Sunteți pe pagina 1din 21

Efectele fast-food

8 milioane de romani sufera, constient sau nu, din cauza kilogramelor in plus, iar 4,5 milioane dintre acestia, incadrati in categoria obezilor, aproape au renuntat la visul de a mai ajunge la o greutate normala. Mancam mult, prost si neregulat, si devenim astfel potentiale victime ale bolilor de inima, diabetului sau cancerului. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in curand, obezitatea va face mai multe victime chiar decat fumatul.

Romania ia proportii
America si Europa se confrunta cu ceea ce specialistii au inceput sa denumeasca epidemie de obezitate, iar tara noastra nu face exceptie. Un al treilea roman este supraponderal sau, mai grav, obez. Cauzele, spun medicii, sunt multiple: mancam haotic, de multe ori din cauza programului, alegem alimente mai ieftine si nu neaparat mai hranitoare si tindem sa inlocuim mancarurile pregatite in familie cu snacks-uri sau cu produse de tip fast-food. In plus, mai putin de 2% din romani practica un sport cu regularitate, demonstreaza datele obtinute pana acum de autoritati prin intermeniul Programului National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei. Romania va continua sa se ingrase pentru ca tinerii din ziua de azi cantaresc mai mult decat cei de acum 10-20 de ani. In clasamentul pe Europa, tara noastra ocupa un ingrijorator loc trei la obezitatea infantila, cu 90.000 de micuti intre 4 si 10 ani. Pentru a limita efectele fenomenului, autoritatile romane au interzis vanzarea in incita scolilor a produselor cu un aport ridicat de

grasimi si zaharuri, dar masura e departe de a fi suficienta, cat timp elevii nu constientizeaza implicatiile unei alimentatii nesanatoase, spun medicii. Adultii sunt, la randul lor, ajutati in lupta cu kilogramele. Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate au aprobat de curand compensarea cu 50% a unor medicamente administrate in obezitate.

Alimentele fast-food, de vina pentru kilogramele in plus?


Statisticile arata ca 65% din americani sunt supraponderali sau obezi, in conditiile in care doar 25% trec zilnic pragurile restaurantelor fast-food. Departamentul American pentru Agricultura sustine insa ca nu trebuie sa mananci in fiecare zi hamburgeri sau cartofi prajiti ca sa ajungi sclavul kilogramelor in plus. O masa la un astfel de local inseamna de multe ori calorii in exces si, prin urmare, poate duce la obezitate. Nutritionistiiatrag atentia ca produsele fast-food contin cantitati infime de calciu, fosfor, magneziu si vitaminele A si C, esentiale pentru buna functionare a organismului. In schimb, sunt bogate in grasimi si carbohidrati, de unde si aportul caloric ridicat. Obezitatea este mai periculoasa decat fumatul, sustine prof. dr. David King, de la Universitatea Oxford, care a descoperit ca grasimea acumulata ne poate scurta viata chiar si cu 13 ani.

Experimentul Super Size Me


In numele stiintei, dar si al show-biz-ului, Morgan Spurlock, regizor, producator si scenarist TV, si-a propus sa atraga atentia asupra cantitatii si calitatii meniului americanului de rand, printr-un experiment iesit din comun. A dorit sa afle cum ii va reactiona organismul daca, timp de 30 de zile, va consuma doar alimente de tip fast-food si va accepta o portie marita de fiecare data cand angajatii restaurantului ii vor sugera acest lucru. Specialisti in nutritie, boli cardiovasculare si interne i-au monitorizat in permanenta starea de sanatate si, sustine el, au incercat chiar sa-l determine sa renunte. Potrivit documentarului, dupa luna fast-food Spurlock s-a ingrasat 11 kilograme, a inceput sa se simta deprimat, colesterolul ii crescuse mult, ficatul incepuse sa ii semene cu cel al unui alcoolic si avea chiar aritmie cardiaca. Teoria lui Morgan Spurlock nu e intru totul corecta, crede profesorul suedez Fredrik Nystrom, de la Universitatea din Linkoping, specialist in endocrinologie si boli metabolice. Un studiu similar realizat de echipa condusa de el a avut concluzii usor diferite. La finalul celor 30 de zile, cei 18 studentii participanti cantareau, intr-adevar, cu 5 pana la 15% mai mult si se simteau extrem de obositi. Totusi, pentru multi dintre ei, probleme la ficat au inceput sa se amelioreze dupa cea de-a treia saptamana, semn ca organismul incepuse sa se adapteze meniului. Un alt specialist, profesorul James Painter de la Universitatea Eastern Illinois, SUA, a arat ca nu atat calitatea alimentelor fast-food consumate, cat cantitatea lor duce la obezitate. Pentru un nou experiment similar celui din Super Size Me, Painter a convins doi studenti sa manace junk-food timp de o luna, fara insa ca numarul de calorii sa depaseasca doza zilnica recomandata. Ambii subiecti au slabit si la finalul experimentului, au declarat ca nu se mai simt atrasi de fast-food. Povestea lor este redata in documentarul Portion Size Me.

Alimentele fast food, vinovate pentru o treime dintre infarcte


Pretul pe care il platim pentru un hamburger e mult mai mare decat arata eticheta. Consumate frecvent, aceste produse ne pot fi letale, sustine profesorul de medicina Salim Yusuf, de la Universitatea McMaster din Canada. El a declarat ca alimentele fast-food sunt cauza a o treime dintre infarctele inregistrate in lume. Cercetatorul a analizat date provenind de la 16.000 de pacientii care au trecut printr-o astfel de experienta si au fost rugati sa completeze chestionare referitoare la obiceiule lor culinare. S-a descoperit ca adeptii regimului denumit "occidental" (bazat pe grasimi, alimente sarate, oua si carne) erau cu 35% mai predispusi unui infarct decat pacienii care consumau putine alimente grase si putina carne. In schimb, persoanele care prefera un "regim prudent", bogat in legume si fructe, sunt cu 30% mai putin expuse riscului de a face o criza cardiaca, fata de medie. Bolile de inima si obezitatea nu sunt, din pacate, singurele amenintari pentru obezi. Echipa profesorului Mark Pereira, de la Universitatea din Minnesota, SUA, a descoperit ca, pe termen lung, exista o legatura intre fast-food si diabetul de tip II. Cei care manca de doua sau de mai multe ori pe saptamana la aceste restaurante, spun autorii cercetarii, au o rezistenta la insulina de doua ori mai mare decat cei care evita localurile de acest fel. Studiul a constat in monitorizarea a 3.031 de subiecti intre 18 si 30 de ani, timp de un deceniu si jumatate. In Romania, aproape o treime din cei evaluati prin Programul National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei risca sa faca diabet zaharat.

