F

I Zinaida SMOCHIN-ROTARU
I.
Biblioteca "Arboroasa"
Zinaida SMOCfflNA-ROTARU
VOIE BUNA
LA CEIMICI
Zinaida Smochiisa-Rotaru, versuri
Dmnitru Covafciuc, Cuvaitt de insotire
Doina Bojescu, coperta
CUVANT DE INSOTIRE
Z inaida. S mo china - JR O tarn
(nascuta. la 20 martie 1941
in Costicenii Nona Sulitei),
o f e m e i e m o d e s t a
chivernisitoare, inzestrata
cu un neobignuit talent
popular, a debutat tarziu,
prin 1989, cu versuri pentru
copii, gratie intelegerii i
bunavointei pe care i-au
a r a t a t - o c o l a b o r a t o r i i
ziarului "Zorile Bucovinei"
din Cernauti. Xncuraj ata
fiind apoi de catre intelectualii din cadrul
gruparii "Arboroasa, a scris in permanenta,
cu en tnz 1 asin , au toper fectiona.ndu.-se, iar
meditatia i finul ei spirit de observatie
i-au deschis lujerii de gingaie in poeziile
destinate pre col ari 1 or i elevilor incepatori.
Din 1992 pana in prezent aproape totul ce a
scris pentru copii (i ce este inclus in aceasta
placheta ! ) i- a gas it binevoitoare i
g o s p o d a r e a s c a g a z d u i r e in c o l o a n e l e
publicatiilor arborosene "Miorita ,!Calendarul
Popomlui, "De la Nistru pan* la Tisa , Codrul
Cosminului '*, "Tara Fagilor (fiecare numar din
aceste publicatii 1-a a^teptat cu nerabdare i
l~a raspandit cu tragere de inima in mediul
nouasulitean).
Nu este uor in aceste timpuri de criza i
cand autorii romani din regiunea Cernauti
nu-i pot inainta manuscrisele vreunei edituri
de statf sa scoti o carte pe cont propriu. Dar
j
Zinaida Smochina-Rotaru a visat sa consacre o
carte micilor ci ti tori , care, vorba dxunneaei,
au ei un drept incontestabil la voie buna.
$i trei factor! nu lipsipi de importanta au
stat la baza acestei aparipii editoriale:
prospetimea Innmguririlor poetice $i zveltetea
increngaturilor imagistice pe pomul tematic
al plachetei; bunatatea i. agalnicia care se
revarsa benefic din toate microciclurile pe
care se structureaza; osarduirea autoarei de a
chivernisi. pentru un bun, citre , dupa uscarea
cernelei tipografice, devine un bun al copiilor
notri.
Dumitru COVALCIUC,
p r e e d i n t e l e C e r c u l u i c u l t u r a l
" A r b o r o a s a " .
4
1 RUGACIUNI PENTRU C0P1I
DOAMNE, TE IN DURA
Nc rugani la Tine
Sa nc ocroteti
Ziua cca de maine
Sa nc-o da.ruicti
Inca inai senina
mai luminoasa
De bucurii plina
$i belong in casa.
De ran nc ferete,
C*a sa put cm create
Harnici $1 cumintL
Reazani la parinti.
Doaninc. Te indura.
Da -nc-n va tat 11 ra
Buna, priincioasa.
povata-alcasa;
Da-nc niangaicre
$i nc miluietc,
Ca din a Ta vrerc
Mari sa putcm create.
DOAMNE, TU E$TI TAT Ah MEU
Doamue, 1u e$ti Fatal men,
Nimieleti-i Diunnezeu:
IVstc lot ma insol esti
Si de rclc ina p.r/csh
I)oamnc, cme-i cucredinla
Arc vrerc $i putinta
Ca sa fraiasea cu Domniil
Precnm ramul $i cn pomul.
I X>mnulmeu, o, 13oiimulmeu,
Tu nadejde-mi dai mereu.
Scinnpule Maiitiiitor,
Tuimi e$ti de ajutor.
DOMNUL VISA-IMUL TUMIM
Domnului sa-i multumim
Pentixi paine, pentru sare,
Pentru viata ce-o traim,
Pentru-a noastra luminare.
Ocrotet.e-ne pie noi
i de du^mani no ferete,
5
Ne mai scap de nevoi.
Ca-11 pace sa putem ereste
Te rugiTL Doamnc. fierbmtc.
Te i ugm nencetat.
Lumineaz-a noastr ni 1nie.
D-ne teama de pcat
DiN NZBTIILE MOTNEILOR
ALEPISICUTELOR
MOTANUL
Motanul dormea la soare.
Cleluu-n spate-i sare,
Cci vroia mult sa se joace. *
Chiar aa cum lui i place.
Vai. smianul motnel,
Speriat ca vai de el,
nfoaie coada n vnt,
Vr ghearele-n pmant,
Speriat aa de tt,
Scuip ctelul pe bot.
LA PND
- Hai la coal, mai pisic,
- Nu ma duc, nu tiu mmic:
N i c i s scriu, nici sa citesc,
Numai oricei pndesc.
CINE-IHOTUL?
Unde-a disparut smntna? -
. Sentreabgospodina.
- Mi se pare c motanul
A tt mirosit borcanul
Da, hotixl chiar el era,
Cci mustatile-i lingea.
NU MAI PRINDE ORICEI
Vai. ce lene-i pisica,
Doarme tot ziulica.
Cnd se scoal
6
i sc spal
Cat smntnic-n oal:
Nu mai prinde oricei,
Cci se tcme-acum de ei.
MECHERUL
mecherul de motnel
A furat carne de miel.
- Motnel, unde-i cmita? -
El i scutur blnita.
PISICUTA MUNCITOARE
Pis ieu ta, sfr, s far, sfr,
Toarce nopti $i zile-n $ir
Ca sa faca papucei
Pentru bravii motnei,
Mnu^ele calduroase
Pentru iemile geroase.
