hrana cruda) [59, Italy, 1999]

3.2.2

Consumul de apa

Cantitatea totala de apa folosita include nu numai consumul necesar animalelor ci si apa folosuita pentru curatenia adaposturilor,echipamentelor si curtii fermei. Apa menajera folosita aecteaza in particular volumulo total de apa produs la ferma.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

105

Chapter 3

3.2.2.1
3.2.2.1.1

Necesarul consum apa in fermele de pasari


Consumul animalier

Sectorul avicol, implica un consum de apa necesar pentru satisfacerea nevoilor fizice ale animalelor. Acest consum depinde de o serie de factori precum : * specia si virsta * conditii de sanatate * temperatura apei * temperatura ambientala * consumul de furaje * sistemul de apa potabila folosit. Pe masura ce tempereatura creste , necesarul de alimentare apa creste in mod geometric (x3) . Un numar mare de gaini outoare creste consumul zilnic de apa. Cu privire la sistemele de alimentare apa de baut , cele care sunt prevazute cu nipluri de picurare produc un consum mai scazut fata de cle cu robinet. Consumul mediu de apa se ridica la nivelul aratat in tabele 3.11. Ratiile de furaje/apa raportate sunt numai cele pentru pui si outoare. Specii pasari Gaini outoare Pui de gratar Curcan Ratia medie apa - furaj (litri/kg)
1.8 2.0 1.7 1.9 1.8 2.2

Consumul de apa per ciclu (L/cap/ciclu)


10 (pana la productie) 4.5 11 70

Consum anual de apa (L/pasare/an)


83 120 (prod.ou) 40 70 130 150

Table 3.11: Consumul de apa la diferite specii de pasari per ciclu si per an [27, IKC Veehouderij, 1993] [59, Italy, 1999] [26, LNV, 1994]

3.2.2.1.2 Utilizarea apei de curatenie


Apa reziduala rezulta in principal din apa folsita la curatirea halelor. Toate imprastierele de la apa de baut sunt in mod normal indepartate impreuna cu gunoiul. Fermele care produc gunoi umed , por depozita acest gunoi in rezervoarele de stocare . La fermele unde rezulta gunoi uscat ,apa reziduala este stocata in mod diferit (tancuri-cisterne)-vezi tabela 3.12. care arata apa de curatare estimata pentru diferite ferme si hale de pasari. Volumul de apa folosit pentru curatenie ,este variabil si depinde de tehnica aplicata si presiunea apei . De asemenea consumul de apa calda sau aburi in locul apei reci pentru curatenie va reduce volumul apei folosite la curatenie. Pentru gainile ouatoare, utilizarea apei pentru curatenie variaza in functie de sistemul de adapost. Curatenia este facuta la fiecare 12 15 luni. Pentru ouatoarele tinute in cotete este necesara mai putina apa decat pentru ouatoarele tinute pe asternut absorbant. Curatenia la sistemele de adapost unde ouatoarele sunt tinute pe pat absorbant, variaza in functie de aria acoperita de perforatii. Cu cat suprata de grilaj este mai mare cu atat volumul este mai mare. Pentru o podea complet solida, media consumului de apa este estimata a fi la 0.025 m3 per m2. Apa de curatare utilizata pentru adaposturile cu pui de carne variza mult intre Finlanda si Olanda, unde se consuma de 10 ori mai multa apa. Utilizarea apei calde poate reduce consumul de apa cu 50 %.

106

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3

Specii de pasari Ouatoare - custi Ouatoare pat absorbant Pui gril Curcani

Folosit pe m3 per m2 la curatenie


0.01 >0.025 0.002 0.020 0.025

Ciclu pe an
0.67 1 0.67 1 6 23

Folosit pe m3 per m2 per an


0.01 >0.025 0.012 0.120 0.050 0.075

Table 3.12: consum estimativ apa pentru curatenie la halelede pasari [62, LNV, 1992]

3.2.2.2
3.2.2.2.1

Necesar apa pentru fermele de porci Consum animalier

In aceasta privinta se pot identifica patru tipuri de consum : 1. apa necesara pentru mentinerea homeostazei si satisfacere necesarului pentru crestere. 2. apa bauta in exces de catre animale fata de ceea ce este strict necesar. 3. apa care este risipita in momentul in care se bea din cauza sistemului de distributie incorent. 4 apa folosita de animale pentru satisfacerea nevoilor comportamentale, precum imprastierea de apa din cauza comprtarii animalelor care nu au suficient loc de miscarejoaca. Consumul de apa per animal este exprimat in litri per kg.de furaj si depinde de : * virsta si greutatea animalului in viu. * starea de sanatate. * stadiul de productie * conditii climaterice * furaje si structura furajelor. Consumul de apa pentru porcii la finisat per kg.de alimente ingestate descreste odata cu virsta,dar animalele avind o ratie mai mare de furaje pina la terminarea perioadei de finisare si consumul zilnic de apa este mai mare. In Italia unde finisarea se face pentru porci mai mari furajele se administreaza in forma lichida cu o ratie apa/furaj de 4:1 si cind se mai foloseste derivate din productia de lactate, ratia poate ajunge 6:1 Cu privire la continutul de furaj,nivelurile mici de CP reduc si consumul de apa. In unele cazuri s-a 0bservat o reducere de 30% (Spania) Pentru scroafe, consumul de apa este foarte important pentru mentinerea homeostazei si pentru productia de purcei sau lapte . Ingestia de multa apa are un efect pozitiv asupra capacitatii de ingestie a animalului in timpul perioadei de supt si mentinerea sanatatii organelor urogenitale in timpul gestatiei. Tipul Greutate sau perioada de Ratia apa/furaj Consum apa productiei de productie (l/kg) (l/zi/cap) porci 2.5 4 De sacrificare 25 40 kg Purcei tineri Scroafe
40 70 kg 70 final 100 imperecheri 2.25 2.0 6.0 2.5 48 4 10

uscat pana la 85 zile de gestatie de la 85 zile gestatie pana la fatare Lactatie

5 10 10 12 15 20 10 22 25 40 (fara limita)

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

107

Chapter 3 Table 3.13: Necesarul de apa la porci de finisat si scroafe exprimat in l/cap/zi raportat la varsta si stadiul de productie (Derived from [27, IKC Veehouderij, 1993], [59, Italy, 1999], [125, Finland, 2001] and [92, Portugal, 1999])

Aportul de apa (sau lichid) este important pentru cresterea porcilor de sacrificare si are o influenta clara asupra productiei de dejectii si asupra calitatii dejectiilor. Pentru 25 60 kg greutate vie, consumul de apa este de 4 8 litri pe zi, crescand la 6 10 litri pe zi o data cu luarea in greutate vie. In general, productia de dejectii creste insa cu o descrestere simultana a procentajului materiei uscate, ca urmare a maririi consumului de apa (tabelul 3.14). Aceasta caracteristica este similara porcilor, scroafelor cu purcei de lapte (incluziv pe pat absorbant) si scroafelor de reproductie cu apa ce include alte lichide precum zerul, laptele smantanit si efluent din insilozare [91, Dodd, 1996]. Raport apa/furaj
1.9:1 2.0:1 2.2:1 2.4:1 2.6:1

Ratie (kg/porc/zi)
2.03 2.03 2.03 2.03 2.03

Productie gunoi (m3/ porc/an)


0.88 0.95 1.09 1.23 1.38

Continut furaj uscat (%)


13.5 12.2 10.3 8.9 7.8

Table 3.14: Exemplu de efect prin ratia apa/furaj in perioada de productie si continutul in

materie uscata de gunoi la porcii pentru crestere si sacrificare


[27, IKC Veehouderij, 1993], with reference to Mestbank Overijssel en Midden, the Netherlands, 1991

Scurgerile, risipa de apa si productia de slam de gunoi sunt ambele influentate de tipul sistemului pentru apa potabila si viteza livrarii de apa. In tabela 3.15 se poate vedea o crestere a vitezei de alimentare cu apa la niplurile de la care se bea apa care conduce la cresterea volumului de slam produs cu factorul de 1,5 si in acelasi timp o scadere a continutului dm. al slamului. Livrare apa (l/porc/min)
0.4 0.5 0.6 0.7 0.8

Productia de gunoi (m3/porc/an)


1.31 1.45 1.60 1.81 2.01

Continut gunoi uscat (%)


9.3 8.1 7.2 6.1 5.2

Table 3.15: Efecte ale livrarii de apa la duzele de baut pe productia si continutul uscat de gunoi la porcii in crestere si la finisat [27, IKC Veehouderij, 1993], with reference to Mestbank Overijssel en Midden the Netherlands, 1991

3.2.2.2.2

Utilizarea apei pentru curatenie

Volumul de apa produs la fermele de porci,este in mod direct legat de cantitatea de apa pentru curatenie folosita. Consumul de apa la fermele de porci este afectat nu numai de catre tehnica folosita dar si de sistemul halelor de crestere,intrucit este folosita multa apa pentru spalarea pardoselelor si indepartarea gunoiului. De exemplu, pardoselele cu gratare folosesc apa mai putina pentru spalarre. In tabela 3.16 sunt raportate anumite date care au fost masurate in diferite tipuri de ferme sau sisteme de pavimente ,dar la care se observa variatii mari datorate presiunii mari si detergentilor folositi la umezirea suprafetei. Variatia in utilizarea sistemelor de podele nu poate astfel explica nivelul si variatia intre diferitele tipuri de ferme. Tipul sistem/ferma
108

Consum
Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3

Pardosea solida Pardosea perforata partial Pardosea gratar Ferme de crestere Ferme pentru sacrificare

0.015 m3/head/day 0.005 m3/head/day 0 0.7 m3/head/year 0.07 0.3 m3/head/year

Table 3.16: Consum estimat de apa pentru curatarea la fermele de porci [59, Italy, 1999], [62, LNV, 1992]

3.2.3

Consum de energie

Cuantificarea consumului de energie din fermele-crescatorii este o sarcina complexa pentru toate sistemele de productie, intrucit uneori organizarea si sistemele nu sunt omogene. In plus, tehnologiile aplicate in sistemele de productie, unde cantitatea de energie consumata depinde de caracteristicile structurale si de productie ale ferme. Un alt factor important care influenteaza consumul de energie este acela al conditiilor climaterice [188, Finland, 2001]. Colectarea de date despre consumul de energie este o chestiune dificila,intrucit consumul de energie este variabil si adesea nu este clar monitorizat. Unitatile difera si in raport de transportatorul de energie si adesea necesita timp de convertire in kW sau Wh per zi pentru a permite compararea . Datele pot fi exprimate per zi per cap , dar daca se calculeaza la perioade de peste un an,atunci se pot lua in calcul si efectele de sezon si daca s-au folosit ventilatoare sau elemente de incalzit. In Italia, UK,Finlanda utilizarea energiei la fermele de pasari si porci, sunt prezentate in urmatoarele sectiuni [59, Italy, 1999] [72, ADAS, 1999; 73, Peirson, 1999]. 3.2.3.1 Fermele de pasari

Cu privire la fermele pentru gaini outoare , incalzirea artificiala a halelelor nu se aplica in mod comun, din cauza ca pasarile au nevoie de o temperatura mai scazuta si au densitate mare in hala. Aplicarea standardelor minime pentru protectia gainilor outoare (EC,1999)poate duce la o crestere a consumului de energie,dar depinde si de tehnica aplicata. Activitatile care necesita energie sunt: * incalzire apa in timpul iernii * distribuirea de furaje * ventilarea halelor * iluminat, aceasta cere un nivel mare de consum ,intrucit iluminatul artificial trebuie sa fie pe o perioada constanta din timpul anului,astfel incit sa creasca productia de oua in zilele cele mai scurte. * colectarea oualor si sortarea acestora : consumul este de aprox. 1 kW per 50-60 m.de banda transportoare. * operatiuni sortare si facilitati ambalare. La fermele pentru pui de ingrasat, consumul principal are loc in urmatoarele zone : * incalzire locala in faza initiala a ciclului care se efectueaza cu incalzitoare aer cald. * distributia si uneori pregatirea furajelor * ventilatia halelor, care uneori variaza in perioadele de iarna si de vara de la 2000 la 12000 m3 / h per 1000 capete.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

109

Chapter 3

Consumul energetic in fermele din Italia, legat de prepararea hranei, ventilarea adapostului si incalzirea apei in timpul lunilor de iarna (unde este necesar), poate fi cu 30 35 % mai mare decat in fermele cu pui de carne; vezit tabelul 3.17. Varietatea consumului de energie in timpul anului este in principal legata de tipul fermei si tipul sistemelor utilizate. In fermele cu pui de carne, in care consumul atribuit controlului climatului este predominant, variatiile sezoniere pot fi substantiale adica consumul energetic pentru productia de caldura iarna este mai mare decat pentru ventilatia pe timp de vara. In fermele de pui de carne, consumul de energie electrica este la maximum pe timp de vara (ventilatia) si consumul termic este la maximum pe timp de iarna (incalzirea ambientului). La fermele cu gaini ouatoare, acolo unde caldura nu este utilizata, maximul consumului energetic (electric) este vara, ca urmare a cresterii ratei de ventilare. [59, Italy, 1999] Table 3.17 arata necesarul de energie in activitatile esentiale la fermele de pui grill si gaini outoare,in Italia, din care este posibil sa se calculeze consumul total de energie. Consumul zilnic este destul de variabil depinzind de dimensiunea si echipamentul folosit, de masurile de economisire a energiei,de pierderile pe retea din cauza neizolarii. Activitate Consum energie estimat (Wh/pasare/per zi ) pui gratar gaini outoare
13 20 0.4 0.6 0.10 0.14 -0.5 0.8 0.13 0.45 0.15 0.40 0.30 0.35

incalzire locala furajare ventilare iluminat prezervare oua (Wh/ou/zi)

Table 3.17: nivel indicativ de consum zilnic energie la ferma de pasari in Italia [59, Italy, 1999]

Consumul total de energie bazat pe aceste date de consum (Italian) a fost raportat ca variind intre 3.5 si 4.5 Wh per pasare per zi in functie de tipul de ferma. Intervalul nu corespunde datelor de consum al fermelor de pasari din UK, unde au fost raportate consumuri energetice cu mult mai mari pentru ambele ferme, adica ouatoare si pui de carne (tabelul 3.18). S-a evidentiat faptul ca informatiile din studiul UK include energia utilizata de ambele parti ale crescatoriei de pasari si astfel e posibil sa supraestimeze energia reala utilizata in unitatea de pasari. De exemplu, acolo unde fermele de pasari o instalatie de productie a furajului pe amplasament, consumul energiei ar fi mult mai mare decat la fermele care primesc furajul furnizat (de exemplu, consumul total de energie pentru o moara cu ciocane cu transfer pneumatic al fainii: 15 22 kWh). specii dimensiune energie folosita timp energie folosita unitate (kWh/pasare productie/pa (kWh/pasare/zi vinduta sar pui de pina la 200.000 ingrasare pasari vindute pe an peste200.000 pasari vindute pe an
2.12 7.37 42 zile 1.36 1.93 0.03 0.046 0.05 0.18

energie folos. (kWh/pasare/a n


ouatoare

Perioada de energie folos. ouare (Wh/pasare/an


1 an 9.29 12.9 8.49 11.3

pina la 75000 pasari in grup


peste 75000 pasari in grup

3.39 4.73 3.10 4.14

110

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3
Datele contin utilizarea tuturor furnizorilor de energie (combustibil, electricitate) si activitatile de consum a energiei

Table 3.18: Nivel indicativ de folosire a energiei la fermele de pasari din UK [73, Peirson, 1999]

Pe linga tendintele anuale, cele zilnice, de consum energie electrica ,difera in raport de sistemul tehnic folosit in ferma. Uneori,se pot inregistra doua virfuri de consum per zi corespunzatoare distribuirii de furaje. Intrucit consumul de energie pentru alte specii din crescatorie se poate adauga, consumul total pentru curcani s-a inregistrat la aproape 1,4 - 1,5 kWh per pasare per an [124, Germany, 2001] and [125, Finland, 2001]. 3.2.3.2 Fermele de porci

Energia folosita la fermele de porci este corelata si la iluminat, incalzire si ventilat. Lumina zilei este de dorit,dar se foloseste si lumina artificiala in zonele unde intensitatea luminii naturale poate fi diferita. Necesarul de energie pentru iluminatul halelor de crestere poate fi diferit in diferite zone ale Europei. Energia folosita pentru incalzit depinde si de tipul de animal si sistemul halei. Exemple sunt prezentate in [72, ADAS, 1999] si arata un interval considerabil de utilizare energetica. Pentru pregatirea hranei consumul total de energie este intre 15 si 22 kWh/tona de furaj acolo unde sunt folosite morile cu ciocan si distribuirea pneumatica. Paletizarea sau cubarea hranei va cere o mai mare cantitate de energie aprox.20kWh per tona. Inputuri energie reproductie/sacrifica re lot (kWh/sacrificare produsi pe an ) Incalzire la hala de fatare Lampa incalzire la (250 W) Lampa de incalzire prin fazare 50% Lampa de control temperatura in boxa de fatari Incalzire - conditii de acomodare Pupitru de ventilare / incalzitor Pupitru de ventilaremai inalta Ventilare / incalzire control automat Ventilare Scroafe uscate /service La fatare Ventilatoare in hala de fatare Ventilatoare la pupitru de comanda Ventilatoare in hala de crestere Ventilatoare la finisare Ventilare naturala controlata automatic Iluminat Toate spatiile din hala La moara si omogenizare
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 15.0 10.2 7.8 10 15 35 36 200 330 70 115 130 30 85 20 50 12 1 2.25 25 10 15 Negligible 28 50 170

Inputuri energie/lot de reproductie (kWh/scroafa per an)

Organizarea si tipul halei

111

Chapter 3

La pregatirea hranei ptr. intregul lot

3 4.5

20 30

Table 3.19: Consum anual aprox. de energie la fermele de porci in UK [72, ADAS, 1999]

Pe baza acestor date consumul total deenergie pe ambele tipuri de ferma afost calculat pe loturi diferite ca marime (Table 3.20). La intarcat/la reproductie < 265 scroafe 265 - 450 scroafe >450 scroafe Energie folosita (kWh/scroafa/an)
457 1038 498 914 83 124

La intarcat/ la sacrificare
< 1200 pigs 1200 2100 pigs > 2100 pigs

Energie folosita (kWh/porc vandut/an)


385 780 51 134 41 147

Table 3.20: Energie totala anuala folosita per cap in diferite tipuri de ferme pentru diferite marimi in UK [72, ADAS, 1999]

Consumul mediu zilnic per cap de animal a fost calculat in Italia pe diferite tipuri si marimi de ferma de aceeasi marime cu cel putin 10 capete de animal. S-a observat o mare variatie la fermele cu porci la sacrificat care au folosit o medie mai scazuta de energie precum si la fermele integrate. In acest sens a contat consumul mai scazut de motorina si electricitate. Sursa de energie Consum energie electrica Motorina Gaze naturale Petrol Gaze lichide Total consum termic Total consum energie energie in Italia
[59, Italy, 1999] 0.178 0.013 0.027 0.026 0.243 0.360

Consum de energie pe tip de ferma (kWh/cap/zi) Ferma integrata Intarcati La sacrificat


0.117 0.177 0.017 0.011 0.065 0.270 0.378 0.108 0.035 0 0.077 0.001 0.113 0.175 0.062

Table 3.21: Consum mediu zilnic de energie per tip de ferma de porci si per tip de sursa de

Efectul avut de dimensiunea fermei este ilustrat in tabela 3.22. (Italia). Aici, o ferma mai mare are consumul cel mai mare de energie. Aceasta a fost explicata prin folosirea unei mai mari tehnologii la unitatile mai mari cu un consum de energie asociat (factor 2.5). Este interesant de aratat ca acest consum e in contradictie cu experientele din UK unde loturile de animale mai mari au imputuri de energie mai scazute per lot comparativ cu loturile mici [72, ADAS, 1999]. Sursa de energie Consum estimativ de energie pe tip de ferma
(kWh/head/day)

pana la 500 porci Consum energie electrica Motorina Gaze naturale Petrol Gaze lichide Total consum termic
112 0.061 0.084 0.002 0.048 0.042 0.176

501 - 1000 porci


0.098 0.107 0.012 0.029 0.048 0.196

1001 - 3000 porci


0.093 0.169 0.023 0.011 0.018 0.221

peste 3000 porci


0.150 0.208 0.010 0.049 0.026 0.293

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3

Total consum energie

0.237

0.294

0.314

0.443

Table 3.22: Consum mediu zilnic de energie pentru o ferma in Italia raportat la marimea fermei si sursa de energie [59, Italy, 1999]

Alte diferente constatate au fost cu privire la energia electrica, aceasta fiind sursa de energie de baza dar s-a relevat ca necesarul de consum energie la fermele de porci sunt bazate predominant pe combustibilii fosili care furnizeaza pana la 70% din necesarul total de energie. In UK majoritatea necesarului de energie este consumat sub forma de energie electrica (>57 %).

3.2.4
3.2.4.1

Alte inputuri Strat (pat) absorbant

Cantitatea de absorbant depinde de speciile de animale, sistemul de adapostire (hale) si dimensiune ferma. Aceasta cantitate si folosirea acestei este exprimata in m3 per 1000 pasari sau in kilograme per animal per an(tabela 3.23).Cantitatile folosite pot creste pentru porci,acola unde legislatia si piata interna impun mai multe straturi. Specii animale
ouatoare

Cantitati tipice Sistem hale


Pat absorbant

Reziduri folosite rumegus lemn paie tocate 38 50 mm rumegus lemn paie tocate hartie tocata
turba

kg/animal/an
1.0 0.5 kg/pasare/paie 0.25 0.5 kg/paie/paie 14 15 (femele) 21 22 (masculi) (2.7 sarje) 102

m3/1000 head 3 2.3

de ingrasat

Pat absorbant

curcani de sacrificat

Pat absorbant Tarc

rumegus lemn paie tocate paie

Table 3.23: Cantitati tipice dematerial pentru straturi folosite la fermele de porci si pasari [44, MAFF, 1998]

3.2.4.2

Material pentru curatenie

Materialul pentru curatenie (detergent) folosit impreuna cu apa va ajunge in final la instalatia de tratare a apelor reziduale sau in slamul de gunoi. Pentru curatenia halelor este folosita o variata cantitate de detergenti. In aceste domeniu avem putine informatii asupra cantitatilor folosite. Pentru pasari se foloseste 1 litru de dezinfectant per m3, dar pentru fermele de porci este dificil a evalua ,neavind date certe.

3.3 Nivelul emisiilor


Majoritatea emisiilor din activitatile principale in orice ferma de pasari sau porci ,poate fi atribuita cantitatii,structurii si compozitiei gunoiului. Din punct de vedere al protectiei mediului ,gunoiul reprezinta cel mai important reziduu care trebuie tratat. In aceasta sectiune se arata inca
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 113

Chapter 3

de la prezentarea unor date generale despre caracteristicile gunoiului de la pasari si porci si apoi se arata nivelurile de emisii din principalele activitati ale fermei. Cele mai multe informatii din punct de vedere al mediului se refera la emisiile de NH3-N si NH4+-P2O4. Diferitele tipuri de activitati contribuie la aceste emisii in mod diferit astfel (Table 3.24). Pierderi totale
kt

pasari
%
68.6 0.5 29.1 1.8 100.0

porci
kt 20.41 1.83 6.17 0.80 29.21 % 69.9 6.3 21.1 2.7 100.0

total pierderi pe hala total pierderi pe depozit total pierderi pus pe sol total pierderi afara-curte Pierderi totale

29.21 0.21 12.40 0.76 42.58

Table 3.24: exemplu de contributie la emisiile de NH3N in diferite activitati in UK (1999) [139, UK, 2001]

Caracteristicile gunoiului sunt in primul rind afectate de calitatea furajelor,exprimata in dm-% si concentratia nutrientilor (N.P. etc)si eficienta cu care animalul transforma furajele in FCR. Intrucit caracteristicile furajelor sunt variate ,concentratiile in gunoiul proaspat va arata aceleasi variatii.Masurile aplicate pentru a reduce emisiile asociate cu colectarea si depozitarea,tratarea gunoiului vor afecta structura si compozitia gunoiului si in final va influenta emisiile atunci cind se aplica pe cimp. Emisiile sunt prezentate mai degraba ca un domeniu decit o medie(valoare medie) care nu va permite a se cunoaste nivelul minim. Cel mai mic nivel si cel mai mare nivelcare au fost raportate sunt prezentate pentru a forma undomeniu de emisii european., Pe plan national emisiile emisiile vor varia pe diferite domenii,dar este de presupus ca vor fi alti factori similari aplicati.

3.3.1

Excretia de gunoi

In aceasta sectiune se vizeaza nivelurile de gunoi si nivelurile de nutrienti . In acest sens s-au facut multe cercetari pentru a intelege cum productia de gunoi si continutul de nutrienti variaza cu stadiul de productie si compozitia dietei. S-au facut modele pentru a permite o calculare mai usoara a emisiilor,pierderilor metabolice sau retentia anumitor minerale. Ca un exemplu, se arata tabela 3.25 pentru a calcula mineralele excretate de catre diferite specii de animale. Cunoscind o anumita compozitie a furajelor,se va perimite identificarea productia bruta de minerale de N si PO2. Pierderea medie de N in timpul stocarii,tratarea si imprastierea pe teren sunt estimate a fi de 15% din productia bruta [174, Belgium, 2001]. productia bruta de minerale in gunoi Specii animale (kg/animal /an )
P2O5 N 0.13 x (N uptake) 2.293 0.13 x (N uptake) 3.018 0.13 x (N uptake) + 0.161 0.13 x (N uptake) + 0.161 0.16 x (N uptake) 0.434 0.15 x (N uptake) 0.455

Porci 7-20 kg. Porci 20-110 kg. peste 110 kg. Scroafe inclusiv fatati 0utoare pui de ingrasat
114

2.03 x (P uptake) 1.114 1.92 x (P uptake) 1.204 1.86 x (P uptake) + 0.949 1.86 x (P uptake) + 0.949 2.30 x (P uptake) 0.115 2.25 x (P uptake) 0.221

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3

P-absorbtie in kg.P/animal/an N-absorbtie in kg.proteina cruda/animal/an.


Table 3.25: Exemplu de model folosit in Belgia pentru calcularea productiei brute de material mineral in gunoi [207, Belgium, 2000], table B17

3.3.1.1

Niveluri de excretie si caracteristici la gunoiul de pasare

In raport der sistemul de adapost,hale crestere si modalitatea de colectare a gunoiului,se observa diferite tipuri de gunoi de pasari. * gunoi umed(0-20%dm) la gainile outoare in hala baterie si de la rate. * gunoi uscat ( mai mic de 45% dm) la gainile outoare se aplica tehnologia de uscare. * gunoi gunoaie(50-80%) de la gainile outoare,pui de ingrasat,curcani si rate. Gunoiul cu dm% intre 20 si 45% este dificil a fi manevrat si in practica se adauga apa pentru a permite pomparea slamului. Gunoiul cu resturi menajere este acela amestecat cu resturi menajere si este tipic pentru halele in care animalele sunt tinute pe pardoseala de beton sau cu gratare .Continutul dm este important ,intrucit emisiile cu continutul inalt de dm,atunci emisiile de NH3 vor descreste .Calculele au aratat ca in cazul unei uscari rapide la un continut dm mai mic de 50% ,emisiile de NH3 (g/hr) s-au redus la mai putin de jumatate emisiiledin gunoiul cu continut dm mai mare de 40%. Productia de gunoi de pasare este raportata in diferite moduri cu o larga variatie in nivelul de agregare . Atita timp cit analizele pentru diferite surse pot fi comparate, domeniile de compozitie a gunoiului de la diferite specii si diferite sisteme de hale sunt similare . Continutul dm este un factor important de control pentru nivelurile totale de nutrienti.Datele prezentate in tabele 3.26 arata variatia nivelurilor de nutrienti in gunoi exprimate ca procentaj de dm. Amoniul(NH4)-N si continutul de acid uric din gunoiul de pasare corespunde cu continutul de N trimis in instalatie. Datele sunt bazate pe lucrarile facute in UK si au fost confirmate si de catre alte surse. Tipul de furaj,sistemul de hale si pasarile de reproductie sunt factori importanti. Cu privire la furaje, este clar cu un nivel mai mare de proteine in furaje va da un nivel mai mare de N in gunoi. Pentru diferite specii de pasari nivelul de concentratie N se gaseste intr-un singur domeniu.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

115

Chapter 3

Dejectii produse Specii Sistem de adapost Baterie depozitare deschisa Adapost cu groapa adanca Crestere pe barne Baterie raclete pentru benzi Baterie Banda pentru dejectii (uscare fortata) Banda pentru dejectii (uscare fortata)/uscare ulterioara Asternut absorbant (crestere libera) Sistem de voliere Pui de carne Curcani (carne) Ducks Asternut absorbant (5 8 serii) Asternut absorbant (2.3 2.7 serii, female si masculi Variat (asternut absorbant la podea complet perforata) kg/loc pasare/yr 73 75 70 Fara info 55 20 Fara info Fara info Fara info 10 17 37 no data Dm (%) 14 25 Total N 4.0 7.8 NH4-N no data 0.2 3.7 0.2 0.5 3.9 Fara info Fara info 0.7 2.2 0.5 0.9 0.1 2.2 0.5 2.3 1.2

Agenti nutritivi (% greutate uscata) Acid ureicN no data <0.1 2.3 0.3 <0.1 2.7 Fara info Fara info 1.7 2.0 1.9 2.3 <0.1 1.5 <0.1 1.1 <0.1 P 1.2 3.9 1.4 3.9 2.9 1.1 2.3 1.1 2.1 Fara info 1.4 1.8 1.2 1.4 1.1 3.2 1.3 2.5 0.7 2.0 K no data 1.7 3.9 2.9 1.5 3.0 1.5 2.8 Fara info 1.6 2.8 1.6 1.8 1.2 3.6 1.9 3.6 2.2 5.6 Mg no data 0.3 0.9 0.7 0.3 0.6 0.4 0.8 Fara info 0.4 0.5 0.4 0.5 0.3 0.6 0.3 0.7 0.2 0.7 S no data 0.3 0.7 0.7 0.3 0.6 no data Fara info 0.3 0.7 0.4 0.5 0.3 0.8 0.4 0.5 0.3

23.0 67.4 2.7 14.7 79.8 3.5

21.4 41.4 4.0 9.2 43.4 59.6 3.5 6.4 60 70 Fara info

Ouatoare

35.7 77.0 4.2 7.6 33.1 44.1 4.1 7.5 38.6 86.8 2.6 10.1 44.1 63.4 3.5 7.2 15 72
1.9 6.6

Tabelul 3.26: Intervalele raportata pentru productia de dejectii de la pasari, continut dm si analiza nutrientilor din dejectiile proaspete de pasari in diferite sisteme de crestere a pasarilor [26, LNV, 1994], [127, Italy, 2001], [135, Nicholson et al., 1996]

116

Version July 2001

ML / EIPPCB / ILF_Draft_2

Chapter 3

3.3.1.2

Nivel de excretie si caracteristicile gunoiului de porc

Cantitatea anuala de gunoi de porc ,urina si slam variaza in functie de categoria de porci,continutul de nutrienti din furaje si sistemul de adapare aplicat, precum si in raport de stadiile de productie cu procesul tipic de metbolism. In perioada de dupa fatare,conversia furajelor si greutatii in viu cistigate nu afecteaza rezultatele intrucit cresterea si masa musculara sunt mai putin importante .Pentru scroafe nu sunt influente cind sunt exprimate per animal,dar pot varia cind aceasta este exprimata per purcel. Lungimea perioadei de productie si raportul furaj/apa sunt factori importanti pentru a observa viitoarea variatie in cantitatea de slam per an(taberla 3.27). Pe cit greutatea la sacrificat este mai mare cu atit slamul de gunoi este mai mare (UK, 4.5 7.2 kg oe cap pe zi pentru porcii de sacrificare). Productie (kg/cap/zi) urina
2.8 6.6 10.2 0.4 0.6 1 2.1 no data

Categorie porcine gunoi scroafe gestante scroafe cu purcei porci reproductie porci la sacrificat
1) 2) 3)

slam gunoi
5.2 9 10.9 15.9 1.4 2.3 3 7.2 10 13 3.6

Productie in m3 / cap per luna per an


0.16 0.28 0.43 0.04 0.05 0.09 0.13 no data 0.11 1.9 3.3 5.1 5.8 0.5 0.9 1.1 1.5 no data 1.3

2.4 5.7 1 2 no data

porci la sacrificat 160kg

Scroafe tinere 2 1.6 1) necesar apa variaza cu sistemul de uscare 2) surse de furaje si adapare 3) greutate de sacrificat 85 - 100 kg

Table 3.27: niveluri raportate la productia zilnica si anuala de gunoi, urina si slam pe diferite categorii de porci [27, IKC Veehouderij, 1993], [71, Smith et al., 1999], [137, Ireland, 2001]

Se pot face urmatoarele remarci asupra variatiei compozitiei de nutrienti in gunoi.Compozitia furajelor si nivelul de utilizare al furajelor(FCR) determina nivelul de nutrienti in gunoiul de porc.Utilizarea poate varia, dar intelegerea metabolismului poate face posibil manipularea compozitiei prin schimbarea continutului de nutrienti in furaje. FCR pe diferite etape de productie , de exemplu la porci de sacrificat nivelurile FCR sunt intre 2,5 si 3,1. Factorii importanti pentru nivelul de excretie de N si P sunt urmatorii: * N-si concentratia P in furaje * tipul de productie animal * nivelul productiei per animal Relatia intre absorbtia de N si P prin furaje si excretia acestora in gunoi ,a fost analizata pentru a permite estimarea cantitatii de N si P plasata pe sol la imprastierea gunoiului. S-au lansat diferite modele pentru a se putea da o indicatie asupra nivelului de excretie in slamul de gunoi de porc. Aceste modele au venit in linie cu masuratorile facute intre alimentarea si rezultatul excretiei. In acelasi timp s-a ajuns la concluzia ca informatiile pot fi folosite ca ghid general,dar la nivel de ferma sunt anumite diferente in excretia de N. Multe rapoarte arata ca nivelurile mai scazute de N in gunoi rezulta din nivelurile mai scazute de proteina (CP-nivel) in furaje. tabela 3.28. Nivel de azot (g/zi) Retentie

Specii

Consum

Pierderi
117

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3

Scazut CP in crestere la sacrificat Total Raport (%)


48.0 57.1 105.1 88

inalt CP
55.6 64.2 119.8 100

scazutCP
30.4 36.1 66.5 99

inalt CP
32.0 35.3 67.3 100

scazutCP
17.5 21.0 38.5 73

inalt CP
23.7 28.9 52.6 100

Table 3.28: exemplu de afectare in cazul nivelului scazut CP in furajele pentru porci in de

ingrasat si sacrificat in consumul zilnic,retentia si pierderile de azot


[131, FORUM, 2001]

Excretia anuala de N si P pentru scroafele cu purcei este rezultatu excretiei ambilor, pentru scroafe si purceii de lapte pana la porcii de crestere, insa marimea variabila a asternutului are o influenta minora asa cum se ilustreaza in exemplele din Olanda tabelul 3.29. Informatiile arata clar ca excretia este influentata de continutul de N in hrana decat de diferentele performantei in tehnica (numarul de porci). Eficienta folosirii N este considerata a fi cea mai mare pentru scroafe si purcei chiar dupa intarcare. numar mediu de purcei intarcati
17.1 N1
1)

21.7 N2
2)

25.1 N2
2)

N1

1)

N1

1)

N2 2) 27.5 20.4 23.9 26.6

N-factor excretie 29.0 27.4 furaje purcei furaje scroafe22.0 20.4 gestanta furaje scroafe 25.5 23.9 lactatie Excretie N 28.7 26.2 excretie N (kg/yr) 1)N1:continut de azot mai mare in furaje 2)N2:continut de azot mai mic in furaje. diferit de purcei la ingrasat (pina la 25 kg.)
[102, ID-Lelystad, 2000]

29.0 22.0 25.5 29.5

27.4 20.4 23.9 26.7

29.0 22.0 25.5 29.5

Table 3.29: Excretie medie de azot (kg/an) la halele cu scroafe reproductie (205kg)si numar

Zonele pentru gestatie si crestere sunt comparativ ineficiente. Aceasta chiar daca unn crescator (din Italia)are porci mari (medie 160 kg)arata o eficienta de proteine mai mica decit la porcii mai mici,din cauza retentiei scazute de azot la greutate in viu(tabela 3.30).Intrucit cresterea si ingrasarea constituie contributia majora(77-78%)la eliminarea azotului in excretie,masurile care se adauga la dieta duc la imbunatatirea balantei acestui element. Proportia de azot excretat/azot ingestat pentru porcii la crestere si la sacrificat este in general mare,cam 65% per ciclu inchis. Balanta azot(g/cap/zi) azot ingestat azot excretat retentie azot(%) (Nexcretat/Ningestat
40 80 40.9 25.3 61.9

etapa de crestere (kg)


80 120 69.3 45.7 65.9 120 160 61.3 40.7 66.4

Table 3.30: Retentie azot in diferite faze de crestere la porci de sacrificat (Italia) [59, Italy, 1999]

Metoda finala aplicata este foarte importanta. Indiferenta ca in Italia se aplica perioadele finale ale ciclului de 1.5 in alte state membre find uzuale perioade finale intre 2.5 si 3 runde cu diferite sisteme de crestere, ducand la greutati intre 90 si 120 kg. Nivelurile anuale aferente excretiei de N sunt raportate a fi intre 10.9 si 14.6 kg N per loc de animal [102, ID-Lelystad, 2000]
118 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3

Porci la sacrificat
France

Statele Membre Denmark


30 100 3.38 8.45 10.14

Netherlands
25 114 4.32 10.8 12.96

Italy
40 160 15.4
1)

perioada sacrificare (kg) excretie (kg/animal) excretie anuala(kg/loc)


1) 1.5 loturi sacrificare/an

28 108 4.12 10.3 12.36

Table 3.31: excretie anuala de azot la diferite categorii de sacrificati [102, ID-Lelystad, 2000], [59, Italy, 1999]

In mod similar nivelului de excretie N ,excretia de P variaza in raport cu continutul total de fosfor in dieta, de tipul genetic al animalului, clasa de greutate (vezi tabela 3.32) Disponibilul de fosfor in dieta este un factor important si o masura pentru a imbunatati emisiile reduse de P in gunoi. Comparind diferitele grupuri de porci,retentia de P este mai mare la porci intarcati. Zile Scroafa Lactatie Gestatie Total ciclu total an Porci purcei (1,5 - 7,5 kg) 1) Intarcati ( 7,5 - 26 kg) Sacrificati ( 26 113 kg) Consum Retentie fecale
27 133 160 365 27 48 119 0.78 1.58 2.36 5.38 0.25 0.157 1.16 2) 0.35 0.24 0.59 1.35 0.06 0.097 0.43 0.34 0.79 1.13 2.58 0.12 0.053 0.65 3) Excretie

urina
0.09 0.55 0.64 1.46 0.07 0.007 0.08

Total 0.43 1.34 1.77 4.04 0.19 0.06 0.73

% 55 85 75 75 75 38 63

1) bazat pe 21,6 purcei/scroafe/an 2) consum furaje 2,03 kg/zi si 4,8 g P/kg furaj 3) consum furaje 2,03 kg/zi si 2,1 g dP/kg furaj Table 3.32: exemplu de consum, retentie si excretie de fosfor la porci (kg/porc) [138, the Netherlands, 1999]

Pe linga continutul de azot si fosfor,excretia de potasiu,oxid de magneziu ,oxid de sodiu sunt deasemenea elemente relevante.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

119

Chapter 3

DM

OM

N total

Nm

Norg

P205

K20

MgO

Na20

Density kg/m3 1040

Slam Sacrificat Scroafe

90 (32) 55 (28)

60 35

7.2 (1.8) 4.2 (1.4) 4.0 6.5 2.0 7.0 7.5

4.2 (1.1) 2.5 (0.8) 6.1 1.9 1.5

3.0 (1.3) 1.7 (1.0) 0.4 0.1 6.0

4.2 (1.5) 3.0 (1.7) 0.9 2.0 0.9 7.0 9.0

7.2 (1.9) 4.3 (1.4) 2.5 4.5 2.5 3.5 5.0

1.8 (0.7) 1.1 (0.7) 0.2 0.4 0.2 0.7 2.5

0.9 (0.3) 0.6 (0.2) 1.0 0.2 1.0

Fractie lichid din gunoi solid sacrificat 20 40 scroafe 10 Gunoi solid 230 250 Porci(paie) Nm : azot metabolic Norg: azot organic

5 10 160

1010

Table 3.33: Compozitie medie de gunoi si deviatia standard( intre paranteze) in kg per 1000 kg.gunoi [27, IKC Veehouderij, 1993], [49, MAFF, 1999]

120

Version September 2002

ML-IJ/EIPPCB/ILF_Final_Draft

Chapter 3

3.3.2

Emisiile de la sistemele de hale (adaposturi)

Emisiile in aer sunt cele mai mari care vin din halele fermei.Cele mai importante emisii sunt cele de amoniac,mirosuri si praf. Praful este daunator pentru animale si oameni,dar este si un element de propagare a mirosurilor . Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant si influenta acestora poate fi din cauza : * proiectarea si constructia cladirilor(hale) si sistemul de colectare . * sistemul de ventilare si puterea de ventilare * temperatura si sistemul de incalzire. * cantitatea si calitatea gunoiului care depind de : -strategia de furjare -formulatia furajelor(nivelul de proteine) -sistemul de apa si adapare -numarule de animale. In urmatoarele sectiuni se vor prezenta nivelurile de emisii a diferitelor substante in aer de la sistemele de pasari si porci. Emisiile din halele de porci si pasari sunt inregistrate ca fiind emisii de amoniac(tabela 3.30) dar si alte emisii gazoase sunt inregistrate precum metan (CH4),oxid nitros(N2O). NH3 si CH4 rezulta din reactia metabolica in animal si din slamul de gunoi produs din elementele de furajare. N2O este un produs de reactie secundar in amonificarea ureei si care se poate converti din acid uric in urina. 3.3.2.1 Emisiile din halele de pasari

O imagine de ansamblu este data in tabela 3.34 unde sunt aratate numarul de emisii de la halele de pasari. S-au raportat mai multe date despre emisiile de amoniac. Dar nu numai acestea ci si alte alte substante si concentratii ceea ce conchidem ca : Producerea de oxid nitric (NH2O), metan (CH4) si materii volatile nonmetanice ( nm/VOC) este asociata cu modul de stocare al gunoiului si nivelurile acestora in hale se pot considera scazute cand gunoiul este in mod frecvent scos. Sulfita de hidrogen (H2S) este prezenta in cantitati foarte scazute (adica 1 ppm) (Italia). Cuantificarea concentratiilor si emisiilor de NH3 , CO2 si praf au fost inregistrate la gainile outoare si pui de ingrasat (Institutul de Cercetari Silsoe). Este de mentionat ca, concentratia de amoniac poate ajunge o forma de varf de 40 ppm -uri (g/m3) in halele de pui de ingrasat dar aceasta s-a considerat a fi datorata proastei organizari. Nivelurile de emisii NH3 inscrise in tabela 3.34 sunt raportate din Olanda. Nivelurile de NO3 si CH4 constatate de Institutul de Cercetari arata niveluri mai mici. Nivelurile de praf care poate fi inspirat sunt de la 2 - 10 mg/m3 si nivelurile respirabile sunt de la 0,3 la 1,2 mg/m3. Aceasta s-a inregistrat in limite de expunere pe termen mai lung iar pentru praful inspirabil de catre oameni este de 10 mg/m3 .In aceasta situatie se cere o putere mai mare de ventilare a concentratiilor de emisii. In general nivelurile de praf mai mari se observa in sisteme de custi si spatii foarte inguste. Intrucat praful este un bun transportator de emisii acesta degaja si un nivel mai mare de compusi gazosi precum CH4 si NO2. Pasari outoare pui ingrasat de
NH3 0.010 0.386 0.005 0.315 CH4
1)

N2O

1)

0.021 0.043 0.004 0.006

0.014 0.021 0.009 0.024

Dust 1) Inspirable Respirable 0.03 0.09 0.119 0.182 0.014 0.018 121

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3

curcani
rate bibilici

0. 190 0.68 0.210 0.80 no data 0.015 2) no data

1) valorile aproximative derivate din rezultate masurate in [129, Silsoe Research Institute, 1997] 2) media raportata de Italia valabila pentru fiecare specie de pasari

Table 3.34: Indicarea nivelurilor raportate pentru emisiile in aer de la adaposturile de pasari (kg/pasare/an) [26, LNV, 1994], [127, Italy, 2001], [128, Netherlands, 2000] [129, Silsoe Research Institute, 1997] [179, Netherlands, 2001]

3.3.2.2

Emisiile de la halele de porci (adaposturi)

Sunt inregistrati mai multi factori care determina nivelul emisiilor de la halele de porci insa efectele nu sunt usor de cuantificat si pot da o larga variatie. Cele mai importante sunt continutul de nutrienti , structura furajelor, tehnica de furajare si consumul de apa. Conditiile climaterice si capacitatea de intretinere a facilitatilor de adapostire pot cauza si ele variatii. De aceea cand se calculeaza nivelul absolut vom face referire la tabela 3.35. Aceasta arata diferite niveluri in diferite sisteme de hale din diferite zone. Studiile au aratat ca planificarea si pozitiile zonelor de furajare si alimentare cu apa potabila, comportamentul de grup si reactia grupului pot influenta comportamentul animalelor in producerea gunoiului si ca atre schimbari in nivelurile de emisii. De exemplu, in halele unde pardoaseala este solida sau slitata partial, temperatura stimuleaza animalul pentru a gasi racoare asezindu-se in gunoi pe partea uniforma a pardoselei,iar gunoiul se impraxtie si degaja emisii. Un alt exemplu ne arata ca la grupurile de scroafe din hale,trebuie sa fie zone functionale,astfel incit sa asigure accesul in aceste zone,mai ales cind scroafele mai tinere vor sa ajunga la furaje dar pot fi blocate de scroafele mai batrine si atunci aceste scroae tinere produc gunoi inafara spatiilor ceea ce creste emisiile de amoniac. Specii
scroafe intarcati La ingrasat
1) 2)

sistemul de hale imperecheat/gest ante fatate


<30 kg >30 kg Complet perforat Partial perforat Solid si absorbant

NH3

1)

CH4

2)

N2O

2)

0.4 4.2 0.8 9.0 0.06 0.8 1.35 3.0 0.9 2.4 2.1 4

21.1 Nici o info 3.9 2.8 4.5 4.2 and 11.1 0.9 1.1

Nici o info Nici o info Nici o info 0.02 0.15 0.59 3.44 0.05 2.4

Cele mai reduse niveluri de NH3 sunt realizate cu aplicarea tehncilor la sfarsit de proces end-of-pipe techniques Nivelurile raportate cele mai joase si cele mai ridicate

Table 3.35: Gama emissilor in aer provenite de la sistemele de adapost pentru porci in kg/animal loc/an [10, Netherlands, 1999], [59, Italy, 1999], [83, Italy, 2000], [87, Denmark, 2000], [140, Hartung E. and G.J. Monteny, 2000]

3.3.3

Emisii de la instalatiile de stocare exterioare a dejectiilor

Depozitarea gunoiului si slamului de gunoi constituie o sursa de emisii de amoniac,metan si a altor componente odorizante. Lichidul care se dreneaza din gunoiul solid poate fi deasemenea considerat o sursa de emisii. Aceste situatii depind de mai multi factori : * compozitia chimica a gunoiului/slamului. * caracteristicile fizice(dm%,pH,temp.) * suprafata de emitere
122 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3

* conditii climaterice (temperatura ambientala,ploaie) * existenta de acoperis. Cei mai importanti factori sunt dm% si continutul de nutrienti (N) care depind de modul de furajare . In plus, sistemul de hale constituie o baza de reducere a emisiilor din gunoiul colectat si depozitat . Caracteristicile fizice ale slamului de la porc pot cauza emisii scazute de N . Este de observat ca nu se formeaaza o crusta ,intrucit materialul din gunoi se depune la fundul bazinului de stocare. La inceput se degaja un anumit NH3 de la stratul de suprafata,dar apoi se blocheaza evaporarea prin intarirea suprafetei. Un continut scazut de N a fost raportat de 5-15% (media 10%). Evaporarea scazuta este probabil cauzata prin valoarea neutrala a pH . Daca se procedeaza la amestecarea acestuia si ridicarea materialului la suprafata aceasta va creste evaporarea de NH3 si emisiile in aer. Intrucit cuantificarea este dificila,au fost raportate numai citeva date. Referinta este in mod general facuta fata de factorii de emisii(kg/cap/an) sau procentaj de pierdere N in timpul unei perioade medii de stocaj. In tabela 3.36 sunt aratate citeva tehnici de stocaj si emissile asociate la acestea.
Factor Specii Tehnica de stocare a namoluui si gunoiului solid Depozitarea deschisa dejectiilor solide Dejectiile solide pe o halda a
kg/cap/year

pierdere
(%) NH3 no data 20 25 40 50 10 10

NH3 0.08 2.1 no data 2.1 no data

Pasari Porci

Depozitarea unrinei Namolul in rezervoare supraterane Namolul in bazine (lagune) impamantate Table 3.36: Emisia de NH3 pentru diferite depozite de namol [127, Italy, 2001]

3.3.4

Emisii de la tratarea gunoiului solid

Din diferite motive gunoiul este tratat la ferma prin diferite tehnici,asa cum s-a descris in capitolul4, impreuna cu un raport asupra implicatiilor de mediu si caracteristicile tehnice. Intrucat consumul si nivelurile de emisiuni erau informative si specifice situatia obtinuta nu este generala. Intrucat nivelurile de producere ale gunoiului si slamului variaza in raport de numarul de animale din ferma si tehnicile de aplicare aditivi sunt diferite si au un rol de crestere a reactiilor chimice fata de elemente de reactie substratale. Acestea pot afecta emisiile in apa si in aer. In timpul proceselor de tratare a gunoiului fractiunile lichide se pot scurge in apele de suprafata. Mirosul apare ca urmare a conditiilor de proce sub-optimale, desi unele tehnici tind sa reduca componentele mirosuui. Incinerarea emite pulberi si gaze volatile. Tehnicle precum reactoarele de biogas furnizeaza compusi gazosi ce pot fi utilizati in incalzitoare si motoare din care insa sunt emise apoi gazele arse.

3.3.5

Emisiile determinate de imprastierea pe camp a gunoiului

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

123

Chapter 3

Nivelul emisiilor de la imprastierea gunoiului pe camp depind de compozitia chimica a slamului de gunoi si de tehnica de manevrare a gunoiului. Compozitia chimica variaza in raport de dieta de furaje precum si de metoda de tratament si durata de depozitare a gunoiului inainte de a fi imprastiat pe sol. Valoarea de N si K2O va fi mai scazuta la gunoiul de ferma stocat pe o perioada lunga in spatii deschise. Intrucat slamul se poate dilua prin drenajul de apa de ploaie sau apa de spalat ceea ce duca la scaderea continutului de material uscat. Pentru a obtine o valoare reprezentativa a ceea ce se intampla la aplicarea gunoiului pe sol va trebui sa se faca analize asupra materialului uscat si a continutului de total NPKS si Mg. De asemenea trebuie sa se masoare si N si nivelul de nitrat compostat in FYM si in acidul uric, aceasta pentru gunoiul de pasare. Nivelurile sunt exprimate per kg/dm sau in kg/tona pentru gunoiul solid sau in kg/m3 in slamuri. Azotul este prezent in gunoi sub forma organica si minerale. N -ul mineral este prezent sub forma de amoniu care deja este disponibil in plante si care poate fi emis sub forma gazului de amoniac. Se poate aplica urmatoarea conversie a amoniacului in nitrat N in sol desi se poate intampla ca nitratul sa se denitrifice sau lesieze. Sunt doua procese majore de pierdere care reduc influenta disponibilului de azot si care afecteaza utilizarea aplicarii pe sol, acestea pot fi : * volatilizarea amoniacului * lesierea nitratului. 3.3.5.1 Emisiile in aer

Se vor arata in continuare in tabela 3.37. factorii care influenteaza emisiile de amoniac in timpul imprastierii pe sol a gunoiului. Factor Sol Caracteristici Influenta

pH pH scazut da emisie mai scazuta Capacitate schimb cationic CEC mare conduce la emisii mai scazute al solului (CEC) Nivel de umezeala a solului ambiguu Temperatura Precipitatii Viteza vantului Umiditatea aerului Temperatura mai ridicata = emisii mai mari Cauzeaza dilutie si o mai buna infiltrare fiind emisii mai scazute in aer dar mai mari in sol Viteze mai mare = emisii mai mari Nivel mai mic = emisii mai mari Tehnica pentru emisii joase dm - continut, pH, concentratii amoniac pe vreme de caldura, uscaciune, soare si pe vant, daca acestea pot fi evitate, dozele prea mari influenteaza timpul de infiltrare.

