Sunteți pe pagina 1din 2

1.

TIPOLOGIA SERVICIILOR TURISTICE

Oferta de turism grupeaza ansamblu elementelor care concura la obtinerea produsului turistic, respective: potentialul natural si antropic, echipamentul de "productie" a serviciilor turistice, diversitatea bunurilor materiale (industriale, naturale) destinate consumului turistic, forta de munca specializata in activitatile specifice turismului, infrastructura turistica si conduitiile de comercializare (pret, inlesniri etc.). La fel ca cerearea si oferta turistica prezinta anumite particularitati. Oferta turistica este complexa si etnogena, trasatura care se refera si la structura acesteia, la produsul turistic, la producatorii de turism etc. Cele doua categorii de elemente componente: elemente atractive (resurse naturale, socio-culturale, umane, tehnologice), in anumite proportii, se pot completa, influenta sau substitui reciproc. In cadrul ofertei turistice, pondera fortei de munca utilizate este mare si acest personal necesita o anumita calificare, iar personalul de contact, in special necesita o pregatire multilaterala is in primul rand una psihica. Se poate afirma ca, oferta turistica este relativ rigida; rigiditate care se poate analiza pe multiple planuri, cum ar fi: imobilitatea ofertei si a productiei turistice, care pentru a fi consumata, presupune deplasarea consumatorului si nu a produsului; imposibilitatea stocarii ofertei, deci a adaptarii cantitative a ofertei la nivelul cererii; rigiditatea in localizarea capacitatilor sau echipamentul de productie care este amplasat la locul sau in apropierea elementului atractiv. In principal oferta turistica consta in servicii turistice si nu intr-o oferta de spatii si mijloace plus oferta natura. Serviciile turistice sunt foarte diverse si formeaza impreuna un complex.Elementele acestui complex pot fi clasificate ca fiind servicii de baza si servicii periferice. Serviciul de baza constituie ratiunea principala pentru care clientul se adreseaza firmei; el satisface nevoia principala pentru care clientul se adreseaza firmei; el satisface nevoia pricipala a clientului si este capabil sa justifice prin el insusi venirea acestuia (de exemplu serviciul de cazare sau cel de alimentatie). La randul lor serviciul sau serviciile periferice au o mai mica importanta si valoare in comparatie cu serviciul de baza; ele sunt de regula sunt multe si variatie si se constituie ca anexe ale serviciului de parcare pazita (serviciu periferic) fata de cazare (serviciul de baza), dar care poate avea un rol tot mai mare in motivarea alegerii clientului care poate alege intre pestator sau altul la serviciul de baza in functie de acest serviciu periferic. Anumite servicii periferice sunt considerate necesare si obligatorii pentru oferta serviciului de baza, altele sunt considerate necesare si obligatorii pentru oferta serviciului de baza, altele sunt considerate a fi facultative. La randul lor si serviciile periferice pot fi de doua feluri si anume: sevicii legate de serviciul de baza (auxiliare si anexe) si servicii complementare ("servicii plus" sau suplimentare). In majoritatea lucrarilor care trateaza problematica turismului este reprezentata o clasificare a serviciilor dupa diverse criterii. Astfel, in functie de structura serviciilor turistice implicate deosebim servicii turistice specifice si servicii nespecifice. Serviciile turistice specifice cuprind doua grupe de servicii principale si anume servicii de baza (servicii de transport in cazul unor aranjamente de tipul totul inclus, prestatii hoteliere si servicii de alimentatie prestate in diverse unitati de profil) si servicii complementare (servicii de agrement, excursii, manifestari cultural-artistice, inchirieri de obiecte sportive sau uz personal) si doua grupe de servicii, sa le numim cu caracter secundar. Acestea sunt: servicii pentru pregatirea consumului turistic ( informarea clientelei potentiale, serviciile legate de organizarea calatoriilor, rezervari de servicii, preocuparea documentelor de calatorie) si servicii cu caracter special prestate in cadrul unor forme de turism ca: turismul balneomedical, turismul de congrese, turismul de vanatoare si pescuit portiv. Serviciile nespecifice cuprind serviciile cu caracter general oferite populatiei de unitatile prestatoare de servicii, la 919v2115j care pot apela, in diverse imprejurari si turistii: frizerii, saloane de cosmetica, transporturi publice, posta si telecomunicatii etc. In functie de momentul careia i se adreseaza, serviciile turistice pot fi clasificate in: servicii legate de efectuarea calatoriei (vioiajul propiu-zis) si serviciile la locul de sejur. Primele cunosc diferentieri in functie de forma de organizare a calatoriei turistice, innoptarile de parcurs si programele de vizitare precum si de preferintele individului pentru anumite mijloace de transport. Serviciile privind sejurul cuprind o serie intraga de prestatii, precum cele destinate acoperirii nevoilor fiziologice de somn si hrana, sau serviciile pentru petrecerea agreablila a timpului liber. Dupa gradul lor de urgenta, deosebim servicii care satisfac necesitati relative urgente, care nu pot fi amanate (impuse de limite temporale in care pot fi efectuate concediile planificate sau fructificate perioadei de timp liber compact ori dictate de factori naturali, date calendaristice ferme de desfasurare a unor evenimente speciale sau motive de sanatate) servicii a caror satisfacere poate fi amanta in timp satisfacand necesitati putin urgente.

