Sunteți pe pagina 1din 85

TEMA II: CALCULUL I ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICOFINANCIARI PE BAZA SITUAIILOR FINANCIARE ANUALE ALE UNEI ENTITI ECONOMICE

ndrumtor: Lect. Univ. Dr. Camelia Mihalciuc

Studeni:

Cuprins

1. Bilanul contabil

2.Contul de profit si pierdere

3. Situaia modificrii capitalului propriu

4.Situatia fluxurilor de trezorerie

5.Notele explicative situaiilor financiare

6. ANALIZA SITUAIEI FINANCIARE PE BAZA BILANULUI

6.1. Studiul bilanului - etap a analizei financiare 6.2. Tipuri de bilan utilizate n analiza financiar 6.3. Analiza echilibrelor financiare 6.3.1. Analiza Situaiei Nete 6.3.2. Analiza Fondului de Rulment 6.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment 6.3.4. Analiza Trezoreriei 6.3.5. Analiza echilibrelor financiare n optica funcional 6.4. Analiza bilanului prin metoda ratelor (ratios)

6.4.1. Analiza ratelor de structur a bilanului 6.4.2. Analiza ratelor de finanare. Structura finanrii 6.4.3. Analiza ratelor de rotaie a posturilor de bilan

7. Analiza soldurilor intermediare de gestiune care caracterizeaz activitatea (exploatarea) entitii economice

B ILA NT
ncheiat la data de 31 decembri 2009 e C O D10 M ii Lei A . ACT IV EIM O B IL AT E IZ I. IM O B IL IZ AN E C O R P O R A RI LE Cheltuielide dezvoltare (ct. 203-2803-2903) Concesiuni,brevete, licene, mrci, drepturi si valori similare si alte imobilizrinecorpo (ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905rale 2908)L :(rd. 01 la 05) TOTA II. IM O B IL IZ AC O R P O RLE RI A Terenuri si construcii (ct. 211+212-2811-2812-2911-2912) Instalaii tehnice si maini (ct. 213-2813-2913) Alte instalaii, utilaje si mobilier(ct. 214-2814-2914) Avansurisi imobilizri corporale in curs (ct. 231+232-2931) TOTA L :(rd. 07 la 10) III. IM O B IL IZ AF IN A N C IA R E RI Titluride participare deinute la societile din cadrul grupului(ct. 2612961) Alte creane (ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969) TOTA L :(rd. 12 la 18) ACT IV EIM O B ILAT E - T OTA L (rd. 06+11+19) IZ B. ACT IV EC IR C U L A N T E I. STO C U R I Materii prime si materiale consumabile (ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303+/308+351+358+381+/-388-391-3921-3922-3951-3958-398) Producia in curs de execute (ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-39413952) finite si mrfuri (ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356 Produse +357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396397-4428)

Nr. rd.

2008

2009

02 03 06 07 08 09 10 11 12 17 19 20

12.626 756.329 768.955 474.242.34 025.735.56 5 216.20 0 415.49 3 500.609.59 8 1.000.00 0 151.05 6 1.151.05 6 502.529.60 9

2.7 73 275.3 66 278.1 39 491.717. 741 29.770.4 78 355.0 26 2.407.3 15 524.250.5 60 1.000.0 00 25.8 54 1.025.8 54 525.554.5 53

21 22 23

18.723.49 1 127.277.16 1 177.882

32.125. 911 123.955.3 88 170.4 64

Avansuri pentru cump de stocuri (ct. 4091) rri TOTA L STO C U R I: 21 la 24) (rd. II. C REA N T E Creane comerciale (ct. 4092+4111+4118+413+418-491) Alte creane (ct. 425+4282+41+437+4382+441+4424+4428+444 3 +445+446+447+4482+ 4582+ 461+473-496+5187) TOTA L :(rd. 26 la 30) III. IN V E S T ITF IN A N C IA R E T E R M E N C U II P S RT IV. CASA S I C O N T U R I L A N C I 5112+5121+5124+5125+5311 BA (ct. +5314+5321+5322+5323+5328+5411+5412+542) ACT IV EC IR C U L A N -TT OTA L (rd. 25+31+35+36) E C . C H E U IE LIN A VA N S(c t. 471) LT I D . DATO R IIC E T R E B U IELAT IT EIN T R -O R OADA D E U N A N P PE I Sume datorate instituiilorde credit (ct. 1621+1622+1624+1625 +1627+1682+5191+5192+5198) Avansuri ncasate in contul comenzilor(ct. 419) Datoriicomerciale (ct. 401+404+408) Alte datorii, inclusivdatorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale (ct.1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431 +437+4381+441+4423+4428+444+446+447+44 81+4551+4558+456 +457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTA L :(rd. 39 la 46) E. ACT IV EC IR C U L A N T E ,S P E T IV DATO R IIC U R E N T E N E T E RE C (rd. 37+38-47-64) F. TOTA L ACT IV EM IN U S DATO R IIC U R E N T(rd. 20+48-63) E G . DATO R IIC E T R E B U IELAT IT EIN T R -O P PERI ADA M A IM A R E E U N A N O D Alte datorii, inclusivdatorii fiscale si alte datorii pentru asigurrile sociale (ct.1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431 +437+4381+441+4423+4428+444+446+447+44 81+4551+4558+456 +457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) TOTA L :(rd. 50 la 57) H . PROV IZ OA N EP E N T R U R IS C U R I H E U IE L I I S I C LT Alte provizioane (ct. 151) TOTA L PROV IZ OA N E :(rd. 59 + 60) I I. V E N IT U R I AVA N S(rd. 63 + 64) IN Venituri nregistrate in avans (ct. 472) J. CA P TA L S I R E Z E V E I R I. CA P TA L (rd. 66 la 68), din care I - capital subscris varsat (ct. 1012) III.R E Z E V E D INR EE R VALUA R E (ct. 105) - S o ld creditor

24 25 26 29 31

18.249.57 4 164.428.10 8 18.630.72 4 8.081.26 9 26.711.99 3 14.984.27 3 206.124.37 4 382.07 8 21.382.99 9 157.638.83 8 73.806.71 4

9.2 12 156.260.9 75 185.895.7 68 29.665.0 72 215.560.8 40 147.059.6 06 518.881. 421147.8 72 30.118.9 57 93.334.1 51 114.779.7 74

36 37 38

40 41 42

46 47 48 49

394.493.68 2 647.322.23 3 (441.012.75 3) 61.516.85 6

740.325.8 77 978.558.7 59 (459.529.46 6) 66.025.0 87

57 58 59 60 61 62 64 65 67 70

96.791.62 1 96.791.62 1 7.706.19 6 7.706.19 6 196.97 2 196.97 2 296.892.43 1 296.892.43 1 95.957.45 4

13.092.0 17 13.092.0 17 296.892.4 31 296.892.4 31 122.794.4 93

- S o ld debitor
9

7 1

IV. R E Z E V E (ct. 106) (rd. 73 la 76) R Rezerve legale (ct. 1061) Alte rezerve (ct. 1068+/-107) V. R E Z U LTAT U L R E P O RTAT (ct. 117) - S o ld creditor - S o ld debitor V I.R E Z U LTAT U L E X E R C ITLU I (ct. IU 121) - S o ld creditor - S o ld debitor TOTA LCA P TALU R IP R O P R II 65+69+70-71+72+77-78+79-80-81) I (rd. TOTA L CA P TALU R I:(rd. 82+83) I

7 2 7 3 7 6 7 7 7 8 7 9 8 0 8 2 8 4

6.020.724 2.572.838 3.447.886

6.020.7 24 2.572.8 38 3.447.8 86 441.851.5 70 69.076.9 92 52.933.0 70 52.933.0 70

232.720.476

209.131.09 4 (42.980.961 ) (42.980.961 )

10

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE


la data de 31 decembri 2009 e

C O D20 M ii Lei Nr. rd. 2008 2009

1. Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 04) Productia vanduta (ct. 701+702+703+704+705+706+708) Venituri din vanzarea marfurilor(ct. 707) 2. Variatia stocurilor(ct. 711) - so ld c 3. Productia imobilizata(ct. 721+722) 4. Alte venituri din exploata (ct. 758+7417) re V E N IT U R IINE X P D LOATA R E- T OTA L (rd. 01+05-06+07+08) 5.a) Cheltuiel cu materiil prime si materialel consumabil (ct. 601+602i e e e 7412) Alte cheltuielimateriale (ct. 603+604+606+608) b) Cheltuieliprivindenergia si apa (ct. 605-7413) Cheltuieliprivindmarfurile(ct. 607) 6. Cheltuielicu personalul (rd. 15+16) a) Salarii (ct. 641-7414) b) C heltuielicu asigurarile si protectia sociala (ct. 645-7415) 7.a) Ajusta valorii imobilizarilor rea corporale si necorpo (rd. 18-19) rale a.1) Cheltuieli(ct. 6811+6813) 7.b) Ajusta valorii activelor circulante (rd. 21-22) rea b.1) Cheltuieli(ct. 654+6814) b.2) Venituri (ct. 754+7814) 8. Alte cheltuielide exploata (rd. 24 la 26) re 8.1. Cheltuieliprivind prestatiile externe (ct. 611+612+613+ 614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) 8.2. Cheltuielicu alte impozit , taxe si varsaminte asimilate (ct. 635) e

01 02 03 05 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 20 21 22 23

279.533.98 1 272.257.91 8 7.276.06 3 68.469.36 1 5.179.27 1 77.702 353.260.31 5 105.212.62 8 4.154.70 4 20.921.37 4 6.020.07 4 201.348.48 2 140.971.22 5 60.377.25 7 11.698.02 7 11.698.02 7 (7.993.253 ) 35.587.85 4 43.581.10 7 145.160.63 3 71.755.89 1 12.573.32 0

690.107.0 45 683.094.6 99 7.012.3 46 (11.279.55 8) 1.846.8 53 2.734.7 89 683.409.1 29 108.037.5 85 6.095.6 88 25.343.6 78 5.806.8 49 239.664.6 24 171.736.9 69 67.927.6 55 13.338.4 40 13.338.4 40 (6.765.55 4) 29.642.4 06 36.407.9 60 163.604.5 24 93.438.2 85 10.050.1 46

24 25

11

8.3. Cheltuielicu despagubiri,donatii si activele cedate (ct.658) 8.4. Ajustariprivind provizioanelepentru riscuri si cheltuieli(rd. 28-29) Cheltuieli(ct. 6812) Venituri (ct. 7812) C H E U IE LD E E X P LT I LOATA R E- T OTA L (rd. 10 la 14+17+20+23+27) REZU LTAT U L D INE X P LOATA R E : - Profit (rd. 09-30) - Pierdere (rd. 30-09) 11. Venituri din dobanzi(ct. 766) - d in care, in cadrul grupului Alte venituri financia (ct. 7617+762+763+764+765+767+768 +788) re V E N IT U R I A N C IA R T OTA L (rd. 33+35+37+39) F IN -E 13. Cheltuieliprivinddobanzile(ct. 666-7418) Alte cheltuielifinancia (ct. 663+664+665+667+668+688) re C H E T U I E LFI IN A N C I A R T OTA L (rd. 41+44+46) L -E REZU LTAT U L F IN A N C IA R : - Pierdere (rd. 47-40) 14. R E Z U LTAT U LC U R E T: N - Profit (rd. 31+48) - Pierdere (rd. 32+49) V E N IT U R I T OTALE (rd. 09+40+52) C H E T U I E LT OTALE (rd. 30+47+53) L I REZU LTAT U L B R U T: - Profit (rd. 56-57) - Pierdere (rd. 57-56) 18. IM P IT U LPE PR O FIT 691-791) OZ (ct. Cheltuielicu impozitulpe profit curent (ct. 6911) 20. R E Z U LTAT U LN E TA L E X E R C ITLU I F IN A N C IA R : IU - Profit - Pierdere 21. Rezultatulpe actiune (lei) - de baza - diluat

26 27 28 29 30

60.831.42 2 3.258.54 0 5.032.98 0 1.774.44 0 489.781.20 9

60.116.0 93 5.385.8 21 9.741.5 82 4.355.7 61 560.511. 655 122.897.4 74 440.7 50 440.7 50 7.397.3 20 7.838.0 70 1.786.1 95 59.872.3 57 61.658.5 52 53.820.4 82 69.076.9 92 691.247.1 99 622.170.2 07 69.076.9 92

31 32 37 38 39 40 44 46 47 136.520.89 4 987.072 987.072 5.595.70 4 6.582.77 6 4.467.90 1 74.713.96 0 79.181.86 1 72.599.08 5

49

50 51 56 57 209.119.97 9 359.843.09 1 568.963.07 0

58 59 60 61 209.119.97 9 11.11 5

65 66 209.131.09 4 (17.600 ) (17.600 )

69.076.9 92

67 68

5.8 20 5.8 20

11

SITUATIA MODIFICARILO CAPITALURILO PROPRII R R


sold la 1 ianuarie M ii lei Capitalsubscris Rezer e din reevaluare v Rezerve legale Alte rezerve Rezultatulreportat Rezultatulreportat provenit din adoptarea pentru prima data a Rezultatulexercitiului financiar Profit/(Pie rdere) Total capitaluri proprii la data de 31 decembri 2009 e Crest eri Total, din care 35.983.40 93.453.85 0 (209.131.09 4) prin transfer (209.131.09 4) Total, din care 9.146.37 0 Reduc eri prin transfer sold la 31 decembri e

296.892.4 31 122.794.4 936.026.6 88 3.447.8 86 (287.673.29 6)

(154.178.27 4) 65.623.1 42 52.933.0 70

69.076.99 2 (100.616.84 3)

(209.131.09 4)

(205.677.24 4) (196.530.87 4)

(205.677.24 4) (205.677.24 4)

12

SITUATIA FLUXURILO DE TREZORERIE R


la data de 31 decembri e 2009

M ii Lei FLU X U RD E N U M E R AD INACT IV TAT I D E E X P I R I LOATA R E Profit/(pierdere) neta inainte de impozita si elemente extraordinare re Ajustaripentru: Cresterea provizioanelorpentru riscuri si cheltuieli Amortizare Valoarea neta a iesirilor de imobilizari corporale Venituri din dobanzi Cheltuielicu dobanzile Profit din exploatare inainte de modificarile capitaluluicirculant Cresterea datoriilor pe termen scurt Cresterea creantelor (Cresterea)/descresterea stocurilor Numerar generat din exploatare D obanzi platite Im pozitul profit recuperat pe N U M E R A R U L TP ROV E N ITD INACT IV TAT I D E NE I EX P LOATA R E Achizitiide imobilizari corporale Incasari din vanzarea de im obilizari corporale D obanzi incasate N U M E R A R U L TF OLO S IT IN ACT IVTAT I D E IN V E S T IT II NE I

2008

2009

(209.131.094) 11.698.027 (77.702) (987.072) 4.467.901 (194.029.940) 356.537.003 (7.742.449) (83.549.067) 71.215.547 (4.582.013) 669.749 67.303.283

69.076.992 5.385.821 13.338.440 (2.734.789) (440.750) 1.786.195 86.411.909 193.668.888 (252.919.328) 8.167.133 35.328.602 (1.786.195) 33.542.407

(7.315.923) 2.896.949 987.072 (3.431.902)

(22.508.454) 15.716.898 440.750 (6.350.806)

13

FLU X U RD E N U M E R AD INACT IVTAT I D E F IN A NA R E I R I T Sume primite in vederea cresterii capitaluluisocial Plati aferente contractelor de leasing financiar Imprumuturi rambursate Imprumuturi primite N U M E R A R U L TD INACT IV TAT I D E F IN A NA R E NE I T (62.080.976) 88.783 (61.992.193) 96.698.880 (551.106) (21.382.999) 30.118.957 104.883.732

Numerar si echivalente de numerar la 1 ianuarie Numerar si echivalente de numerar la 31 decembrie

13.105.085 14.984.273

14.984.273 147.059.606

14

Nota 1.

Active imobilizate

Variatia valorii brut e, a amortizarii si a valorii contabil e net e, in cursul exercitiulu i financiar incheiat la 31 decembrie 2009, pe fiecare categorie de active imobilizat e, se prezint a dupa cum urmeaza:

1 . 1 Imobilizari necorporale
Mii lei 31 decembrie 2008 Cheltuieli de dez voltare Alte imobilizari (licente) 21.472 1.708.174 10.379 1.150.592 Intrari Iesiri 31 decembrie 2009 11.093 557.582

Total

1,729,646

1,160,9 71

568,675

Amortizare cumulata

Mii lei

31 decembrie 2008

Cheltuiala cu Amortizarea amortizarea cumulata aferenta iesirilor

31 decembrie 2009

Cheltuieli de dez voltare Alte imobilizari (licente) Total

8.846 951.845 960.6 91

9.853 480.963 490. 816

10.379 1.150.592 1.160.9 71

8.320 282. 216 290.536

Valoare neta contabila

768.955

278.139

15

1.2 Imobilizari corporale


Cost sau valoare reevaluata
Mii lei Terenuri Constructii 31 decembrie 2008 172.059. 013 394.009.392 Intrari 254.994.827 9.749.793 212.360 11.488. 717 2.027.4 21 278.473. 118 Iesiri 200 2.208.723 2.922.5 41 81.420 9.759.669 1.728.647 16.737.200 31 decembrie 2009 172.058. 813 646.795.496 59.9 91.895 518.929 2.046. 217 361.098 881.772.448

Instalatii tehnice si 53.164.643 masini Alte instalatii, utilaje si mobilier 387.989 Imobilizari corporale in curs Avansuri pentru imobilizari Total 353.169 62.324 620.036.530

Amortizare cumulata
31 decembrie Mii lei 2008 Cheltuiala cu amortizare a* Instalatii tehnice si masini Provizion pentru deprecierea instalatiilor tehnice si a Alte instalatii, utilaje si mobilier Total 5.696. 212 171.789 119.426.932 1.044.6 21 62.934 241.850.047 313.129 70.820 3.755.0 91 6.427.704 163.903 357.5 21.888 21.732.866 4.065.269 Amortizar ea cumulata aferenta iesirilor 2.004.422 23.793. 713 31 decembrie 2009

Valoare neta contabila

500.609.598

524.250.560

* Cheltuiala cu amortizarea include diferentele din reevaluar e.