Climate factor

Management

Metoda de aplicare Tipul de gunoi Timp si doza de aplicare

Table 3.37: Factori care influenteaza niveluri de emisie ale amoniacului in aer in timpul

imprastierii pe sol
[37, Bodemkundige Dienst, 1999]

Daca FYM si dejectiile de pasari sunt lasate pe suprafata terenului pentru a le aplica ulterior pe teren, de obicei poate fi emis in atmosfera ca amoniac 65% si 35% din N deja continut. In cazul acestor namoluri, continutul de dm are o influenta importanta asupra pierderilor de amoniac, de ex. 6% dm namol pierde de obicei 20% mai mult N decat un 2% dm namol. [49, MAFF, 1999]

124

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3

3.3.5.2

Emisii in sol si in apa freatica

O mare cantitate de azot (N), fosfor (P) si potasiu (K) in dietele septelului de animale sunt excretate sub forma de gunoi si urina.Gunoiul contine cantitati consistente de nutrienti precum si alte materiale nutriente precum sulf (S), magneziu (Mg). Din mai mute motive nu toate aceste elemente pot fi folosite in maniera deschisa iar unele pot cauza chiar poluarea mediului. Se pot distinge doua tipuri de poluare poluare de sursa si poluare prin difuzie. Poluarea de sursa se poate produce la poluarea sursei de apa prin contaminarea directa a cursului de apa ce trece prin apropierea depozitului sau gramezii de gunoi sau prin scurgerea de apa infestata din curtea fermei sau pe timpul ploilor masive. Poluarea difuza poate afecta apa si aerul. Contaminarea rezultata este asociata cu practicile de lucru in ferma pe zone mai intinse si perioade de timp mai mari si pot avea efecte pe termen lung asupra mediului. Emisiile pe terenurile agricole si in apa freatica sunt constituite din emisii reziduale de N si P. Procesele implicate in distributia de N si P pot fi urmatoarele * pentru N - lesierea, denitrificarea (NO2, NO, N2) si infiltrarea * pentru P - lesierea si infiltrarea * acumularea de N si P in sol. In 1993/1994, cantitatea de dejectii produsa de cresterile intensive din Statele Membre, exprimate in incarcatura de N, a variat de la mai putin de 50 Kg N/ha (Grecia, Spania, Italia, Portugalia, Finlanda si Suedia) pana la peste 250 kg N/ha (Belgia si Olanda). Incarcatura se datura productiei in exces a dejectiilor, in special in ariile in care un numar mare de porci si pasari sunt tinute. Surplusul de azot a variat in SM intre -3 kg/ha (Portugal) si 319 kg/ha (Olanda). Surplusul din Portugalia era negative deoarece preluarea de N de catre cereale a fost evaluate cand depasea nivelurile utilizate disponibile pentru capacitatea instalatiei. Nivelurile de dejectii in Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxemburg si Olanda in 1993/1994, au deposit nivelul mediu din UE 15 pentru cresterea totala de animale (61 kg N/ha).Media pentru porci si pasari era de aprox. 15 kg N/ha (tabelul 3.38). Pentru aprox. 22% din arie, nivelurile au deposit 100 kg N/ha, aceste zone au concentrat productia de pasari si porci. [77, LEI, 1999] Pentru1997, DG Environment a raportat cantitatea de dejectii produsa in crescatorii, exprimata in productia totala de azot. Vezi tabelul 3.38. Raportul a aratat ca principala sursa de dejectii nu sunt porcii si pasarile, ci alte animale (in special bovinele). Producerea de N per animal (%)
Member State Austria Belgium Denmark Finland France Germany Greece Ireland Italy Luxembourg Netherlands Portugal Spain Sweden United Kingdom porci (%) 20.3 23.1 39.0 15.4 8.4 17.0 4.1 2.9 10.8 4.3 22.8 15.0 22.1 13.8 6.2 pasari (%) 4.7 5.9 3.6 2.9 10.1 4.3 8.0 1.2 10.2 0.2 9.4 10.6 6.1 4.2 6.6 altele (%) 75 71 57.4 81.7 81.5 78.7 87.9 95.9 79 95.5 67.8 74.4 71.8 82 87.2 Total azot (1000 tonnes) 158.6 273.5 241.8 81.5 1639.0 1288.5 201.7 517.8 695.7 14.1 490.9 136.8 771.0 141.3 1132.6 125

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3 EU-15 13.5 6.9 79.6 7784.9

Table 3.38: Presiunea azotului din dejectiile crescatoriilor (1997) [205, EC, 2001], with reference to Eurostat, ERM, AB-DLO, JRC CIS

3.3.5.3

Emisii de N, P si K in apele de suprafata

Emisiile in apele de suprafata sunt datorate lesierii si scurgerii de N unde pe timpul iernii se inregistreaza cel mai mare volum in special prin terenurile nisipoase. Cu cat are loc o imprastiere de gunoi mai consistenta in sezonul de toamna cu atat volumul de N scurs este mai mare. Pierderea de P in apele de suprafata are loc atunci cand infiltrarea este prea mare sau cand P-ul este amestecat cu particule de sol erodat. Este cu ata mai mult produs cand au loc caderi de ploaie masive si cand solul este deja saturat [208, UK, 2001]. solurile cu materiale organice mai mari scurgerea are loc mai rar. 3.3.5.4

Emisii de metale grele

Metalele grele sunt, conform definitiei comune, acele metale care au o densitate mai mare de 5 g/cm3. Elementele care apartin acestui grup sunt nutrienti esentiali cu Cu, Cr, Fe, Mn, Ni si Zn, dar care mai contin si Cd, Hg, Pb, dar care nu sunt elemente esentiale. Pe langa o concentratie anumita care este specifica, aceste elemente devin toxice pentru microorganisme, animale si plante insa lipsa totala a acestora poate conduce la deficiente ale solului. Exista mai multe surse responsabile pentru intrarile de metale grele in ecosistemele agricole precum : * surse indigene, de exemplu sfaramaturi de roca. * depozitari atmosferice; * aplicare de gunoi, pesticide si irigatii; * fertilizare artificiala; * material auxiliar, precum apa reziduala; * surpari de bancuri de ape; * import de material furajer; * aditivi in furaje si medicamentatia animala. In Germania un studiu asupra metalelor grele in agricultura a aratat ca cea mai importanta sursa de metale grele apare prin transferul atmosferic de (Cd, Pb si Zn) si ingrasaminte organice (Cr si Cd) precum si asa zisa emisie difuza determinata de gunoi ( Cu, Zn si Ni). Cuantificarea este dificila intrucat datele sunt generale. Urmatoarele niveluri in gunoiul de porc si pasari au fost raportate dintr-un numar de surse asa cum sunt aratate in tabela 3.39. si 3.40. Numarul de analize a fost variat in diferite cazuri si raportate numai mediile obtinute. Este interesant ca in gunoiul de porc cu nivel mare de Cu si Zn aceste niveluri au fost atribuite aditivilor incorporati in furaje (saruri de Cu si Zn). Tipul de gunoi Slam de porc Gunoi solid de porc Gunoi de la outoare(umed) Gunoi de la outoare(uscat) Metale grele (mg/kg material uscat)
Cd 0.50 1.8 0.43 0.2 0.3 Cr 2.2 14.0 11.0 <0.1 7.7 Cu 250 759 740 48 78 32 and 50 Ni 11 32.5 13 7.1 and 9.0 Pb 7.0 18.0 6.0 and 8.4 Zn 691 1187 1220 330 456 192 300

126

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3 Table 3.39: concentratii de metal greu in namol si dejectiile uscate [101, KTBL, 1995]

Tipul dejectiilor Slam porc Slam porc Slam porc Slam porc Slam porc Slam porc Slam porc Slam porc Slam porc Slam porc Gunoi de la ouatoare Gunoi de la ouatoare Pui de ingrasat Pui de ingrasat Pui de ingrasat

pH 8.5 7.9 8.9 7.5 6.9 7.9 7.9 8.4 8.4 8.0 7.2 6.5 6.4 6.0 6.3

kg/1000 kg dm 94.2 107.9 99.6 68.5 95.3 45.4 35.4 40.5 39.3 86.9 722.4 473.1 540.1 518.0 816.6

mg/kg dm Cd 0.60 0.60 0.63 <0.5 <0.5 <0.5 <0.5 0.86 0.51 <0.5 <0.5 Cr 12.1 11.3 7.6 8.3 19.8 8.3 14.3 12.3 11.3 12.4 <0.5 6.3 <0.5 Cu 603.0 580.8 292.0 210.4 203.8 290.0 720.5 1226.0 398.1 258.1 99.3 48.4 147.1 132.4 53.8 Ni 23.4 22.3 21.9 29.2 24.9 22.0 26.7 25.4 26.6 22.9 14.5 14.5 7.7 16.5 16.9 Pb <5 Zn 1285.0 1164.0 861.6 747.8 1447.0 955.3 2017.0 1666.0 1159.0 1171.0 543.3 536.0 465.9 454.2 279.9

Table 3.40: Concentratiile de metal greu in namol si materie uscata [174, Belgium, 2001], with reference to Bodemkundige Dienst Belgi, 2001

Aceste niveluri sunt considerate a fi emisii potentiale in sol determinate pe timpul aplicarii gunoiului. Concentratia relativa depinde de contributia si celorlalti factori mentionati mai sus. Pentru situatia din Germania sarcina de metale grele a fost estimata pentru aplicarea de gunoi de pasare si de porc conform tabelei 3.41.
Tipul de gunoi Namol porc Gunoi solid porc Gunoi ouatoare (umed) Metale grele (g/ha/yr) iesire (106 tone dm) 1.6 2.0 0.3 Cd 0.09 0.05 0.00 Cr 0.9 1.3 0.14 Cu 38.15 87.32 1.07 Ni 1.76 1.53 0.14 Pb 1.01 0.00 0.13 Zn 88.33 143.95 7.01

Table 3.41: Contributia medie estimata anual pentru metale grele prin dejectiile de la porci si pasari in Germania [101, KTBL, 1995]

3.3.6

Emisii de miros

Emisiile de mirosuri provenite din activitatiile descrise in sectiunea anterioara contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante dintr-o ferma si depind si de factori precum activitatiile de intretinere si organizare a fermei, compozitia gunoiului si tehnicile folosite pentru manevrarea si depozitarea gunoiului.Emisiile odorizante sunt masurate in Europa prin unitati (Oue). Pentru emisiile odorizante s-au luat in calcul mai multe surse printre care si experimentele cu diete cu continut scazut de proteina la porci.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

127

Chapter 3

Emisii
Unitate miros (OUe per second) H2S (mg per second)

Proteine scazute
371 0.008

Normal proteine
949 0.021

Table 3.42: Niveluri de emisii odorizante la gunoiul de porc Source: various comments TWG

3.3.7

Zgomote

Zgomotul originat de la fermele intensive constituie o problema de mediu si trebuie considerat ca o problema majora pentru zonele cu locuinte. La ferme un nivel mare de zgomote poate afecta de asemenea conditiile de sanatate a animalelor si performantele de productie. sau poate afecta capacitatea auditiva a personalului fermei. Zgomotele continue pot contribui la nivelurile de zgomot din ferma ceea ce poate fi considerat ca sursa de zgomot cu intensitate variabila sau surse intermitente. Nivelul de zgomot degajat de la ferma este o contributie a mai multor zgomote rezultat din activitatiile listate in tabela 3.43 si tabela 3.44, corelat cu timpul de durata.Combinatia diferita de activitati si poate conduce la diferite niveluri de zgomote. Zgomotul de baza este acel zgomot cu care ne intalnim in mediul inconjurator, de exemplu in jurul fermei de pasari. Acesta consista din zgomotul treficului rutier, aviatic, etc., la care se adauga zgomotul produs din activitatiile de la ferme de pasari. In scopul de a calcula toate zgomotele intermitente variabile, nivelul zgomotului de fond (LA90) ceea ce constituie nivelul de zgomot care depaseste 90% din timpul perioadei de masuratoare. Zgomotele de fond variaza peste o perioada de 24 ore ca rezultat al schimbarii activitatilor in zonele rurale care in timpul zilei ajunge la 42 dB dar poate scade si sub 30 dB in orele devreme ale diminetii. Impactul senzitiv in vecinatatea fermei depinde de mai multi factori. De exemplu suprafata terenului, obiectele reflectoare, constructia si numarul de surse de zgomot, toate pot determina un nivel de presiune fonica care trebuie masurat . In tabelele urmatoare presiunea de zgomote este data numai pentru cateva surse intalnite langa ferma. Cu cat nivelul de zgomot este in mod normal mai scazut cu atat este mai indepartat de ferma. Nivelurile totale de zgomot variaza si in raport de organizarea si managementul fermei, numarul de specii de animale si utilajele folosite. 3.3.7.1 Surse si emisii de la fermele de pasari

Sursele de zgomot de la unitatile fermiere de pasari sunt asociate cu : * stocul de pasari; * halele de adapostire; * productia de furaje si manevrarea acestora; *manevrarea gunoiului. Sursele tipice de zgomot pentru activitati specifice sunt aratate in tabela 3.43, iar nivelul de zgomot este raportat la sursele din distante scurte.
Activitate de zi/noapte Nivelul de presiune al sunetului dB (A) Echivalent continuu Laeq dB(A)

Surs zgomot

Durata

Frecvena

128

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 3 Ventilatoare adposturi Livrare hran continuu/ intermitent 1 or

tot anul 2 3 n fiecare sptmn

zi i noapte

43

zi

92 (la 5 metri)

Unitate de mcinatamestecat n interiorul cldirii n exteriorul cldirii Livrare combustibil Generator de urgen Prindere gini (de carne) Curare (psri de carne) 1. manipulare gina 2. splare intens etc Curare (psri outoare) 1. manipulare gina 2. splare intens etc. Laeq

90 63 2 hours 2 hours 6 hours pana la 56 hours 6 7 times per year every week 6 7 times per year day day morning/ night 57 60

1 to 3 days 1 to 3 days

6 7 times per year year

day 88 (at 5 metres)

pana la 6 days 1 to 3 days

annually

day

88 (at 5 metres) zgomot continuu echivalent - unitate pentru zgomot de intensitate variabil

Table 3.43: Sursele de zgomot tipice i exemplu de nivele de zgomot la uniti de psri [68, ADAS, 1999] and [26, LNV, 1994]

3.3.7.2

Surse i emisiile la fermele de porci

Sursele de zgomot din unitile de porcine sunt asociate cu: * lotul de animale * adpost * producie i manipulare hran * administrare blegar. Sursele de zgomot tipice pentru un numr de activiti specifice sunt artate n Tabelul 3.44. Nivelele de presiune ale sunetului sunt raportate lng surs sau la mic distan. Nivelul de Activitate presiune al de zi/noapte sunetului dB (A) Nivele normale din adposturi Hrnire animale porci scroafe Pregtire hran Mutare lot Livrare hran continuu 1 or 3 ore 2 ore 2 ore continuu zilnic zilnic zilnic sptmnal zi zi zi/noapte zi Livrare hran
67

Surs zgomot

Durata

Frecvena

Echivalent continuu Laeq dB(A)

93 99 90 (inside) 63 (outside) 90 110 92

87 91 85

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

129

Chapter 3

Curare i Manipulare blegar

2 ore

zilnic sezonal /sptmnal continuu bilunar

Curare i Manipulare blegar


day

88 (85 100)

mprtiere blegar 8 ore/zi pentru 2 4 zile Ventilatoare Livrare combustibil continuu 2 ore

95

zi/noapte zi

43 82

Table 3.44: Surse tipice de zgomot si exemple de niveluri de zgomot pentru untitatile de porcine [69, ADAS, 1999] and [26, LNV, 1994]

3.3.8

Cuantificarea altor emisii

Cantitile i compoziia de reziduuri care provin de la fermele de psri i porci variaz considerabil. Nu au fost raportate date reprezentative referitor la categoriile identificate n Seciunea 2.10. Datele estimate pe scar naional au fost raportate din Marea Britanie [147, Bragg S i Davies C, 2000]. Un flux de reziduuri de aproximativ 44000 tone per de reziduuri provenite din ambalaje este generat de ferme, din care 32000 tone este plastic (polietilen i polipropilen). Emisia de ap rezidual este dificil de msurat, din moment ce face deseori parte din mixtura de dejecii. Cantitile de murdar ap variaz cu precipitaiile i apa pentru curire utilizat. Nivelele BOD (cerina biochimic de oxigen) sunt raportate a fi 1000 5000 mg/l [44, MAFF, 1998]. n concluzie, datele referitoare la emisii pentru ferme intensive de animale n condiiile natural de cretere sunt fie insuficiente sau nu au fost disponibile pentru a fi ncorporate n acest document. Multe date privesc emisiile de amoniac n aer sau emisii poteniale din blegar n sol i ap freatic. Msurarea emisii din fermele intensive animale este dificil i necesit protocoale clare pentru a putea compara datele colectate n diferite State membre i n diferite circumstane de producie.

130

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

TEHNICILE DE AVUT N VEDERE LA DETERMINAREA BAT

Acest capitol descrie tehnicile care sunt considerata a fie mai relevante pentru determinarea BAT. Se ofer informaii de fond pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile n sectoarele de cretere intensiv de animale sub incidena IPPC (Capitolul 5). Cu toate acestea, aceste tehnici nu sunt exhaustive i pot fi aplicate deasemeni i alte tehnicile sau combinaii de tehnici. Tehnicile care sunt n general considerate ca fiind perimate nu sunt incluse. Mai mult, nu sunt incluse toate sistemele i tehnicile care sunt aplicate la fermele intensive de animale i care sunt descrise n Capitolul 2. Fiecare seciune din acest capitol descrie sistemele sau tehnicile, urmrind aceeai ordine ca n Capitolele 2 i 3. Cu toate acestea, nu a fost posibil a identifica tehnici alternative de reducere pentru fiecare tehnic care este aplicat la ferm. Att ct este posibil, sistemele de producie i tehnicile vor fie descrise utiliznd formatul artat n Tabelul 4.1. Seciunea Descriere Tipul de informaie Descrierea tehnic (dac nu este deja inclus n capitolul 2). Impactul (-urile) principal asupra mediului la care se refer incluznd valorile emisiilor realizate i realizarea eficienei. Beneficiile pentru mediu ale tehnicilor n comparaie cu altele. Orice efecte colaterale i dezavantaje pentru alte medii cauzate de aplicarea tehnicii respective. Problemele de mediu ale tehnicii n comparaie cu alte tehnici i cum se pot preveni sau rezolva. Date de exploatare despre consum (materii prime, ap i energie) i emisii/reziduuri. Alte informaii utile despre cum s se administreze, ntrein i controleze tehnica inclusiv aspecte legate de buna condiie a animalului. Consideraii asupra modului cum tehnica poate fi utilizat n practic i orice limitri n utilizarea ei. Informaii despre costuri (investiii anuale i operare) i orice economii (ex. Consumuri reduse, preul reziduurilor). Condiiile sau cerinele locale care duc la implementare. Informaii despre raiunile, altele dect cele de mediu, pentru implementare. (ex. piaa de consum, buna condiie a animalului, scheme financiare, etc.). Ferme care aplic sistemul n Europa sau ntr-un stat membru. Dac o tehnic nu a fost nc aplicat n acel sector n Europa sau oriunde, se d o scurt explicaie. Descrierea tehnic (dac nu este deja inclus n capitolul 2).

Beneficii obinute pentru mediu

Efecte asupra mediului

Date operaionale

Aplicabilitate Costuri

Fora motoare implementare

pentru

Ferme de referin Descriere

Table 4.1: Informaii furnizate pentru fiecare tehnic inclus n Capitolul 4

Dup cum este descris n Capitolele 1 - 3, principala importan n aplicarea msurilor de mediu n creterea intensiv este cea de reducere a emisiilor asociate cu producia de blegar. Tehnicile care pot fie aplicat n diferite stadii de procesare sunt interconectate. Este clar c aplicarea msurilor de reducere n stadiile timpurii din lanul de producie animalier poate influena efectul (i eficiena) oricrei msuri de reducere aplicat n stadiile urmtoare. De exemplu, compoziia nutriional a hranei i strategia de hrnire sunt importante pentru
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 131

Chapter 4

caracteristica animalelor, dar n acelai timp ele afecteaz compoziia blegarului i deci influeneaz emisiile n aer, sol i ap din adposturi, depozitarea i mprtierea n cmp. Directiva IPPC pune accent pe prevenire; prin urmare acest capitol analizeaz n primul rnd efectele managementului nutriional, urmat de tehnicile integrate sau controlul polurii. Este important s se observe c aplicarea unei tehnici de reducere este strns legat de felul n care aceasta este folosit i aplicarea pur i simplu a unei msuri de reducere poate s nu duc la cea mai mare reducere posibil. Acest capitol ncepe deci cu o descriere a elementelor de bun practic pentru managementul de mediu, nainte de a da o mai specific atenie la msurile tehnice pentru reducerea emisiilor. Aspectele de bun practic agricol au fost rezumate n [105, MAREA BRITANIE, 1999] i [107, Germania, 2001] i sunt prezentate n Seciunea 4.1. Dac este posibil, acest capitol ofer informaii despre tehnicile care pot fi, sau sunt deja implementate la ferme, incluznd informaii despre costuri asociate i contextul n care tehnica poate fie utilizat efectiv. 4.1 Buna practic agricol pentru managementul de mediu

Agricultura, producia de hran i utilizarea populaiei din zona rural sunt probleme de interes i importan pentru oriicine. Organizaii de toate tipurile sunt tot mai interesate pentru a realiza i demonstra ndeplinirea unor strategii de mediu viabile. Toate activitile organizaionale, produsele i serviciile interacioneaz cu i afecteaz mediul i sunt legate de sntatea i sigurana att a fermier ct i a animalelor, i a tuturor sistemelor de management al calitii i operaionale din ferm. Pe scurt, un bun management al fermei nseamn a tinde spre o performan solid n ceea ce privete mediul, care s-au dovedit a fi strns legate de o productivitate crescut a animalelor. Cheie pentru o bun practic este de a lua n considerare cum activitile de la fermele de porci i de psri pot afecta mediul i atunci s se ntreprind demersurile pentru a evita sau minimiza emisiile sau impactul prin selectarea celei mai bune combinaii de tehnici i oportuniti pentru fiecare locaie. Scopul este de a introduce ferm consideraiile legate de mediu n procesul de luare a deciziilor. O afacere care demonstreaz o bun practic va lua n considerare probleme cum ar fi educaia i calificarea, planificarea adecvat a activitii, monitorizarea, reparaiile i ntreinerea, planificarea urgenelor i managementul. Managerii trebuie s fie capabili s furnizeze dovezi c o sistemul este n stare s in cont de aceste probleme, multe dintre acestea sunt referite n (aa-numitele) Coduri de bun practic dezvoltate de (cteva) State membre [45, MAFF, 1998; 43, MAFF, 1998; 44, MAFF, 1998], [106, Portugalia, 2000] i [109, VDI, 2000]. Asemenea aciune este ntemeiat cu multe demersuri fcute de cteva instituii care intesc spre o acreditare formal sub un Sistem al Managementului de mediu recunoscut. Fiecare dintre activitile variate care formeaz managementul de ferm pot s contribuie potenial la o realizare global a unei bune performane n ceea ce privete mediul. Este deci important ca s fie identificat cineva i s i se dea responsabilitatea de a conduce i supraveghea aceste activiti. n particular, n ntreprinderile mai mari, c o persoan, care nu trebuie s fie neaprat proprietarul, ci un manager de ferm care se asigur c: * sunt luate n considerare alegerea locaiei i aspectele spaiale * sunt identificate i implementate educaia i calificarea * activitile sunt planificate adecvat * sunt monitorizat intrrile i reziduurile * sunt stabilite procedurile de urgen, i * este implementat un program de reparaii i ntreinere.

132

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Managerul i personalul trebuie s analizeze i evalueze regulat aceste activiti astfel ca orice dezvoltare i ameliorri viitoare s poat fi identificate i implementate. O apreciere a tehnicilor alternative, noi sau n curs de apariie ar fi benefic n acest stadiu.

4.1.1

Aspectele legate de alegerea locaiei i spaiu

Deseori impactul de mediu al fermei este parial datorat unei dispuneri spaiale nefavorabile a activitilor pe locaia fermei. Aceast poate conduce la transport i activiti adiionale nenecesare, i la emisii n vecintatea ariilor sensibile. Un management de ferm eficient poate compensa aceasta pe o scar limitat, dar este mbuntit situaia dac se d atenie planificrii spaiale a activitilor din ferm. Evaluarea i alegerea unei locaii pentru o nou ferm de animale, sau planificarea unei noi instalri pe un site existent, poate fie considerat ca parte a bunei practici agricole, dac: * sunt minimizate sau eliminate transportul i activitile adiional ne-necesare * sunt meninute distane adecvate n raport cu locaiile sensibile necesitnd protecie, ex. meninerea distanelor adecvate fa de vecini pentru evitarea conflictelor produse de neplcerile legate de miros * este luat n consideraie poteniala posibilitate de dezvoltare viitoare a ferm * sunt satisfcute orice cerine de planificare a construciilor sau dezvoltare rural. Aparte fa de estimarea tehnic, evaluare ar trebui deasemeni s considere condiiile locale meteorologice ca i orice caracteristici topografice specifice, cum ar fi dealuri, creste i ruri [107, Germania, 2001]. De exemplu, pentru facilitile combinate pentru creterea de animale sau reproducere porci, ariile de producie cu emisii sczute pot fi amplasate aproape de locaiile critice sensibile n timp ce adposturile ce produc emisii mai ridicate pot fi amplasate mai departe de acele locaii. Poluarea aerului ambiental poate fi evitat la locaiile sensibile prin aranjarea efectiv, reamplasare sau gruparea surselor de emisie, cum ar fi prin canale de aeraj centrale pentru reziduuri. De exemplu, poate fi posibil s se creasc distanele de la sursa de emisie la orice locaii critice sensibile, sau s se reamplaseze sursele astfel s fie poziionate pe o alt direcie dect cea predominant a vntului, sau s evacueze aerul rezidual prin conducte la distane corespunztoare [159, Germany, 2001].

4.1.2

Educaia i calificarea

Personalul din ferm trebuie s fie familiarizat cu sistemele de producie i calificat corespunztor pentru a executa sarcinile de care ei rspund. Ei trebuie s fie capabili s lege aceste sarcinile i responsabiliti cu munca i responsabilitile altor lucrtori. Aceasta poate conduce la o mai mare nelegerea a impactului asupra mediului i a consecinelor defeciunilor sau avariilor de la orice echipamente. Cu toate acestea, personal poate necesita o extra-calificare pentru a monitoriza aceste consecine. Calificarea regulat i actualizarea pot fi necesare, n mod particular cnd sunt introduse practici de lucru sau echipamente noi sau revizuite. Dezvoltarea unui sistem de nregistrare a calificrii poate constitui o baz pentru o analiz regulat i o evaluare a aptitudinilor i competenelor fiecrei persoane.

4.1.3

Planificare activiti

Muli activiti pot fi planificate, pentru a se asigura c ele decurg continuu i s aib riscuri reduse referitor la emisiile ne-necesare. Un exemplu ar fi la aplicarea mixturii de dejecii pe cmp. Aceast implic un numr de sarcini sau aciuni care trebuie s fie coordonate, incluznd:
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 133

Chapter 4

* evaluarea capacitii de asimilare n terenului pentru mixtura de dejecii pentru a identifica riscul de deversare n cursuri de ap i apoi luarea deciziei de mprtiere * evitarea condiiilor meteo n care solului poate fi serios afectat, din moment ce acestea pot avea un impact semnificativ asupra efectelor de mediu * convenirea distanelor de siguran fa de cursuri de ap, foraje, mprejmuiri i proprietile nvecinate * identificarea unei rate de aplicare corespunztoare * verificarea c mainile sunt n bun stare de funcionare i sunt reglate adecvat la rata de aplicare corect * stabilirea rutei de transport pentru evitarea blocajelor * asigurarea c exist acces corespunztor la depozitul de mixtur de dejecii i c ncrcarea poate fie efectiv fcut, ex. prin verificarea pompelor de operare, a amestectoarelor i ecluzelor sau vanelor * evaluarea ariilor de mprtiere la intervale regulate pentru a verifica orice semn de deversare * asigurarea c ntreg personalul tie ce s fac dac se ntmpl ceva ru. Alte activiti ce vor beneficia de planificare includ livrarea de combustibil, hran, fertilizatori i alte materiale pe locaie (intrri), procesele de producie, i ndeprtarea porcilor, psrilor, oulor, altor produse i reziduuri materiale de pe locaie (ieiri). Sub-contractorii i furnizorii trebuie deasemeni s fie informai corespunztor.

4.1.4

Monitorizarea

Este esenial s nelegem nivelul de utilizare a intrrilor i crearea de reziduuri pentru a decide dac i cum pot s fie fcute schimbri pentru mbuntirea profitabilitii i n beneficiul mediului. Monitorizarea regulat a consumului de ap, a consumului de energie (gaz, electricitate, combustibil), cantitile de hran pentru animale, reziduurile aprute i aplicarea n teren a fertilizatorilor anorganici i blegarului va constitui baza pentru analiz i evaluare. Unde e posibil, monitorizarea, analiza i evaluarea trebuie s fie legate de grupele de animale, operaiunile specifice sau s fie fcute gradual, dup caz, pentru a oferi anse de a identifica ariile ce se preteaz la mbuntiri. Deasemeni, monitorizarea ar trebui s ajute n identificarea situaii anormale i permite ca s fie ntreprinse aciuni corespunztoare. Sistemul de nregistrare a mineralelor, aplicat n Olanda, este un exemplu despre cum monitorizarea intrrilor i ieirilor de minerale de la o ferm poate ajuta n reducerea surplusurilor de mineral i pierderilor de amoniac. Aceasta permite agriculturii olandeze s se conformeze cu obiectivele i obligaiile Directivei referitoare la nitrai [77, LEI, 1999].

4.1.5

Planificarea urgenelor

Un plan pentru evenimente neprevzute poate ajuta fermierul s rezolve situaii neplanificate referitoare la emisii i incidente cum ar fi poluarea apei, dac acestea apar. Aceasta poate deasemeni acoperi orice riscuri de incendiu i posibilitatea unui act de vandalism. Planul pentru evenimente neprevzute ar trebui s includ: * un plan al fermei artnd sistemele de drenaj i surse de ap * detalii despre echipamentele disponibile n ferm, sau disponibile la cerere, care pot fi utilizate la rezolvarea problemei de poluare (ex. pentru stoparea drenajelor din cmp, canale cu stvilar, sau ecrane de spum pentru reinerea pierderilor petroliere din scurgeri) * numere de telefon de la serviciile de urgen i autoriti, i altele, cum ar fi de la proprietarii de teren din aval i de la analitii n probleme de ap * planuri de aciune pentru anumite evenimente poteniale, cum ar fi incendii, scurgeri de la depozitele de mixtura de dejecii, prbuirea depozitelor de mixtura de dejecii, deversare necontrolat din supra-plinul de blegar, i pierderi de produse petroliere prin scurgeri.

134

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Este important s se analizeze procedurile dup orice incident pentru a vedea dac se pot trage nvminte i ce ameliorri trebuie implementate.

4.1.6

Reparaii i ntreinere

Este necesara a verifica structurile i echipamentele pentru a se asigura ce acestea sunt n bun stare de funcionare. Identificarea i implementarea unui program structurat pentru aceast lucrare va reduce probabilitatea de apariie a problemelor. Se vor pune la dispoziie cri cu instruciuni i manuale i personalul va primi o calificare corespunztoare. Toate msurile care contribuie la curenia facilitii ajut la realizarea unei reduceri a emisiilor. Acestea includ uscare i curirea depozitului de hran, a ariilor de defecaie, de plimbare i de odihn, pasaje generale i de defecaie, facilitile de adpostire i echipamentele, i ariile din jurul adpostului. Pierderile de ap potabil pot fi evitate folosind tehnicile de but cu pierderi sczute (ex. dispozitive cu diuz de but cu colectoare de picturi pentru psri). Cldirile pentru animale pot avea izolaie, ventilatoare, aprtoare de co, obloane , senzori de temperatura, controale electronice, dispozitive de prevenire a defeciunilor, dispozitive pentru furnizare ap i furnizare hran, i alte mecanisme mecanice sau electrice care necesit verificare i ntreinere regulat. Depozitul pentru mixtura de dejecii poate fi verificat regulat pentru orice semne de coroziune sau scurgere i trebuie s fie corectate orice defeciuni, cu asisten profesional dac este necesar. Depozitele ar trebui s fie golite cel puin o dat o an de preferin, sau de cte ori este necesar, depinznd de calitatea construciei lor i senzitivitatea solului i apei freatice, astfel ca ambele suprafee intern i extern s poat fi verificate i orice probleme structurale, defeciune sau degradare s fie remediate. n cteva situaii unde inspecia vizual la asemenea construcii este limitat este recomandat monitorizarea apei freatic cu un indicator de scurgeri. Operarea mainilor de mprtiat blegar (pentru blegar solid i lichid) poate fie mbuntit dac ele sunt curate i verificate dup perioadele de utilizare i sunt efectuate reparaii sau renovri. Se vor face verificri regulate n timpul perioadelor operaionale i se va executa ntreinerea corespunztoare conform instruciunilor de la productori. Pompele pentru mixtura de dejecii, amestectoarele, separatoarele, irigatoarele i echipamentele de control necesit atenie regulat i vor fi respectate instruciunile productorilor. Este practic s fie fcut un stoc de piese de schimb care se uzeaz rapid n ferm, pentru a executa reparaiile i ntreinerea rapid. De obicei ntreinerea de rutin poate fi efectuat de personal calificat corespunztor din ferm dar lucrrile mai dificile sau de specialitate vor fi efectuate mai precis apelnd la ajutor profesional.

4.2 Management nutriional


4.2.1
Abordare general

Descriere: Reducnd excreia de nutrieni (N, P) n blegar se pot reduce emisiile. Managementul nutriional acoper toate tehnicile de realizare a acestei reducere. Scopul este de a satisface nevoile animalelor mbuntind digestibilitatea nutrienilor i prin echilibrarea concentraiei diferitelor componente eseniale cu componente nedifereniate de N pentru a mbunti eficiena sintezei de proteine a corpului. Tehnicile ncearc s gseasc un nivelul minim practic de nutrieni necesare (n particular N i P) n hran. n mod ideal, nivelele de excreie obinute ar fi atunci fie tot att de sczute ca i nivelele naturale de excreie din procesele metabolice din animal care nu pot fi evitate. Cu alte cuvinte, msurile nutriionale
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 135

Chapter 4

caut s reduc cantitatea de pierderi de azot din azotul nedigerat sau catabolizat, care este eliminate apoi prin urin. Se pot distinge dou tipuri de tehnici i aceste sunt: 1. mbuntind caracteristicile hranei, ex. prin : * aplicare de nivele joase de proteine, utilizarea de amino acizi i compui nrudii * aplicare de nivele joase de fosfor * utilizarea de enzime * aplicarea raional de substane pentru promovarea creterii * utilizarea sporit a materiilor prime bine digerabile. 2. Formularea unei reete de hran echilibrat cu o rat de conversie optim bazat pe fosfor i amino acizi digerabili (urmnd conceptul proteinei ideale). [172, Danemarca, 2001] [173, Spania, 2001] Mult atenie a fost acordat n sporirea digestiei hranei, i n consecin sunt utilizate acum mari cantiti de enzime n industria pentru hrana animalelor. Reducerea poate fi deasemeni realizat utiliznd diferite tipuri de alimentaie n timpul perioadelelor de cretere/producie n concordan cu cerinele de schimbare ale animalelor (hrnire n faze). Combinaia dintre ambele tipuri de tehnici este, n practic, cea mai eficient cale de a reduce poluarea. Cteva dintre opiunile mai sus-menionate au fost deja implementate cu succes, cum ar fi hrnirea n faze, dar altele nc necesit investigaii pe mai departe. Multe studii publicate au ilustrat efectele msurilor referitoare la hran i la consumul redus de N pe cantitatea de N excretat i capacitatea de a reduce emisiile de NH3. Schimbul de informaii s-a concentrat pe managementul nutriional pentru porci i psri, dei au fost raportate mai multe date pentru porci dect pentru psri. Beneficii obinute pentru mediu: Att la porci ct i la psri o reducere de protein de 1 %, ex. de la 18 la 17 %, conduce la o reducere de 10 % n ieirile de azot i producerea de amoniac(vezi deasemeni Tabelul 4.9). Deoarece au fost efectuate mai puine studii pe psri dect pe porci evalund substituia amino acizilor de adaos cu protein intact, datele sunt consistente i arat fezabilitatea lor. Cu toate acestea dat fiind nivelul actual de cunotine disponibile azi, amploarea substituiei este cumva mai restricionat la psri dect la porci. [171, FEFANA, 2001] Progresele n genetic i nutriie au artat deja o considerabil mbuntire n utilizarea eficient a hranei. Utilizarea mbuntit a hranei crete posibilitile pentru reducerea cantitii de azot n hran i reducerea excreiei de N chiar mai mult. De exemplu, ntr-o concluzie din rezultate experimentale, a fost raportat c raiile srace n proteine (17 %) pentru psri pentru carne comparate cu cele din hrana actual (21 %) au artat o considerabil reducere a excreiei de N, dar aceasta necesit o compensare cu amino acizi sintetici datorit unei retenii crescute de N (32 %). n acelai timp, a fost observate n blegar un nivel mai ridicat de grsimi i un nivel redus de N. Nivelele sczute de fosfor n hran pot reduce nivelele de fosfai n blegar. Pentru a crete digestibilitatea, este adugat fitaz n hran (vezi Seciunea 4.2.4). Deasemeni sunt disponibili fosfai anorganici puternic digestibili pentru hran i efectele lor sunt descrise n Seciunea 4.2.5. n general, experiena de pn acum arat c poate fie realizat o considerabil reducere n N i P. Nivelele minime de ieire pentru N sau P vor varia funcie de diferitele regiuni agricole europene datorit diferenelor de practici n ferm, a speciei utilizate i managementului nutriional.
136 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Pentru a ilustra nivelele de reducere ce se pot obine la excreia de azot i pentoxid difosfatic, nivelele de excreie n condiii standard (Tabelul 4.2 i Tabelul 4.3) sunt comparate cu acelea realizate prin aplicarea programelor de referin pentru hrnire. Rezultatele sunt artate n Tabelul 4.4 i Tabelul 4.5. Specia de animal Purcei Porci de cretere/sacrificare Vieri i scroafe Psri de carne Psri outoare Curcani Belgia (kg/loc/an)
2.46 13 24

Frana 1 (g/animal)
440 2880 3520 16.5 kg/loc/an

Germania 2 (kg/loc/an)
4.3 13.0 27 36

0.62 25 70 0.29 0.69 0.74 0.45 0.49 kg/loc/an 2.2 205 1.64 1: 25 % pierderi gazoase n cldire 5 % pierderi gazoase la depozitare sunt deduse deja din excreia de N. Pierderile n timpul mprtierii nu sunt incluse aici. 2: 10 % pierderi gazoase la depozitare i 20% pierderi n timpul mprtierii se vor deduce din excreia de N Table 4.2: Niveluri standard de azot (N) in excretia din Belgia, Franta si Germania [108, FEFANA, 2001]

Specia de animal Purcei Porci de cretere/sacrificare Vieri i scroafe Psri de carne Psri outoare Curcani

Belgia (kg/loc/an)
2.02 6.5 14.5 0.29 0.49 0.79

Frana (kg/animal)
0.28 1.87 2.31 14.5 kg/place/year

Germania (kg/loc/an)
2.3 6.3 14 19 0.16 0.41 0.52

Table 4.3: Standard levels of excretion of diphosphorus pentoxide (P2O5) in Belgium, France and Germany [108, FEFANA, 2001]

Specia de animal Purcei Porci de sacrificare Vieri i scroafe Psri de carne Curcani Psri outoare

Frana CORPEN 1
- 9 -17 -17

Frana CORPEN 2
-18 -30 -27

Germania RAM
-14 -19 -19 to -22 -10 - 9 - 4

Table 4.4: Procentul pentru reducerea cantitatii iesite de azot (N) obtinuta prin programele de hranire de referinta comparate cu nivelul standard de excretie in Franta si Germania [108, FEFANA, 2001]

Specia de animal Purcei

Belgia %
-31

Frana CORPEN 1
-11

Frana CORPEN 2
-29

Germania RAM
-22 137

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Porci de sacrificare Vieri i scroafe Psri de carne Curcani Psri outoare

-18 -19 -38 -24

-31 -21

-44 -35

-29 -21 -25 -36 -24

Table 4.5: Procentaje de reducere ieire P2O5 obinute cu programe de referin pentru hrnire comparate cu nivelul standard de excreie n Belgia, Frana i Germania [108, FEFANA, 2001]

Efecte asupra mediului: Managementul nutriional este cea mai important msur preventiv de reducere a polurii, fie prin limitarea intrrii n exces a nutrientelor i/sau mbuntind eficiena utilizrii nutrientului de ctre animal. Ieirea redus de minerale i schimbrile n structura i caracteristicile blegarului (pH, coninutul de materie uscat) afecteaz Nivelele de emisie a N din adpost, depozitare, i aplicare i reduce poluarea pentru sol, ap, i aer, incluznd mirosuri. Cu toate acestea trebuie s fie menionat c selecia genetic spre o mai bun conversie a hranei este deasemeni legat cu o rat de cretere ridicat. Rata de cretere ridicat poate conduce la creterea imperfeciunilor la gini de carne ca i la o sistematic subnutrire a rasei de baz (ad libitum hrnirea parental creeaz dificulti reproductive). Ca o consecin trebuie s fie obinut un echilibru ntre o rat mai bun de cretere i potenialele probleme legate de condiia animalului. Date operaionale: Pentru fiecare din cele trei ri (Belgia, Frana, Germania), au fost obinute reduceri n timpul aplicrii unui set de specificaii nutriionale predefinite i standardizate (Tabelul 4.7). n Belgia, au fost definite 3 tipuri de hrnire: 1. hran cu coninut redus de azot 2. hran cu coninut redus de fosfor 3. hran cu coninut redus de azot i fosfor. Coninutul redus de fosfor n hran este recunoscut legal printr-un contract dintre productorii hran i guvern [174, Belgia, 2001]. n Germania, programele de hrnire RAM cu coninut redus de azot i fosfor au fost dezvoltate de fermieri i productori de hran. Ei se bazeaz deasemeni pe contracte care sunt controlate de camerele agricole regionale. n Frana, CORPEN recomand un program de hrnire n 2 faze pentru fiecare stadiu fiziologic (ex. purcel mic/purcel, scroafe care alpteaz/gestante, porc de cretere/porc de sacrificat) bazate pe coninut redus de proteine i/sau coninut redus de fosfor n alimentaie. Dac sistemul de hrnire este diferit i/sau mai eficient dect specificaiile nutriionale utilizate, sistemele de "regresie" permit s fie calculat nivelul actual de excreie ca o funcie de caracteristicile de hran (coninut de proteine i/sau fosfor). De exemplu, setul de ecuaii utilizat n Belgia este raportat n Tabelul 4.6. n Frana, "balana de calcul simplificat" ia n considerare principalii factori implicai n excreia porcului, ex. tehnic de hrnirea i nivelul de performan. Au fost publicate ca o foaie de calcul i ca un model pentru computer.
Diphosphorus pentoxide (P2O5) excretion (kg/animal/an)

Specia de animal Purcei cntrind de la 7 - 20 kg Ali porci cntrind de la 20 - 110 kg


138

Excreia de (N) brut


(kg/animal/an)

Y = 0.13 X 2.293 Y = 0.13 X 3.018

Y = 2.03 X 1.114 Y = 1.92 X 1.204

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Ali porci cntrind mai mult de110 kg Scroafe, inclusiv purcei cu greutatea <7 kg Vieri Gini outoare (inclusiv cele de reproducereoutoare) Puici outoare Psri de carne Psri de carne de reproducie Puici de psri de carne

Y = 0.13 X + 0.161 Y = 0.13 X + 0.161 Y = 0.13 X + 0.161 Y = 0.16 X 0.434 Y = 0.16 X 0.107 Y = 0.15 X 0.455 Y = 0.16 X 0.352 Y = 0.16 X 0.173

Y = 1.86 X + 0.949 Y = 1.86 X + 0.949 Y = 1.86 X + 0.949 Y = 2.30 X 0.115 Y = 2.33 X 0.064 Y = 2.25 X 0.221 Y = 2.30 X 0.107 Y = 2.27 X 0.098

Y = producia (kg) de N i P2O5 per animal i per an X = consumul (kg) de protein brut (CP)i fosfor (P) per animal i per an Table 4.6: Regresiile utilizate n Belgia calculate ca nivel actual de excreie [108, FEFANA, 2001]

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

139

Chapter 4

Animal

Purcei

Belgia MAP Frana CORPEN 1 (7 - 20 kg): hran cu coninut hrnire n 2 faze strategie redus de fosfor purcel mic: 20.0 % protein brut purcel(<28 kg)18.0 % fosfor (7 - 20 kg): 0.60 /o purcel mic: 0.85 % purcel(<28 kg) 0.70 % hrnire n 2 faze

Frana CORPEN 2 hrnire n 2 faze purcel mic: 20.0 % purcel(<28 kg)17.0 % purcel mic: 0.77 % + fitaz purcel(<28 kg) 0.60 % + fitaz hrnire n 2 faze

Germania RAM purcel (<30 kg): 18.0 /o purcel (<30 kg): 0.55 hrnire n 2 faze

hrnire n 2 faze Porci de strategie cretere/ sacrificare protein brut fosfor strategie Scroafe protein brut fosfor strategie protein brut 0.60 % hrnire n 2 faze

cretere (28 60 kg): 16.5 % cretere (28 60 kg): 15.5 % De cretere (<60 kg): 17.0 sacrificare (60 108 kg): sacrificare (60 108 kg): 13.0 % sacrificare (>60 kg): 14.0 % 15.0 % cretere (20 40 kg): 0.55 % cretere (28 60 kg): 0.52 % cretere (28 60 kg): 0.47 % + fitaz cretere (<60 kg): 0.55 Sacrificare (40 10 kg): sacrificare (60 108 kg): sacrificare (60 108 kg): 0.40 % + sacrificare(>60 kg): 0.45 % 0.50 % 0.45 % fitaz coninut redus de fosfor hrnire n 2 faze alptare: 16.5 % gestaie: 14.0 % alptare: 0.65 % gestaie: 0.50 % hrnire n 2 faze alptare: 16.0 % gestaie: 12.0 % alptare: 0.57 % + fitaz gestaie: 0.42 % + fitaz hrnire n 2 faze alptare: 16.5 % gestaie: 14.0 % alptare: 0.55 % gestaie: 0.45 % Pui (1 10 zile): 22.0 % cretere (11 29 zile): 20.5% sacrificare (30 40 zile): 19.5 % pui (1 10 zile): 0.70 cretere (11 29 zile): 0.55 sacrificare (30 40 zile): 0.50 %

Psri de carne

fosfor

cretere (<2 sptmni): 0.60 sacrificare (>2 sptmni): 0.55 % coninut redus de fosfor 0.50 %

Outoare

strategie fosfor

140

Version October 2002

ML-IJ/EIPPCB/ILF_Final_Draft

Chapter 4
MAP Manure Action Plan Planul de aciune referitor la blegar (legislaie din Martie 2000) CORPEN comitetul francez ce studiaz reducerea polurii N i P n agricultur RAM abrevierea german pentru hran adaptat pe protein brut

Table 4.7: Managementul nutriional n Belgia, Frana i Germania: caracteristicile hranei de referin

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

141

Chapter 4

Aplicabilitate: Sistemele de Management nutriional sunt deja folosite n cteva State membre i sunt susinute de experiena practic. * Monitorizarea intrrilor i ieirilor de nutrieni n acele arii unde producia intensive de animale este responsabil pentru influene asupra mediului, fermierii trebuie s in un registru pentru aplicaii cu azot i/sau fosfai. "Sistemele de contabilizare a mineralelor" monitorizeaz nivelul de intrare i ieire de la ferm. Exemple de instrumente regulatorii: Documentul despre Instalaii clasificate pentru protecia mediului (ICPE) n Frana, Planul de aciune referitor la blegar (MAP) n Belgia, Sistemul de contabilizare a mineralelor (MINAS) n Olanda, i Dungerverordnung n Germania. * Estimarea ieirilor minerale din mixtura de dejecii pe baza caracteristicilor de hran Din moment ce ieirea de minerale este ridicat corelat cu intrarea mineralelor, aceasta poate s fie calculate bazat pe caracteristicile hranei, dup cum este fcut n acele State membre unde sistemele de management nutriional sunt deja implementate. Indicaii despre sistemele utilizate n Frana (CORPEN), Belgia (MAP) i Germania (RAM) sunt date n seciunea referitoare la realizarea beneficiilor de mediu. Costuri: Evaluarea costurilor i beneficiilor msurilor nutriionale reducnd emisiile din cresctoriile intensive de animale este complex. Potenialele beneficii economice i de mediu ale unor asemenea msuri de management reducnd poluarea cu azot au fost evaluate ntr-un raport recent de ctre Dutch Agricultural Economics Research Institute [77, LEI, 1999]. Acesta evalueaz efectul schimbri actuale i viitoare n politica european referitoare la nivelele polurii cu azot la nivel naional, regional i de ferm utiliznd diferite modele predictive i comparnd abordrile similare. Se atrage atenia asupra faptului c, acolo unde nivelele de protein din diet scad cu creterea utilizrii cerealelor n hran, atunci schimbrile n preul cerealelor sunt importante pentru susinerea msurilor de management nutriional. n aceast privin se ateapt mai mult de la reformele CAPITOLUL Cu toate acestea, preul cerealelor determinat n UE nu este independent, dar are o relaie cu soia, pre care este stabilit pe piaa mondial. Aceste nivelele de cost afecteaz viabilitatea economic a msurilor de management nutriional, astfel c preul sczut la soia poate conduce la nivele ridicate de protein n diet. Cu reformele CAP succesive, a fost favorizat introducerea unor nivelele mai ridicate de cereale i costul implementrii alimentaiei cu nivel redus de protein comparat cu normele curente a sczut n consecin (Tabelul 4.8). Diet curent
Index of costs CAP-1988 CAP-1994 CAP-2000 Index of N content in feed (kg N/tonne hrana) CAP-1988 CAP-1994 CAP-2000 100 89 73 100 97 88

Porci Diet redus n proteine


103 92 74 85 83 83

Psri Diet curent Diet redus n proteine


100 88 74 100 99 96 101 88 74 96 95 93

Table 4.8: Index de costuri pentru hran compus i coninut de azot conform cu managementul de hrnire [77, LEI, 1999]

Poate fi concluzionat c aplicarea managementului nutriional preventiv ca un mijloc de reducere a ieire a azotului de la nivelul fermei este economic mai competitiv odat cu
142 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

procesarea din aval a excesului de blegar. Raportul consider c regulile pentru aplicare blegar sunt de ateptat s devin mai stricte i tratarea excesului de blegar va deveni mai costisitoare. n cteva zone, exceptnd Flandra i Olanda, creterea utilizrii de cereale poate fi suficient pentru a reduce proteina din diet la nivelele care sunt realizabile la nivel regional. Msurile adiionale de management nutriional vor rmne benefice pentru acele intreprinderi intensive mari de animale care au insuficient teren pentru utilizarea blegarului lor. Deasemeni Federaia European a Productorilor de hran cu aditivi pentru animale, FEFANA, are opinia c costul i disponibilitatea aplicrii msurilor de hrnirea depinde de furnizarea produselor locale (cum ar fi disponibilitatea de cereale), disponibilitatea terenurilor locale pentru mprtierea blegarului (disponibilitatea limitat va crete valoarea msurilor de hrnire), i preul pe piaa mondial pentru hrana bogat n proteine (un pre mare pentru hrana bogat n proteine crete disponibilitatea msurilor de hrnirea). Tendinele ateptate pe piaa mondial i piaa UE spre preuri mai sczute la cereale, preuri mai ridicate pentru hrana proteic cum ar fi soia, i disponibilitatea creterii cantitilor de amino acizi industriali, toate tind s reduc costurile msurilor de hrnire pentru controlul emisiilor de azot din producia animal. Cu toate acestea, nu este posibil a se calcula o singur configuraie de cost evalund costurile asociate cu msurile de hrnire, deoarece fluctuaiile de pia pentru preurile la hran sunt prea mari pentru a face o estimare universal. Cu toate acestea, ca o regul general se poate asuma c costul suplimentar pentru hran la n porci i psri se va situa ntre 0 i 3 % din totalul costului pentru hran. (FEFAC estimeaz o cretere cu 2 3 % pentru psri i 1 1.5 % pentru porci de ngrare [169, FEFAC, 2001]). n perioadele cu preuri extrem de sczute la soia, costul suplimentar pentru hran poate crete pn la aproximativ 5 %. [171, FEFANA, 2001] Fora motoare pentru implementare: aplicarea msurilor nutriionale este larg influenat de preurile de pia la cereale i soia. O for motoare poate fi economia potenial n costuri, unde msurile nutriionale pot reduce necesitatea de a aplica ultimele tehnici care sunt urmrite pentru reduceri de emisii din adposturi de animale, depozitare de blegar i aplicare. Ferme de referin: Multe ferme amplasate n Zonele vulnerabile la nitrai (conform cu Directiva referitoare la Nitrai), cum ar fi n Bretania, Olanda, Belgia i Germania care sunt deja conforme cu cteva restricii nutriionale pentru control polurii. [171, FEFANA, 2001] n Frana, de la publicarea recomandrilor CORPEN pentru porci n 1996, a fost mult dezvoltat hrnirea n 2 faze cu coninut redus de protein, n special pentru scroafe. Este raportat c la sfritul lui1997 aproape o treime din porcii de ngrare i aproape 60 % din toate scroafele au fost alimentate pe aceast cale. [169, FEFAC, 2001] (cu referin la AGRESTE Bretagne numrul 27, June 1998) Literatura de referin: [28, CORPEN, 1996; 29, CORPEN, 1996; 30, CORPEN, 1997], [[37, Bodemkundige Dienst, 1999], [77, LEI, 1999], [81, Adams/Roser, 1998], i [108, FEFANA, 2001].