TOARCE PISICUTA, TOARCE...
Pisicuta toarce, toarce,
Ghemuoare nu prea face,
Nici tu pnz, nici tu toi,
Doanne pe pmntul gol.
PISICUTA CEA BLAJIN
Pare-pare c-i blajin,
( andu-i fuge la smntna:
Sc n(i nde-nceti $ot\
Ba g c a p u l in ulcior.
Cospodina - poc! eu btul,
Ii stric pe loc osptul !
MI A UNICI
Motnelul Miaunici
N -are-as tm par pe prichici :
Ba adoarme, ba se scoal,
Ba-i sticlesc ochii la oal.
Fripturicapoft-i face.
Infruptndu-se, ar toarce.
A srit de pe cuptor
La ulciorul eu groscior.
Cnd s-i bage botiorul,
Hop! s-a prvlit ulciorul.
Miaunici, cam speriat,
S-a ascuns colea sub pat.
Ar tt ndrzni s ias,
Dar stpna e n casa.
7
PAZNICA LA SORICEI
$i-a luat $uba mitoasa
Pentru iama cea geroasa,
Ca-i place sa fie ei
Paznica la oricei.
UN SECRET
I Jn secret acum v-oi spune:
Pisicu^a are nume,
Chiar i motaneii ei
Nume au de mititei.
La mancare, ca sa-i stranga,
Pisicape nume-i striga.
MOTANUL NAZBA TIOS
Noi avem un motanel,
lot nazbatii face el:
Jucandu-se pe sub pat,
Capu-n cizma i~a bagcit.
Neputand nicicum sa iasa,
Pom cu cizma prin casa.
$IREATA
Pisicu^a cea ireata
Tot pandea langa poiata.
- Pisicuja, ce-ai zarit?-
Insa ea n-a auzit,
Ca statea mereu la panda,
Zdraveni oricei saprinda.
8
III. iSPRAVILE LUI AZORICA 1-ALE
LUI M1SUUCA
INTREBARI FARA RASPUNS
Cutul 1lau
$ cu Miau-Miau
Au pornit in sus, pe leau,
S-ajunga la primarie,
Avand intrebari o mie:
De ce nu primesc taloane?
De ce nu primesc cupoane?
De ce n men nu-i stimeaza,
Pe cand danii tot lucreaza?!
NECAZUL
Ca tek Lsi! 1Grivei azi
Are un mare necaz:
Cu motanul s-acertat
i pe nas 1- zgariat.
Apoi cloaca a sarit
$i de frunte 1- ciupit,-
i i- facut un cucui:
Vai i-amar de capu 1lu !
AZORICA
Pe catelul Azorica
II muscaseo liimica,
. o inusca de prin larba
I a ntepat cu acu-n barba.
Vai, sarmanutul catel,
Cand a create mare el?!
DOI CATE I
Doi ca^ei cu balna creata
I Iamaiesc de dimineata
Pentru o nimica toata.
Cum un os la doi sa-mparia
, CATELUL MEU
Pe Cirivei, catelul meu,
II tot dojcnesc mereu,
C a n u c u m v a mai la vara
Sa scoata l i mba afara.
Suparat el imi raspunde,
9
Ca s-o tina n-are unde:
Daca razele-s fierbinti,
Nu incape dupa dinti.
MARTINEL
Ursulica Martinel
Tare-i mofturos,
Funded nu mai vrea defel
Sa mearga pe jos.
Vrea sa aiba-o bicicleta
Ori un carucior,
Ca pe jos daca-ar umbla,
PicioareleTl dor.
SUPARACIOSUL
Trece ursul pe carare,
Suparat, nevoie mare,
Ca se duse la prisaca,
Miere sa guste oleaca.
Iar acolo, ce pacat! -
O albina 1-a-ntepat.
MI$ULICA
Ursulica Miulica,
Dac& iese pe arena,
Tricicleta o conduce
Far& de nici o problema.
Miulic&-i dresat bine:
Uneori poate sajoace,
Mai canta la mandolina,
Figuri complicate face.
Cand i-i lene, greu se mica
$i dresorul T1cam pica.
Nu-1 imbuna cu nimica,
PanS nu-i da bombonica.
URSULETII
titi c&bie^ii ursule^ii
In barlog iemeaza
i pan' se topesc nametii
Zmeura viseaza?
Viseaza insa i miere,
Sugand laba de placere.
10
DORINTA URSULUI
Striga ursul: mor! mor! mor!,
De miere mi-i tare dor!
Unde oare s-o gasesc,
Limbaca sa-mi Tndulcesc?
I .a prisaca nu ma due,
Sa nu dau de vreun bucluc.
Albinele cand ma vad,
Drept la mine se repad.
Nu sunt mari, da-s foarte rele:
De te-nteapS, vai de piele!
MORMAILA
Ursule, cu trei cojoace,
tiu ca mierea tare-ti place!
Toata ziua monnaieti,
Daca miere nu gaseti.
IV. PE INDELETE DESPRE HARNICE
1NSECTE
ALBINUTA
- Cine tie ti-a dat via|S?
Cine oare te rasfata?
Cine ti-a dat aripioare,
Ca sa zbori din floare-n floare?
-Eu va spun, cum v-am mai spus:
Tot mi-a dat Tatal de Sus.
fatal meu e i al tau
$i T1cheama Dumnezeu.
HARNICUTA
Pe und' trece albinuta.
Create marul cu fuguta,
Vi$ina iese din floare
i cireaa-i gata mare!
Albinuta, hamicuta,
Dal be flori o tot dau hu{a.
- Albinuta muiicitoare,
Aripioara nu te doare?
Ca intruna zbori i zbori,
Adunand nectar din flori!
11
CT UN FIR DE MAC
O furnic mica
Cat un fir de mac.
Trage dupa sine
Un niiez de lac...
FURNICUTA
Fumicuta, hmicut
i gospodinuta
Toataziua-i eu fuguta:
Gru$or a adunat.
