VATAMANU

atit de mult alpamintului __

ION

atit demult alpamintidui

IO N

ION VATAMANU

atit demult alpamlntului

Poezii $i balade

C h isinau H yperion 1&90

Tt rs r

g4 M o l 7

v m

//
P r e z e n ta r e g r a fic a :

Sim ion Zam$a

R e p ro d u c e ri d u p a

Constantin Brancusi

rf702420202-167_37_ 9Q M756(10)90 ISBN 536800813 9

Ion V ata m an u , 1990 S im ion Zam $a, 1990

Parintilor mei Maria i Ion

Motto:

Sa cinste^ti pe tatal tau i pe mama ta, Pentru ca zilele tale sa se prelungeasca, Si pentru ca viafa, pe care Domnul Dumnezeul tau fi-a dat-o pe acest pamint, sa fie buna

tittle !t alpannntului

CRITICILOR

Voi vrefi cumva... un scris Cu mii ?i mii de euri, Ca sa rimeze-un vis Cu rime de jeleuri Sa v-a ra n jez e tema Mai bine in fotolii, Sa ma inspire schema De cam fora molii? Voi vrefi sa va convin In critici com pilate? Poezia mi-i destin Si mi-i cuvintul frate; Nu voi afi pus r a sadul Sa-mi poruncifi ce roade Afi vre a sa dea prasadul, Cind pofta vi-i sa roadefi. Nu voi alegefi floarea, Ci eu, ca albina, M uncindu-m i s a rb ato a rea , NSdajduind Iumina.

M a -n d ra g o s te sc eu primul De fara popor, Voi sa vedefi sublim ul Suflet i dator. Ce vrefi? Poefi de casa Impodobiti c anari? Eu sint poet de clasa, Din cei m ai proletari. C um va, u n scris, nu trece. Comod cu stihuri fade Fifi buni acum i trecefi In suflete m ai calde. Slujifi cu cinste t a r a Si calea ei cea noua, Se schimba c a lim a ra Si-ntii schitnbati-o voua. C-o d ra g o ste dintii In lupte, nu la m asa Sus pinza, poezie, Jos, critica de casa.

ISTORIE SA U DESTIN?

P ier coroanele pe Iacrimi... Inapoi, la radacini, N-am vru t rude in coran, D a r nici robi printre cretini. N-am v rut pruncii sa risipe Plaiul, casa, cu incetul, Ne-a fost epostil oaie, Ce-a pazit-o-n vremi poetul. Am st r i g a t Europei-ntregi, N-avea timp sa ne auda, In parfum ul unor baluri Ne cin steau cu m oarte cruda. Ne lipsea de ce-i al nostru, Ba Viena, ba Berlinul, Noi la m are -am plins C etatea. Pe la munfi am plins Hotinul. Pe la Rom a-am plins credinta. P e la Moscova soa rta, S c u rg e am m ie re i din Ja m a , Ca sa indulcim P o a rta. Tari ?i multi, ?i numeroi Tot pe noi sa ne supuna, Ba cruce m izgalita, Ba un cap de sem iluna.

Tot pe noi sa ne r a re a sc a La mo?ie i d um brava, Ceretori copiii notri, Buni de p ra d a $i z abava.

Potrtiv it uneltei oarbe De-a ra ri in virf Carpa{ii, Lingu$eam stra in a tafi, U n e ltindu -ne chia r frafii. Ce popor? U n fel de iarba. paune prea am a ra, Ce ne-a fost intii m o rnun t, Apoi ba?tin a 51 fara. Ce popor? Ba 0 fe reastra P e n tr u |a ri, pentru sultani, Cind se tav a le a u cu pofta P e ste piscuri de Balcani. Ce popor? Ce plata cere? Ruble, galb eni sa u techini? N-am v ru t ru de in coran, D a r nici robi p rin tre cretini. Cum nu vrea? De ce nu ro a g a? Potopifi-1 cu streini. Ori se m u ta in coran, Ori e rob p rin tre cre?tini...

S A F II T I N A R

Sa fii tin a r astazi, tinar, Sa fii p iatra ?i lasta r, Si din nou u n chip de geniu, Tim pul iarai proletar. Sa fii tin a r astazi, tin ar, F a ra team a, sa fii demn, Sa cobori din pise de flacari La izvor de u ntdelem n. Sa fii tin a r astazi, tinar, Sa fii unul, sa fii tofi Negustori destui prin burguri, Nu vad, insa, patrio|i... Fiecare-n ale sale, Din s a r m a n i $i m ai sa rm an i, A u ita t ca a r e - fara, A uita t ca-i moldovean. A u ita t ca are g ra i Si-i tot zic e-ntim plato r, Dar, o, doainne, v re a u m in unea; M a c a r unul, d a r popor... Sa fii tin a r astazi, tinar, Sa fii unul, d a r deplin, Nu se-m p aca niciodata Ce-a fost m u lt cu ce-i pufin...