4.2.2

Hrnirea n faze

Descrierea hrnirii n faze pentru psri: Pentru psri, diferitele strategii de hrnire au fost dezvoltate care urmresc atingerea unui echilibru corect ntre energie i cerinele de amino acizi sau care au scopul de a influena consumul de nutrieni printr-o mbuntire a trecerii hranei prin tubul digestiv la psri. Hrnirea n faze pentru outoare este o metod de hrnirea care implic ajustarea nivelelor de Ca i P n diferite stadii de producie. Sunt necesare un grup uniform de animale i o tranziie gradual de la o hran la alta.
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 143

Chapter 4

Pentru psri pentru carne, hrnirea n faze este aplicat curent n cteva ri UE. Aceast implic divizarea cerinelor lor n trei faze n care psrile pentru carne arat o considerabil schimbare n cerinele lor nutriionale. n fiecare faza scopul este de a optimiza rata de conversie a hranei. Aplicarea unui regim de hrnire uor restricionat n prima faza cauzeaz o mai eficient cretere n stadiul ulterior. Proteinele i amino acizii trebuie s fie alimentate la un nivel ridicat i echilibrat. n faza 2 capacitatea digestiv a psrii va fi mbuntit astfel se poate da mai mult hran cu un coninut mai ridicat de energie. n Faza 3, coninutul de protein i amino acizi descrete din nou, dar cantitatea de energie rmne aceeai. n toate fazele, balana Ca-P rmne aceeai, dar concentraia total n hran descrete. Comparativ cu psrile pentru carne, curcanii necesit cantiti de hran mai mari. Cerinele lor n diferite faze variaz n acelai fel ca la psrile pentru carne. Concentraia necesar de proteine i amino acizi descrete cu creterea vrstei, dar necesarul de energie din hran crete. Numrul de faze aplicate poate varia, 4 - 5 fiind o practic normal, dar depinde de tipul de curcan produs. De exemplu, n Olanda este aplicat o hrnire n 5 faze, care nseamn cinci diferite tipuri de hrnire, dei pot fie distinse mai multe faze i raiile sunt adaptate n consecin. Pentru curcani, forma n care este oferit hran influeneaz rata de conversie a hranei i creterea. Testele au artat c granulele produc o mai bun rat de conversie a hranei i cretere dect masa tip praf. Descrierea hrnirii n faze pentru porci: Hrnirea n faze pentru porci const n oferirea succesiv a 2 la 4 hrniri pentru porci cu greutile de la 25 kg pn la 100 110 kg (greutate de sacrificare). Programul de hrnire variaz de la ar la ar. Programul cu 2-faze de hrnire (25 60 kg i 60 110 kg) este mai bine dezvoltate dar poate fi i pe mai departe dezvoltat, pentru a include cerinele de mediu ca i valoarea economic. Programul italian de hrnire difer substanial n acelea din alte ri UE, deoarece ei lucreaz cu greuti de sacrificare mult mai ridicate (140 150 kg). Hrnirea multifazic pentru porci const n oferirea unui amestec de preparate care sunt adaptate cerinelor animalului n ceea ce privete amino acizii, mineralele i energia. Aceasta este realizat prin amestecarea hranei cu coninut ridicat de nutrieni cu o hran cu coninut sczut de nutrieni, n mod regulat (de la zilnic la sptmnal). Dezvoltrile ulterioare n hrnirea multifazic sunt n desfurare referitor la echipamentele de ferm pentru silozuri i linii de distribuie. [171, FEFANA, 2001]. Testele cu alimentaia n 5-faze cu CP /DE redus (Protein brut/Energie digerabil) pentru porci de ngrat/porci de sacrificare au fost fcute n MAREA BRITANIE, i care au artat o tendin consistent de reducere a totalului de azot i amoniu-N n mixtura de dejecii de la porci comparat cu nivelele rezultante din strategia de hrnire comercial cu dou diete [110. MAFF, 1999] [111, MAFF, 1999]. Pentru scroafe, hrnirea n faze const n oferirea a cel puin 2 hrniri diferite: una pentru lactaie i una pentru gestaie. Hrnirea scroafei n mod diferit n gestaie i n lactaie este mai bine dezvoltat n Europa. n anumite cazuri, o hran specific ar putea fi dat nainte de ftare. [171, FEFANA, 2001] Beneficii realizate pentru mediu pentru: * Psri pentru carne: aplicarea hrnirii n faze la psri pentru carne a dus la o reducere de 15 35 % n N excretat. * Porci de sacrificare: hrnirea n trei faze la porci de sacrificare reduce azotul (3 %) i fosfaii (5 %) din excreie. Hrnirea multifazic conduce la o reducere suplimentar n excreie a N (5 6 %) i a P2O5 (7 - 8 %). * Scroafe: Pentru scroafe, aplicarea hrnirii n 2 faze poate conduce la o reducere de N n excreie (7 %) i de P2O5 n excreie (2 %), comparativ cu hrnirea fr faze.
144 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Efecte asupra mediului: efectul primar al hrnirii n faze este o reducere n excreie a nutrientelor (N i P). Nivelele reduse contribuie pe mai departe la o reducere a emisiilor din adpost i de la depozitarea exterioar de blegar. n acelai timp, poate fie redus consumul de ap i volumul mixturii de dejecii. Aplicabilitate: A fost raportat c hrnirea multifazic pentru porci necesit echipamente sofisticate i scumpe pentru hrnirea uscat i astfel este mai pretabil la intreprinderi cu producie pe scar mare. n termeni practici, hrnirea n trei n faze poate fie o opiune mai fezabil pentru porci de ngrat/porci de sacrificare. [77, LEI, 1999] Hrnirea multifazic este deasemeni posibil cu sisteme de hrnire cu lichid, i ntr-adevr sistemele de hrnire lichid sunt tot mai populare. Cu toate acestea, hrnirea multifazic poate fie mai degrab complicat de implementat n sistemul tip flux continuu, cum ar fi cel utilizat normal n ferme mici. [173, Spania, 2001] Un sistem computerizat face posibil livrarea unui amestec de hran corespunztor cu coninut ridicat de nutrieni i hran cu coninut sczut de nutrieni la intervalele cerute. Aplicarea unui asemenea sistem necesit personal calificat. [173, Spania, 2001]. Costuri: Nu au fost raportate date referitoare la costuri. Cu toate acestea, costurile asociate cu hrnirea multifazic sunt de ateptat a fi mai ridicate dect acele pentru hrnirea unifazic, ca, de exemplu, costuri adiionale facilitile de depozitare suplimentare pentru diferite tipuri de hran i pentru facilitile de amestecare. [173, Spania, 2001] [171, FEFANA, 2001] Literatura de referin: [26, LNV, 1994] [27, IKC Veehouderij, 1993] [77, LEI, 1999] [110, MAFF, 1999] [111, MAFF, 1999]

4.2.3

Adugarea de amino acizi pentru a face diete suplimentare cu coninut sczut de proteine pentru psri i porci

Descriere: Aceast tehnic este deseori referit n literatur. principiul este de a hrni animalele cu nivele corespunztoare de amino acizi eseniali pentru o performan optim n timp ce de face limitarea excesului de protein ingerat (Figura 4.1). Formularea hranei cu coninut sczut de proteine necesit reducerea hranei bogate n proteine (ca soia) n timp ce se echilibreaz alimentaia cu suplimente de amino acizi. Civa amino acizi disponibili comercial i nregistrai sunt lizina (L-Lizin), methionina (DL-Methionine i analogi), threonina (LThreonine) i tryptophan (L-Tryptophan). Ali amino acizi eseniali sunt probabil a fi dezvoltai n viitor, care ar putea facilita scderea pe mai departe coninutului proteic din dieta. [108, FEFANA, 2001]

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

145

Chapter 4

120 Excess 110 100 90 80 iso leu lys m+c thr

Requirement ridicat -Diet cu CP High CP cu CP redus -Diet diet Low CP diet de amino-acizi -Supliment Amino acid supplementation

-Cerin

trp

p+t

val

Figure 4.1: Suplimentarea cu amino acizi permite o scdere n consumul de protein la animale meninnd o furnizare adecvat de amino acizi [77, LEI, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Psri * o reducere n coninutul de protein din diet de 1 procent conduce la o reducere n excreia de azot de 10 % pentru outoare i 5 - 10 % pentru psri pentru carne, curcani i alte psri de carne * alimentaia cu coninut sczut de proteine contribuie la o reducere a emisiei de amoniac din adposturile de psri. ntr-un experiment pentru creterea de psri pentru carne, o reducere de protein brut de 2 uniti conduce la o reducere n emisia de amoniac de 24% * s-a constatat o reducere n consumul de ap de 8 % cnd nivelul de protein n hran la psri a fost sczut cu 3 uniti. [108, FEFANA, 2001] Porci ntr-o analiz din literatura de specialitate au fost raportate de ctre Ajinomoto Animal Nutrition, date de la testrile asupra efectelor alimentaiei cu coninut redus de protein (dar suplimentate cu amino acizi industriali) asupra azotului i mixturii de dejecii de la porci, fiind selectate dintr-o mare varietate de surse din i din afara Europei (vezi referina [99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000]). n experimente s-a gsit c n combinaie cu hrnirea n 3 faze, excreia de azot a sczut cu 10 % per 1 % reducere n proteina din dieta pentru porci ntre 25 i 110 kg. ncercrile au artat deasemeni c este posibil a se reduce nivelul proteic n hran cu pn la 20 % pentru toate categoriile de porci, rezultnd o scderea n excreia de azot cu pn la 20 % fr nici o aptitudine tehnic specific. Cu toate acestea, este necesar a se aduga patru amino acizi eseniali (lizin, methionine, threonine i tryptophane) pentru a preveni reducerea nivelului de cretere. ncercrile raportate au artat rezultate similare n mod remarcabil. Ele sunt rezumate n Tabelul 4.9. Parametri Efect produs de 1 % Diete cu coninut redus de proteine reducere a proteinei Efect cumulativ frecvent Cel mai bun efect din diet (%) cumulativ (%) (%)
Intensive Rearing of Poultry and Pigs

146

Chapter 4

Efect cumulativ frecvent (%) Total azot excretat Coninut amoniac n mixtura de dejecii pH mixtur de dejecii Emisie amoniac n aer Consum de ap (ad libitum) Volum mixtur dejecii
- 10 - 10 - 10 - 2 to - 3 - 25 - 30 - 0.5 points - 40 - 10 - 20

Cel mai bun efect cumulativ (%)


- 50 - 50 - 1 point - 60 - 28 - 30

de

- 3 to - 5

Table 4.9: Centralizarea efectulului reducerii proteinei din diet i utilizarea dietelor cu

coninut sczut de proteine asupra excreiei de azot i emisiei de amoniac


[99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000]

Coninutul redus de protein n alimentaie reduce deasemeni emisia de componente mirositoare ca H2S [108, FEFANA, 2001] (cu referin la Hobbs et al., 1996). Contribuia msurilor de hrnire la reducerea emisiilor din sistemele de adposturi pentru animale variaz cu un numr de factori, cum ar fi temperatura aerului n interiorul adpostului, viteza aerului (rata de ventilaie) i aria suprafeei ocupate cu blegar. Asemenea diete reduce deasemeni consumul de ap pentru animale. Aceasta conduce la economisirea apei i la un volum de blegar mai sczut pentru manipulat. Cu un coninut de materie uscat mai ridicat, mixtura de dejecii poate deasemeni ctiga n valoare, n termeni referitori la calitate ei de fertilizare. Efecte asupra mediului: Alimentaia cu un coninut sczut de proteine fortificat cu amino acizi dup cum s-a artat n ncercrile discutate mai sus nu a afectat creterea, conversia hranei sau retenia de azot la porci. Date operaionale: Datele operaionale ale ncercrilor pe porci nu au fost raportate. Categoria de greutate a porcilor a fost n general ntre 25 i 110 kg de greutate n viu i hrnirea a variat ntre hrnire n 2 faze i multifazic. Aplicabilitate: Nu sunt necesare cerine tehnice specifice pentru aplicarea alimentaiei cu coninut sczut de proteine. Cu toate acestea, nivelele aplicate de protein brut pot diferi de la ar la ar. Hrnirea cu coninut sczut de proteine n alimentaie a redus producia de cldur a animalelor cauzat de procesul de cretere. Aceasta este considerat a fi un avantaj, n mod particular n Statele mediteraneene membre n timpul verilor fierbini. Acest efect este chiar mai pronunat la scroafe care alpteaz. Pentru psrile din Marea Britanie, nutriionitii avertizeaz c pentru gini outoare cu vrsta de le 18 la 40 sptmni, tryptophan-ul, care acum nu poate fi produs artificial, va fie un amino acid limitat. Deci un nivel de protein brut de 15.5 16.5 (% n hran) (vezi Tabelul 5.5) nu este tehnic disponibil i conform condiiilor din Marea Britanie va fi necesar un nivelul mai ridicat de protein brut pentru aceast clas de psri. Pentru porcii din Marea Britanie, care sunt inui necastrai, sacrificai la greuti relativ sczute i au un genotip dezvoltat pentru maximizarea depunerii de carne slab, n aceste circumstane, este mai probabil ca valorile raportate n Tabelul 5.1. s nu fie tehnic posibile. n condiiile din

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

147

Chapter 4

Marea Britanie pot fi utilizate nivele de CP mai ridicate i rezult un total de intrri de N mai sczut de-a lungul vieii porcului. Abordarea problemei de reducere a polurii cu azot poate fi implementat foarte rapid pe o scar mare din moment ce: * este necesar o investiie mic i nu sunt necesare modificri structurale n ferm, i * o moar de preparare hran acoper n general un mare numr de ferme, reducnd deci costurile individuale pe ferm. Costuri: O descriere general a evalurii costului managementului nutriional este dat n Seciunea 4.2.1. Pentru hrnirea cu un coninut sczut de proteine nu trebuie echipamente speciale i nici nu este nevoie s fie fcut o nou investiie, dei pot exista costuri noi pentru obinerea reetei hranei. Estimrile costului pentru msurile nutriionale consider urmtorii factori: * costuri adiionale pentru hran * economii n costuri pentru ap * economii n transportul i tratarea mixturii de dejecii sau costuri de mprtiere * economii n investiia de capital, ex. este necesar o capacitate de depozitare mai mic. Pentru a ilustra efectele alimentaiei cu coninut redus de CP, au fost fcute calcule, dar rezultatele depind de asumrile fcute pentru factorii de cost. n timp ce o publicaie estimeaz o cretere a costurilor pentru hran variind ntre 1 i 3 % [116, MAFF, 1999], un alt raport menioneaz economii n costuri cu costuri reduse pentru hran cu aproximativ 3 % [115, Rademacher, 2000]. Portugalia a raportat o cretere a costuri pentru hran ntre 5.5 i 8 % pentru purcei nrcai i porci de sacrificare cnd se scade nivelul de protein brut ntre 2.0 la 2.5 % i se echilibreaz hrana cu amino acizi. Pentru scroafe aceast cretere a fost de 2.9 i 4.9 % pentru gestaie i respectiv lactaie. Aceste calculele au fost fcute pe baza preurilor pentru materiilor prime din mai 2001. Referitor la variaiile n costuri pentru materii prime, ndeosebi ingrediente bogate n proteine, i factorii implicai n calcularea costurilor pentru hran, multe informaii din Statele membre despre costuri pot fie de ajutor. [201, Portugalia, 2001] Ferme de referin: Alimentaia cu coninut sczut de proteine, suplimentat cu amino acizi este deja utilizat ntr-o anumit msur n cteva arii de producie intensiv a animalelor. Literatura de referin: [77, LEI, 1999], [82, Gill, 1999], [100, MLC, 1998], [108, FEFANA, 2001], [115, Rademacher, 2000] i [116, MAFF, 1999]

4.2.4

Adugarea de fitaz pentru a face diete suplimentare cu coninut sczut de fosfor pentru psri i porci

Descriere: Aceast tehnic a fost deseori publicat n documente tiinifice ca i practice. Fosforul fitazic nu este n mod normal disponibil la porci i psri din moment ce acestea duc lips de activitate enzimatic n tractul lor digestiv. Deci, principiul tehnicii este de a hrni animalele cu un nivel corespunztor de fosfor digerabil necesar s asigure o performan i ntreinere optime, n timp ce limiteaz excreia de fosfor fitazic ne-digerabil prezent n mod curent n plante (Tabelul 4.10). Reeta unei diete cu coninut sczut de fosfor poate fi realizat prin: 1. adugare fitaz 2. creterea disponibilitii fosforului n substanele provenite din plante pentru hran 3. reducnd utilizarea de fosfai anorganici n hran.

148

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Actualmente patru preparate cu fitaz sunt autorizate ca aditivi de hran n Uniunea European (Directiva 70/524/EEC categorie N): 1. Natuphos, granular i lichid 2. Ronozyme P, granular i lichid 3. Fitaz Novo, granular i lichid 4. Finase. [170, FEFANA, 2002] Autorizarea de noi produse cu fitaz depinde pe o evaluarea a produsului, care trebuie s garanteze eficiena lor pe categoriile declarate de animale. Noi abordri sunt acum dezvoltate de cteva companii specializate n reproducere i care implic dezvoltarea unor varieti de plante cu energie ridicat n fitaz i/sau cu coninut sczut de acid fitic. [173, Spania, 2001] Material pentru alimentaie Total P (%) Phytate P (%) Energie n fitaz (U/kg)
15 1193 582 1688 5130 24 2957 122 8 3 16 62 116

0.28 0.19 Porumb 0.33 0.22 Gru 0.37 0.22 Orz 0.37 0.25 Triticale 0.36 0.22 Secar 0.27 0.19 Sorg 1.16 0.97 Tre de gru 1.71 1.1 Tre de orez 0.61 0.32 Fin de soia 0.68 0.32 Fin de alune 1.12 0.4 Fin de rapi 1 0.44 Fin de floarea soarelui 0.38 0.17 Mazre Table 4.10: Total energie n fosfor, phytate-fosfor i fitaz n materii [170, FEFANA, 2002] cu referin la J. Broz, 1998

selectate din plante

Beneficii realizate pentru mediu: datele raportate pentru porci i psri pot fie gsite n multe publicaii referitoare la utilizarea fitazei n materiile pentru hran. Ele formuleaz o concluzie despre rezultatele obinute cu diferite tipuri de hran i n diferite situaii, cu posibile reduceri prezentate n termeni relativi: Porci * includerea de fitaz n hran mbuntete digestibilitatea fosforului cu 20 la 30 procente la purcei, 15 la 20 % pentru porci de ngrat i porci de sacrificare, ca i pentru scroafe * ca o regul general, cu o reducere de fosfor de 0.1 % n hran, utiliznd fitaz, rezult o reducere n excreia de fosfor de la 35 la 40 % pentru purcei, 25 la 35 % pentru porci de ngrat i porci de sacrificare, i 20 la 30 % pentru scroafe. Psri * includerea fitazei n hran mbuntete digestibilitatea fosforului din plante cu 20 la 30 procente la psri pentru carne, outoare i curcani. Variaiile n rezultate sunt legate de nivelul de phytate-fosfor coninut n plantele utilizate n reeta dietei * ca o regul general, o reducere de 0.1 % total fosfor n hran, utiliznd fitaz, conduce la o reducere n excreia de fosfor la mai de mult de 20 % pentru outoare i psri pentru carne. Alimentaia suplimentar cu fitaz cu coninut sczut de fosfor, conform cu ncercrile efectuate, nu au afectat creterea, ratele de conversie a hranei sau producia de ou cnd sunt comparate cu alimentaia de referin coninnd concentraii mai ridicate de fosfor.
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 149

Chapter 4

O reducere a fosforului cu adugare de fitaz trebuie s fie aplicat cu o imagine general asupra reetei de hran, pentru a evita o modificare necontrolat a raportului fosfor-calciu. La nivelul fermei, nu sunt necesare aptitudini tehnice specifice pentru utilizarea hranei cu coninut sczut de fosfor i suplimentare cu fitaz. Efecte asupra mediului: A fost artat destul de recent, c fitaza mbuntete nu numai digestibilitatea fosforului, dar deasemeni digestibilitatea proteinelor [170, FEFANA, 2002] cu referin la (Kies et al., 2001). Date operaionale: Datele operaionale din ncercri nu au fost nc raportate. Cu toate acestea fitazele sunt aditivi de hran i eficiena lor n digestibilitatea fosforului a fost evaluat favorabil de ctre SCAN (Scientific Committee on Animal Nutrition). [170, FEFANA, 2002] Aplicabilitate: Fitaz poate fie incorporat n hran sub form de praf, granulat sau sub form lichid. Praful i formele granulate sunt utilizat n procese de producie, numai acolo unde temperatura nu este prea ridicat (pn la 80 - 85 C). Observai performanele de stabilitate ce pot varia de la un produs la altul; informaiile despre stabilitate sunt de obicei furnizate sau cerute de la furnizor. Fitaza lichide este aplicabil atunci cnd procesele conduc la obinere de temperatur ridicat . n aceast caz, echipamente specifice pentru lichid trebuie s furnizeze produs lichid postgranulare. Cteva mori pentru hran sunt deja echipate cu asemenea sisteme pentru aplicare enzime. La ferm, nu sunt necesare cerine specifice adiionale pentru aplicarea fitazei suplimentare n alimentaia cu coninut sczut de fosfor, comparativ cu o diet cu un coninut ridicat de fosfor, cnd este aplicat n aceleai condiii (program de hrnire unifazic sau multifazic). Aceast abordare pentru reducerea polurii cu fosfor poate fi implementat foarte rapid pe scar larg deoarece: * nu este necesar investiie pentru fitaz tip praf i granulat, dei sunt necesare cteva investiii n morile pentru hran utiliznd fitaza lichid * nu sunt necesare modificri structurale n ferm * o moar de preparare hran acoper n general un mare numr de ferme. [170, FEFANA, 2002] Costuri: O descriere general a evalurii costului managementului nutriional este dat n Seciunea 4.2.1. Pentru alimentaia cu coninut sczut de fosfor i fitaz suplimentar, nu trebuie echipamente speciale i nici nu este nevoie s fie fcut o nou investiie. Mai mult, adaptarea hranei, adugnd fitaz i adaptarea nivelelor de nutrieni, poate conduce la o reducere a costurilor pentru hran. [170, FEFANA, 2002] Ferme de referin: De la introducerea primului produs pe baz de fitaz pe pia acum mai mult de 10 ani, industria productoare de hran a produs hran cu coninut sczut de fosfor i fitaz suplimentar, n special (dar nu numai) n ariile cu producie intensiv de animale. De la prohibiia n utilizarea de fin de carne i oase, acest fel de diet pentru porci i psri a cunoscut o rat crescut de dezvoltare n rile UE i n rile din lumea a treia. [170, FEFANA, 2002] Literatura de referin: * FEFANA, 2000 WP Enzime i micro-organisme contribuia la documentul BREF * Broz J. 1998 Strategii de hrnirea pentru reducerea excreiei de fosfor la psri n: 5. Tagung Schweine und Gefliigelernahrung 01-03-12-1998 pp. 136-141 * Kies, O.K., K.H.F. van Hemert i W.C. Sauer, 2001 - Efectul fitazei asupra proteinelor i digerabilitii amino acizilor i utilizarea energiei. World's Poultry Science Journal, 57, 109 126.
150 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

4.2.5

Fosfai anorganici greu digerabili din hran

Descriere: Fosfaii anorganici din hran sunt clasificai ca ingrediente minerale n hran. n Directiva 96/25/EC, partea B, Capitolul 11 sunt incluse cteva tipuri fosfai din hran. Aceti fosfai din hran difer n ceea ce privete coninut lor mineral i compoziia lor chimic i ca rezultat ei au diferite digerabiliti ale fosforului. Utilizarea fosfailor anorganici din hran mai digerabili vor avea un impact favorabil n excreia nutrientelor, i astfel asupra mediului. [198, CEFIC, 2002] Beneficii realizate pentru mediu: includerea de fosfai greu digerabili n hrana animalelor va conduce la nivelele mai sczute de fosfor n hrana animal i astfel o reducere a excreiei de nutrieni n mediu. Un exemplu este dat n Tabelul 4.11. Fosfat alimentar Digerabilitate (%) Rata de includere (%) Rata de includere (grame P) P absorbit 1) (grame) P excretat1) (grame)

Fosfat 59 1.56 28.0 16.5 11.5 defluorinat Fosfat 84 0.87 19.6 16.5 3.1 monocalcic 1) provine din fosfat alimentar anorganic Table 4.11: Reducerea calculat a excreiei de fosfor bazat pe digestibilitatea psrilor [198, CEFIC, 2002] cu referin la van der Klis i Versteegh (1996) pe % digestibilitate Din calcul este evident c exist un beneficiu important pentru mediu utiliznd fosfai alimentari greu digerabili n loc de fosfai alimentari de calitate sczut. Acelai calcul poate fi aplicat pentru porci, rezultnd o aceeai reducere n excreia de fosfor. Aplicabilitate: Fosfaii alimentari sunt incorporai n hrana animal fie n praf, sau n form granulat, depinznd de proprietile fizice ale produsului final. Fosfaii anorganici din hran sunt predictibili n compoziia lor chimic i n coninutul lor de fosfor digerabil, n parte deoarece ei nu sunt afectai de condiiile de procesare (cum ar fi cldura sau umiditatea). Utilizarea de fosfai alimentari greu digerabili poate fie implementat foarte uor. Din moment ce fosfaii trebuie s fie utilizai fie n complete de hran sau hran mineral utilizat n ferm, fosfaii alimentari greu digerabili sunt disponibili. Nu sunt necesare investiii, fie la nivelul fermei sau la dispozitivul de preparat hran. [198, CEFIC, 2002] Costuri: O descriere general asupra evaluri costului managementului nutriional este dat n Seciunea 4.2.1. Nu sunt implicate creteri de costuri pentru fermier pentru a trece la utilizarea de fosfai anorganici greu digerabili din hran. Fosfaii alimentari sunt vndui n mod normal pe baza coninutului total de fosfor. Fosfaii anorganici greu digerabili din hran sunt de fapt, calculai pe coninutul de fosfor digerabil, i economia din utilizarea lor fa de ali fosfai alimentari. Ratele mai sczute de includere vor conduce la economii att la nivelul fermei ct i la hran dispozitivul de dozat hran. Mai puin fosfor este excretat, rezultnd costuri mai sczute pentru fermier la procesarea blegarului. [198, CEFIC, 2002] Ferme de referin: Civa productori de hran i ferme din regiuni care au probleme de mediu din cauza nivelului ridicat al reproducerii intensive a animalelor, au nceput deja s utilizeze fosfai alimentari anorganici digerabili. Notabil, aceasta a avut loc n Olanda, unde nu a exista impact negativ pe performana animalelor dar au fost efecte pozitive n excreia de fosfor. [198, CEFIC, 2002] Literatura de referin: * Nutriia cu fosfor la Psri. n: Recent Advances n Animal Nutrition, Nottingham
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 151

Chapter 4

University Press. Pag. 309-320 de van der Klis, J.D., i Versteegh, H. O. J. (1996) * un ghid pentru fosfai alimentari - Sectorul pentru Fosfai anorganici din hran al CEFIC * Fosfai alimentari n nutriia animal i mediu - Sectorul pentru Fosfai anorganici din hran al CEFIC

4.2.6

Ali aditivi alimentari

Descriere: Ali aditivi alimentari care sunt adugai n mici cantiti n hrana pentru psri i porci sunt: * enzime * stimulatori de cretere * micro-orgasnisme. Utilizarea i neajunsurile substanelor antimicrobiale sunt descrise n Seciunea 2.3.3.1. Beneficii realizate pentru mediu: Enzimele i stimulatorii de cretere sunt utilizate pentru a reduce hran n timp ce se realizeaz aceleai rate de cretere. Ca o consecin, poate fie realizat o reducere a nutrientului total excretat de porci de 3 % (ca o aproximare general), pentru psri aceasta poate fi aproximativ 5 %. Aceste reduceri pot duce la o mbuntire a FCR (rata de conversie a hranei) cu 0.1 uniti. [199, FEFANA, 2002] Utilizarea de enzime alimentare deseori reduce vscozitatea substanelor digestibile prin degradarea Polizaharide fr amidon (NSP), prin aceasta duce la scderea coninutului de umiditate al fecalelor. n consecin aceasta duce la o reducere a potenialelor dezvoltri ale fermentaiei n psri gunoi, i astfel o scdere emisiile de amoniac. [199, FEFANA, 2002] Date operaionale: Datele operaionale ale ncercrilor nu au fost nc raportate. Cu toate acestea eficacitatea acestor enzime aprobate ca aditivi alimentari (vezi anexa la Directiva 70/524/EEC) au fost evaluate favorabil de ctre SCAN (Scientific Committee on Animal Nutrition). [199, FEFANA, 2002] Aplicabilitate: Enzimele sunt incorporate n hran sub form de praf, granulat sau sub form lichid. Praful i forma granulat sunt utilizate n procesele de producie numai acolo unde temperatura nu este prea ridicat (pn la 80 - 85 C). Performan de stabilitate poate varia de la un produs la altul, informaii despre stabilitate pot fi furnizate sau cerute de la furnizor. Aditivii alimentari lichizi sunt aplicabili cnd procesele conduc la temperaturi ridicate. n acest caz, sunt necesare echipamente specifice pentru faza lichid pentru furnizarea produsului lichid post-granular. Cteva mori pentru hran sunt deja echipate cu asemenea sisteme. Nu exist cerine adiionale specifice pentru aplicarea de enzime n ferm. Aceast abordare cu reducerea excreiei de nutrient poate fi implementat foarte rapid din moment ce: * nu este necesar nici o investiie pentru enzime NSP praf i granulate, dei ceva investiii sunt necesare n morile de hran utiliznd enzime lichide * nu sunt necesare modificri structurale n ferm * o moar pentru hran acoper n general un numr mare de ferme. [199, FEFANA, 2002] Costuri: O descriere general a evalurii costului managementului nutriional este dat n Seciunea 4.2.1. Costul preliminar este n general acoperit de o performan mai bun a animalelor. [199, FEFANA, 2002]

152

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Ferme de referin: Aditivii alimentari sunt n general utilizai n producia intensiv de animal i arat rezultate bune n performan i reduceri n excreia de nutrient. [199, FEFANA, 2002] Literatura de referin: * FEFANA, 2000 WP Enzime i Micro-orgasnisme contribuia la documentul BREF * Geraert P.R., Uzu G., Julia T., 1997 Les Enzimes NSP: un progres dans lalimentation des volailles n 2 Journees de la Recherche Avicole 08-09-10-04-1997 pp.59-66 * Eric van Heugten i Theo van Kempen nelegerea i aplicarea conceptelor de nutriie n reducerea excreiei de nutrient la porcine NC State University College of Agriculture i Life Sciences - -15 pagini publicate de North Carolina Co-operative Extension Service * O.J. Moeser i T. van Kempen nivelul de fibre din diet i xylanase afectnd digestibilitatea nutrientelor i caracteristicile excreiei n creterea porcilor NC State University Anual Swine raportul 2002.

4.3 Tehnici pentru utilizarea eficient a apei


Descriere: O reducere a consumului de ap la ferme poate fi realizat reducnd pierderile prin scurgere cnd se adap animalele i reducnd toate celelalte utilizri nu neaprat legate de necesitile nutriionale. Utilizarea raional a apei poate fi considerat a fi o parte a unei bune practici i poate cuprinde urmtoarele aciuni: * curirea adposturilor pentru animale i echipamentelor cu curitoare de nalt presiune la sfritul ciclului de cretere al fiecrui lot de animale. Cu toate acestea este important a se gsi un echilibru n ceea ce privete curenia i utiliznd ct mai puin ap * calibrarea regulat a instalaiilor pentru ap de but pentru evitarea pierderilor prin scurgere * inerea de nregistrri referitor la consumul de ap prin folosirea contoarelor de ap * detectarea i repararea scurgerilor * colectarea separat a apei de ploaie i utilizarea ei pentru curire. Reducerea consumului de ap al animalelor nu este considerat a fi o msur practic. Acesta va varia n concordan cu dieta lor i, dei cteva strategii de producie includ alimentarea restricionat cu ap, alimentarea permanent cu ap este n general considerat a fi o obligaie. Pentru psri, sunt aplicate n principiu trei tipuri sisteme pentru but (vezi deasemeni Seciunea 2.2.5.3): 1. dispozitive de but cu diuz cu capacitate mic sau dispozitive de but cu capacitate mare cu picurare i cup 2. jgheaburi cu ap 3. dispozitive circulare de but. Pentru porci, sunt aplicate trei tipuri de sisteme pentru but, care sunt n mod obinuit sunt (vezi deasemeni Seciunea 2.3.3.3): 1. dispozitive de but cu diuz n rezervor sau jgheab 2. jgheaburi cu ap 3. diuze cu acionare prin mucare. Toate acestea, pentru porci i psri, au cteva avantaje, ca i dezavantaje. Msurile nutriionale care urmresc s reduc nivele de nutrieni n blegar au fost descrise n Seciunea 4.2. Utilizarea lor are efecte secundare asupra alimentrii cu ap, care de fapt poate fie considerat ca un efect contrar asociat cu aceste msuri nutriionale. Beneficii realizate pentru mediu: Seciunea 4.2 prezint efectele msurilor nutriionale asupra consumului de ap i n consecin asupra volumului de mixtur de dejecii produs. Pentru
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 153

Chapter 4

psri, a fost demonstrat c un nivel redus de proteine de 3 procente conduce la 8 % reducere a consumului de ap. Cnd apa este dat la discreie la porci, ei i reduc n mod natural consumul lor de ap. Literatura arat c alimentaia cu coninut redus de proteine contribuie la scderea consumului de ap. Rezultatele sunt rezumate n Figura 4.2. Schimbri relative n alimentarea cu ap (data de control=100).

100% Relative changes in water intake (control=100)


Oldenburg, 1996 (50 - 110 kg) Valaja, 1998 (33 - 82 kg)

90%

80%

Pedersen, 1997 (32 - 99 kg) Pfeiffer, 1995 (45 - 80 kg multiphase)

70%

Pfeiffer, 1995 (45 - 80 kg)

60% 10

12

14

16

18

20

22

24

26

CP, % feed

Figure 4.2: Efectul reducerii proteinei brute n diet n alimentaia cu ap la porci [99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000]

Efecte asupra mediului: n mod obinuit n adpostul pentru porci, apa din splri intr n sistemul de mixtur de dejecii care nseamn c o alimentare redus de ap va conduce la o reducere a volumelor de mixtur de dejecii. Date operaionale: Rezultatele au fost obinute pentru diferite condiiile i categorii de greutate. Aplicabilitate: Vezi Seciunea 4.2. Nu exist limitri serioase pentru aplicarea msurilor nutriionale raportate. Costuri: Vezi Seciunea 4.2. Literatura de referin: [99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000] [112, Middelkoop/Harn, 1996]

4.4 Tehnici pentru utilizarea eficient a energiei


Msurile de mbuntire a utilizrii eficientei de energie implic o bun practic la nivelul fermei ca i alegerea i aplicarea de echipamente specifice i a unei proiectri corespunztoare a adposturilor de animale. Msurile luate pentru reducerea nivelului de consum de energie contribuie deasemeni la o reducere a costurilor anuale pentru operare. n aceast seciune, sunt descrise un numrul de msurile generale urmate de cteva exemple specifice de tehnicile de reducere. Metodele de economie de energie sunt deasemeni strns legate de ventilaia adpostului pentru animale. Controlul ratelor de ventilaie este cea mai simpl metod de control al temperaturii interne din adpostul pentru animale. Factorii care afecteaz temperatura n adpost sunt: [176, MAREA BRITANIE, 2002]

154

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

* producerea de cldur de ctre porci * orice consum de cldur (ex. aternuturi nclzite sau lmpi pentru purcei) * ratele de ventilaie * cldur absorbit din aerul incintei * cldur utilizat pentru evaporarea apei din dispozitive de but, jgheaburi pentru hran, ap din stropiri i urin * pierderea de cldur prin perei, acoperi i duumea * temperatura exterioar * rate de densitate a animalelor. Sistemul de ventilaie trebuie s fie proiectat astfel ca s existe suficient capacitate pentru controlul temperaturii adpostului n lunile fierbini de var cnd este complet ocupat cu animale grele, i deasemeni un control suficient da a asigura o rat de ventilaie minim n lunile mai reci de iarn cnd adpostul este ocupat cu animale mai uoare. Pentru motive legate de buna condiie a animalelor, ratele de ventilaie minime trebuie s fie suficiente pentru a asigura aer proaspt i de a ndeprta gazele nedorite. Cerina de energie poate semnificativ redus dac adposturile sunt echipate cu sisteme de ventilaie natural mai degrab dect sistem de ventilaie forat. Cu toate acestea, acest lucru nu este ntotdeauna posibil sau dezirabil pentru fiecare tip animale i pentru toate obiectivele creterii de animale.

4.4.1
4.4.1.1

Buna practic pentru utilizarea eficient de energie la ferme de psri Combustibili pentru nclzire

O considerabil reducere n consumul de energie pentru nclzire poate fie realizat acordnd atenie la urmtoarele puncte: * consumul de combustibil poate fie redus prin separarea spaiilor nclzite de alte spaii, i prin limitarea dimensiunii lor * n spaiul nclzit utilizarea de combustibil poate fie redus printr-o corect reglare a echipamentelor i prin promovarea unei distribuii egale de aer cald prin adpost, ex. prin distribuirea uniform n spaiu a echipamentelor de nclzire. O distribuie egal ar mpiedica ca senzorul amplasat ntr-un loc mai rece din adpost, s activeze nejustificat instalaia de nclzire. * senzorii de control trebuie s fie verificai regulat i meninui curai astfel ca ei s fie capabili s detecteze temperatura la nivelul lotului de animale * aerul cald din aria din imediata vecintate de sub nivelului acoperiului poate fi circulat n jos spre nivelul duumelei * minimizarea ratelor de ventilaie, att ct permit cerinele interioare de climat, reduce pe mai departe cldur pierderile * plasarea orificiilor de ventilaie n partea de jos a pereilor (deoarece cldura tinde s se ridice) va reduce pierderile de cldur * aplicarea pe mai departe a izolaiei pe duumea, ex. pe deasupra materialului specific de izolaie deja aplicat din construcie pe duumea, ceea ce va reduce pierderile de cldur i deci consumul de combustibil (n special pentru nivele ridicate de ap freatic) * crpturile i gurile din construcia adpostului trebuie s fie reparate * n adpostul pentru outoare cldura poate fie recuperat cu un agent calorifier ntre aerul care intr i care iese. Acest tip de sistem este utilizat pentru a nclzi aer pentru a usca ginaul de pe benzile de sub cuti, reducnd astfel emisiile de amoniac. Control ventilaiei minime necesit deasemeni cldiri bine etanate. Dac este necesar nclzirea pentru meninerea coninutului de umiditate al aternutului, toate sursele ne-necesare de umiditate trebuie s fie corectate (ex. pierderile prin scurgere din dispozitivele de but). Ventilatoarele care opereaz intermitent trebuie echipate cu obloane pentru a reduce pierderea de cldur.
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 155

Chapter 4

Au fost raportate economii de pn la 0.9 kWh per pasre vndut per an acolo unde rata de ventilaie a fost cu 10% mai ridicat dect este necesar. Pentru Europa nord vestic, sunt recomandate valori pentru U de 0.4 W/m2/C sau mai bune pentru izolaia cldirii unde sunt planificate noi adposturi pentru psri. 4.4.1.2 Energia electric

Msurile general de reducere a consumului de energie electric sunt: * selectarea corect a tipului de ventilatoare i analiza poziionrii lor n cldire * instalarea ventilatoarelor cu un consum de energie sczut per m3 de aer * utilizarea eficient a ventilatoarelor, ex. operarea unui ventilator la ntreaga capacitate este mai economic dect operarea a dou ventilatoare la jumtate din capacitatea lor * aplicarea luminii fluorescente n loc de becuri cu incandescen (dei s-a raportat c nu este sigur faptul c sunt adecvate din punct de vedere biologic) * aplicarea schemelor de iluminat, de exemplu, utiliznd o perioad iluminatul variabil cum ar fi o iluminare intermitent cu o perioad cu lumin i cu 3 perioade de ntuneric n loc de un iluminat timp de 24 ore per zi, reduce cantitatea de energie electric cu o treime. Cercetrile au fost fcute de ctre Applied Research Station n Spelderholt, Olanda, la uscarea ginaului de la outoare n sisteme cu cuti, prin aplicarea uscrii intermitente cu aer. Aceasta a implicat trei ncercri, rezultatele fiind artate n Tabelul 4.12. Literatura de referin: [26, LNV, 1994] i [73, Peirson, 1999] i [107, Germania, 2001]

156

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Emisia de amoniac i materia uscat din blegar Uscare continu a aerului 1) Temperatu Umiditat Materie ra aerului ea uscat (C) relativ n (%) blegar (%)
Trial 1 (1996) Trial 2 (1997/1998) Trial 3 (1999) 19.6 70 62

NH3 (g/loc animal /an)

Metoda

Econo mie de energie 2) (%)


50 20 10 28

Scheme Materie uscat (%)

NH3 (g/loc animal/an)

Emisia Comparat cu uscarea continu 3)

15 minutes 0.7 m3 / 15 minutes off 1 day off / 4 days 0.7 m3 4 days 0.5 m3 / 1 day 0.7 m3 1 day off / 3 days 0.5 m3 and 1 day 0.7 m3

51 52 52 53

11 21 22 23

122 117 122 164

18

88

55

18

15.6

91

59

14

1) uscare continu cu aer i scheme: 0.7 m3 aer per outoare per or; materia uscat pentru tot ginaul (continuu i pe scheme) este analizat dup 5 zile de uscare 2) estimat n comparaie cu metoda continu de uscare cu aer

3) emisiile de la uscarea continu sunt considerate a fi 100


Table 4.12: Uscarea cu aer a dejectiilor in sistemele de custi pentru ouatoare Source: Applied Research Station, Spelderholt, the Netherlands. Article in Pluimveehouderij, 22 December 2000

ML-IJ/EIPPCB/ILF_Final_Draft

Version October 2002

157

Chapter 4

4.4.1.3

Iluminarea cu consum redus de energie

Descriere: Utilizarea de diferite tipuri de lmpi, altele dect becurile n adposturile de psri poate reduce consumul de energie. n loc de becul cu filament, poate fi aplicat lumina fluorescent (lmpi TL) n combinaie cu un dispozitiv de ajustare a frecvenei micro-flaurilor (>280000), astfel ca animale s nu fie capabile s disting fluctuaiile rapide tipice pentru aceast iluminare. Exist diferite tipuri de lmpi fluorescente pe pia (tipul depinznd de productor). Cteva exemple sunt: * lmpi TL (0 38 mm), 20, 40 60 Watt, ne-ajustabile * lmpi TLM (0 38 mm), 40 i 60 Watt, ajustabile, aplicare la temperaturi joase, umiditate relativ nalt, i aprindere rapid fr starter * lmpi TLD (0 26 mm), 18, 36 i 58 Watt * TLD HF (frecven nalt), 16, 32 i 50 Watt, ntotdeauna n combinaie cu ntreruptor electronic, gradual * lmpi SL, 9, 13, 18 i 25 Watt, lmpi fluorescente cu tube curbat, pot fie utilizate n socluri pentru becuri, ne-ajustabile. Beneficii realizate pentru mediu: n Tabelul 4.13 sunt comparate un numr de lmpi. Lmpile fluorescente au o mai ridicate capacitate de iluminare per unitate de energie (lumen/Watt) dect becurile convenionale. Puterea i numrul de ore de utilizare vor determina consumul de energie anual. nlocuind becurile cu filament cu lmpi fluorescente compacte se poate economisi pn la 75 % din energia utilizat. nlocuirea tuburilor fluorescente de 38 mm cu cele de 26 mm care au putere mai sczut pot economisi pn la 8 % din energia utilizat. Flux specific de lumin (lumen/Watt)
10 11 12 47 46 60 73 64 77 87 100

Tip de lamp Bec Bec Bec Lmpi SL Lmpi SL TL M TL M TL D TL D TL D HF TL D HF

Capacitate (Watt)
40 60 100 9 13 20 40 15 30 16 32

Flux de lumin (lumen)


385 650 1240 425 600 1200 2900 960 2300 1400 3200

Ajustabilitate
yes yes yes no no yes yes no no yes yes

Table 4.13: Fluxul specific de lumin i ajustabilitatea la diferite tipuri de becuri i lmpi fluorescente [26, LNV, 1994]

Aplicabilitate: Ajustarea imposibil de la cteva tipuri le face mai puin potrivite pentru adposturi de animale. n aceast grup tipurile TLM sunt uor ajustabile, dar TLD nu sunt. Cu toate acestea tipul cu frecven nalt (TLD HF) are cel mai ridicat flux de lumin specific i este ajustabile, dar necesit un dispozitiv de adaptare. Multe dintre lmpi pot fie aplicate n adposturi existente, exceptnd tipul TLD HF. O indicaie referitoare la longevitatea n funcionare este dat n tabelul urmtor. Longevitatea de funcionare este definit pentru becurile cu filament ca fiind momentul cnd 50 % s-au ars i pentru lmpile fluorescente cnd ele dau cu 20 % mai puin lumin i 10 % s-au ars. Gradarea luminii afecteaz longevitatea i reduce perioada economic de via (la becuri cu filament n mod particular).
158 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Efectul aplicrii diferitelor tipuri de iluminat asupra sntii animalelor nu a fost evaluat, dar poate fi luat n considerare acum i pe viitor. Tip de lamp Becuri cu filament Lmpi TLM Lmpi TLD Lmpi TLD HF Lmpi SL Longevitate (ore)
1000 6000 6000 8000 125000 8000

Table 4.14: Indicarea longevitii la diferite tipuri de lmpi n adposturi de psri [26, LNV, 1994]

Costuri: Lmpile fluorescente sunt n general mai scumpe dect becurile cu filament. TLD/HF este de la 2 al 3 ori mai scump dect tipul TL-D. Costurile anuale de operare (incluznd amortizarea noii instalaii) depinde n mod clar de preul energiei electrice ca i de numrul de nlocuiri care trebuie fcute. S-a fost observate c tipul SL sau similar a fost aplicat n multe instalaii, deoarece acest tip de lamp poate fie uor aplicat pe o instalaie existent pentru filament bulb instalaie. Ferme de referin: Economia de energie la iluminare are o larg aplicare. Literatura de referin: [26, LNV, 1994] 4.4.1.4 Recuperarea de cldur n adposturi pentru outoare cu aternut, prin duumea nclzit i rcit (sistemul combideck)

Descriere: n mod normal, exist un sistem de nclzire a aerului n cresctoriile pentru psri de carne. Sistemul combideck nclzete duumeaua i substanele (cum ar fi aternutul) la partea superioar. Sistemul const ntr-o pomp de cldur, o facilitate subteran de nmagazinare constnd n tuburi, i un strat izolator cu benzi alternante (spaiu intermediar 4 cm) 2 4 metri sub duumea. Sistemul utilizeaz dou circuite de ap: unul servind pentru adpost i altul cu role de nmagazinare subteran. Ambele circuite sunt nchise i conectate la o pomp de cldur. n adpostul pentru psri de carne, benzile alternante sunt puse ntr-un strat izolator sub duumeaua de beton (10 - 12 cm). Depinznd de temperatura apei care curge printre benzi, duumea i aternut aceasta va fi fie nclzit, fie rcit. Cldura poate fie luat din apa cald care prsete adpostul i poate fie returnat la circuitul de ap cald din duumea. Cldura disipat prin pompa de cldur este depozitat n tuburile izolate din subteran i poate fie pompat oriunde este necesar. Cnd psrile pentru carne intr n prima zi a ciclului de producie, ap este nclzit i alimentat prin benzi sub duumea pentru a nclzi duumeaua. Psrile pentru carne necesit cldur pn n aproximativ a 21-a zi (aproximativ 28 C). Dup o scurt perioad de echilibru, procesul de cretere genereaz o cantitate mare de cldur i aceast cldur este n mod normal radiat n solul de sub cldire. Aceast cldur este acum absorbit de un flux de ap rece i direcionat napoi spre o pomp de cldur. Pompa de cldur circul cldura din circuitul de ap al adpostului spre cel de-al doilea circuit de ap ciclu care nmagazineaz cldura n subteran. n acelai timp, psrile sunt rcite i temperatura fiind meninut la aproximativ 25 C.
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 159

Chapter 4

1. Pomp cldur 2. Conducte tur i retur ale schimbtorului de cldur al adpostului 3. Izolaie 4. Beton 5. Aternut din tala 6. Conducte tur i retur ale schimbtorului de cldur subteran
Figure 4.3: Reprezentarea schematic a sistemului instalaiei de recuperare cldur ntr-un o adpost pentru psri de carne

Faza 1 nclzire Faza 2 Echilibru Faza 3 Rcire Faza 4 - Echilibru


Figure 4.4: Reprezentarea grafic a principiului de lucru al sistemului combideck n timpul unui ciclu de producie