S aib pentru iernat.
Are boabe $i e bine.
N-a ceri pe kl vecine.
STRNGA TOAREA
Fumica, gatita tare,
S-a pomit la ezatoarc.
Tot mergnd eu pas zglobiu,
A gsit un bob de gru.
i-a fcut cale ntoarsa,
Bobul ca sa-1 duc-acas.
BUBURUZA
u bu ruza-m pestri tata
Parca e motorizat.
Tot zboar i se rote$te,
M mir cum nu ostenete.
BUBURUZA SE D HUTA
n pdure, -n poienita,
Urca-n sus pe-o tulpinita
Buburuza mititic,
C-o s cad, nu i- fric.
Se clatin tulpinuta -
Buburuza se da huta.
FLUTURAUL
De eu zori i pn-n sear
Fluturaul zboar, zboar.
Iat, i-a ntins pe-o floare
Obosi tele-aripioare.
Ori i- lene ca s zboare,
Ori se-nclzete la soare!
PARC-I CARTE CU DESENE
o floare fluturaul
Aripioarele $i-a-ntins.
Mi s-a prut c o carte
Cu desene s-a deschis.
Il ntreb ncetior:
-Cine-aa te- zu grvit?
Ins el o ia n zbor...
Ce pcat c s-a grbit!
MUZICANTUL
Intr-o zi chitara mea
Prinse singur- cnta.
Eu m uit la ea n cui-
Mizicantul nu-i i nu-i.
Muzicant cine era?
Musculita ce zbura
$i care aa, din zbor,
Strunele-atingea u$or.
CRBUUL
Iat-iat-un crbu,
Cum i ia n rou-un du.
Iat- i urcnd pe-o floare.
S se usuce la soare.
BONDARII
lata- ata do bon dar ,
mbrcati ca~n zi le mari :
In bundite i-n itari
i eu ciubotele noi,
Cnta parca din cimpoi
o floare de trifoi.
LICURICIUL
- Licurici, mi licurici,
Chiar i-asear-ai fost pe-aici.
De cum ziua s-a facut,
Tu pe unde-i disprut?
- Sunt aici, dar nu m vd,
Cci ziua lumina-mi pierd.
Seara s luminez,
i atunci s m vezi.
12
13
TANTARILA
Tanzania, Tan|^rila,
Cu nasul cat o pr&jina,
Nu tiu ce te-a apucat,
De aa m-ai injepat?
GREIERA$UL
Nu $tiu cum un greiera
A ajuns pana-n ora,
Dar n-avea nici un ima,
Sa cante din fluiera.
GREIERA$UL MUZICANT
Asta vara, Tntr-o seara,
Mi-a can tat un greiera
i pe strune de vioara,
i duios din fluiera^.
Mi-a cantat ca un artist
5>i,-ie$ind in drumul mare,
A pomit att de trist
Cu vio^ra in spinare,
Incat ciucurii de stele,
L&cr&mand pe bolta, hat,
Picurat-au in margele
Rouain iarba din pomant.
GANDACUL
Negru-negru ca de smoaia,
Tot se pregatea de coaia,
Dar o ploaie a tumat,
La picioare 1-a udat.
Nici n-are cum se mai duce-
Trebuie sa se usuce.
V. TAR ABO I IN CURTE LA N01
RATA
S-a pomit raja la piaja
Dupa boabe i verdea^a.
Iat-o colo Tntr-o clipa
Cu coul sub o aripa.
Multe bunuri mai erau
i de toate-i trebuiau,
Dar banul nu-i ajungea,
Caci pensie nu primea.
RATUfCA
o ratucamica
Cat un ghemotoc,
S-a luat la cearta
C-un vecin boboc.
CUCOgUL
Cucoelul, mandru tare,
Tot umbla sa se Tnsoare.
Gainele au aflat,
Suparate au strigat:
-Mai cuco fara ruine,
Nu-s gaini pe langa tine,
Ce cauji pe la vecine?
Cand ti-om face noi o claca,
De-n surat are sa-ti treaca!
CLO$CA
Cloaca puiorii-i striga:
- Am un bot de mamaliga!
Tot Ti striga i-i aduna:
- Mamaiiga-i tare buna!
CE MAI BUCURIE
Ce mai bucurie
Cuco$elul are, -
Cloaca i-a scos astazi
Puii laplimbare.
- Cu-cu-ri-gu! - mi pare bine,
Mai to\\ seamana cu mine!
14
15
CUCOUL STARUITOR
IJn cuco staruitor
S-a pornit la croitor,
Pantaloni sa-$i coase
Pentru iemi geroase.
i, fiind nerabdator,
A strigat la croitor:
- Coase-mi, vine frigul
i~mi ingheata cucurigul!
CUCOSELUL MANDRU
Sus, pe gardut, cuco$elul
O tot face pe boierul:
Aa tare-ti umfla pieptul,
Parca-ar spune alfabetul.
CANT A 1 IN MIEZ DE NO A PTE
Chiar in miez de noapte,
Din aripi cucoul bate
i tot canta: Cu-cu-ri-gu!,
Cred ca 1-a razbatul frigul.
Daca se mai veselete,
Poate ca se incalzete.
ORCHESTRA VESELA
Pas^rile din ograda
Au orchestra de estrada:
Curcanul, cu pieptu-umflat,
Bate toba neTncetat;
Gansacul sufla-n trombon,
Gasca are-acordeon;
O motata de gaina
Canta chiar la mandolina.
Bre, i raja cantareaja
S-a facut azi dimineaja,
Tot Ti zice: "mac-mac-mac,
Bine-i sSte scalziun lac.
AJUTOR!
- Ajutor! Ajutor! -
striga pasariie-n cor -
Arde casa lui Trezor,
Cara|i apa di n i zvor!
Iar cucoul: - Cu-cu-ri-gu!
Ajungeji de sus carligul,
Aduce^i iute gaieata,
De-acum arde $i poiata!