Slow Food, alternativa sanatoasa


Manuel Uribe a ajuns sa aiba greutatea a sase oameni si jumatate pentru ca a consumat, potrivit spuselor sale, cantitati impresionante de hamburgeri, pizza si tacos. Oficalii Cartii Recordurilor l-au cantarit in 2006. Mexicanul avea nu mai putin de 560 de kilograme. Doctorii mi-au spus ca trebuie sa aleg intre viata si moarte, marturiseste el, am ales viata. Cum cele mai importante victorii sunt cele pe care le obtinem impotriva propriei noastre persoane, Manuel vrea acum sa doboare un alt record, de data aceasta al kilogramelor pierdute. Sub atenta supraveghere a specialistilor, el a reusit sa slabeasca, pana acum, in jur de 250 kg, pe baza dietei Zone, consumand grapefruit, albus de ou, peste, pui, legume si arahide. Solutia problemei lui Manuel a fost modificarea stilului de viata, inlocuirea produselor fast-food cu mancaruri sanatoase, care au un aport caloric redus sau mediu si sunt pline de substante necesare organismului. Sa schimbe in bine viata oamenilor precum Manuel este si scopul miscarii Slow Food, nascute in Italia la sfarsitul anilor `80. Cei peste 85.000 de adepti din 132 de tari promoveaza alimentatia variata, valorifica traditiile culinare ale fiecarui stat in parte si militeaza pentru agricultura ecologica. Pentru a-i convinge pe tineri sa aleaga alimentele sanatoase, membrii Slow Food organizeaza adevarate Woodstock-uri culinare. FACTS

In Europa, britanicii sunt pe primul loc in topul popoarelor obeze, conform datelor Asociatiei Internationale pentru Studierea Obezitatii. Scotia si Anglia inregistreaza cei mai mare numar de femei obeze, aproape 60%, la polul opus fiind Italia, Franta si Elvetia. In cazul barbatilor, cele mai multe probleme de greutate le au cipriotii (73 % sunt obezi), urmati de englezi (70%) si de scotieni (65%). Lituanienii sufera cel mai putin de obezitate. Doar 45% din barbati nu se incadreaza in limitele de greutate acceptabile. Indicele de masa corporala se calculeaza raportand greutatea (in kg) la patratul inaltimii (in metri). Valorile normale sunt intre 20 si 25. Cei care au peste 25, sunt considerati supraponderali, iar de la 30 in sus se vorbeste de obezitate. Una dintre genele vinovate de acumularea kilogramelor, FTO, are o caracteristica ciudata: mentine senzatia de foame, chiar daca persoana tocmai a mancat, arata un studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Londra. Alimentele fast-food degradeaza memoria, sustin specialistii de la Universitatea Carolina, SUA. Excesul de zahar si de grasimi scade nivelul unei substante din creier implicata in procesul de invatare si de memorare. Obezitatea este contagioasa. Cercetatorii de la Universitatea Harvard si cei de la Universitatea California din San Diego au descoperit ca o persoana cu un prieten obez are cu 57% mai multe sanse sa devina obeza decat un individ care nu are obezi n anturajul sau. Explicatia: atunci cand mai multe persoane dintr-un anumit grup se ingrasa, sunt sanse foarte mari ca celelalte sa le urmeze exemplul, deoarece devin mai relaxate in privinta kilogramelor in plus. Persoanele care mananca repede risca de trei ori mai mult sa devina supraponderale decat cele care mananca intr-un ritm normal, arata un studiu al cercetatorilor de la Universitatea Osaka. O portie de kebab contine pana la un pahar de ulei, spun cercetatorii de la Hampshire County Council, Marea Britanie. Daca mancam doua portii de kebab pe saptamana, atunci cream conditiile aparitiei bolii coronariene cardiace, sustin specialistii. Un hamburger simplu contine, intre 250 si 350 de kilocalorii, adica intre 15 si 20% din doza zilnica recomandata. Femeile isi petrec, in medie, 10 ani din viata tinand cure de slabire, arata un studiu britanic.

http://www.apropo.ro/wow/alimentatia-fast-food-si-efectele-nocive-3586579 http://www.descopera.ro/stiinta/3552061-efectele-fast-food

Adevarul despre alimentele fast - food Generalitati Sus Globalizarea ce caracterizeaza secolul in care traim pare a cuprinde chiar si alimentele pe care le consumam. Afirmatia este cu atat mai adevarata daca privim estimarile specialistilor cu privire la importurile si exporturile de produse alimentare, dar si de francize de lanturi de restaurante. Fast food-urile se extind international cu o viteza uimitoare. De exemplu, in India, vanzarile de alimente fast food cresc anual cu 40%. Procentul pare incredibil! Desi acest lucru este foarte profitabil pentru patronii lanturilor de restaurante, sanatatea celor care isi bazeaza regimul alimentar pe astfel de produse poate sa fie serios afectata. Este adevarat, alimentele fast food sunt bogate in numerosi nutrienti, inclusiv calciu, vitamina B12 vitamina A, C, D si E, insa la fel de adevarat este si ca unele pot fi considerate bombe calorice, ce abunda in grasimi nesaturate si care pot creste foarte mult riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare, a diabetului si a obezitatii. Cuprins articol Generalitati Fast-foodjunk-food Continutul in calorii Alimentele fast food si riscul supraalimentarii Alimentele junk food si influenta mass media Cum sa imbunatatim valoarea nutritiva a alimentelor fast food Fast-foodjunk-food Sus