Dup ce psrile pentru carne prsesc adpostul, acesta este golit i curat. O dat ce este gata pentru urmtorul ciclu de producie, apa cald din depozitul subteran este pompat sus i este circulat prin pompa de cldur, nclzind apa din circuitul adpostului. Duumeaua este pre160 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

nclzit i acum va fi necesar mai puin energie pentru nclzire duumelei la temperatura necesar pentru adpostirea noilor psri pentru carne. O dat ce psrile pentru carne sunt n adpost (Faza 1), cldura nmagazinat este utilizat i numai o puin nclzire suplimentar poate fi necesar. Dup o scurt faz intermediar (Faza 2), rcirea este necesar din nou (Faza 3) i cldur disipat din adpost va fi depozitat subteran i va fi disponibil pentru urmtorul ciclu de producie. Beneficii realizate pentru mediu: Este n principal realizat reducerea consumului de energie. Re-utilizarea cldurii generate ntr-un ciclu precedent de producie reduce rata de ventilaie (14 %). Cantitatea depinde de instalaie, a fost realizat o reducere de pn la 50 % n energia utilizat. Date ce ilustreaz acestea sunt prezentate n Tabelul 4.15. Efecte asupra mediului: emisia medie de amoniac la 4 cicluri de producie a fost 0.045 kg NH3 per loc pasre de carne per an. Instalaia de referin emite 0.066 kg NH3 per loc pasre de carne per an. Reducerea de emisie de NH3 n aer cu acest sistem este de aproximativ 32 %. Pre-nclzirea nainte de aternere i introducerea de psri va evita formarea condensului pe duumea i nmuierea aternutului. Mixtura de gina-aternut nu este mrunit, de ex. la sfritul perioadei de adpostire, pentru c aceasta ar conduce la emisii ridicate. Sistemul are o performan mai bun la producia de psri de carne (reducere mortalitate, pre mai ridicat al crnii, o mai bun raie de hran) i un efect pozitiv asupra condiiei animalului (mai puin stres datorat cldurii, mortalitate mai sczut, servicii veterinare mai puin necesare). [178, Olanda, 2002]
Echivalent energetic (MWh/an) 549 321 40 910 63.6 34.4 189 287 623 (70 %) 9194 10113 (52 %)

Tip / utilizare combustibil Situaia de referin Combustibil Gaz natural Energie electric Total nclzire Ventilaie Pompa de cldur 1 Total

Consum 49.5 36.1 40 63.6 34.4 189 m3 m3 MWh MWh MWh MWh

Cost 2 (euro) 6273 9277 3757 19307

CO2(tone)3 65.0 158 14.8 237 23.5 12.7 44.4 80.6 156.4 (66 %)

Sistemul Combideck aplicat Reducere (ca procentaj de referin)

1 coeficient de performan la pompa de cldur: 4.4 2 an de referin 1999, corectat cu tarifele pentru energie electric pentru vrfuri de sarcin sau depresiuni de sarcin din Olanda 3 CO2-echivalent: petrol 3.2, gaz 1.8, electricitate 0.37 Table 4.15: Rezultatul aplicrii sistemului combideck [113, R&R Systems BV, 1999]

Date operaionale: Pentru 80000 psri pentru carne au fost utilizate trei pompe de cldur, fiecare de 0.1 kWe. Psrile pentru carne au fost adpostite la o densitate de 18 psri/m2. Procentajul de mortalitate pentru 6 cicluri este n medie 2.34%

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

161

Chapter 4

(valori ntre 1.96 3.24). Condiiile de adpostire nu au cauzat nici un fel de probleme. La nceput s-a dezvoltat pe duumeaua rece o cantitate mic de condens, dar aceasta a disprut rapid i nu a cauzat efectul de duumea umed sau aternut umed. Un adpost existent nu necesit nici o schimbare pentru a se aplica sistemul combideck, cu excepia unei rate de ventilare mai redus. Este posibil construcia modular a sistemului. n 2001, au fost evaluate i comparate performanele creterii de psri pentru carne pe o ferm cu dou sisteme de adpostire diferite. Un adpost a fost echipat cu sistemul combideck (Adpostul 2) i altul fr (Adpostul 1). Rezultatele sunt artate n Tabelul 4.16. El arat c rata de mortalitate i costurile de energie sunt mai sczute n Adpostul 2, ex. adpostul echipat cu sistemul combideck. Cu toate acestea, surplusul de cost per kilogram pasre de carne este mai ridicat. Adpost 1
Total psri Mortalitate (%) Greutate la sacrificare (grame) Prima dat la 35 zile Greutate la sacrificare (grame) A doua oar la 42 zile Surplus per cost per kg (euro-ceni) Total psri Mortalitate (%) [178, Netherlands, 2002] 33000 4.97 1681 2250 0.2 1.55 3.13

Adpost 2 (Combideck)
34000 2.85 1692 2236 0.4 1.40 2.10

Table 4.16: Nivelele de cretere psri n ferm la Henk Wolters, Dalfsen, Olanda

Aplicabilitate: Acest sistemul poate fie aplicat n adposturi noi i existente. Dac sunt construite la adposturi existente, costuri sunt uor mai ridicate din cauza izolaiei necesare. Vor fi necesare lucrri de construcii i terasamente n ferm, depinznd de locaia adpostului. Cu un lan de cteva cresctorii pentru psri de carne, poate fie posibil a se utiliza apa nclzit dintr-un adpost (ce este golit) pentru a nclzi altul (ce va fi populat), care poate reduce mai mult energia necesar pentru pompare. Cu toate acestea, aceast idee nu a fost nc pus n practic. Condiiile de sol trebuie s permit instalarea unui depozit nchis subteran pentru apa circulat. Tehnica este mai puin potrivit n ariile cu sol tare i bolovnos. Sistemul este aplicat n Olanda i n Germania la o adncime de 2 4 metri. Pn acum nu au fost prezentate informaii despre aplicarea sistemului combideck n climate unde ngheurile sunt mai lungi i este greu de a penetra solului. Costuri: Costurile investiiei sunt 2 EUR per loc pasre, cu 20 psri pentru carne per m2. Costurile operaionale (amortizare, dobnd i ntreinere) sunt 0.20 EUR per loc pasre - an. Benficiile anuale crescute raportate compenseaz costurile operaionale anuale cu un factor de aproximativ 3. De exemplu, costurile veterinare au fost reduse cu aproximativ 30 %. Costurile de energie au fost reduse cu aproximativ 52 %. Timpul de recuperare este aproximativ 4 6 ani. [178, Olanda, 2002] Unde se aplic preuri mici la electricitate n timpul unei anumite pri din zi, poate fi posibil o reducere de cost mai mare. Ferme de referin: n 2001, 5 intreprinderi aplic acest sistem cu un total de 500000 psri pentru carne (4 intreprinderi n Olanda i 1 n Germania). n 2002, este n construcie un sistem pentru 500000 locuri de psri. La finele lui 2002 totalul de locuri de psri disponibile n

162

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Olanda cu acest sistem este ateptat s ating 1 1.5 milioane, echivalnd cu aproximativ 2 3 % din totalul produciei din Olanda. [178, Olanda, 2002] Literatura de referin: IMAG, Rapport 98-1004

4.4.2

Buna practic pentru o mai eficient utilizare a energiei la fermele de porci

Cele mai mari oportuniti pentru economii n consumul de energie pot fi ierarhizate n ordinea prioritii n: 1. nclzire 2. ventilaie 3. iluminat 4. preparare hran. Msurile operaionale generale de reducere a consumului de energie n fermele de porci sunt: * mai buna utilizare a capacitii disponibile n adpost * optimizarea densitii animalelor * scderea temperaturii att ct condiia animalului i producia permit. Cteva posibiliti pentru reducerea consumului de energie sunt: * reducerea ventilaiei, lund n considerare nivelele minime necesare pentru buna condiie a animalului * izolarea cldirii, n mod particular izolarea evilor de nclzire * optimizarea poziiei i ajustarea echipamentelor de nclzire * luarea n consideraie de recuperrii de cldur * luarea n consideraie a utilizrii boilerelor de nalt randament n noile sisteme de adposturi. Pentru sistemele cu ventilaie forat, concentraiile de emisii i cerinele specifice de energie cresc cu creterea fluxurilor de aer, cum ar fi de exemplu vara. Sistemele de ventilaie forat sunt proiectate, construite i operate astfel ca rezistena fluxului din sistemul de ventilaie s fie ct mai mic posibil, ex.: * avnd tuburi scurte de aer * includerea n traiectul aerului a tuburilor fr schimbri subite de seciune transversal * limitarea schimbrilor de direcie a tuburilor de aer, sau obstruciilor (ex. strangulri) * ndeprtarea oricrei depozitri de praf n sistemele de ventilaie i pe ventilatoare * evitarea amplasrii nvelitorii de protecie la ploaie deasupra punctelor de deversare. Creterea pernelor de aer n exhaustare prin aplicarea unor viteza mari de evacuare poate fi specific acolo unde este absolut necesar pentru controlul mirosului. Sistemele de ocolire pentru asigurarea de viteze mari de aer de-a lungul anului conduc la o dublare a necesarului de energie. Trebuie alese ventilatoarele cu cel mai sczut consum posibil de energie pentru o rat de volum de aer i pentru o presiune de aer date. Ventilatoarele cu turaie sczut (uniti de vitez sczut) utilizeaz mai puin energie dect acele care opereaz la turaie ridicat (unitile de vitez ridicat). Ventilatoare de vitez sczut pot s fie utilizate numai dac sistemul de ventilaie prezint o rezisten sczut a fluxului de aer (<60 Pa). Ventilatoarele proiectate pe baza tehnologiei EC (comutare electronic) manifest o cerin de energie semnificativ mai redus, n mod particular pentru domeniul de vitez reglat, dect ventilatoarele controlate de transformator electronic. Noile ventilatoare ce economisesc energia au o cerin de energie cu 30 % mai sczut, astfel c investiia este amortizat relativ rapid n ciuda unor preuri mai ridicate de achiziie. Dac pentru a ventila un adpost este n funciune o
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 163

Chapter 4

serie de ventilatoare, se recomand o dispunere a ventilatoarelor n serii multiple cu ntreruptoare de grup. Aceasta nseamn c activarea sau dezactivarea succesiv a fiecrui ventilator individual controleaz volumul fluxului de aer. Pentru maximum de eficien, ntr-o asemenea dispunere fiecare ventilator opereaz i contribuie la ventilaia necesar volumului la capacitatea lui maxim. Volumul de aer corespunde cu numrul de ventilatoare activate. Semnificative reduceri n consumul de energie pot fie realizate cu un sistem combinat pentru controlul sistemelor de nclzire i ventilaie este optim adaptat la cerinele animalelor. Sistemele pentru exhaustare aer pentru curire pot crete semnificativ rezistena fluxului de aer din sistemele cu ventilaie forat. Pentru a livra cantitile cerute de aer, n mod particular pe timp de var, pot fie necesare ventilatoare cu capacitate mai mare cu o mai ridicat economie specific de energie. n plus, energia este necesar pentru operarea pompelor pentru circularea apei n bio-epuratoare i pentru operaiuni umidificare n bio-filtre (Seciunea 4.6.5). La adpostirea scroafelor, este instalat un sistem de nclzire zonal pentru nclzirea ariei cu purcei mici. nclzirea cu ap cald n duumea este mai eficient energetic dect un sistem electric de nclzire n duumea sau utilizarea de radiatoare cu infrarou. Pentru adposturi cu ventilaie natural, aria de odihn este amplasat n boxe izolate termic (aa-numitele staule tip box i culcu) pentru a evita necesitatea de nclzire adiional. n operarea facilitilor pentru producere de biogaz, energia generat (energie i cldur) din biogazul produs poate fie utilizat (recuperat) pentru a o nlocui pe cea generat de combustibilii fosili. Cu toate acestea, s-a raportat c numai facilitile pentru purcei i distileriile agricole sunt capabile s utilizeze energia pentru nclzire tot timpul anului. Consumul de energie pentru prepararea hranei poate fie redus cu aproximativ 50 % cnd hrana este transferat mecanic, i nu pneumatic (suflat) din moar la dozator sau n depozit. Exemplele arat c utilizarea corpuri de nclzit performante n adposturile pentru ftare pot reduce consumul de energie de la 330 kWh per scroaf per an pn la 200 kWh per scroaf per an. Literatura de referin: [27, IKC Veehouderij, 1993] i [72, ADAS, 1999]

4.5 Tehnici pentru reducerea emisiilor din adposturi pentru psri


Aceast seciunea reflect informaiile adunate i se concentreaz pe msurile de reducere a emisiilor n aer din adpostul pentru psri. Aceste emisii pot fie reduse prin reducerea cantitii de excremente, prin schimbarea compoziiei lor i/sau prin ndeprtarea lor din adpost, i fie prin depozitarea lor n alt parte sau prin aplicarea imediat a acestora pe cmp. Reducerea de emisie de NH3 prin uscare previne evacuarea N din excremente i astfel menine concentraia de N n excremente. n consecin este disponibil mai mult N n excremente i prin aceasta mai mult N aplicat pe cmp i N potenial a fi emis n timpul mprtierii pe cmp. O descriere tehnic a unui numr de tehnici este dat n Seciunea 2.2, iar n aceast seciune vor fie evaluate tehnicile integrate, proiectele mbuntite i tehnicile de control al polurii printrun numr de caracteristici, cum ar fi performana i aplicabilitatea lor. Datele cuantificate provin ndeosebi din Olanda, Italia i Germania. Alte surse au raportate tehnicile aplicate, dar fr a da nivelele de performan asociate mediului. Referitor la nivelele de emisie, nivelele olandeze au fost obinute urmnd un protocol specific (vezi Anexa 7.5) aplicnd cerinele pentru adpost i condiiile referitoare la adpost, hrnire etc. Datele din Italia au fost calculate sau msurate, dar protocolul aplicat nu a fost raportat. Informaiile germane nu conin factorii de emisie sau procentajele de reducere, n timp ce tehnicile de adpostire i sistemul de management sunt bine descrise.
164 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Observai c, datele referitoare la costuri trebuie s fie interpretate cu precauie. De exemplu, datele din Italia asupra costurilor iau n consideraie beneficiile sau costurile negative ce au rezultat din aplicarea unei tehnici, n timp ce datele din alte ri nu fac aceasta. Costurile din Germania au fost raportate mpreun cu factorii utilizai pentru calcularea costurilor forei de munc i amortizarea costurilor.

4.5.1

Tehnici pentru adpostirea ginilor outoare n cuti

Aceste tehnici integrate pot fie considerate ca fiind o diversitate de proiecte de adposturi faciliti, tipuri de cuti, sisteme de evacuare gina i faciliti de depozitare gina. Multe tehnicile reprezint o mbuntire a depozitrii libere a ginaului sub cuti. Aceast tehnic nu este considerat a fi o potenial BAT, dar servete ca sistem de referin i este nu mai este descris. Emisiile asociate de amoniac din acest tip de adpost (adpost i depozitare combinate) au fost raportate ca variind de la 0.083 (Olanda) la 0.220 (Italia) kg NH3 per loc pasre per an. Tehnicile sunt n primul rnd aplicate la evacuarea ginaului din zona cutilor ctre o facilitate de depozitare, care este conectat cu zona cutilor sau care poate fi o cldire de depozitare separat de ferm. Pentru a compara aceste sisteme, att emisia din cuti ct i emisia din aria de depozitare trebuie s fie evaluate. Emisiile din depozitare depind de coninutul de materie uscat (materie uscat-%) din blegarul care este evacuat din adpost i de temperatura aerului n aria de depozitare i n grmada de gina. Emisiile de amoniac din stratul de excremente rezult din reaciile chimice din blegar i sunt intensificate de coninut lor de umiditate, dei adugnd ap pentru formarea unei mixturi de dejecii se vor reduce emisiile de amoniac. Este nc practicat adugarea de ap pentru o mai uoar pompare a mixturii de dejecii, dar acest procedeu este n scdere datorit mirosului i volumului mare. Uscarea ginaului este o cale de inhiba reaciile chimice i astfel se vor reduce emisiile. Cu ct ginaul este uscat mai rapid, cu att este mai sczut emisia de amoniac. Se aplic o diversitate de tehnici care creeaz un curent de aer peste banda cu gina, care intensific uscarea excrementelor. O combinaie format din evacuarea frecvent i uscarea blegarului d cea mai bun reducere de emisii de amoniac din adpost i deasemeni reduce emisiile din facilitile de depozitare, dar cu un cost asociat pentru energie. Cum a fost explicat n Seciunea 2.2, este fcut o distincie ntre adpostirea n cuti i fr cuti. Aplicarea tehnicilor la adposturile existente pentru outoare trebuie s fie evaluat n lumina noii legislaii europene referitoare la condiia ginilor outoare [74, EC, 1999], care va elimina gradual sistemele cu cuti utilizate n mod obinuit i permite numai proiecte mbuntite cu cuti sau sisteme alternative (n libertate sau tip hambar). Este sugerat c dat fiind c perioada de eliminare gradual se va finaliza la 01-01-2012 costurile de aplicare a tehnicilor la adposturile noi i existente pot s fie evaluate cu o perioad limitat de amortizare de 10 ani.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

165

Chapter 4

Sisteme de cuti

Reducerea de NH3 (%)

Efecte

Aplicabilitate

Investiie suplimentar Cost operare (EUR/loc 1 pasre/an) (EUR/ loc pasre)

Referin: 0.083 0.220 Depozitare deschis a ginaului sub (kg NH3/ cuti loc pasre/an) Seciunea 4.5.1.1 Depozit aerisit deschis de gina (groap adnc sau sisteme amplasate la nlime i canalul adpostului) Seciunea 4.5.1.2 Adpost pe stlpi -443 to 30 1) fara info consum mare de energie energie pentru screper miros energie pentru benzi emisii din depozit energie pentru ventilatoare For de munc sczut Construcii specifice Construcii specifice Depozitare deschis Necesit depozitare separat 0.8 fara info fara info Necesit depozitare separat Construcii specifice tip buncr necesare pentru o mai mare reducere i Necesit depozitare separat 0.03 (energy) 0.12 (total) fara info fara info

Seciunea 4.5.1.3 ndeprtare gina cu 0 screpere n depozite nchise (excludes emission from storage) Seciunea 4.5.1.4 ndeprtare gina cu benzi de conveier n depozite nchise 58 76 Seciunea 4.5.1.5.1 Cuti etajate pe vertical cu benzi de conveier i uscare forat cu aer Seciunea 4.5.1.5.2 Cuti etajate pe vertical cu benzi de conveier i uscare forat cu bttoare de aer Seciunea 4.5.1.5.3 Cuti etajate pe vertical cu benzi de conveier i uscare forat cu aer mbuntit Seciunea 4.5.1.5.4 Cuti etajate pe vertical cu benzi de conveier i tunel de uscare deasupra cutilor

+1.14

+ 0.17 (total)

58

60

energie pentru benzi uscare emisii sczute din depozit (45 % dm) energie for micare bttoare i band emisii sczute din depozit (45 % dm) consum mare de energie nivele de miros sczute

0.39 (I) 2.05 (NL) Necesit depozitare separat 2.25 (I)

0.193 (I) 0.570 (NL)

0.11 (energie) 0.310 (total)

70 88

Necesit depozitare separat pre-nclzire pentru o mai mare reducere

0.65 (I) 2.50 (NL)

0.36 (I) 0.80 (NL) 0.23 0.28 (energie) 0.48 total (I)

80

consum mare de energie Necesit depozitare separat emisii sczute din depozit construcie special pentru uscare (80 % dm) cu tunel de deasupra

2.79 (I)

166

Version October 2002

ML-IJ/EIPPCB/ILF_FinalDraft

Chapter 4 Seciunea 2.2.1.1.6 Cuti mbuntite 1) 2) consum de energie nlocuirea complet a cutilor depinznd de sistemul de benzi sistem obligatoriu din 1.1.2012 (25 50 % dm) reducerea negativ nseamn o cretere de emisii comparat cu referina diferene de cost parial datorate includerii beneficiilor (I); cost suplimentar comparat cu referina 58 Fara date. Fara date

Table 4.17: Centralizarea caracteristicile tehnicilor sistemului integrat pentru adpostire tip baterie de gini outoare

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

167

Chapter 4

4.5.1.1

Sisteme de cuti cu depozitare deschis a blegarului (groap adnc sau sisteme amplasate la nlime i cu canal)

Descriere: Aceste sisteme de adposturi au fost deja descris n Seciunea 2.2.1.1.2. cutile etajate vertical din partea superioar a adpostului au o legtur deschis cu aria de depozitare din partea inferioar de dedesubt. Beneficii realizate pentru mediu: Un ventilator centrifugal mpinge aerul din adpost peste cuti i grmada de gina. Dei ginaul este uscat cu aer, pot apare ceva fermentaii anaerobice ceea ce poate cauza emisii ridicate de amoniac. Datele raportate referitoare la emisiile de la evacuarea ventilatoarelor variaz ntre 0.154 (estimat n Italia) i 0.386 (msurat n Olanda) kg NH3 per loc de gin outoare per an. Diferena este semnificativ dar este probabil datorat diferitelor condiii climatice. Acest sistemul arat o mai bun performan n climatele mediteraneene dect n climate cu temperaturi mai sczute [182, TWG, 2002]. Este asumat c un canal are aceleai nivelele de emisie ca i o groap de adncime. n mod particular iarna, cnd ratele de ventilaie sunt mai sczute, concentraia de amoniac din aria cu psri poate fie redus, dar nu i emisiile din depozitarea ginaului. Asigurnd aerisirea adiional a ginaului utiliznd tuburi perforate de polietilen se pot obine emisii mai sczute, dar nu au fost raportate date. Efecte asupra mediului: aplicarea acestor sisteme necesit energie pentru ventilatoare, dar trebuie s fie observat c ventilatoarele vor servi i la depozitarea ginaului i la ariile din adpost. Date operaionale: Acest sistem de adpostire produce un gina cu un coninut de materie uscat de 50 - 60 %. Deoarece ginaul este astfel rapid uscat, exist miros sczut n cuti. Emisia apare la deversrile n aria deschis de depozitare. De obicei, ginaul este depozitate pentru un ciclu ntreg (13 - 15 luni). Nu este necesar alt facilitate separat de depozitare. n practic, problemele apar la canale i la gropile de adncime datorit concentraiilor nivelului de amoniac, care pot fi aa de mari nct este dificil a lucra n aceste arii. Mutele i oule murdar pot deasemeni cauza probleme, dar o bun ntreinere ar trebui s controleze acest fapt. n Olanda acest sistemul este eliminat din cauza problemelor cu emisiile de amoniac, cu mutele i mirosul [179, Olanda, 2001]. Aplicabilitate: n Italia, acest sistem este aplicat la marile ferme, din moment ce fora de munc necesar este sczut. Cu toate acestea, sistemul poate fi aplicat numai n noile adposturi, din moment ce ieste nevoie de suficient nlime pentru depozitare gina, dei este posibil ca o cldire corespunztoare existent, cum ar fi o cldire cu 2 etaje existent, poate fi convertit ntr-un adpost amplasat la nlime, dar nu sunt informaii care s demonstreze aceasta. Costuri: Costurile suplimentare ale investiiei pentru un spaiu adiional de depozitare la nivelul solului sunt raportate a fi parial compensate de faptul c nu este necesar depozitare extern [127, Italia, 2001]. Costurile suplimentare ale investiiei comparate cu an sistemul de depozitare deschis se ridic la 0.8 EUR per loc pasre. Costurile suplimentare pentru energie sunt 0.03 EUR /an per loc pasre. Costurile suplimentare totale anuale sunt 0.12 EUR per loc pasre per an. Aceasta nseamn c la o reducere de la 0.220 la 0.154 kg NH3 per loc pasre per an (ex. 30 %) costul este redus cu aproximativ 1.84 EUR per kg NH3. Ferme de referin: Adposturi cu gropi de adncime sunt utilizate n cteva State membre (Marea Britanie, Olanda (2.5 milioane gini) i Italia (8 - 9 milioane gini)). Literatura de referin: [10, Olanda, 1999], [119, Elson, 1998] [179, Olanda, 2001]

168

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

4.5.1.2

Sistem de cuti n adpost amplasat pe stlpi

Descriere: O scurt descriere este dat n Seciunea 2.2.1.1.3. n acest sistemul, cutile etajate vertical cu duumea nalt i arie de depozitare dedesubt nu au legtur deschis. Cu toate acestea, aria de depozitare este deschis pentru condiiile climatice. Beneficii realizate pentru mediu: Emisiile (miros, amoniac) din adpost i depozitare trebuie s fie evaluate mpreun cu o evaluare corespunztoare a acestui sistem de adpostire. Emisiile din adpost sunt considerate a fi foarte sczute. Se crede c adposturile pe stlpi sunt mai bune dect cele cu sistem de gropi de adncime n ceea ce privete manipularea reziduurilor, uscare gina i nivelele de amoniac din emisie, dar nu au fost remise date care s susin aceste observaii. Emisiile sunt dificil de msurat la depozitarea ginaului n depozite deschise. S-a raportat c nivelele de amoniu i azot n gina rmn la un nivel ridicat i astfel se estimeaz c emisia de amoniac este sczut. Emisia, i prin urmare performana legat de mediu, va varia depinznd de condiiile climatic. Efecte asupra mediului: Este necesar energie pentru ventilaia adpostului i pentru deschiderea vanelor automate vane (dac este cazul). Date operaionale: Tot ginaul provenit din jgheabul cutii este direcionat pentru a fi depozitat gravitaional. Screperele trebuie s opereze de dou sau trei ori pe zi pentru a asigura ca tot ginaul este suficient de vscos pentru a se acumula n grmezi laterale nalte cu o suprafa mare pentru uscare. Uscarea este gradual, dei este mai mare primvara i vara n condiiile de cldur cnd ventilaia maxim este n funciune. n teste, nivelele de umiditate n gina au fost sub 20 % (sau mai mult de 80 % coninut de materie uscat) la sfritul anului i nivelele de amoniac n aria cu psri nu au depit 3 ppm. Aplicabilitate: Vechile adposturi cu gropi de adncime pot fi transformate n adposturi pe stlpi dar se ivesc cteva probleme legate de proiectare. Aceast tehnic necesit un sistem diferit de management dect cel cu gropi de adncime. Proiectarea clapetelor este un punct critic, din moment ce deschiderea lor trebuie s varieze conform cu ratele de ventilaie, i trebuie fie complet deschise pentru ndeprtarea ginaului i cu mod de funcionare autoprotejat . Clapetele bine proiectate sporesc uscarea ginaului i exclud intrarea vntului n aria cu psri. Ferme de referin: Adposturile pe stlpi au fost dezvoltate i aplicate n Marea Britanie. Literatura de referin: [119, Elson, 1998] 4.5.1.3

Sistem de cuti cu ndeprtare gina cu screpere i depozitare nchis

Descriere: Acest sistemul este o alternativ la sistemul deschis de depozitare, dar aici este utilizat o groap mai puin adnc i ginaul este ndeprtat frecvent. Ginaul este frecvent ndeprtat i transportat n afara fermei sau depozitat n ferm n depozite separate. Beneficii realizate pentru mediu: Emisiile din acest sistem sunt o combinaie de emisii din aria adpostului i separat din facilitatea de depozitare. Emisia din adpost a fost raportat a fie egal cu cea din sistemul de referin, ex. 0.083 kg NH3 per loc pasre per an. Emisiile de miros sunt considerate a fie mai sczute dect acelea din sistemul de referin, deoarece se pot dezvolta mai puine puncte de reacie anaerobice. Efecte asupra mediului: Acestea depind de diferena dintre consumul de energie pentru operarea unui ncrctor frontal o dat sau de dou ori pe an i energia necesar pentru operarea unui screper la fiecare dou zile.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

169

Chapter 4

Date operaionale: Nu exist cerine specifice pentru operarea acestui sistem, altele dect pentru operarea screperului. Aplicabilitate: Este un sistem simplu dar pentru aplicarea lui este nevoie de facilitate separat de depozitare. Nu se estimeaz ca acest sistem s fie aplicat pe mai departe la adposturi noi. Costuri: Acesta este considerat a fi un sistem cu costuri sczute. Ferme de referin: Datele despre aplicarea sa n Olanda, arat c mai puin de 1 % din fermele de outoare aplic acest sistem. Literatura de referin: [10, Olanda, 1999], [26, LNV, 1994], [122, Olanda, 2001] 4.5.1.4 Sistem de cuti cu evacuarea ginaului cu benzi pentru gina i depozitare nchis

Descriere: Sistemul include ndeprtarea ginaului cu benzi i este descris n 2.2.1.1.5. Avnd benzi curate i efectund evacuri frecvente a ginaului ntr-un depozit nchis conduce la emisii sczute de monta din aria adpostului. O modificare a sistemului de cuti asigur ndeprtarea mai eficient ginaului, adugnd extensii pentru buncr care mtur excrementele spre banda care ruleaz ntre cuti. Acest sistemul necesit facilitate de depozitare adiional. Beneficii realizate pentru mediu: performana de mediu a acestui sistem depinde de frecvena de evacuare a ginaului, dei este cu certitudine mai bun dect sistemul cu screper (4.1.5.3), care de obicei mai las ceva gina n urm. Frecvena mai ridicat de evacuare duce la o emisiei mai sczut din adpost, ex. dac ginaul este ndeprtat cel puin de dou ori pe sptmn este raportat o emisie redus de 0.035 kg NH3 per loc pasre per an. Cu o frecven de evacuare de dou ori pe zi, emisia de amoniac a sczut la 0.020 kg NH3 per loc pasre per an. Deoarece ginaul este transportat afar din adpost i nu exist reziduuri de gina pe benzile de gina, este obinut un nivel mai sczut de miros, care mbuntete climatul n adpost. Cu acest sistem nu se produce uscarea ginaului i ginaul umed prsete adpostul spre a fi depozitat n alt parte sau spre a fi aplicat imediat pe cmp. Efecte asupra mediului: Aplicarea acestui sistem necesit energie adiional pentru acionarea benzilor. Emisia cea mai sczut este realizat prin ambelor sisteme cu dispozitive cu screpere aplicate la buncr i prin acionarea mai frecvent a benzii pentru gina. Este asumat c orice cantitate de energie adiional necesar este datorat numai acionrii mai frecvente a benzii de gina. Date operaionale: Este produs gina umed n loc de gina uscat. n Olanda acest sistemul este eliminat treptat din cauza costurilor ridicate pentru vnzarea ginaului umed i datorit emisiilor relativ ridicate de amoniac [179, Olanda, 2001]. Aplicabilitate: Cutile cu benzi pentru gina pot fi utilizate n cldiri noi i existente. Ele sunt de obicei aplicate la cutile etajate vertical. Sistemul de referin ar trebui nlocuit total. Este n dubiu dac metoda cu ndeprtare frecvent poate fi considerat o mbuntire comparativ cu sistemele mai sofisticate disponibile. Costuri: costurile suplimentare ale investiiei pentru operarea de dou ori pe sptmn comparate cu sistemul deschid de depozitare sunt 1.14 EUR per loc pasre. Construirea buncrului necesar pentru o mai frecvent evacuare necesit costuri suplimentare. Aceste costuri nu au fost raportate. Cu o reducere de 58% a emisiei (comparat cu sistemul de referin)

170

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

costurile relative sunt aproximativ 23.6 EUR per kg NH3 redus. Costurile suplimentare pentru operare per gin outoare per an sunt 0.17 EUR. Ferme de referin: n Olanda aproximativ 3.524 milioane gini sunt crescute n aceste sisteme. Acest sistemul este instalat rar n cldiri noi. Nu au fost raportate date despre aplicarea sistemului cu construire de buncr. Literatura de referin: [10, Olanda, 1999], [128, Olanda, 2000] [179, Olanda, 2001] 4.5.1.5 Sistem de cuti etajate vertical cu benzi pentru gina i uscare a ginaului

n aceast seciune sunt prezentate variate soluii care au fost dezvoltate pentru colectarea ginaului pe benzile de dedesubtul cuti, n interiorul adpostului , mpreun cu beneficiile lor asociate asupra mediului.
4.5.1.5.1

Sistem de cuti etajate vertical cu benzi pentru gina cu uscare forat cu aer

Descriere: Ginaul de la ginile outoare este colectat pe o band pentru gina, cte o band pentru fiecare etaj de cuti. Deasupra benzii este plasat un tube perforat care sufl aer (care poate fi pre-nclzit) peste ginaul de pe band. Ginaul este ndeprtat din adpost o dat pe sptmn ntr-un depozit acoperit din afara adpostului, unde ginaul poate fi depozitate timp mai lung. La cteva ferme, ginaul este pus n containere i ndeprtat din ferm n termen de dou sptmni.

1 ventilator centrifugal 2 tub polietilen 3 duct aer distribuie 4 duct perforat 5 evacuare gina de pe band 6 jgheab condens
Figure 4.5: Schema unei instalaii cu cuti cu uscare forat (pneumatic) [10, Netherlands, 1999]

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

171

Chapter 4

Band gina
Figure 4.6: Schema soluiei cu dou cuti, cu o band pentru gina i canal uscare [10, Netherlands, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Cnd este instalat un sistemul de uscare forat cu o capacitate de uscare de 0.4 m3 de aer per gin outoare per or, atunci pentru perioad de uscare de 7 zile este realizat un coninut de materie uscat din gina de cel puin 45%. Emisia de NH3 este 0.035 kg NH3 per loc gin outoare per an. Nu rmne gina pe benzi dup evacuare. Efecte asupra mediului: Este necesar energie pentru operarea benzilor i ventilatoarele utilizate s sufle aer peste ginaul. Este deasemeni necesar un consum adiional de energie dac este aplicat pre-nclzirea. n adposturile moderne cu cuti, pre-nclzirea este realizat prin aplicarea unui schimbtor de schimbtor de cldur, n care este adus aer exterior i acesta este nclzit de curentul de aer ventilat emis din adpost. Nivelul de energie suplimentar variaz; datele raportate arat utilizarea unui surplus de 1.0 - 1.6 kWh per loc gin per an comparativ cu sistemul de referin, ajungnd la un total de consum de energie de 2 - 3 kWh per loc pasre outoare per an. Date operaionale: Cu acest sistem este posibil obinerea de emisii foarte sczute de NH3 i reducerea mirosului n adpost. Aerul pre-nclzit usuc ginaul, dar un beneficiu suplimentar important se obine prin faptul c climatul din cuti n vecintatea animalelor este foarte bun. Aceast permite realizarea unor rezultate de producie mai bune dect la sistemul de referin. Aplicabilitate: Acest sistem poate fi aplicat n cldiri noi i existente cu 3 etaje de cuti sau mai multe. Instalaia de aerare se poate aduga la un sistem existent de cuti cu band care nu are echipamente de uscare, dar nu au fost raportate exemple practice. Costuri: Costurile comparate cu sistemul de referin, trebuie s in cont de depozitarea exterioar de gina care poate fie simpl (fr mixtur de dejecii, doar gina uscat) i de faptul c n cutile etajate vertical pot fi adpostite mai multe psri. Depinznd de includerea acestor factori de cost, costurile suplimentare ale investiiei variaz i sunt raportate a fie ntre 0.39 EUR (I) i 2.05 EUR (NL) per loc pasre per an. Costurile adiional pentru energie vor varia, ca i costuri anuale. Costurile anuale au fost raportate a fi 0.193 EUR (I) i 0.57 EUR (NL) per loc pasre per an.
172 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Eficiena referitor la costuri variaz mult. Pentru o reducere de 60 % comparativ cu sistemul de referin, aplicarea lor n Italia ar cost 1.45 EUR per kg NH3 redus, n timp ce n Olanda ar costa 42.70 EUR per kg NH3 redus. Ferme de referin: n Olanda 14.598 milioane gini sunt crescute n acest sistem. Sistemul cu emisia de NH3 de 0.035 kg per gin outoare per an a fost dezvoltat aproximativ cu 12 ani n urm. n prezent, acest sistemul este implementat n multe cldiri noi i reconstruite. Literatura de referin: [10, Olanda, 1999]
4.5.1.5.2 Cutile etajate vertical cu band pentru gina i cu uscare forat cu aer cu bttor de aer

Descriere: Acest sistemul are acelai principiul ca i sistemul precedent (4.5.1.5.1). O serie de bttoare de aer sunt situate deasupra benzii, cu un bttor per set de dou cuti (spate n spate). Fiecare bttor este operat de o tij conductoare, care dirijeaz toate bttoarele de aer n ir n mod simultan, prin care se circul aerul deasupra benzii de gina (Figura 4.7). Diferena fa de uscarea precedent a aerului este c aerul nu este colecta din exterior, fiind doar circulat n interior peste banda de gina. Acesta poate fi un avantaj deoarece nu necesit aer de prenclzire sau utilizarea de schimbtoare de cldur, ca n cazul recirculrii de aer (n consecin nu exist probleme de mbcsire cu praf ca la schimbtoare sau n ductele de aer). Ginaul este ndeprtat din adpost o dat pe sptmn, cu un coninut de materie uscat de cel puin 50 %. Beneficiile realizate pentru mediu: emisia din acest sistem este aproximativ 0.089 kg NH3 per loc pasre per an (I). Aceasta reprezint o reducere de 40 % n comparaie cu sistemul de referin, cu un nivel de emisie de 0.220 kg NH3 per loc pasre per an (I). Efecte asupra mediului: consumul de energie la acionarea bttoarelor de aer este mai sczut dect consumul de energie de la sistemul cu ducte de aer perforate. Cu toate acestea, exist ceva zgomot asociat cu acionarea bttorului. Date operaionale: Ca i la precedentele sisteme (4.5.1.5.1), este deasemeni posibil a se obine emisii sczute de NH3 cu acest sistemul. Datorit recirculrii continue de aer, climatul n adpost este bun i temperatura n tot adpostul este uniform. Deasemeni, apar mai puine emisii de miros n adpost n comparaie cu tehnica precedent. Aplicabilitate: Acest sistem poate fie aplicat n cldiri noi i existente. Poate fi construit etajat, de la 4 la 8 etaje. Instalaia cu bttoare poate fi adugat la un sistem de cuti existent cu band care nu are echipamente de uscare, nu a fost raportat nici un exemplu practic.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

173

Chapter 4

Figure 4.7: Principiul uscrii forate cu bttor de aer [127, Italy, 2001]

Costuri: Comparativ cu sistemul de referin, investiia suplimentar este de 2.25 EUR per loc pasre. Costurile suplimentare pentru energie sunt 1.0 - 1.2 kWh per an per gin, care echivaleaz cu 0.11 - 0.14 euro per an per loc pasre. Costurile suplimentare totale (capital + costuri operare) sunt 0.31 EUR per loc pasre per an. Acesta nseamn costuri de 2.32 EUR per kg NH3 redus, la o reducere de 60 % a emisiei de NH3 comparativ cu sistemul de referin, Ferme de referin: sistemul este actualmente implementat la cteva ferme mari de psri n Italia. Aproximativ 700000 la 800000 gini outoare sunt crescute n acest sistem. Literatura de referin: [127, Italia, 2001]
4.5.1.5.3 Cutile etajate vertical cu benzi pentru gina cu procedeu mbuntit de uscare forat de aer

Descriere: Principiul este descris n 4.5.1.5.1. Ginaul este ndeprtat din adpost o dat la fiecare cinci zile ntr-un container acoperit care trebuie s fie ndeprtat din ferm n termen de dou sptmni. Uscarea ginaului n acest sistem necesit o instalaie cu sistem de uscare forat cu o capacitate de uscare de 0.7 m3 per gin outoare per or i o temperatur a aerului de 17 C. Perioada maxim de uscare este de 5 zile, i ginaul trebuie s aib un coninut de materie uscat de cel puin 55 %. Beneficii realizate pentru mediu: Emisia de NH3 din acest sistem este de la 0.010 kg NH3 per loc gin outoare per an (NL) la 0.067 kg NH3 per loc gin outoare per an (I). Efecte asupra mediului: Nivelele de miros n adpost sunt percepute a fi relativ sczute. Nivelele de zgomot sunt considerate a fi similare cele de la sistemul descris anterior n Seciunea 4.5.1.5.1. Un mare consum de energie este necesar la uscatul ginaului comparativ cu alte sisteme de uscare cu aer, dar aceasta se poate reduce prin pre-nclzirea aerului prelevat. Nivelele de praf sunt mai sczute dect n alte sisteme de adposturi. Date operaionale: Cu acest sistem este posibil obinerea de emisii de NH3 foarte sczute din adpost. Acolo unde aerul este pre-nclzit, ginaul ce vine mai uscat i climatul n cuti din vecintatea animalelor se mbuntete, atingnd deasemeni o producie bun. n adposturile moderne pre-nclzirea aerului de uscare este fcut cu un schimbtor de cldur, n care aerul de uscare evacuat nclzete aerul admis.
174 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Aplicabilitate: Acesta sistemul poate fie aplicat n cldiri noi i existente. Acesta poate fi construit etajat, de la 3 la 10 etaje de cuti. Nu exist informaii despre sistemele cu band existente echipate ulterior cu acest sistem de uscare. Costuri: Acest sistemul este unul cu costuri sczute pentru locaii cu un mare numr de psri unde se intenioneaz eficientizarea utilizrii spaiului prin densiti mari de populare. Cu toate acestea, au fost raportate diferene mari n costuri. Costurile mai sczute raportate de Italia sunt datorate parial venitului suplimentar generat de preurile mai mari la ou aplicate pentru compensarea costurilor pentru sistemul mbuntit. Investiia suplimentar comparativ cu sistemul de referin variaz ntre 0.65 EUR (I) i 2.50 EUR (NL) per loc gin outoare. Costurile anuale per gin outoare per an variaz ntre 0.365 EUR i 0.80 (incluznd costuri pentru electricitate). Cu reducere de 70 88 % a emisiei de amoniac comparativ cu sistemul de referin, eficiena costului variaz ntre 2.34 EUR i 34.25 per kg NH3 redus. Ferme de referin: sistemul a fost dezvoltat anii 90. Actualmente, n Olanda aproximativ 2 milioane de gini outoare sunt crescute n acest sistem. n prezent, aceste sisteme implicnd uscare forat pe benzile pentru gina sunt implementate la intreprinderi mari n cldiri noi, i n cldiri transformate. Literatura de referin: [10, Olanda, 1999], [124, Germania, 2001], [127, Italia, 2001] Cutile etajate vertical cu band pentru gina i cu tunel de uscare deasupra cutilor Descriere: Soluia constructiv a instalaiei este similar cu principiul precedentelor sisteme cu band uscat cu aer. Ginaul este colectat pe benzi, sub cuti, i mutat la captul rndului de cuti. Din aici este ridicat pn la benzile de uscare din interiorul unui tunel de uscare amplasat deasupra cutilor, tunelul de uscare ine pe toat lungimea rndului de cuti. Ginaul este mprtiat pe benzile din tunel, unde se usuc. La finalul unui ciclu complet de la un capt al tunelului la altul, ginaul este descrcat din fiecare band pe banda inferioar din interiorul tunelului, care colecteaz toate excrementele uscate i mai face o ultim curs spre captul opus. Aceast aciune nseamn c la finele unei curse complete ginaul are un ridicat coninut de materie uscat. Tunelul este ventilat de un ventilator centrifugal, care sufl aerul n exteriorul adpostului printr-un horn. Aerul de uscare este luat din interiorul adpost, de la cele dou capete opuse ale tunelului. Benzile sunt acionate la fiecare cteva minute i ntreaga curs n interiorul tunelului dureaz 24 36 ore.
4.5.1.5.4

Benzi pentru blegar

Tunel uscare

Benzi pentru blegar

Drying tunnel Manure belts

Drying belts

Fan

Figure 4.8: Schema unui tunel de uscare deasupra cutilor etajate vertical

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

175

Chapter 4

Beneficii realizate pentru mediu: Emisia de amoniac a fost raportat a fi de la 0.015 (NL) la 0.045 (I) kg NH3 per loc pasre per an. Ginaul poate atinge un foarte ridicat coninut de materie uscat de aproape 80 %. Efecte asupra mediului: Este necesar energie pentru ventilarea tunelului de uscare. Consumul curent de energie va depinde de dimensiunea instalaiei (numrul de cuti) i de rezistena curentului de aer n tunel. Sunt necesare informaii necesare pentru a evalua cum schimbrile n proiectare i operare afecteaz cerinele de energie. Evacund n exterior aerul din interior, nivelul de miros este considerat a fi foarte sczut. Date operaionale: Acest sistem este n mod obinuit operat n combinaie cu ventilaia adpostului. Ambele sisteme de ventilaie vor fi sincronizate astfel ca s fie evitat orice interferen, din moment ce aceasta poate afecta operarea sistemului cu tunel. Aplicabilitate: Au fost aplicate la sisteme cu cuti avnd de la 4 la 6 etaje. Date despre renovarea sau conversia sistemelor cu cuti existente nu fost raportate, dar aplicarea n cldirile existente va necesita adaptri la acoperi pentru adugarea de couri pentru exhaustarea aerului de uscare. nlimea courilor va afecta capacitatea ventilatorului i consumul de energie. Deasemeni, este necesar depozitarea extern a ginaului uscat (containere sau alte modaliti). Costuri: Costurile sunt raportate din Italia. Investiia suplimentar este 2.79 EUR per loc pasre. Costurile suplimentare pentru energie sunt 2.0 2.5 kWh per an per gin, echivalnd cu 0.23 0.28 EUR per loc pasre per an. Costurile suplimentare totale (capital + costuri de operare) sunt 0.48 EUR per loc pasre per an. Aceasta nseamn, pentru o reducere de 80 % de emisie de NH3 comparate la sistemul de referin, 2.74 EUR per kg NH3 redus. Ferme de referin: n Italia, aproximativ 1 milion de gini outoare sunt crescute n acest sistem. Literatura de referin: [127, Italia, 2001]

4.5.2

Tehnicile pentru adpostirea fr cuti a ginilor outoare

Sistemele de adpostire fr cuti necesit un sistem diferit de management pentru producia de ou, i deci nevoia de a fi evaluate separat fa de sistemele de adpostire n cuti. Exist puine raportate cu date de la aceste sisteme, astfel c acestea s se bucure de o considerare n mod egal. Deci, nu au fost identificat nici un sistem de referin, dar este utilizat baza de proiectare descris n Seciunea 4.5.2.1.1. O concluzie despre rezultate este prezentat n Tabelul 4.18.
Costuri 1) (EUR/kg NH3 redus)

Sisteme fr cuti

Reducere NH3 (%)

Efecte

Aplicabilitate

Referinta 0.315 Seciunea 4.5.2.1.1 (kg NH3/loc Sistem cu aternuturi pasre/an) adnci pentru outoare Seciunea 4.5.2.1.2 60 Sistem cu aternuturi adnci cu uscare forat de gina
Seciunea 4.5.2.1.3 Sistem cu aternuturi adnci cu duumea perforat i uscare forat 176 65

Ventilaie natural 80 % dm; praf

Aplicat curent

energie pentru cerine aerare i nclzire aer constructive pentru duumele


energie pentru aerare cerine constructive i nclzire aer pentru duumele

16.13

Fr date

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4 Seciunea 4.5.2.2 71 Sistem tip cresctorie de psri 1) diferena de cost include beneficiul (I) nivele ridicate de praf aplicare cu energia depinde de echipament special sistemul de benzi Fr date

Table 4.18: Centralizarea caracteristicilor tehnice pentru adposturi fr cuti pentru gini outoare

4.5.2.1
4.5.2.1.1

Sisteme de adncime cu aternut sau n regim de exploatare pe duumea


Sistemul de adncime cu aternut pentru outoare

Descriere: 2.2.1.2.1.

Sistemul de adncime cu aternut pentru outoare a fost descris n Seciunea

Beneficii realizate pentru mediu: emisia de amoniac este aproximativ 0.315 kg NH3 per loc pasre per an. Efecte asupra mediului: Dac este aplicat ventilaia natural, consumul de energie este relativ sczut. Din moment ce ginaul este produc cu un coninut de materie uscat de pn la 80 %, se poate dezvolte n adpost o mare cantitate de praf n timp ce psrile se mic liber n adpost. Date operaionale: n adposturile olandeze cu aternuturi de adncime, densitatea de populare este aproximativ 7 psri per m2 i este aplicat ventilaia forat. Dat fiind nivelul ridicat de praf prezent, este recomandat purtarea mtilor de fa pentru fermieri. Excrementele i aternutul sunt ndeprtate din groap la finele perioadei de ouare. Pentru psri, acest sistem ofer o posibilitate aproape complet de a-i manifesta comportamentul natural. Interiorul adpostului este structurat ntr-un asemenea fel nct are arii funcionale diferite. Aceasta face sistemul mai favorabil pentru pasri dect nchiderea n cuti. Deasemeni dintr-o perspectiv tehnic, pot fi realizate mai uor ventilaia uniform a adpostului i iluminatul uniform dect la un adpost cu cuti, i observarea psrilor este simpl. Cu toate acestea, a fost observat o performan mai sczut (ex. rata de ouat) comparativ cu regimurile bazate pe cuti i cu cresctoriile, i deasemeni consumul de hran este ntructva mai ridicat dect n sistemul cu cuti, deoarece activitatea psrilor este mai ridicat, n timp ce densitatea de populare este mai sczut. Densitatea de populare redus poate ridica deasemeni probleme cu umezirea materialului aternutului i cu climatul umed al adpostului n sezonul de iarn. Aceasta necesit cerine de energie mai ridicate comparativ cu adposturile cu cuti i tip cresctorie. Dimensiunea mare a lotului de psri tinde s ncurajeze comportamentul agresiv (apar cazuri de lovire cu ciocul i canibalism). Pot deasemeni s apar probleme ocazionale cum ar fi ca oule s fie ouate pe duumea n loc de n aternut. Paraziii intestinali pot deasemeni s fie un pericol deoarece psrile au contact cu excrementele i materialul aternutului. Cnd este practicat depozitarea de gina n adpost, concentraii de amoniac din aer n interior sunt mai ridicate dect ar fi fost dac ar fi fost utilizate benzi pentru gina pentru evacuarea excrementelor n mod regulat ntr-o groap de depozitare extern. Aplicabilitate: sistemul a fost instalat n construcii existente. Conversia de la sistemul de cuti la acest sistem cu regim de exploatare pe pardoseli duumea ar necesita o complet revizuire a sistemului. Costuri: Sunt ateptate costuri mai ridicate datorit unei performane mai sczute la acest sistem comparativ cu alte sisteme. Estimrile de cost [124, Germania, 2001] sunt raportate un total de 20.90 EUR per loc pasre i constau n: for de munc 2.70 EUR (la 12.5 EUR /h)
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 177

Chapter 4

investiie de capital 4.20 EUR (11 % cost anual: 5 % amortizare, 2.5 % reparaii & ntreinerea, 7 % dobnd) cost operare EUR 14.00 Total costuri: 20.90 EUR per loc pasre Ferme de referin: n Olanda, aproximativ 1000 din aceste adposturi au fost construite pentru a adposti 6 milioane de outoare, dintr-un total de 30 milioane outoare (ex. aproximativ 20 %). Literatura de referin: [128, Olanda, 2000], [124, Germania, 2001] [179, Olanda, 2001]
4.5.2.1.2 Sistemul de pat adanc cu absorbant i cu uscare forat cu aer a ginaului

Descriere: Acesta este bazat pe sistemul precedent dar aici emisia de amoniac este redus prin aplicarea ventilaiei forate. Ventilaia forat este aplicat prin tuburi care sufl 1.2 m3 de aer per loc pasre per or la o temperatura de 20 C peste ginaul depozitat sub grtare sau peste ginaul ce este ndeprtat de benzi (aerate).