S.C. Alfa S.R.L a incheiat cu S.C. Leasing Romania S.R.L. contractu l de 4002/03.12.20 01 pentru achizitionarea de echipamente pentru alimentarea in valoare totala 1.798.200 mii lei. Terenurile detinute metri patrati. de Societate sunt situate

leasing nr. cu acetilena

in Ora s, avand o suprafata de 733.1 21

Cladirile aflate in patrimoniu sunt prezentate la valoarea reevaluata , mai puti n amortizare a cumulata , in concordanta cu tratamentul alternativ acceptat de OMFP 94/20 01. La 10 mai 2009 au fost reevaluate cladirile in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 403/2000 de catre un evaluato r independent , societate a S.C.

Evaluare a S.A. - membr u ANEVAR. Pentr u calculul valorilor reevaluat e, evaluatorul a folosit Indicele preturilor bunurilor de consum publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice din Romania. Valorile de intrare reevaluate au fost ulterior ajustate la valoarea de piata/cos t de inlocuir e stabilit e de evaluatorul independent. Diferentele din reevaluare inregistrate la 31 decembrie 2009 sunt in suma de 255.994.679 mii lei, aferente valorii de intrar e, respectiv 227.957.640 mii lei, aferente amortizarii cumulat e, fiind prezentate in tabelele de miscare de mai sus ca si cresteri de valoar e, respectiv cheltuiala cu amortizarea, in anul 2009
.

1.3 Imobilizari financiare


Mii lei Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului Alte imobilizari financiare Total 1.000.000 151.056 1.1 51.056 1.000.000 25.854 1.025.854 31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

Titlurile de participare reprezinta investitia in S.C. ABC S.R.L., o societate cu sediul in Bucuresti. Aceasta societate este detinuta 100% de catre S.C. Alfa S.R.L.. Principalul obiect de activitate al acestei societati este proiectarea de echipamente industrial e. Investitia in S.C.

Alfa S.R.L. este inregistrata la cost. S.C. Alfa S.R.L. nu a consolidat situatiile financiare ale S.C. ABC S.R.L. Prezentarea situatiilor financiare neconsolidate este in conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr. 1.827/2009 (OMFP 1.827/2009).

Nota 2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli


Mii lei 31 decembrie 2008 in cont Provizion pentru litigii Provizioane pentru garantii acordate clientilor Total 7.706.196 7.706.196 8.300. 618 9.7 41.582 4.355.7 61 4.355.7 61 11.6 51.053 13.092. 017 1.440.964 din cont 1.440.964 Transferuri 31 decembrie 2009

Societate a este implicat a intr-un proce s cu S.C. Activitate S.A. pentru serviciile prestate de catre S.C. Alfa S.R.L. S.C Activitatea S.A. solicita penalitati pentru depasirea termenului de prestare a

serviciilo r, in valoare totala de 1.440.964 mii lei.

Provizionul pentru garantii acordate clientilor reprezinta o estimare facuta pe baza experientei din anii precedenti, privind cheltuielile aferente garantiilor acordate pe o perioada mai mica de un an.

Nota 3. Repartizare a profitului


In 2009, Societatea a inregistrat un profit net contabil in valoare de 69.076.992 mii lei, repartizat pe urmatoarele destinatii:
Mii lei Rezerva legala Rezerve aferente facilitatilor fiscale Acoperirea partiala a pierderii inregistrate in anii anteriori Profit nerepartizat Total 47.663.124 4.144.620 69.076.992 2009 3.453.850 13. 815.398

Profitul nerepartiza t este constitui t din dividende aprobate dupa inchiderea exercitiului 2009 in valoare de 4.144.62 0 mii lei, dividend e ce vor fi distribuite actionarilor in anul 2004. Societate a a aproba t distribuire a profitului conform legislatiei in vigoare astfel: 3.453.850 mii lei: 5% din profitul brut al anului a fost transferat in rezer va legala. Societatea va intrerupe acest transfer anual in momentul in care rezer va legala va fi egala cu 20 % din capitalul social. 13.815.398 mii lei: societatea a beneficiat de un credit fiscal (reducere profit) pentru investitiil e efectuat e din profitul rein vestit , cu obligatia fonduri proprii de dez voltare atat a creditului fiscal, cat si a profitului reinvestit. 47.663.124 mii lei: acoperirea 50% impozit repartizarii la

partiala a pierderii inregistrata in anii anteriori.

Rezerva legala si rezer va aferenta facilitatilor fiscale nu pot fi distribuite actionarilo r.

Nota 4. Analiza rezultatului din exploatare


Mii lei 1. Cifra de afaceri neta 2. Costul bunurilor vandute (3+ 5) 4+ 3. Cheltuielile activitatii de baza 4. Cheltuielile activitatii auxiliare 5. Cheltuieli indirecte 6. Rezultat brut (1-2) 2008 279.533.9 81 230. 013.027 132.182.745 18.386.805 79.443.477 49.520.954 2009 690. 107.045 412.437.379 297.342.9 31 21.6 31.534 93.462. 914 277.669.666

7. Cheltuieli de desfacere 8. Cheltuieli generale si de administratie 9. Alte venituri din exploatare 10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) 189.936.244 3.894.396 (136.520.894)

159.353.834 4.5 81.642 122.897.474

Societatea include in costul de productie cheltuieli directe si cheltuiel i producti e. Cheltuielile de administratie nu sunt incluse in costul de producti e.

indirect e

de

Pentru a obtine costul bunurilor vandut e, costul productiei a fost ajustat cu variatia stocurilor (soldul contului 711 in contul de profit si pierdere). In rezultatul din exploatare al anului 2009 prezentat mai sus este inclusa pierderea neta din vanzarea de mijloace fixe in valoare de 536.000 mii lei. Pentru informatii Nota 10.5. referitoare la chirii si contractul de leasing operational, a se vedea

Nota 5. Situa i a crean elo r si datoriilor


5.1 Crean e
Mii lei Creante comerciale Provizion depreciere creante comerciale Alte creante Total (8.957.335) 8.0 81.269 26. 711.993 (8. 911.928) 29.969.849 215.560.840 (8. 911.928) 29.969.849 215.560.840 31 decembrie 2008 27.588.059 31 decembrie 2009 194.502. 919 Termen de lichiditate sub 1 an 194.502. 919 peste 1 an -

La data de 31 decembrie urmatoarele debite:

2009, Societatea

a evidentiat in cadrul creantelor

pe termen scurt

- 31.825 milioane lei S.C. Epsilon S.R.L., - 50.250 milioane lei Alfa Standard Corporation, si - 45.225 milioane lei S.C. Gamma S.R.L, reprezentand contr avaloarea unor prestatii efectuate de catre Societate si aflate in prezent in litigiu cu beneficiarii respectivi.

Conducerea

Societatii

estimeaza

ca valoarea

acestor prestatii va fi recuperata.

La 31 decembri e 2009 Societate a a constitui t un provizion de 8. 911.92 8 mii lei pentr u creantele comerciale neincasate in termenii contractuali si a caror incasar e a fost considerat a incert a de conducerea Societatii.

5.2 Datorii
Mii lei 31 decembrie Sume datorate institutiilor de credit Avansuri de la clienti Datorii comerciale Alte datorii Total 21.382.999 157.638.838 73.806. 714 394.493.682 647.322.233 30. 118.957 93.334.1 51 114.779.774 740.325.877 978.558.759 30. 118.957 93.334.1 51 114.779.774 740.325.877 978.558.759 31 decembrie 2008 Termen de exigibilitate 2009 sub 1 an peste 1 an

Societatea

a incheiat pe data de 6 decembrie 2009 este de cu conditiile stipulate

2009

un contract

cu Delta Bank S.A.

pentru o facilitate de credit pentr u suma la data de 31 decembrie 899.000 de banca urmatoarele: Garanti e de Societate USD. In conformitate

maxim a de 1.200.00 0 USD . Soldul imprumutului in contract, imprumutul va fi rambursat de rata de baza practicata imprumutului sunt

pana la data de 30 iunie 2004. Dobanda perceputa este reprezentata Garantiile constituite de Societate

plus o marja de 1,5%, calculata pe baza unui an (360 zile calendaristice). in vederea garantarii rambursarii

reala mobiliara de prim ran g asupra disponibilitatilor conturilor la banca , confor m contractulu i de garanti e reala mobiliara; 1.266. 111 USD

deschise asupr a

Garantie reala mobiliara de prim rang in valoare totala de creantelo r, conform contractului de garantie mobiliara.

Pozitia "Alte datorii" cuprinde urmatoarele elemente:


Mii lei Datorii fata de personal Datorii fata de bugetul de stat Dividende de platit din 2008 Creditori diversi Alte datorii Aport capital Datorie de leasing Total 31 decembrie 2008 4.638.785 183.476. 314 3. 716.233 3.338.588 199.323.762 394.493.682 31 decembrie 20 09 6.383.495 295.488. 104 3.520. 717 5.004.1 71 331.983. 416 96.698.880 1.247.094 740.325.877 Termen de exigibilitate sub 1 an 6.383.495 295.488. 10 4 3.520. 71 7 5.004.1 7 1 331.983. 41 6 96.698.88 0 1.247.09 4 740.325.87 7 peste 1 an -

Pozitia Aport capital reprezinta suma virata de Beta S.A. in vederea majorarii capitalului social (a se vedea Nota 18).

Nota 6. Principii, politici si metode contabile


A. Principii contabile Situatiile financiare pentru anul incheiat la 31 decembrie 2009 au fost intocmite in conformitate cu urmatoarele principii contabile: Principiul continuitatii activitatii - societatea
20

isi va contin- ua in mod normal functionarea

intr-un viitor previzibil fara a intra in imposibilitatea semnificati va a acesteia.

continuarii

activitatii

sau

fara reducerea

Principiu permanente i metode lor - aplicare a aceloras i reguli, metod e, norme privind evaluarea , inregistrare a si prezentare a in contabilitat e a elementelo r patrimonial e, asig- urand comparabilitate a in timp a informatiilo r contabil e. Principiul prudente i - s-a tinut seam a de toat e ajustaril e de valoar e datorat e deprecierilo r de valoar e a acti velor, pre- cum si de toat e obligatiile previzibile si de pierderil e poten- tiale care au luat naster e in cursul exercitiulu i financiar incheia t sau pe parcursu l unui exerciti u anterio r. Principiul independentei exercitiului - au fost luate in con- siderare toate cheltuielile exercitiului, fara a se tine seama de data incasarii sau efectuarii platii. veniturile si

Principiul evaluarii separate a elemente lor de activ si pasiv - in vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant s-a determinat separat valoarea fiecarui element individual de activ sau de pasi v. Principiul intangi bilitati i exercitiulu i - bilantul de deschider e al exercitiulu i corespund e cu bilantul de inchider e al exercitiu- lui precedent , cu excepti a anumito r reclasificar i facut e intre anumit e postur i bilantier e pentr u a asigur a comparabilitatea cu situatiil e financiar e la 31 decembri e 2009. Principiul necompensarii - valorile elementelor ce reprez- inta active nu au fost compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasi ve, respectiv veniturile cu cheltuielil e, cu exceptia compensarilor intre active si pasive admise de OMFP 94/20 01. Principiul prevalentei econo micului asupra juridicului - informatiile prezentate in situatiile financiare reflecta real- itatea economica a evenimentelor si tranzactiilo r, nu numai forma lor juridica. Principiul pragului de semnificatie - orice element care are o valoare semnificati va este prezentat distinct in cadrul situatiilor financiar e.

21

B. Politici contabile semnificati ve


(a) Moneda de raportare Situatiile financiare sunt intocmite in lei si exprimate in mii lei. (b) Bazele contabilitatii Al doilea an de aplica re a OMFP 94/20 01 Situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu Ordinul Ministerului de Finante nr.94/20 01 - "pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Direc- tiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Stan- dardele Internationale de Raportare Financiara". Anul 2009 este al doilea an de aplicare efecti va a regle- mentarilor contabile armonizate cu Directi va a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Raportare Financiara. Situatiile financiare cuprind: Bilant Cont de profit si pierdere Situatia modificarilor in capitalurile proprii Situatia fluxurilor de trezorerie Note la situatiile financiar e. Primul an de aplica re a OMFP 94/20 01 [daca este cazul] Exercitiul financiar incheiat la data de 31 decembrie 2009 este primul in care societatea prezinta situatiile financia- re in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 94/20 01. Situatiile financiare ale exercitiilor financiare precedente au fost intocmite si raportate in conformitate cu normele romanesti de contabilitate stip- ulate in Legea 82/19 91. Societatea nu a prezentat situ- atii financiare comparati ve pentru anul 2008 si de aseme- nea nu a prezentat situatia fluxurilor de trezorerie si situ- atia schimbarilor in capitalurile proprii pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie 2009, dupa cum este prevazut in OMFP 94/20 01. De asemenea, efectul ajustarilor rezultate din adoptarea pentru prima data OMFP 94/20 01 este reflectat in rezul- tatul reportat, contul de profit si pierdere nefiind afectat. Aceste situatii financiare cuprind: Bilant Cont de profit si pierdere Note explicati ve la situatiile financiar e.

22

[Nota: Situatiile financiare pregatite in conformitate cu OMFP 94/20 01, in primul an de aplicar e, nu contin situ- atia schimbarilor in capitalurile proprii si situatia fluxurilor de trezoreri e.] (c) Standarde aplicabile in economiile hiperinflationiste Moneda de referi nta Societatea isi desfasoara activitatea intr-un mediu eco- nomic hiperinflationist. Conducerea societatii considera ca moneda de referinta a Societatii, dupa cum este defini- ta de SIC 19, "Moneda de raportare - Evaluarea si prezentarea situatiilor financiare in conformitate cu IAS 21 si IAS 29, este USD/EUR, intrucat: preturile de vanzare ale principalelor produse si servicii sunt denominate in USD/EUR; costul importurilor este denominat in USD/EUR; liniile de finantare sunt denominate in USD/EUR; managementu l utilizeaz a rapoart e exprimat e in USD/EUR in procesul decizional; alte moti ve. In situatiile celelalte tranzacconcordanta cu SIC 19, deoarece moneda de masur- are a Societatii este USD/EUR, financiare ar fi trebuit pregatite in USD/EUR iar tranzactiile in moneda straina (toate altele decat USD/EUR) ar fi trebuit inregistrate la rata de schimb in vigoare la data tiei, in conformitate cu IAS 21, Efectul variatiei cur- surilor de schimb valutar. si tranzactiile in moneda straina

Conducerea Societatii a decis pregatirea situatiilor finan- ciare pe baza costului istori c. Prin urmar e, Societatea a optat pentru tratamentul contabil alternativ prevazut in OMFP 94/20 01, si anume neajustarea situatiilor financia- re potrivit IAS 21, Efectul variatiei cursurilor de schimb valutar. descris mai sus. (d) Tranzactii in moneda straina Tranzactiile in moneda straina sunt inregistrate la cursul de schimb de la data tranzactiei. La sfarsitul exercitiului, creantele si datoriile exprimate in valuta sunt con vertite in lei la cursul de schimb de la data bilantului si diferentele de curs sunt inregistrate in contul de profit si pierder e. (e) Imobilizari corporale (i) Active proprii Terenurile si cladirile sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluata, mai putin amortizarea cumulata si pierderile de valoare (a se vedea politica contabila (k)). Costul acti velor construite de Societate cuprinde costul materi-

alelo r, manopera directa si un procent din cheltuielile indi- rect e, alocate in mod rezonabil constructiei de active cor- poral e. Costul istoric a fost reevaluat in conformitate cu Hotararile de Guvern: 945/1990, 26/1992, 500/1994, 983/1998 si 403/2000 in baza unor indici stabiliti prin respecti vele acte normati ve; retratarea valorii contabile nete a activelor s-a facut pentru ca aceasta sa reflecte mai bine valoarea lor de piata. (ii) Active achizition ate in leasing Contractele de leasing in care Societatea isi asuma total- itatea riscurilor si beneficiilor asociate proprietatii sunt clasificate ca leasing financia r. Mijloacele fixe achizition- ate prin leasing financiar sunt prezentate la minimul din- tre valoarea de piata si valoarea actualizata a platilor viitoar e, mai putin deprecierea acumulata si deprecierile de valoar e. Platile de leasing sunt inregistrate in confor- mitate cu politica contabila prezentata la punctul (p) de mai jos. Mijloacele fixe achizitionate in leasing durata lor de viata si durata leasingului. (iii) Cheltuielile ulterioa re de intretine re si repa ratii Cheltuielile cu reparatia sau intretinerea mijloacelor fixe efectuate pentru a restabili sau a mentine valoarea aces- tor active sunt recunoscute in contul de profit si pierdere la data efectuarii lor, in timp ce cheltuielile efectuate in scopul imbunatatirii performantelor tehnice sunt capital- izate si amortizate pe perioada ramasa de amortizare a respectivului mijloc fix. (iv) Amorti zarea Amortizarea este calculata pentru a diminua costul (mai putin valoarea reziduala) utilizand metoda liniara de amor- tizare pe durata de functionare a mijloacelor fixe si a componentelor lor, care sunt contabilizate separat. Duratele estimat e, pe grupe principale de imobilizari, sunt urmatoarele: Constructii 40 ani Instalatii tehnice 5-12 ani Mijloace de transport 5 ani Mobilier, aparatura de birou si altele 5-10 ani Terenurile si imobilizarile in curs nu se amortizeaza. (f) Imobilizari necorporale i) Imobilizarile necorporale amortizarea cumulata si achizitionate de Societate sunt prezentate la cost mai putin financiar sunt amortizate pe minimul dintre

pierderile de valoare (a se vedea politica contabila (k), "Pierderi de valoare"). ii) Amortizarea este recunoscuta in contul de profit si pierdere pe baza metodei liniare pe perioada de viata esti- mata a imobilizarii necorporal e. Majoritatea imobilizarilor necorporale inregistrate de Soci- etate este reprezentata de programe informatice dedi- cat e. Acestea sunt amortizate liniar pe o perioada de cel mult 5 ani. (g) Active financiare Investi iile de inute pana la maturitate de catre Societate sunt evidentiate la valoarea initiala mai putin amortizarea cumulata si pierderile de valoare inregistrate (a se vedea politica contabila (k)). (h) Stocuri Stocurile sunt inregistrate la minimum dintre cost si val- oarea neta realizabila. Valoarea neta realizabila reprezinta pretul de vanzare esti- mat in conditiile desfasurarii normale a activitatii mai putin costurile aferente vanzarii. Costul stocurilor se bazeaza pe principiul Primul intrat primul iesit (First In First Out), sau Costul mediu pon- derat, (Weighted Average Cost), si include cheltuielile ocazionate de achizitia acestora si aducerea in locatia curenta. In cazul stocurilor produse de Societate si in cazul productiei in cur s, costul include o proportie core- spunzatoare din cheltuielile indirecte in functie de capac- itatea normala de functionar e. i) Creante comerciale si alte creante Conturile de creante comerciale si alte creante sunt evi- dentiate in bilant la valoarea lor recuperabila. (j) Numerar si echi valente de numerar Numerarul include conturile curente in lei si in valuta, si disponibilul din casa. (k) Pierderi de valoare Valoarea contabila a acti velor Societatii, altele decat stocurile si impozite amanate la plata-acti v, este analiza - ta la data fiecrui bilant pentru a determina daca exista scaderi de valoar e. Daca o asemenea scdere este probabila, este estimata valoarea recuperabila a activului in cauza. Un provizion