Daca alegem sa mancam in oras, fast food-urile par a fi cea mai ieftina si la indemana optiune. Din pacate insa nu si cea mai sanatoasa. Mancarea se face repede, o luam la pachet daca timpul nu ne permite sa stam sa o mancam acolo si astfel facem economie de timp si de bani, intr-o lume in care aceste doua elemente par a fi de pret. Iar sanatatea trece pe locuri codase. De foarte putine ori ne gandim cu adevarat la ce mancam, si este adevarat ca si fast foodurile in sine ne fac foarte usor sa le alegem, deoarece sunt foarte multe. Oriunde ne uitam, putem da cu ochii de un fast food, sau de vreun chiosc cu mancare. Iar daca nu il vedem, cu siguranta stim unul aproape de casa sau de birou, care sa ne ajute sa iesim din impas cand ne gandim: Ce sa mancam? In ultima vreme parca suntem din ce in ce mai sufocati de fast - fooduri. Sunt peste tot! In hipermarketuri, in centrele comerciale, pe strada, chiar si in benzinarii. Suntem, de asemenea, indemnati sa mancam cat mai des la fast food: reclamele radio sau tv, dar si modurile atractive de atragere a consumatorilor sunt cateva din elementele care au facut fast-food-ul un element cvasiconstant in viata noastra. De-a lungul timpului au aparut foarte multe zvonuri despre alimentele dar si despre restaurantele care le comercializeaza. Nu de putine ori astfel de zvonuri au redus vanzarile, si i-au facut pe producatori sa fie mult mai atenti la continutul produselor. Totusi, fast food ramane una din principalele tipuri de alimentatie inclusa in termenul generic de junk- food. Un astfel de termen descrie de obicei alimentele foarte bogate in calorii, dar sarace in valori nutritive. Definitia si alimentele care se incadreaza in aceasta categorie variaza foarte mult, in functie de tipul de specialist intrebat: nutritionist, pediatru, medic de familie. Multi considera chiar si pizza junk food. Apartenenta ei la aceasta categorie este insa, contestata, deoarece ea poate contine branza, rosii, carne, care au reale principii nutritive. Daca blatul este facut din faina integrala si are toppinguri vegetale, nu mai exista motive ca ea sa fie incadrata in alimentele nesanatoase. Uneori, junk food sunt considerate si unele cereale, care au un continut exagerat de ridicat de zahar si carbohidrati. In aceste cazuri beneficiile aduse organismuli prin continutul in fibre sunt depasite de riscurile asociate procentului ridicat de glucide. Una din cele mai importante probleme asociate produselor de tip fast food este aceea ca nu aduc organismului principii nutritive, ca sunt foarte bogate in sare si in grasimi. Aceasta combinatie este una de cosmar pentru medici, iar rezultatele ei devin vizibile in scurt timp: modificari ale aspectului, supraponderabilitate, accelerarea unor procese metabolice, dezvoltarea rezistentei la insulina, favorizarea aparitiei unor afectiuni cronice: dislipidemii, diabet. Consumarea lor nu induce o stare de satietate, chiar daca din punct de vedere nutritiv caloriile furnizate organismului sunt suficiente. Ca urmare, tendinta este de a consuma cat mai mult, ceea ce duce in timp la supraalimentare. Pericolul aparitiei supraponderabillitatii (si al obezitatii) este, in astfel de situatii, chiar mai ridicat.

Un alt inconvenient este acela ca alimentele fast food pot inlocui alte produse, mult mai hranitoare si mai sanatoase. Sucurile carbogazoase ajung sa inlocuiasca astfel lactatele, sucurile naturale, ceaiurile. Fructele proaspete sunt inlocuite cu mici gustari rapide, iar majoritatea legumelor incluse in meniuri sunt cartofii prajiti si salata verde. Alimentele fast food s-au modificat foarte mult de-a lungul timpului, insa adevarul despre acestea este inca discutabil. Cat sunt ele de periculoase pentru sanatate, de fapt? Sunt riscurile atat de mari, sau motivele de ingrijorare nu ar trebui sa ne preocupe atat de mult? Specialistii au considerat necesar ca aceste date sa fie lamurite, iar consumatorii sa stie cat mai bine ce cumpara si sa poata decide, in cunostinta de cauza, daca produsul respectiv este bun sau nu. Continutul in calorii Sus Cele mai populare gustari rapide sunt chipsurile, gogosile, acadelele, batoanele de ciocolata, prajiturele. Sunt ambalate direct de catre producator, le putem consuma rapid din mers, sau la birou, si in plus, sunt delicioase. Chiar daca sunt catalogate drept gustari, nu trebuie sa subestimam contributia lor la aportul caloric zilnic. Desi par mici, ele pot aduce foarte mult organismului. Si nu intotdeauna ce are nevoie. Consumul regulat de gustari si alimente fast food se pare ca poate creste semnificativ indicele de masa corporala. Un meniu clasic consumat la un restaurant fast food, fiind alcatuit dintr-un hamburger, cartofi prajiti si o bautura racoritoare poate aduce peste 1500 de calorii per portie, in conditiile in care necesarul zilnic, total, este in jur de 2000 de calorii (necesar calculat pentru un adult tanar, sanatos, cu activitate fizica moderata). Specialistii apreciaza ca, de-a lungul timpului (perioada analizata fiind 1977-1996), contributia snacks-urilor la aportul caloric, in special al copiilor cu varsta intre 2-5 ani, a crescut cu peste 30%. Acesta pare a fi si procentul adolescentilor care consuma zilnic mancare fast food. Dieta acestora este foarte sever modificata, deoarece majoritatea caloriilor provin din bauturi carbogazoase, din produse prajite, din glucide, in timp ce lactatele, fructele si legumele proaspete sunt aproape complet indepartate din alimentatie. Alimentele fast food si riscul supraalimentarii Sus Mancarea la fast food pare foarte diversificata: pui, cotlete, hamburgeri, sandwichuri dintre cele mai variate, sosuri, cartofi prajiti, salate, fasole, deserturi inghetata, sucuriIar enumerarea poate continua. Chiar si in astfel de situatii, indiferent de optiuni, si indiferent de modul in care sunt combinate, alegerea mancarii de fast food se mentine nesanatoasa.