Ventilation

curtain

slats

Manure pit 300+

Figure 4.9: Sisteme de adncime cu aternut cu uscare forat prin tuburi sub duumeaua cu grtare [128, Olanda, 2000] [128, Netherlands, 2000]

Beneficii realizate pentru mediu: Aplicarea ventilaiei forate i uscarea rapid a ginaului reduce emisiile la 0.125 kg NH3 per loc pasre per an pentru depozitarea n groap. Reducerea de amoniac la acest sistem este de 60 % comparativ cu sistemul de referin (0.315 kg NH3). Evacuarea frecvent cu benzi (aerate) pentru gina poate produce chiar nivele mai sczute de emisie. Efecte asupra mediului: Nivelele de miros sunt mai reduse comparativ cu sistemul de referin. Consumul de energie n acest sistem este ridicat, deoarece trebuie s fie instalat un sistem de nclzire pentru a realiza temperatura de 20C necesar n tuburi. Energie suplimentar este deasemeni necesar pentru meninerea fluxului de aer. Aerul este tras prin orificiile de admisie din perei i prin coama deschis a acoperiului. Date operaionale: Managementul acestui sistem este n principal acelai ca la sistemul de adncime cu aternut de referin. Aplicabilitate: Sistemul poate fi utilizat numai n adposturi pentru gini outoare cu suficient spaiu sub grtare. n mod obinuit groapa de gina are o adncime de 80 cm, dar cnd este utiliznd acest sistem este necesar o adncime suplimentar de 70 cm. Din experiena fermierilor care utilizeaz deja sistemul cu duumea de adncime este s-a constatat c se prefer acest tip de sistem deoarece necesit foarte puine schimbri n soluia tradiional.
178 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Costuri: Comparativ cu sistemul de referin (4.5.2.1), costurile suplimentare ale investiiei sunt 1.10 EUR per loc pasre. Costurile anuale suplimentare sunt 0.17 EUR per loc pasre. Aceasta nseamn c la o reducere cu 60% la amoniac (0.315 la 0.125 kg NH3), costul este aproximativ 5.78 EUR per kg NH3 redus. Sistemul de referin pentru gini outoare: Acest sistem este foarte nou; numai o ferm (40000 gini outoare) n Olanda folosete acest sistem i aproximativ 5 % din fermele din Germania. Este de ateptat ca aplicarea acestui sistem s creasc n viitor. Literatura de referin: [122, Olanda, 2001], [124, Germania, 2001] [181, Olanda, 2002]
4.5.2.1.3 Sistemul de adncime cu aternut i cu duumea perforat i uscare forat

Descriere: adpost pentru outoare este unul tradiional (perei, acoperi, etc.). Raportul de aplicare a aternutului pe duumea cu grtare este 30:70. Aria cu cuiburi pentru ouat este inclus n aria cu duumea cu grtare. Exist o duumea perforat sub gina i grtare, care permite transportul aerului utilizat la uscarea ginaului spre vrful lui (Figura 4.10). Sarcina maxim pe aceast duumea perforat este 400 kg/m2. Distana dintre fundul gropii i duumeaua perforat (canalul de aer) trebuie s fie 10 cm. Duumeaua perforat are orificii pentru aer cu o arie total de 20 % din suprafaa acesteia.

1=Littered floor 2=Air inlet 3=Manure 4=Ventilator for manure drying 5=Slats

6=Laying nest 7=Perforated floor 8=Air channel

1=Duumea cu aternut 6=Cuib pentru ouat 2=Admisie aer 7=Duumeaua perforat 3=Gina 8= Canal de aer 4=Ventilator pentru uscare gina 5=Grtare
Figure 4.10: Sistemul de adncime cu aternut i cu duumea perforat i uscare forat a ginaului [128, Netherlands, 2000]

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

179

Chapter 4

Beneficii realizate pentru mediu: Este posibil a obine o reducere de 65 % n emisii de NH3 (0.110 kg comparativ cu 0.315 kg NH3 per loc pasre per an n sistemul de referin). Efecte asupra mediului: Este necesar un consum mai ridicat de energie din cauza ventilaiei forate. Date operaionale: Excrementele cad prin grtare pe duumeaua perforat. La nceputul perioadei duumeaua perforat este prevzut cu un strat de 4 cm grosime de tala. Aerul (prenclzit) este suflat de dedesubt prin micile deschideri din duumeaua perforat de sub gina. Pentru a usca ginaul n mod corespunztor, sunt instalate ventilatoare cu o capacitate total de 7 m3 aer/or la 90 Pascal. Ginaul rmne pe duumeaua perforat pentru aproximativ 50 sptmni (o perioad) i apoi este scos din adpost. Distana minim dintre duumeaua perforat i grtare este 80 cm. Ginaul este uscat constant de fluxul continuu de aer. Coninutul de materie uscat a ginaului este aproximativ 75 %. Fermieri trebuie s se protejeze cu o masc pentru protecia feei. Facilitile de but trebuie s fie instalate deasupra grtarelor, iar buna proiectare a tuburilor poate evita pierderea de ap. Aplicabilitate: Aplicarea n cldiri noi este mai probabil, dar pot fi deasemeni instalate n adposturi existent , dar cu un cost adiional. Costuri: Costurile de investiie sunt 1.20 EUR per loc pasre i costurile anuale sunt 0.18 EUR per pasre. Ferme de referin: n Olanda, aproximativ 10 ferme (2001) aplic actualmente acest sistem. Literatura de referin: [128, Olanda, 2000] [179, Olanda, 2001] [181, Olanda, 2002] 4.5.2.2 Sistemul de cretere intensiv

Descriere: Descrierea este dat n Seciunea 2.2.1.2.2. Beneficii realizate pentru mediu: Datele referitoare la emisiile de amoniac au fost raportate numai de Olanda, cu valori de 0.09 kg NH3 per loc pasre per an, care este cu 71 % mai puin dect sistemul de referin fr cuti. Aceast reducere a emisiilor este legat de evacuarea ginaului, unde aproximativ 90 % din total cantitate de gina este ndeprtat prin benzi la o frecvena de cel puin o dat o sptmn. Celelalte 10 % din cantitatea de gina sunt ndeprtat din aria cu aternut dup un ciclu. [179, Olanda, 2001] Efecte asupra mediului: Cnd este comparat cu regimul de exploatare n cuti, este raportat un coninut de praf clar mai ridicat n aerul din adpost. Aceasta d un stres efect mai ridicat asupra mucoaselor la oameni i animale. Cerinele de energie depind n mod particular de ventilaie i variaz ntre 2.70 kWh per loc pasre per an pentru sisteme fr band i 3.70 kWh per loc pasre per an pentru sisteme cu band pentru gina aerat. Date operaionale: Ginile se bucur de mai mult libertate de micare dect cele din sistemele cu cuti, dar puicile nlocuitoare trebuie s provin din sisteme de cretere intensiv. Sistemele de cretere intensiv sunt mai favorabile pentru psri dect, n comparaie, sistemele convenional cu administrare pe duumea, din moment ce spaiul de via al ginilor este mai bine structurat. sunt observate condiii de temperatur mai favorabile iarna datorit unei densiti de populare mai ridicate. Conversia de hran i rata de ouare sunt deasemeni mai bune dect la regimurile pe duumea. Spaiul disponibil din adpost poate fi suplimentat asigurnd un spaiu exterior pentru scurmare.

180

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Cu toate acestea, psri pot avea contact cu excrementele, care creeaz un riscul apariiei de parazii intestinali. Deasemeni, sistemul arat un procentaj mai ridicat de ou murdare i/sau ouate aiurea. Alt efect negativ este faptul c avnd grupe mai mari i aplicarea iluminatului natural - lumina zilei deasemeni se promoveaz comportamentul agresiv al psrilor i sunt posibile incidente de lovire cu ciocul i canibalism, rezultnd o rat de pierderi potenial mai. Observarea psrilor este mai dificil i cerinele de medicamentaia tind a fi mai ridicate. Aplicabilitate: Sistemele de adposturi pentru creterea intensiv sunt nc puin utilizate comparativ cu regimurile cu cuti sau pe duumea, dar a fost acumulat ceva experien practic. Din moment ce nu exist cerere semnificativ pentru oule din adposturile cu sisteme de cretere intensiv, n Germania acest sistem de adpostire este actualmente folosit numai n combinaie cu cele exterioare. Costuri: Costurile pentru sisteme cu band aerat pentru evacuare gina totalizeaz 16.5 la 22.0 EUR per loc pasre per an: for de munc 1.2 2 EUR (la 12.5 EUR /h) investiie de capital 2.4 5.6 EUR (11 % cost anual: 5 % amortizare, 2.5 % reparaii i ntreinere, 7 % dobnd) cost de operarea 12.9 14.4 EUR [124, Germania, 2001] Total costuri 16.5 22.0 EUR Fora motoare pentru implementare: implementarea sistemelor de cretere intensiv poate crete din motive de asigurare a unor bune condiii pentru animale. Alt for motoare poate fi decizia CE (Regulamentul Comisiei Nr. 1651/2001) care, pentru a indica metoda de cretere a animalelor, nu pot fi utilizai ali termeni referitori la ou dect n libertate, opron sau cuc. [179, Olanda, 2001]. Ferme de referin: n general, numrul de adposturi cu sisteme de cretere intensiv este mic. Datele raportate de Olanda arat c aproximativ 3 % (649000) din outoare sunt inute n astfel de sisteme i la mai puin de 1 % din ferme. Literatura de referin: Vezi [124, Germania, 2001]

4.5.3

Tehnicile pentru adpostire a psrilor pentru carne

Tradiional, psrile pentru carne sunt inute n adposturi cu duumea complet aternut (vezi Seciunea 2.2.2). Pentru motive legate de condiia animalului i de scderea emisiilor de amoniac, aternutul umed trebuie s fie evitat. Coninutul de materie uscat din aternut depinde pe: * sistemul de but * lungimea perioadei de cretere * densitatea de populare * utilizarea izolaiei pentru duumea. n Olanda a fost proiectat o nou tehnic de adpostire pentru evitarea sau scderea aternutului ud. n aceast soluie mbuntit (cunoscut ca sistemul VEA, abreviere olandez pentru adpost pentru psri de carne cu emisie sczut) este acordat atenie izolaiei cldirii, sistemului de but (pentru evitarea stropirii) i aplicrii de tala/rumegu. Cu toate acestea, msurtorile precise arat de fapt c ambele sisteme, tradiional i VEA au aceleai emisii de amoniac de 0.08 kg NH3 per loc pasre de carne per an (NL).

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

181

Chapter 4

Nivelul de emisie de 0.08 kg NH3 per loc pasre de carne per an este considerat ca nivelul de referin. n Olanda, unde au fost dezvoltate un numrul de tehnicile, numai puine sisteme cu emisii reduse de amoniac sunt instalate la acest moment. Toate sistemele nou dezvoltate care sunt prezentate n aceast seciune provin din Olanda i au un sistem de uscare forat care sufl aer printr-un strat compus din aternut i excremente [10, Olanda, 1999] [35, Berckmans et al., 1998] Este evident c rata de ventilaie depinde de curentul natural de aer, de soluia constructiv a adpostului i c admisia precum i evacuarea de aer sunt cruciale. Consumul de energie (i costurile) sunt mai sczute dect la adposturile ventilate cu ventilator. Tehnica de adpostire Reducere NH3 Efecte (%) Referin:
0.080 Adpost de adncime cu (kg NH3/ loc aternut ventilat cu ventilator pasre/an) 83 consum ridicat de energie necesit instalaie nivele de praf ridicate etajat

Aplicabilitate

Costuri 1) (EUR/kg NH3 redus)

Seciunea 4.5.3.1 Duumea perforat cu sistem de uscare forat Seciunea 4.5.3.2 Sistem cu duumea etajat cu o duumea mobil i uscare forat Seciunea 4.5.3.3 Cuti etajate cu laturile cutii detaabile i uscare forat a ginaului

nivele de praf aplicat n mod consumul de energie obinuit depinde de sistemul de ventilare consum ridicat de energie bazat pe referine 2.73

94

2.13

94

consum ridicat de energie necesit instalaie nivele de praf similare etajat nivele de praf sczute dac limitat din motive nu se aplic aternut legate de condiia psrilor

2.13

Table 4.19: Centralizarea caracteristicilor tehnicilor sistemului integrat pentru adpostirea de psri pentru carne

4.5.3.1

Sistemul cu duumea perforat i uscare forat cu aer

Descriere: sistemul de adpostire este similar cu adpostul de referin pentru psri de carne (Seciunea 2.2.2). Acest sistem are duumea dubl. Duumeaua superioar are perforaii avnd o suprafa minim de 4% din totalul ariei duumelei. Perforaiile sunt protejat de o gril de plastic sau metal. O curent de aer ascendent continuu curge prin duumeaua perforat cu o capacitate de minimum 2 m3 per or per loc pasre de carne. Duumeaua perforat este acoperit cu aternut. Ginaul i aternutul rmn pe duumea pentru toat perioada de cretere (aproximativ 6 sptmni). Curentul de aer continuu usuc aternutul (>70 % materie uscat) i aceasta conduce la emisii de amoniac reduse. mbuntirea proiectrii poate ameliora distribuia aerului de uscare prin canalizarea curentului de aer. Beneficii realizate pentru mediu: Aerarea aternutului i excrementelor conduce la o mare reducere n emisiile de amoniac, atingnd o emisie la nivelul de 0.014 kg NH3 per loc pasre de carne per an (comparativ cu referina care are 0.080 kg NH3 per loc pasre de carne per an). Efecte asupra mediului: Consumul ridicat de energie este necesar din cauza ventilaiei forate, care dubleaz consumul de energie i costurile comparate cu referina.

182

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Date operaionale: Sunt posibile comportamente specifice speciei, dar n aceste grupe mari apar deasemeni lupte n legtur cu ierarhia social. Acest sistem este aplicat n sisteme de adpostire nchise. Vara temperatura aerului din interior este mai sczut datorit unui efect de rcire ce apare la duumeaua dubl din beton. Cum acest curent de aer este aproape de animale, el va mbunti condiiile din adpost. Dac energia este ntrerupt, atunci nu apare ventilaia, care n condiiile cu temperaturi ridicate poate conduce la o rapid cretere a temperaturilor interiore (cu o cretere n consecin a nivelelor de amoniac i de emisie i o posibil pierdere de psri). Coninutul de materie uscat al ginaului este ridicat, de 80 %, exist mult praf n adpostul pentru psri de carne. Animalele sunt mai curate, dar apare nevoia folosirii de ctre fermier a mtii de aer. Curirea dejeciiilor i curirea dintre perioadele de cretere necesit mai mult for de munc. Aplicabilitate: Sistemul poate s fie utilizat numai n cldiri noi, deoarece este necesar o adncime suficient a gropii (2 m) sub duumeaua perforat i care nu va n mod normal disponibil n cldiri existente. Cu o soluie mbuntit va fi necesar o adncime mai sczut A.

B.

C.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

183

Chapter 4 Figure 4.11: Reprezentarea schematic a sistemului de uscare forat cu duumea perforat pentru psri pentru carne (A), o soluie mbuntit (B), i un detaliu al duumelei pentru soluia mbuntit (C) [128, Olanda, 2000] [128, Netherlands, 2000]

Costuri: Comparat cu referina, acest sistem are un cost de investiie suplimentar de aproximativ 3 EUR per loc pasre de carne, care nseamn c este cu aproximativ 25 % mai scump. Aceasta este egal cu o investiie suplimentar per kg NH3 redus de emisie de 45. EUR 5 ((1000 grame/(80 grame-14 grame)* 3 EUR). O calcularea ulterioar poate fi fcut incluznd costurile suplimentare ale investiiei pentru duumeaua perforat de 65.90 EUR per m2 i o densitate de populare de 20 psri pentru carne per m2. n acest caz costurile suplimentare de operare sunt 0.37 EUR per loc pasre de carne per an. Numai puine ferme aplic actualmente acest sistem din cauza costurilor ridicate i deoarece beneficiul este limitat numai la o reducere de emisie de NH3 [179, Olanda, 2001]. Ferme de referin/ locuri pasre de carne: n Olanda aproximativ 450000 psri pentru carne sunt inute n acest tip de sistem. Sistemul este nc nou. n cteva ri central-europene este aplicat experimental. Literatura de referin: [23, VROM/LNV, 1996], [124, Germania, 2001], [128, Olanda, 2000] 4.5.3.2 Sistemul cu duumea etajat i cu uscare forat cu aer pentru psri de carne

Descriere: Sistemul este caracterizat de un curent de aer continuu descendent sau ascendent prin duumeaua etajat acoperit cu aternut. Aerul ventilat este ndeprtat prin ductele de ventilaie dedicate de sub duumeaua etajat (4.5 m3 per h per loc pasre de carne). Duumeaua mobil este din band de polipropilen perforat. Compartimentele n care triesc animalele au o lime de 3 m i o lungime conform cu lungimea adpostului. Sistemul de duumele este compus din etaje (3 sau 4). Dup perioada de cretere duumeaua mobil poate transporta psrile pentru carne spre captul adpostului unde animalele sunt plasate n containere pentru transportul la abator.

Figure 4.12: Seciunea transversal i principiul unui sistem cu duumele etajate cu uscare forat (flux ascendent) pentru psri pentru carne [10, Netherlands, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Emisia de amoniac este redus la 0.005 kg NH3 per loc pasre de carne per an (94 % comparativ cu sistemul de referin, care are o emisia de 0.080 kg NH3 per loc pasre de carne per an). Efecte asupra mediului: Este necesar mai mult electricitate pentru operarea ventilaiei aerului cu ventilatoare.
184 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Date operaionale: Var exist mai puin stres legat de cldur asupra animalelor deoarece exist an curent de aer n vecintatea lor. Animalele sunt curate deoarece aternutul este uscat. Cu o micare ascendent a aerului i un coninut de materie uscat de 80 % gina, pot apare probleme legate de praf i este recomandat utilizarea unei mti pentru protecia feei pentru fermieri. Praf este o problem mai redus pentru soluiile cu flux de aer descendent. Aplicabilitate: Acest sistem poate fie aplicat n cresctorii noi i existente pentru psri de carne. Cum sistemul este construite n nlime pe etaje, cldirea trebuie s aib suficient nlime pentru instalarea sistemului. Costuri: Comparativ cu referina, costurile pentru soluia cu flux descendent necesit o investiie suplimentar de 2.27 EUR per loc pasre de carne, care nseamn 36 EUR per kg NH3. Costurile anuale suplimentare sunt 0.38 EUR per loc pasre de carne. Ferme de referin: Acest sistem a fost recent dezvoltat. n Olanda aproximativ 45000 psri pentru carne sunt inute n acest sistem la o ferm. n cteva ri central-europene este nc n experimentare. Literatura de referin: [23, VROM/LNV, 1996], [128, Olanda, 2000]. 4.5.3.3 Sistem de cuti etajate cu laturile cutii detaabile i uscare forat a ginaului

Descriere: Acest sistem este o modificare a sistemului descris n Seciunea 4.5.3.2. Vezi deasemeni Figura 4.13 i Figura 4.14 de mai jos. Sistemul este un sistem de cuti cu cteva etaje. Adpostul propriu-zis pentru psri de carne este o construcie tip adpost convenional, ventilat cu ventilator. Sistemul are etaje de 1.5 metri lime, n seciuni de 6 metri lungime. Fiecare etaj are grtare nvelite care permit s treac aerul pe toat lungimea lor. Un strat de tala acoper grtarele permind psrilor pentru carne s scurme i s elimine excreii. Tuburile de aer sunt situate pe laturile sistemului, pentru aer proaspt i pentru uscat ginaul pe benzi. n mijlocul fiecrui etaj este un tub adiional pentru aer proaspt pentru psri. La finele fiecrei perioade de cretere de 6 sptmni laturile cutii sunt scoase i psrile pentru carne sunt transportate afar cu o band. Ginaul este transportat pe aceeai band ctre un container nchis i evacuat apoi din ferm. Acest sistem a fost deasemeni aplicat fr aternut. Beneficii realizate pentru mediu: emisia de amoniac este redus la 94 % i este similar cu emisia de la sistemul cu duumea etajat, ex. 0.005 kg NH3 per loc pasre de carne per an. Aplicarea de aternut nu pare s afecteze emisia de amoniac. Efecte asupra mediului: Comparat cu referina, este necesar mai mult energie; aceasta din cauza ventilaiei forat. Se estimeaz c nivelele de praf n sistemul fr aternut sunt mai sczute dect n sistemul cu aternut. Este deasemeni evaluat c consumul de energie pentru uscare forat este similar. Se estimeaz c evacuarea frecvent de gina poate avea un efect considerabil asupra reducere a emisiilor. n precedentele sisteme excrementele rmn pe band pentru toat perioada de cretere i aceasta poate necesita un curent de aer mai intens pentru a realiza aceeai reducere. Date operaionale: Deasemeni, miros n adpost este mult redus. Diferit fa de sistemul cu duumea mobil, este c exist mai mult praf n adpost deoarece ginaul uscat este are pn la 80 % materie uscat. Fermierii se pot proteja cu o masc de aer. n soluia fr aternut, condiiile pentru psri i pentru fermier sunt mai bune cu un nivel mai sczut de praf, dar n acelai timp, lipsa aternutului pot avea efecte adverse asupra comportamentului psrilor. Este posibil ca mai puin for de munc s fie implicat pentru curirea ginaului i curirea sistemului de adpostire fr aternut.
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 185

Chapter 4

Aplicabilitate: Acest sistem nu necesit schimbri n construcia adpostului de psri de carne. Sistemul de cuti este specific i trebuie s fie instalat de nou. Rezultatele tehnice i de mediu sunt foarte bune, dar consideraiile legate de condiia psrilor pot limita pe mai departe aplicarea sa. Costuri: Costul suplimentar al investiiei este 3 EUR (cca. 25 %) pe un total investiie de 12 EUR per loc pasre de carne. Preul de vnzare la pasrea de carne a crescut cu aproximativ 15 %. Investiia suplimentar comparativ cu referin este 40 EUR per kg NH3 redus ((1000 grame/(80 grame-5 grame))* EUR 3). Ferme de referin/ locuri psri de carne: Foarte puine ferme din Olanda (mai puin de 1 %) aplic aceste sisteme. Nu au fost raportate alte aplicaii n Europa. Literatura de referin: [23, VROM/LNV, 1996], [128, Olanda, 2000]

Figure 4.13: Reprezentarea schematic a sistemului de cuti etajat, cu aternut ntr-un adpost pentru psri de carne [128, Olanda, 2000]

186

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Figure 4.14: Seciunea transversal a unei cuti a sistemului de cuti etajat, cu aternut [128, Olanda, 2000]

4.5.4

Tehnicile pentru adpostirea curcanilor

Descriere: Tehnicile curent aplicate pentru adpostirea curcanilor sunt descrise n Seciunea 2.2.3.1.1. Beneficii realizate pentru mediu: emisiile de amoniac au fost msurate n condiii practice ntrun adpost utilizat curent pentru curcani, cu duumea complet aternut i au fost gsit a fi 0.680 kg NH3 per loc curcan per an. Regimurile asociate de hrnire nu au date raportate. Adposturile ventilate natural sau deschise pot avea emisii i nivele de miros mai sczute, dar efectuarea de msurtori precise va fi dificil. Efecte asupra mediului: Cum adpostul poate fi fie nchis sau fie deschis, cu sau fr ventilaie forat, consumul de energie va varia. Pentru un adpost deschis (100 x 16 x 6 m3) fr ventilaie forat, consumul de energie a fost raportate a fi aproximativ 1.50 kWh per loc pasre per an. Pentru ventilaia forat acesta va fi mai ridicat. Date operaionale: Regimurile de adpostire i management sunt adaptate la cerinele curcanilor. Verificarea regulat a psrilor i echipamentelor este o necesitate pentru o operare la maximum de eficien. Curcanii se bucur de libertatea de micare, i amplasarea dispozitivelor de alimentare i de but este de astfel fcut ca psrile s le poat localiza rapid. Pot fi enumerate numeroase comportamente specifice la curcani, ex. scurmarea, baia de praf, ntinderea picioarelor i fluturarea aripilor; contactul cu ali curcani nu este restricionat. Sunt stabilite grupe cu ierarhie social stabil (ierarhizare). Calitatea adpostului raportat la mediu este considerat a fi mai bun n adposturi deschise dect n cele nchise. Aplicabilitate: Multe din adposturile din ferme comerciale de curcani aplic acest tip de adpost, fr limitri legate de construcii sau cerine speciale, alte dect acele descrise n Seciunea 2.2.3.1.1.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

187

Chapter 4

Costuri: Adpostul deschis ventilat natural este considerat a fi mai ieftin dect sistemul nchis de adpostire. Costurile total estimate n Germania [124, Germania, 2001] au fost raportate (raport 50/50 curcani/curci) ca fiind 34.71 EUR per loc pasre per an: costuri for de munc n medie 1.8 EUR (la 12.5 EUR /h) investiie capital 4.46 EUR (11 % cost anual: 5 % amortizare, 2.5 % reparaii i ntreinerea, 7 % dobnd) costuri operare EUR 28.45 Total costuri EUR 34.71

Ferme de referin: n Germania multe ferme aplic sisteme nchise de adpostire, dar exist o tendin de aplicare a adpostirii deschise n unitile noi. n Olanda, 120 de adposturi pentru curcani (99 %) aplic acest sistemul (nchis). Literatura de referin: [128, Olanda, 2000], [124, Germania, 2001]

4.5.5
4.5.5.1

Tehnicile de control al polurii pentru reducerea de emisii n aer din adpostul pentru psri Epuratorul chimic umed

Descriere: n acest sistem (vezi Figura 4.15) toat ventilaia de aer din adpost este trecut prin o unitate de epurare chimic nainte de a fi emis n mediu. n aceast unitate de epurare chimic umed este pompat un acid epurator lichid, i absoarbe amoniacul n contact cu aerul din ventilaie. Dup absorbie aerul curat prsete sistemul. Acidul sulfuric diluat este cel mai mult utilizat n acest sistem ca epurator lichid, dar poate fi utilizat deasemeni acid clorhidric n loc. Absorbia de amoniac are loc dup urmtoarea reacie: 2 NH3 + H2SO4 -> 2 NH4+ + SO42Beneficii realizate pentru mediu: procentul de reducere a amoniacului pentru o aplicare curent la sistemul cu aternut de adncime pentru outoare i pentru o aplicare curent la sistemul de adpostire psri de carne sunt prezentate n Tabelul 4.20. Efecte asupra mediului: Acest sistem necesit un loc de depozitare pentru substane chimice. Un posibil factor de limitare a aplicrii acestei tehnici este c un nivel mai ridicat de nivel de sulfai sau cloruri, depinznd de acidul utilizat, poate s apar n evacuare. Aplicarea epuratorului crete deasemeni consumul de energie la nivelul unei ferme.

Full-cone nozzle Diuz tip con complet Air in Intrare aer Air out Evacuare aer Water apa Pompa pump Mixing chamber Camera amestec Disposable eliminat Efluent de effluent
Figure 4.15: Schema unui epurator chimic umed [10, Netherlands, 1999]

Umplutura Packed bed


Liquid level Nivel lichid

188

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Aplicabilitate: Acest sistem, ca o msur tehnic de control al polurii, poate fi implementat la orice adpost, nou sau existent, n care curentul de aer poate fie direcionat spre un singur punct unde aerul intr n epurator. Aceast tehnic nu este potrivit pentru adposturi ventilate natural. Nivelul ridicat de praf n aerul de exhaustare din adpost poate afecta performana epuratorului. Aceasta l face mai puin potrivit pentru sisteme de adposturi care produc nivele ridicate de materie uscat n gina sau pentru aplicaii n climate uscate. Poate fi necesar un filtru de praf, care va crete presiunea n sistem i ridic consumul de energie. Sistemul necesit monitorizarea i controlul frecvent, care va crete costurile pentru fora de munc. Costuri: Vezi informaiile din Tabelul 4.20 de mai jos. Explicarea datelor este dup cum urmeaz: pentru psri pentru carne, emisia de amoniac de referin este 0.08 kg per pasre per an, reducerea prin aplicarea unui epurator umed este 81 %, rezultnd o emisie anual de 0.015 kg per pasre per an. Costul per loc pasre de carne pentru aceast reducere este 3.18 EUR i per costurile per kilogram de amoniac sunt: (1000/65) * 3.18 = 48.92 EUR. Aceast explicaie este deasemeni valabil pentru calcularea costurilor pentru outoare. [181, Netherlands, 2002]
Performan Tip de psri Outoare (aternut adnc) Pui de carne 0.095 0.015 70 81 3.18 3.18

Emisii NH3 kg/ loc pasre/an Procentaj de reducere (%) 1) Costuri suplimentare de investiie (EUR/loc) Costuri suplimentare de investiie (EUR/kg 145.50 48.92 NH3) Costuri anual suplimentare (EUR/loc) 6.70 0.66 1) pentru outoare emisia de amoniac de referin este de 0.032 kg/pasre/an i pentru psri de carne de 0.080 kg/pasre/an Table 4.20: Centralizarea datelor operaionale i costurilor epuratorului chimic umed pentru emisii de la adposturi de outoare i psri de carne

Ferme de referin/ loc pasre de carne: n Olanda aproximativ 1 milion de outoare i 50000 psri pentru carne sunt inute n adposturi echipate cu epurator chimic umed. Literatura de referin: [10, Netherlands, 1999] 4.5.5.2 Uscarea cu tunel extern cu benzi perforate pentru gina

Descriere: Ginaul este extras pe benzi din adposturile pentru gini outoare i trimis la banda superioar a tunelului de uscare, format n principal din benzi perforate distanate pe cteva etaje, cu ginaul transportat de-a lungul benzii de la un capt la altul i apoi iari direcie opus pe banda de pe etajele inferioare (vezi Figura 4.16). La sfritul cursei pe banda inferioar, ginaul are un coninut de materie uscat de 65 - 75 % i este evacuat ntr-un depozit acoperit sau container. Tunelul este ventilat, extrgnd aerul din adpostul ginilor, astfel este limitat necesarul de energie electric adiional. Tunelul este de obicei construit pe o latur a adpostului.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

189

Chapter 4

Layers house Dosing belt Transport belt manure

Drying tunnel Container

Manure belt

Figure 4.16: Principiul tunelului extern de uscare cu benzi perforate pentru gina [128, Netherlands, 2000]

Beneficii realizate pentru mediu: emisiile raportate din adpost sunt 0.067 kg NH3 per loc pasre per an, dar nu este nu clar dac aceasta reprezint emisia sistemului total, ex. incluznd emisia din tunelul de uscare. Efecte asupra mediului: Este necesar numai o cantitate limitat de energie adiional (electricitatea) pentru ventilarea acestui sistem, deoarece ventilatoarele pentru tunelul de uscare sunt aceleai ca i cele utilizate pentru ventilaia adpostului de gini. Dei n acelai timp pot fi folosite mai multe benzi, este necesar energie suplimentar pentru acestea. Nivelele de miros n adpostul cu cuti sunt mai sczute dect acolo unde ginaul este uscat n adpost. Date operaionale: Este posibil a se obine un gina cu coninut de materie uscat foarte sczut n timp scurt. Dac nu poate fi folosit un container obinuit de transport, va fi necesar o facilitate de depozitare pentru ginaul uscat Aplicabilitate: Acest sistem poate fi aplicat la noile adposturi, dar este potrivit, n mod particular, i pentru adposturi existente deoarece interfer foarte puin cu structurile existente. Necesit doar mijloace de extragere a aerului cald pentru furnizarea lui n tunelul de uscare. Costuri: Datele despre costurile se refer la aplicarea lor n Italia. Dei costurile de investiie nu au fost raportate, costurile suplimentare ale investiiei pentru tunel pot fi compensate prin faptul c costul pentru depozitarea extern de gina este mai sczut. Costurile suplimentare pentru energie sunt limitate, egale cu numai 0.03 EUR per loc pasre per an. costul suplimentar total de operare (incluznd capital + costuri de operare) este 0.06 EUR per loc pasre per an. Aceasta nseamn c cu o reducere de 70 % NH3, costul este 0.37 EUR per kg NH3 redus. Ferme de referin: Au fost raportate aplicaii reduse n Italia. Literatura de referin: [127, Italy, 2001], [128, Netherlands, 2000]

190

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

4.6 Tehnicile pentru reducerea emisiilor din adposturi pentru porci


Aceast seciune reflect informaiile remise referitoare la tehnicile care urmresc s reduc emisiile din adpost pentru facilitile de porci. Informaiile disponibile se bazeaz n ntregime pe emisia de NH3 n aer. Tehnicile pot fie divizate n urmtoarele categorii: * tehnici integrate * msurile nutriionale de reducerea cantitii i coninutului de N a blegarului (Seciunea 4.2) * control climatului interior al adpostului * optimizarea soluiei pentru adpostul pentru porci * tehnicile de control al polurii. Msurile nutriionale au fost descrise n Seciunea 4.2, pentru a preveni emisiile din adpost prin reducerea concentraiei de azot n blegar. Dei mai muli factori influeneaz nivelul de emisii n aer, diferenele n alimentaie trebuie s fie clare pentru a permite o corect interpretare a datelor de performan pentru tehnicile alternative de adpostire. n multe cazuri, informaiile remise despre soluia de adpost i nivelele lor asociate de emisie de amoniac nu indic dac a fost aplicat o alimentaie redus n N. Nu este deci ntotdeauna clare, dac performana adpostului poate fi atribuit n ntregime schimbrii soluiei de adpostire sau dac poate fi datorat parial i altor factori, cum ar fi tehnicile de hrnire. Se estimeaz c n general hrnirea n faze au fost aplicat i c nivelele de emisie (factori) poate fie comparate. Pentru a elimina asemenea efecte sau pentru a permite interpretarea diferenelor n msurtori, este important utilizarea protocoalelor definite pentru msurare care standardizeaz condiiile de hrnire i alte aspecte de management pentru a permite comparaia emisiilor (vezi ex. Anexa 7.5). Control mediului interior din adpost, n termeni de reducere a vitezei aerului la suprafaa ginaul i avnd temperaturi interioare sczute (mai puin pentru duumele), poate reduce emisiile chiar mai mult. Controlul optim al mediului din adpost, n mod particular n timpul verii, poate contribui la faptul ca animalele s se balige n aria de defecaie n timp ce ariile de odihn i de micare rmn curate i uscate. Volumul sczut de curent de aer, temperaturi sczute ale admisiei de aer, i vitezele sczute ale aerului n aria cu animale i mai sus fa de duumeaua adpostului, toate reduc apariia i emisii de substane ce polueaz aerul n adpost. Schemele referitoare la curenii de aer n adpost pot fi influenate favorabil de poziia i dimensionarea deschiderilor pentru admisie i evacuare aer. (ex. extragere prin perete lateral sau fronton, sau extragere linear prin ducte de evacuare aer). Conducerea aerului admis prin tuburi perforate i tavane poroase conduce la viteze sczute ale aerului n aria cu animale. Temperaturile aerului de admisie i volumul de curent pot fie reduse, de exemplu, prin amplasarea orificiului de admisie aer proaspt n zone umbrite, sau conducerea aerului prin pasajul de hrnire sau printr-un schimbtor de cldur amplasat n pmnt (sau ap). Aceti factori trebuie s fie controlai pentru a satisface nevoile porcilor i deseori necesit un anumit consum de energie. Evaluarea i cuantificarea reducerilor de emisie prin aplicarea acestor tehnici sunt complexe i nu au fost raportate concluzii clare. Se d mult atenie soluiei de proiectare a adpostului, ex. combinaie a sistemului pe duumea cu sistemul cu colectare blegar i evacuare a blegarului. Sistemele de adposturi descrise implic cteva sau toate dintre urmtoarele principii: * reducerea suprafeelor emitente ale blegarului * ndeprtarea blegarului (mixtura de dejecii) din groap la depozitul extern de mixtur de dejecii * aplicarea unei tratri adiionale, cum ar fi aerarea, pentru a obine lichid de curare * rcirea suprafeei blegarului * schimbarea proprietilor chimice/fizice ale ginaul, cum ar fi scderea pH-ului
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 191

Chapter 4

* utilizarea de suprafee care sunt netede i uor de curat. Pot fi fcute puine remarci generale. Reducerea suprafeei de duumea complet acoperit cu grtare la 50 % reduce suprafaa emitent a blegarului cu aproximativ 20 %, unde blegarul ce rmne pe duumeaua solid deasemeni trebuie deasemeni s fie luate n considerare. 50 % din sistemul de duumea cu grtare lucreaz bine iarna, dar nu la fel de bine vara [183, NFU/NPA, 2001]. Deasemeni efectul duumelelor cu grtare a fost mai intens cnd raportul limii grtarului i deschiderea dintre grtare a fost mai aproape de 1. Aplicarea unui material mai moale pentru aceste duumele reduce evaporarea de amoniac cu aproape 30 %. n evacuarea pe sub duumea, apar emisii mai ridicate dac distana dintre suprafaa mixturii de dejecii i cota inferioar a duumelei cu grtare este mai mic dect 50 cm. n principiu, emisia este mai mic la o suprafa cu grtare mai mic i la o suprafa emitent mai mic a blegarului, dar este important s se aleag raportul optim dintre aria suprafeei cu grtare i fr grtare. Creterea ariei fr grtare va conduce la mai mult blegar rmas pe partea solid i posibil la o cretere a emisiilor de amoniac. Dac se ntmpl aceasta sau nu, depinde n mare msur de pe cantitatea de urin i de viteza cu care acesta poate fi evacuat, ca i de distana pn la groap. O duumea neted convex va intensifica ndeprtarea urinei, dar trebuie luat n considerare sigurana animalului. ndeprtarea blegarului este considerat a fi efectiv (ex. cu screpere (80 % reducere) sau splare (70 % reducere)), dar n cteva cazuri efectul nu este ntotdeauna clar (ex. la porci de sacrificare i scroafe gestante). Structura fizic a ginaului i netezimea suprafeei duumelii gropii pot afecta efectul de reducere de emisii de amoniac care de obicei este produs prin evacuare cu screpere. Referitor la aternut, este de ateptat c utilizarea de aternut n adpostul pentru porci va crete peste tot n UE datorit contientizrii importanei condiiei animalelor. Aternutul poate fi aplicat mpreun cu sistemele de adposturi controlate (automat) ventilate natural, unde aternutul ar permite animalelor s-i controleze temperatura lor proprie, i ar reduce cantitatea de energie necesar pentru ventilaie i nclzire. Producia de blegar solid n loc de blegar n mixtur de dejecii este considerat un avantaj din punct de vedere agricol, deoarece materia organic incorporat n terenuri mbuntete caracteristicile fizice ale solului, prin aceasta reducnd deversrile i scurgerile de nutrieni n cursurile de ap. Pentru a permite comparaia uoar, tehnicile sunt descrise per categorie de porci IPPC. Reducerile realizate, costurile de aplicare i principalele caracteristici importante sunt rezumate n tabelul ce precede descrierile adpostului pentru fiecare categorie de porci. Pentru compararea performanei i a costurilor tehnicilor de reducere este practic a se considera selectarea unei tehnico de referin pentru fiecare categorie porc. Aceast abordare selecteaz tehnica asociat cu cel mai ridicat nivelel de emisie n amoniac i permite ca alte tehnici s fie evaluate pentru performanele lor relative de mediu (procentaj reducere). Valorile relative dau o indicaie despre nivelul atins, mai degrab dect o valoare absolut, care depinde de mai muli factori dect dioar de configuraia adpostului. Dei CH4, nmVOC i N2O sunt luate n consideraie, pentru NH3 a fost dat mai mult atenie fiind un poluant de aer cheie dac este emis n cantiti mai ridicate. Aproape toate informaiile despre reduceri de emisii din adpostul de animale pentru porci sunt raportate la reducerea emisiilor de NH3. Este asumat c tehnicile care reduc emisiile de NH3 vor reduce deasemeni emisiile de alte substane gazoase [59, Italia, 1999]. Este deasemeni important s se realizeze c reducerea de emisii din adpost poate conduce potenial la o cretere a emisiilor de NH3 din depozitarea i aplicarea de blegar. Se observ c nu toate datele remise sunt date msurate. Cteva au fost calculate sau deriv din informaii disponibile, n care caz acest fapt a fost indicat. De exemplu, n cazul date italiene, valorile calculate utilizeaz un raport constant de 1.23:1 ntre emisia de amoniac din adpostul
192 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

de scroafe inute n arcuri colective i emisia din adpostul de scroafe a fta. Aceasta deoarece datele pentru scroafe adpostite individual nu au fost ntotdeauna disponibile. Calculele de costuri depind de factorii inclui. De exemplu, datele de costuri din Italia arat costuri negative, care exprim n mod obinuit beneficiul net al aplicrii sistemului de adpostire. n acest caz, aplicarea sistemului de referin ar fi mai costisitor dect aplicarea unui sistem de adpostire alternativ. Cu excepia Italiei, datele referitoare la costuri nu includ costul beneficiilor. Poteniale tehnici de reducere sunt descrise i comparate n aceast seciune. Capitolul 5 prezint rezultatul evaluri valorii tehnice i economice la aplicarea lor. n cteva ri, aplicarea anumitor tipuri de adpost este limitat sau nu va fi permis, din cauza normelor de sntate sau cerinelor de pia. Toate msurile integrate de reducere a emisiilor de NH3 din adpostul pentru porci va conduce la o cantitate mai ridicat de azot n mixtura de dejecii ce va fi aplicat i n cantitatea potenial poate fi emis n timpul mprtierii n cmp.

4.6.1

Tehnicile de adpostire tip sistem-integrat pentru scroafe pentru mperechere i gestante

Descriere: Performanele tehnicilor de adpostire pentru mperechere i scroafe gestante sunt rezumate n Tabelul 4.21. Multe din tehnicile de adpostire sunt aplicate deasemeni pentru porci de ngrat/porci de sacrificare (vezi Seciunea 4.6.4) i aceste nivelele de performan sunt rezumate n Tabelul 4.24. Actualmente, scroafele pentru mperechere i cele gestante pot fie adpostite fie individual sau ntr-o grup. Cu toate acestea, legislaia UE referitoare la condiia porcului (91/630/EEC) prevede un minimum de standarde pentru protecia porcilor i cere ca scroafele i scroafele tinere s fie inute n grupe, de la 4 sptmni dup mperechere pn cu 1 sptmn nainte de momentul ateptat pentru ftare, pentru adposturi noi sau reconstruite, de la 1 Ianuarie 2003, i din 1 Ianuarie 2013 pentru adposturi existente. Este clare c unele tehnici au poteniale mai reduse dect altele, dar chiar i cu aceeai tehnic au fost realizate diferite nivelele n diferite State membre ale UE. Factori cum ar fi adpostire n grup sau individual, utilizarea de paie, i condiiile climatice n timpul msurrii, toate afecteaz nivelele de emisie. n aceeai legislaie UE referitoare la condiia porcului menionat mai sus (91/630/EEC amendat de Directiva Consiliului nr. 2001/88/EC), sunt incluse cerinele pentru suprafeele duumelii. Pentru scroafele tinere i scroafele gestante, o parte specificat a suprafeei duumelii trebuie s fie duumea solid continu din care maximum 15 % este rezervat pentru deschiderile de drenaj. Aceste noi prevederi se aplic la toate ntreprinderile mari construite sau reconstruite de la 1 Ianuarie 2003, i la toate ntreprinderile de la 1 Ianuarie 2013. Efectul acestor noi amenajri ale duumelei asupra emisiilor comparat cu o duumea complet cu grtare obinuit existent (care este sistemul de referin) nu a fost cercetat. O valoare de maximum 15 % spaiu gol pentru drenaj din suprafaa de duumea continu solid nseamn mai puin de 20 % spaiu gol pentru duumeaua de beton cu grtare n lumina noilor prevederi (un maxim de 20 mm interval i o lime minim de grtar de 80 mm pentru scroafe i scroafe tinere). Deci efectul global este de reducere a spaiului gol. Tehnica de referin: Pentru scroafe, aceast este o groap de adncime sub o duumea complet cu grtare cu grtare de beton. Blegarul n mixtura de dejecii este ndeprtat fie la intervale frecvente, numai dup fiecare perioad de ngrare, sau chiar mai puin frecvent. Ventilaia artificial ndeprteaz componentele gazoase emise blegarul din mixtura de dejecii depozitat.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

193

Chapter 4

Beneficii realizate pentru mediu: nivelul de emisii asociate variaz cu condiiile de adpost. Scroafele adpostite grupat (liber) nregistreaz emisii ntre 3.12 (DK) i 3.70 (I) kg NH3 per loc scroaf per an, n timp ce adpostul individual este asociate cu nivelele mai ridicate de 4.2 (NL) kg NH3 per loc scroaf per an. Efecte asupra mediului: Energia necesar pentru ventilaia artificial este variabil, dar n Italia, n medie aceasta a fost estimat la 42.2 kWh per scroaf per an [185, Italia, 2001]. Date operaionale: Circumstanele n care datele despre emisie au fost obinute, au fost standardizate. Aceasta nseamn c nu au fost aplicate tehnici particulare care pot afectata emisiile sau care sunt n mare msur diferite de practicile generale din ferm (cum ar fi hrnirea, adparea, controlul climatului adpostului). Aplicabilitate: Acest sistem a fost aplicat n mod obinuit n toat Europa. Costuri: Costurile pentru o instalaie nou sunt estimate a fi mai dect 600 EUR per loc scroaf per an, incluznd ambele costuri de investiie (dobnzi, rabaturi, etc) i costuri de operare (energie, ntreinere, etc.) [185, Italia, 2001]. Ferme de referin: Un numr estimat de 2381000 scroafe de mperechere (74 % din totalul din UE) i 4251000 scroafe gestante (70 % din total UE) sunt adpostite individual. Se estimeaz c un mare numr este adpostit n sisteme cu duumele complet cu grtare.
Nr. Seciune Error! Referenc e source not found. Reducere NH3 (%) Scroafe adpostite n grup sau 3.12 (DK) la 3.7 (I) i 4.2 individual pe duumele complet cu (NL) kg NH3/ loc scroaf grtare, ventilaie artificial i groap /an adnc de colectare dedesubt (referina) Duumele complet cu grtare (FSF) Error! FSF cu sistem cu vacuum Referenc 25 e source not found. 30 Error! FSF cu canale de fr aerare Referenc splare aerare e source 55 not found. cu fr aerare 40 Error! FSF Referenc jgheaburi/tuburi de aerare e source splare 55 not found. Duumele parial perforata(PSF) Error! PSF cu groap redus de blegar Referenc 20 40 e source not found. Error! PSF cu suprafa de rcire cu nervuri Referenc pentru blegar 52 e source not found. 25 Error! PSF cu sistem cu grtare de beton Sistem de adpostire Consum energie (kWh/loc/an) 42.2

la fel ca referina

22.8 1) 40.3 1) 18.5 1) 32.4 1)

la fel ca referina

mai mult ca la referin

la fel ca referina

194

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4 Referenc e source not found. Error! Referenc e source not found. Error! Referenc e source not found. Error! Referenc e source not found. vacuum grtare de metal 35 PSF cu canale de fr aerare splare aerare 50 60 PSF cu fr aerare jgheaburi/tuburi de aerare splare grtare/tuburi PSF cu screper (scroafe gestante) grtare de beton grtare de metal 40 60 70 15 40 50 21.7 1) 38.5 1) 14.4 1) 30 1) mai mult ca la referin mai mult ca la referin la fel ca referina

Duumea solid de beton (SCF) Error! SCF complet aternute Referenc 0 to - 67 2) e source not found. Error! SCF cu paie i hrnitoare electronice Referenc 38 e source not found. 1) se refer la energia necesar pentru splare i nu pentru ventilaie 2) o reducere negativ indic o cretere a emisiilor

mai puin ca la referin

mai puin ca la referin

Table 4.21: Nivelele de performan ale tehnicilor de adpostire tip sistem integrat pentru instalaii noi pentru mperechere i scroafe gestante

4.6.1.1

Sistemul cu duumea complet perforata i cu vacuum (FSF vacuum)

Descriere: Pe fundul gropii de sub sistemul cu duumea complet cu grtare, sunt plasate orificii pe fiecare 10 m2 i care sunt conectate la sistemul de canalizare. Mixtura de dejecii este evacuat prin deschiderea unei clapete, n conducta principal pentru mixtura de dejecii. Se produce un vacuum uor ce permite evacuarea mixturii de dejecii. Groapa poate fi golit o dat sau de dou ori pe sptmn, depinznd de capacitatea gropii.

Concrete Slats

Slurry pit

Slurry pipe

Main slurry pipe

Vacuum system valve

Conduct dejecii

Conduct principal dejecii Clapet sistem vacuum

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

195

Chapter 4 Figure 4.17: Sistemul cu duumea complet perforata cu vacuum [185, Italy, 2001]

Beneficii realizate pentru mediu: Reducerea emisiei de NH3 cu aproximativ 25 % datorit evacurii frecvente a mixturii de dejecii. Datele din Italia raporteaz aproximativ 2.77 kg NH3 per loc scroaf per an. Efecte asupra mediului: Cum sistemul este operat manual, nu este necesar energie adiional. Este necesar mai puin ap pentru a cura la duumeaua comparativ cu duumelele parial cu grtare sau de beton solid. Se sugereaz faptul c orice aerosoli ce se dezvolt n timpul evacurii mixturii de dejecii sunt ndeprtai prin vacuumul creat la deschiderea clapetei. Date operaionale: Aceast tehnic este uor de operat comparativ cu tehnica de referin [184, TWG ILF, 2002]. Aplicabilitate: n adposturi existente, aceast tehnic poate fie aplicabil cu: * duumele solide din beton i cu suficient nlimea pentru a fi construite pe duumeaua existent * renovarea unui FSF cu o groap de depozitare dedesubt. Costuri: Italia raporteaz un cost suplimentar negativ (ex. beneficiu) de 8.60 EUR per loc scroaf per an, cnd se aplic n adposturi noi, comparativ cu costurile sistemului de referin. Ferme de referin: se constat o cretere a numrului de ferme din Italia care adopt aceast tehnic n adposturi noi pentru scroafe gestante, ex. ferma Sartori, Parma. Literatura de referin: [185, Italia, 2001] 4.6.1.2 Sistemul cu duumea complet cu grtare, cu splarea permanent a stratului de mixtur de dejecii n canalele de dedesubt (FSF cu splare n canale)

Descriere: Sistemul cu duumea complet cu grtare cu canale dedesubt umplute cu un strat de 10 cm de dejecii. Canalele sunt splate de mixtura de dejecii cu o soluie lichid proaspt sau aerat, cel puin o dat o zi. Lichidul aerat conine 5 % materie uscat. Canalele au o mic pant pentru a intensifica ndeprtarea mixturii de dejecii i lichidul de splare este pompat dintr-o parte a unitii sau adpostului n cealalt, unde aceasta este colectat ntr-un canal pentru a fi ndeprtat spre un depozit exterior pentru mixtura de dejecii.