Toti alearga, li dau zor,
Sa-1 ajute pe Trezor.
Pisica
Cara apa cu ulcica,
Bobocul -
Cu ciocul,
Pui$orul-
Cuulciorul,
Vrabiuta -
Cu canuta.
lata, iata, focul scade,
Casa lui Trezor nu arde.
Prietenii nu te lasa
Ca sa rain ai fara casa.
PUIUL
Sub o floricea de mac
S-a ascuns un pui buimac.
Ieri i azi 1-am cautat
$i de el Tnca n-am dat.
Un gand negru m-a muncit:
Pisica l-o fl gasit.
PUI$ORII
Cloca noastra scoate pui
Tarc&tei i rnai gaibui.
Sunt atat de mititei...
Cand vor create maricei?
LA SFAT
Cloaca puii-a adunat,
Sa le mai deie un sfat.
Cum sa fuga, sa nu-i prinda,
Pisica cand sta la panda.
RATACITUL
In ograda, sub gutui,
Mi s-a ratacit un pui.
- i de ce tipi aa tare?
- M-a gasi marnica oare
In ograda asta mare?
16 17
FRATIORUL
E atat de mititel,
Cu g&oacea dupa el,
Puiul din ou a ieit
i, fuga dupa ciupit.
ClocaTl striga voioasa:
- Puior, vino acasa!
Co-co-co, mai repejor,
Ca mai ai un fratior!
BOBOCEII
Boboceii din ograda
S-au luat cu toti la sfada.
i Tarcu a alergat,
i motanul cel vargat,
i godacul din poiata, -
Martor ca lajudecata.
Iarcurcanul, Tnfoiatul,
Umbla Tnjur, ca soldatul,
infoindu-i mereu coada,
Vrea s-opreasca pe loc sfada.
OSPATUL
Vai ce masa mare
In ograda s-a intins.
Pasari mici, mai rasarite
La ospaj toate s-au strans.
El, cucou, -a Tntins masa
i e mandru tare,
Pravaiind fSra sa vrea
Graul din caidare.
LA BATA LIE
Un gansac cu barbie
A Tncins o batalie,
Pomita din joaca
Chiar pe toloaca*
Unele motate
Sunt foarte speriate.
Curcanii, Tnfoiatii,
Stau in rand ca soldajii
Langa gainuele
Ce le tremura guele.
Vinca larazboi
i rata, i ratoi
Cu "Mac-mac-mac,
Laatac!"
Cucoii, militroii,
Bat din pinteni roii,
Apoi se dau deoparte-
Tin neutralitate.
infumuratul de gansac
Respinge primul atac.
INFUMURA JII
Doi cucoi Tnfumurati
Se bat parc n-ar fl fra{i.
Gina vrea s-i despart,
ins ei o iau la ceart.
MIREASA
Rata se mrit,
La mas vrea pit
Cu mac, cu mac,
Mireluipeplac.
O RATA LA PIA TA
Zice rata: - Mac-mac-mac!
Haine bune tare-mi plac.
Maine chiar de dimineat
M-oi pomi i eu lapiat.
Haine noi voi cumpra
La toat familia mea:
$ortulete cu dantele
Pentru rtutele mele,
Iardomnului rtoi
Un fular i cizme noi.
RfU$CA
Merge rata legnat,
Dar se scald imbrcat.
Dup ce se mai scufund,
lese cu hinuta ud.
Nu vrea-acas s se duc
Pn hainanu-i usuc.
Rata dac ap n-are,
Nu se-aeaz la mncare,
Ea bobul TItine-n cioc
i tot nu-i gsete loc.
18
19
EAR TA
Venind rata la scldat,
C-o broscut s-a ceilat,
Ca broscuta, oac-oac-oac,
N-o lsa s intre-n lac.
C vine-odat eu zorii
i-i nghite peti$orii.
Striga broscuta: oac-oac,
Este- regul pe lac!
LA PLIMBARE
Lipa, lipa, pe carare,
lese rata la plimbare:
Pe rtute le- luat,
S le duca la scldat.
S le fae curtele.
Ca s fie frumuele.
GSCA
La dughean a plecat,
Ciorpei i-a cumprat,
Cdimineata-i rcoare
i ngheat la picioare.
SOMNOROASA
Ca s- fie mai uor,
Csca st ntr-un picior.
Capu-i bag sub arip
i adoanne ntr-o clipa.
GLGIA
Cine a vzut vreodat
Toat ziua s se bat
Un cuco eu motat?
de ce mereu se ceart.
Ce nu pot ca s Tmpart?
Ce nu-mpart ei, nu se tie,
Dar fac mult glgie.
Vi. I N l umea ZBURTOARELOR
COCORUL
Colo-n vale la izvor
St de paz un cocor,
Motaind ntr-un picior.
Timpul mese a sosit
i-ar fi toemai potrivit.
Sa gndeasca la prnzit
brocuta de-ar gai.
Foamea i-ar mai potoli.
VRBIUTA
ntr-un , pe crengut.
Cinpete-o vibiuta:
-Cip-cnip! Cip-cirip!
Putintic sunt la chip.
Sun! biat psrica.
Urmrita de pisic.
PUIUL
Din cuib a czut un pui,
Vai i-amar de soarta lui!
La cuibut vroia s zboai e
Cu niicile-i aripioare.
El pe loc se tot zbtea.
Dar s zboare nu putea.
Era foaite mititel.
Nu putea zbura defef
lonel 1- ajutat
i-n cuibuor 1- urcat.
CIOCRIJA
In poiana nverzita
Ciocrlia frumos cnta.
Puiorii ea i scoala.
S nu-ntrzie la coala.
HOR N POIAN
In poian. n zavoi.
Se juca hora n toi.
Era hora horelor,
Hora psreleloi.
Dansau ciocrlii, scaieti,
Vi abiute sticleti.
20
21
Pitigoi $i lndumci.
A lt e vietti mai rmci.
