INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE

Tema 2
STARI DE CONSTIINTA MODIFICATA

HIPNOZA

Cuprins

Totul despre tainele hipnozei

1. Rezumat3 2.Hipnoza.................................................................4 2.1.Defini ia hipnozei...4 2.2.Considera ii istorice...4 2.3.Hipnoza-fenomen complex i contradictoriu.........................................6 3. Transa hipnotic.........7 3.1.Metode de inducere in transa hipnotic...........................................7 3.2 Caracteristicile transei hipnotice.................................7 4.Autohipnoza....8 5.Concluzii....................................................................................................9 6.Bibliografie10

HIPNOZA

1.Rezumat Lucrarea de fat v prezint tainele unui fenomen controversat i greu de definit i anume hipnoza. Sinteza prezint considera ii istorice legate de evolu ia hipnozei de-a lungul istoriei (scopurile in care era folosit i cum a ajuns s fie in zilele noastre util) i eperimentele si testele facute de anumiti practicieni si terapeu i de-a lungul timpului pentru c tim cu to ii c tehnica hipnozei nu este una modern ci era folosit inc din cele mai vechi timpuri in diferite ritualuri magice si religioase. Fiind un fenomen complex,hipnoza a fost explicat prin numeroase defini ii de diferi i autori i a fost numit ca o stare de con tiin a modificat ce poate fi comparat cu multe alte stri precum somnul,jocul de rol,somnambulismul. Lucrarea prezint i cteva tehnici de induc ie in aceast stare precum i caracteristicile strii hipnotice din perspectiva mai multor practicieni i autori i totodat concluziile la care au ajuns ace tia in urma experimentelor. Sugestia joac un rol important in hipnoz ,pentru ca prin intermediul ei,hipnotizatorul ii spune celui hipnotizat ce s fac.Din acest motiv am abordat i acest subiect in lucrare.Totodat aceast tehnic este util i folosit i in autohipnoz. Autohipnoza este o stare interesant i important in hipnoz,pentru c prin intermediul ei,pacientul i i poate continua singur terapia i se poate introduce intr-o stare hipnotic prin propriile sugestii. Lucrarea de fat i i propune ini ierea in tainele hipnozei a tuturor i informarea despre aceast stare de con tiin modificat pe care mul i o cunosc doar ca o metod prin care hipnotizatorul,prin pendularea unui obiect (pendul) sau altceva in fata unui subiect, i subiectul urmarind acel obiect,il face pe acesta s fac ceea ce hipnotizatorul vrea si ceea ce cere prin sugestiile pe care i le d,iar subiectul nu mai ine cont de altcineva,acest lucru insemnnd ca de ine controlul asupra lui. Trebuie s tim ins,c hipnoza inseamn mult mai mult dect att i acestea le vom afla in cele ce urmeaz.

2.Hipnoza 2.1.Defini ia hipnozei Hipnoza este un fenomen complex i foarte controversat i din acest motiv a fost foarte greu de definit. Totusi,unii autori au incercat s gseasc defini ii ct mai aproape de adevrul acestui fenomen: :citez: o stare pasager de atenie modificat" (British Medical Association, 1955), stare artificial particular a omului, produs prin sugestie" (Enciclopedia medical a U.R.S.S., 1982) ori stare modificat a contiinei" (Chertok, 1979 ) . In momentul n care s-a descoperit c toate fenomenele specifice" hipnozei pot aprea i n alte diverse situaii, o seric de autori au afirmat c hipnoza nu exist. Ceea ce exist - spun Laurence i Perry, 1988 - este interaciunea dintre un context dat i aptitudinea subiectului de a rspunde la acest context." (cf. Godin, 1992, p. 82)

Cea mai reprezentativa definitie de astazi este urmatoarea:hipnoza este un fenomen psihic de penetrare in subconstient a stimulilor(sugestiei) emi i de hipnotizator-privire,pase,vorbire- i traducerea lor in idei,imagini i reac ii halucinante.Elementul halucinant este ,deci,inconstien a,care,anunta prezenta hipnozei.(cf. B.P.Hasdeu,1996) .