Cei mai afectati pe termen lung sunt consumatorii fideli, cei care mananca zilnic la fast food. Alarmati de faptul ca din ce in ce mai multi copii prefera o astfel de alimentatie, dar si de faptul ca aceasta este consumata in cantitati ridicate, specialistii au investigat problema si au ajuns la concluzia ca de fapt exista ceva tipic alimentelor fast food care determina acest consum exagerat. In cadrul studiului care a relevat aceasta observatie au fost inclusi adolescenti cu varstele cuprinse intre 13 si 17 ani, carora li s-a oferit mancare fast food, la trei mese. Aceasta a inclus bucati prajite de pui, cartofi prajiti si o bautura carbogazoasa. La prima masa mancarea a fost servita in cantitate mare, o singura data. La a doua masa cantitatea a fost mai mica, iar la a treia masa s-a servit iar o cantitate mare de mancare, dar in portii mai mici, la intervale de 15 minute.Concluzia a fost ca, indiferent de cat de multa mcancare a fost servita, adolescentii tot nu se puteau satura, in ciuda faptului ca foarte multe din caloriile zilnice proveneau din astfel de alimente. Specialistii au sugerat ca exista anumiti factori care stimuleaza aceasta supraalimentare, principalii incriminati fiind: - Continutul redus in fibre; - Gustul bun; - Existenta unui numar ridicat de calorii in alimente de dimensiuni mici; - Continutul ridicat in grasimi; - Continutul ridicat in glucide, mai ales sub forma lichida. Un alt studiu publicat in 2006 a demonstrat ca pericolele fast food-urilor sunt reale. Studiile au fost facute pe animale de laborator, are au primit o alimentatie potrivita lor, dar care avea un continut caloric identic cu cel al produselor din meniurile restaurantelor fast food. Rezultatele au indicat faptul ca animalele cu un astfel de regim hipercaloric au dezvoltat obezitate abdominala, spre deosebire de loturile care nu au primit un regim bogat in grasini nesaturate. Lotul cu alimentatie hipercalorica a fost testat si s-a demonstrat si faptul ca in aceste cazuri au aparut semne de rezistenta la insulina, un indicator precoce al diabetului zaharat. Se pare insa ca pericolele asociate acestor produse nu se limiteaza doar la un aport exagerat de grasimi nesaturate, de glucide, calorii, ci si la intoxicatia alimentara. In cazul in care produsele nu sunt procesate corespunzator, daca nu sunt prajite mai mult si sunt servite insuficient preparate termic in graba cu care sunt facute, exista posibilitatea reala de contaminare a lor cu diverse bacterii. Acest risc exista si daca astfel de produse sunt depozitate in locuri insalubre sau sunt tinute prea mult timp la temperaturi neadecvate. E. coli si Salmonella sunt printre cele mai frecvent bacterii incriminate in astfel de toxiinfectii alimentare. Gastroenteritele care apar secundar consumarii unor alimente contaminate nu sunt doar probleme de sanatate strict teoretice cu care pacientii se pot confrunta, ci reprezinta cazuri concrete.

Alimentele junk food si influenta mass media Sus In prezent, majoritatea reclamelor la produse alimentare, mai ales cele care au public tinta copiii, promoveaza produse hipercalorice, bogate in sare si zahar si reduse in fibre si vitamine. Reclamele isi fac datoria, iar copii sunt incurajati sa le ceara parintilor, care in final, le cumpara. Specialistii britanici au realizat un studiu in care au inclus copii cu varstele intre 911 ani. Acestora le-au fost prezentate reclame la alimente si la jucarii si apoi le-a fost oferita mancare. S-a observat ca dupa urmarirea reclamelor la alimente, copii au mancat mai mult decat dupa ce au urmarit reclamele la jucarii. Copiii obezi care au fost incadrati in studiu si-au crescut cel mai mult aportul alimentar dupa urmarirea reclamelor (134%), comparativ cu cu copiii supraponderali (101%) si copiii normoponderali (84%). Cum sa imbunatatim valoarea nutritiva a alimentelor fast food Sus Cunoasterea este putere, iar acest lucru este adevarat chiar si pentru alimente. Este foarte important sa stim cat mai multe despre ce mancam pentru ca astfel putem face alegeri cat mai bune. O parte din aceste informatii sunt furnizate in prezent, chiar de catre producatori, din dorinta de a prezenta consumatorilor cat mai multe despre produsele oferite. Specialistii stiu ca nu este usor sa evitam mancarea de la fast food, mai ales cand avem un program aglomerat care nu ne permite sa mancam linistiti, daca trebuie sa ne limitam la hamburgeri si cartofi prajiti pentru a avea energie sa facem fata zilelor aglomerate. De aceea, ne ofera cateva solutii practice, caci nimanui nu ii place sa auda doar ca ceeea ce mananca este nesanatos, fara sa i se prezinte si alternative. In continuare sunt prezentate cateva recomandari care au drept scop evitarea pericolelor induse de excesul consumului alimentelor hipercalorice: - Alegeti cu atentie restaurantul la care mancati. Chiar si intre fast fooduri exista diferente, iar unele ofera mancarea mai sanatoasa decat altele. In general, marile lanturi incearca sa se adapteze criticilor si sa isi modifice produsele, astfel incat sa nu isi piarda clientii. Lanturile mai mici nu acorda o importanta atat de mare acestor amanunte; - Evitati produsele foarte prajite in ulei, cele care au multe sosuri, maioneza, sau cele gratinate. Acestea sunt cele care de obicei sunt bogate in grasimi nesaturate si au si un continut exagerat de sodiu; - Inlocuiti sucul carbogazos cu apa. Chiar daca meniul dumneavoastra vine cu un suc, este mai bine sa beti apa. Unele sucuri sunt atat de hipercalorice incat un