Cntau vcseli greieraii.
Bteau doba iepuraii-
Mierla din fluier zicea-
Mare hor mai eia!
PASRICA
- Psric somnoroas.
Unde stai, c tu n-ai cas ?
- Casa mea este crenguta
i frunzita mi-i msuta.
HULUBUL
Mai hulub, mi huluba,
F-mi-te acum pota.
Ca s-mi duci niica scrisoare
La Lenuta cca din vale.
RAND UNI CA
- Rndunic, rndunea,
care este tara ta?
De-armete frunza-n lunci.
Tu ne lepezi i te duci.
Cnd e primavara-n toi.
Iari te intorci la noi.
- Tara-mi este i-o iubesc,
Unde puiorii-mi cresc.
CIOCNITOAREA
Cioc-cioc-cioc! intr-un stejar,
Despuiat de scoarj,
Cnd mai des i cnd mai rar.
Cnd incet sau tare.
Bate Morse o isteaj
De ciocnitoare.
Cui transmite tiri departe
$1 de unde tie,
Fr coal, far caite,
Radiotelegrafie?
Vreau $i eu sciugulesc,
Foamea s mi-o potolesc.
- Astzi nu te bag in boale.
C-am de smntnit trei oale
CLTOAREA
Rndunic a plecat
Cuibuorul i-a lsat.
De-atta 1-a prsit,
Fiindc toamna a sosit.
Lundu-i i puiorii,
A zburat de-a lungul mrii,
in tara cea clduroas,-
Primvara vine-acas!
DEZAMGIRE
Rndunic a sosit,
Cuibul nu $i 1-a gsit.
Cine oare s ii-ajuns
Pn' lacuib. att de sus?
Doar motanul cel vrgat
Pn-acolo s-a urcat.
Ce motan neruinat!
Cuibuorul 1-astricat.
DIALOG
In ograd, pe msuta,
S-a lsat o vrbiut:
- Pisico, vezi-ti de drum,
C eu doar mesesc acum.
22
23
VII. DESPRE IEPURAI, ARICI 1ALTE
ANIMALE MAI MARI SI MAI MICI
TUCHILUf
Iepura^ul Tuchilu
Doanne dus Tntr-un cuclu$.
Cu placere el viseaza.
Cum roade i roade varza.
IEPURA$UL CEL ISTET
Intr-o noapte-ntunecoasa
Iepuraul cel istet
A intrat Tntr-o livada,
Copacei ca sa mai roada.
Nu tiu cum s-a Tntamplat,
Ca sannan u 1u recheat
A cazut intr-o capcana
i-a platit cu a sa blana.
IEPURA$II LA $ CO A LA
i pe frig, i pe viscoaia
Umbla iepurii la coaia.
Stau Tnbanca in perechi,
Scriu pe frunze de curechi.
i d e-atat a- n va tatu ra.
Rod creionale in gura.
RUGA
Vanatomle, mai frate,
Ce ne-mputi pe ne-ntrebate,
Noi nu-ti facem nici un rau:
Nu te temi de Dumnezeu?
IEPURA$UL LA ORA
Dragala^ul iepura
Avea treaba la ora.
S-a pomit din zori la pita
Ca sa-i cumpere verdeafa,
Trei capajini de curechi,
Pantaloni doua perechi
i pal ton imaculat
Sa aiba pentru iemat.
Facandu-i din goana planul.
24
I>-aoprit militianul:
- lepurila, stai pe loc,
Ca scot anna $i trag foe!
lepurila speriat:
- Domnule, ce s-a-ntamplat?!
- Mai ai glas de intrebat?
Regula ai Tncalcat!
Fuga ta este pricina:
Vezi, ai Tntrecut maina?l
Ori amendaTmi plate^ti!
Ori Tn supa te trezeti!
Iepura^ul ca smintit.
In padure a fugit.
intre tufe-a rasuflat,
Bucuros ca a scapat.
0 ITfuga ruinoasa,
Dar e tafe sanatoasa.
DUPA OBICEIUL VECHI
Iepuraul urecheat
in gradina a intrat,
Dupaobiceiul vechi,
Sa mai roada la curechi.
i la morcovi sa mai roada,
Daca nimeni n-o sa-1 vada.
ARICIUL CROITOR
- Fa-mi, badie,
Palarie
Doar din puf de papadie,
1 -a rugat o ciocarlie
Pe ariciul cel tepos,
Croitor laudaros.
Dar ariciul ce sa zica?-
- Soro, soro mititica,
Ti-a$ coasc palarioara,
Dar e cam nadufafara.
A venit o prepelija:
- Fa-mi, badija,
(.) roc hi {a
Din nalbai romani|a...
$i ariciul a oftat:
- Of, of, of, sunt ocupat.
Cos bluzi^e cu dantele
Pentru doua randunele
$i mintean,
Cu gaitean.
25
Pentru domnul ciocrlan.
Iepuraul sritor-
Tup-tup-tup! lacroitor:
- Bre, jupne,
Pna mine
Fa-mi curele
Din scrijele
De curechi sau conopida,
Ogarul s nu m prind.
Zice-ariciul gnditor:
- Ti-a coase, dar nu am spor,
Fiindcrata
$ugubeata,
Cum se face dimineaja
Im tot nclce$te {.
desfac, cum desfac,
Dar n-o pot bga n ac.
HOTUL
Din pom mere au czut.
Unde oare-au disprut?
Cine oare le- luat
i nici umi n-a lsat?
Numai ho{ul cel tepo
A strns mere le de jos
i pe ghimpii din spinare
Le- dus n ascunztoare.
ARICII LA JOAC
Doi arici toloac
Au pomit mare joac.
S-au j ucat de- baba oarba
i-au nclcit toat iarba.
VEVERITA
Ct de gospodin este veverita,
Ca se nvelete, seara, eu codija,
Iar n loc de moale perinu^,
Ea sub cap i pune lbuj.