23

pentru depreciere este recunoscut in contul de profit si pierdere sau in capitalurile proprii [daca este cazul] cand valoarea contabila a activului este superioara valorii sale recuperabil e. i) Calculul valorii recupe rabile Valoarea recuperabila a investitiilor facute de Societate in instrumente financiare si a creantelor pe termen lung este calculata ca si valoare prezenta a fluxurilor viitoare de numera r, actualizate cu rata de dobanda efecti va core- spunzatoare acestor acti ve. Creantele pe termen scurt nu sunt actualizat e. ii) Relua rea provizioanelor pentru dep recie re Un provizion pentru deprecierea unei creante pe termen lung este reluat in cazul in care cresterea ulterioara a val- orii recuperabile poate fi in mod obiectiv atribuita unui eveniment survenit dupa momentul provizionarii. Pentru celelalte acti ve, provizionul pentru depreciere poate fi reluat daca s-a produs o schimbare in conditiile existente la momentul determinarii valorii recuperabil e. Reluarea unui provizion pentru depreciere poate fi efectu- ata numai in asa fel incat valoarea neta a activului sa nu depaseasca valoarea sa neta contabila istorica, tinand cont de depreciere si fara a lua in calcul provizionul. (l) Capital social Dividende Dividendele sunt recunoscute (m) Imprumuturi Imprumuturile sunt recunoscute initial la cost, mai putin costurile aferente tranzactiei. Ulterior recunoasterii ini- tial e, imprumuturile sunt prezentate la valoare amortizata; diferentele intre cost si valoarea de rascumparare sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe durata imprumutului la o rata efecti va a dobanzii. (n) Furnizori si alte datorii Conturile de furnizori si alte datorii sunt evidentiate la cost. (o) Datorii aferente contractelor de leasing Contractele de leasing in care Societatea preia in mod substantial riscurile si beneficiile asociate proprietatii sunt clasificate ca leasing financia r. Celelalte contracte sunt ca datorie in perioada in care este aprobata repartizarea lor.

24

clasificate ca leasing operational. Datoria fata de societatea de leasing este inclusa in bilant ca si datorie privind contractul de leasing. Costurile de finantare sunt inregistrate in contul de profit si pierdere pe perioada leasingului la o rata constanta a dobanzii. Platile facute in cadrul contractelor de leasing operational sunt inregistrate in contul de profit si pierdere liniar pe durata contractului de leasing. Reducerile de prime de leasing primite sunt recunoscute in contul de profit si pierdere ca reducere a cheltuielilo r. (p) Provizioane Provizioanele sunt recunoscute in bilant atunci cand pen- tru Societate apare o obligatie legala sau constructi va legata de un eveniment trecut si este probabil ca in viitor sa fie necesara consumarea unor resurse economice care sa stinga aceasta obligati e. Provizioanele sunt revizuite la fiecare sfarsit de perioada si ajustate estimarea curenta cea mai adec vata. Provizion pentru garanii Un provizion pentru garantii este recunoscut atunci cand produsele sau serviciile la care se refera sunt vandut e. Provizionul este determinat pe baza informatiilor istorice si a unei ponderari statistic e. (q) Recunoasterea Vanzari de bunuri Veniturile din vanzarea bunurilor sunt recunoscute in con- tul de profit si pierdere in momentul in care riscurile si beneficiile asociate proprietatii asupra bunurilor respec- tive sunt transferate cumparatorului. (r) Rezultatul financiar Acesta include dobanda de plata pentru imprumuturi, dobanda de primit pentru depozitele la banci, dobanda de plata aferenta leasingului financiar si diferentele de curs valuta r. Principiul separarii exercitiilor financiare este respectat pentru recunoasterea acestor element e. (s) Impozitul pe profit Impozitul pe profit cuprinde o parte curenta si o parte amanata. Impozitul curent este calculat pe baza rezultatului fiscal veniturilor pentru a reflecta

25

anual, utilizand cota de impozit anteriori.

in vigoare la data bilantu- lui, ajustat

cu

corectiile anilor

Impozitul amanat se obtine aplicand metoda bilantiera asupra tuturor diferentelor temporare dintre valoarea con- tabila si baza fiscala a elementelor bilantier e. Impozitul amanat se calculeaza pe baza ratelor de impozitare pre- vazute de legislatia in vigoare a se aplica in perioada cand se va realiza diferenta temporara. Impozitul amanat la plata-activ este recunoscut numai in masura in care este probabil sa se obtina profit impozabil in viito r, astfel incat pierderile fiscale reportate si difer- entele temporare sa poata fi utilizat e. Impozitul amanat la plata-activ este diminuat in masura in care beneficiul fis- cal aferent este improbabil sa se realizez e. Efectul modificarii ratelor de impozitare asupra impozitu- lui amanat este recunoscut in contul de profit si pierdere cu exceptia cazului in care se refera la pozitii anterior recunoscute direct in capitalurile proprii. (t) Societatile afiliate Societatile se considera afiliate in cazul in care una din parti, fie prin proprietat e, drepturi contractual e, relatii familiale sau de alta natura, are posibilitatea de a contro- la in mod direct sau de a influenta in mod semnificativ cealalta part e. (u) Estimari Pentru intocmirea situatiilor financiar e, conducerea Soci- etatii face anumite estimari si presupuneri care afecteaza valorile raportate ale activelor si pasi velor la data bilantu- lui, precum si veniturile si cheltuielile perioadei raportat e. Rezultatele reale pot diferi de cele estimat e. Estimarile sunt utilizate pentru inregistrarea provizioanelor pentru: clienti incerti, actualizarea creantelor pe termen lung, depreciere a stocurilo r, amortizare/deprecier e si taxe. Efectul schimbarii estimarilor contabile este calculat anticipat si este inclus in determinarea rezultatului net aferent: perioadei in care s-a realizat schimbarea, daca ea este singura perioada afectata; perioadei in care s-a realizat schimbarea si perioadelor ulterioar e, daca schimbarea le afecteaza pe toat e. (v) Informatii comparati ve [daca este cazul] Anumite pozitii din situatiile financiare ale anului 2008 au fost fi in conformitat e cu reclasificat e pentr u a

26

prezentarea situatiilor financiare aferente anului 2009. (w) Pensii si alte beneficii ulterioare pensionarii In cursul desfasurarii normale a activitatii, Societatea plateste statului taxele aferente salariatilor sai. Toti anga- jatii societatii sunt membri ai Fondului Roman de Pensii. Politica Societatii nu include o alta schema de pensionare sau vreun plan de acordare a unor beneficii suplimentare dupa pensionar e, in consecinta nu are alte obligatii in legatura cu sistemul de pensii. In plus, Societatea nu este obligata sa ofere alte beneficii angajatilor sai la data pensionarii.

27

Nota 7. Capitalul social


La 31 decembrie 2009, capitalul social al societatii era de 296.892.4 31 mii lei divizat in 11.875.697 actiuni cu o valoare nominala de 25.000 lei. Toate actiunile emise sunt platite integral. Structura actionariatului la 31 decembrie 2009 este urmatoarea:

Mii lei Beta S.A. Societatea M Societatea T Alti actionari Total

Asa cum este mentionat in Nota 18, la data de 30 martie 2004 capitalul social al Societatii a fost % majorat cu 2.880.000 USD, ca urmare a emisiunii a 82,93 3.862.7 71 actiuni conform hotararii Adunarii 6,62 Generale a Actionarilor din 9 ianuarie 2004. 2,38 8,07 100

In capitalul social al Societatii sunt incorporate diferentele din reevaluarea mijloacelor fixe conform HG 945/1990, HG 26/1992 si HG 500/1994, in suma totala de 102.565.653 mii lei.

Nota 8. Informatii privind salariatii, administratorii si directorii


In cursul anului 2009, numarul mediu de salariati ai Societatii a fost de 2.659 (in 2008 : 2.7 51). Structura personalului pe categorii de munca este urmatoarea:

Categorie Manageri Muncitori Personal tehnic productiv Personal administrativ Departament informatic

Numar 9 2.089 479 68 14

Total

2.659

Organismul de conducere al Societatii este Consiliul de Administrati e, acesta fiind format din 3 membri. La 31

decembri e 2009 , component a Consiliului de Administratie este urmatoarea:

Nume Florian Popescu Gheorghe Mincu Nicoleta Vornicu

Functie Director general Membru Membru

Consiliul de Administratie actual al societatii a Componenta managementului fost numit prin Hotararea Adunarii Generale 2009 este urmatoarea: a Actionarilor din 30 august 2009. Directorii numiti prin Decizii ale Consiliului de Administratie din 5 septembrie 2009 si 22 septembrie 2009. societatii au fost

la 31 decembrie

Nume Ing. Florian Popescu Ing. Claudiu Postelnicu Ing. Adrian Popovici Ing. Vlad Solomon Ing. Marius Grigore Ing. Alina Oprea Ec. Mariana Calin Ing. Elena Ionescu Jur. Cristian Tudor Director

Functie General

Director Tehnic Director Productie Director Mar keting Calitate Director

Director Logistica Director Economic Director Resurse Umane Director Juridic

Cheltuielile salariale ale societatii in anul 2009 au fost urmatoarele:

Mii lei Cheltuieli cu salariile personalului Contributia unitatii la asigurarile sociale Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate Contributia unitatii la fondul de solidaritate cu persoanele handicapate Total Salariile managementului de salarii al anului 2009. reprezinta 4% din fondul

2009 171.736.969 43.824.046 8.597.562 12.090.280 3. 415.767 239.664.624

Nota 9. Indicatori economic o - financiari


Mii lei 2008 I. Indicatori de lichiditate Indica torul lichiditatii curente Active circulante (A) Datorii pe termen scurt (B) A/B - in numar de ori 206.124.374 647.322.233 0,32 518.8 81.4 21 978.558.759 0, 53 20 09

Indica torul lichiditatii imediate (test acid) Active circulante (A) Stocuri (B) Datorii pe termen scurt (C) (A-B)/C - in numar de ori 206.124.374 164.428. 108 647.322.233 0,06 518.8 81.4 21 156.260.975 978.558.759 0, 37

II. Indicatori de risc Indica torul gradului de inda torare Capital imprumutat (A) Capital propriu (B) A/B (daca este negati v, nu se calculeaza) 96.7 91.6 21 (42.980.9 61) N/A 52.933.070 -

Indica torul privind acoperirea dob anzilor Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit (A) Cheltuieli privind dobanzile (B) A/B - in numar de ori (daca este negati v, nu se calculeaza) III. Indicatori de activitate Numar de zile de stocare Stocuri (A) Costul vanzarilor (B) (A/B)*365 - in numar de zile 164.428. 108 115.387.406 520 156.260.975 119.940.122 4 7 (204.652.078) 4.467.9 01 N/A 70.863.187 1.786.195 39, 67

Mii lei 2008 Viteza de rotatie a debitelor - clienti Creante comerciale (A) Cifra de afaceri neta (B) (A/B)*365 - in numar de zile 18.630.724 279.533.9 81 24 185.895.768 690. 107.045 98 2009

Viteza de rotatie a credite lor - furni zori Datorii comerciale (A) Cifra de afaceri neta (B) (A/B)*365 - in numar de zile 73.806. 714 279.533.9 81 96 114.779.774 690. 107.045 61

Viteza de rotatie a acti velor imobilizate Cifra de afaceri neta (A) Active imobilizate (B) (A/B) - in numar de ori 279.533.9 81 502.529.609 0,56 690. 107.045 525.554.553 1, 31

Viteza de rotatie a acti velor totale Cifra de afaceri neta (A) Total active (B) (A/B) - in numar de ori 279.533.9 81 709.036.0 61 0,39 690. 107.045 1.044.583.846 0,66

IV. Indicatori de profitabilitate Rentabili tatea capi talului angaj at Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit (A) Total active minus datorii curente (B) (A/B) (daca este negati v, nu se calculeaza) (204.652.078) 61.516.856 70.863.187 66.025.087 1,07

Marja bruta din vanzari Profit brut din vanzari (A) Cifra de afaceri neta (B) (A/B) 49.520.954 279.533.9 81 18% 277.669.666 690. 107.045 40%

V. Indicatori privind rezultatul pe actiune Rezultatul pe actiune Rezultat net atribuibil actiunilor comune (A) Numar de actiuni comune (B) (A/B) - in mii lei (209.1 31.094) 11.875.697 (17,6) 69.076.992 11.875.697 5,82

[Come ntariile care urmea za vor fi Viteza de rotatie a debitelo r-clienti exprima pregatite/pe rsonali zate de catre Soci etate, numarul de zile pana la data la care debitorii astfel incat sa reflecte situ atia sa specifica.] isi achita datoriile catre societate si arata astfel eficacitatea intreprinderii in colectarea creantelor sal e. Cresterea I. Indicatori de numarului de zile in lichiditate 2009 poate indica probleme legate de Indic atorul lichiditatii curente (indicatorul controlul creditului acordat clientilo r. capitalului circu- lant), respectiv indic atorul lichiditatii imedi ate (indicatorul test acid) Viteza de rotatie a creditelo r-furni zori exprima creditare pe care exprima de cate ori se cuprind datoriile numarul de zile de curente in acti vele curent e, respectiv in acti ve societatea il obtine de la furni- zorii sai. curente mai putin stocuri. Valorile obtinute sunt scazute in comparatie cu cele recomandate (in jur de 2), reflectand o capacitate redusa de acoperire a datoriilor curente din acti vele curent e, si in principal din creante si lichiditati. II. Indicatori de risc Gradul de indatorare al capi talului propriu exprima de cate ori se cuprinde capitalul imprumutat (credite pe o perioa- da mai mare de un an) in capitalurile proprii si reflecta structura de finantare a societatii la incheierea exercitiu- lui financia r. Deoarece indicatorul are valoare negati va la 2008 si valoare zero la 2009, analiza lui nu este relevan- ta. Indic atorul privind acoperi rea dobanzilo r reflect a de cate ori pot fi acoperit e cheltuielil e cu doband a din profitul inainte a dobanzi i si impozitului . Cu cat valoare a indica- torului este mai mica cu atat poziti a societati i este con- siderat a mai riscanta . La 2008 , analiza indicatorulu i nu este relevanta , deoarec e indicatoru l are o valoar e nega- tiva. III. Indicatori de gestiune) activitate (de Viteza de rotatie a activelor imobili zate evalueaza eficien- ta managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acesto- ra. Viteza de rotatie a acti velor totale evalueaza eficienta managementului acti velor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de acti vele societatii. IV. Indicatori profitabilitate de

Rentabili tatea capi talului angaj at reprezinta profitul pe pe care il obtine Societatea la o unitate de resurse investit e. Societatea a inregistrat pierdere in anul 2008 si profit in 200 9. Marja bruta din vanzari inregistreaza ridicat in cursul anului 2009. V. Indicatori privind rezultatul pe actiune Rezul tatul pe actiune a fost de 5.820 lei pe actiune in 2009, iar in 2008 societatea a inregistrat o pierdere de 17. 610 lei pe actiun e. un nivel

Numarul de zile de stoca re indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitat e.

Nota 10. Alte informa ii


10.1 Prezentare a societatii S.C. Alfa S.R.L. a fost nfiin ata in anul Sediul social al Societatii este in localitatea 1991, in temeiul Legii nr.15/1990 si a Legii Ora s, str. Florilor nr. 25. nr.31/1990 si in conformitate cu HG 1224/1990 si este nmatriculata la Registrul Comer ului sub nr. J16/3456/19 91.

10.2 Pri afiliate


Societatile afiliate cu care Societatea a desfasurat tranzactii comerciale in 2008 si 2009 sunt:
Societate S.C. Eficienta S.R.L. S.C. Contractul S.R.L. Tara de origine Romania Romania Adresa Str. Ardeziei, nr. 137, Oras Str. Victoriei, nr. 20, Oras Romania, Str. Nova, nr 3, Bucuresti.