pahar mare poate aduce chiar si 500 de calorii. Daca sucurile naturale sunt facute pe loc, iar fructele sunt stoarse in fata dumneavoastra, acestea pot reprezenta o alternativa sanatoasa, altfel, fiti precauti. Nu intotdeuna un suc 100% natural chiar este asa! - Alegeti un desert natural. Unele restaurante comercilizeaza si fructe, facandu-va alegerile mai usoare. Optati mai degraba pentru un mar decat o placinta cu mere! - Alegeti pizza, salate sau sandwichuri cu paine integrala si nu cartofi prajiti, pui prajit sau costita scufundata in sos. - Incercati sa puneti cat mai putine sosuri salatelor, chiar daca nu se pastreaza gustul. Cu cat sosurile sunt mai multe, cu atat se reduce din importanta legumelor consumate, caci salata ajunge sa fie mai degraba bogata in lipide si calorii decat in nutrienti si vitamine. - Reduceti portiile pe care le comandati. Cel mai bine ar fi ca acestea sa fie mici sau cel mult medii. Nici macar cartofii prajiti nu trebuie sa fie in portie mare, deoarece acestia contin foarte multa sare. - Evitati sa adaugati condimente si sare. Astfel de produse sunt deja sarate si condimentate (uneori excesiv), deci incercati sa va limitati la ce contine deja produsul respectiv. Specialistii sunt de parere ca ar trebui sa limitam si timpul pe care il petrecem uitandu-ne la televizor, atat pentru noi, cat si pentru copiii nostri. Exista programe in timpul carora pauzele publicitare abunda in reclame pentru alimente nesanatoase, si stimuleaza astfel dorinta tuturor pentru consumarea acestora. Este foarte important, ca, oriunde mancam, sa nu uitam de faptul ca tot ce alegem sa consumam ajunge sa influenteze organismul, intr-un fel sau altul. Chiar daca efectele nu se simt imediat, in timp exista riscul ca alimentele fast food sa contribuie la aparitia unor sindroame dislipidemice, sa stimuleze ateroscleroza vaselor, ca sa nu mai vorbim despre impactul pe care il are asupra aspectului fizic. Un organism care se simte bine, arata bine. Supraponderabilitatea nu este riscanta doar din punct de vedere estetic, ci si din cel al sanatatii generale. Iar acesta este un aspect de care nu trebuie sa uitam cand intram intr-un fast food. http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/adevarul-despre-alimentelefas-food_5501

FAST FOOD, AVANTAJE VS. DEZAVANTAJE

Stiu ca este o tema mult adusa in discutie in ultima vreme si mai stiu ca nu o sa va spun lucruri neaparat noi sau descoperiri epocale in ceea ce priveste mancarea fast-food, dar ideea care m-a determinat sa scriu acest articol este urmatoarea: desi cu totii stim ca nu ne face bine, ca ne strica sanatatea, continuam totusi sa fim mari consumatori de fast-food, oare de ce? Ca sa putem raspunde la aceasta intrebare trebuie sa vedem care sunt avantajele acestui tip de hrana (trebuie sa aiba destul de multe avantaje din moment ce reprezinta produse ale unei afaceri de succes) si mai apoi sa vedem care sunt dezavantajele si efectele negative asupra sanatatii noastre pe termen lung. Daca ne gandim la avantaje, ar trebui sa facem mai intai portretul robot al cumparatorului-tinta. Este vorba in principal de oameni care nu au timp sa manance, care au un program incarcat si apreciaza ca in drumul lor, printre multele intalniri, pot lua ceva de mancare in doar cateva minute si, mai mult decat atat, nu pierd timp cu masa, acest tip de mancare pretandu-se la consumarea in masina, in metrou, in timp ce facem si alte activitati. In concluzie aceste preparate culinare au marele avantaj de a nu fi consumatoare de timp, astfel incat putem sterge mesele din programul zilnic atat de incarcat. Intr-adevar un mare avantaj in aceasta lume a vitezei, dar, daca ne-am opri putin si ne-am gandi la aspectul global al problemei poate ca am privi altfel lucrurile. Pe langa acest mare avantaj al economiei de timp, produsele fast-food mai au si alte avantaje, mai mici, ce-i drept, dar, de multe ori foarte imbietoare. Sunt mai ieftine, de multe ori un meniu fast-food avand un bilant monetar mai mic decat o masa gatita obisnuita, ca sa nu mai vorbim de o masa cu produse bio, organice. Nu numai ca nu trebuie sa stam undeva la o masa ca sa le consumam, dar nici nu trebuie sa avem grija pregatirii unei mese, astfel incat putem vedea cum programul nostru zilnic se elibereaza mult prin sarirea acestor etape, in dauna sanatatii noastre ulterioare. De multe ori, chiar daca nu ne dorim neaparat o masa de tip fast-food, mirosul irezistibil si

imaginea impecabila a produselor ne fac sa le alegem.De asemenea, publicitatea care li se face si reclamele frumoase ne fac sa fim curiosi si sa vrem sa le incercam. Cam atat despre avantaje, sa vorbim acum si despre multele lor dezavantaje asupra vietii noastre (sanatate, viata sociala, viata de familie) pe termen scurt si lung. Primul dezavantaj, de multe ori vizibil si impresionant, este obezitatea. Aceste produse contin un numar enorm de calorii. Un meniu clasic fast-food (hamburger, cartofi prajiti, bautura carbogazoasa) te face sa folosesti toate caloriile necesare pentru o zi la o singura masa (explozie calorica) si nu-ti asigura principiile alimentare de care ai nevoie. Astfel incat nu e de mirare ca aportul constant de produse fast-food duce la castigarea catorva kilograme in plus si, daca nu suntem atenti, chiar la obezitate.Putem creiona un portret robot al celor care consuma constant produse fast-food: de obicei sunt persoane sedentare, obeze, deloc interesate de sanatatea lor sau de aspectul si conditia fizica. Mancarea de tip fast-food contine in principal grasimi saturate, glucide si o cantitate mare de sare - categorii de substante care ar trebui sa fie in cantitate scazuta in dieta noastra. Acest aport exagerat de glucide si grasimi duce la perturbarea metabolismului normal si la acumulularea in depozite a acestor substante, proces ce sta la baza ulterioarelor probleme de sanatate. Consumul excesiv de sare are efecte negative mai ales asupra persoanelor hipertensive sau cu predispozitie la hipertensiune arteriala.Toate aceste categorii de substante duc la cresterea factorilor de risc cardio-vasculari: determina obezitate, dislipidemii (perturbari ale metabolismului lipidelor) si hipertensiune arteriala, crescand astfel riscul de angina si infarct miocardic acut. Aceste efecte metabolice pe termen lung duc la adevarate probleme de sanatate, dupa cum am mai amintit: obezitate, boli cardiace, dislipidemii, hipertensiune arteriala, diabet zaharat. Aspectul atragator este, de cele mai multe ori, o imagine falsa. Ca sa ne referim doar la fructe si legume (putinele cate sunt in aceste produse), ele pot fi frumoase la exterior, dar de cele mai multe ori, sunt obtinute prin adaugarea unor substante care sa le imbunatateasca aspectul, sa le ajusteze marimea si sa le creasca durata de viata, astfel incat prin consumarea acestora aducem mai degraba un aport de substante daunatoare decat de vitamine si minerale - cum ne-am fi asteptat. Dar nu numai la fructe si legume se folosesc substante care sa "insele". Pentru toate aluaturile si nu numai se folosesc aditivi si coloranti care sa dea un aspect mai frumos produselor, sa le "imbunatateasca" in detrimentul sanatatii noastre. Pe langa partea strict alimentara, aceste produse ne influenteaza viata negativ si in alte moduri. Acest tip de masa zilnica duce la alienarea in familie, pregatirea si luatul mesei nu mai sunt astfel prilejuri de intalnire si interactionare intre membrii familiei. De asemenea aspectul social poate fi invocat - nu vorbim de restaurante elegante, cu ambianta placuta si mancare sanatoasa, unde sa ne relaxam si sa luam masa cu prietenii si familia; restaurantele tip fast-food sunt locuri cu o agitatie continua, cu miros pregnant de mancare, cu conditii improprii pentru o masa mai lunga si conversatie.