IEDUTUL
Un ieduj neastmprat
Pe opron s-a c^rat.
Mama capr, speriat,
Prinde-al dojeni ndata:
- Dragul marnei, nu-i frumos,
Chiar acuma d-te jos !
Eu de cte or ti-am spus
S nu te ca^ri pe sus?
De n-asculji, tu poti cdea,
-i lovi i te- durea.
NECAZUL
Srmnica pisicuj
A rmas de tot descul^.
S-au rupt pantofaii ei,
Srind dup oricei.
Azi i-ar cumpra ghetute,
Dar nu are prluje.
ORICELUL
ntr-o zi un oricel,
Mititel ct un cercel,
Mirosindu-i aslnin.
A ieit din vizuin.
Ne ascultnd-o pe mmica,
A dat och eu pis ica.
VULPEA
S-a pomit vulpea cea hoat
ntr-o zi i ea la piaj,
S vad ct cost-o ra{.
S ntrebe ea uita
Blana ei ct ar costa.
BROTACUL $1 CIOROIUL
Un brotac colea-n zvoi
Se certa eu un cioroi,
Ccioroiul 1-anumit
Nu oache, dar boldit.
Iar brotacul - oac-oac-oac!,
A strigat, srind n lac:
- De eti mndru c ai frac,
Eu eu tine nu m-mpac!
BROSCUTA
broscu^, oac-oac-oac,
A srit pe mal din lac
' i se-ntreab: - Ce s fac?
Stau pe mal sau sar n lac?
26
27
CONCERT DUPA PLOAIE
Dupa ploaie, intr-o balta,
Broscutele s-au adunat.
i~a$a toate, laolalta,
O orchestra au format.
Cu oac-oac! au tot cantat,
Pana balta a secat.
BROASCA TESTOASA
Broasca cea testoasa, frate,
De-are treaba in padure,
Casa tot $i-o ia in spate,
Cineva sa nu i-o fure.
BALTATA
Vaca noastra cea baltata
Pate iarba rourata.
li dam apadin fan tana,
Ne da branza i smantana.
PURCELUL
Un purcel cu botul scurt
Toata ziua a gemut.
Este tare amarat,
Ca i-au pus veriga-n rat.
Stapanul s-a suparat
Ca-n poiata a ramat.
MURGUL
Murgul pate pe ima,
Vine fug,a Dumitra^
$i sprintar se salta-n a,
i pome^te spre osea.
Murgul merge tropa trop,
El da pinteni, ca-n galop
S-ajungS la buna-n vale,
Sa-1 vadS cat e de mare.
MELCUL
A ieit melcul la soare
Cu casu^a in spinare.
- Melcule, cam greu i^i vine
Sa por^i c^su^a cu tine.
- Ba nu-mi este deloc greu,
Ca ma mut unde vreau eu.
111. HAI, COPII, SADMIRIV1
NAHJRA!
SOARELE
S-a sculat ^i soarele
D isd ed im i neat.
In oglindaapei
S-a splat pe fata.
S-a urcat pe cer
Ca un me$ter-faur.
S ne druiasc
Razele-i de aur.
IN POIA N
In poiana, dupaploaie.
Soarele de-a inclzit,
Ciupercuteledin iarb
Chiar pe data s-au i^it.
Psrile din copaci
Vesele can tau.
lepurasii sltreti
I>eaplaudciu.
FLORICICA
Floricic zambitoare,
fatal tau e sfantul soare:
Spre el urci frunzitele
Ca pruncul manutele.
POMUL
Poniule cu multe mere,
I)e la line cu a$i cere
Maml cel mai rumenel,
( aci sunt tare mititel.
PLOAIA
Din nouri iroaie
Se revars ploaie.
Ca din cofa toarna,
Apele se-ntoama.
Stropii tot danseaza
^i lacuri fonneaza.
28 29
Ionei, pndind la gcain,
Zice: - Ciubotele n-am.
De a$i avea ciubotele,
Ivacu-a^i rnsura cu eie.
LIVADA
S-a trezit Iivada-n zori
Intr-o mantie de tlori.
Cine i-a cusut-o oare
Cu sclipiri de rou-n soare?
Mesterit-i primvara,
Ea-n strai nou lmrac tara.
CRNGUL
Crngule, cnd Inverzeti,
Cu drag oaspetii prime$ti.
Psrile au sosit,
'Iu parc-ai lntinerit.
DI MINE AT A
Cnd se face dimineata,
Soarele T$i spal fata
Cu luminazorilor
Si cu roua llorilor.
PRIMVARA
Primvara azurie,
Cat te-am ateptat!
Spune-mi,drag surioar,
I Jnde a-i ieniat?
Noi cu brtele deschise
Te prim im cu drag:
Ne aduci pe aripi soare
$i lumin-n prg.
Spal-ne cu stropi de rou,
Pe cei mari $i mititei,
$i ne-mbatcu aroma
De albi ghiocei.
MRTIORUL
Azi v-am ad us Tndar
Un frumos mrtior
Cu sclipiri de mrgritar
Din culoarea zorilor,
Tesut cu raze de lumin
Din a trii grdin,
Cu cldur de soare
i murmurde izvoare.
PRIMVARA A SOSIT
Primvara a sosit
Au pomit izvoarele,
Vile au inverzit,
Inclze^te soarele.
Vntul leagncopacii,
Valuri unduiesc pe lac,
Ploaia-i ceme Tncet stropi i,
Pomii mugurii-i desfac.
Intr-un crng de lng vii
Greierii-i cat vioara,
In jur - zmbet de copii,-
A sosit, deci, primvara.
VINO, VARA
Vino, vino, du Ice var,
S ies Tn camp Tnspre sear,
S urc dealu-nceti^or
^i Tnvale s cobor.
S m uit, cum vin la ape
Oile, s se adape,
i ciobanii-n unna lor,
Cntnd din fluier cu dor.