Considera ii istorice Desi termenul hipnoz a fost pus n circulaie doar de aproximativ 150 ani, el are o foarte larg rspndire. Analiza atent a culturilor antice evideniaz faptul c tehnici pe care astzi le-am numi folosind termeni precum hipnoz", sugestie", au fost utilizate din cele mai ndeprtate timpuri att n scopuri magico-religioase, ct si curative. De altfel, este important s subliniem c studiul tiinific al hipnozei i are originea n ncercarea unor vindectori" (nu totdeauna medici) de a trata i vindeca unele boli. Apariia i dezvoltarea unor teorii tiinifice privind hipnoza s-a fcut pe fundalul unui ansamblu de credine i reprezentri, de multe ori promovate de mass-media, de literatura beletristic i cinematografie, ori de diverse practici magice. Putem vorbi, astfel, att de abordarea tiinific a hipnozei ct i de mitul hipnozei". ntre aceste dou modaliti de cunoatere i abordare a hipnozei a existat totdeauna o strns interaciune; pe de o parte, foarte muli dintre primii teoreticieni ai hipnozei valorificau afirmaii relativ credibile ale mitului" hipnozei, pe de alt parte, 4

unele abordri pretins tiinifice au creat ele nsele un corpus de credine pozitive" despre hipnoz, care vizeaz n special proprietile transcendente ale acestui fenomen. S-a spus, de asemenea, c hipnoza ar putea face subiecii hipnotizai s retriasc viei trecute. Astfel de afirmaii exagerate nu sunt luate n serios de cercetarea academic. Apar ns i unele afirmaii mai puin exagerate. De exemplu, s-a vehiculat ideea c hipnoza poate fi util n domeniul judiciar pentru a ajuta victimele sau martorii s-i aminteasc detaliile crimelor; totui, dovezile experimentale sugereaz c hipnoza nu faciliteaz memoria mai mult dect alte proceduri care ncurajeaz reamintirea vie a detaliilor. Se poate, chiar, ca hipnoza s ncurajeze martorul s camufleze sau s fabrice detalii. Legat de secole de diverse practici curative, hipnoza a generat, mai mult dect alte fenomene psihice sau medicale, o serie de credine, mituri, sperane, devenind n multe cazuri ultima salvare". i este de neles acest fapt, dac avem n vedere c, n situaii deosebit de grave, adevrul" tiinific ofer doar certitudini seci, inflexibile, cu care bolnavul, n cazul n care-i sunt potrivnice, nu are ce face; misterul, doar el, poate fundamenta sperane, poate genera credine. Din aceast perspectiv, hipnoza, ca realitate psihologic interpersonal, modific speranele i credinele pacienilor, vehiculate de mitul" ce o nsoete, i mobilizeaz resurse i mecanisme, nu toate pe deplin cunoscute, cu efect sanogenetic.(cf.lui Ion Dafinoiu,2003) Primii practicieni ai hipnozei au identificat mecanismele acesteia cu o for sau un fluid invizibil, prin analogie cu noiunea eterului ca substan fizic invizibil element indispensabil mecanicii newtoniene. Reprezentativ pentru aceast orientare este doctrina magnetismului animal" a medicului vienez Franz Anton Mesmer.Acesta aeste considerat parintele hipnotizmului modern.El sustinea ca magnetismul animal producea criza pacientului si ca vindecarea consta chiar in criza.(Mesmer 1779 apud Irina Holdevici si Ilie Vasilescu,1998) Mai multi practicieni au abordat acest fenomen al hipnozei si fiecare a aplicat aceasta terapie pe anumiti subiec i in anumite situa ii si au ajuns la anumite concluzii. Braid a respins ideea magnetismului lui Mesmer i a dezvoltat teorii proprii ale susceptibilitaii si a sugestibilitaii crescute.El a fost cel care a introdus pentru prima data termenul de hipnoza,provenit din grecescul hypnos-somn.James Braid s-a concentrat cu precadere asupra aspectelor psihologice ale hipnozei,demonstrnd c fenomenele observate sunt produsul imagina iei pacientului,puternic influenate de sugestiile terapeutului ,fie deliberate,fie accidentale. Charcot a studiat hipnoza ca manifestare a unei anume patologii si anume,isteria. Charcot a ajuns la concluzia c anumii stimuli fizici pot produce

anumite reacii etichetate de el stadii ale hipnozei": starea cataleptic. starea letargic i starea somnambulismului artificial. Erickson a fost pionierul folosirii sugestiilor indirecte prin recurgerea la propriul sistem de credine al clientului si la resursele sale interioare(cf. Erickson si Rossi,1979).

2.3.Hipnoza-fenomen complex i contradictoriu Hipnoza este una din strile de contiina modificat.Este,poate,una din cele mai complexe i contradictorii stri psihice.Un fenomen cu aparen de supranatural,aflat mult vreme in domeniul magiei ,ce fascineaz prin nota ei de inedit,hipnoza a suscitat cele mai multe intrebri i opinii.Unii autori s-au intrebat daca hipnoza este un fenomen normal,firesc sau,dimpotriv,patologic.In aceste condiii,nu este de mirare c ea a fost introdus fie in rndul fenomenelor parapsihologice,fie in al celor patologice: Acest fenomen a fost pus de-a lungul timpului,de mai mul i autori,in rela ie cu diferite fenomene (precum magnetismul animal al lui Mesmer,isteriaCharcot,somnul-Pavlov), i au fost emise mai multe teorii eplicativinterpretative :Teoria disocierii psihice,elaborat i sus inuta de Ernest Hilgard;Teoria interpretrii rolului-Sarbin;Teoria hipnozei ca o comutare la nivel emisferic si Teoria comportamental-Theodore Barber.