In concluzie, acest tip de produse are o multime de dezavantaje pentru noi, cu implicari importante asupra sanatatii si calitatii vietii, imediate si tardive, si ar trebui consumate cel mult ocazional.
http://www.doctor.info.ro/fast_food,_avnataje_vs._dezavantaje.html

In ziua de astazi, alimentatia de tip fast-food nu mai are nevoie de nici o introducere. In secolul vitezei, cand omul modern e intr-o permanenta goana dupa afirmare, success, bani, iar timpul se scurge ingrozitor de repede, fast-foodul pare o alternativa perfecta pentru o iesire la masa in oras sau gatirea unei cine acasa. Din ce in ce mai multe persoane, de la copii prescolari, adolescenti, adulti si chiar varstnici, devin fanii acestor diete moderne. Si de ce nu, din moment ce produsele industriei fast-food sunt delicioase, indestulatoare, relative ieftine, disponibile in orice moment al zilei, restaurantele cu acest specific le intalnesti la tot pasul si in plus multe au si optiune de livrare la domiciliu. Intr-adevar, acest tip de alimentatie pare sa insumeze o serie de avantaje, fapt ce a facut din fast-food un adevarat fenomen la nivel mondial, insa un lucru ar trebui sa te ingrijoreze cand mergi cu copilul la un astfel de restaurant sau atunci cand tu consumi acest tip de hrana: produsele fast-food nu sunt echilibrate din punct de vedere nutritional si in consecinta sunt nesanatoase pe termen lung, daca sunt consumate in mod regulat. Produsele fast-food sunt spraincarcate cu calorii ce provin din zaharuri rafinate si grasimi, mai ales grasimi saturate, ce produc afectarea arterelor, grasimi ce sunt incalzite repetat la temperaturi inalte in scopul prajirii. Continutul de sodiu al acestor produse este foarte mare si provine atat de la banala sare dar si de la alti aditivi. In plus, alimentatia fast-food este foarte saraca in fibre si micronutrienti esentiali precum vitaminele si mineralele. Pentru a inrautatii lucrurile, meniurile fast-food sunt consumate cu cantitati mari de bauturi carbogazoase ce contin cantitati impresionante de zahar. Toate acestea au ca rezultat final introducerea de calorii lipsite de valoare nutritiva pentru organism, ce sunt depozitate sub forma de tesut adipos. Iar schimbarea pe care o vei vedea in oglinda sau pe cantar va fi doar o mica parte din ceea ce ti se intampla. Consecintele asupra sanatatii sunt dintre cele mai grave. Putine persoane care apreciaza fast-foodul constientizeaza cu adevarat ca obezitatea nu este doar o problema de estetica, ci un factor de risc major

pentru afectiuni dintre cele mai grave: hipertensiune, diabet, dislipidemii, boli cardiovasculare ca infarctul, accidentele cerebrale, chiar si diferite tipuri de cancer. Studii recente au aratat ca dietele hipercalorice, bogate in grasimi, zaharuri rafinate si sare pot modifica profilul hormonal al organismului in asa fel incat sa cresca nevoia corpului pentru astfel de alimente si sa te faca sa ceri mai mult. Cu alte cuvinte fastfoodul da un grad de dependenta. Esti legat de aceste meniuri si continui sa le consumi intr-un mod necontrolat in ciuda faptului ca sunt nesanatoase. Cu cat mananci mai mult, cu atat iti va fi mai greu sa renunti si sa optezi pentru alimente sanatoase. Situatia este mai grava in randul copiilor, care se invata cu acest mod de alimentatie de la varste din ce in ce mai mici. Obezitatea juvenila creste alarmant iar generatiile fastfood de azi vor fi adultii obezi de maine. America este tara de unde cultura fast-food s-a raspandit pe tot globul. Obezitatea constituie o adevarata epidemie in randul americanilor iar diabetul afecteaza unul din douazeci de americani. Potrivit statisticilor, majoritatea romanilor stiu ca mancarea de tip fast food este periculoasa pentru sanatate. Cu toate acestea, din ce in ce mai multi romani, in special tinerii, prefera sa consume un hamburger sau o shaworma in locul unor mancaruri gatite. In 2004 a fost lansat un documentar (Super Size Me) ce prezinta experimentul unui american care consuma exclusiv, timp de o luna de zile, de trei ori pe zi, produsele unui celebru lant de restaurante fast-food. In cadrul experimentului este supravegheat medical iar starea de sanatate atent monitorizata. Pe parcursul experimentului starea generala devine din ce in ce mai proasta, analizele se inrautatesc la fiecare testare iar personajul este din ce in ce mai deprimat. La finalul celor 30 de zile de dieta exclusiv de tip fast-food, personajul se ingrasa cu 15kg si reuseste sa isi puna viata in pericol din cauza acestei diete. Iata un exemplu clar al efectului pe care il are alimentatia fast-food asupra organismului. Si chiar daca vei spune ca nu consumi trei meniuri pe zi, in fiecare zi, ca personajul din film, riscurile la care expui organismul sunt apropiate in conditiile in care te alimentezi regulat, pentru perioade lungi de timp cu asemenea produse. Exista studii consistente, efectuate de specialisti, care au cautat sa evalueze potentialul nociv al acestui tip de alimentatie. Majoritatea avertizeaza asupra aceluiasi lucru: macarea fast-food nu este sanatoasa daca este consumata regulat, produce obezitate, afecteaza ficatul, creste riscul de diabet si hipertensiune. In aceste conditii, daca ti la sanatatea ta, renunta la hamburgerul cu cartofi prajiti si cola si fa-ti timp pentru a-ti gati o masa sanatoasa.
http://healthy.kudika.ro/articol/healthy~dieta-alimentatie/9275/ce-se-ascunde-inmeniurile-fast-food/pagina-2.html