M-oi a^eza obosit
Jos, la umbr de rchit,
Vntul fatas-mi diezmerde
Cu miros de iarb verde...
CIUPERCUTA
Ploaianicicnd n-o rzbate,
Ctine umbrela-n spate.
Dac st Tntr-un picior,
Ploaia trece mai uor
Ciupercuta vinetie
A cam dat In fudulie.
Poart-n ciuda tuturor
Plrie pe-un picior.
IULIE
Iulie, lun de var
Cu gust de cirea-amar,
CTi miros de floricele
Si-arom de cpunele,
i reci prin orz i treci prin grau,
Cu spicele pan' la brau,
Zmislind miros de pine
Pentru azi i pentru mine.
BOB DE GRAU
Bob de grau, bob de grau,
Despre tine am s scriu,-
30
31
D e s p r e s p i c u l tau l r u m o s ,
Despre lanul lau manos.
C u m din brazda- ai rasarit,
Soarele cum t c - a - n c a l z i t .
Pan' la brau cum s-a- nal t at
Spicnl tail cn bob mascat.
SFAR$IT DE VARA
Suparat e greieraul
Ca i s-a uscat ima^ul.
Nu mai canta cu vioara.-
S-a sfarit, iata, i vara.
SFAR$IT DE TOAMNA
Sufla vantul manios,
Frunxele se-atem pc jos.
Unda apei sc-ncrctc^tc.
Dinspre munte nourii
Se impung ca bourii.
Vantul prin coclauri geme.
() sa ninga-a^a devreme?
PRESIMTIRI DE IARNA
La o rnargine dc crang
Pasarelele se strang.
Daca nu mai ciripesc,
Atunci ochii-i rataccsc
Spre meleagu-ndepartat
A1 lui Crivat imparat.
IARNA
Pcste vai, peste coline
lama de departe vine
In cojoace albe, moi,
Sa le scuture la noi.
- Nu fi, iarna. prea geroasa,
Ca inghet, ezand in casa.
MO CRACIUN
Vino, vino, mo Craciun,
Hai sa ne-ntalnim,
Caci la anul cine tie
Unde o sa fim.
Da-ne, da-ne, mo Ctaciun,
Multejucarii.
Moulica, da-ne-acum,
Cat suntem copii.
PRIMENIRE
Dinspre sanle senine
Ann! Non iara$i lie vine
Hai. ca sa ingcnunchcm.
Doninului ca sa-i cereni
Sa ne dcic sanalate
1-11 suflete bunatate:
Sa ne deie bucune
$1 cu 1101 Tn veci sa tie.
lata-L de sus cum /.ambe^te
Doninul, care ne iubete.
BRADUL
A sosit iama geroasa.
$i-ani luat bradul in casa.
La mas a 1-an i aezat,
Jucarii i-ani atarnat
Cand bradul s-a legana.
Jucariile-or suna
Dun^a-da! Dmga-da!
ILIA, DE NEA
Fulg de nea. Fulg dc nea,
Ce te-ai suparat aa?
Eli sa tc-ncalzesc am vrut,
Dara tu ai disparut.
I)ALBA IARNA
Alba iama, dalba iama.
Cenil prinde iar sa ceama
Tot stelute argintii
Peste sate i campii.
Cerul prcsarat cu stele.
Genii le punc pcrdclc
Iar luna ca o ci aiasa.
Raze de lumina varsa
IARNA A VENIT LA NOI
Norii-nspre pamant sc lasa
1 cad luigu de rnatasa,
Prin va/diih danseaza moi,-
larna a vemt la noi.
1lai. copii, cu toti fuguta,
Sa ne dam cu saniuta.
Sa zburam in vale, hat.
Dc pe niuntii de omat.
SANIUTA
San in (a plange
Cu lacrinn amare.
32
la r n a - L d a r nu n i n g c
1 x a p a d a n - a r c .
DE -ALE PICILOR
R A l I T A C i a S U I .
Copila rautacios,
lan mai stai un pic 1 jos.
Case prinde-a Tnopta.
Vine lupuL te-a papa.
IONEL
Ionel elev de coa!a,
Dimineata greu se scoala
$i tot umbla bosumfiat.
i cauta neincetat
Ghcata care n-o gasete,
Caitea care Ti Lipsete.
Le cauta pana-asuda
i mai tare se inciuda.
i de-atata sclifoseala,
El Tntarzie la coala.
LENEA
Lenea e mare cucoana.-
N-are tata, n-are mama.
Ea tovaraete bine
Cu cine de ea se tine.
De cauti de lene bine,
Ea este sora cu tine.
Nu lucrezi ca fiecare.
Stai la altul in spina re.
Cu ea cin' tovaraete
Numai lene se numete.
INSETATUL
La o margine de sat
Zice-un baiat insetat:
- Fantanita, eu nu pot
Din tine apa sa scot.
Nanta eti, iar eu sunt mic.
Nu ajung pan' la caiiig.
FRICOSUL
-Am sa fug dc-acasa,-
Zice Ionel,-
Ce ma tot pazesc?
Doar nu-s mititel.
$i-a ieit pe poarta,
lata c-a scapat.
Mania n-o sa-1 bata?
Ceviteaz baiat!
Calea-i intretaie
LJn gansac vo in ic.
Fuge-Ion acasa,
Vede ca-i prea mic.
GHEORGHITA
- Mai Gheorghita, und' tc duci?
Nu vezi ca nu ai papuci?
- Ba, vad, mama, Ibartc bine:
I-am picrdut, l i i gi nd de- un cai nc
PICIUL
Trece pe carare.
Unde merge oare?
- incotro, mai pici?
De ce treci pe-aici?
Piciul nu-mi raspunde.
Are treba lui.
Cine tie unde
Merge dumnealui?
N!CU$OR
Z ice- nt n in a N ic 11sc >r
( a i-i dor tic laplisoi,
I )ar dc vac a cl c a m l uge:
I )aca- ar pastc- o, l-ar i mpunge.