Tinand cont de modaliatea de plata, serviciile turistice pot fi grupate in servicii cu plata si servicii aprent gratuite. Serviciile de prima categorie, la randul lor pot fi: servicii achitate in avans sau inaintea inceperii consumatiei turistice (servicii incluse in pretul global al aranjamentelor achizitionate in cadrul turismului organizat si semiorganizat, abonamentele pentru folosirea unor facilitati de baza materiala), servicii achitate in momentul consumatiei (servicii presate pentru turistii care calatoresc pe cont propiu sau destinate satisfacerii cererii complementare a turistilor care au apelat la turismul organizat sau semiorganizat), servicii achiate ulterior consumatiei (cum este cazul serviciilor platite cu ajutorul cartilor de credit si servicii cu plata in rate (folosite mai ales pentru clientele turistica cu venituri modeste). Servicii aprent gratuite sunt prestate de punctele de informare turistica sau de unele firme turistice in scopul atragerii sau mentinerii clientelei (servicii de parcare pazita gratuita, accesul gratuit la piscine hotelului, torturi aniversare, etc.) O asemenea clasificare permite luarea in calcul a decalajului de timp si spatiu dintre manifestarea cererii fermei si consumului efectiv al serviciilor comandate. Mai mult servicii gratuite sau aparent gratuite sunt oferite in scopuri promotionale, in deosebit in perioadele in care cererea turistica se situeaza in valori scazute datorita manifestarii fenomenului sezationalotatii. Plata unor servicii de decontare ulterioara prin sistemul cartilor de credit, achitarea in rate a consului sejurului turistic sau serviciile prestate pe baza de abonamente reprezinta si forme complementare de servicii oferite turistilor. Achizitionarea serviciilor turistice si efectuarea platii lor anticipat ofera avantaje atat turistilor (benificieri ai unor conditii de utilozare prioriate prin posibilitatile create pentru o mai rationala gospodarire a bugetului de cheltuieli pentru concedii) cat si pentru prestatori care isi asigura un anumit volum de incasari certe, atat mai dorit cu cat oferta turistica este o oferta in asteptare, o oferta dimensionala in conditii de risc, incertitudine si probabilitate a manifestarii cererii. In functie de caracteristicile prestatiilor, putem deosebi: servicii de informare a clientelei turistice: servicii de intermediere precum rezervari sau inchirieri; servicii cu caracter special legate de organizarea, spre exemplu, a unor evenimente speciale, servicii si activitati cu caracter sportive sau recreativ, servicii pentru tratamente sau cure balneare precum si servicii diverse cum sunt cele de asigurari de personae sau schimb valutar. Nici una din gruparile enuntate nu poate fi considerate ca fiind autocuprinzatoare, ele avand un caracter pur conventional, reluand intr-o foma sau alta aceleasi elemente.