Hipnoza-fenomen psihopatologic al isteriei( Irina Hodevici si Ilie P. Vasilescu,1998).Cunoscutul psihiatru francez Charcot considera receptivitatea hipnotic fiind caracteristic doar persoanelor isterice. Hipnoza i somnul-Mul i autori au sus inut ideea asemnrii dintre hipnoz i somn,mai ales c termenul grecesc hypnos se traduce prin somn.Aceast teorie se bazeaz pe faptul c persoana hipnotizat se afl intr-o stare de relaxare,adormit,inactiv. Hipnoza i teoria rolului-Sarbin consider fenomenul hipnotic ca interpretare a unui rol.Se accentueaz ideea c individul hipnotizat se comport a a cum crede el c trebuie,in conformitate cu propriile sale idei despre hipnoz i cu indica iile

hipnotizatorului.( cf.Sarbin,apud Irina Holdevici si Ilie P.Vasilescu-Hipnoza si fortele nelimitate ale psihicului,1998) Hipnoza i psihanaliza-Psihanaliza moderna consider hipnoza ca o regresie par ial in slujba egoului (Kris,1952).Imbinarea practic dintre hipnoz i psihanaliz hipoanaliza-s-a dovedit a fi o metoda util in terapie. Dac adaugam la aceste comparatii si opinii diferite ale practicienilor hipnozei a a-numita hipnoz de scen,provocata de hipnotizatorii cu o etic discutabil,doar pentru a produce distrac ia celorlal i,vom in elege i mai bine statutul,oarecum incert,discutabil,al hipnozei.

3.Transa hipnotic-inducerea subiectului de ctre hipnotizator in starea de constiin modificat,in care el nu mai este capabil dect sa asculte indica iile acestuia. Sheehan i Perry (1976) notau c nu condiiile procedurale n sine sunt importante, ci faptul c subiectul se percepe sau nu pe el ca parte a contextului care este potrivit pentru apariia comportamentului hipnotic" (cf. Kirsch,apud 1985, p. 1195). 3.1. Metode de inducere in trans De exemplu unele metode se bazeaz pe concentrarea imagina iei, subiectului sugerndu-i-se un loc imaginar in care acesta s se simt securizat, folosind numeroase detalii senzoriale. Aceste detalii se bazeaza pe informa iile culese prin interviul anterior demersului. Este foarte important sa se urmreasc feedback-ul nonverbal al subiectului care ofera indicii importante in legatur cu sentimentele reale ale acestuia. O alt tehnic se bazeaz pe focalizarea aten iei pe principalele grupe musculare oferind in acelasi timp sugestii de relaxare. Aceast tehnic este relativ usor de folosit si foarte eficient. Uneori ea este combinat cu tehnica numrrii, prin asocierea fiecrei grupe musculare care urmeaz s se relaxeze cu cte unui numar. De exemplu la 10 bratele se relaxeaz, la 9 bratele devin tot mai relaxate pn cnd ajungnd la 1 fiecare mu chi devine tot mai relaxat.

Pe langa aceste metode, Ion Dafinoiu i Jeno-Laszlo Vargha in cartea Hipnoza clinic. Tehnici de induc ie. Strategii terapeutice. insist asupra rezonan ei celui care este supus hipnozei la sugestie, subliniind faptul c in procesul de comunicare hipnotica, prin care se urmare te mobilizarea resurselor incon tiente, soarta unui cuvnt depinde mai degrab de urechea la care ajunge i nu de gura care il spune. Autorii arat ca hipnotizatorul nu folose te cuvinte magice ins cuvintele dobndesc o anumit putere doar dac intalnesc ceva anume in universul interior al pacientului: credin e, a teptri, experien e etc. Acestea sunt doar cteva metode de induc ie in trans a subiectului,ins ele sunt mult mai multe.