Societatea detine de asemenea titluri de participare in procent de 100% in S.C. ABC S.R.L., situata in

10.3 Impozitul pe profit


La 31 decembri e 2009 , impozitul amanat-acti v s-a calculat pe baza pierderilor fiscale cumulate de catre Societat e, ce pot fi reportate in viito r, si a diferentelor temporar e intre baza contabil a si ce a fiscala a elementelor detaliate in nota 15. - Anul 2001 12. 215.922 Pierdere - Anul 2008 173.503.970 Pierdere mii lei mii lei -

Pierderile fiscale cumulate pot fi reportate pe o perioada de maxim cinci ani. 31 un in un

In exercitiul financiar incheiat la Avand in vedere ca nu este probabil ca decembrie 2009, Societatea a inregistrat acest activ va fi realizat, impozitul amanat profit contabil de 69.076.992 mii lei calculat in acest fel nu a fost inregistrat in situatiile financiare in termeni nominali si situatiile financiare ale Societatii. profit fiscal de 75.076.992 mii lei. Valoarea neta a pierderilor fiscale se Reconcilierea dintre rezultatul fiscal ridica la suma de contabil este prezentata in continuare: 185. 719.892 mii lei si se compune din urmatoarele elemente:

si cel

1. profit contabil 2. venituri neimpozabile 3. total cheltuieli nedeductibile 4. profit fiscal (rd.1-r d.2+r d.3) 5. pierdere fiscala din anii precedenti 6. pierdere fiscala cumulata (rd.4+r d.5) 7. impozit pe profit 25 %

69.076.992

mii lei

61.077.2 51 mii lei 67.077.2 51 mii lei 75.076.992 (260.796.884) (185. 719.892) mii lei mii lei mii lei 0 mii lei

10.4 Cifra de afaceri


Cifra de afacer i aferent a anului 2009 est e de 690. 107.045 mii lei din care 95,8% la export si 4,2% la intern. Mentionam ca ponderea la export este detinuta de firma Foreign Business AG (Germania); pe langa aceasta, exportul s-a derulat si pe piata suedeza, partener fiind firma Swedish Busines s.

10.5 Suma pla ilo r viitoare in cadrul contractelo r de chirii si de leasin g opera ionale
Chirii
Mii lei Rate de platit la 31 decembrie 2008 Sub un an Intre unu si cinci ani Peste cinci ani Total 10.290.120 3.325.623 6.964.497 Rate de platit la 31 decembrie 2009 3.8 31. 4 13 8.275.8 37 12. 107.2 50

Leasing operational
Mii lei Rate de pltit la 31 decembrie 2008 Sub un an Intre unu si cinci ani Peste cinci ani Total 3.325.623 6.964.497 2. 519. 415 Rate de pltit la 31 decembrie 2009 3.8 31. 4 13 8.275.8 37 3.1 51.3 00

10.6 Auditori
Auditul societatii este asigurat de servicii ncheiat intre Societate si Audit S.R.L. firma Audit S.R.L.. Onorariul auditorului este stabilit prin nelegerea dintre cele doua parti si este prevzut in contractul de prestri

10.7 Angajament e acordate


a) Scrisori de garanie banca ra pentru buna execu ie (ga rantate prin nume rar)
Nr. Contract 544 545 553 555 Total Nr. Contract 566 Total Nume beneficiar Swedish Business Nume beneficiar Foreign Business AG Foreign Business AG Foreign Business AG Foreign Business AG E U R 69.0 25 69.0 25 30.6 77 107.3 71 276.0 98 SGB EUR 60.0 00 60.000

b) Scrisoa re de garantie banca ra in favoarea Biroului Vamal de Sup raveghe re si Control la Frontiera Cons tanta
Beneficiar Vama Vama Total 600.000.000 600.00.000 1.200.000.000 LLEI

6. ANALIZA SITUAIEI FINANCIARE PE BAZA BILANULUI 6.1. Studiul bilanului - etap a analizei financiare n vederea elaborrii diagnosticului financiar care s permit msurarea rentabilitii economice a capitalurilor investite, a rentabilitii financiare a capitalurilor proprii, aprecierea condiiilor n care sunt realizate echilibrele financiare, deducerea gradului de autonomie al ntreprinderii, analiza financiar parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informaii necesare n vederea detectrii simptomelor ce prefigureaz fenomene care mpiedic continuitatea activitii ntreprinderii. Scopul principal l constituie adoptarea unor decizii corective n gestiunea pe termen scurt, mediu i lung. Bilanul este documentul contabil de sintez prin care se prezint elementele de activ i de pasiv (mijloacele i resursele) la nchiderea exerciiului i n alte situaii prevzute de lege, grupate dup natur, destinaie i lichiditate, respectiv, dup natur, provenien i exigibilitate. Elementele de pasiv vizeaz fondurile de care a beneficiat ntreprinderea (capitalurile proprii ale asociailor, provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizrile acestor fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) i cu titlu provizoriu i ciclic (active circulante). Activul i pasivul reflect aceeai realitate vzut sub forma mijloacelor de finanare i a utilizrii acestora la acelai moment, ceea ce impune echilibrul permanent ntre activele i pasivele bilanului, indiferent de forma de prezentare a acestuia (tabelar sau n list). Conform IAS 1, Prezentarea situaiilor financiare, bilanul prezentat n list (Tabelul 14) are drept scop de a prezenta fidel informaii despre poziia financiar a ntreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbrilor mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de finanare (datorii i capitaluri proprii), precum i cu ajutorul unor indicatori economico-financiari specifici (lichiditatea i solvabilitatea). 6.2. Tipuri de bilan utilizate n analiza financiar Criteriile de clasament al activelor i pasivelor bilanului difer n funcie de scopul urmrit n analiz i de utilizator, ceea ce a condus la amenajarea mai multor tipuri (modele) de bilan cu prezentare tabelar cum ar fi: bilanul financiar, bilanul funcional, bilanul pool de fonds(ansamblul resurselor) .a. Studiul bilanului trebuie efectuat dup repartizarea rezultatului i trebuie s nceap cu examinarea structurii pasivului i a structurii activului. Bilanul contabil elaborat n optica patrimonial-juridic utilizat pn la adoptarea Reglementrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE i cu Standardele Internaionale de Contabilitate s-a dovedit insuficient adaptat analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilan mai operaional, pentru a evidenia relaia dintre resursele disponibile i nevoile de finanare ale ntreprinderii, tiut fiind c orice nevoie de finanare trebuie acoperit din resurse financiare. n acest scop se dovedete deosebit de util bilanul financiar, elaborat n optic patrimonial, care constituie suportul analizei financiare tradiionale ce are ca finalitate descrierea patrimoniului ntreprinderii n vederea unei evaluri patrimoniale care poate interesa att proprietarii, ct i creditorii. n msura n care creditorii utilizeaz un asemenea studiu, se procedeaz la o analiz financiar extern, ce vizeaz recuperarea capitalurilor investite mai ales n cazul lichidrii ntreprinderii.

Logica bilanului financiar, numit i bilan lichiditate-exigibilitate, se bazeaz pe criteriul lichiditii cresctoare a activului i al exigibilitii cresctoare a pasivului, ceea ce implic separarea elementelor de activ n funcie de gradul de lichiditate i a elementelor de pasiv n funcie de scaden. De exemplu, bilanul contabil armonizat este apropiat logicii financiare, avnd prezentarea n list (Tabelul 14): Bilan Contabil armonizat restns Tabelul 14 Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. rnd A. Active imobilizate - total 01 I. Imobilizri necorporale 02 II. Imobilizri corporale - total 03 III. Imobilizri financiare 04 B. Active circulante - total 05 I: Stocuri - total 06 II. Creane - total 07 III: Investiii financiare pe termen scurt 08 IV. Casa i conturi la bnci 09 C. Cheltuieli n avans 10 D. Datorii ce trebuie pltite 929b122j pn la 11 1 an E. Active circulante nete, respectiv datorii 12 curente nete (05 + 10 11 16) F. Total active minus datorii curente(01 + 12) 13 G. Datorii ce trebuie pltite 929b122j peste 1 14 an H. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 15 I. Venituri n avans 16 J. Capital i rezerve 17 I. Capital (subscris vrsat) 18 II. Prime de capital 19 III. Rezerve din reevaluare 20 IV. Rezerve 21 V. Rezultatul reportat Sold C 22 - Sold D 23 VI. Rezultatul exerciiului Sold C 24 Repartizarea profitului 25 Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 26 23) Patrimoniul public 27 Capitaluri total (26 + 27) 28 Exerciiul financiar Precedent Curent 334134112 442396673 112827 761587 333960171 441573972 61114 61114 330562056 515792600 141953183 122067958 180200143 390840345 8408730 2884297 1902966 1489075 227834680 186432713 100194521 325651589 434328633 768048262 8493328 127907177 4435821 448290076 59199226 245482220 143608630 22454771 40667697 40667697 425835305 5197373 634448682 295996131 95164551 243288000 28147174 22454771 51384049 51384049 640141085

425835305 640141085

Lichiditatea cresctoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce n ce mai mare a acestora de a deveni lichide i de a acoperi nevoile ntreprinderii; n fruntea activului se afl valorile imobilizate, cele mai puin lichide, iar la sfrit disponibilitile, cele mai lichide.

Clasarea posturilor de pasiv n ordinea exigibilitii cresctoare semnific faptul c exigibilitatea unei surse de finanare este legat de scadena sa, primele posturi fiind cele mai lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai rapid exigibile (datoriile pe termen scurt). Construcia bilanului financiar implic respectarea unor principii i reguli care permit ordonarea posturilor de bilan dup criteriul pe termen scurt i pe termen lung. Printre elementele constitutive ale bilanului se face distincie ntre cele care rmn la dispoziia ntreprinderii pe termen lung (peste 1 an) i cele care nu i aparin dect pe termen scurt (sub 1 an). Amenajarea posturilor de activ conduce la existena a dou ansambluri: activul imobilizat care reprezint elementele pe termen lung cu trei categorii de valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adaug partea de activ circulant cu scadena mai mare de 1 an (creane - clieni, cheltuieli efectuate n avans). n schimb, n activul circulant se includ imobilizrile cu scaden scurt (imobilizrile financiare ce ajung la scaden sub 1 an). Amenajarea posturilor de pasiv structureaz pasivul bilanului n grupa capitalurilor permanente, format din capitalurile proprii i datoriile pe termen mediu i lung (cu scadena peste 1 an) i grupa datoriilor pe termen scurt (cu scadena sub 1 an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare curente, venituri realizate n avans cu scaden scurt i datoriile pe termen lung ajunse la scaden). Dac o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scaden mai repede de 1 an, ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate n avans cu scadena peste 1 an sunt incluse n datoriile pe termen mediu i lung. Obinerea bilanului financiar implic efectuarea unor corecii ale activului i pasivului pe baza informaiilor din anex, prin respecarea unor principii de evaluare i regrupare a posturilor dup criteriul vechimii (peste sau sub 1 an). Schematic, bilanul financiar se prezint astfel: Bilan financiar Activ = Necesar Necesar permanent Activ imobilizat net > 1 an Necesar temporar 1. Activ circulant net < 1 an 2. Imobilizri financiare < 1 an 3. Disponibiliti (Trezorerie activ) Total Activ Pasiv = Resurse Capitaluri permanente (Cp) 1. Capitaluri proprii (C) 2. Datorii cu scadene > 1 an Resurse temporare 1. Datorii cu scadene < 1 an 2. Credite bancare (Trezorerie pasiv Total Pasiv

Prezentarea bilanului financiar (Tabelul 15) pune n eviden dou pri distincte pe orizontal: partea superioar care reflect structura financiar prin stabilitatea elementelor care l compun (necesarul de finanat i resursele de finanare permanente) i partea inferioar care reflect finanarea ciclului de activitate (necesarul de finanat pe termen scurt i resursele temporare de finanare). Clasamentul activelor i pasivelor dup criteriul vechimii pune n eviden, printr-o simpl lectur orizontal, echilibrele sau dezechilibrele structurale ale bilanului, conform Normei 13 din IASC i n cazul conturilor consolidate.

Importana bilanului financiar n analiza financiar decurge din faptul c el servete la determinarea marjei de securitate financiar prin intermediul fondului de rulment, care permite ntreprinderii s fac fa riscurilor pe termen scurt, garantnd solvabilitatea acesteia. Conform Reglementrilor romneti, bilanul n list (Tabelul 14) este apropiat modelului de bilan financiar (Tabelul 15), cu excepia resurselor care sunt prezentate n ordine invers scadenei, capitalurile proprii fiind situate n partea final a listei. Abandonarea principiului de clasament al posturilor n bilanul financiar a condus la apariia bilanului funcional, care regrupeaz posturile de bilan pe marile funciuni ale ntreprinderii (investiii, exploatare, finanare, trezorerie), fiind un bilan economic, construit de Centrala Bilanurilor din Banca Franei n scopul explicrii funcionrii economice a ntreprinderii de ctre bancheri. Construcia bilanului funcional are la baz un set de principii i reguli menite s pun n eviden utilizrile i resursele corespunztoare fiecrui ciclu de funcionare a ntreprinderii, gruparea posturilor fiind legat de operaiile realizate n raport cu natura, destinaia sau funcia lor. n aceast prezentare, bilanul este destinat analizei funcionale, care poate fi i o analiz extern. Un principiu de elaborare a bilanului funcional se refer la exprimarea posturilor de bilan la valoarea brut, (valoarea de origine a acestora), ceea ce impune includerea amortismentelor i provizioanelor n capitalurile proprii, bilanul funcional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiz de flux, deoarece permite determinarea variaiilor de stocuri. Un alt principiu al bilanului funcional se refer la conceptul de stabilitate, care are n vedere durata posturilor n patrimoniu; acesta difer de conceptul permanenei al bilanului financiar, n sensul c un mprumut pe termen lung va rmne n imobilizrile financiare, indiferent de scadena sa, iar datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt, indiferent de scaden. Al treilea principiu, al afectrii, avut n vedere la structurarea posturilor permite descrierea ciclurilor care compun viaa ntreprinderii i a echilibrelor financiare ce decurg din ele. Schematic, bilanul funcional se prezint astfel: Bilan funcional Activ = Utilizri I. Funcia de investiii Utilizri stabile brute II. Funcia de exploatare 1. Activ circulant de exploatare 2. Activ circulant nafara exploatrii III. Funcia de trezorerie Activ circulant financiar (Disponibiliti) Total Activ Pasiv = Resurse IV. Funcia de finanare
Resurse stabile (durabile)

1. Capitaluri proprii: 2. Datorii financiare stabile II. Funcia de exploatare 1. Datorii de exploatare 2. Datorii n afara exploatrii Total Pasiv

Bilanul financiar (lichiditate exigibilitate)

Tabelul 15 Active = Necesaruri Exerciiul financiar nete (mii lei) Precedent Curent Mijloace cu durata > 1 33413411 44239667 an 2 3 Pasive = Resurse (mii lei) Resurse Exerciiul financiar Curent 76804826 2

cu >1an A. Active imobilizate 334134112 442396673 J. Capital i rezerve I. Imobilizri 112827 761587 I. Capital necorporale II. Imobilizri 333960171 441573972 II. Prime de capital corporale III. Imobilizri 61114 61114 III. Rezerve din reevaluare financiare Mijloace cu durata < 1 33056205 51579260 IV. Rezerve - total an 6 0 B. Active circulante 330562056 515792600 V. Rezultatul reportat Sold C I. Stocuri - total 141953183 122067958 Sold D II. Creane - total 180200143 390840345 VI.Rezultatul exerciiului - Sold C III: Invest. Repartizarea profitului financiare/termen scurt IV: Casa i conturi la 8408730 2884297 Total capitaluri proprii bnci C. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 H.Provizioane pt.riscuricheltuieli G. Datorii pe o perioad > 1 an D. Datorii pe o perioad de 1 an Total datorii I. Venituri n avans Total Active Nete 666599134 959678348 Total Capitaluri

Precedent 43432863 scadena 3

425835305 640141085 59199226 295996131 -

245482220 95164551 143608630 245288000 22454771 40667697 40667697 26147174 22454771 51384029 51384029

425835305 640141085 8493328 127907177

227834680 186432713 236328008 314339890 4435821 5197373

666599134 959678348

Bilanul funcional (economic) Tabelul 16 Active = Utilizri Exerciiul financiar (valoare brut)(mii Precedent Curent lei)I. Funcia de investiii Pasive = Resurse (mii lei) IV. Funcia de finanare Exerciiul financiar Precedent Curent

Utilizri stabile A. Active imobilizate brute 1. Imobilizri necorporale 2. Imobilizri corporale 3. Imobilizri financiare II. Funcia de exploatare B.Active circulante de exploatare 1. Stocuri - total 2. Creane comerciale 507943668 685507354 177647 916041

Resurse stabile 1. Capitaluri proprii - Capital - Rezerve - total - Rezultatul reportat

608138189 1011158943 425835305 640141085 59199226 295996131

507704907 684530199 61114 61114

389090850 340452551 - 22454771 + 3692403

316198333 502973608 141953183 122067958 174245150 380905650 9934695 9934695 1489075

Rezultatul exerciiului(nerepartiz) 2. Amortismente i 173809556 243110681 provizioane 3. Datorii financiare stabile 8493328 127907177 (>1 an) II. Funcia de exploatare 1. Datorii de exploatare 132550559 77021000 109411718 5197373

Active circ. n afara 5954993 exploatrii Alte creane 5954993 C. Cheltuieli n avans III: Funcia de trezorerie Activ circulant financiar Casa i conturi la bnci Total Active valoare brut 1902966

2. Datorii nafara 95284121 exploatrii 3. Credite bancare curente I. Venituri n avans 4435821

8451440 8408730

2927007 2884297 840408690 1202789029

840408690 1202789029 Total Resurse

Structurarea bilanului funcional (Tabelul 16) permite evidenierea a dou categorii de utilizri n activ: una legat efectiv de exploatare i alta independent de ciclul de producie, iar n pasiv dou categorii de resurse: unele generate de exploatare i altele fr legtur cu aceasta. Importana bilanului funcional n analiza financiar decurge din faptul c el permite aprecierea stabilitii structurii financiare a ntreprinderii prin intermediul trezoreriei nete i astfel exprim interdependena dintre structura financiar i natura activitii sale. Comparaia ntre bilanul financiar i bilanul funcional pune n eviden dou deosebiri eseniale ntre acestea, i anume: a. n timp ce bilanul financiar permite o analiz extern a situaiei financiare a ntreprinderii interesant pentru creditori, bilanul funcional permite n primul rnd o analiz intern realizat n principal de managerii ntreprinderii;

b.

bilanul funcional se stabilete din perspectiva continuitii activitii, n timp ce bilanul financiar este realizat din perspectiva ncetrii activitii.