Snacksurile analizate sunt obtinute prin prajire, procedeu in urma caruia rezulta substante foarte periculoase, considerate a fi cancerigene. De aceea, produse de acest tip ar trebui interzise copiilor. Pom-bar sunt snacksuri de cartofi care nu au in compozitie foarte multi aditivi alimentari, in schimb au o cantitate impresionanta de grasimi. De pe eticheta aflam ca lista de ingrediente este urmatoarea: cartofi pudra (31%), ulei vegetal, amidon, amidon modificat din cartofi (unul dintre E 1410, E 1412, E 1412, E 1420, E 1414, E 1440, E 1442) si tapioca, sare, sare iodata (1%), zahar, extract de drojdie, emulsificator: lecitina din soia E 322, zer dulce pudra, condimente, proteine din lapte. Contine: lecitina din soia, zer dulce pudra si proteine din lapte. Informatiile nutritionale pentru 100 de grame de produs specifica o valoare energetica de 2096 kj (501 kcal), proteine 3 g, carbohidrati 59 g, grasimi 28 g, iod 23 g (15%). ANALIZA. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, ne spune analizand eticheta produsului ca este tipic snacksurilor, dezechilibrat nutritional, cu un exces de glucide si grasimi si o densitate energetica foarte ridicata 501 kcal/100 g. Deoarece aceste produse se obtin prin prajire in ulei incins exista posibilitatea generarii unor substante extrem de periculoase, de tipul acrilamidei, care sunt incriminate in aparitia cancerului. Produsul se incadreaza in categoria alimentelor junk-food. Astfel de produse pot genera si intretine un status proinflamator sistemic pe fondul caruia apar maladiile cronice. Contine o sursa de lactoza provenind din zer. CONCLUZII. Produsul nu este indicat copiilor, supraponderalilor si obezilor, femeilor insarcinate si care alapteaza, cardiovascularilor, celor cu afectiuni hepatice si renale, hipertensivilor, celor cu dislipidemie, distrigliceridemie, celor cu poliartrite reumatoide, dermatologice, cancere, neurologice si neurodegenerative. Produsul este interzis diabeticilor. Persoanele cu intoleranta la lactoza vor testa produsul in prealabil, consumand doar o mica parte din produsul analizat si urmarind reactia organismului pentru a se evita reactii adverse, mai ales la copii.
http://www.ecomagazin.ro/o-punga-o-masa-nociva/

Hamburger

Hamburgers! The cornerstone of any nutritious breakfast. Spune Jules in Pulp Fiction. Hai sa vedem totusi despre ce este vorba. Hamburgerul este un fel de mancare ce asociaza carnea tocata si fripta cu painea si sosuri speciale. Exista si urme de salata verde sau legume, in cantitati variabile. In bucataria romaneasca acest fel de mancare este asemanator cu o mare chiftea la gratar sau cu un mic mare si turtit. Asta, bineinteles, daca in loc de porc si oaie ar fi fost facute din carne de vita.

Carne
Carnea este tocata si fripta pe gratar. Faptul ca e tocata nu ar fi o problema daca s-ar folosi parti de calitate si ar fi proaspata. Din pacate, in tocaturi intra resturi, deseuri, bucati alterate, amidon, soia, aditivi pentru gust, miros, culoare. Frigerea carnii, mai ales a celei imbunatatite cu aditivi, este deosebit de periculoasa pentru sanatate. Teoretic, daca ai avea carne curata, sa o toci si amesteci cu mirodenii acasa, apoi sa o frigi doar putin pe gratar, ar iesi ceva relativ ok.

Paine
Painea (chifla) este de obicei din faina alba, aditivata pentru gust, textura, prospetime. Cele mai multe chifle contin si cantitati impresionante de zahar. Din cate am inteles, unele sunt incalzite la microunde. Teoretic, daca ai avea o chifla cu continut scazut de gluten si faina alba, fara aditivi si zahar, ai putea-o strecura in dieta din cand in cand, de pofta. Sau chiar dupa antrenamentul de forta, pentru aportul de carbohidrati utili in acest moment.

Sosuri
Sosurile contin tot ce se poat: uleiuri oxidate, zahar, sare in exces, arome, coloranti, conservanti, potentiatorii de aroma. Ele sunt secretul, pentru ca dau gustul final si pot acoperi calitatea slaba a celorlalte ingrediente. In plus, pot aduce si grosul caloriilor. Tot teoretic, ai putea face in casa astfel de sosuri, proaspete, sanatoase, cu putine calorii, pline de vitamine, antioxidanti si fitonutrienti benefici, care ar contracara efectul nociv al carnii si grasimii arse.

Salata
Salata este, de cele mai multe ori o gluma. Totusi, exista si posibilitatea (teoretica, si de data asta) sa pui aici si vegetale sanatoase, proaspete, crescute natural, pline de vitamine si minerale. Cel din imagine avea chiar mai multa salata decat m-am asteptat. Trebuie mestecta foarte bine, altfel risti sa intre in fermentatie si sa ii delectezi pe toti cu aroma de ceapa si carne tocata atunci cand iti vine inapoi pe gat, cu zgomotul infundat, specific.

Branza
Branza topita este de evitat, chiar daca face cisul mult mai gustos.