Canals for a flush of aerated liquid fraction of slurry manure

Concrete slats

Slurry pit

Canale pentru splare cu soluie lichid de dejecii

Grtare de beton

Groap de dejecii

196

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4 Figure 4.18: Sistem cu duumea complet cu grtare, cu splarea permanent a stratului de mixtur de dejecii n canalele de dedesubt [185, Italy, 2001]

Beneficii realizate pentru mediu: Efectul combinat al suprafeei reduse a blegarului i al ndeprtrii mixturii de dejecii prin splare reduce emisiile de NH3 cu 30 % cnd splarea este fcut cu lichid proaspt, i de 55 % cnd splarea este cu lichid aerat. Efecte asupra mediului: energie necesar pentru operarea acestui sistem depinde de distana de la groap la depozitul de tratare a mixturii de dejecii. Splarea necesit energie suplimentar, care este estimat a fi: * 8.2 kWh per scroaf per an pentru splare * 14.6 kWh per scroaf per an pentru separare lichid * 17.5 kWh per scroaf per an pentru aerare. Consumul de energie total este mai sczut sau egal cu cel de la sistemul de referin deoarece ventilaia artificial este nu este necesar. Aerosolii pot fi deasemeni redui prin splarea frecvent. Vrfurile de nivele de miros datorit splrii pot cauza neplceri cnd receptori locuiesc lng ferm. Vrfurile sunt mai ridicate dac splarea este fcut fr aerare comparativ cu splarea cu aerare. Funcie de caz trebuie hotrt ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemul fr splare) sau valorile de vrf. [184, TWG ILF, 2002] Date operaionale: Nu este aplicat ventilaia artificial n aceste adposturi, pe considerentul c este realizat suficient ventilaie din ventilaia natural i din splarea frecvent a mixturii de dejecii. Aplicarea acestui sistem necesit o instalaie la separare a soluiei lichide din mixtura de dejecii, n caz de aerare, care poate fie tratat nainte i pompat napoi pentru splare. Aplicabilitate: Soluia de construire (ex. adncimea) gropii existente de blegar poate permite aplicarea n adposturi existente. Exemple de aplicaii existe pe duumele existente solide din beton, unde grtarele pot fie plasate pe duumeaua existent, dar trebuie s fie disponibil o nlime suficient. Costuri: Aplicarea lor n adposturi noi are un cost suplimentar negativ (ex. beneficiu) de 4.82 EUR per loc scroaf per an. n splarea fr aerare, costurile suplimentare negative (ex. beneficii) sunt 12.16 EUR per loc scroaf per an. n adposturi existente, costurile sunt variabile i depind de soluia constructiv a cldirii existente, vezi introducerea la Seciunea 4.6.1. Ferme de referin: Acest sistem este aplicat tot mai mult n adposturi pentru scroafe gestante (i porci de sacrificare), ex. Ferma Borgo del Sole, Parma. Literatura de referin: [185, Italy, 2001] 4.6.1.3 Sistemul cu duumea complet cu grtare cu jgheaburi de splare sau tuburi de splare (FSF cu jgheaburi de splare) Descriere: Jgheaburi mici de plastic sau metal sunt plasate sub sistemul cu duumea complet cu grtare. Urina se scurge continuu datorit unei mici nclinri a (pant nclinare) a acestor jgheaburi. Mixtura de dejecii este ndeprtat o dat sau de dou ori pe zi prin splarea mixturii de dejecii cu o soluie lichid, vezi Figura 4.19. Urina se scurge continuu ntr-un canal de drenaj spre depozitul pentru mixtur de dejecii.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

197

Chapter 4

Gutters for a flush of aerated liquid fraction of slurry manure

Concrete slats

Jgheaburi pentru splare dejecii cu o soluie lichid


Figure 4.19: Cu duumea complet cu grtare cu splarea grtare [185, Italy, 2001]

Grtare de beton

Un sistem alternativ const n arcuri cu duumele complet cu grtare cu tuburi PVC incorporate n beton sub fiecare grtar, vezi Figura 4.20. O pant permite urinei s se scurg continuu. O dat pe zi sau chiar mai frecvent este fcut o mixtur separat i aerat este recirculat pentru a ndeprta blegarul i a cura tuburile.

Concrete slots with canals for a flush of aerated liquid fraction of slurry manure

Jgheab de beton cu canale pentru splare cu soluie lichid a dejeciilor


Figure 4.20: Sistem cu duumea complet cu grtare cu tuburi de splare [59, Italy, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Reducerea suprafeei de mixtur de dejecii, evacuarea frecvent a mixturii de dejecii i drenarea continu a urinei, toate contribuie la reducerea emisiilor de NH3 cu 40 % cnd splarea se face cu mixtur proaspt, i 55 % cnd splarea este cu mixtur aerat. Nu sunt diferene ntre sistemul cu tuburi i grtare. Efecte asupra mediului: Splarea necesit energie, care este estimat a fi: * 3.9 kWh per scroaf per an pentru splare * 14.6 kWh per scroaf per an pentru separare lichid * 13.9 kWh per scroaf per an pentru aerare.

198

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Unde nu este aplicat ventilaia artificial la acest sistem, ex. n Italia, totalul de energie utilizat este mai sczut dect la sistemul cu duumea complet cu grtare cu ventilaia artificial. Aerosolii pot fi deasemeni redui prin splarea frecvent. Vrfurile de nivele de miros datorit splrii pot cauza neplceri cnd receptori locuiesc lng ferm. Vrfurile sunt mai ridicate dac splarea este fcut fr aerare comparativ cu splarea cu aerare. Funcie de caz trebuie hotrt ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemul fr splare) sau valorile de vrf. [184, TWG ILF, 2002] Date operaionale: Vezi 4.6.1.2. Aplicabilitate: Vezi 4.6.1.2. n Italia, sistemul cu grtare i tuburi este aplicat pentru scroafe gestante i un numr crescut de ferme adopt sistemul cu tuburi pentru porci de sacrificare. Costuri: Aplicarea n adposturi noi conduce la un cost suplimentar de 0.56 EUR per loc scroaf per an (grtare) i la un cost suplimentar negative (ex. beneficiu) 5.54 EUR per loc scroaf per an (tuburi). n splarea fr aerare, costurile suplimentare negative (ex. beneficii) sunt 2.44 8.54 EUR per loc scroaf per an. Costurile anuale suplimentare operaionale arat un beneficiu de 1.22 4.27 EUR per loc scroaf fr aerare, i cu aerare se nregistreaz un cost suplimentar de la 0.28 EUR la un beneficiu de 2.77 EUR [184, TWG ILF, 2002]. Costurile sunt uor mai ridicate dect pentru sistemul ce canal de splare, date fiind mai datele mai sczute referitoare la beneficii. Grtarele cu aerare au un cost net comparativ cu sistemul cu canal. n adposturi existente, costurile sunt variabile i depinde de soluia constructiv a cldirii existente, vezi introducerea la Seciunea 4.6.1. Ferme de referin: n Italia, aproximativ 5000 scroafe (ferma Bertacchini) sunt inute pe FSF cu grtare i 7000 scroafe pe FSF cu tuburi. Literatura de referin: [185, Italia, 2001] 4.6.1.4 Sistemul cu duumea parial cu grtare cu groap redus de blegar (SMP)

Descriere: Emisiile de amoniac pot fie reduse prin aplicarea principiului de reducere a ariei suprafeei de blegar, n particular prin aplicarea de mici gropi mici pentru blegar cu o lime maxim de 0.60 m. Groapa de blegar este echipat cu grtare triunghiulare de fier sau grtare de beton. Scroafele sunt adpostite individual. n Italia este aplicat o soluie de adpostire liber cu o alee extern complet cu grtare cu o groap pentru mixtura de dejecii dedesubt; mixtura de dejecii nefiind ndeprtat foarte frecvent. n interior, animalele sunt inute pe o duumea solide de beton, iar o deschidere n form de trap d acces la aleea extern (vezi Figura 4.22). Aceast soluie nu poate fi comparat cu sisteme pentru adpostire liber pentru scroafe cu duumele parial cu grtare n adpostul interior. Tehnicile de reducere aplicate arat performane de mediu i condiii de operare similare, dar pot diferi uor n costuri.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

199

Chapter 4

grtare triunghiulare de fier groap blegar


Figure 4.21: Adpost individual cu gropi mici pentru blegar [10, Netherlands, 1999]

Solid floor

Concrete slats Deep pit

Duumea solid

Grtare de beton

Groap adnc

Figure 4.22: Duumea solid de beton i alee complet acoperit cu grtar extern cu groap de depozitare dedesubt [185, Italy, 2001]

Beneficii realizate pentru mediu: Combinaia dintre reducerea gropii de blegar i suprafaa mixturii de dejecii i ndeprtarea rapid a blegarului utiliznd grtare triunghiulare reduce emisiile de NH3 cu 20 la 40 %. ntr-un sistem, adpostul individual i adpostul pe grupe arat emisii diferite datorit diferenelor de suprafa emitent a blegarului per scroaf. Cu adpostul liber pentru scroafe, nivelele sunt raportate a fi 2.96 kg NH3 per loc scroaf per an (Italia). Pentru adpostul individual pentru scroafe au fost raportate nivele de 1.23 (Danemarca) i 2.40 (Olanda) NH3 per loc scroaf respectiv per an. Efecte asupra mediului: Aceste adposturi pot fi ventilate natural sau mecanic. n Danemarca este aplicat ventilaia mecanic i dimensionate pentru o debit de ieire de maximum 100 m3 per or per loc scroaf. n ariile cu temperaturi exterioare sczute aceste uniti pot fi deasemeni echipate cu nclzire auxiliar. Consumul de energie este neschimbat.
200 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

n cazul unei gropi externe pentru mixtura de dejecii, o emisie redus nu va mbunti mediul intern, care poate fie considerat ca unul din avantajele gropii reduse din interior. n Italia economiile de energie sunt posibile deoarece ventilaia artificial nu este necesar [185, Italia, 2001]. Date operaionale: Mixtura de dejecii este de obicei ndeprtat printr-un sistem central de canale de canalizare prin deschiderea unei clapete i utiliznd nclinarea evii pentru blegar. Cteva sisteme sunt echipate cu screpere (vezi Seciunea 4.6.1.9). Aplicabilitate: n adposturi existente, aplicabilitatea depinde de soluia constructiv a gropii existente de blegar, dar este mai dificil, dac nu imposibil, de aplicat. Pentru adposturi existente cu o duumea solid interioar de beton, poate fi posibil o extindere cu alee extern cu o groap de depozitare [185, Italia, 2001]. Aplicarea cu o lime maxim de 0.60 m poate necesita o adncime mai mare a gropii sau evacuarea mai frecvent i apoi depozitarea exterioar de blegar. Dac este impus o dimensiune minim a gropii atunci prin raport, nu va fi aplicabil reducerea, (ex. Irlanda: > 0.90 m). n cteva ri europene (ex. DK) adposturile individuale pentru scroafe vor scdea n numr deoarece legislaia schimbat stipuleaz sistemele de adposturi libere. Costuri: emisia de amoniac remanent comparat cu un sistem cu duumea complet cu grtare depinde de referin. Cu o reducere de 40 % (4.2 la 2.4 kg NH3), investiia adiional este aproximativ 17.75 EUR per loc scroaf sau 9.85 EUR per kg NH3 redus. Costurile anuale adiionale de operarea sunt 5.80 EUR per loc scroaf sau 3.25 EUR per kg NH3. Cu o reducere de 20 %, a fost raportat o investiie adiional de 1.76 EUR per loc scroaf. Sistemul cu groap extern pentru blegar i duumea cu grtare, raporteaz o investiie adiional de 8.92 EUR per loc scroaf per an [185, Italia, 2001]. Ferme de referin: Aceast este un sistem foarte comun de adpostire pentru scroafe de mperechere i gestante n multe state europene membre. n Italia 40 % din porcii de ngrat/porcii de sacrificare sunt inui n aceste tipuri de instalaii [185, Italia, 2001]. Literatura de referin: Rosmalen, Research Institute for Pig Husbandry, rapport PV P1.158 [10, Olanda, 1999] [59, Italia, 1999] i [185, Italia, 2001]. 4.6.1.5 Sistemul cu duumea parial cu grtare cu suprafa cu nervuri de rcire a blegarului

Descriere: Nervurile flotante pe blegar vor rci suprafaa blegarului, vezi Figura 4.23. Este utilizat ap freatic ca agent de rcire. Un numr de nervuri sunt instalate n groapa de blegar. Aceste nervuri sunt umplute cu ap i plutesc pe blegar. Suprafaa total a nervurilor trebuie s fie cel puin 200 % din suprafaa blegarului. Este utilizat un schimbtor de cldur ca agent de rcire. Cldura obinut poate fie utilizat pentru sistemul de nclzire n duumea. Temperatura stratului superior al blegarului nu trebuie s fie mai ridicat dect 15 C. Aplicarea este deasemeni posibil n arcuri cu o duumea convex. Duumeaua convex separ ambele canale. Grtarele sunt fcute din beton. [186, DK/NL, 2002] Beneficii realizate pentru mediu: emisia de amoniac realizat este 2.2 kg NH3 per loc scroaf per an. Comparativ cu o cu duumea complet cu grtare emisia de amoniac este redus cu aproximativ 50 % (adpost individual pentru scroafe).

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

201

Chapter 4

Efecte asupra mediului: Dei exist o reducere de energie datorit unui schimbtor de cldur, necesarul de energie global este mai ridicat dect referina [184, TWG ILF, 2002]. Aplicabilitate: Experiena din Olanda arat c acest sistem este foarte uor de implementat att n cldiri noi i n cldiri existente reconstruite. Soluia constructiv i dimensiunea arcului nu sunt critice pentru aplicabilitatea sistemului. Cu toate acestea, alte state membre ale UE nu mprtesc aceast experien i consider c aceast tehnic nu este la fel de uor de operat sau de aplicat [184, TWG ILF, 2002].

Compresor duumea

Van expansiune

Nervuri de rcire

Nivel blegar

nclzire

Figure 4.23: Rcirea suprafeei blegarului cu nervuri [186, DK/NL, 2002] with reference to Wageningen, IMAG-DLO, rapport 96-1003

Costuri: Costurile suplimentare ale investiiei sunt 112.75 EUR per loc scroaf. Aceasta nseamn c o reducere de 50%, ex. 4.2 la 2.2 kg NH3, costurile sunt 56.35 EUR per kg NH3 redus. Costurile suplimentare per an sunt 20.35 EUR per loc scroaf. Aceasta nseamn 9.25 EUR per kg NH3 redus. Locuri de referin pentru porci: n Olanda, aproximativ 3000 locuri pentru scroafe de mperechere i gestante sunt echipate cu acest sistem. Actualmente, acest sistem este implementat n multe situaii de reconstruire i n cteva cldiri noi. Literatura de referin: [186, DK/NL, 2002] cu referin la Wageningen, IMAG-DLO, rapport 97-1002. 4.6.1.6 Sistemul cu duumea parial cu grtare cu sistem de vacuum (PSF cu sistem de vacuum)

Descriere: Efectele asupra mediului: Vezi 4.6.1.1.

202

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Solid floor

Concrete slats

Slurry pit

Slurry pipe

Main slurry pipe

Vacuum system valve

Conduct dejecii

Conduct principal dejecii Clapet sistem vacuum

Figure 4.24: Duumea parial cu grtare cu sistem de vacuum [185, Italy, 2001]

Beneficii realizate pentru mediu: Cu o duumea parial cu grtare i un sistem cu vacuum emisia de NH3 este redus la 2.77 kg NH3 per loc scroaf per an, pe grtare de beton, i la 2.40 kg NH3 per loc scroaf per an pe grtare de metal pentru scroafe adpostite liber. Aceasta, comparativ cu referin produce reduceri relative ntre 25 % i 35 % respectiv. Date operaionale: Aceast tehnic este uor de operat comparativ cu tehnica de referin [184, TWG ILF, 2002]. Aplicabilitate: n adposturi existent, aplicabilitatea lor este limitat la adpost cu duumele parial cu grtare i o groap de depozitare cu suficient adncime. Costuri: Nu exist date disponibile despre costuri de capital, dar costurile operaionale anuale sunt considerate a fi aceleai ca pentru porci de ngrat/porci de sacrificare i aceasta reprezint un cost suplimentar negativ (ex. beneficiu) de 4 EUR cnd sunt aplicate cu grtare de beton i 1.50 EUR (deasemeni beneficiu) cnd sunt aplicate cu grtare metalice n adposturi noi [184, TWG ILF, 2002]. Literatura de referin: [185, Italia, 2001] 4.6.1.7 Sistemul cu duumea parial cu grtare cu splarea permanent a stratului de mixtur de dejecii n canalele de dedesubt (PSF cu canale de splare)

Descriere i date operaionale: Vezi Seciunea 4.6.1.2 i remarca referitoare la aleile externe n Seciunea 4.6.1.4. Figura 4.25 arat o soluie constructiv cu o alee extern, dar aceeai soluie este deasemeni aplicat la duumeaua cu grtare i canal n interiorul cldirii. Beneficii realizate pentru mediu: Splarea cu mixtura aerat reduce emisii la 1.48 kg NH3 per loc scroaf per an (60 %), i cu mixtura proaspt la 1.85 kg NH3 per loc scroaf per an (50 %). Efectul asupra emisiei de NH3 a diferitelor materiale pentru grtare nu a fost raportat. Aplicabilitate: Acest sistem poate fie aplicat n adposturi existente cu o duumea parial cu grtare, cu o groap de depozitare dedesubt.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

203

Chapter 4

Solid floor Concrete slats External slurry pit Canal with slurry layer for a flush of aerated liquid fraction of slurry manure

Duumea solid

Canal cu strat de dejecii pentru splare cu soluie lichid Groap extern de blegar / Gratar din beton

Figure 4.25: Duumea parial cu grtare i alee extern cu splare permanent a stratului mixturii de dejecii n canalele de dedesubt

Efecte asupra mediului: Energia necesar pentru operarea acestui sistem depinde de distana de la groap la depozitul de tratare a mixturii de dejecii. Indicaiile pentru energia necesar sunt: * 3.4 kWh per scroaf per an pentru splare * 18.3 kWh per scroaf per an pentru separare lichid * 16.8 kWh per scroaf per an pentru aerare. Consumul total de energie este mai redus sau egal cu cel de la sistemul de referin deoarece nu este necesar ventilaia artificial. Se consider c aerosolii sunt redui de splarea frecvent. Vrfurile de nivele de miros datorit splrii pot cauza neplceri cnd receptori locuiesc lng ferm. Vrfurile sunt mai ridicate dac splarea este fcut fr aerare comparativ cu splarea cu aerare. Funcie de caz trebuie hotrt ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemului fr splare) sau valorile de vrf. [184, TWG ILF, 2002] Costuri: Nu exist date referitoare la costuri de capital, dar costurile operaionale sunt estimate ca un cost suplimentar negativ (ex. beneficiu) de 6.07 EUR cnd este aplicat fr aerare, sau 2.89 EUR (deasemeni beneficiu) cnd este aplicat aerarea i cnd se aplic la adposturi noi. [184, TWG ILF, 2002] Ferme de referin: Un numr crescut de fermieri adopt aceast tehnic n cldiri noi pentru scroafe gestante n arcuri individuale (i pentru porci de ngrat/porci de sacrificare). Literatura de referin: [185, Italia, 2001] 4.6.1.8 Sistemul cu duumea parial cu grtare, cu jgheaburi de splare sau tuburi de splare (PSF cu jgheab de splare)

Descriere: Aplicare este posibil n adposturi individual i n sistemele de adpostire n grup. Suprafaa blegarului nu trebuie s fie mai mare dect 1.10 m2 per scroaf. Blegarul va fie ndeprtat frecvent de ctre sistemul de splare. Grtarele sunt din beton. Prile laterale ale jgheabului trebuie s aib o pant de 60 grade. Grtarele trebuie s fie splate de dou ori o zi. Splarea va fi fcut cu o soluie lichid proaspt sau aerat de mixtur (dup separare) i

204

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

coninutul de materie uscat nu trebuie s fie mai ridicate de 5 % (vezi deasemeni Seciunea 4.6.1.3).

Gratar de beton Rigole pentru dejectii


Figure 4.26: Duumea parial cu grtare cu jgheab de splare n adpost individual [10, Netherlands, 1999]

Pentru adpostire grupat se aplic aceeai descriere ca acea dat n Seciunea 4.6.1.3. Aspectele sunt numai diferite n sensul c suprafaa de duumea de beton este mai mare i partea cu grtare cu jgheaburi/tuburi pentru mixtura de dejecii de dedesubt este mai mic. Beneficii realizate pentru mediu: Emisia din suprafaa redus a blegarului i din splarea n jgheaburi sau tuburi este redus n adpostul individual pe grtare de beton la 2.50 kg NH3 per loc scroaf per an (NL, B). n cazul adpostirii libere la scroafe, nivelele de emisie sunt raportate a fi 1.48 kg NH3 per loc scroaf per an (I) fr aerare i 1.11 kg NH3 per loc scroaf per an (I) cu aerare. n Italia a fost deasemeni utilizat sistemul cu grtare de beton. Aceste trei cifre reprezint procentajele de reducere de respectiv 40 %, 60 %, i 70 % comparativ cu referina. Efecte asupra mediului: Cerinele de energie pentru aceste sisteme arat mari variaiile, care nu pot fie explicate de informaiile disponibile. Nivelele consumului de energie sunt raportate a fi: * 2.4 kWh per scroaf per an pentru splare * 12.0 kWh per scroaf per an pentru separare lichid * 15.6 kWh per scroaf per an pentru aerare. Aceste nivelele variaz uor fa de acele raportate n Seciunea 4.6.1.3. energia pentru pomparea variaz cu distana la depozitul pentru lichidul de splare. Un consum suplimentar de energie de 0.5 kWh per loc scroaf este necesar pentru pomparea suplimentar la splarea de dou ori pe zi. Deasemeni, n caz blegarului de scroaf, a fost evideniat c fluidul de splare poate readus gravitaional napoi n depozit. Sedimentarea sczut a materiei uscate n blegarul de scroaf (5 %) ar permite pomparea de fluid curat din partea superioar a depozitului i nu ar necesita deci separare mecanic. Dup ctva timp, se va sedimenta un strat pe fundul rezervorului depozitului de dejecii i acesta poate fi pompat afar pentru o manipulare ulterioar. Unde nu este aplicat ventilaia artificial n acest sistem, ex. n Italia, totalul de energie utilizat este mai redus dect la sistemul cu duumea complet cu grtare cu ventilaia artificial. Vrfurile de nivele de miros datorit splrii pot cauza neplceri cnd receptori locuiesc lng ferm. Vrfurile sunt mai ridicate dac splarea este fcut fr aerare comparativ cu splarea cu aerare. Funcie de caz trebuie hotrt ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemului fr splare) sau valorile de vrf. [184, TWG ILF, 2002]

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

205

Chapter 4

Date operaionale: Aplicarea acestui sistem necesit o instalaie (rezervor) pentru separarea soluiei lichide din mixtura de dejecii nainte ca aceasta s fie utilizat sau tratat pe mai departe, n caz de aerare, i apoi pompat napoi pentru splare. Aplicabilitate: n adposturi existente aplicabilitatea depinde de soluia constructiv a gropii existente de blegar. Sunt necesare numai puine modificri pentru implementarea acestui sistem la o groap de blegar cu suficient adncime. Costuri: Costurile de implementare a sistemului pentru adpostire individual, raportate din Olanda, sunt semnificative. Cu o emisia de amoniac remanent de 2.5 kg NH3 per loc scroaf per an costurile suplimentare ale investiiei (pentru sistemul cu aerare) sunt 161.80 EUR per loc scroaf. Aceasta este egal cu 95.20 EUR per kg NH3 redus. Costurile suplimentare per an sunt 57.40 EUR per loc porc. Aceasta nseamn 34.05 EUR per kg NH3. Pentru sistemul fr aerare costurile suplimentare ale investiiei sunt 59 EUR per loc scroaf, i costurile anuale suplimentare de 9.45 EUR per loc scroaf. Italia raporteaz costuri mult mai sczute, dei aceste se refer la porci de ngrat i porci de sacrificare, pentru sistemul de adpostire grupat care este desigur mai ieftin per loc de porc. Aceste costuri sunt de aceeai mrime cu cele raportate n Seciunea 4.6.1.3 pentru sistem cu duumea complet cu grtare. [185, Italia, 2001] Referin ferm: Exemple sunt n Italia, ex. ferma Bertacchini. n Olanda 2000 locuri de porci sunt echipate cu acest sistem. Literatura de referin: [10, Olanda, 1999], [59, Italia, 1999] [127, Italia, 2001]. 4.6.1.9 Sistemul cu duumea parial cu grtare cu screper (PSF cu screper)

Descriere: arcul este divizate ntr-o parte cu grtare (aria de defecaie) i o parte cu beton solid (aria de odihn) cu o pant spre grtare. Mixtura de dejecii-blegar este colectat ntr-o groap de dedesubtul grtarelor, din care blegarul solid este ndeprtat foarte frecvent de ctre un screper ctre groapa de groap de blegar exterioar. Urina poate s se scurg direct spre o groap de colectare printr-un drenaj n fundul canalului de blegar. Vezi deasemeni remarca referitoare la soluii cu alei externe n Seciunea 4.6.1.4.

Solid floor

Concrete slats

Scraper Urine draining

Duumea solid

Screper Urin Drenaj

206

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4 Figure 4.27: Duumea parial cu grtare, cu screper (PSF cu screper) [185, Italy, 2001]

Beneficii realizate pentru mediu: O suprafa redus de mixtur de dejecii i evacuarea frecvent a mixturii de dejecii la un depozit extern reduce emisiile de NH3 la nivelele raportate de Italia de la 1.85 (pe grtare de metal) i 2.22 (pe grtare de beton) la 3.12 (DK, grtare beton) kg NH3 per loc scroaf per an. Aceste nivelele reprezint o reducere de 50 % pentru grtare metal i 15 la 40 % pentru grtare beton comparativ cu referina. n mod clar, frecvena de evacuare cu screperul i netezimea suprafeei de duumea sunt factori care ajut determinarea reducerii ce poate fie realizat. Este interesant faptul, c datele raportate de Danemarca nu arat efectul evacurii cu screperul din groap redus a blegarului comparativ cu o cu duumea complet cu grtare, fiecare avnd nivelele similare de emisii asociate de 3.12 kg NH3 per loc scroaf per an. Efecte asupra mediului: Operarea screperului necesit energie. Date operaionale: Au fost obinute emisii sub medie. Frecvena de evacuare a fost o dat pe zi. n general acest sistem lucreaz bine, dar operabilitatea este dificil deoarece se pot forma cristale pe suprafaa gropii care mpiedic screperul [184, TWG ILF, 2002]. Este necesar efecturii de analize pentru optimizarea a operabilitii acestui sistem. Aplicarea de grtare metalice d emisii mai sczute dac mixtura de dejecii este ndeprtat rapid n groap. Aplicabilitate: Aceast tehnic este considerat a fi dificil de aplicat i este dependent de soluia constructiv pentru groapa cu mixtura de dejecii. Costuri: Datele referitoare la costurile de capital nu sunt disponibile, dar costurile operaionale per porc per an sunt considerate a fi ridicate [184, TWG ILF, 2002]. Referin ferm: Exist foarte puine aplicaii cu soluie cu alee extern n Italia. Acest sistem este deasemeni aplicat n Danemarca i n Olanda. Literatura de referin: [59, Italia, 1999] [127, Italia, 2001]. 4.6.1.10 Sistemul cu duumea de beton solid i cu aternut complet (SCF cu aternut complet) Descriere: Scroafele sunt inute pe o duumea complet de beton aproape complet acoperit cu un strat de paie sau alte materiale ligno-celulozice pentru a absorbi urina i fecalele incorporate (vezi Figura 2.15). Este obinut blegar solid, care trebuie s fie ndeprtat frecvent pentru a evitare ca aternutul s devin prea umed. Beneficii realizate pentru mediu: Nivelele raportate variaz i fie arat c nu exist diferene comparativ cu referina (cu duumea complet cu grtare) de 3.7 kg NH3 per loc scroaf per an (Italia) sau raporteaz o considerabil cretere de 67 % (5.20 kg NH3 per loc scroaf per an (Danemarca)). Efecte asupra mediului: producia de blegar solid n loc de blegar sub form de mixtur de dejecii este considerat a fi un avantaj din punctul de vedere agricol. Materia organic incorporat n terenuri mbuntete caracteristicile fizice ale solului; reducnd deversarea i scurgerile de nutrieni n cursuri de ap.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

207

Chapter 4

Pot fi ateptate apariia nivelelor ridicate de praf. Emisii ridicate de NO i N2O sunt raportate pentru porci de ngrare i n producia de porci n lista de referine de mai jos [188, Finlanda, 2001]. Date operaionale: n Danemarca, acest tip de adpost poate avea ventilaie natural sau mecanic. Adposturile ventilate natural au admisiile de aer n partea frontal i cu orificiu de aer n partea deschis de sub coama acoperiului. n adposturi izolate aerul de admisie i orificiile sunt deseori ajustabile. Cldirile ventilate mecanic au deseori fie presiuni negative sau sisteme pentru echilibrat presiunea. Ventilaia este dimensionat pentru o evacuare de maximum 100 m3 per or per loc scroaf. Dei scroafele sunt capabile s compenseze temperaturile sczute ascunzndu-se n stratul cu aternut gros, nclzirea auxiliar este aplicat n prile mai reci din Europa pentru a reduce umiditatea n timpul ventilaiei reduse. Aplicabilitate: n ceea ce privete adposturile existente pentru scroafe, aplicarea depinde de situaia i soluia existent. Acest sistem poate fi luat n considerare n viitor n lumina noilor prevederi ale Legislaiei europene asupra condiiei animalelor. Ferme de referin: Acest sistem poate s fie ntlnit n cteva state membre. Literatura de referin: [87, Danemarca, 2000], [127, Italia, 2001]. Asupra nivelelor ridicate de NO i N2O: * Groenstein, Oosthoek, Faasen; procese microbiene n sisteme cu aternut adnci pentru ngrare porci i emisii de amoniac, oxid azotic i oxide azot, 1993 * Verstegen, Hartog, Kempen, Metz; fluxul de azot n producia porci i consecinele de mediu, EAAP publicaia nr. 69, 1993. 4.6.1.11 Sistemul cu duumea solid de beton cu paie i alimentatoare electronice pentru scroafe Descriere: Unitile sunt compuse dintr-o arie de odihn, o arie central de defecaie i o arie de hrnire alimentatoare electronice pentru scroaf. aria de defecaie are o duumea solid de beton. Un screper montat pe tractor este utilizat pentru ndeprtarea zilnic a blegarului din aria cu duumea solid. Aternutul gros de paie aternut n aria de odihn este ndeprtat numai de 1 2 ori per an.

208

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Figure 4.28: Sistemul cu duumea solid de beton cu paie i alimentator electronic pentru

scroaf
[175, IMAG-DLO, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: beneficiul din aplicarea acestui sistem depinde de comportamentul animalului, care este influenat de soluia constructiv a arcului. Aria disponibil de odihn per scroaf este cel puin 1.3 m2 per scroaf i trebuie s fie uor accesibil, n special pentru scroafele tinere, prin prevederea de pasaje ntre ariile de odihn i defecaie, late de (min. 2 metri, max. 4 metri). distana din intrarea n aria de odihn la cel mai deprtat perete (separare) nu trebuie s fie mai mare de 16 metri. Aria emitent de defecaie nu trebuie s fie mai ridicat de 1.1 m2 per scroaf. Groapa de blegar de sub duumeaua cu grtare este dotat cu un sistem de vacuum. Reducerea de emisie de amoniac este 38% (2.6 kg NH3 per loc scroaf per an, NL). Efecte asupra mediului: Consumul de energie este foarte sczut, deoarece acest sistem nu necesit un sistem de nclzire i este echipat n mod obinuit cu un sistem de ventilaie natural. Emisia de oxid azotic este neglijabil. Emisia de metan este de 39 grame per zi per scroaf, dar trebuie efectuate analize pentru a stabili o comparaie cu sistemul de referin. Aplicabilitate: Acest sistem este foarte bun cnd este aplicat n adposturi noi i n cteva din adposturile existente. n adposturi existente, aplicabilitatea depinde de soluia constructiv a gropii de blegar existente, dar este de obicei dificil de aplicat. Costuri: Costurile pentru acest sistem nu sunt mai ridicate dect la sistemul de referin. Cu toate acestea, nu exist costuri calculate pentru fora de munc suplimentar i aceste costuri sunt deci necunoscute. Ferme de referin: Conform cu legislaia UE, fermele sunt obligate s in scroafele n grupe. n Olanda mai mult de 50 % din noile cldiri aplic acest sistem, acest sistem fiind deasemeni implementat n situaii de renovare. Literatura de referin: [175, IMAG-DLO, 1999]
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 209

Chapter 4

4.6.2

Tehnicile de adpostire tip sistem integrat pentru scroafe cu purcei

Descriere: Pentru scroafe a fta datele performan ale tehnicilor de referin i alternative sunt rezumate n Tabelul 4.22. Scroafele a fta sunt deasemeni inute n arcuri n grupe, pe o duumea de beton solid cu mult aternut, pentru ca scroafele s-i construiasc culcuul. n acest sistem blegarul este depozitat uscat. Sistemul de referin este descris i ilustrat n Seciunea 2.3.1.2.1 ca i cel aplicat sistem aplicat n mod obinuit, incluznd adposturile noi. Soluia constructiv poate varia n ceea ce privete aria pentru purcei i grtarele aplicat, dar principiul soluiei constructive i emisiile se estimeaz a fi cam aceleai. Soluia constructiv pentru adpostirea liber a scroafelor (descris n Capitolul 2) este deasemeni considerat ca o alternativ la soluia de referin. Pentru sistemul de referin, nivelele raportate de emisie de la scroafe incluznd purceii sunt ntre 8 i 9 kg NH3 per loc scroaf per an. Ventilaia artificial este aplicat. Costurile variaz considerabil i sunt independente de reducerile realizate. De exemplu, o reducere de 50 % a NH3 poate fi realizat la un cost suplimentar foarte mic n comparaie cu sistemul de referin. Cost suplimentar anual de operare (EUR/loc/an) 1)

Sistem de Reducere NH3%) adposti re


Error! Referenc e source not found.

Cost suplimentar de investiie (EUR/loc) 1)

Consum de energie (kWh/ loc/an)

Sistem de adpostire

Boxe cu duumea complet cu grtare 8.70 (I) i groap de 8.30 (NL, B) kg NH3/sow blegar adnc place/yr dedesubt (referina) Boxe pe duumele complet cu grtare Error! FSF i plac cu Referenc pant
e source not found. Error! Referenc e source not found. Error! Referenc e source not found. Error! Referenc e source not found. Error! Referenc e source not 210 30 to 40

260

29.50

la fel ca referina

FSF i o combinaie de canale pentru ap i blegar FSF i sistem de splare cu jgheaburi de blegar FSF i panou pentru blegar

52

60

1.00

la fel ca referina

60

535

86

Mai mult ca referina

65

280

45.85

La fel ca referina

FSF i nervuri de rcire a suprafeei blegarului

70

302

54.25

Mai mult dect referina

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4 found.

Error! la fel ca Referenc referina 34 Fara date aprox 0 e source not found. Error! PSF screper de Mai mult ca Referenc blegar referina 35 785 147.20 e source not found. ()Statele membre de la care provin datele 1) surse: [10, Olanda, 1999] [185, Italia, 2001][37, Bodemkundige Dienst,1999] [184, TWG ILF, 2002 Table 4.22: Nivelele de performan ale tehnicilor de adpostire cu sistem integrat la noile

Boxe cu duumele parial cu grtare PSF i boxe

instalaii pentru scroafe cu purcei 4.6.2.1 Boxe cu duumea complet cu grtare i plac n pant

Descriere: O plac (de beton sau alt material) cu o suprafa foarte neted este plasat sub duumeaua cu grtare. Dimensiunea poate fi adaptat la dimensiunile arcului. Placa are o pant de cel puin 12 nspre groapa central pentru mixtura de dejecii, care este conectat cu sistemul de canalizare. Mixtura de dejecii este ndeprtat sptmnal ntr-un depozit, gravitaional sau prin pompare. Grtarele sunt din fier sau plastic.

Panta >=12
Figura 4.29: Placa n pant sub duumeaua cu grtare [10, Olanda, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Beneficiul aplicrii acestui sistem depinde de netezimea suprafeei plcii pentru a permite ca urina s se scurg continuu i mixtura de dejecii s alunece spre groapa central. Deasemeni, golirea frecvent a canalului central de mixtur de dejecii va intensifica reducerea. Emisiile predominante provin din orice resturi de mixtur de dejecii ce rmne pe plac. Reducerile vor varia, dar au fost raportate reduceri de 30 % (6.0 kg NH3 per loc scroaf per an (I)) i 40 % (5.0 kg NH3 per loc scroaf per an (Nl i B)). Efecte asupra mediului: Exist o mulime de probleme cu mutele i deci aceast tehnic este considerat ca fiind perimat. Aplicabilitate: Acest sistem este uor de implementat n cldiri noi i n reconstrucia cldirilor existent. Soluia constructiv pentru arc nu este critic pentru aplicabilitatea sistemului. Au fost dezvoltate deasemeni sisteme noi (vezi 4.6.2.2) care sunt bazate pe aceeai principii cum a
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 211

Chapter 4

fost descris sistemul iniial. Noile sisteme, o combinaie de canal pentru ap i blegar, au o reducere mai ridicat de amoniac i nu sunt mai scumpe dect acest sistem. Costuri: costurile suplimentare ale investiiei sunt 260 EUR per loc porc. Aceasta nseamn c la 40% reducere, costurile sunt 78.80 EUR per kg NH3. Costurile operaionale suplimentare anuale sunt 29.50 EUR per loc porc sau 8.95 EUR per kg NH3. Costurile mai sczute de investiie dect la sistemul de referin sunt raportate din Italia. Ferme de referin: n Olanda i Italia numai puine locuri pentru scroafe sunt echipate cu acest sistem. Acest sistem este nlocuit de noile sisteme (vezi Seciunea 4.6.2.2), care sunt bazate pe aceleai principii, dar are diferite soluii constructive. Literatura de referin: [10, Netherlands, 1999] [185, Italy, 2001] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.2.2 Boxe cu duumea complet cu grtare i cu combinaie de canale pentru ap i blegar

Descriere: Scroafa are un loc fix i ca rezultat se tie unde va fi aria de defecaie. Groapa de blegar este mprit ntr-un canal mai lat pentru ap n partea din fa i un canal mai mic pentru blegar n spate. Aceasta reduce mult suprafaa blegarului, care reduce emisia de amoniac. Partea din fa a canalului este parial umplut cu ap. Grtarele sunt din fier sau plastic.

Canal de ap Vedere Seciune

Canal de blegar

Canal de ap

Figura 4.30: Combinaie de canale pentru ap i blegar [10, Olanda, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Se limiteaz suprafaa blegarului i are evacuare frecvent de mixtur de dejecii printr-un sistem de canalizare. Poate fie realizat o reducere de 52 % (4.0 kg NH3 per loc scroaf per an (NL, B)). Efecte asupra mediului: Evacuarea frecvent a mixturii de dejecii pot necesita energie suplimentar. Este necesar ap pentru a umple partea din fa a gropii. Aplicabilitate: Acest sistem este uor de implementat n reconstruiri de cldiri existente cu tehnica de referin, din moment ce soluia constructiv a arcului nu este critic pentru
212 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

aplicabilitatea sistemului. Este foarte simplu, tot ceea ce este necesar este de a separa groapa n dou. Date operaionale: Se presupune c cele dou canale sunt golite n acelai sistem pentru mixtur de dejecii prin canalizare spre depozitul pentru mixtur de dejecii. Apa este schimbat dup fiecare ciclu (aproximativ 4 sptmni). Seciunea din fa este drenat complet, curat, dezinfectat i apoi umplut din nou cu ap proaspt. Costuri: Costurile suplimentare ale investiiei sunt 60 EUR per loc porc. Aceasta nseamn c pentru o reducere de 52 % se obine aproximativ 13.85 EUR per kg NH3 redus. Costurile operaionale suplimentare anuale sunt 1.00 EUR per loc porc sau 0.25 EUR per kg NH3. Ferme de referin: n Olanda 5000 locuri pentru scroafe sunt echipate cu acest sistem. Literatura de referin: [10, Olanda, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.2.3 Boxe cu duumea complet cu grtare i sistem de splare cu jgheaburi de blegar

Descriere: Micile jgheaburi limiteaz suprafaa blegarului. Aceasta reduce emisia de amoniac. Aplicarea este posibil n arcuri cu duumea parial sau complet cu grtare. Blegarul este ndeprtat frecvent printr-un sistem de splarea. Grtarele sunt grtare triunghiulare din fier. Laturile jgheabului trebuie s aib o pant de 60 grade. Grtarele trebuie s fie splate de dou ori pe zi. Splarea va fi fcut cu o soluie lichid din blegar (dup separare), unde coninutul de materie uscat nu trebuie s fie mai ridicat de 5 %.

Grtare de plastic sau fier Jgheaburi de blegar Blegar


Figura 4.31: Sistemul de splare cu jgheab de blegar [10, Olanda, 1999]

Beneficiu de mediu: Limitarea suprafeei blegarului n canalul de blegar, n combinaie cu rapida evacuare a blegarului din aria cu grtare din bare de plastic sau triunghiulare din fier, i ndeprtarea blegarului de dou ori pe zi prin splare, reduc emisiile de NH3 cu 60 % (3.3 kg NH3 per loc scroaf per an (NL, B)) Efecte asupra mediului: Acest sistem are un consum suplimentar de energie de 8.5 kWh per loc scroaf per an, legat de splarea jgheaburilor. Vrfurile de nivele de miros datorit splrii pot cauza neplceri cnd receptorii locuiesc lng ferm. Funcie de caz trebuie hotrt ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemul fr splare) sau valorile de vrf. [184, TWG ILF, 2002]

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

213

Chapter 4

Aplicabilitate: n adposturi existente aplicabilitatea depinde de soluia constructiv a gropii existente de blegar, dar nu pare a fi dificil comparativ cu sistemul de referin. Costuri: Costurile suplimentare ale investiiei sunt 535 EUR per loc scroaf. Aceasta nseamn c la o reducere de 60%, ex. 8.3 la 3.3 kg NH3, costurile sunt 107 EUR per kg NH3 redus. Costurile operaionale suplimentare per an sunt 86.00 EUR per loc porc. Aceasta nseamn 17.20 EUR per kg NH3. Pentru a realiza o mai mare reducere, costurile suplimentare sunt considerabil mai ridicate dect acele raportate pentru sistemul cu un canal separat pentru ap i blegar. Aceast diferen nu poate fie explicat din informaiile remise. Ferme de referin: n Olanda, aproximativ 500 locuri pentru scroafe a fta sunt echipate cu acest sistem. Literatura de referin: [10, Olanda, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.2.4 Boxe cu duumea complet cu grtare i panou pentru blegar Descriere: Un panou prefabricat este plasat sub duumeaua cu grtare i care poate s fie adaptat la dimensiunile arcului. Panoul mai n adncime la un capt i are o pant de cel puin 3 spre canalul central pentru mixtura de dejecii. Panoul este conectat la un sistem de canalizare. La fiecare trei zile blegarul trebuie s fie ndeprtat prin sistemul de canalizare. Aplicarea nu depinde de soluia constructiv a arcului, sau dac este acoperit complet sau parial cu grtare. Grtarele sunt din fier sau plastic.

Panta >= 3
Figura 4.32: Cu duumea complet cu grtare cu panou pentru blegar [10, Olanda, 1999]

Beneficiu de mediu: Limitarea suprafeei blegarului i evacuarea frecvent a mixturii de dejecii prin sistemul de canalizare realizeaz o reducere cu 65 % a emisiilor de NH3 (2.9 kg NH3 per loc scroaf per an). Este realizat o reducere mai mare cu 50 % comparativ cu soluia cu placa n pant, dei ambele soluii constructive par a fi foarte similare. O mai sczut suprafa emitent i o mai frecvent evacuare a mixturii de dejecii sunt considerate a fi factori importani pentru determinarea diferenei. Aplicabilitate: Acest sistem este uor la implementat n reconstrucii la cldiri existente. Soluia constructiv a arcului nu este critic pentru aplicabilitatea sistemului. Costuri: costurile suplimentare ale investiiei sunt EUR 280 per loc porc. Aceasta nseamn o reducere de 65%, ex. 8.3 la 2.9 kg NH3, costurile sunt 53.85 EUR per kg NH3 redus. Costurile operaionale suplimentare per an sunt 45.85 EUR per loc porc. Aceasta nseamn 8.80 EUR per kg NH3. Ferme de referin: n Olanda, aproximativ 10000 locuri pentru scroafe sunt echipate cu acest sistem. Acest sistem a fost dezvoltat numai recent (1998). Actualmente acest sistem este implementat n multe reconstruiri ca i n cldiri noi. Literatura de referin: [10, Netherlands, 1999]
214 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

4.6.2.5

Boxe cu duumea complet cu grtare i nervuri de rcire pentru suprafaa blegarului

Descriere, Efecte asupra mediului, aplicabilitate: vezi Seciunea 4.6.1.5.

Figura 4.33: arc pentru scroafe a fta cu nervuri de rcire flotante [10, Olanda, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Suprafaa rcit a blegarului ating o reducere cu 70 % (ex. de la 8.3 la 2.4 kg NH3 per loc porc per an (NL, B)). Din reducerea realizat se pare c temperatura suprafeei este unul din cel mai importani factori ce determin emisia de NH3. Este recomandat a pstra la adpostul ct mai rece posibil din considerente legate de condiia animalelor i producie. Costuri: costul de investiie suplimentar este estimat la 302 EUR per loc scroaf sau, cu o reducere de 70%, costurile sunt 51.20 EUR per kg NH3 redus. Costurile suplimentare operaionale anuale sunt 54.25 EUR per loc scroaf. Aceasta nseamn 9.20 EUR per kg NH3 redus. Ferme de referin: n Olanda, aproximativ 10000 arcuri de scroafe a fta sunt echipate cu acest sistem. n prezent acest sistem este implementat n multe situaii de reconstrucie i n cteva cldiri noi. Literatura de referin: [10, Netherlands, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.2.6 Boxe cu duumea parial cu grtare

Descriere: n toate sistemele blegarul este manipulate sub form de mixtur de dejecii. Este deseori drenat prin evi de evacuare, n care sunt golite canalele individuale pentru blegar prin orificii n evile de evacuare. Canalele pentru blegar pot fi deasemeni drenate prin intermediul clapetelor/trapelor. Canale sunt curate dup fiecare ftare cnd boxele de ftare sunt dezinfectate, ex. la intervale de aproximativ 4 - 5 sptmni. Soluia constructiv a acestui sistem este comparabil cu soluia constructiv a sistemului de referin (Seciunea 2.3.1.2) i cu Figura 4.34, numai c fr screper. Suprafaa redus reduce emisia de amoniac. Beneficii realizate pentru mediu: Este raportat o reducere a emisiei de NH3 cu 34 %, aceasta este datorit reducerii suprafeei emitente a mixturii de dejecii. Efecte asupra mediului: Nu au fost nregistrate schimbri n utilizarea de energie comparativ cu soluia constructiv complet cu grtare.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

215

Chapter 4

Pentru motive legate de condiia animalelor o duumea solid este mai bun dect o duumea cu grtare, cu toate acestea beneficiile sunt numai pentru porci i nu pentru scroafe [184, TWG ILF, 2002]. Date operaionale: Acest tip de adpost este potrivit cu sistemele de ventilaie mecanice fie sub forma unei presiuni negative sau instalaii pentru echilibrat presiunea. Ventilaia este dimensionat pentru un flux de aer de maximum 250 m3 per or per box ftare. Operarea lor este descris n Capitolul 2. Aplicabilitate: Aceast tehnic este larg practicat n Danemarca. Se estimeaz c n adposturi existente aplicabilitatea va depinde de soluia constructiv a gropii existente de blegar, dar aceasta este n general dificil dac nu imposibil de aplicat. Ferme de referin: Aplicat n Danemarca. Literatura de referin: [87, Denmark, 2000] 4.6.2.7 Boxe cu duumea parial cu grtare i screper pentru blegar

Descriere: Vezi seciunea precedent 4.6.1.9 i Figura 4.34. Grtarele pot fi din fier sau plastic (fr grtare de beton). Beneficii realizate pentru mediu: Este realizat o reducere n emisiile de NH3 reducnd suprafaa mixturii de dejecii i prin frecventa ndeprtare a mixturii de dejecii i drenare a urinei. Rezult pentru soluia constructiv parial cu grtare o reducere cu 35 % (5.65 kg NH3 per loc scroaf per an (I)) la 52 % (4.0 kg NH3 per loc scroaf per an (NL, B))

Figura 4.34: Duumea parial cu grtare cu o blegar screper [10, Olanda, 1999]

Efecte asupra mediului: Consumul de energie pentru screper variaz cu frecvena de curire, cu consumul raportat ca fiind 2.4 (I) i 3.5 (Nl) kWh per scroaf per an. Date operaionale: Funcionarea sistemului este vulnerabil datorit uzurii suprafeei duumelei. Au fost raportate reduceri de 35 - 52 %. Aplicabilitate: Sistemul cu o duumea parial sau complet cu grtare poate fie aplicat n adposturi noi. Dei pentru implementarea acestui sistem sunt necesare cteva modificri la groapa de blegar, i aplicabilitatea n adposturi existente depinde de soluia constructiv a gropii existente de blegar. Cu toate acestea, n general aceasta este mai dificil de aplicat. Costuri: Au fost raportate costuri relativ ridicate, dei informaiile italiene reporteaz costuri mai sczute dect referina (fr date). Comparativ cu duumeaua complet cu grtare, reducerea amoniacului poate fi 52 %, dar necesit investiie suplimentar de 785 EUR per loc scroaf sau
216 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

182.55 EUR per kg NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt 147.20 EUR per loc scroaf sau 34.20 EUR per kg NH3. Ferme de referin: Puine ferme din Olanda. Literatura de referin: [10, Netherlands, 1999], [59, Italy, 1999] [127, Italy, 2001].

4.6.3

Tehnici de adpostire tip sistem-integrat pentru purcei nrcai

Datele referitoare la purcei nrcai sunt rezumate n Tabelul 4.23. Purceii nrcai sunt adpostii n grupe. arcurile i platformele sunt soluii constructive comparabile (Seciunea 2.3.1.3). Sistemul de referin pentru purcei nrcai este o combinaie de box clasic cu o duumea complet cu grtare din elemente de plastic sau metal i o groap dedesubt, cu ndeprtarea blegarului la sfritul unui ciclu. Emisiile de amoniac din acest tip de adpost sunt estimate a fi aproximativ 15 % din cantitatea total de azot excretat de purcei, corespunznd la 0.6 i 0.8 kg NH3 per loc purcel nrcat per an. Acest tip de adpost este echipat cu ventilaie mecanic, fie cu presiune negativ sau instalaie de echilibrat presiunea. Ventilaia este dimensionat pentru un flux maxim de 40 m3 per or per loc. nclzirea auxiliar este deasemeni aplicat sub form de ventilator electric, nclzitoare sau prin instalaii de nclzire central cu evi de nclzire. n urmtoarea seciune se face referin la principiile aplicate pentru soluia constructiv pentru groapa de mixtura de dejecii i tehnicile de ndeprtare a care au fost descrise n seciunile precedente. Costurile suplimentare au fost raportate comparativ cu sistemul de referin pentru cteva soluii alternative. Pentru altele este dat o indicaie dac alternativa este mai scump sau mai puin scump dect sistemul de referin. Cost suplimentar de investiie (EUR/loc) 1)

Sistem de adpostire

Reducere NH3%)

Cost suplimentar Consum de anual de energie (kWh/ operare loc/an)1) (EUR/loc/an)

arcuri sau platforme cu 0.6 (NL, I) duumele complet cu grtare 0.80 (DK) i groap de colectare blegar kg NH3/loc scroaf/an dedesubt (referin) Duumea complet cu grtare (FSF) 4.6.1.1 arcuri sau platforme cu FSF i sistem de vacuum 4.6.3.1 arcuri sau platforme cu FSF i duumea nclinat din beton pentru separarea fecalelor i urinei 4.6.3.2 arcuri sau platforme cu FSF i groap de blegar cu screper 25 30 fr date mai puin fr date Mai puin

mai puin dec referina la fel ca referina 0.24 2) 1.9 2) 3.1 2)

35

68.65 25 foarte ridicat

12.30 4.15 Foarte ridicat

4.6.3.3 arcuri sau aerate 40 platforme fr FSF i cu aerate 50 jgheaburi sau tuburi de splare Duumele parial cu grtare (PSF) 4.6.1.6 arcuri sau platforme cu PSF 25 35 i sistem de vacuum
Intensive Rearing of Poultry and Pigs

fr date

fr date
217

mai dect

puin

Chapter 4

4.6.3.4 arcuri cu PSF i sistem cu dou climate 4.6.3.5 arcuri cu PSF i duumea solid nclinat sau convex 4.6.3.6 arcuri cu PSF i groap redus de blegar i cu canal pentru apa de but risipit 4.6.3.7 arcuri cu PSF cu grtare de fier triunghiulare i canal de blegar cu jgheaburi 4.6.3.8 arcuri cu PSF i screper de blegar 4.6.3.9 arcuri cu PSF cu grtare de fier triunghiulare i canal de blegar cu perete (-i) laterali nclinai 4.6.3.10arcuri cu PSF i nervuri de rcire a blegarului

34 43 57 65 40 la 70 72

la fel ca referina la fel ca referina 2.85 25 68.65 4.55

la fel ca referina la fel ca referina la fel ca referina la fel ca referina 0.35 la fel ca referina 4.15 12.30 0.75 0.75 2) 0.15 2) la fel ca referina mai ridicat dect referina mai puin dect referina

75

24

9.75

4.6.3.11PSF cu grtare triunghiulare i 55 la fel ca referina fr date box acoperit Duumea solid de beton cu strat de paie (SCF) 4.6.3.12SCF cu paie i ventilaie fr date la fel ca referina mai ridicat dect mai puin natural referina dect referina () statul membru de unde provin datele 1) sursa: [10, Olanda, 1999] [37, Bodemkundige 1999] [185, Italia 2001] [184, TWG ILF, 2002] [189, Italia/UK, Dienst, 2000] , [ 87, Danemarca,2002] [187,IMAG-DLO, 2001] 2) valorile numerice se refer numai la consumul de energie necesar pentru splare sau acionare screper i nu pentru ventilaie Tabelul 4.23: Nivelele de performan tehnicilor de adpostire tip sistem integrat pentru instalaii noi pentru purcei nrcai 4.6.3.1 arcuri sau platforme cu duumea complet cu grtare i duumea de beton nclinat pentru a separa fecalele i urina

Descriere: Principiul este descris n Seciunea 4.6.2.1. La sfritul perioadei de nrcat, fecalele uscate sunt uor de ndeprtat prin jeturi de ap.