Ca rspuns adus criticilor bilanului financiar i bilanului funcional, adepii conceptelor mai recente ale teoriei financiare neoclasice au conceput modelul de bilan pool de fonds sau ansamblul de fonduri. Teoria financiar neoclasic avanseaz un criteriu care privete costul capitalului compus din diferitele resurse folosite, n funcie de care se judec oportunitatea diverselor utilizri crora le-au fost afectate. n consecin, bilanul trebuie privit ca un ansamblu de resurse i de utilizri, care ofer indicii asupra deciziilor strategice n materie de investiii i de finanare, fr a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare. Acest tip de bilan se apropie de bilanul funcional prin prezena amortismentelor i provizioanelor n fondurile proprii, n pasiv. n activ posturile sunt grupate n dou pri distincte pentru a evidenia impactul strategiilor ntreprinderii: industrial i comercial, pe de o parte, creia i corespund imobilizrile brute non financiare i activele circulante de exploatare (inclusiv lichiditile necesare pentru exploatare) i strategia financiar, inclusiv lichiditile, care servete obiectivelor de tip financiar. Schematic, bilanul ansamblului de fonduri se prezint astfel: Bilan Pool de fonds Activ = Utilizri Portofoliu de active I. Utilizri industriale i comerciale 1. Imobilizri brute 2. Active circulante de exploatare 3. Active circulante nafara exploatrii II. Utilizri financiare 1. Imobilizri financiare 2. Active circulante (Disponibiliti) Total Activ Pasiv = Resurse Portofoliu de resurse I. Fonduri proprii 1. Fonduri proprii externe 2. Fonduri proprii interne II. Datorii 1. Resurse financiare 2. Datorii de exploatare Total Pasiv

Indiferent de modul de structurare a elementelor patrimoniale, bilanul servete ca document esenial n analiza modificrilor poziiei financiare a ntreprinderii ca rspuns la cerinele mediului economic n care aceasta i desfoar activitatea. 3.3. Analiza echilibrelor financiare Bilanul este fotografia ntreprinderii, care, indiferent de forma de prezentare, trebuie s ofere rspuns la o serie de ntrebri specifice celui care efectueaz analiza. Aceste ntrebri decurg din modul n care se realizeaz egalitatea ntre activul i pasivul bilanului, egalitate care transpune o identitate fundamental ntre dou reprezentri diferite ale aceleiai mrimi economice, sursele fondurilor (originea lor), trebuind s corespund cu utilizrile (necesitile) crora le-au fost afectate.

Studiul bilanului implic analiza acestuia n dou direcii: orizontal i vertical, fiecare punnd n eviden anumite corelaii cu semnificaii deosebite n aprecierea situaiei financiare a ntreprinderii. Analiza pe orizontal a bilanului pune n eviden modul n care se realizeaz principalele echilibre financiare pe termen scurt i pe termen lung ale ntreprinderii sau grupului de ntreprinderi, prin intermediul unor mrimi cum ar fi: situaia net, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria. 3.3.1. Analiza Situaiei Nete Pe baza abordrii juridice a bilanului, analitii financiari determin Situaia Net (SN) a ntreprinderii cu ajutorul relaiei: SN = Active Datorii totale Aceasta exprim valoarea contabil a drepturilor pe care le posed proprietarii asupra ntreprinderii, fiind averea proprietarilor i trebuind s fie suficient pentru a asigura funcionarea i independena financiar a ntreprinderii. Comparativ cu capitalurile proprii, situaia net este mai restrictiv, deoarece exclude subveniile i provizioanele reglementate. De aceea, situaia net este un indicator mai relevant, ce exprim valoarea activului realizabil la un moment dat, care intereseaz proprietarii, acionarii, ct i creditorii ntreprinderii, mai ales n cazul lichidrii acesteia. Ea se calculeaz punnd fa n fa bunurile i datoriile de aceeai scaden. Pe baza bilanului financiar Situaia Net se determin ca diferen: a) SN = Total active Datorii totale - Venituri n avans = Capitaluri proprii. Pe baza bilanului contabil armonizat Situaia Net este diferena: b) SN = (Total active Datorii curente) Datorii peste 1 an = F G. De exemplu, Situaia Net n cele dou variante de calcul este prezentat n Tabelul 17: Aplicaia 15: Calculul i analiza situaiei nete (capitalurilor proprii) Tabelul 17 Nr Indicatori crt (mii lei) 1. Total active 2. Datorii totale 3. Venituri n avans 4. Situaia net (SN)(a) 5. Exerciiul financiar Abateri Curent ( ) (%) 666599134 959678348 293079214 143,96 236328008 314339890 78011882 133,01 4435821 5197373 761552 171,68 42583530 64014108 21430578 105,03 5 5 Total active Datorii curente 434328633 768048262 333719629 176,83
Precedent

Indici

6. 7.

(F) Datorii curente (G) Capitaluri proprii (F G)(b)

8453328 42583530 5

127907177 119453849 64014108 21430578 5

1513 105,03

Din datele Tabelului 17 se constat o situaie net pozitiv i cresctoare care reflect o gestiune economic sntoas, ce maximizeaz valoarea ntreprinderii, prin potenarea capitalurilor proprii. O situaie net negativ reflect o stare de prefaliment, fiind consecina ncheierii cu pierderi a exerciiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea neacoperit rmne exclusiv n sarcina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al ntreprinderii. Creterea situaiei nete (activului net) are ca efect creterea rentabilitii i a independenei financiare, pe baza ei putndu-se determina riscul global sau lichidativ, prin raportul: < 0,3.

Activul net (capitalurile proprii) reprezint un indicator esenial care d dimensiunea gradului de sntate a ntreprinderii referitor la meninerea capitalului fizic sau financiar, mai ales n condiiile inflaiei care l erodeaz. Meninerea capitalului fizic presupune ca profitul s fie obinut numai prin creterea capacitii fizice productive n cursul perioadei, iar meninerea capitalului financiar presupune obinerea profitului prin creterea valorii financiare (monetare) a activelor nete. Performanele ntreprinderii fiind direct legate de meninerea capitalului fizic sau financiar, Situaia modificrii capitalurilor proprii este un alt document al situaiilor financiare anuale prevzut de Ordinul M.F.P. 94/2001, inspirat din cerinele IAS 1, prin care se prezint detaliat toate variaiile pe care le-a suferit n cursul exerciiului financiar fiecare element al activului net (capitalurile proprii). Din situaia modificrii capitalurilor proprii rezult capacitatea de meninere (erodare) a capitalului, precum i profitul (pierderea) ntreprinderii n cursul exerciiului, prin intermediul urmtoarelor elemente de coninut: - profitul net (pierderea net) al perioadei; - fiecare element de venit i cheltuial recunoscute direct n capitalurile proprii; - efectul cumulat al modificrii politicilor contabile i corecia erorilor; - tranzaciile de capital cu i distribuirile ctre proprietari; - soldul profitului (pierderii) cumulate la nceputul perioadei i la data bilanului i modificrile aferente;

- o reconciliere ntre valoarea contabil a fiecrei categorii de capitaluri proprii la nceputul i sfritul perioadei, cu prezentarea distinct a fiecrei modificri. Situaia modificrii capitalurilor proprii cuprinde date referitoare la: soldul la 1 1anuarie, creterile(+), reducerile (-) i soldul la 31 decembrie, aa cum rezult din datele Tabelului 18: Aplicaia 16: Situaia modificrii capitalurilor proprii (mii lei) Tabelul 18 Elemente ale capitalului Sold la propriu 1 ianuarie Capital subscris Rezerve din reevaluare Rezerve legale Alte rezerve Rezultat reportat - Profit nerepartizat - Pierdere neacoperit Rezultat reportat din adoptarea pt. prima dat a IAS mai puin IAS 29 Sold D (ct 1172) Rezultat reportat din corectarea 59199226 245482220 8973772 134634858 0 22454771 (pierdere) 6375985 (profit) erorilor fundamentale Sold C (ct.1174) Rezultat reportat din surplusul din rezerva de evaluare Rezultatul exerciiului financiar Total 425835305 452472365 Creteri (+) 236796905 86479236 3464468 97584582 21771189 Reduceri (-) Sold la

31 decembrie 295996131 236796905 95164551 12438240 1369680 230849760 21771189 22454771 (pierdere) 6375985 (profit)

238166585 640141085

Din analiza datelor Tabelului 18 se desprind urmtoarele concluzii: 1. Soldul final al capitalurilor proprii este calculat cu relaia: Sf = Si + Creteri Reduceri, 2. Modficarea capitalurile proprii este egal cu diferena: = Sf Si = 640141085 425835305 = + 214305780 mii lei.

3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecina unor solduri iniiale i a creterii mai accentuate a capitalului subscris, a rezervelor i a existenei profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuat de reducerea unor rezerve i de soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportat rezultat din adoptarea pentru prima dat a IAS, mai puin IAS 29, privind retratarea informaiei financiare necesare nlturrii efectelor inflaiei. 3.3.2. Analiza Fondului de Rulment Echilibrul financiar al ntreprinderii rezult din confruntarea maselor mari ale bilanului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR), din care rezult Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform concepiilor de prezentare a bilanului: optica financiar i optica funcional. Pe baza bilanului financiar care grupeaz posturile dup criteriul permanenei, echilibrul financiar presupune finanarea activului cu durata mai mare de 1 an din resurse cu scadena peste 1 an, iar finanarea activelor sub 1 an din resurse scadente sub 1 an. Un prim echilibru rezult din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), aa cum rezult din analiza prii superioare a bilanului financiar: FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung i mediu) + Provizioane pentru riscuri i cheltuieli Necesar permanent (Active imobilizate nete). Aceast metod pune n eviden echilibrul financiar pe termen lung, fondul de rulment reprezentnd partea din capitalurile permanente rmas dup finanarea imobilizrilor, pe care ntreprinderea o consacr finanrii activelor circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care servete finanrii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut. Metoda insist asupra originii Fondului deRulment i permite nelegerea cauzelor variaiei sale, creterea lui fiind determinat de creterea capitalurilor permanente (emisii de noi aciuni, obligaiuni, noi mprumuturi pe termen lung) i de reducerea imobilizrilor nete (vnzri de titluri, dezinvestire, cesiuni de imobilizri). Odat cu Fondul de Rulment, marja de securitate a ntreprinderii crete, ceea ce arat c o parte mai nsemnat din activele circulante este finanat din capitaluri permanente. Scderea Fondului de Rulment este cauzat de scderea capitalurilor permanente (rambursri de mprumuturi pe termen lung sau de obligaiuni) i de creterea imobilizrilor nete (investiii). Un Fond de Rulment staionar reflect stagnarea ntreprinderii, care poate fi temporar sau de durat, avnd diferite cauze. Partea inferioar a bilanului financiar permite determinarea Fondului de Rulment Financiar ca diferen: FRF = (Active circulante + Cheltuieli n avans) (Datorii pe termen scurt + Venituri n avans). Metoda pune n eviden afectarea i finalitatea Fondului de Rulment care este finanat din activul circulant. n aceast ipostaz, fondul de rulment Financiar arat surplusul activelor circulante nete nefinanate

din datoriile temporare, evideniind excedentul de lichiditate potenial, ca o marj de securitate privind solvabilitatea ntreprinderii. Bilanul contabil armonizat permite determinarea mai rapid a Fondului de Rulment n dou moduri: a) FRF = (Total active Datorii sub 1 an) Active imobilizate = F A; b) FRF = Active circulante, respectiv datorii curente nete (E). Teoretic, Fondul de Rulment trebuie s fie pozitiv, ceea ce nu nseamn c n anumite situaii nu poate exista un fond de rulment negativ fr a compromite buna funcionare a ntreprinderii. Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizri nete) constituie marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa cotidian, permindu-i s-i asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare funcionrii (stocuri minime, fond de cas minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an). Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarm pentru ntreprindere, care va fi lipsit de capitaluri permanente suficiente s-i asigure finanarea imobilizrilor (Capitaluri permanente < Imobilizri nete), sau care are active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Aceast situaie se ntlnete mai frecvent n sectorul de distribuie, unde viteza de rotaie a stocurilor este foarte rapid (sub o lun) i unde exist credite-furnizori nsemnate. De exemplu, calculul Fondului de Rrulment n cele trei variante conduce la rezultatele din Tabelul 19: Aplicaia 17: Calculul i analiza Fondului de Rulment Tabelul 19 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Indicatori (mii lei) Capitaluri proprii Datorii cu scadena peste 1 an Provizioane pt. riscuri - cheltuieli Capitaluri permanente (Cp) Active imobilizate (Ai) Fond de Rulment Financiar (FRF) Active circulante Cheltuieli n avans Exerciiul financiar Precedent Curent Abateri() () 21430578 119413849 333719629 108262561 225457068 185230544 - 413891 Indici (%) 105,03 1505 176,83 132,40 325,02 156,03 78,25

425835305 640141085 8493328 127907177 -

434328633 768048262 334134112 442396673 100194521 325651589 330562056 515792600 1902966 1489075

9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Datorii pe termen scurt Venituri n avans Fond de Rulment Financiar (FRF) Total active - Datorii curente (F) Active imobilizate (A) Fond de Rulment Financiar(F A) Active circ,resp.datorii curente (E)

227834680 186432713 4435821 5197373

- 41401967 761552 225457068 333719629 108262561 225457068 225457068

81,83 117,17 325,02 176,83 132,40 325,02 325,02

100194521 325651589 434328633 768048262 334134112 442396673 100194521 325651589 100194521 325651589

Din datele Tabelului 19 se constat c Fondul de Rulment pozitiv i n cretere confirm o dinamic favorabil a marjei de securitate a ntreprinderii. n practic, se consider c Fondul de Rulment al ntreprinderii industriale trebuie s reprezinte valoarea a 13 cifre de afaceri lunare. n interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor mprumutate nu trebuie s fie excesiv n raport cu cea a capitalurilor proprii (s nu depeasc 50 %), ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) i a Fondului de Rulment strin (FRs): FRp = Capitaluri proprii Imobilizri nete; FRs = mprumuturi pe termen lung i mediu Imobilizri nete. Fondul de Rulment propriu pune n eviden influena structurii de finanare asupra constituirii sale, adic msura n care echilibrul financiar se asigur prin capitalurile proprii, ceea ce reflect gradul de autonomie financiar. Fondul de Rulment mprumutat (strin) reflect gradul de ndatorare pe termen lung pentru a finana nevoi pe termen scurt. De exemplu, calculul Fondului de Rulment propriu i strin pe baza datelor din Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20: Aplicaia 18: Calculul i analiza fondului de rulment Tabelul 20 Nr. Indicatori crt. 1. 2. (mii lei) Capitaluri proprii Datorii cu scadena peste 1 an Exerciiul financiar Precedent Curent Abateri () Indici (%)

425835305 640141085 8493328 127907177

21430578 105,03 119413849 1505

3. 5. 6.

Active imobilizate (Ai) Fond Rulment propriu (FRp) (1-3) Fond de Rulment strin (FRs) (2-3)

334134112 442396673 91701193 197744412 -325640784 -314489496

108262561 132,40 +106043219 +11151288 215,5 96,5

Din datele Tabelului 20 se constat urmtoarele: 1. Fondul de Rulment propriu este pozitiv i n cretere cu 115,5 %, ceea ce confirm c ntreprinderea dispune de o autonomie financiar care i permite finanarea imobilizrilor nete din capitaluri proprii. 2. Fondul de Rulment strin este negativ i n scdere cu 3,5 %, ceea ce arat c nevoile pe termen scurt nu pot fi finanate prin ndatorare pe termen lung, dei gradul de ndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a crescut de la 1,994 % la 19,98 %. 3. Echilibrul financiar pe termen lung i pe termen scurt este asigurat ca urmare a unei marje de securitate pe care o confer Fondul de Rulment Financiar pozitiv. 4. Independena financiar a ntreprinderii se dovedete a fi satisfctoare, chiar dac ponderea capitalurilor proprii n capitalurile permanente s-a redus de la 98 % la 83,3 %. 3.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment Necesarul de Fond de Rulment desemneaz nevoile financiare generate de executarea unor operaiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curent (cumprri, vnzri, pli salarii), al crui total trebuie acoperit cel puin parial de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). El reprezint banii ce trebuie rulai n ntreprindere pentru a-i asigura funcionarea (dup finanarea imobilizrilor), care reclam cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de ctre clieni. Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde, pe de o parte, stocurile (de materii prime, produse finite, semifabricate) a cror valoare ncorporeaz cheltuielile de fabricaie i, pe de alt parte, creanele. Din suma acestor componente se scad datoriile (de exploatare i n afara exploatrii), care corespund decalajelor ntre ncasri i pli: NFR = Necesiti ciclice Resurse ciclice, n care: Necesiti ciclice = Necesar temporar Disponibiliti; Resurse ciclice = Resurse temporare Credite de trezorerie. Pe baza bilanului necesarul de fond de rulment se determin ca diferen: NFR =(Active circulante + Cheltuieli n avans Casa i conturi la bnci) - (Datorii ce trebuie pltite ntr-un an + Credite bancare + Venituri n avans).