3.2. Caracteristicile transei hipnotice Sunt mai multe caracteristici ale transei hipnotice,formulate chiar din ceea ce subiec ii supusi au spus ca au simit si in func ie de cum s-au comportat in timp ce erau hipnotizai. Aceast stare de trans se caracterizeaza din punctul de vedere al Ericai Guilane Nachez prin:reducerea vorbriei mentale a SCO-ului i printr-o mai mare deschidere a min ii. (Erica Guilane-Nachez,2004). Atunci cnd toate fazele inutile i fr obiect real care se succed in creierul nostru tac,se face loc pentru ca lucruri mai utile s poat intra in cmpul constiin ei i in Incon tient,o comunicare autentic. Alt caracteristic a acestei stri de trans :o mai mare concentrare i o mai mare disponibilitate fa de ceea ce se intampl in interior.Stimulii exteriori i i pierd din importan a.Modul de a fi atent este diferit,suntem in contact cu senza iile si reac iile interne mai mult ,chiar dac aceste schimbri nu sunt cu totul con tiente. (cf. Erica Guilane-Nachez,2004). Pe planul atitudinilor fizice,astfel de stri de trans u oar prezint ni te deosebiri i fat de SCO.Aici remarcm o mai mare mobilitate a gesturilor i a expresiilor fe ei,pe ct vreme in transa hipnotic expresivitatea este mai redus,gestica mai moderat,uneori inexistent. Hilgard i Gheorghiu descriu starea hipnotic prin 9 caracteristici:reducerea func iei de planificare-subiectul ac ioneaza doar in conformitate cu cele sugerate de hipnotizator.El poate ac iona i pe cont propriu,ins de cele mai multe ori nu simte nevoia s o faca.;redistribuirea aten iei-aten ia subiectului se centreaz doar pe ceea ce spune terapeutul i nimeni altcineva nu il poate scoate din trans.Hilgard este de parere c in hipnoza avem de-a face cu o scdere a aten iei generale,el denumind fenomenul inaten ie selectiv;capacitatea crescut a

produselor imaginative-subiec ii au,adesea,adevarate stri halucinatori,percepnd un obiect,persoane sau situa ii care nu existin realitate.De asemenea este cunoscut pregnan a si vivacitatea viselor hipnotice;reducerea controlului asupra realita ii si toleran a crescut pentru distorsionri ale acesteia.Orne(1959) vorbe te de a a-numita logic a transei,conform creia subiectul accepta ca fiind logice situa ii pe care in stare normal nu le-ar considera ca atare.Cre terea gradului de sugestibilitate .(cfHilgard si Gheorghiu, 1998). 4.Autohipnoza Autohipnoza este o tehnic menit s-i permita pacientului s- i continue in mod independent terapia, intrnd intr-o stare hipnotic datorit propriilor sale sugestii. In via a noastr de zi cu zi trecem prin diverse stri de con tiin a autohipnotice, de medita ie, de concentrare intens sau dimpotriv, de total lips de aten ie. Toate aceste stri au in comun o deplasare spontan a aten iei noastre de la stimulii externi la cei interni sau invers. In general, nu avem obiceiul s considerm aceste stri drept transa hipnotica, desi in asemenea situa ii este vorba despre asa ceva. Reveria diurna poate fi considerat o forma de autohipnoz: o persoan poate fi treaz, poate sa par prezent si in contact cu ceilal i, dar in acela i timp ea s fie plonjat intr-o imagina ie bogat, chiar fantasmagoric. Acelasi fenomen se produce in ceea ce numim hipnoz de autostrad in care conducem fara sa ne gndim la ce facem, fiind pe pilot automat. Autohipnoza este vazuta si ca o stare de relaxare,o metoda de reconfortareprovocata prin modificri voluntare ale strii de tonus muscular prin folosirea concentrrii mintale si a imagina iei,pentru a avea anumite chinestezii cu ajutorul unor formule de evocare condi ionate.(Paul Popescu-Neveanu apud Filimon Liviu,Ce este hipnoza?, 1996).

5.Concluziile A adar,hipnoza este un fenomen controversat i complex,cu anumite caracteristici specifice,utilizat ca terapie pentru anumite tulburri (somnambulism,tahicardie nervoas,lapsus,isterie,tulburri nevrotice). Insa nu to i oamenii pot fi hipnotizati in aceea i masur.Speciali tii au ajuns la concluzia c performan a hipnotic depinde att de susceptibilitatea hipnotic a individului,ct i de atitudinea acestuia fa de hipnoz.

Hipnoza utilizeaz intr-o manier sistematic disponibilitatea specific uman, de a tri transe hipnotice pentru rezolvarea unor probleme sau tulburri diverse in fa a crora abordarea logica rmne neputincioas.Ea ne elibereaz de stereotipurile logice care ne limiteaz cutarea solu iilor i raspunsurilor,ne face mai flexibili,mai creativi.(cf. Ion Dafinoiu,Jeno-Laszlo Vargha,1998).

Bibliografie

10

Filimon,Liviu, (1996)-Ce este hipnoza?,Bacu: Editura Didactica i tiintific Guilane-Nachez,Erica (2004)-Transa,hipnoza i autohipnoza ,Bucuresti:Editura Polirom Hawkins,Peter J.,(2009)-Hipnoza i stresul ,Bucuresti:Editura Polirom Holdevici,Irina,Vasilescu,P.Ilie. (1998)-Hipnoza i for ele nelimitate ale psihicului,Bucuresti:Editura Aldomars

11