Slatted floor

Smooth surface with slope > 12


Central canal

Sewage system

Figure 4.29: Platforme sau arcuri cu beton duumea nclinat dedesubt pentru a separa fecalele i urina [59, Italy, 1999]

218

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Beneficii realizate pentru mediu: ndeprtarea imediat a blegarului la canalul central i drenarea imediat a urinei produce o reducere de 30 % (0.42 kg NH3 per loc porc per an (I)). Efecte asupra mediului: Nu exist nevoie de energie adiional. Aplicabilitate: Cu o groap de blegar cu suficient adncime, aceast tehnic poate fi uor aplicat n adposturi existente. Costuri: Costurile de investiie sunt estimat a fi mai mici dect la referin, dac beneficiile sunt incluse n calcularea costurilor. Ferme de referin: Aplicaii puin numeroase n Italia. Literatura de referin: [59, Italy, 1999] [185, Italy, 2001]. 4.6.3.2 arcuri sau platforme cu duumea complet cu grtare i groap de blegar cu screper

Descriere: Vezi principiul de la Seciunea 4.6.1.9 i Figura 4.36. Grtarele pot fi din fier sau plastic, dar nu de beton. Beneficii realizate pentru mediu: Evacuarea frecvent a blegarului la groapa de blegar din exteriorul cldirii i drenarea separat a urinei permite o reducere favorabil cu 35 % (0.39 kg NH3 -per loc porc per an). Efecte asupra mediului: Energia necesar pentru operarea screperului este estimat a fi 0.24 kWh per loc purcel nrcat per an. Date operaionale: Operabilitatea sistemului este vulnerabil datorit uzurii stratului superior al duumelei. Este necesar analiza optimizrii operabilitii.

Drenare urin

Screper

Duumea cu grtare

Figura 4.36: Sistemul platform cu un screper sub duumeaua complet cu grtare [185, Italia, 2001]

Aplicabilitate: sistemul nu a fost descris ca o posibil modificare a sistemelor de adposturi existente pentru purcei nrcai, unde sunt necesare schimbri la groapa de blegar. Costuri: Costurile suplimentare ale investiiei sunt 68.65 EUR per loc porc, i costurile suplimentare anuale de operare sunt 12.30 EUR [184, TWG ILF, 2002].
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 219

Chapter 4

Literatura de referin: [59, Italy, 1999]. 4.6.3.3 arcuri sau platforme cu duumea complet cu grtare i jgheaburi sau tuburi de splare

Descriere: Vezi Seciunea 4.6.1.3 pentru descrierea soluiei constructive pentru groap.

Groap pentru mixtur dejecii Jgheaburi fr strat permanent de dejecii, pentru splare cu soluie lichid aerat de mixtur Duumea cu grtare de fier sau beton
Figura 4.37: arcuri cu duumea complet cu grtare cu jgheaburi sau tuburi de splare [185, Italia, 2001]

Beneficii realizate pentru mediu: Limitarea suprafeei blegarului n canalul de blegar i ndeprtarea blegarului de dou ori pe zi prin splare produce o reducere cu 40 % (0.36 kg NH3 per loc porc per an) cu mixtura de dejecii proaspt, i de 50 % (0.30 kg NH3 per loc porc per an) cu mixtura de dejecii aerat. Efecte asupra mediului: Acest sistem necesit energie pentru splarea de dou ori pe zi, totaliznd 1.9 kWh per purcel nrcat per zi cu lichid proaspt, i 3.1 kWh per purcel nrcat per zi pentru mixtura de dejecii aerat. Vrfurile de nivele de miros datorit splrii pot cauza neplceri cnd receptorii locuiesc lng ferm. Vrfurile sunt mai ridicate dac splarea este fcut fr aerare comparativ cu splarea cu aerare. Funcie de caz trebuie hotrt ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemul fr splare) sau valorile de vrf. [184, TWG ILF, 2002] Date operaionale: Pentru a opera acest sistem n afara adpostului trebuie s fie disponibil o instalaie pentru separarea lichidului din mixtura de dejecii-blegar i n anumite cazuri pentru a face aerarea nainte ca aceasta s poat fi utilizat ca fluid de splarea. Aplicabilitate: Sistemul cu jgheaburi pentru splare poate fi aplicat n adposturi noi. n adposturi existente aplicabilitatea depinde de soluia constructiv pentru groapa existent de blegar. Pentru a implementa acest sistem sunt necesar numai puine modificri (la duumea). Costuri: Pentru sistemul fr aerare, costurile suplimentare ale investiiei sunt 25 EUR per loc porc i costurile suplimentare operaionale anuale sunt 4.15 EUR per loc porc. Sistemul cu aerare este considerat a fi foarte scump [184, TWG ILF, 2002]. Literatura de referin: [59, Italy, 1999].

220

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

4.6.3.4

Sistemul de arcuri cu duumea parial cu grtare; cu dou climate

Descriere: Blegarul este manipulat ca i o mixtur de dejecii. Acesta este deseori drenat printrun sistem de evi de evacuare unde seciunile individuale ale canalelor de blegar sunt drenate prin orificii n evile de evacuare. Canale pot fi deasemeni s fie golite prin clapete/trape. Canale sunt drenate dup ndeprtarea fiecrei grupe de porci, deseori n mpreun cu dezinfectarea arcurilor, ex. la intervale de 6 - 8 sptmni.

Figura 4.38: Seciune prin unitatea de cretere cu duumea parial cu grtare, cu dou climate [87, Danemarca, 2000]

Beneficii realizate pentru mediu: O reducere n emisiile de amoniac cu 34 % (0.53 kg NH3 per loc porc per an) este realizat la aplicarea acestei tehnici. Aceast tehnic a fost aplicat n Danemarca i performan ei este deci comparat cu nivelul de emisii de referin obinut n Danemarca (0.8 kg NH3 per loc porc per an). Efecte asupra mediului: soluia constructiv cu ventilaie natural utilizeaz mai puin energie comparativ cu referina [184, TWG ILF, 2002]. Date operaionale: Aceast adpost tip este echipate n mod obinuit cu ventilaie mecanic, fie sub form de presiune negativ sau ventilaie la presiune echilibrat. Ventilaia este dimensionat pentru un maxim de flux de 40 m3 per or per loc. nclzirea auxiliar este disponibil sub form de nclzitoare electrice cu ventilator sau cu instalaii centrale pentru nclzire cu evi de nclzire. Soluia constructiv ventilat natural este deasemeni aplicat. Adpostul trebuie s aib ferestre pentru a permite supravegherea mai bun a porcilor. Aplicabilitate: Acest sistem este aplicabil n instalaiile noi sau n cele existente. Costuri: Costul investiiei suplimentare i costurile operaionale se estimeaz a fi egale cu cele din sistemul de referin (184, TWG ILF, 2002) Ferme de referin: Se estimeaz c n Danemarca, 30-40% din purceii cu greutatea ntre 7,5 i 30 kg, n aproximativ 1600000 locaii, sunt crescui n adposturi cu podele alctuite parial din grtare. Se estimeaz c numrul acestora este n cretere. Literatur de referin: [87, Denmark, 2000] 4.6.3.5 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare sau cu podele solide nclinate sau convexe

Descriere: Folosind podelele parial solide se reduce suprafaa acoperit de dejecii. Limitarea suprafaei acoperite de dejecii duce la reducerea emisiei de amoniu. Acest lucru se poate realiza prin folosirea unei podele convexe. Podeaua convex separ dou canale. Acelai lucru se mai
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 221

Chapter 4

poate realiza i folosind podele parial din grtare, n care partea solid din beton, nclinat, se afl n partea din fa adpostului. Gratiile por fi din fier sau material plastic (nu din beton).

Figure 4.30: Podele alctuite parial din grtare de fier sau material plastic sau cu podele solide din beton nclinate sau convexe [10, Netherlands, 1999]

Beneficii ambiamentale realizate: Limitarea suprafeei dejeciilor n canale de dejecii, produc o reducere de 43% (0,34 kg NH3 per porc per an). Reducerea se realizeaz efectiv numai prin schimbarea proiectului adpostului. Proiectul este similar cu cel anterior, dar reducerea provine din folosirea podelelor convexe sau nclinate. Date operaionale: Se admite c acestea sunt similare cu cele din sistemul de referin. Aplicabilitate: Sistemul cu podele alctuite parial din grtare sau cu podele convexe este aplicabil numai n instalaiile noi. Pentru adposturile existente aplicabilitatea este funcie de proiectul acestora i de amplasarea existent a gropilor pentru dejecii. Costuri: Nu sunt necesare costuri suplimentare dac sistemul se poate aplica n locul unei podele alctuite n totalitate din grtare. Costurile anuale sunt de asemenea similare. Ferme de referin: Cel puin 10000 de porci sunt crescui n adposturi care au fost echipate cu acest sistem n rile de Jos. Literatur de referin: [10, Netherlands, 1999]. 4.6.3.6 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare, cu vad pentru dejecii i canal pentru apa potabil folosit

Descriere: Folosind podelele parial solide se reduce suprafaa acoperit de dejecii. Limitarea suprafaei acoperite de dejecii duce la reducerea emisiei de amoniu. Acest lucru se poate realiza prin folosirea unei podele convexe. Podeaua convex separ dou canale. Canalul din fa este parial umplut cu ap, deoarece porcii nu folosesc de obicei zona din fa pentru eliminarea dejeciilor. Numai resturi ale hranei concentrate ajung n canalul din fa. Pricipalul rol al apei este de a preveni nmulirea mutelor.

222

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Figure 4.31: Vad pentru dejecii cu canal pentru apa potabil folosit n combinaie cu podea convex cu gratii din fier sau material plastic [10, Netherlands, 1999]

Beneficii ambiamentale realizate: Limitarea suprafeei dejeciilor n canale de dejecii, combinat cu evacuarea rapid a dejeciilor n zona cu gratii folosind bare triunghiulare de fier i ndeprtarea frecvent a dejeciilor prin sistemul de canalizare reduce emisiile cu 57% (0,26 kg NH3 per porc per an (NL, B)). Efecte cross-media : Nu este necesar energie suplimentar. Date operaionale: Se admite c acestea sunt similare cu cele din sistemul de referin. Aplicabilitate: Pentru adposturile existente aplicabilitatea este funcie de proiectul existent al gropilor pentru dejecii. Costuri: Investiia suplimentar este de 2,85 EUR per porc. Costul suplimentar operaional anual este de 0,35 EUR per porc. Ferme de referin: n rile de Jos, aproximativ 250000 de purcei sunt crescui n adposturi care au fost echipate cu acest sistem. Literatur de referin: [10, Netherlands, 1999] 4.6.3.7 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare cu gratii din bare metalice triunghiulare i canal pentru dejecii cu rigol

Descriere: La fel cu descrierea anterioar a sistemului cu jet n anuri din Seciunea 4.6.3.3. i Fig. 4.41. Diferena const ntr-un canal de ap separat. anuri mici limiteaz suprafaa cu dejecii. Dejeciile vor fi ndeprtate frecvent printr-un sistem de jeturi. Gratiile sunt alctuite din bare triunghiulare de metal sau din material plastic. Laturile anurilor sunt nclinate la 60. anurile trebuie splate cu jet de dou ori pe zi. Pentru splarea cu jet se va folosi partea lichid a dejeciilor (dup separare), iar coninutul de materie solid nu trebuie s fie mai mare de 5%.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

223

Chapter 4 Figure 4.32: Podea convex cu gratii metalice triunghiulare n combinaie cu un sistem de anuri [10, Netherlands, 1999]

Beneficii ambiamentale realizate: Limitarea suprafeei dejeciilor n canale de dejecii, ndeprtarea de dou ori pe zi a dejeciilor cu jet, i evacuarea rapid a dejeciilor n zona cu grtar datorit barelor metalice triunghiulare realizeaz o reducere de 57% (0,21 kg NH3 per porc per an (NL, B)). Efecte cross-media: Acest sistem presupune un consum de energie suplimentar datorit splrii cu jet (dou ori pe zi) de 0,75 kWh per porc per an. Este posibil ca mirosul rezultat n urma splrii cu jet s deranjeze persoanele care locuiesc n apropierea fermei. De la caz la caz se va decide nivelul maxim de miros admis, i s se aplice un alt sistem, fr jet. (184, TWG ILF, 2002) Date operaionale: Pentru a aplica acest sistem trebuie ca n afara adpostului s existe o instalaie care s separe partea lichid de cea solid din dejecii pentru a o folosi ca fluid n jet. Aplicabilitate: Pentru adposturile existente aplicabilitatea este funcie de proiectul existent al gropilor pentru dejecii. Acest sistem poate fi aplicat cu uurin n adposturi cu podea central convex sau alctuit parial din grtare i podea n pant (Seciunea 4.6.3.5). Pentru a implementa acest sistem mai sunt necesare cteva modificri minore. Costuri: Investiia suplimentar este de 25 EUR per porc. Aceasta nseamn c la o reducere de 65% (de la 0,60 la 0,21 kg NH3), costul este diminuat cu 64,10 EUR per kg de NH3. Costurile anuale suplimentare sunt de 4,15 EUR per porc. Aceasta nseamn o reducere de 10,64 EUR per kg de NH3. Ferme de referin: n rile de Jos, aproximativ 75000 de purcei sunt crescui n adposturi care au fost echipate cu acest sistem. Literatur de referin: [10, Netherlands, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.3.8 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare i prelucrarea dejeciilor

Descriere i aplicabilitate: La fel cu descrierea din Seciunea 4.6.1.9. i Fig. 4.42. Gratiile sunt alctuite din metal sau din material plastic (nu din beton). Beneficii ambiamentale: Evacuarea frecvent a dejeciilor din groapa de dejecii n afara cldirii realizeaz o reducere a emisiillor ntre 40% (0,36kg NH3 per porc per an (I)) i 70% (0,18kg NH3 per porc per an (NL, B)). Existena grtarelor, evacuarea frecvent i netezimea gropii de dejecii contribuie la aceast reducere.

224

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Figure 4.33: Podea alctuit parial din grtare i prelucrarea dejeciilor [10, Netherlands, 1999]

Efecte cross-media: Acest sistem presupune un consum de energie suplimentar pentru prelucrarea dejeciilor de aproximativ 0,15 kWh per porc per an. Date operaionale: n practic, acest sistem este vulnerabil datorit stratului care se formeaz pe podea. Sunt necesare cercetri suplimentare pentru a face operabil acest sistem. Costuri: Investiia suplimentar este de 68,65 EUR per porc. Aceasta nseamn c la o reducere de 70% (de la 0,60 la 0,18 kg NH3), costul este diminuat cu 163,5 EUR per kg de NH3. Costurile anuale suplimentare sunt de 12,30 EUR per porc sau de 29,30 EUR per kg de NH3. Ferme de referin: Ctreva ferme (40000 de purcei) sunt echipate astfel n rile de Jos. Literatur de referin: [10, Netherlands, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.3.9 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare cu gratii din bare metalice triunghiulare i canal pentru dejecii cu perei nclinai

Descriere: Pereii laterali nclinai reduc suprafaa dejeciilor, vezi Fig. 4.43. Acest lucru produce, la rndul su, reducerea emisiilor de amoniu. Instalaia este posibil n adposturi cu podea convex. Podeaua convex separ cele dou canale. Canalul din fa este parial umplut cu ap, fiindc porcii nu folosesc de obicei acest canal pentru eliminarea dejeciilor. Numai resturi ale hranei concentrate ajung n canalul din fa. Pricipalul rol al apei este de a preveni nmulirea mutelor. Instalaia este posibil i n adposturi cu podea alctuit parial din grtare, cu o poriune de podea din beton nclinat n partea din fa a adpostului. Dejeciile vor fi ndeprtate frecvent printr-un sistem de canalizare. Gratiile sunt alctuite din bare triunghiulare de metal. Suprafaa dejeciilor n canalul de dejecii nu trebuie s fie mai mare de 0,07m2 pentru un porc. Suprafaa pereilor laterali nclinai trebuie s fie neted, astfel nct dejeciile s nu adere la ea. Zidul din spate nu trebuie s fie nclinat, dar dac este nclinat, ar trebui s aib o nclinaie ntre 60 i 90 grade. Peretele de lng zona de podea solid trebuie s aib o nclinaie ntre 45 i 90 grade. Beneficii ambiamentale realizate: Limitarea suprafeei dejeciilor n canalul de dejecii, evacuarea rapid a dejeciilor n zona cu grtar datorit barelor metalice triunghiulare i ndeprtarea frecvent a dejeciilor prin sistem de canalizare realizeaz o reducere de 72% (0,17 kg NH3 per porc per an). Efecte cross-media: Acest sistem nu presupune un consum de energie suplimentar comparativ cu sistemul de referin. Date operaionale: Similare cu sistemul de referin.
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 225

Chapter 4

Figure 4.34: Podea convex cu gratii metalice triunghiulare n combinaie cu sistem de canalizare i canal de dejecii cu perei laterali nclinai [10, Netherlands, 1999]

Aplicabilitate: Sistemul cu perei laterali nclinai poate fi aplicat n adposturile existente numai cu cteva modificri minore. Costuri: Investiia suplimentar este de 4,55 EUR per porc. La o reducere de 72% aceasta nseamn o reducere cu aproximativ 10,58 EUR per kg de NH3. Costurile anuale suplimentare sunt de 0,75 EUR per porc sau 1,74 EUR per kg de NH3. Ferme de referin: Acest sistem a fost dezvoltat relativ recent (1998). n prezent el este folosit n majoritatea construciilor noi i amenajrilor din rile de Jos. Literatur de referin: [10, Netherlands, 1999]. 4.6.3.10 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare i dejecii cu suprafaa cu nervuri de racire Descriere, efecte cross-media: i aplicabilitate: Vez in Seciunea 4.6.1.5.

Figure 4.35: Adpost pentru purcei, cu podea alctuit parial din grtare i dejecii cu suprafaa cu nervure de racire [10, Netherlands, 1999]

Beneficii ambiamentale: Congelarea dejeciilor combinat cu podeaua alctuit parial din grtare realizeaz cea mai bun reducere, 75% (0,15kg NH3 per porc per an (NL, B)).

226

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Costuri: Investiia suplimentar este de 24 EUR per porc. Aceasta nseamn c la o reducere de 75%, adic de la 0,6 la 0,15 kg NH3, adic aproximativ 53,30 EUR per kg de NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt de 4,40 EUR per porc, adic 9,75 EUR per kg de NH3 redus. Ferme de referin: Acest sistem s-a dezvoltat doar n urm cu civa ani. n prezent sistemul se implementeaz n cldirile reconstruite i n cteva cldiri noi n rile de Jos. Literatur de referin: [10, Netherlands, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.3.11 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare cu boxe acoperite: sistemul Nurtinger Descriere: n mijlocul ncperii se afl o podea solid cu alimentatoare. Podeaua este acoperit cu un strat de paie pentru ngrare (ngrminte pentru animale). Zonele pentru eliminarea edejeciilor sunt situate pe laturile mai scurte ale adpostului. Zona acoperit cu paie este situat de-a lungul limii adpostului. Suprafaa de emisie a gratiilor triunghiulare din metal este de maximum 0,09 m2 per porc. Datorit boxelor acoperite, temperatura n adpost poate fi mai mic dect cea normal. Sistemul se poate aplica i n cldiri cu ventilaie natural. Principiul pe care se bazeaz acest sistem este acela c reducerea de amoniu n comparaie cu sistemele de referin se datoreaz canalelor mici pentru dejecii. Stratul de paie de pe podeaua solid din beton din mijlocul ncperii va mpiedica murdrirea acesteia.

Covered lying area

Feeder
Covered lying area

Feeder

- Lying area - Covered box

- Eating and playing area - Solid floor with a small amount of straw for enrichment

- Dunging area metal triangular slats

Plan view

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

227

Chapter 4

Ventilator sau ventilatie naturala Fan or natural ventilation

Manure Depozit dejectii storage


Figure 4.36: Kennel housing system [187, IMAG-DLO, 2001]

4.6.3.12 Adposturi cu podele din beton masiv cu acoperite cu paie: ventilaie natural Descriere: Podeaua din beton masiv este acoperit aproape n ntregime cu un strat de paie sau alte mateiale celulozice pentru a absorbi urina i a ncorpora materiile fecale. Se obin dejecii solide care trebuiesc ndeprtate frecvent pentru a evita ca stratul de paie s devin prea ud. n regiunile cu clim mai rece, podeaua poate fi mprit astfel nct o box complet izolat nclzit are o zon de odihn pentru purcei cu acces la zona complet acoperit pentru eliminarea dejeciilor. Cteva paie sunt aezate i n boxe. Sistemul se aplic pentru purceii pn la 25 kg LW.

Podea de beton cu asternut absorbant permanent

Figure 4.37: Adposturi cu podele din beton masiv cu acoperite cu paie: ventilaie natural [189, Italy/UK, 2002]

Beneficii ambiamentale: Nu se cunosc emisii de amoniu. Aplicabilitate: Sistemul poate fi aplicat n toate construciile noi. Pentru construciile existente, sistemul se poate aplica n cazul podelor din beton masiv. Detaliile de proiectare pot varia. Date operaionale: Se consider c folosirea paielor va regla temperatura interioar n sistemele unde nu se folosesc boxe, astfel nct nu este necesar consum suplimentar de energie pentru nclzire.

228

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Efecte cross-media: Sistemul este recomandat datorit ngrmintelor. Producia de dejecii solide n locul celor lichide este considerat un avantaj din punct de vedere agronomic. Materia organic ncorporat n pmnt mbuntete caracteristicile fizice ale solului reducnd dizolvarea substanelor nutritive. Mirosul ar putea constitui o problem dac nu se folosesc suficiente paie. (184, TWG ILF, 2002) Costuri: Se presupune c pe ansamblu costurile sunt aceleai ca pentru sistemul ce folosete tehnica de referin. Se preconizeaz costuri anuale operaionale mai mari (184, TWG ILF, 2002). Ferme de referin: Ferma Sartori (Parma) n Italia. Aproximativ 4% din purcei n Italia sunt crescui n sistemul cu strat de paie. n UK se folosesc de obicei boxele (nclzite) n asociere cu sistemul cu strat de paie, pentru grupuri de aproximativ 100 de porci cu greutate ntre 7 i 20 kg. Literatur de referin: [185, Italy, 2001] [189, Italy/UK, 2002]

4.6.4

Sisteme cu tehnici de construcii integrate pentru porcii aduli

n tabelul 4.24 sunt prezentate cele mai bune tehnici de construcii integrate pentru creterea porcilor aduli. Cele mai multe dintre ele au fost descrise n seciunile pentru porcii reproductori sau gestani. Tehnica de referin: tehnica de referin pentru adposturile porcilor aduli const ntr-o podea alctuit n ntregime din grtare, cu cu o groap adnc pentru dejecii, cu un nivel asociat de emisie ntre 2,39 i 3,0 kg 0,15kg NH3 per porc per an. n Italia s-a raportat c necesarul de energie pentru ventilaia artificial se estimeaz la 21,1 kWh per porc adult per an (185, Italia, 2001), iar Germania a raportat 20 pn la 30 kWh kWh per porc adult per an pentru ventilaia artificial (124, Germania, 2001). Este sistemul cel mai rspndit i este descris n Seciunea 2.3.1.4.1. n figurile care descriu aceast tehnic, se face referire la Seciunea anterioar 4.6.1. n aceast seciune sunt prezentate numai tehnicile relevante, n cazul n care datele difer de cele descrise n Seciunea 4.6.1. Acest lucru este valabil pentru: podea alctuit n ntregime din grtare cu sistem de aspirare (4.6.1.1) podea alctuit n ntregime din grtare cu splare cu jet n canale cu nivel permanent de dejecii lichide (4.6.1.2) podea alctuit n ntregime din grtare cu jet n rigol sau n tuburi (4.6.1.3) Urmtoarele tehnici cu podea alctuit parial din grtare pentru porci aduli au fost prezentate i discutate n Seciunea 4.6.1: podea alctuit parial din grtare cu groap adnc de dejecii dedesubt (4.6.1.4) podea alctuit parial din grtare cu sistem de aspirare (4.6.1.6) podea alctuit parial din grtare cu splare cu jet n canale dedesubt (4.6.1.7) podea alctuit parial din grtare cu racleta (4.6.1.9) n Germania se ntlnesc i adposturile cu podea alctuit parial din grtare cu canale pentru dejeciile lichide pe ambele pri ale podelei convexe (vezi Seciunea 4.6.3.6). Se presupune c acest sistem nu are o emisie redus n compapaie cu sistemul de referin, deoarece emisia de amoniu este de aproximativ 3(2-5) kg NH3 per porc per an. Costurile cu realizarea proiectului (cu podeaua n centru sau pe o latur) sunt de acelai ordin de mrime.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

229

Chapter 4

Nr. Tipul de adpost seciune Porci crescui n grup n ncperi cu podea alctuit din grtare, cu ventilaie artificial i groap de colectare adnc dedesubt (referin) 4.6.1.1. FSF cu sistem de aspirare 4.6.1.2 4.6.1.3 4.6.1.4 4.6.4.4. FSF cu jet n canal Fr aerisire Cu areisire FSF cu jet n rigol Fr aerisire Cu areisire PSF cu groap mic pentru dejecii PSF cu dejecii cu Gratii din beton cu strat ngheat la suprafa Gratii metalice

Reducere de NH3

Consum de energie

2,39 (DK) la 3,0 (I, 21,1 (I) NL, D) kg/porc&an 20 la 30 (D)

25 30 55 40 55 20 la 33 50 60 25 35 50 60 Gratii din 60 beton Gratii 65 metalice 70 60 66 60 66 40 50 30 36 -33 2)

4.6.1.6 4.6.1.7 4.6.4.1

PSF cu sistem de Gratii din beton aspirare Gratii metalice PSF cu jet n canal Fr aerisire Cu areisire PSF cu jet n rigol Fr aerisire

La fel ca referina sau mai puin 22,8 1) 40,3 1) 18,5 1) 32,4 1) La fel cu referina Mai mult dect referina Mai mult dect referina La fel cu referina La fel cu referina 21,7 1) 38,5 1) 14,4 1) 14,4 1) 30 1) La fel cu referina La fel cu referina La fel cu referina La fel cu referina Mai mult dect referina Mai mult dect referina 12,6 1) Mult mai puin dect referina Mult mai puin dect referina 2,43

4.6.4.2. 4.6.4.3 4.6.1.9

Cu aerisire Canal PSF cu perei Gratii din beton laterali nclinai Gratii metalice PSF cu perei Gratii din beton nclinai i sistem de Gratii metalice aspiraie PSF cu racleta Gratii din beton Gratii metalice

4.6.4.5 4.6.4.6 4.6.4.7

PSF + strat de paie extern PSF cu gratii triunghiulare i boxe SCF cu strat de paie / deschidere frontal

4.6.4.8 SCF+ strat EA 20 la 30 1) numai pentru nlturarea dejeciilor (dac nu se aplic ventilaia) 2) o reducere negative indica o crestere a emisiilor

Table 4.23: Performance levels of system-integrated housing techniques for new installations for growers/finishers

4.6.4.1

Podea alctuit parial din grtare cu jet n rigol sau n tuburi (PSF rigol cu jet)

Descriere: (vezi i Seciunea 4.6.1.8) Suprafaa cu dejecii este limitat de nite anuri mici. Aceasta reduce emisia de amoniu. Sistemul poate fi aplicat n construcii cu podea convex. Podeaua convex separ cele dou anuri. Sistemul mai poate fi aplicat n cldirile cu podea alctuit parial din grtare la care partea format din beton se afl n partea din fa a
230 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

adpostului. Dejeciile vor fi nlturate frecvent (o dat sau de dou ori pe zi) printr-un sistem de jeturi. Gratiile sunt alctuite din beton sau metal de form triunghiular. Canalul de dejecii are o lime de cel puin 1,10 metri. anurile trebuie s aib o nclinaie de 60 grade. anurile sunt curate cu jet format de partea lichid proaspt din dejecii sau cu namol aerat.

Grilaj de beton Rigole dejectii Dejectii

Figure 4.38: Podea convexa cu gratar din beton (sau metal triunghiular) in combintatie cu un sistem de rigole [10, Netherlands, 1999]

Beneficii ambiamentale: Limitarea suprafeei dejeciilor n canale de dejecii, nlturarea dejeciilor de dou ori pe zi prin jet i descrcarea rapid a dejeciilor din zona cu gratii triunghiulare de metal produc o reducere de 60-65%. Splarea cu jet cu namol eerat poare ridica reducerea emisiei de amoniu la 70%. Valorile raportate sunt: 0,9 kg NH3 per porc per an (I) n cazul gratiilor din beton, splate cu namol aerat 1,0 kg NH3 per porc per an (NL,B) n cazul gratiilor din metal, splate cu namol proaspt 1,2 kg NH3 per porc per an (NL, B, I) n cazul gratiilor din beton, splate cu namol proaspt. Efecte cross-media: Nivelurile de consum de energie sunt: 1 pn la 1,5 kWh per porc per an pentru splarea cu jet 5,1 kWh per porc per an pentru separarea lichidului 7,2 kWh per porc per anpentru aerisire. Acolo unde nu se aplic ventilaia artificial, adic n Italia, consumul total de energie este mai mic dect n soluia cu podea alctuit n ntregime din grtare i cu ventilaie artificial. Nivelul mirosului cauzat de splarea cu jet ar putea produce neplceri celor care locuiesc n apropierea fermei. Acesta este mai ridicat dac splarea cu jet se face fr aerisire dect dac este fcut cu aerisire. De la caz la caz se va decide nivelul mirosului este prea mare ( i atunci se va aplica un sistem fr jet) (184, TWG ILF, 2002). Date operaionale: Aplicarea acestui sistem necesit o instalaie suplimentar (rezervor) pentru separarea fraciunii lichide din dejecii nainte de a fi folosit sau prelucrat, n cazul aerisirii, i apoi pompat napoi n jet. Aplicabilitate: Sistemul cu jet n anuri poate fi aplicat la construciile noi. n construciile existente aplicabilitatea depinde de existena canalului pentru dejecii. Costuri: Costurile de implementare ale sistemului cu gratii din beton par a fi variabile, dar semnificative. Datele din rapoartele olandeze raporteaz costuri suplimentare de investiie de 59 EUR per porc per an. Aceasta nseamn c pentru o reducere cu 60% costul este de aproximativ 32,77 EUR per kg de NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt de 9,45 EUR per porc per

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

231

Chapter 4

an 5,25 per kg de NH3. Datele din Italia indic costuri negative (adic beneficii) n comparaie cu valorile din sistemul de referin 2.96 per kg de NH3 redus. Costurile de implementare ale sistemului cu grilaj de metal triangular, sunt raportate a fi usor mai mari decat sistemele cu grilaj din beton, insa determina o reducere procentuala relative mai mare. Costurile sumplimentare de investitie sunt in 79 EUR per loc aferent unui porc. Aceasta inseamna la 65% o reducere de 40 EUR per kg NH3. Costurile anuale suplimentare sunt 12,50 EUR per loc afferent unui porc sau de EUR 6.25 per kg de NH3 redus. Fermele de referinta: Acest sistem este aplicat in Italia si in Olanda (aprox 50000 locuri de crestere a porcilor). Acesta s-a dezvoltat doar recent (incepand cu 1999) pentru porci de sacrificare. Literatura de referinta: [10, Netherlands, 1999], [59, Italy, 1999] and [185, Italy, 2001]. 4.6.4.2 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare canal pentru dejecii cu perei nclinai

Descriere: Pereii laterali nclinai reduc suprafaa dejeciilo. Acest lucru produce, la rndul su, reducerea emisiilor de amoniu. Instalaia este posibil n adposturi cu podea convex. Podeaua convex separ cele dou canale. Canalul din fa este parial umplut cu ap, fiindc porcii nu folosesc de obicei acest canal pentru eliminarea dejeciilor. Numai resturi ale hranei concentrate ajung n canalul din fa. Pricipalul rol al apei este de a preveni nmulirea mutelor. Instalaia este posibil i n adposturi cu podea alctuit parial din grtare, cu o poriune de podea din beton nclinat n partea din fa a adpostului. Dejeciile vor fi ndeprtate frecvent printr-un sistem de canalizare. Canalul pentru dejecii trebuie s aib cel puin 1,10 metri. Suprafaa dejeciilor n canalul de dejecii nu trebuie s fie mai mare de 0,18 m2 pentru un porc. Suprafaa pereilor laterali nclinai trebuie s fie neted, astfel nct dejeciile s nu adere la ea. Zidul din spate nu trebuie s fie nclinat, dar dac este nclinat, ar trebui s aib o nclinaie ntre 60 i 90 grade. Gratiile sunt construite din beton.

Gratar beton

dejectii

Figure 4.39: Podea convex cu gratii din beton i canal de dejecii cu perei laterali nclinai [10, Netherlands, 1999]

Beneficii ambiamentale realizate: Limitarea suprafeei dejeciilor n canalul de dejecii i ndeprtarea frecvent a dejeciilor prin sistem de canalizare realizeaz o reducere a emisiilor de 72% (0,2 kg NH3 per porc per an) n sistemul cu gratii din beton i de 66% (1,0 kg NH3 per porc per an) n cazul gratiilor de metal triunghiulare. Efecte cross-media: Acest sistem nu presupune un consum de energie suplimentar. Date operaionale: Similare cu sistemul de referin. Aplicabilitate: Sistemul cu perei laterali nclinai poate fi aplicat n construciile noi. n cele existente, aplicarea sistemului depinde de dimensiunea gropii de dejecii existente. Pentru a
232 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

implementa sistemul sunt necesare cteva modificri minore, dar sunt necesare modificri majore n tehnica de management. Suprafaa dejeciilor trebuie s fie de maxim 0,18 m2 per porc. Costuri: Investiia suplimentar este de 3,00 EUR per porc. Aceasta nseamn c pentru o reducere cu 60% (adic 3,0 pn la 1,2 kg de NH3) costul este de aproximativ 1,65 EUR per kg de NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt de 0,50 EUR per porc. Aceasta nseamn 0,28 per kg de NH3 redus. n cazul gratiilor metalice costurile difer puin. Costul suplimentar este de 23 EUR per porc. Aceasta nseamn c pentru o reducere cu 66% costul este de aproximativ 12 EUR per kg de NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt de 2,70 EUR per porc sau 2,70 per kg de NH3 redus. Ferme de referin: Sistemul cu gratii metalice triunghiulare a fost dezvoltat la mijlocul secolului nousprezece i a fost implementat multe construcii noi amenajri n rile de Jos. Literatur de referin: [10, Netherlands, 1999]. 4.6.4.3 Adposturi cu podea alctuit parial din grrtare cu gropi de dimensiuni reduse pentru dejecii, cu perei nclinai i sistem de aspirare

Descriere: Vezi Seciunea 4.6.4.2, unde este descris sistemul cu perei nclinai i Seciunea 4.6.1.1. unde este descris sistemul de aspirare. Combinnd efectele pozitive ale acestor dou tehnici duc la PSF cu gropi de dimensiuni reduse pentru dejecii cu perei nclinai i sistem de aspirare. Beneficii ambiamentale realizate: Limitarea suprafeei dejeciilor n canalul de dejecii i ndeprtarea frecvent a dejeciilor prin sistem aspirator realizeaz o reducere a emisiilor de minim 60% n sistemul cu gratii din beton i de 66% n cazul gratiilor de metal triunghiulare. Efecte cross-media: Din cauz c acest sistem este acionat manual, nu presupune un consum de energie suplimentar. Se sugereaz ca sistemul de aspirare s fie realizat prin deschiderea valvelor i astfel se ndeprteaz vaporii degajai n timpul descrcrii dejeciilor. Date operaionale: Similare cu sistemul de referin. Aplicabilitate: Sistemul cu perei laterali nclinai poate fi aplicat n construciile noi. n cele existente, aplicarea sistemului depinde de dimensiunea gropii de dejecii existente. Pentru a implementa sistemul sunt necesare cteva modificri minore, dar sunt necesare modificri majore n tehnica de management. Suprafaa dejeciilor trebuie s fie de maxim 0,18 m2 per porc. Costuri: Investiia suplimentar este de 3,00 EUR per porc. Costurile anuale suplimentare sunt de 0,50 EUR per porc. Sistemul de aspirare poate necesita costuri suplimentare. n cazul gratiilor metalice costurile difer puin. Costul anual suplimentar este de 23 EUR per porc. Ferme de referin: Aceste tehnici combinate nu au fost nc implementate. Literatur de referin: [185, Italy, 2001] [10, Netherlands, 1999] [184, TWG ILF, 2002]

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

233

Chapter 4

4.6.4.4

Adposturi cu podele alctuite parial din grtare i dejecii cu suprafaa cu nervuri de racire

Descriere, efecte cross-media: i aplicabilitate: Vezin Seciunea 4.6.1.5. Descriere suplimentar: Acest sistem se poate aplica i n cazul gratiilor din metal triunghiulare n locul gratiilor din beton [186, DK/NL, 2002].

Grilaj de beton sau metal

Nervuri volatile de racire

Groapa de dejectii

Figura 4.49: Adpost pentru porci, cu podea alctuit parial din grtare cu gratii de metal triunghiulare i dejecii cu cu racire a suprafetei pentru dejectii [10, Netherlands, 1999]

Beneficii ambiamentale: Stratul de ap rece care curge deasupra dejeciilor le rcete, iar reducerea evaporrii amoniului este similar ca procent cu cea de la sistemul anterior, 50-60%, n funcie de tipul de material din care sunt alctuite gratiile (1,2 1,5 kg NH3 per porc per an). Costuri: Gratii din beton: Investiia suplimentar este de 30,40 EUR per porc. Aceasta nseamn c la o reducere de 50%, (adic de la 3,0 la 1,5 kg NH3), costurile sunt 20 EUR per kg de NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt de 5,50 EUR per porc, adic 3,65 EUR per kg de NH3 redus. Gratii din bare de metal triunghiulare: n acest caz, s-a calculat o investiie suplimentar este de 43 EUR per porc. Aceasta nseamn c la o reducere de 60%, costurile sunt 24 EUR per kg de NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt de 8 EUR per porc, sau 4,50 EUR per kg de NH3 redus. Ferme de referin: n rile de Jos, aproximativ 20000 de porci aduli sunt crescui n ferme echipate cu acest sistem. Acest sistem s-a dezvoltat doar n urm cu civa ani (1999). n prezent sistemul se implementeaz n unele cldiri reconstruite i n cteva cldiri noi. Literatur de referin: [10, Netherlands, 1999] [186, DK/NL, 2002] 4.6.4.5 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare cu ndeprtare rapid a dejeciilor i alee extern cu absorbant (PSF+ EA absorbant)

Descriere: La adposturile cu podele alctuite parial din grtare se adaug o alee extern acoperit, vezi Fig. 4.50. Groapa intern pentru dejecii le permite porcilor s-i elimine excreiile chiar dac nu ajung pe aleea extern ocupat de cei mai dominani dintre ei. Dejeciile adunate n groapa de sub gratii sunt evacuate cu unul din sistemele descrise anterior. Beneficii ambiamentale: Emisiile sunt reduse la 2,1 kg NH3 per porc per an ceea ce nseamn aproximativ 30% din valoarea din cazul podelei alctuit n totalitate din grtare.

234

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Solid plina Podea floor solida

Alee exterioara with External alley cu asternut permanent permanent litter

Groapa de namol cu Slurry pit with fast si frequent sistem rapid andfrecvent removal system de indepartare

Concrete slats Grilaj beton

Figure 4.40: Adposturi cu podele alctuite parial din grtare cu ndeprtare rapid a dejeciilor i alee extern acoperit [185, Italy, 2001]

Efecte cross-media: Este necesar energie suplimentar pentru evacuarea dejeciilor adunate n groapa de sub gratii i a celor solide din aleile externe. S-a estimat c acest consum de energie pentru evacuarea dejeciilor este de 12,6 kWh per porc per an. Consumul total de energie este mai mic dect cel din sistemul de referin deoarece nu se aplic nici un sistem de ventilaie artificial (184, TWG ILF, 2002). Folosirea stratului de paie n toate zonele funcionale nu sunt o practic comun pentru porcii mari n Italia, care sunt hrnii cu hran lichid, deoarece stratul se umezete prea repede. Prin folosirea stratului de paie numai pe aleile externe se evit acest efect negativ i n acelai timp se menine producia de dejecii solide. Dejeciile solide sunt aplicate pe pmnt ca ferilizator, i are un efect pozitiv pentru structura solului. Mirosul ar putea deveni o problem dac nu se folosesc suficiente paie (184, TWG ILF, 2002). Costuri: Pentru cldirile noi, costurile de investiii se estimeaz a fi egale cu cele ale sistemului de referin. Costurile operaionale anuale se estimeaz a fi ceva mai mari dect cele ale sistemului de referin. n caz de retehnologizare, costurile pot fi mult mai mari dect cele ale sistemului de referin (184, TWG ILF, 2002). Literatur de referin: [59, Italy, 1999] [185, Italy, 2001] 4.6.4.6 Adposturi cu podele alctuite parial din grtare cu boxe acoperite: sistemul cusca

Descriere, aplicabilitate, date operaionale, costuri: vezi Seciunea 4.6.3.11. Descriere suplimentar: Sisiemul difer fa de cel aplicat purceilor tineri (purcei) numai prin suprafaa de emisie a gratiilor (de metal triunghiular) care, pentru porcii aduli este de maximum 0,14 m2 pentru cei cu greutate pn la 50 kg i 0,29 m2 pentru cei de peste 50 kg. Sistemul are un consum de energie redus datorit temperaturii sczute din interior. Beneficii ambiamentale realizate: Emisiile de amoniu sunt reduse cu 36% fa de referin, permind o emisie de amoniu de 1,9 kg per porc per an. Literatur de referin: [187, IMAG-DLO, 2001]

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

235

Chapter 4

4.6.4.7

Podea din beton masiv cu strat aternut i climat exterior

Descriere: Porcii sunt inui ntr-un adpost mare sau dou mai mici cu o alee central ntre ele pentru alimentare i control. Cldirea are o deschidere frontal i este ventilat natural n ntregime. Alimentarea cu paie pentru porci se face din belug i le ofer i protecie mpotriva temperaturilor sczute. Dejeciile (amestecate cu paie) se ndeprteaz ca dejecii solide prin deschiderea frontal dup fiecare ciclu de cretere. Beneficii ambiamentale realizate: Emisiile de amoniu sunt similare sau mai mari fa de sistemul de referin, (complet cu grtare) cu 33% (3-4 kg NH3 per porc per an). Efecte cross-media: Nu este necesar energie suplimentar pentru ventilaie. Nivelul mirosului este sczut chiar n apropierea fermei, dac se foloosesc suficiente paie. n felul acesta se obine un ngrmnt amestecat cu paie, bine structurat. Sistemul poate provoca apariia grmezilor de dejecii ceea ce nu este favorabil condiiilor climatice interioare sau emisiilor exterioare. Date operaionale: n mod clar, sistemul necesit munc suplimentar, dar aternerea i ndeprtarea dejeciilor poate fi mecanizat cu eficien. Cantitatea de paie aplicate este de aproximativ 1,2 kg per porc per zi. Sistemul este spaios dar vara este necesar s se spele zonele din beton pentru alimentare pentru a le rcori. n regiunile cu clim cald nu se poate aplica sistemul cu aternul de paie. Costuri: Comparativ cu sistemul de referin, costurile operaionale suplimentare sunt de aproximativ 8 EUR per porc per an, dar este funcie de preul stratului de paie. Investiia capital pentru cldire este mult mai mic dect cea a sistemului de referin. Locuri de referin: Aplicat n cteva ferme din UK i Germania. nc nu e aplicat pe scar larg, dar s-ar putea s capete o mai mare atenie pe considerente de ngrminte animale. Literatur de referin: (Model 6) in [124, Germany, 2001] 4.6.4.8 Podea masiv din beton cu alee extern acoperit (SCF+EA absorbant)

Descriere: Vezi fig. 2.28. O u mic permite porcilor s ias afar pe o alee exterioar din beton acoperit cu strat de paie pentru eliminarea excremetelor (0,3 kg paie per porc per zi), iar aceasta are o pant uoar (4%) care se termin ntr-o alee pentru dejecii cu racleta. Micnduse pe aleea extern, animalele mping paiele cu dejeciile n canalul lateral. Toate dejeciile cad n canalul lateral i sunt mrunite la pasul urmtor, i o dat pe zi se formeaz amestecul de dejecii. Canalul lateral este parial acoperit, permind materiei s treac. Un racleta ndeprteaz dejeciile (3-7 kg solid per porc per zi) ntr-o grmad de materie solid. Dejeciile sunt mutate de-a lungul unui canal care are o zon perforat deasupra creia sunt aduse grmezile de amestec, ceea ce permite lichidului s se scurg ntr-un bazin colector (aproximativ 0,5-2 litri de lichid per porc per zi). Beneficii ambiamentale realizate: Emisiile de amoniu sunt reduse cu 20-30% fa de sistemul cu podea format numai din grtare. Efecte cross-media Energia consumat n sistem este de aproximativ 6 kWh, lucrnd 0,5 ore pe zi ntr-o cldire cu 450 porci. Folosirea stratului de paie pe podele masive n interior nu sunt recomandate pentru porcii mari n Italia, care sunt hrnii cu hran lichid, deoarece stratul se umezete prea repede. Prin
236 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

folosirea stratului de paie numai pe aleile externe se evit acest efect negativ i n acelai timp se menine producia de dejecii solide. Dejeciile solide sunt aplicate pe pmnt ca ferilizator, i are un efect pozitiv pentru structura solului. Mirosul ar putea deveni o problem dac nu se folosesc suficiente paie (184, TWG ILF, 2002). Date operaionale : Ventilaia este natural i e operat manual. Se aplic alimentarea i adparea automat. Nu este necesar nclzire. Costuri: Costurile de investiii pentru cldirile noi se estimeaz a fi egale cu cele ale sistemului de referin. Costurile operaionale variaz de la un cost suplimentar de 6,00 EUR per porc per an la un beneficiu de 1,09 EUR per porc per an fa de sistemul de referin. (184, TWG ILF, 2002) Literatur de referin: [185, Italy, 2001]

4.6.5
4.6.5.1

Msuri la final de procese pentru reducerea emisiilor produse la creterea porcilor Bioscrubber

Descriere: n acest sistem tot aerul ventilat provine dintr-o unitate cu biofiltru. Un bio-strat format la suprafaa materialului mpachetat absoarbe amoniul care la rndul su este redus de microbi. Circulaia apei menine bio-stratul umed i nutrienii disponibili pentru microorganisme.