De exemplu, calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor din bilanul contabil armonizat (Tabelul 14) conduce la rezultatele din Tabelul 21, din care rezult urmtoarele concluzii: 1. Necesarul de fond de rulment pozitiv i n cretere confirm dinamica ascendent a surplusului de necesiti temporare fa de resursele temporar disponibile. 2. Creterea necesarului de fond de rulment a fost consecina creterii necesitilor ciclice cu 58,72 %, ca urmare a creterii activelor circulante cu 56,03 %, a reducerii cheltuielilor n avans i a disponibilitilor bneti, n condiiile n care resursele ciclice s-au redus cu 17,49 %, prin reducerea datoriilor sub 1 an i a veniturilor n avans. Aplicaia 19: Calculul i analiza necesarului de fond de rulment Tabelul 21 Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Indicatori Exerciiul financiar

Abateri ( )

Indici (%)

(mii lei) Active circulante Cheltuieli n avans Casa i conturi la bnci Total I (1 + 2 3) Datorii cu scadena de pn la 1 an Credite bancare de trezorerie Venituri n avans Total II (5 + 6 + 7) Nec de fd de rulment (NFR)(4 8)

Precedent

Curent

330562056 515792600 1902966 8408730 1489075 2884297

185230544 156,03 - 413891 - 5524433 78,25 34,31

324056292 514357378 227834680 186432713 4435821 5197373

190301086 158,72 - 41401967 81,83 -

761552 117,17 - 40640415 82,51

232270501 191630086 91785791 322767292

230981501 351,65

Pornind de la relaia care trebuie s existe ntre necesarul temporar i resursele temporare, NFR constituie un indicator de echilibru financiar, care poate fi pozitiv sau negativ, dup cum urmeaz: a) Dac NFR > 0, rezult un surplus de necesar temporar fa de resursele temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situaie normal dac este consecina unor investiii privind creterea necesarului de finanare a ciclului de exploatare. n caz contrar, NFR > 0 arat un decalaj nefavorabil ntre lichidarea stocurilor i creanelor i exigibilitatea datoriilor de exploatare, n sensul ncetinirii ncasrilor i accelerrii plilor.

b) Un NFR < 0 reflect un surplus de resurse nete temporare fa de capitalurile circulante, necesitile temporare fiind mai mici dect resursele temporare ce pot fi mobilizate. Aceast situaie este favorabil dac este consecina accelerrii rotaiei activelor circulante, a urgentrii ncasrilor i relaxrii plilor. Necesarul de fond de rulment reflect echilibrul curent al ntreprinderii, este mai fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment i depinde de cifra de afaceri), durata de rotaie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creanelor i termenul de plat a furnizorilor. El poate fi exprimat n zile de vnzare prin intermediul vitezei de rotaie (NFRz = NFR360/ CA) care reflect acest decalaj. 3.3.4. Analiza Trezoreriei Trezoreria Net (TN) poate fi determinat pornind de la egalitatea de bilan Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezult echilibrul financiar al ntreprinderii, fiind un rezultat al operaiunilor ce afecteaz toate posturile de bilan i rezultnd din lectura pe orizontal a bilanului financiar, respectiv: a) a prii superioare: TN = FR NFR; b) a prii inferioare: TN = Disponibiliti Credite de trezorerie sau: TN = Trezoreia activ Trezoreria pasiv. Trezoreria activ cuprinde disponibilitile curente degajate de funcionarea ntreprinderii, la care se adaug plasamentele rambursabile n orice moment (valori mobiliare de plasament). Trezoreria pasiv este reprezentat de creditele bancare curente, soldurile creditoare de bnci i efectele scontate (n afara bilanului). c) Pe baza bilanului contabil armonizat, trezoreria este dat de diferena: TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) NFR. De exemplu, calculul Trezoreriei Nete pe baza bilanului conduce la rezultatele din Tabelul 22: Aplicaia 20: Calculul i analiza Trezoreriei Nete Tabelul 22 Nr. Indicatori (mii lei) crt. 1. 2. Fondul de rulment financiar(FRF) Necesarul de fd. de rulment
Precedent Exerciiul financiar

Curent

( )

Abateri (%)

Indici

100194521 325651589 91785791 322767292

225457068 325,02 230981501 351,65

3. 4. 5. 6. 7. 8.

(NFR) Trezoreria net (TN) (1 2) (a) Disponibiliti bneti Credite bancare de trezorerie Trezoreria net (TN) (4 5) (b) Active circ., resp. dat.crte nete (E) Trezoreria net (TN) (7 2) (c)

8408730 2884297 8408730 2884297 8408730 2884297 100194521 325651589 8408730 2884297

- 5524433 34,31 - 5524433 34,31 - 5524433 34,31 225457068 325,02 - 5524433 34,31

Se constat c Trezoreria Net este pozitiv i n scdere, ceea ce reflect decalajul dintre ritmul superior de cretere a necesarului de fond de rulment comparativ cu creterea fondului de rulment financiar (351,65 > 325,02 %). Trezoreria Net () rezult att din operaiuni ce afecteaz capitalurile permanente i activul imobilizat, ct i din operaiuni care privesc activele circulante i datoriile pe termen scurt. Creterea Trezoreriei Nete poate fi realizat prin creterea fondului de rulment i prin scderea necesarului de fond de rulment, sau prin creterea disponibilitilor i reducerea creditelor bancare de trezorerie. Valoarea pozitiv sau negativ a Trezoreriei Nete este consecina unor inegaliti ntre Fondul de Rulment i Necesarul (resursa) de Fond de Rulment: 1. Trezorerie pozitiv (TN > 0), cnd: FR > NFR i respectiv, Disponibiliti > Credite trezorerie, n urmtoarele cazuri: a) FR > 0 i NFR > 0, cnd NFR este finanat n ntregime din resurse permanente (FR > 0), care degaj disponibiliti ce pot ascunde o sub-utlizare de capitaluri; b) FR > 0 i NFR < 0, cnd resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se adaug la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un excedent mare de lichiditi, care pot ascunde sub-utilizri de capitaluri; c) FR < 0 i NFR < 0, cnd resursele din exploatare (NFR < 0) acoper un excedent crescut de lichiditi i numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0). Ciclul de exploatare i o parte din imobilizri sunt finanate din datorii pe termen scurt (furnizori i avansuri clieni), ceea ce impune creterea capitalurilor permanente (resurselor stabile). 2. Trezorerie negtiv (TN < 0), cnd FR < NFR i respectiv, Disponibiliti < Credite trezorerie, n urmtoarele cazuri: a) FR > 0 i NFR > 0, cnd NFR este finanat parial din capitaluri permanente (FR> 0) i parial din credite bancare curente care sunt mai mari dect disponibilitile, ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent;

b) FR < 0 i NFR > 0, cnd creditele bancare pe termen lung i mediu acoper o parte din imobilizri (FR < 0), NFR i disponibilitile (inferioare creditelor de trezorerie), ceea ce impune reconsiderarea structurii de finanare; c) FR < 0 i NFR < 0, cnd resursele permanente nu acoper dect o parte a activului imobilizat (FR < 0), restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt (furnizori, avansuri clieni) i din credite bancare curente, ceea ce impune revederea structurii finanrii, fiind crescut riscul dependenei de exterior. 3.3.5. Analiza echilibrelor financiare n optica funcional Echilibrele financiare pot fi analizate i prin prisma prezentrii bilanului conform opticii funcionale, care structureaz posturile de bilan n strns legtur cu ciclurile economice care caracterizeaz viaa ntreprinderii: investiii, exploatare, finanare, trezorerie. Analiza efectuat pe baza bilanului funcional (economic) este o analiz funcional, mai bine adaptat unei gestiuni previzionale, care situeaz n centrul ateniei ciclul de exploatare. Ea completeaz analiza financiar static prin intermediul Tabloului de Finanare, principalul instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar funcional. Echilibrul financiar funcional impune ca utilizrile stabile s fie finanate din resurse durabile, surplusul resurselor durabile fa de imobilizrile brute reprezentnd fondul de rulment net global (FRNG): FRNG = Resurse durabile Utilizri stabile brute. Un FRNG pozitiv arat excedentul de resurse stabile dup finanarea utilizrilor stabile, destinat finanrii ciclului de exploatare, fiind i diferena: FRNG = Activ circulant (Datorii diverse + Credite bancare de trezorerie) Pe baza bilanului funcional (Tabelul 16) rezult datele din Tabelul 23: Aplicaia 21: Calculul fondului de rulment net global

Tabelul 23 Nr. Indicatori crt. (mii lei) 1. Resurse stabile (durabile) Abateri Curent ( ) (%) 608138189 1011158943 403020754 166,27
Exerciiul financiar

Indici

Precedent

2. 3. 4. 5. 6.

Utilizri stabile brute Fond rulment net global (FRNG) (a) Activ circulant Datorii diverse + credite bancare Fond rulment net global (FRNG) (b)

507943668 100194521 332465022 232270501 100194521

685507354 325651589

177563686 134,95 225457068 325,02

517281675 184816653 155,59 191630086 - 40640415 82,51 325651589 225457068 325,02

Se constat un Fond de Rulment Net Global pozitiv i n cretere, ca urmare a creterii mai rapide a resurselor stabile fa de utilizrile stabile (166,27 > 134,9) i a activului circulant comparativ cu datoriile (155,59 > 82,5). Aceast valoare a FRNG arat mrimea necesarului ciclic i de trezorerie rmas nefinanat de resursele ciclice i de trezorerie, ceea ce arat c ntreprinderea are lichiditi pentru a-i finana necesarul de exploatare. Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de finanare cu resursele de finanare a operaiilor repetitive: NFR = Utilizri ciclice Resurse ciclice Avnd n vedere rennoirea permanent a stocurilor i creanelor impus de ciclul de exploatare, surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de resursele ciclice de capital devine un necesar de finanare permanent rennoibil. Acest necesar este finanat din Fondul de Rulment Funcional, care la rndul su apare ca un surplus de resurse stabile, fiind un Necesar de Fond de Rulment Total (NFRT), cu dou componente legate de: activitatea de exploatare i din afara exploatrii: NFRT = NFRE + NFRAE. Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat n Tabelul 24: Aplicaia 22: Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total

Tabelul 24 Nr. Indicatori crt. (mii lei) 1. Utilizri ciclice totale, din care: 2. Active circulante de exploatare 3. Alte active circulante
Exerciiul financiar Precedent Curent

324056292 514397378 318101299 504462683 5954993 9934695

Abateri Indici ( ) (%) 190341086 158,73 186361384 158,59 3979702 166,82

4. 5. 6. 7. 8. 9.

Resurse ciclice totale, din care: Datorii de exploatare Datorii nafara exploatrii Nec. fd rulment total(NFRT)(1- 4) NFRE (2 5) NFRAE (3 6)

232270501 136986380 95284121 91785791 181114919 - 89329128

191630086 82218373 109411713 322767292 422244310 - 99477018

- 40640415 - 54768007 14127592 230981501 241129391 -10147890

82,51 60,02 114,82 351,65 233,13 111,36

Din datele Tabelului 24 se constat c Necesarul de Fond de Rulment Total este pozitiv i n cretere, ceea ce arat un necesar de finanare permanent rennoibil pentru ciclul de exploatare, surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit financiar de resurse ciclice de capital. Resursa net n afara exploatrii (NFRAE < 0) este n cretere, datoriile fiind superioare activelor circulante din afara exploatrii. La originea NFRE se afl ciclul de exploatare (cumprare producie - vnzare), cu o durat variabil. Acest necesar corespunde unor alocri de fonduri pentru constituirea stocurilor i creanelor, reflect decalajele ntre vnzri i ncasri, respectiv, ntre cumprri i pli i se calculeaz prin diferena: NFRE = Active circulante de exploatare Datorii de exploatare. Plile l mresc, iar ncasrile l reduc. NFRAE este mai mic fa de NFRE i se obine prin diferena: NFRAE = Alte active circulante Datorii n afara exploatrii, n care: Alte active circulante cuprind: creane diverse, capital subscris nevrsat; Datoriile n afara exploatrii cuprind: datorii fiscale, alte datorii. Necesarul de Fond de Rulment astfel determinat mai poart numele de necesar net cnd este pozitiv, sau resurs net cnd este negativ. Din confruntarea Fondului de Rulment Net Global cu Necesarul de Fond de Rulment (necesarul net) rezult Trezoreria Net (TN): TN = FRNG (NFRE + NFRAE) Trezoreria Net este legat de operaiile financiare pe termen scurt care sunt evideniate n partea inferioar a bilanului funcional, ea fiind i diferena: TN = Necesar de trezorerie Resurse de trezorerie sau:

TN = Activ circulant financiar Credite bancare curente. Trezoreria Net poate fi pozitiv sau negativ, dup cum urmeaz: a) TN > 0, cnd FRNG > NFRT, sau Necesar trezorerie > Resurse trezorerie; b) TN < 0, cnd FRNG < NFRT, sau Necesar trezorerie < Resurse trezorerie. De exemplu, pe baza bilanului funcional (Tabelul 16), rezult Trezoreria net (Tabelul 25) determinat ca diferen: TN = Trezoreria activ(Disponibiliti) Trezoreria pasiv(Creditede trezorerie): Aplicaia 23: Calculul i analiza Trezoreriei Nete Tabelul 25 Nr. Indicatori crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. (mii lei) Fond rulment net global (FRNG) Necesar fond rulment total (NFRT) Trezoreria net (TN)(1 2) Activ circulant financ.(Trez.activ) Credite bancare crte(Trez. pasiv) Trezoreria net (TN)(4 5)
Exerciiul financiar Precedent

Abateri ( ) 225457068 230981501 - 5524433 - 5524433 - 5524433

Indici (%) 325,02 351,65 34,31 34,31 34,31

Curent

100194521 325651589 91785791 322767292 8408730 8408730 8408730 2884297 2884297 2884297

Din datele Tabelului 25 se constat c Fondul de Rulment Net Global este superior Necesarului de Fond de Rulment Total, ceea ce a condus la o Trezorerie Net pozitiv, dar n scdere, ca urmare a decalajului ntre indicii Fondului de Rulment i Necesarului de Fond de Rulment(351,65 > 325,02 %). Reducerea Trezoreriei Nete reflect reducerea cu aceeai valoare a activului circulant financiar, respectiv a Trezoreriei active n condiiile absenei creditelor de trezorerie (Trezoreria pasiv). O Trezorerie Net pozitiv reflect un excedent de trezorerie n raport cu obligaiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigur ntreprinderii posibilitatea de face plasamente pe piaa de capital. Spre deosebire de resursele ciclice obinute n activitatea curent i reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ, o Trezorerie Net negativ reflect resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (bnci) i sunt legate de gestiunea financiar pe termen scurt.

3.4. Analiza bilanului prin metoda ratelor (ratios) Aprofundarea analizei situaiei financiare pe baza bilanului impune recurgerea la un procedeu frecvent utilizat n analiza financiar - metoda ratios. Ratio este un raport ntre dou posturi de bilan, din contul de rezultat, sau din bilan i contul de rezultat, echivalent cu termenul de rat, coeficient, indice, procent. ntre elementele raportului trebuie s existe omogenitate din punct de vedere al modului de evaluare i relaii directe ntre mrimile ce se compar. Metoda ratelor completeaz analiza indicatorilor n mrimi absolute i prezint avantajul c permite efectuarea de comparaii pentru a situa mai corect ntreprinderea n mediul su concurenial sau pentru a-i aprecia evoluia. 3.4.1. Analiza ratelor de structur a bilanului Ratele de structur a bilanului reflect structura financiar (de finanare) a ntreprinderii i se definete prin proporiile posturilor din activul i pasivul bilanului n raport cu totalul acestuia. Ratele de structur se obin n urma analizei pe vertical a bilanului financiar i pun n eviden caracteristici financiare ale ntreprinderii, cum ar fi: capacitatea activelor de a se transforma n lichiditi, autonomia i independena financiar a ntreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt, .a. Structura activului caracterizeaz compoziia patrimoniului economic al ntreprinderii, n concordan cu caracterul mai mult sau mai puin capitalistic al acesteia ca i vulnerabilitatea sa la evoluiile inflaioniste. Ratele de structur a activului reflect apartenena sectorial i depind de natura activitii ntreprinderii, astfel:

1) Ponderea imobilizrilor: (%) reflect indirect intensitatea capitalistic (prin ponderea imobilizrilor corporale) i a relaiilor financiare cu alte uniti (prin ponderea imobilizrilor financiare).

2) Ponderea activului circulant: (%) depinde de sectorul de activitate i durata ciclului de producie (prin ponderea stocurilor), de durata termenelor de plat convenite cu clientela (prin ponderea creanelor) i reflect esena trezoreriei (prin ponderea lichiditilor n patrimoniu). Structura pasivului degaj politica de finanare a ntreprinderii, evideniind gradul de stabilitate a finanrii i autonomia financiar pe care le asigur combinaia de resurse cu maturiti i origini diverse. Ratele de structur a pasivului reflect autonomia financiar i gradul de ndatorare a ntreprinderii, astfel:

1) Ponderea capitalurilor permanente: (%) reflect autonomia financiar global (prin ponderea capitalurilor proprii), autonomia la termen a ntreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).

2) Ponderea datoriilor pe termen scurt: ntreprinderii.

(%) se coreleaz cu trezoreria

Cu ct este mai mare ponderea capitalurilor proprii n totalul pasivului, cu att este mai mare autonomi i independena financiar a ntreprinderii. De exemplu, pe baza datelor din bilanul financiar (Tabelul 15) structura activului i pasivului se prezint n Tabelul 26: Aplicaia 24: Ratele de structur a bilanului financiar Tabelul 26 Structura activului (%) Active imobilizate Imobilizri necorporale Imobilizri corporale Imobilizri financiare Active circulante Stocuri - total Creane - total Disponibiliti Total Active Nete Exerciiul Structura pasivului financiar Precedent Curent (%) 50,12 46,10 Capital permanent(Cp) 0,017 50,10 0,003 49,88 21,59 27,03 1,26 100 0,079 Capitaluri proprii (C) 46,01 Datorii peste 1 an(D/tl) 0,011 Datorii sub 1 an (D/t.s) 53,90 12,88 40,72 0,30 100 Total datorii (D) Total capitaluri (C+ D) Total capital (Cp+D/ts) Levier financ.(LF=D/C) Capacit.ndatorare(C/Cp) Exerciiul financiar Precedent Curent 65,15 80,08 63,88 66,70

1,27 13,38 34,85 19,92 36,12 33,30 100 100 100 100 0,565 0,499 0,98 0,83

Din datele Tabelului 26 se constat urmtoarele: 1. Structura activului reflect ponderea de peste 50 % a imobilizrilor corporale n totalul activului, care este n reducere pn la 46 % n favoarea activelor circulante, care depesc activele imobilizate, ajungnd de la 49,88 % la 53,90 %. 2. Imobilizrile corporale dein ponderea dominant n totalul activelor imobilizate, n consens cu activitatea predominant industrial a ntreprinderii.