IONEL CEL TRENGAREL
In ograda Ionel
A prins iute-un boboCel
Si in palma 1-aculcat.
I*obocelu-a suspinat:
- 1Iai, da-mi drumul,
N u ma strange,-
Mama dupa mine-a plange;
S>i-or plange trei surioare,-
N u ma strange, ca ma doare;
A mai plange-un fratior,-
34
35
Nu m a strange, c-arn sa mor.
Ion palma-a destacut.
Dar bo hoc nl a tacut.
Nu spnne de-acum ca-1 doare.
Caci era fara sullare.
COPILUL iNDARATNIC
I in copil Tntr-o gradina
Dupa fluturi alerga.
Ii prindea, $i fara mi la,
Aripilc lempea.
Apoi vesel de izbanda
Le zicea: - Daca puteti,
Mai zburati i-acuma Tnca,
Flutura^ilor drumeti!
i cu multa bucurie,
Nebune$te tot sarea.
Mureau, mureau fluturaii, .
El pe loc altii prindea.
Mai zari si o albina
( e pe-o Jloare se Iasa.
Dumnezeu sa-1pedepseasca,
I-o trimise-n calea sa.
Intinzand man a., o prinde,
Darqlbina 1-a-ntepat.
i, tiparid Tngura mare.
La mamica-sa-a alergat.
Dansa bland 11dojenete:
- Sa nu rnai faci nici un rau
Nimanui Tna ta viata,
Caci te vede Dumnezeu.
NELU
A zis mama catre Nelu:
- Du-te i pate vitelul!
InsaNelu, ocupat,
De mama n-a ascultat.
Undita i-a pregatit
i s-a dus la pescuit.
LENE$UL
Toti tiu ca Ghita-i lenos:
Luni la coala el n-a fost,
Marti Tn banca el n-a stat,
A fost tare ocupat;
Miercuri oare ce-a facut?-
Numai rningea a batut.
Si nici joi n-a fost l a^ co al a,
A zis c-a dat 111 raceala.
Vi n e r i ce s-a Tntamplat?-
S-a dus Ciliita la scaldat.
Tocmai sambata a vazut
Cate lectii a pierdut!
ELEVUL PA$A
C e fel de elev e Pasa.
C a nu-i gase$te cainaa?-
$ i ci or api i ii tot cata.
A p o i ii lipscte-o gheata.
U n a o afl a sub masa,
I a r cealalta - dupa casa.
C h i a r $i caciula din cui
C) tot cata, d ar ca n u - i !
M a i mult striga, decat cata:
- M a m a In csti vi no v a ta !
Ian gandc.ste .si socoate:
I AI sa am g r i j a de toate?!
Pa$a nici nu prea se spala,
M a i intarzie la coala,
C a r t i l e le lasa-acasa,
V e z i . p ro le s o r n - o sa iasa...
D a r c o l e g i i lui i-au zis:
- Paa, tu ne f a c i de ras;
O r i de carte te apu c i ,
O r i cu noi bine n-o duci .
S-a lasat Paa mustrat
i - n c e t u l s-aTndreptat.
PICIUL VANATOR
Daca-a? 11un pic mai marc,
A~$i icsi la vanatoarc
Paduricea ii dcpai l c
Si puscuta i grca in spate.
In ograda, dc-asi putea,
Pc gansac l-a$ i m p u c a ,
( aci cl dc cum se zorete
I n tru 11a m a f ugarete.
LA BUNICA
Bunicuta toarce lana,
I i isu-i slaraie in ma n a .
I i n 11usurel vibr eaza
Si pc I'us sc tot a$eaza.
Iar in j u m - i nepotelul
36
37
0 tot roag pe bun ica
C'a sa- spun poveste
Nu prea lung, una mica.
Si bunica-i poveste^te
Cu-mprati .si cosanzene.
Nepotelul atipc^te
Cu mo I ne printre gene.
DNUT
Lui Dnut mereu i place
Cu mingiuca s se joace.
S stea la televizor,
S repare vreun motor,
1ot ceva s metereasca,-
Dar nu-i place sciteasc.
BUNICUTA UITUC
Ce- ptit oare bunica?
Iat toat ziulica
Ba spre grincla ochii-$i nalt,
Ba se-apleac pe sub lait,
Scotocete prin cmar,
Mnioas-i foc $i par!
Nepotelul Ionic
) ntreab pe bunic:
- Ce tot cati de sus n jos,
De-ai ntors casa pe dos?
- Vai de mine, nepotele,
Nu pot scpade belele.
Ce am dres, ce am facut,
Ochelarii -am pierdut.
- Nu te necji-n zdar,
Nu mai cuta-n blidar.
Iei acuma pn-n tind,
Corll lngoglind...
lese ea pn-n pridvor.
Dar se-ntoarce repejor.
Acum nu se tnguie,
Nepotelu-i mngaie.
Zice: -Doamne, fric-am tras!
Ochelarii mi-s pe nas...
Stai ca s mi-i potrivesc
i la mas te poftesc,
Cci liind cu suprare.
Am iiitat s-ti dau mncare.
38
< . - / ' ' ' UL
I. RI.'C.- NTRli COPH
II DP EMOTANHS t W, n ' I . HSI CUTELOR . h
III IM V . \ / ORIC' Sl l 1 MCA.... . .....9
, *PREISAR!\P 1 P . i < n ........ .. 11
V. TRABOI I t , LA NO! ............ !5
VI. IN LAIM U \ OARE LOR....... .. .2
VIL DESPRE IEPIR \ VRICI $1 ALTE ANIMALE MAI MARLSI MAI ..... 24
VIII. HAI, , S \ \ RAM NATURA! .............29
IX..DE-ALE PICILOR............ 31
7 8-(

:\'1

^
1 tipogratia . 275500. . . 5. reg. .
-

( )



60x84 16. . , . . 2.32. 1308.
. 275500. . . 5.
.