Iesire aer Duze de pulverizare a apei Pat filtrant

Suflanta centrifugala

Intrare apa

Iesire apa Pompa apa

Iesire apa Duze de pulverizare a apei Pat filtrant Intrare apa Pompa apa
Figure 4.41: Doua concepte de bioscruber [10, Netherlands, 1999]

Suflanta centrifugala

Iesire apa

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

237

Chapter 4

Beneficii ambiamentale realizate:Rezumate n tabelul 4.25.. Efecte cross-media Consumul de ap este crescut cu aproximativ 1 m3 pentru un porc pe an, i n corespunztor acestui aspect, rezult n plus o cantitate de ap care trebuie deversat. Cantitatea de ap care rezult i trebuie deversat ar putea constitui o limitare a acestei soluii. Acest sistem necesit un mare consum de energie (35kWh per porc suplimentari). Pentru porcii tineri, s-a raportat c acest consum este mai mic, aproximativ 8kWh per porc. Sistemul de purificare a aerului ar putea crete semnificativ rezistena fluxului din sistemul de ventilaie forat. Pentru a asigura fluxul de aer necesar, mai ales n timpul verii, pot fi necesare ventilatoare cu o putere specific mai mare. n plus trebuie asigurat energia pentru pompele care asigur circulaia apei n bioscrubber-e i pentru operaiile de umidificare n biofiltre. Performane bioscrubber Categorii de oprci Scroafe Scroafe cu Porci teneri adulte/gestante purcei 70(50-90) 70(50-90) 70(50-90) investiie 111,35 111,35 10 38,4 16,7 5,50 1000 19,2 32,75 5,61 Nu date 23,8 3,35 5,58 sunt Nu date Porci aduli 70(50-90) 49 22,25 16,7 8,9 sunt 100000 (NL)

Procentul de reducere Cost suplimentar de (EUR/porc) Cost suplimentar de investiie (EUR/kg NH3) Cost operaional suplimentar anual (EUR/porc) Cost operaional suplimentar anual (EUR/kg NH3) Referin (locuri)

Not: costurile sunt calculate pentru o reducere cu 70% Tabel 4.25 Sumarul reducedilor n amisia de amoniui costurile cu bioscrubber-ul pentru diverse categorii de porci. Aplicabilitate: Sistemul este foarte uor de implementat ca amenajare suplimentar la cldirile noi i n reconstrucia celor vechi care au deja un sistem de ventilaie artificial sub presiune negativ de aer. Planul i dimensiunea cldirii nu sunt elemente critice pentru aplicabilitatea sistemului. Nu sunt necesare adaptri n interiorul cldirii, dar sistemul nu se poate aplica n cazul adposturilor cu ventilaie natural, fr sistem de canalizare a fluxului de aer n cldire, fiind de obicei aplicat n cldirile cu ventilaie artificial (sub presiune negativ de aer). n locurile unde nivelul de praf este ridicat (n sistemele cu paie) poate fi necesar un filtru de praf, deoarece acesta va crete presiunea n sistem ceea ce va face s creasc consumul de energie. Ferme de referin: Acest sistem a nceput s fie folosit doar n ultimii ani n rile de Jos. Acum se implementeaz n cazul unor reconstrucii. Literatur de referin: [10, Netherlands, 1999] 4.6.5.2 Bioscruber chimic umed

Descriere: Tot aerul ventilat din adpost provine dintr-o unitate Bioscrubber chimic. Un lichid de acid de spalare este pompat n jurul acestei uniti. Cnd aerul ventilat este adus n contact cu lichidul pentru spalare, amoniul este absorbit, iar n sistem este eliberat aer curat. Cel mai frecvent se folosete n acest sistem acid sulfuric diluat. Se mai poate folosi i acidul clorhidric. Principiul de lucru: Absorbia de amoniu: 2 NH3 + H2SO4 2 NH4+ + SO42- (Vezi figura 4.15) Beneficii ambiamentale realizate i costuri: Vezi tabelul 4.26.
238 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Efecte cross-media Lichidul rezultat din scrubber are un nivel ridicat de sulfat sau clor, n funcie de acidul folosit. Deversarea lui ar putea constitui o limitare a acestei soluii. Acest sistem are un consum mai mare de energie n comparaie cu sistemul anterior de purificare a aerului. Din nou, nivelul de energie depinde categoria de porci. Performane bioscrubber chimic umed Categorii de oprci Scroafe Scroafe cu adulte/gestante purcei Procentul de reducere maxim 90 90 Cost suplimentar de investiie 62,75 83,65 (EUR/porc) Cost suplimentar de investiie 16,5 11,15 (EUR/kg NH3) Cost operaional suplimentar anual 25,05 28 (EUR/porc) Cost operaional suplimentar anual 6,96 3,89 (EUR/kg NH3) Energie suplimentar (kWh /porc) 52,5 100 Referin (locuri) 2000 Nu sunt date Not: costurile sunt calculate pentru o reducere cu 90% Porci teneri Porci aduli 90 90 9 43 16,65 3 5,56 10 Nu date 15,95 14 5,19 55 sunt 100000 (NL)

Tabel 4.26 Sumarul reducedilor n emisia de amoniui costurile cu bioscrubber-ul pentru diverse categorii de porci. Aplicabilitate: Acest sistem este foarte uor de implementat ca amenajare a cldirilor noi sau la reconstrucia celor existente care folosesc deja ventilaia artificial sub presiune negativ de aer. Proiectul i dimensiunea adpostului nu sunt eseniale pentru aplicarea sistemului. Nu sunt necesare amenajri n interiorul cldirii, dar sistemul nu se poate aplica n cazul adposturilor cu ventilaie natural, fr sistem de canalizare a fluxului de aer n cldire. De obicei se aplic n cldirile cu deja ventilaia artificial (sub presiune negativ de aer). Ferme de referin: Acest sistem a nceput s fie folosit doar n ultimii ani. Acum se implementeaz n cazul unor reconstrucii. Literatur de referin: [10, Netherlands, 1999]

4.7 Tehnici pentru reducerea mirosului


Datele indic faptul c dieta cu coninut sczut de proteine reduce att emisia de amoniu ct i de componente cu miros neplcut. Mirosul poate fi redus n cteva moduri, cum ar fi: prin pstrarea cureniei prin stocarea dejeciilor n afara cldirii i acoperite prin evitarea producerii curenilor de aer deasupra dejeciilor. Din cauza mirosului s-au pus la punct tehnici i timpi de aplicaie pentru mprtiere pe pmnt. Unele tehnici suplimentare pentru reducerea mirosului n vecintatea fermelor se bazeaz pe cldiri cu ventilaie forat. Totui, aplicabilitatea, efectele asupra mediului i costurile pot limita adoptarea urmtoarelor tehnici: scrubber, vezi bioscrubber i scrubber chimic umed n Seciunile 4.6.5.1 i 4.6.5.2. biodegradarea prin conducerea aerului din sistemul de ventilaie printr-un biofiltru din material vegetal fibros, elementele mirositoare sunt distruse de bacterii. Eficacitatea sistemului depinde de coninutul de umezeal, compoziie, fluxul de aer pe metru ptrat de filtru i de densitatea filtrului. n special praful poate fi o problem, crend o rezisten ridicat a aerului.
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 239

Chapter 4

Canalul orizontal de ieire al aerului acesta nu poate realiza o diminuare a mirosului, dar prin devierea punctului de emisie al aerului pe o anume parte a fermei se poate reduce impactul potenial asupra unor obiective sensibile la miros (arii rezideniale) Diluarea concentraiei, dup cum este explicat mai jos, este bazat pe un proiect corespunztor al cldirii i prin dimensionarea corect a ventilaiei. Diluarea substanelor mirositoare: Concentraia substanelor mirositoare n locurile sensibile depinde n mod eseniale de gradul de diluare al mirosului emis n timpul transportului atmosferic n curentul de aer. Factorii cei mai importani care afecteaz concentraia poluatorilor sunt: Viteza fluxului odorizant Distana de surs Intensitatea sursei. n plus, diluarea atmosferic se accentueaz cu gradul de turbulen din atmosfer i de curenii de aer. Turbulenele mecanice pot fi realizate prin plasarea efectiv de bariere n calea fluxului (de exemplu vegetaie). Condiii de purificare: Principiile ventilaiei naturale i ale ventilaiei forate duc la condiii diferite de purificare a aerului. n timp ce gurile de aerisire sunt nguste n cazul ventilaiei forate, n cazul ventulaiei naturale, acestea sunt de obuicei destul de mari. n acest caz, seciunea prin care aerulintr sau iese ajustabil n funcie de condiiile meteorologice i climaterice locale din afara cldiri, iar n cazul ventilaiei artificiale, n funcie de cerinele din interiorul cldirii. Pentru ambele sisteme sunt specifici curenii de aer termici vericali, de jos n sus cauzai de echipamentul de nclzire sau de cldura animalelor. Este esenial s se realizeze un flux de aer nentrerupt de intrare i de ieire n imediata apropiere a cldirii (de aproximativ 3 pn la 5 ori nlimea cldirii). n cazul ventilaiei forate, folosirea zonei din imediata apropiere a cldirii determin alegerea condiiilor de purificare, adic ventilaie de-a lungul peretelui conducnd ctre curte sau un cos inalt de evacuare deasupra coamei acoperisului. n cazul cldirilor cu ventilaie natural, un miros local poate fi considerat acceptabil n cazul n care accentual este predominat asupra efectului emisiilor din adapost spre camp. Ventilaia forat: Ca o regul n cazul cldirilor cu ventilaie forat, n termenii reducerii impactului, scopul este de a realiza o diluare suficient a aerului viciat care este trimis n atmosfer. Pentru a proteja persoanele din vecintate, poate fi indicat s se asigure c fluxul de aer emis trece la cea mai mic nlime posibil prin aceast zon. Pentru a fi descrcat deasupra i dincolo de locuinele din preajm, curentul de aer de ieire trebuie transferat ntr-un curent de aer extern neperturbat ridicnd sursa la nlime astfel nct antrenarea aerului viciat n zona cldirilor. Acest efect poate fi obinut prin creterea vitezei la ieirea aerului viciat i / sau prin ridicarea la nlime a gurii de aerisire. Aerul uzat ar trebui trimis n atmosfer la o nlime suficient prin couri (?) verticale fr capace sau alte obstacole n calea fluxului de aer. n acest scop trebuie studiat zona pentru a se stabili dac, de exemplu, conducta cu aerul uzat nu poate fi ridicat la nivelul cldirii sau mai sus dect aceasta. Coloana de aer viciat poate fi dirijat mai sus dac i se crete viteza. Aceasta poate fi crescut, de exemplu, prin dirijarea fluxului de aer printr-o serie de ventilatoare ntr-un jet central (?). Instalarea unui canal suplimentar de derivaie are efect n ce privete reducerea impactului mirosului numai n anumite cazuri i n anumite locuri. n afar de valoarea investiiei suplimentare i a consumului de energie electric, mai trebuie luat n calcul i zgomotul instalaiei.

240

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Atunci cnd se proiecteaz un sistem amplu de eliminare a aerului viciat, este important s se ia n consideraie influena eventualelor bariere n calea curentului de aer n imediata vecintate a adpostului i a celorlalte construcii (de exemplu acoperiurile cldirilor din vecintate i copacii). Acestea pot afecta curentul de aer format. n cazul adpostului format dintr-o singur cldire efectul curentuui descendent depinde raportul dintre nlimea sursei efective i nlimea cldirii. Efectul curentului descendent descrie influena cldirii asupra penei de aer uzati reducerea care rezult la nlimea sursei. Curentul de aer neperturbat ajunge la o nlime egal cu dublul nlimii cldirii. Gurile de aerisire din pereii laterali sunt de preferat doar n cazurile n care sunt prevzute cu dispozitive care s direcioneze aerul n jos ctre pmnt i numai dac sunt dispuse pe acei perei care sunt orientai spre zona opus celei care trebuie protejate. Dac se compar efectele cauzate de ventilaia prin pereii laterali pe de o parte cu orientarea fluxului de aer viciat peste perei pe de alt parte, poluarea constatat n locaiile existente n tide s fie similar. n cazul locaiilor cu mai multe cldiri, poziia i nlimea surselor de aer poluat au un rol mai sczut n ce privete impactul acestuia n termeni de poluare a aerului pentru locaiile de la distan. n astfel de cazuri, zona total a cldirilor fermei poate fi att de mare nct aerul poluat s coboare la nivelul solului n incinta acesteia, chiar dac nlimea la care se afl sursa este mare. n acest caz ntregul grup de adposturi poate fi consideratca avnd acelai efect ca o surs unic aflat la nivelul solului. Ventilaia natural : Pentru a se putea asigura o eficien convenabil a ventilaiei naturale, trebuiesc ndeplinite anumite cerine, de exemplu: Unghiul de nclinaie al acoperiului trebuie s fie cel puin 20 pentru ventilaia la nivelul streinii pentru a genera curentul termic ascendent O nlime medie de cel puin 3 m ntre gurile de aerisire interioare i cele pentru aerul uzat Dimensionarea gurilor de aerisire interne i cele de ieire trebuie s fie raportate la numrul de porci din adpost i la nlimea curentului termic ascendent Garantarea unui curent fr turbulene att pentru fluxul de intrare ct i pentru cel de ieire Orientarea axei muchiei acoperiului transversal fa de direcia preponderent a vntului. Dac cldirile sunt localizate in sus si/sau in jos ctre un sistem deschis, trebuie s se asigure c cldirea adpostului nu este localizat n zone cu micri de aer nensemnate sau foarte accelerate. Distana pn cldirile din vecintate trebuie s fie cel puin de 3 pn la 5 ori nlimea acestora. n cazul creterii porcilor i a psrilor, s-a dovedit c instalarea de dispozitive care s schimbe fluxul de aer de intrare cu cel uzat a avut succes. Prin orientarea cldirilor adposturilor fa de direcia preponderent a vntului se obine un efect decisiv att asupra condiiilor din interiorul adposturilor ct i a emisiilor emanate din acestea. Apar diferene n ceea ce privete concentraia i viteza, n funcie de faptul dac orientarea cldirilor adposturilor este n paralel, n diagonal sau transversal fa de direcia preponderent a vntului. n cazul n care direcia muchiei acoperiului este paralel cu direcia vntului, gradul de ventilaie este redus cu aproximativ 50%. n acest caz apar cele mai mari concentraii de amoniu n adpost. Pentru a combate acest efect, nite deschideri n peretele din fa pot favoriza creterea volumului de aer indus. Alte deschideri n muchia acoperiului ajut la curentul termic ascendent. Dac se practic o fant de-a lungul muchiei, se obine o vitez de circulaie i mai bun.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

241

Chapter 4

De aceea axul acoperiului adpostului trebuie s fie astfel orientat fa de direcia predominant a vntului asfel nct acesta s produc cel mai favorabil efect de ventilaie posibil. Dimensiunile gurilor de intrare i de ieire a aerului n adposturi cu ventilaie la nivelul streinii trebuie s fie dimensionate astfel nct chiar i pe perioada cu temperaturi ridicate, s rmn suficient aer n circulaie. Altfel, trebuiesc deschise uile, ceea ce conduce la situaia n care emisiile se mprtie la nivelul solului n mod necontrolat. Conform celor mai avansate tehnologii actuale, sistemul de cldiri cu plan deschis , cu fante n pereii laterali, la nivelul streinilor i la pereii frontali, aranjate ntr-o poziie liber poate fi considerat cel mai bun n ceea ce privete efectul impactului n zon (exemplu boxe cu zone cu diferite funcii).

4.8 Tehnici de reducere a emisiilor provenite din depozite


Directiva Nitratilor (91/676/EEC) stabileste conditiile minime pentru depozitare, in general, cu scopul de a oferi tuturor apelor un nivel general de protectie impotrivapoluarii, si conditii suplimentare pentru depozitele aflate in zonele vulnerabile la nitrati. Unele tehnici sunt descrise in sectiunile de mai jos, insa altele mentionate in Directiva Nitratilor nu sunt abordate ca urmare a lipsei de date.

4.8.1
4.8.1.1

Reducerea emisiilor din depozitul de dejectii solide


Practici generale

Depozitarea dejectiilor solide pe pe podea solida impermeabila va preveni scurgerile in sol si in panza freatica. Echiparea depozitelor cu drenari si conectandu-le pe acestea la groapa, permite colectarea fractiei de lichid si a apei din precipitatii. Este o practica comuna pentru fermieri a avea instalatii de depozitare pentru dejectiile solide, sa detina o capacitate suficienta pana cand se va face o alta tratare sau imprastiere, vezi si sectiunea 2.5. Capacitatea depinde de climat, care determina perioade in care aplicarea pe teren nu este posibila sau nu este permisa. Pentru a reduce mirosul este imortanta locatia depozitului pe amplasamentul fermei si ar trebui sa aiba in vedere directia generala a vantului. Pozitia de preferat pentru depozit este la departare de obiectele sensibile din vecinatatea fermei, profitand si de avantajele create de barierele naturale precum copacii sau diferentele de inaltime. De asemenea, peretii (lemnul, caramida sau betonul) pot fi utilizati pentru a imprejmui haldele de depozitare. Aceastia pot servi ca panouri anti-vant, cu deschiderea depozitului pe partea ferita de vant. Gainatul solid de la pasari trebuie sa fie depozitat uscat intr-o arie acoperita. In magaziile inchise se poate evita condensarea folosind o ventilare potrivita. Ar trebui prevenita reumectarea gainatului deoarece acest lucru ar duce la emiterea de mirosuri. Hangarele de depozitare a gainatului nu ar trebui construite foarte inalte pentru a permite piroliza sa apara in gainatul inmagazinat. Gramezile temporare de pe campuri vor fi amplasate la distante suficiente fata de cursurile apelor. In Finlanda, de exemplu, gramada trebuie sa fie la cel putin 100 metri de cursurile e apa, in principal canale sau fantani gospodaresti si 5 metri de canale (mici) [125, Finland, 2001]. In UK, distantele aplicate sunt de 10 metri de cursurile de apa si 50 metri de izvoare, fantani, foraje sau alte surse utilizate in consumul uman [190, BEIC, 2001]. Pentru gramezile de pe camp facute anual in acelasi loc, pot fi de aseemenea utilizate podele impermeabile. Unde exista soluri argiloase si se schimba locatia gramezilor, nu se preconizeaza nici o acumularea nociva de cantitati de nutriteni si nu trebuie luate masuri speciale la baza
242 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

gramezii. Pentru a preveni intrarea apei in gramada de dejectii trebuie evitata acumularea apei din precipitatii la baza gramezii. Acoperirea gramezilor de dejectii se aplica de asemenea pentru a reduce apa provenita din precipitatii de la suprafata si evaporarea amoniacului (si a mirosurilor). 4.8.1.2 Aplicarea unui acoperis pe gramezile de dejectii solide

Descrierea: Aceasta tehnica se aplica in principal dejectiilor provenite de la puii de carne si de la dejectiile uscate de la ouatoare. Materialele de acoperire sunt aplicate gramezilor de dejectii solide si haldelor de pe camp. Acestea pot fi din turba, rumegus, aschii de lemn sau un acoperis de plastic strans rezistent la UV. Scopul acoperisului este de a reduce evaporarea amoniacului si de a prevenii patrunderea apei pluviale. Principiul din spatele acestei aplicari de turba a fost raportat de [125, Finland, 2001]: Utilizarea turbei (ca strat de 10 cm) este bazat in abilitatea sa de a lega cationii. Amoniacul este absorbit in turba intr-o reactie chimica in care molecula de NH3 este transformata in ioni fixi de NH4. Cu cat aciditatea turbei este mai mare cu atat mai mult amoniac poate fi absorbit. Daca se va aplica un acoperamant, atunci haldele trebuie acoperite imediat dupa ce au fost facute, deoarece cea mai mare parte de amoniac se evapora in primele zile. Efectele cross-media: Turba uscata si rumegusul absorb apa pluviala. Oricum, rumegusul nu este un material de acoperire bun deoarece nu absoarbe amoniacul si de asemenea impiedica formarea crustei naturale la suprafata dejectiilor. O crusta impiedica evaporarea amoniacului din suprafata proaspata de dejectii de sub ea mai bine decat acoperirea cu paie. Oricum, turba nu este o resursa regenerabila, fiind motivul din care turba nu se utilizeaza ca acoperamant pentru haldele de dejectii [190, BEIC, 2001] Este clar ca acoperamantele rezistente pot fi reutilizate daca se utilizeaza adecvat, pe cand alte materiale de acoperire necesita sa fie din nou achizitionate pentru fiecare halda noua. Aceste alte materiale de acoperire, precum turba, vor fi integrate si apoi tratate (aplicate) ca parte a dejectiilor. Turba nu va reprezenta un pericol pentru animalele de la pasunat. Nu se cunoaste clar daca un acoperamant de plastic cauzeaza reactii (anaerobe) in cos care sa conduca la o reducere a calitatii dejectiilor sau care sa afecteze emisiile din timpul aplicatiei. Datele operationale: Informatia a fost obtinuta in conditiile climatice si de crestere normale. Utilizarea materialelor de acoperire precum resturi lemnoase sau rumegus vor fi mai putin efectiva intr-o stare a vremii uscata sau cu vant [192, Germany, 2001] Aplicabilitatea: In multe zone este o practica obinsnuita, din motive practice, de a crea halde temporare de dejectii pe terenuri. Aplicarea acoperamantelor este relativ usoara daca nu este implicat vreun echipament complex sau vreo masinarie. Dejectiile amestecate cu turba proventie de la puii de carne se potrivesc foarte bine pentru depozitarea in haldele de pe terenuri, deoarece nu se scurge lichidul din el si aproape toata apa pluviala este absorbinta in halda. Turba utilizata ca asternut absoarbe amoniacul efectiv. Cosuturile: Costurile se pare a fi foarte reduse. Costurile constau din furnizarea de material de acoperire si aplicarea pe gramada (manopera, energie). Fermele de referinta in UE: aplicate pentru testare. Literatura de referinta: [125, Finland, 2001]
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 243

Chapter 4

4.8.1.3

Depozitarea dejectiilor pasarilor intr-un sopron

Descrierea: Dejectiile solide de pasare sunt depozitate de obicei in hale. Acestea sunt indeparatate din adaposturile de animale prin incarcatoare de capat sau prin intermediul unei benzi si transportate in magazie, unde poate fi stocata pentru o perioada mai mare de timp. Hala este de obicei o constructie inchisa cu podea si acoperis impermeabile. Ea este echipata cu deschideri pentru ventilare si o usa de acces pentru transport. Beneficiile de mediu: Uscarea dejectiilor de pasare in adaposturi reduce emisiile in aer ale compusilor gazosi (amoniac) provenite de la adaposturi. Pentru a pastra reduse emisiile compusilor gazosi trebuie mentinuta destul de ridicata cantitatea de materie uscata a dejectiilor solide. Aceasta este facilitate prin pastrarea dejectiilor solide de la pasari protajate fata de influentele exterioare adica fata de ploaie si soare. Efectele cross-media: Nivelurile de miros pot fi pastrate reduse, insa conditiile anaerobe si aerobe pot afecta acest lucru. Este important sa existe o ventilare suficienta pentru a evita conditiile anaerobe. Daca se planfiica o noua hale de inmagazinare, aceasta reprezinta o noua sursa de miros, astfel incat trebuie sa se studieze locatia fata de obiectivele sensibile aflate in vecinatatea fermei. Datele operationale: Dejectiile sunt protejate impotriva climatului exterior prin constructia halei de inmagazinare. Aplicabilitate: Daca exista spatiu suficient in curtea fermei, atunci nu exista limitary ale constructiei halei de depozitare a dejectiilor solide. Halele existente pot fi utilizate insa trebuie sa se acorde atentie impermeabilitatii podelelor. Costurile: Costurile constau din consturile constructiei si intretinerea halei. Pentru halele existente este necesarea renovarea podelei. Fermele de referinta din UE: Depozitarea dejectiilor de pasari in hale este aplicata in aproape toate Statele Membre. Literatura de referinta: [26, LNV, 1994], [125, Finland, 2001]

4.8.2
4.8.2.1

Reducerea emisiilor de la depozitele de namol


Aspecte generale

Este o practica uzuala pentru fermieri sa detina instalatii de depozitare a namolului de porcine, de a avea capacitate suficienta pana cand se face urmatoarea tratare sau aplicare, vezi de asemenea sectiunea 2.5. Capacitatea depinde de climat, care determna perioadele in care aplicatia pe teren nu este posibila sau nu este permisa. De exemplu, capacitatea poate diferi de la dejectiile produse la o ferma cu un climat mediteranean care dureaza peste 4 5 luni, de cele produse intr-o perioada de 7 8 luni in conditii atlantice sau continentale, si de cele produse intr-o perioada de 9 12 luni intr-o arie boreala. [191, EC, 1999] Depozitele de namol pot fi construite intr-un mod in care riscul de scurgere a cantitatii de lichid sa fie redus, vezi de asemenea sectiunea 2.5.4.1. Ele sunt construite utilizandu-se amestecuri adecvate de beton, si aplicand o captuseala pe peretele rezervorului din beton sau aplicand un strat impermeabil pe foile metalice. Dupa golirea depozitului de namol, inspectia si lucrarile de intretinere vor preveni alte riscuri de scurgere. Echiparea cu supape duble in conductele utilizate

244

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

pentru golirea rezervorului va reduce riscul evacuarii nedorite a namolului in curtea fermei si in zonele inconjuratoare (apa de suprafata). Emisiile in aer din timpul perioadei de depozitare poate fi redusa prin: un diametru mai mic al containerului si/sau o arie reudsa de contact cu interfata lichida a dejectiilor operarea unui nivel redus de umplutura (se aplica ca urmare unui efect de protectie impotriva vantului creat de marginile libere).

Evacuarea dejectiilor lichide in containere deschise de depozitare ar trebui realizata cat de aproape posibil de baza acestor containere (umplerea pe sub nivelul de suprafata a lichidului). Omogenizarea si pomparea pentru recirculare a dejectiilor lichide ar trebui facute cand nu bate vantul spre ariile sensibile, care necesita protectie. Pentru a reduce emisiile in aer din depozitul de namol, este important sa se reduca evaporarea de la suprafata namolului. O rata redusa de evaporare poate fi mentinuta daca se reduce agitarea namolului la minimum si este efectuatata doar inainte de golirea rezervorului de namol pentru omogenizarea materiei suspendate. Diferite tipuri de acoperiri sunt aplicate pentru a reduce emisiile de amoniac si a componentelor de miros provenite de la depozitul de namol, vezi sectiunile 4.8.2.2, 4.8.2.3 si 4.8.2.4. Trebuie sa se acorde atentie pentru a preveni cresterea temepraturii namolului la punctul la care pot apare reactii chimice, altfel pot rezulta emisii de miros nedorite si o degradare a calitatii namolului. In general acoperirea depozitelor de namol este eficienta insa poate determina probleme la aplicare, operare si siguranta. Cercetarii au ajuns la evaluarea acestor probleme insa s-a concluzionat ca sunt necesare mai multe date. Datele cuantificate asupra aspectelor de mediu (emisi, continut de nutrient) si costuri sunt putine si nu permit usor o evaluare a alternativelor. 4.8.2.2 Aplicarea unui acoperis rigid la depozitele de namol

Descrierea: Acoperisurile rigide de beton solid sau placi de fibra de sticla cu forma plata sau conica. Acesta acopera complet suprafata de namol, previn intrarea apei pluviale si a zapezii. Acoperirea depozitelor mici de namol este mult mai usor de realizat decat acoperirea celor mari. Daca acoperirea se face cu un material mai usor atunci deschiderea poate fi mai mare decat pentru acoperisurile de beton, depasind 25 m si avand un suport central. Beneficiile de mediu: Acoperirea suprafetelor depozitelor este bine documentata si este cunoscuta pentru reducerea semnificanta a emisiilor de amoniac. Acoperisul (rigid) al constructiei ofera o reducere de la 70 la 90% [142, ADAS, 2000]. O diluare a dejectiilor se poate face in gropi de dejectii neacoperite ca urmare a ploii, ducand la scaderea materiei solide si a continutului nutritiv. Efectele cross-media: Se pot dezvolta gaze toxice . Acestea pot sa nu aiba o relevanta imediata pentru mediu, insa trebuie luate in considerare din motive de siguranta. Aplicabilitatea: Acoperisul rigid este instalati de obicei in acelasi timp cu depozitul. S-a raportat a fi scumpa dotarea ulterioara a unui deposit existent. Durabilitatea minima a acestor acoperisuri este de 20 ani. Costurile: Indicatii asupra costurilor au fost raportate intr-un studio realizat de UK [142, ADAS, 2000]: pentru depozitele de beton cu diameter de 15 30 m, costurile variaza intre EUR 150 225 /m2 (1999). Pentru acoperisurile rigide executate din fibra de sticla plastic rainforsat
Intensive Rearing of Poultry and Pigs 245

Chapter 4

(GRP), costurile au variat intre EUR 145 and 185 per m2. Costul este considerat in general a fi prea ridicat. Literatura de referinta: [125, Finland, 2001], [142, ADAS, 2000] 4.8.2.3 Aplicarea unui acoperis flexibil la depozitele de namol

Descrierea: Acoperisurile flexibile sau prelatele au un punct central pentru sprijin cu bare ce pornesc din centru. O membrana textila este intinsa peste bare si legata de o centura. Aceasta este o conducta circulara localizata in afara in jurul circumferintei, imediat sub varful depozitului. Acoperisul este legat peste depozit de curele distribuite vertical, unitar, intre centura cortului si centura de consolidare. Punctul central si barele sunt concepute sa reziste la vant si la greutatea zapezii. Sunt montate ventile pentru eliberarea gazelor care se formeaza sub acoperis. Acoperisul include o deschizatoare pentru conducta de admisie si partea de jos, care poate fi deschisa petnru inspectarea continutului depozitului. Beneficiile de mediu: S-a raportat reducerea emisiilor de amoniac cu 80 90 % . Efectele colaterale de mediu: Poate apare dezvolatarea gazelor toxice. Aceasta pot sa nu aiba relevanta de mediu, insa pot fi luate in considerare din motive de siguranta. Aparitia H2S poate determina coroziunea care poate afecta constructia. Recuperarea si utilizarea metanului din biogaz poate fi o posibilitate insa un cost suplimentar. Aplicabilitatea: Dintr-un studiu UK s-a aratat ca prelatele pot fi aplicate la 50 70 % din depozitele existente de metal, necesitand modificari foarte putine. In mod tipic, acestea constau din adaptarea unei benzi suplimentare ranforsate, in jurul centurii depozitului. Acoperisul prelatei poate fi adaptat la depozitul existent de beton fara modificari pentru diametre sub 30 m, insa un studiu tehnic este recomandat inainte de aplicare. Este important sa se calculeze rezistenta solicitata a constructiei pentru a asigura rezistenta la vant si greutatea zapezii, pentru depozit si acoperisul depozitului. Cu cat diametru depozitului este mai mare cu atat mai dificila este aplicarea acoperisului, deoarece acoperisul trebui dispus egal in toate directiile pentru a prevenii greutatile ne-egal distribuite. O prelata de cort nu poate fi aplicata la un deposit existent de beton patrat sau rectangular, acestea fiind uzuale in multe tari UE [193, Italy, 2001] Costurile: Costurile pentru prelatele de cort pentru depozite cu diametre de 15 30 m au fost raportate a fi aprox. EUR 54 180 per m2 (1999). Fermele de referinta: S-au raportat aplicatii in UK. Literatura de referinta: [142, ADAS, 2000] 4.8.2.4 Aplicarea unui acoperis plutitor pe depozitele de namol

Descrierea: Acoperisurile plutitoare sunt utilizate in principal pentru a reduce mirosurile. Exista tipuri diferite de acoperisuri plutitoare, precum:
246

Pietrisul usor Paiele (crusta) Turba Ulei din seminte de rapita


Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Peleti de plastic Tabla sau invelis.

Paiele reprezinta un acoperis plutitor care nu este adecvat pentru orice namol subtire de la porci deoarece poate sa se scufunde imediat sau daca pluteste, poate fi imprastiat usor de vant si ploaie. De asemenea poate duce la blocarea pompelor si drenajelor. Oricum, atunci cand namolul de la porcin are un continut de materie uscata de 5 % sau mai mare, atunci este posibil sa se obtina o crusta indusa de paie care lucreaza bine. [142, ADAS, 2000] [193, Italy, 2001]. Acoperisurile de panza sau plastic, plutitoare se aseaza direct pe suprafata de namol. Ele sunt echipate cu deschideri pentru inspectie, pentru ventilare si pentru umplerea sau amestecarea namolului. De asemenea, o pompa este utilizata pentru a drena apa pluviala colectata din varful acoperisului. Panzele pot fi fixate sau tinute intr-un locu prin contra greutati atarnate peste centura depozitului. Acoperisurile de turba si agregat de argila usor expandat (LECA) au fost mai mult cercetate, din literatura aratandu-se ca sunt usor de aplicat. Aceste acoperisuri nu pot fi reutilizate si trebuie sa fie inlocuite in fiecare an. Beneficiile de mediu: Desi acoperirea depozitului de namol este realizata pentru reducerea mirosurilor, masuratorile actuale ale emisiilor de miros sau reducerile sunt nesigure ca urmare a lipsei de metode de masurare a mirosurilor si a interpretarii rezultatelor. Oricum este clar ca exista un efect de evaporare a amoniacului. In combinatie cu efectul de reducere a emisiilor de amoniac, un inventar raportat in [125, Finland, 2001] a aratat efecte considerabile provenite din acoperisurile plutitoare. Reducerea realizata variaza in functie de tipul de acoperis aplicat si este in general mai ridicata vara decat iarna, vezi tabelu 4.27. Panzele, folia plutitoare, turba si uleiul de rapita indica reduceri ridicate de aproximativ 90% sau mai mult; alte tehnici arata reduceri mai mici sau efectul lor de reducere este variabil (pietris sau LECA). Particulele mai mici reduce mai mici, desi nu s-a raportat nici o diferenta semnificanta intre pietrisul de 5 cm si 10 cm. De asemenea nici rezultatele cu pietris de 10 cm nu au fost solide. Reducerea maxima de emisie de LECA este aproximativ d%, insa nu creste mai mult de o grosime a stratului de 5 mm. In practica, ploaia reduce stratul LECA si creste emisiile, insa o grosime mai mare ar compensa aceasta pierdere. O crusta create de paiele plutitoare pot realiza o reduce a emisiilor de amoniac intre 60 70 %. [142, ADAS, 2000], cu referinta la Bode, M de, 1991. Efectele cross-media: Obiectivul primar este reducerea de miros, insa in acelasi timp se reduce si evaporarea amoniacului. Bineinteles unele acoperisuri plutitoare acopera acel amestec sau sunt dizolvate in namol putand sa afecteze calitatea namoluui sau sa poata fi nociv animalelor care pasuna. Alte efecte ca urmare a reactiei intre acoperisul plutitor si namol, pot determina cresterea emisiilor de metan (uleiul de rapita cu aprox. 60%). In cazul uleiului de rapita, reactitiile anaerobe pot produce suprafete cu miros puternic, ranced. Este obisnuita o producere de gaz pe sub acoperisul inchis (plastic), fiind decin neceare supapele. Gazele vor fi utilizate in instalatiile de biogas, insa eficienta acestora depinde mult de factorii precum productia zilnica de gaz, distanta la instalatia de biogas si utilizarea. LECA a redus emisiile de metan intr-un experiment, insa, in acelasi timp, au fost raportate de asemenea emisii de oxizi de la namolul acoperit cu LECA.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

247

Chapter 4

Datele operationale: In general acoperisul are o grosime de 10 cm. In cazul LECA, turba si peletii de plastic, straturile mai mici au fost de asemenea aplicate. Particulele mai mici sunt de obicei mai efective decat particulele mai mari. Ele pot fi relativ efective cu un strat de 3 5 cm, iar particulele din strat necesita 10 20 cm. Stratul de la suprafata este cel mai relevant pentru reducerile de emisii.
Tipul de acoperire Panza Corrugated sheet Folie plutitoare Margine plutitoare Turba (8 9 cm) LECA 9 10 cm LECA 5 cm LECA 2 cm Ulei de rapita Paie tocate EPS granule -2.5 cm (mici) -5 cm EPS granule -2.5 cm (mari) -5 cm EPS crush
fara info no data

Reducerea evaporarii de amoniac din namolul de la porci (%) Primavara/Var Toamna Iarna Media a 90 94 fara info 84 fara info fara info 79 92 75 79 79 82 72 92 71 fara info fara info fara info 84 85 94 85 85 47 98 fara info fara info fara info 43 37 74 52 54 39 fara info fara info fara info fara info 41 34 17 fara info fara info fara info fara info fara info 54 73 89 fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info fara info

Table 4.24: Reducerile evaporarilor de ammoniac din depozitul de namol de porc realizate prin aplicarea diferitelor tipuri de acoperiri plutitoare [125, Finland, 2001]

Aplicabilitatea: desi rezultatele utilizarii acoperisurilor plutitoare variaza foarte mult, ele sunt in general destul de bune pentru a face atractiva aplicarea lor la rezervoarele de namol. Au fost raportate urmatoarele observatii din testari [143, ADAS, 2000]. Uleiul de rapita (sau derivatele cu procentaje ridicate de ulei de rapita) se poate aplica foarte usor si nici nu se amesteca usor cu namolul de la porci. Oricum este biodegradabil, isi pierde integritatea suprafetei de-alungul timpului si de asemenea determina mult cresterea emisiilor de metan. Materialul care pluteste bine si care nu trebuie sa se adauge anual, poate avea dezavantajul posibilitatii indepartarii de catre vant si de aceea poate necesita o acoperire suplimentara ca si inlocuitor. Mineralele de densitate foarte redusa absorb apa, sau pot fi indepartate rapid de vant, sau sunt pline de pulberi si nepotrivite a se utiliza. Un exemplu este polistirenul expandat (EPS). LECA este potrivita pentru recipiente si bazine (lagune). Granulele leca sunt mai grele decat EPS. Observatiile au raportat ca tind sa se scufunde la baza si de aceea trebuie asezate mai multe, insa alte surse nu raporteaza aceasta. Datorita densitatii ei mai mare, LECA nu pluteste la suprafata namolului cu toate straturile ei. Poate fi dificil ca LECA sa fie fixata si distribuita egal pe rezervoarele mai mari si lagunele, insa poate fi facuta prin amestecul cu apa sau namol si pompat pe suprafata. Turba se amesteca cu namolul in timpul amestecului, se impregneaza cu apa si trebuie sa fie reinnoita dupa fiecare amestec. Oricum, turba este un produs natural si nu creaza probleme ale deseurilor.
248 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Aplicarea pentru depozitele existente nu solicita o adaptare complexa pentru nici una din diferitele tipuri de acoperisuri plutitoare. Orificiul de umplere trebuie sa fie cat mai aproape de baza rezervorului. Costurile: Costurile pentru foile plutitoare pentru depozitele cu diametre intre 15 30 m, sunt raportate a fie de la 15 36 EUR /m2 (1999). Fermele de referinta din UE: Acoperisurile plutitoare au fost aplicate insa rezultatele raportate sunt derivate in principal din laborator si din probele de pe teren, decat de la aplicatiile din practica ale fermelor. . Literatura de referinta: [125, Finland, 2001], [142, ADAS, 2000], [143, ADAS, 2000] [193, Italy, 2001] si M. de Bode, Mirosul si emisiile de amoniac din depozitul de dejectii, pp. 55-66 in amoniacul si emisiile de miros din cresterea de animale (Eds C.D. Nielson, J.H. Voorburg & P.L Hermite, Elsevier, Londen, 1991. 4.8.2.5 Aplicarea acoperisurilor pe depozitele de namol aflate in subteran

Descrierea: Acoperisurile pentru depozitele de namol incastrate in pamant au la baza foi de plastic stabilizate impotriva UV flexibile si impermeabile, sigure la varful depozitului si sprijina plutirea. LECA este de asemenea posibila pentru lagunele (bazinele) mai mici, insa se considera a fi mai buna pentru aplicarea pe un rezervor. Alte acoperiri aplicate constau din paie tocate si coaja naturala. Beneficiile pentru mediu: Pot fi realizate reduceri de amoniac si emisii de miros. S-au raportat ca reducerile emisiilor de amoniac pot fi aproximativ de 95% sau mai mult. Aplicarea LECA a redus emisiile de amoniac de pana la 82%. Efectele cross-media: Pentru a acoperi o laguna este neceara o cantitate mare de plastic, aceasta poate masura pana cu 70% mai mult decat aria suprafetei actuale a lagunei, in functie de adancimea si inlinatia colturilor. Un beneficiu este acela ca acoperisul poate fi reutilizat, avand in vedere ca alte acoperisuri sunt consumabile. Acoperamantele lagunelor le mentin ferite de ploaie, insa ele previn evaporarea, ceea ce inseamna ca volumul total al namolului ce va fi aplicat, va creste putin. S-a sugerat ca acolo unde nu s-a aplicat un acoperis, este mai ieftin sa se evacueze apa pluviala relativ curata catre un curs de apa si acolo doar sa se introduca namolul, decat sa se introduca un volum mai mare de namol combinat cu apa pluviala. Exista un potential de a aplica apa pluviala pentru irigatii, insa aceasta ar solicita monitorizare atenta a apei pentru scurgerile de namol si alte contaminari. Fermierii nu doresc reciclarea pe motive de igiena si control al bolilor. Prin agitarea namolului, namolul s-ar amesteca cu stratul sau LECA, fapt ce ar creste emisiile de amoniac temporar. S-a observat ca acoperisul LECA se reface singur foarte repede dupa agitare si ca emisiile se reduc din nou la nivelul redus. Oricum, LECA in forma de acoperis creaza probleme la depozitarea permanenta. Acoperirea va reduce sau (in cazul une acoperiri de plastic) va elimina transferul de oxigen din aer in namol si va ridica temperatura namolului cu aprox. 2 C. Aceste efecte creaza o conditie anaeroba prin care se va forma rapid metanul. Emisiile de metan sunt crescute prin amestecarea si agitarea namolului. Cantitatea redusa de oxigen reduce nitrificarea si (in consecinta) denitrificarea si astfel emisiile oxizilor de azot ar putea fi reduse semnificant sau prevenite. Cu LECA, oxigenul poate penetra in continuare namolului, fapt care ar duce la (de)nitrificare si deci emisiile de oxizi de azot ar creste.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

249

Chapter 4

Aplicabilitatea: S-a concluzionat ca acoperisurile concepute pot fi adaptate la lagunele existente pentru namolul de porc, aceasta daca nu cumva: Accesul este restrans O laguna este foarte mare (costurile) Digurile nu sunt egale.

Lagunele trebuie sa fie complet golite de namol lichid si solid pentru a permite adaptarea acoperisului. Pagubele datorate vantului nu reprezinta o problema daca acoperisul este bine fixat in parti si daca apa pluviala este pastrata in varf pentru a evacua-o in afara. Modificarile la agitarea actuala si metodele de golire pot fi necesare, insa cu un continut relativ redus de materie uscata a namolului de porci, amestecarea nu reprezinta o problema. S-a raportat o durabilitate a acoperisurilor de 10 ani, insa nu este cunoscuta vulnerabilitatea si afectarea animalelor. S-a sugerat ca acoperisurile de plastic ar creste efectiv capacitatea lagunei cu 30 %, mentinand in afara apa pluviala. Aceasta ar oferi fie mai multa flexibilitate de stocare de-alungul timpului sau ar oferi o capacitate mai mare in cazul extinderii capacitatii fermei. LECA poate fi spulberata pe suprafata namolului sau pompata cu namolul. Ultima tehnica ar cauza mai putine pierderi de material si ar avea o rata mai mare de distribuire. Amestecarea si pomparea cu namol ar putea prejudicia materialul si trebuie realizata cu atentie. Costurile: Costurile acoperisului de plutire sunt aproximativ EUR 15 25 /m2 de suprafata expusa de namol. Costurile LECA sunt de EUR 225 375 per tona. Costurile de reduce ar varia intre EUR 0.35 si 2.5 per kg NH3-N pentru acoperisurile de plastic si EUR 2.5 si 3.5 per kg NH3-N pentru LECA. Costurile aditionale ar apare pentru amplasamentele unde sunt necesare modificari ale structurii sau pentru metodele de agitare si golire. Managementul eficient al apei pluviale determina diferentele in costurile variabile, acolo unde LECA acopera lagunele se poate corela cu costuri de aplicare mai ridicate pentru namol si acolo unde costurile de aplicare sunt mai ridicate, acolo apa pluviala poate intra in namol. Cu acoperisurile de plastic, costurile nete depind de scopul (incalzirea sau motorul) si de cerintele instalatiei. Poate fi profitabil, insa perioada de recuperare a costurilor poate fi destul de lunga (peste 20 ani). Fermele de referinta: In 2000, o ferma a aplicat un acoperis care fusese adoptat recent printrun proiect subentiont de MAFF. In Olanda, acoperisurile pentru lagune erau deja utilizate de peste zece ani. [142, ADAS, 2000] Literatura de referinta: [142, ADAS, 2000] [143, ADAS, 2000].

4.8.3

Depozitarea hranei

Nu s-a raportat nici o tehnica deosebita pentru reducerea emisiilor din aer provenite de la depozitele de furaj. In general, depozitele de materie uscata pot cauza emisii de pulberi, insa inspectiile regulate si mentenanta silozurilor si a instalatiilor e transport, precum supapele si conductele, le pot preveni. La fiecare cateva luni un siloz trebuie sa fie complet golit pentru a permit inspectia si pentru a preveni orice activitate biologica in hrana. Aceasta este deosebit de important vara pentru a preveni deteriorarea calitatii hranei si pentru a preveni aparitia compusilor de miros.

4.9 Tehnici de procesare a dejeciilor n interiorul fermei


n seciunile urmtoare sunt descrise cteva tehnici de tratare a dejeciilor care pot fi aplicate pe loc, n interiorul fermei.
250 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4

Un numr de tehnici de baz individuale de tratare a dejeciilor au fost evaluate de VITO [17, ETSU, 1998]. Aceste tehnici au derivat dintr-un numr mare de iniiative pentru tratarea dejeciilor de bovine, porcine sau psri n cadrul fermelor sau n instalaii de sine stttoare. n general, sistemele care necesit multe expertizri tehnologice i/sau sunt posibile pentru aplicaii pe scar larg sunt realizate n instalaii de sine stttoare. Toate tehnicile menionate n Seciunea 2.6 au fost testate n instalaii de ferm n Danemarca, Olanda, Germania, Belgia sau Frana. Unele tehnici nu au fost nc pe deplin dezvoltate, sau necesit o aplicare pe scar mai larg pentru a li se putea evalua performanele. De multe ori, tratamentul dejeciilor nu cuprinde o singur tehnic, ci o secven de tehnici diferite, unde performanele tehnice i ambientale pot fi afectate de: caracteristicile dejeciilor tratamentrul individual aplicat modul n care opereaz tehnicile Aspectul cel mai important este controlul emisiilor de nitrogen i fosfai n mediul nconjurtor. Aceasta poate fi cuantificat ca o pierdere de nutrient relativ, exprimat ca un coeicient de pierdere de N i P n aer, ap i sol n comparaie cu cantitatea iniial de nutrient. Cu ct e mai mare acest coeficient, cu att sunt mai mari pierderile n mediul nconjurtor. O evaluare a unui tratament ar trebui s includ potenialul de utilizare n ferm (biogaz, mprtiere pe teren) sau pentru vnzarea produselor rezultate (compost, cenu) pentru a fi aplicate n alt parte. Datele raportate nu permit o astfel de evaluare, avnd n vedere c sunt implicai mai muli factori i n plus motivul aplicrii tratamentului (scderea mirosului sau a volumului pentru transport). Aplicarea unor anume tehnici de tratament poate fi restricionat de legislaia naional sau regional, cum este cazul digestiei anaerobice, n Olanda. n aceast seciune se poate face numai o evaluare tehnico / ambiental. Se presupune c aceast evaluare va include unele din elementele pe care sunt bazate restriciile legale. Aceste restricii (naionale) nu vor mpiedica tehnica s fie considerat BAT. Dei tratamentul intern al dejeciilor nu este foarte rspndit n Europa, cteva sisteme se aplic totui experimental. Totui, n cadrul acestui BREF nu este posibil s se pun n eviden toate aspectele de interes ale sistemului. Uneori tratamentul se integreaz ca parte component a tehnicii de reducie. Spre exemplu, sistemele de cretere a psrilor ncorporeaz uscarea dejeciilor, ceea ce poate fi considerat tot un mod de tratament intern al dejeciilor. Lista combinaiilor descrise n paragrafele urmtoare nu este exhaustiv i n nici un caz nu sugereaz c nu pot exista i alte combinaii la fel de viabile i aplicabile n interiorul fermei. Att tehnicile de tratare a dejeciilor ct i combinaiile de tehnici sunt descrise n duncie de datele primite. Cteva din caracteristicile de performan sunt sumarizate n Tabelul 4.28. De fapt, pentru o evaluare integrat, aceste emisii ar trebui comparate cu cele din cazul mprtierii n teren (adic emisiile n apele de suprafa a 24% de nutrieni, emisia de NH3 cu 25% coninut de azot (continutul de N) [17,ETSU,1998], pagina 94, tabelul 33). Acest exerciiu este puternic dependent de locaie, i de aceea nu se poate generaliza ca BAT. Dei reducerea de nitrogen a fost preocuparea principal, reducerea nivelului fosfailor n dejecii este de asemenea important. Recuperarea fosfatului din dejeciile de psri incinerate este considerat cel mai important mod n care ppoate fi recuperat fosfatul n mod economic din dejeciile animaliere pentru folosirea n industrie. [86,CEEP,1998]. Dejeciile de psri pot fi incinerate cu uurin pentru coninutul lor ridicat de material solid i de energie, dar cenua care are coninut bogat de fosfai, este greu de mprtiat.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

251

Chapter 4

n mod curent, pentru a face ca procedeul de recuperare a fosfailor din cenua rezultat s fie economic pentru productorii de fosfai individuali, trebuie ca s fie pus la dispoziie un volum minim de incinerare i la un pre competitiv n comparaie cu roca fosfatic.

252

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Chapter 4 Emissions aer apa (mg/l)

Seciun Tehnic e
Error! Referen ce Separare mecanic source not found. 4.9.2 Error! Referen ce source not found. Error! Referen ce source not found. Error! Referen ce source not found. Error! Referen ce source not found.

Produs1)

RNL( Reducere %)2) suplimentar

Energie3) (kWh/t)

Costuri4) Aplicabilitate (EUR/m3)

fara info

fara info fara info

nu

neglijabil

neglijabil

0.5 4 (kWh/m3)

1.4 4.2

Experien bogat Experien bogat

Aerarea dejeciei lichide

fara info

nu

miros, CH4 NH3, N2O

neglijabil N-kj : 80 P : 260 COD: 1800 BOD: 90

10 38

0.7 4

Tratamentul biologic al dejeciilor de porc

fara info

-tratamentul aerului miros 20.8 tratamentul NH3, N2O dejeciilor activate


fara info

16 (5.6 % dm)

6.1

Ferme mari

Compostarea solide

dejeciilor

nu

NH3 (10-15% neglijabil din N), miros

5 50

Fr limit a 12.4 37.2 dimensiunii fermei

Compostarea dejeciilor de psri cu coaja de pin

fara info

fara info

fara info

fara info

8.1 Experimental EUR/tonne

Tratamentul anaerobic al 6.5 kWh/ kg dm dejeciilor

fara info

ndeprtarea H2S miros din biogaz NH3

fara info

yield

see Section cu Error! Ferm Reference dimensiunea de source not minim 50 LU found.

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

253

Chapter 4 Error! Referen ce Lagune anaerobic source not found. Error! Referen Evaporarea i uscarea ce source dejeciilor solide de porc not found. Error! Referen ce Incinerarea dejeciilor arse source not found. Error! Referen Aditivi ai dejeciilor de ce source porc not found.
1) 2) 3) 4) x:

fara info

nu

miros NH3, N2O

Efluent

low

fara info

Limitat

fara info

fara info

fara info

-tratamentul aerului (adic condensatoare, miros COD: 120 NH3 ndeprtarea acizilor, biofiltre) miros praf: 30 mg/m3 filtre de praf fara info SO2 (panza Teflon) NOx N2O

30 (kWh/m3 water)

>2.3

Experimental

yield

130000 pui de 18 EUR/tonne ingrasare

fara info

nu

nu

nu

yield

0.5 1 rutin EUR/pig

produs pentru piata: Y = yes, N = no; fara info = nu s-a raportat RNL = pierderea relative de nutrienti; fara info =nu s-a raportat energia per tona de dejectii brute costurile anuale de operare (inclusive suma necesara investitiilor nu s-a cuantificat

Tabelul 4.25: Sumarul datelor performantei asupra tehnicilor de tratare a dejectiilor pe amplasamentul fermei

254

November 2002

ML-IJ/EIPPCB/ILF_BREF_FINAL

Chapter 4

4.9.1

Separarea mecanic a dejeciilor de porci

Descriere: Tehnicile comune i obiectivele au fost descrise n seciunea 2.6. Beneficii ambientale: Beneficiile realizate de separare depind de tratamentul ulterior al fraciunii solide i lichide. Procentajul de materie solid ar trebui s fie ct mai mic posibil, n fraciunea lichid i ct mai mare n fraciunea solid. Aplicarea floculantilor poate mbunti separaia realizat prin tehnica folosirii unei prese sau a unei centrifuge. O dat cu separaia fraciunii solide se realizeaz i separarea nutrienilor. Tehnica Tipul dejeciilor
Mass

Procentajul n fraciunea solid


dm 68 35 79 47 71 83 N 44 11 23 21 35 47 P2O5 90 15 >90 70 85 90 K2O 28 53 5 13 24 30

Sedimentare Foreza presare Centrifug Centrifug + floculant Presa cu role cu

Scroaf Porc de tiat Scroaf Porc de tiat Porc de tiat Porc de tiat

28 13 11 13 24 33

Filtru de paie

Table 4.26: Rezultatele tehnicilor de separare mecanic exprimate ca procent al dejeciilor brute n fraciunea solid [3, Vito, 1998]

dejeciile lichide. Aproximativ 45% din nitrogen este emis sub form de amoniac. Se presupune c celelalte tehnici produc emisii mai multe, deoarece sunt aplicate n spaii nchise. Se consider c consumul de energie este sczut, avnd valori cuprinse ntre 0,5 kWh/m3 (sedimentare) i 4 kWh/m3 (centrifugare). Date operaionale: Materialele de filtrare se pot mbcsi sau degrada n timpol operrii. n timpul separrii prin centrifugare poate aprea spuma datorit excesului de aer. Austria a raportazt urmtoarele date operaionale pentru presarea dejeciilor de porc: capacitate 4,8 5,2 kg/s consum de energie 320 380 j/kg coninut dm realizat 60 75% total N separat 22 42% Valorile date depind de coninutul dm al dejeciilor tratate. [194, Austria, 2001] Aplicabilitate: Capacitile minime sunt de multe ori 1 m3 pe or, i pot fi aplicate n cele mai multe ferme (inclusiv cele mici). Separarea centrifugal este mai costisitoare i necesit o capacitate minim, pentru aplicarea economic. Sunt disponibile filtre mobile i centrifuge care pot fi instalate n diferite locuri n ferm. Costuri: Austria a raportat urmtoarele date detaliate despre costurile aplicrii preselor snec pentru dejecii de porc descrise n paragraful date operaionale: [194, Austria, 2001] costul de achiziionare EUR 16000 costurile capitale anuale EUR 2800 costurile operaionale EUR 0,45/m3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs

255

Chapter 4

Costurile raportate de Vito sunt prezentate n tabelul urmtor. Costul tratamentului Capacitate Tehnic Investiie (EUR) (EUR/m3) (m3/an) 2000 (cu Instalare Sczut, dar neraportat 1,36 (1994) floculant) Pres snec 13139 2,920-03,07 (1992) 1000 5000 Filtru de paie 89244 4,21 (1995) 4500 Centrifug 180966 3,59 (1994) 10000 (10 m3/h) Separator de band 76849 3,25 (1988) Tabel 4.30: costuri pentru diferite tehnic