3. Structura pasivului arat creterea capitalurilor permanente de la 65,15 la peste 80 %, n care capitalurile proprii dein ponderea cea mai mare i n cretere la peste 66 %, n defavoarea datoriilor totale, care au sczut de la 36 la 33 %. 3. Structura datoriilor s-a modificat prin creterea datoriilor cu scadena peste 1 an i a reducerii datoriilor curente, cu scadena pn la 1 an. Analiza pe vertical a bilanului vizeaz corelaiile dintre posturile din activ i din pasiv, structura pasivului trebuind s fie adecvat structurii activului: o ntreprindere industrial foarte capitalistic are capitaluri permanente mai importante fa de una mai puin capitalistic din sectorul de distribuie, ceea ce se reflect prin rate de sintez referitoare la condiiile de ajustare ntre utilizrile i resursele puse n oper de ntreprindere. Ratele de sintez reflect echilibrul financiar n mrimi relative:

1) Rata de finanare stabil a imobilizrilor:

msoar stabilitatea resurselor afectate finanrii activelor durabile, din care:

a) Rata de finanare din resurse proprii: care dispune ntreprinderea;

1 exprim autonomia financiar de

b) Rata de finanare din resurse strine: financiar a ntreprinderii.

exprim gradul de insecuritate

2) Rata de lichiditate general: potenial(echilibrul financiar pe termen scurt), din care:

1 exprim gradul de lichiditate

a) Rata de lichiditate relativ (Testul acid)): ntreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt;

1 exprim capacitatea

b) Rata de lichiditate imediat (Testul acid): de rambursare a datoriilor cu scadena sub 1 an.

exprim aptitudinea ntreprinderii

Ratele de sintez se coreleaz cu ratele de finanare i reflect indirect structura financiar a ntreprinderii.

De exemplu, ratele de sintez ale bilanului sunt expuse n Tabelul 27: Aplicaia 25: Ratele de sintez pe baza bilanului Tabelul 27 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Rata de finanare stabil a imobiliz. (Rfi) Rata de finanare din resurse proprii (Rfp) Rata de finanare din resurse strine (Rfs) Rata de lichiditate general (Rlg) Rata de lichiditate rapid (redus) (Rlr) Rata de lichiditate imediat (Rli)
Rate de echilibru financiar Exerciiul financiar Precedent

Abateri ( )

Indici (%)

Curent 1,74 1,44 0,30 2,70 2,120 0,015

1,30 1,27 0,03 1,43 0,836 0,037

+ 0,44 133,8 + 0,17 113,4 + 0,27 1000

+ 1,27 188,8 + 1,284 253,6 - 0,022 40,5

Din datele Tabelului 27, se constat urmtoarele: 1. Valorile supraunitare i n cretere ale ratei de finanare stabil a imobilizrilor confirm marja de securitate consecutiv fondului de rulment pozitiv cresctor. 2. Valorile supraunitare i n cretere ale ratei de finanare a imobilizrilor din resurse proprii confirm existena fondului de rulment propriu pozitiv i cresctor. 3. Valorile subunitare i n cretere ale ratei de finanare a imobilizrilor din resurse strine arat existena unui fond de rulment strin negativ. 4. Valorile supraunitare i n cretere ale ratelor de lichiditate general i de lichiditate redus confirm echilibrul financiar pe termen scurt, fondul de rulment pozitiv, respectiv capacitatea de a face fa obligaiilor pe termen scurt, ceea ce nu se confirm prin valoarea subunitar i n scdere a ratei de lichiditate (trezorerie) imediat, disponibilitile bneti nu permit acoperirea datoriilor pe termen scurt. 3.4.2. Analiza ratelor de finanare. Structura finanrii Analiza ratelor de structur a bilanului permite studiul structurii financiare a ntreprinderii, respectiv examinarea modului n care sunt repartizate sursele de finanare a activelor ntre capitalurile proprii i aporturile externe, de unde rezult autonomia (independena) financiar a ntreprinderii. Structura financiar este un concept fundamental n gestiunea financiar a ntreprinderii, deoarece determin costul capitalului i are influen asupra politicii de investiii, afectndu-i rentabilitatea.

Sursele de finanare trebuie adaptate naturii activelor pe care le finaneaz: resursele utilizate pentru finanarea unui activ imobilizat trebuie s poat rmne investite n ntreprindere o durat cel puin egal cu durata de via a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizat cu lichiditatea activelor finanate, adic imobilizrile trebuie finanate din capitaluri stabile (permanente), iar activul circulant trebuie finanat din datoriile de exploatare. Numai n aceste condiii poate fi vorba de o structur financiar echilibrat care poate asigura independena financiar a ntreprinderii. n gestiunea financiar se utilizeaz att noiunea de structur financiar ct i cea de structur a capitalului, cu precizarea c structura financiar desemneaz compoziia pasivului bilanului financiar, n timp ce structura capitalului arat compoziia finanrii ntreprinderii pe termen lung: aciuni (ordinare, privilegiate), obligaiuni (ordinare, convertibile), mprumuturi bancare. n privina unor structuri financiare ideale sau acceptabile exist cteva principii eseniale de care trebuie s se in seama n gestiunea financiar, printre care amintim: 1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie s fie finanate din datorii pe termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finanate tranzitoriu din asemenea datorii. 2) Finanarea activelor stabile prin ndatorarea pe termen mediu i lung este admis cu condiia ca aceasta s nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile permanente i s poat fi rambursat progresiv prin autofinanare, pn ntreprinderea ajunge la autonomie financiar (finanarea din capitaluri proprii). Structura finanrii reflectat prin ratele de structur a pasivului, care n optica bilanului financiar grupeaz posturile dup criteriul scadenei, vizeaz raportul ntre capitalurile proprii (C) i datorii (D), pasivul fiind egal cu suma: Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D), n care: D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an): Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt. Raportul dintre datoriile totale (D) i capitalurile proprii (C) exprim rata ndatorrii globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar i prezint importan att pentru manageri ct i pentru creditori, deoarece reflect, pe de o parte, gradul de independen financiar i, pe de alt parte, posibilitatea ntreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi mprumuturi). Definirea structurii financiare implic i determinarea raportului ntre fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) i fondurile pe termen scurt (datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor ntreprinderii, sursele permanente de finanare trebuind astfel structurate nct s maximizeze valoarea ntreprinderii (capitalurile proprii).

Autonomia financiar reprezint aptitudinea ntreprinderii de a face fa angajamentelor financiare, aceasta msurndu-se cu ajutorul unor rate care exprim gradul de ndatorare i gradul de lichiditatesolvabilitate. Acest autonomie este ameninat de existena unei structuri financiare inadecvate, prin raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la ncetarea de pli sau la pierderea controlului de ctre acionari. Autonomia financiar poate fi estimat prin intermediul mai multor rate:

1) Rata ndatorrii globale: Rg = precum i ansele de rambursare a datoriilor.

0,5 exprim dependena ntreprinderii de diveri creditori,

a) Levierul financiar: depinde de structura finanrii, cu efecte asupra ratei rentabilitii capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc financiar n corelaie cu randamentul activelor i rata dobnzii.

b) Rata autonomiei financiare: Raf = = 1/LF).

>1, fiind n relaie invers cu levierul financiar (Raf

c) Rata ndatorrii la termen: afectat de inflaie.

>1 exprim dependena fa de creditori i este

2) Capacitatea de ndatorare: ntreprinderii.

0,5 exprim posibilitile de ndatorare ale

3) Capacitatea de rambursare: datoriile totale.

0,25 exprim capacitatea ntreprinderii de a-i rambursa

De exemplu, ratele de autonomie financiar calculate pe baza bilanului sunt prezentate n Tabelul 28: Aplicaia 26: Ratele de finanare (autonomia financiar) Tabelul 28 Nr. Rate de finanare Exerciiul financiar Abateri Indici

crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Rata ndatorrii globale (Rg = D/Pasiv) Levierul financiar (LF = D/C) Rata autonomiei financiare (Raf = C/D) Rata ndatorrii la termen (Rt =Dt.lg/C) Capacitatea de ndatorare (C = C/Cp) Capacitatea de rambursare (Cr = CAF/D)

Precedent Curent 0,354 0,327

( ) - 0,027 -0,0621

(%) 92,37 88,70

0,5492 0,4871 1,82 0,02 0,98 0,160 2,05 0,20 0,83 0,152

+ 0,23 112,6 + 0,18 - 0,15 - 0,08 1000 84,7 95,0

Din datele Tabelului 28 se constat urmtoarele: 1. Rata ndatorrii globale sub 0,5 i n scdere arat reducerea ponderii datoriilor i creterea ponderii capitalurilor proprii n structura finanrii. 2. Reducerea levierului financiar reflect scderea gradului de ndatorare ca urmare a creterii ponderii capitalurilor proprii, avnd ca efect creterea gradului de autonomie financiar la valori supraunitare. 3. Creterea ratei de ndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecina creterii mai rapide a datoriilor cu scadena peste 1 an comparativ cu capitalurile proprii. 4. Reducerea capacitii de ndatorare, care se menine superioar valorii de 0,5, arat tendina de reducere a ponderii capitalurilor proprii n capitalul permanent. 5. Reducerea capacitii de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinanare este consecina creterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF. 3.4.3. Analiza ratelor de rotaie a posturilor de bilan n msura n care ratele de structur i de sintez ale bilanului vizeaz posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. ns gestiunea financiar pe termen scurt necesit informaii pentru aprecierea echilibrului financiar i a lichiditii ntreprinderii n dinamic, ceea ce impune determinarea unor rate de rotaie a posturilor de bilan. Ratele de rotaie furnizeaz indicaii dinamice deoarece permit s se introduc o dimensiune temporal n analiza bilanului, prin evidenierea ritmului de rennoire a unor componente ale acestuia. n acest scop, se compar elemente statice de patrimoniu din bilan cu indicatori din contul de rezultat care exprim fluxuri caracteristice ale activitii de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA), din care rezult ritmul de rennoire a postului din activul sau pasivului bilanului financiar.

Ratele astfel determinate caracterizeaz unul dintre cei mai sintetici indicatori de eficien, viteza de rotaie a posturilor de bilan, prin intermediul numrului de rotaii (N) i al duratei unei rotaii (D). ntre aceste rate exist o relaie invers: creterea numrului de rotaii antreneaz reducerea duratei unei rotaii, ceea ce reflect acelai lucru: accelerarea vitezei de rotaie. Principalele rate de rotaie a posturilor de bilan sunt urmtoarele:

1) Numrul de rotaii ale activelor:

(rotaii) i, respectiv:

Durata unei rotaii:

(zile/rotaie);

2) Numrul de rotaii ale capitalurilor proprii:

(rotaii) i, respectiv:

Durata unei rotaii:

(zile/rotaie);

3) Numrul de rotaii ale activelor circulante: n care:

Ponderea activelor circulante n activ (gradul de lichiditate);

Durata unei rotaii:

(zile/rotaie);

4) Numrul de rotaii ale stocurilor: n care:

(rotaii),

Sm = Stocul mediu =

Durata unei rotaii:

(zile/rotaie);

5) Numrul de rotaii ale creanelor:

(rotaii);

Durata (termenul) de recuperare a creanelor:

(zile);

6) Numrul de rotaii ale furnizorilor:

(rotaii);

Durata (termenul) de plat a furnizorilor:

(zile).

Numrul de rotaii (N) al unui post de bilan compar un flux de activitate (vnzri, aprovizionricumprri) cu elemente de patrimoniu (activul total, activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) ncredinate ntreprinderii, indicnd intensitatea cu care este valorificat patrimoniul ntreprinderii. Durata n zile (luni, ani) a unei rotaii (D), n relaie invers cu numrul de rotaii, reflect rapiditatea unei ncasri (pli): un decalaj ntre termenul de recuperare a creanelor i termenul de plat a furnizorilor poate fi benefic pe termen scurt, crescnd lichiditile ntreprinderii. Calculul ratelor de rotaie pe baza bilanului (Tabelul 14) i a contului de rezultat (Tabelul 1) conduce la rezultatele din Tabelul 29: Aplicaia 27: Ratele de rotaie a posturilor de bilan Tabelul 29 Numrul de rotaii Exerciiul financiar Preced. Curent 0,802 1,256 1,618 3,769 2,969 4,519 Durata unei rotaii (zile) Exerciiul financiar Preced. Curent 448,87 286,62 222,49 95,51 121,25 79,65 441,17 294,12 236,99 56,09 179,64 86,75

1.Nr.rotaii active (Na) 2.Nr.rot. cap.proprii (Nc) 3.Nr.rot. active circ(Nac) 44.Nr.rotaii stocuri (Ns) 5.Nr.rotaii creane (Ncr) 6.Nr.rotaii furnizori (Nf)

0,816 Durata unei rotaii (Da) 1,224 Durata unei rotaii (Dc) 1,519 Durata unei rotaii (Dac) 6,418 Durata unei rotaii (Ds) 2,004 Term.recup.creane (Dcr) 4,149 Term.plat furnizori (Df)

Din datele Tabelului 29 se constat urmtoarele:

1. Numrul de rotaii ale posturilor de bilan au cunoscut modificri, avnd valori supraunitare, cu excepia activelor totale, la care se nregistreaz i durate de rotaie ce depesc 1 an. 2. Viteza de rotaie a posturilor de bilan nregistreaz o ncetinire, cu excepia stocurilor, la care numrul de rotaii a crescut i durata unei rotaii a sczut. 3. Termenul de recuperare a creanelor este superior termenului de plat a furnizorilor , ambele durate nregistrnd creteri diferite, care au majorat decalajul ntre ncasri i pli de la 42 zile la 93 zile. Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotaie trebuie identificai pe faze ale exploatrii: aprovizionare, producie, desfacere i vizeaz diminuarea stocurilor, accelerarea vitezei de rotaie a acestor stocuri, scurtarea duratei ciclului de producie, reducerea termenului de recuperare a creanelor, .a.

7. Analiza soldurilor intermediare de gestiune care caracterizeaz activitatea (exploatarea) entitii economice
Soldurile intermediare de gestiune care caracterizeaz activitatea entitii economice sunt evideniate prin patru indicatori. Contul de profit i pierdere Credit

Cheltuieli pe tipuri de activiti Venituri pe tipuri de activiti 1. Cheltuieli de exploatare 1. Venituri din exploatare (+) A. Rezultatul din exploatare (-) 2. Cheltuieli financiare 2. Venituri financiare (+) B. Rezultatul financiar (-) (+) C. Rezultatul curent (A+B) (-) 3. Cheltuieli extraordinare 3. Venituri extraordinare (+) D. Rezultatul extraordinar (-) Cheltuieli totale Venituri totale (+) E. Rezultatul brut (C+D) (-) Impozit pe profit (+)F. Rezultatul net al exerciiului (-) Reglementrile contabile romneti armonizate prefer formatul contului de profit i pierdere dup natur n list, dar Nota explicativ 4 Analiza rezultatului din exploatare cere detalierea rezultatului i dup destinaie.

1. Cifra de afaceri (CA) Cifra de afaceri (CA) exprim volumul afacerilor realizate cu terii cu ocazia activitii curente a entitii economice. Cifra de afaceri (CA) ca indicator important al volumului activitii agentului economic, reprezint suma total a veniturilor din vnzarea mrfurilor i produselor ntr-o perioad determinat. Cifra de afaceri din activitatea de baz sau valoarea produciei marf vndute, reprezint vnzrile din activitatea de baz a unei entiti economice. Pentru nevoile interne de conducere pe baza datelor contabile se poate stabili i producia marf vndut i ncasat care reflect finalitatea activitii de producie i comercializare. Relaia de calcul a cifrei de afaceri (CA) este: CA = Vnzri de mrfuri (activitatea comercial de revnzare + + Producia vndut (activitatea industrial de

prestri de servicii + activiti diverse)

transformare)

Astfel, cifra de afaceri (CA) reprezint suma total a veniturilor din operaiuni comerciale efectuate de o entitate economic, respectiv vnzarea de mrfuri i produse, ntr-o perioad de timp determinat. Veniturile financiare i veniturile extraordinare nu sunt incluse n cifra de afaceri. Cifra de afaceri reprezint un indicator esenial pentru precizarea locului entitii economice n sectorul de activitatea a poziiei acesteia pe pia, a capacitii de a lansa i dezvolta activiti profitabile.

2. Marja comercial (Mc) Marja comercial (Mc) sau adaosul comercial vizeaz entitile economice cu profil comercial sau numai activitatea mixt (industrial i comercial) a acestora. Activitatea comercial presupune cumprarea i revnzarea mrfurilor, mrfurile fiind considerate bunuri cumprate pentru a fi revndute n aceeai stare. Marja comercial permite entitilor economice de comer s determine rezultatul degajat din vnzrile de mrfuri. Produsele comercializate de o entitate economic au pe lng capacitatea de a satisface nevoile consumatorilor i aptitudinea de a degaja marje. Astfel, marja comercial (Mc), este suplimentul de valoare adus de entitatea economic prin activitatea de comercializare (a propriilor produse, sau a mrfurilor cumprate i revndute), fiind element al valorii adugate. Mc = Vnzri de mrfuri Costul de cumprare a mrfurilor vndute

Deci, excedentul vnzrilor de mrfuri n raport cu ostul de cumprare al acestora reprezint marja comercial. Costul de cumprare al mrfurilor vndute (revndute) include preul de cumprare (pre fr TVA) majorat cu cheltuielile accesorii de cumprare i corectat cu variaia stocurilor de mrfuri.

Costul de cumprare a mrfurilor vndute

Cumprri de mrfuri

Variaia stocurilor de mrfuri

3. Producia exerciiului (Pex) Producia exerciiului (Pex) reflect volumul total al activiti industriale, productoare de bunuri sau prestatoare de servicii desfurate n cadrul unei entiti economice pe parcursul unui exerciiu financiar. Acest indicator valoric include bunurile i serviciile produse de entitatea economic industrial sau

comercial, indiferent de destinaie: vnzare, stocare sau imobilizare. Exprimnd nivelul real de activitate al entitii economice, acest sold intermediar de gestiune caracterizeaz volumul valoric global al activitii, fiind suma produciei vndute (Pv) cu producia stocat (Ps) i cu producia imobilizat (Pi). Pex = Producia vndut (Pv) + Producia stocat (Ps) + Producia imobilizat (Pi)

Producia vndut (Pv) cuprinde produsele vndute i serviciile prestate la pre de facturare (pre de vnzare), fr taxe, fiind componenta de baz a cifrei de afaceri din activitatea de baz. Producia stocat (Ps) cuprinde variaia (S) a stocurilor de produse finite, semifabricate, producie neterminat, calculndu-se ca diferen ntre stocurile finale (Sf) i stocurile iniiale (Si). S = Sf - Si Producia imobilizat (Pi) cuprinde lucrri efectuate de ntreprindere ce nu sunt destinate pieei ci conservrii i folosirii n ntreprindere (imobilizri corporale i necorporale n regie proprie).