Compania preferata
Amestecul de ingrediente e cea mai mare problema. Luate separat, aceste ingrediente (cele de la categoria teoretic) sunt acceptabile si pot fi parti ale unei diete echilibrate si sanatoase, daca sunt consumate ocazional si de catre persoane care au nevoie de ele (efort fizic mare). Totusi, acest amestec si lipsa unui control al cantitatilor poate duce la o masa plina de calorii, plina de toxine si chimicale, greu de digerat, care umfla burta si incetoseaza gandirea.
http://www.cristianmargarit.ro/2011/03/dieta/hamburger

Despre shaorma
O shaorma medie are in jur de 500g si contine: Lipie - 67 grame Piept de pui file, fara piele - 100 grame Cartofi prajiti - 100 grame Varza - 30 grame Rosii - 30 grame Castraveti - 25 grame Ceapa noua - 10 grame Mujdei usturoi - 40 grame Maioneza - 40 grame Ketchup - 40 grame

100 grame
Calorii Proteine Lipide Carbohidrati Fibre 238 8.2 14.4 18.9 1.7

200 grame
Calorii Proteine Lipide Carbohidrati Fibre 476 16.4 28.8 37.8 3.4

300 grame
Calorii Proteine Lipide Carbohidrati Fibre 714 24.6 43.2 56.7 5.1

http://calorii.oneden.com/Calorii-Shaorma.html forneti
versiunea pentru imprimanta | trimite pe yahoo messenger | trimite prin email

Grup alimen te

Alime nt

Calo rii

Protei ne

Lipi de

Carbohid rati

Fibr e

Aproxim ari

Fast-food

Foietaj baton cu branza dulce Fornet ti XXL

340. 2

7.4

16.5

40.5

Foietaj branza si casca val Fornet ti

357

9.5

17.2

38.5

Foietaj cocos si crema de ciocol ata Fornet ti

266

7.9

9.1

36.3

Foietaj cu branza dulce Fornet ti

287

8.2

11.8

34.9

Foietaj cu casca val Fornet

357

9.5

17.2

38.5

1 buc = 30 g

Hamburgeri, cheeseburgeri, cartofi prajiti, bauturi racoritoare acidulate si strudele umplute cu gemuri viu colorate. Ce promit sa iti ofere hrana fast-food, batoanele si snack-urile energizante atat de diverse dar, mai ales, cat de sanatoase sunt? O falsa energie Cu siguranta, toate produsele de acest fel iti furnizeaza energie, altfel spus, calorii. Problema este ca majoritatea acestor calorii o reprezinta asa numitele "calorii goale", adica cele care elibereaza energie, dar nu contin mineralele si vitaminele esentiale pentru mentinerea sanatatii. Mai simplu spus, e ca si cum te-ai alimenta cu combustibil fara sa-ti hranesti organismul. Asadar, chifla alba, cu chifteaua in mijloc, si cartofii prajiti alaturi inseamna o masa hipercalorica, cu un continut bogat mai ales in grasimi si proteine, dar lipsita de minerale si vitamine.

Multe calorii nu inseamna neaparat "hranitor"


Hidratii de carbon simpli sau zaharurile simple (procesate industrial), pe care le contin snack-urile sau batoanele energizante, au un efect energizant imediat, deoarece sunt rapid transformate in glucide, iar apoi, in calorii. Dar tot atat de adevarat este ca, dupa aceea, se instaleaza moleseala, adica efectul contrar celui scontat. Explicatia: atunci cand procentul zaharului din sange creste rapid, organismul incepe sa produca insulina in exces, pentru a elimina surplusul din sistem. Deci, cand mananci prea mult zahar, corpul reactioneaza, producand prea multa insulina. Consecinta este ca nivelul zaharului din sange scade rapid si ajungi la o stare mai proasta decat cea pe care credeai ca ai combatut-o. De aceea, cel mai bine ar fi sa inlocuiesti dulciurile, snack-urile sau bauturile racoritoare indulcite cu surse de hidrati de carbon (glucide) complecsi care, pe langa faptul ca elibereaza mai lent zaharul in sange, mai aduc si vitamine, minerale si fibre. Este vorba despre cereale si produse din cereale integrale, legume si fructe, cartofi. Atentie la denumiri precum: glucoza, sucroza, fructoza, sirop de glucoza, dextroza; prezenta acestora nu inseamna ca acel produs nu contine zahar, deoarece substantele respective intra tot in categoria zaharurilor. Sfatul medicului "In Romania nu s-a facut inca nici un studiu pentru a determina aportul de calorii al alimentelor din restaurantele fast-food", spune medicul dietetician Mihaela Voitec, de la Institutul de Boli de Nutritie. Medicii nutritionisti nu interzic consumul de alimente tip fast-food, dar recomanda prudenta si discernamant. Astfel:

Daca mergi, nu prea des, la un restaurant fast-food pentru o gustare, cu colegii sau prietenii, nu e nici o problema, fiind chiar indicat sa variezi meniul din cand in cand. Daca hrana tip fast food devine numai un supliment zilnic al meselor tale, nu e rau, atata vreme cat celelalte mese sunt echilibrate. Ca atare, nu lasa sa treaca celelalte mese ale zilei fara lactate, cereale integrale, fructe si legume crude cat mai divers colorate (culorile diferite corespund unor grupe diferite de vitamine absolut esentiale hranei zilnice). Bauturile racoritoare sau batoanele energizante nu trebuie consumate in cantitati mari, deoarece contin zahar in exces, acesta fiind principala cauza a cariei dentare si obezitatii. Dintre alimentele fast food, cele mai recomandate sunt pizza, cartofii prajiti, salatele de legume, preparatele pe baza de peste sau pui (consumate cu masura, intrucat contin multe

grasimi).

Alimentele care trebuie evitate, mai ales in cazul copiilor, sunt bauturile racoritoare pe baza de cofeina sau cele care includ foarte multi conservanti si zahar, prajiturile si biscuitii, dulciurile si hot dog-ul.

http://www.avantaje.ro/Gastronomie/Mananca-sanatos/Fast-food-snacks-soft-drinks568110 articol http://pdn.sciencedirect.com/science? _ob=MiamiImageURL&_cid=273610&_user=4257031&_pii=S1871403X08000239&_ check=y&_origin=mlkt&_zone=rslt_list_item&_coverDate=2008-0731&wchp=dGLzVlV-zSkzV&md5=baa9c51b615c8a1ae43cd4483e41e31d/1-s2.0S1871403X08000239-main.pdf f.bun http://www.scribd.com/doc/60774215/Calitatea-Produselor-Fast-Food