4. Valoarea adugat (Vad) Valoarea adugat este un concept cheie al analizei economice, financiare i sociale a entitii economice. Acest indicator reprezint aportul specific ntreprinderii n producia i comercializarea de bunuri i servicii obinut prin utilizarea resurselor sale tehnice, umane i financiare n cadrul unei infrastructuri generale constituite de stat. Valoarea adugat constituie baza de calcul a obligaiilor ntreprinderii fa de buget pentru valoarea nou creat (TVA) i poate fi determinat prin dou modaliti: - Metoda substractiv (diferenei sau sintetic); - Metoda aditiv (analitic sau de repartiie). a. Metoda substractiv (diferenei sau sintetic) Metoda substractiv (sintetic) determin valoarea adugat ca diferen ntre producie i cumprrile, n sensul pieei amonte. Valoarea adugat (Vad) exprim creterea de valoare rezultat din utilizarea factorilor de producie (fora de munc i capital) peste valoarea bunurilor i serviciilor provenind de la teri, n cadrul activitii curente a entitii economice. Conform metodei substractive, valoarea adugat se calculeaz ca diferen ntre producia exerciiului (Pex) majorat cu marja comercial (Mc) i diminuat cu consumurile de bunuri i servicii (Ci) furnizate de teri pentru aceast producie. Vad = Pex + Mc - Ci

Marja comercial (Mc) n cazul ntreprinderilor productoare, vizeaz numai activitatea comercial de aceea unii autori l consider ca fiind o valoare adugat vndut. n cazul ntreprinderilor fr activiti comerciale, valoarea adugat se determin astfel: Vad = Pex - Ci

Consumurile intermediare corespund bunurilor i serviciilor cumprate din exterior: materii prime(Mp) i materiale consumabile (M), variaia de stocuri i de materiale consumabile (S), utiliti (combustibil, energie, ap) (U) i alte cheltuieli materiale (Acm). Ci = Mp + M + U + Acm

b. Metoda aditiv (analitic) de calcul a valorii adugate presupune un demers invers care vizeaz studiul elementelor care compun valoarea adugat, nglobnd n fapt costul factorilor de producie care trebuie remunerai. n fapt valoarea adugat reprezint sursa de acumulri bneti din care se va face remunerarea participanilor direci sau indireci la activitatea economic a entitii economice: remunerarea muncii prin salarii, indemnizaii, premii, cheltuieli sociale; remunerarea statului prin impozite, taxe i vrsminte asimilate (subveniile pentru exploatare fiind excluse); remunerarea creditelor prin dobnzi i comisioane pltite; remunerarea investiiilor prin amortismente calculate; remunerarea capitalurilor proprii prin dividende pltite acionarilor. ntreprinderea, n calitate de participant direct la viaa economic, va fi remunerat prin capacitatea de autofinanare. Metoda aditiv este o metod de repartiie, ntruct presupune nsumarea elementelor structurale ale valorii nou create: cheltuieli cu personalul (salarii. c.a.s., cheltuieli cu protecia social) (Chp), impozite i taxe (fr TVA) (I + Tx), cheltuieli financiare (Chfin), amortizarea activelor fixe (Aaf), beneficiul net (Bn): Vad = Chp + (I + Tx) + Chfin + Aaf + Bn

Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind rentabilitatea entitii economice n aprecierea rentabilitii absolute a unei entiti economice, de maxim importan se dovedesc sistemul indicatorilor de rezultate i cel al indicatorilor de rentabilitate.

1. Excedentul brut (Insuficiena) de exploatare (EBE) Acest indicator reprezint capacitatea entitii economice de a genera flux de lichiditi din activitatea sa industrial i comercial, constituind baza autofinanrii care trebuie s-i permit remunerarea potenialului productiv, finanarea investiiilor de cretere, rambursarea mprumuturilor, remunerarea capitalului. Astfel, EBE reprezint contribuia capitalului la crearea bogiei ntreprinderii. Excedentul brut (Insuficiena) de exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitatea curent a entitii economice, care permite s se msoare capacitatea acesteia de a genera i conserva fonduri n condiii de funcionare a acesteia, fiind independent de politica financiar, fiscal i n domeniul amortizrii: EBE = (Valoarea adugat + Subvenii de exploatare) (Impozite, taxe, vrsminte asimilate + Cheltuieli de personal)

2. Rezultatul exploatrii (Rexp) Rezultatul exploatrii (Rexp) msoar performana comercial i industrial a ntreprinderii, fiind independent de politica financiar i fiscal a acesteia, dar ine cont de amortizare i provizioane:

Rexp = (Excedentul brut (EBE) + Reluri de provizioane + Alte venituri din exploatare) (Amortizri i provizioane + Alte cheltuieli de exploatare)

Termenii relaiei prezentate sunt specifici contului de profit i pierdere din sistemul francez. n Romnia, determinarea rezultatului exploatrii trebuie s in cont de elementele i structurarea lor specific. Rexp = (EBE) + Alte venituri din exploatare exclusiv subveniile luate n considerare la determinarea EBE Ajustri Cheltuieli cu despgubiri, donaii i active cedate

3. Rezultatul curent brut (impozabil) (Rcbr) Rezultatul curent caracterizeaz rentabilitatea ntreprinderii degajat de toate cele trei cicluri: exploatare, financiar, investiional, desfurate n mod normal, curent, repetabil, fr impactul unor elemente aleatorii. Rezultatul curent brut (impozabil) (Rcbr) ine cont de politica de finanare a ntreprinderii, de funciunea sa financiar, nefiind influenat de elemente fiscale pure: Rcbr = Rezultatul exploatrii + (Venituri financiare Cheltuieli financiare) = Rexp + Rezultatul financiar (Rf)

4. Rezultatul excepional (Rexc) (extraordinar) Rezultatul excepional (Rexc) (extraordinar) provine din activitatea neobinuit a ntreprinderii, nefiind legat de activitatea curent. Rexc = Venituri (extraordinare) excepionale (extraordinare) Cheltuieli excepionale

5. Rezultatul brut al exerciiului (Rbrex) Rezultatul brut al exerciiului (Rbrex) constituie soldul rezidual ntre veniturile de exploatare (Vex), financiare (Vf), excepionale (Vexc) (extraordinare) i cheltuielile de exploatare (Chex), financiare (Chf), excepionale (extraordinare) (Ch exc). Rbrex = (Vex + Vf + Vexc) (Chex + Chf + Chexc)

6. Rezultatul net al exerciiului (Rnex) Dup impozitarea rezultatului brut al exerciiului se obine rezultatul net al exerciiului (Rnex). Rnex = Rbrex Impozitul pe profit

Calculul i analiza soldurilor intermediare de gestiune Pe baza datelor desprinse din cotul de profit i pierdere, (Anexa nr.3), pentru doi ani analizai, am efectuat calculul privind rezultatele evideniate cu ajutorul tabelului SIG, abaterile i indicii. Calculul i analiza soldurilor intermediare de gestiune pentru cazul analizat conduc la rezultatele din tabelul nr. 3.1. Tabelul nr. 3.1. Soldurile intermediare de Exerciiul financiar Abateri Indici gestiune Nr.crt. Precedent Curent () (%) - lei 1 Vnzri de mrfuri (Vmf) 2 Costul mrfurilor vndute (Chmf) 3 Marja comerciala (Mc) (1-2) 4 Producia vnduta (Pv) 5 Cifra de afaceri neta (CA) (1+4) 6 Variaia stocurilor (S) 7 Producia imobilizata (Pi) 8 Producia exerciiului (Pex) (4+6+7) 4465 4158 307 530551 535016 -4924 598 526225 6134 5350 784 777384 783518 -89949 2254 689688 +1669 +1192 +477 +246833 +248502 -85025 +1656 +163463 137,4 128,7 155,0 146,5 146,4 1826 376,8 131,0

9 Consumuri intermediare (Ci) 10 Valoarea adugata (Vad) (3+8-9) 11 + Subvenii de exploatare

292546 233987 0 5555 112265 116167 4418 10000 7577 103008 3097 55309 -52212 50796 50796 10128 40668

380067 310405 0 8441 152105 149859 4604 50445 9410 94608 5641 30960 -25319 69289 69289 17905 51384

+87521 +76418 0 +2886 +39840 +33692 +186 +40445 +1833 -8400 +2544 -24349 +26893 +18493 +18493 +7777 +10716

129,9 132,6 0,00 151,9 135,5 129,0 104,2 504 124,2 91,8 182,1 55,9 48,5 136,4 136,4 176,8 126,3

12 - Alte impozite si taxe 13 - Cheltuieli cu personalul 14 = Excedent brut de exploatare (EBE) 15 + Alte venituri din exploatare 16 - Ajustarea valorii imobilizrii 17 - Alte cheltuieli de exploatare 18 = Rezultatul din exploatare (Rexp) 19 +Venituri financiare 20 - Cheltuieli financiare 21 = Rezultatul financiar (Rfin) 22 Rezultatul curent (Rcrt) (18+21) 23 + Venituri extraordinare 24 - Cheltuieli extraordinare 25 = Rezultatul extraordinar (Rextr) 26 Rezultatul brut (Rbr) (22+23) 27 -Impozitul pe profit 28 = Rezultatul net (Rnet) (29-30)

De exemplu, Soldurile Intermediare de Gestiune calculate pe baza contului de profit i pierdere (Tabelul 1) sunt prezentate n Tabelul 2, din care se desprind urmtoarele concluzii:

1. Creterea marjei comerciale cu 55 % s-a datorat creterii mai rapide a veniturilor din vnzarea mrfurilor fa de costul de cumprare (137,4 > 128,7%). 2. Creterea cifrei de afaceri nete cu 46,4 % s-a datorat att creterii produciei vndute, ct i a vnzrilor de mrfuri. 3. Creterea produciei exerciiului cu 31 % s-a datorat att creterii destocajului ct i creterii produciei imobilizate. 4. Creterea valorii adugate cu 32,6 % a fost consecina creterii mai rapide a produciei exerciiului n raport cu consumurile intermediare(131 > 129,9 %). 5. Creterea Excedentului Brut din Exploatare cu 29 % s-a datorat creterii valorii adugate, pe seama cheltuielilor cu personalul i a altor impozite i taxe. 6. Reducerea Rezultatului din Exploatare cu 8,2 % s-a datorat creterii mai lente a sumei dintre excedentul brut din exploatare cu alte venituri din exploatare comparativ cu suma dintre amortizare i alte cheltuieli de exploatare. 7. Reducerea pierderii financiare cu 45,8 % a fost consecina creterii veniturilor financiare i a reducerii cheltuielilor financiare. 8. Creterea Rezultatului Curent cu 36,4 % a fost consecina reducerii n proporie mai mare a pierderii financiare (54,2 %) comparativ cu scderea rezultatului din exploatare (8,2 %). 9. Lipsa rezultatului extraordinar s-a reflectat n egalitatea rezultatului curent cu rezultatul brut, care a crescut cu 36,4 % ca urmare a creterii mai rapide a veniturilor totale (31,2 %) comparativ cu cheltuielile totale (0,6 %). 10. Rezultatul net contabil al exerciiului a crescut cu 26,3 % ntr-un ritm inferior creterii rezultatului brut (36,4 %) datorit creterii mai rapide a impozitului pe profit (36,4 %). Analiza soldurilor reziduale pe baza cascadei SIG Capacitatea de autofinanare (CAF) Capacitatea de autofinanare reflect potenialul financiar de cretere economic a entitii economice, respectiv sursa intern de finanare generat de activitatea industrial i comercial a acesteia destinat s asigure: permite acoperirea riscurilor probabile prin constituirea de provizioane; finanarea unor nevoi ale gestiunii curente; creterea fondului de rulment; finanarea total sau parial a noilor investiii;

dezvoltarea investiiilor, demonstrnd independena financiar a ntreprinderii; rambursarea mprumuturilor contractate (a creditelor financiare, obligatare); remunerarea capitalurilor investite (asociailor); consolidarea structurii financiare a ntreprinderii. Calculul capacitii de autofinanare pornete de la premisa c aceasta reprezint totalul sumelor rezultate din exploatare care rmn disponibile la sfritul exerciiului: rezultatul exerciiului dup impozitare i cheltuielile care nu au antrenat pli (amortizri, provizioane). n acest sens, capacitatea de autofinanare se poate determina prin dou metode: prin metoda fluxurilor, pornind de la excedentul brut la exploatrii (EBE) i; prin metoda aditiv, pornind de la rezultatul net al exerciiului (Rnex). a. Conform metodei fluxurilor: CAF = EBE + Transferuri de cheltuieli + (Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli din exploatare) Cote-pri din rezultat din operaiunile fcute n comun + (Venituri financiare Cheltuieli financiare) + (Venituri excepionale extraordinare Cheltuieli excepionale - extraordinare) Participarea salariailor la profit Impozit pe profit

Aceast metod pune n eviden originea capacitii de autofinanare, corectnd excedentul brut de exploatare cu veniturile i cheltuielile care sunt la originea fluxurilor de trezorerie. n practic este utilizat mai rar, n favoarea metodei aditive. b. Conform metodei aditive: CAF = Rezultatul net + Amortizri i provizioane (exploatare, financiare, excepionale - extraordinare) Reluri de amortizri i provizioane (exploatare, financiare, excepionale - extraordinare) + (Valoarea contabil a elementelor de activ cedate Venituri din cesiuni de elemente de activ) Subvenii investiii virate n contul de rezultat al exerciiului

Aceast metod nu explic originea capacitii de autofinanare, ansamblul fluxurilor de trezorerie care vor nate operaiuni, ci informeaz asupra utilizrii acesteia: pentru acoperirea pierderilor probabile i a riscurilor (provizioanelor); pentru finanarea creterii (rezultatul pus n rezerv); pentru remunerarea capitalului (dividende).

Autofinanarea Autofinanarea (AF) constituie partea din capacitatea de autofinanare care rmne la dispoziia entitii economice dup deducerea dividendelor distribuite acionarilor:

AF = CAF Dividende Calculul capacitii de autofinanare i autofinanrii n cazul analizat conduc la rezultatele din tabelul nr. 3.2 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4 5 Indicatori - lei 1. Metoda fluxurilor Excedentul brut de exploatare (EBE) + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare Impozitul pe profit Capacitatea de autofinanare (CAF) - Dividende distribuite Autofinanarea (AF) 2.Metoda aditiv Rezultatul net (Rnet) +Ajustari valori imobilizari Capacitatea de autofinanare (CAF) - Dividende distribuite Autofinanarea (AF) Exerciiul financiar Precedent Curent 2008 2009 116167 149859 4418 7577 3097 55309 10128 50668 14356 36312 40668 10000 50668 14356 36312 4604 9410 5641 30960 17905 101829 18139 83690 51384 50445 101829 18139 83690 Abateri () +33692 +186 +1833 - 2544 - 24349 +7777 +50409 +3783 +47378 +10716 +40445 +50409 +3783 +47378 Tabelul nr. 3.2. Indici (%) 129,0 104,2 124,2 182,1 56,0 176,8 205,4 126,3 230,47 126,3 504 205,4 126,3 230,47

Pe baza datelor din tabelul de mai sus, unde am efectuat calculul capacitii de autofinanare i autofinanrii, se desprind urmtoarele concluzii: 1. Ambele metode utilizate pentru calculul Capacitii de Autofinanare arat creterea acestui sold rezidual de flux cu 105,4 %.

2. Metoda fluxurilor reflect faptul c la originea creterii acesteia a stat majorarea excedentului brut de exploatare i diminuarea pierderii financiare.

3. Alte rezultate din exploatare au redus Capacitatea de Autofinanare, ca urmare a depirii altor venituri din exploatare de ctre cheltuielile aferente.

4. Metoda aditiv arat c aceast majorare s-a datorat att creterii rezultatului net, ct i creterii amortizrii i provizioanelor (ajustrile imobilizrilor).

5. Autofinanarea s-a majorat cu 139,3 %, ntr-un procent mai mare dect capacitatea de autofinanare, ca urmare a creterii ntr-o proporie mai mic a dividendelor distribuite acionarilor comparativ cu Capacitatea de Autofinanare.

Bibliografie :
1) Ristea M. Dumitru, Contabilitatea financiar,Ed ASE Buc ., 2003 , pag 120 2) M. Niculescu, Diagnostic economico-financiar, Ed.Economic 1997, pag 346 3) Robu V, Nicolae G. Analiz economico-financiar, Ed. ASE, Buc.2001, pag 24-26 4) M. Niculescu, op. cit. pag 346

5)

Sorin Stan, Ion Anghel, Evaluarea activelor necorporale, IROVAL,1999 pag 10-11

6) Balte Nicolae i colectiv, Analiz economico-financiar, Ed. CONTINENT,2008, pag 72 7) Feleag N, Malciu L. Politici i aciuni combinate, Ed. Economic, 2002, pag 36 8) Robu V, Nicolae G. op. cit. pag 82-87 9) Hada Teodor, Socol Adela , Teoria i practica bilanului Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca 2003, pag 194 10) Idem , pag 210 11) Idem , pag 179

12)

Btrncea I.i colectiv, Analiz financiar pe baz de bilan

, Ed. DACIA Cluj-Napoca 2001 , pag. 234-235

13) Briciu Sorin, Todea Nicolae, Audit i certificarea bilanului contabil, Ed DACIA Cluj-Napoca 2003 , pag 150. 14) Paul Halpern, Fred Weston, Eugen F. Brigham, Finane manageriale ( Modelul canadian), Ed. Economic, 1998, pag 103 15) Robu V., Nicolae G., Op cit. pag 122 16) Todea Nicolae, Cenar Iuliana, Analiza financiar , aplicaii practice, Ed .Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, 2001, pag 78-82

17)

http://www.scritube.com/economie/ANALIZA-RENTABILITATII-PE-BAZA8476722.php