15

A L E X E M A T E E V I C I P E V E C H I $1 P E NOU

Sintem aprig i la-nnoire, D a r inceti la primeniri, N-am schim b at in sa te glodul, Le-am schim b at la denumiri. E poetu-n doua batini, Ba C ain ari, ba Dum braveni, Ba ca-1 $tim, ba nu-1 cunoatem, Ba optim: din moldoveni... Ba-i al nostru, ba-i strain , Ba-i un popa, b a poet, Ce-i devrem e-n m in te a lumii E ste-n noi intirziet. A m u r it pe nou in augu st, S-a n a sc u t pe vechi in m art, L a -n g ro p a re-a u fost m ai mulfi, M ai pufini la dezgropat... I n g r o p a u cu el i-o limba Ce-a-nviat ca un erou, Noi am plins d e-ajun s pe vechi, Sa m a i p lm g e m i pe nou. Am av ut dureri destule Si slufite denum iri S in tem aprig i la-nnoire, D a r Incefi la primeniri.

16

POEZIA

Poezia acest cai al stelelor noapte a. Acest crai nou dim in e ata plecat, A cea sta -tm plinire de suflet sing ur. A ceasta vina, acest vinovat. Poezia acest fulg er pe vrem e senina. A c ea sta venica scinteiere. Acest dru m din tre m a m a ?i prune. A ceasta bucurie, a ce asta durere. Po e z ia acest sin g e tinar, A c ea sta inim a intr-o oprire. Acest batrtn, a ceasta m ire asa. A ceasta n u n ta fara de mire. Po e z ia acest es cu stinci goale. Acest m unte, a ce asta m are. Acest m u t inchis in cuvinte. A ceasta fiinfa vorbitoare. Poezia acest s u rg h iu n luminos. A ceasta bezna cu ochi de vis. A c ea sta m ulfim e de lin ga far A c ea sta sm oala , acest cais. Poe z ia e fa ra de-ntoarcere, F iin dca ea tnsai i - cale, Acest zeu nu i a r ta prefacerea, I a r pedepsele-i sin t epocale.

17

GRAI M A T ER N

Dulce-i m ierea ca-i cule asa De alb ine m u n citoare D a r m a i dulce-i g r a iu l n ostru P r i n t r e g ra iu ri ?i popoare. Ca-i al no stru de d e p arte P in a azi, pe-acela?i plai, Sa-1 vorbim c-o n oua carte, Scrisa tot cu-acelai grai. D a ca -n lacrimi noi 1-am tace, Ar lipsi in lumea m are Cel m ai scum p c u v m t de Pace $i-u n popor p rin tre popoare. $ i - a r lipsi pe cer stea, N-am ti luna cum rasare , $ i - a r fi m u ta d ra g ostea , $ i - a r fi cerul fara soare. $ i - a r fi paseri fara zbor, $i cimpii cu m a rg in i arse, N -ar fi su s u r de izvor, De-ar lipsi a -n o astre case.

Vulimanti

Lum e a-a r fi aa de trista Ca-ntr-o boala fara leac, N-ar m ai ti de ce exista Cu p a m in tu ri c are tac... Graiul meu de venicie, Al m eu nu m e pamintesc, Cea m ai scum pa poezie Grai m ate rn , m oldovenesc.

VREME NEAGRA

Lib e rtatea -n d icta tu ra Are-un n u m e enigmatic... Ce-au fost tarii? Nite miei P e n tr u - n teolog salbatic. S ta lin far. U n nou tatu c a

Cu poruncile de fier,
Pla c e a u morfii la culoare Si popoarele, cind pier. Pla c e a u ba?tini p a rasite $i valori de coc-saciz Ne m in d re am cu-n feudal Ziditor de comunism . Lin gu^eam a lta ru l lui I n genunchi, eliberafi, Pe ste n im buri cel m ai nimb, I m p a r a t peste-m parafi. In g r o ^ a m m inc iu na-n cifre. Zece-am i m p a r a t la trei. -am g a s it in perioade? Nite resturi, nu idei. In culori t u r n a m licoare P re a cosmetic i banal, M a s u r a m pe la Sibir Pe rim e tru l m ondial.

Nero Romei n-a d a t foe... A ltor Rome foe s-a dat. I - placere sa arzi oameni, Sa sorbi sin g e inchegat. Sa dai ocnelor talente Cu un zimbet cinghizhanic, Sa te-ntreci cu necuratul, S a l tnvingi i mai satanic. M a re-m plinitor de planuri I n tr u - u n cuib de asasini, Da-n i c o a n a un Cristos Cu stelu fa-n loc de spini. ... R enasc a rta din blesteme, Scriu, parinfii ce-au tacut. T ara d ra g a , te implor, Sa nu-i spui ca m -am nascut. Sa nu tie, chiar d e l m ort Ca scriu carti cu iambii tri$ti, Taru! nu . 1 este. M ai traiete-n staliniti.

21

M I E DE " D A C A ...

D aca se va sfir?i apa de ba ut, vei bea rezultatele nechibzuinfelor tale, invingatorule... Daca vei exterm in a Tnfrunzirea padurilor, va fi nevoie insui sa infrunze?ti, insetatule... Daca vei sa rac i solul de suflet, va trebui sa-fi insaminj;ezi propria-fi limba sarac a , lipsitule de adevar... Daca vei sfiri aerul in g u ra ta, vei m chidc g u ra fara sa te mai lauzi vre-o data , laudarosule... Daca pam intul tau va trece sub asfalt, vei cosi fumuri p utu roase pe g ud ro n u ri fum eginde, ratacitule... Daca m arile se vor um plea de subm arine, vei trai in aceeasi casa cu ni$te peti refugiafi, nechibzuitule. Daca cerul va trece in sta p in ire a rachctelor, in loc de stele vei ad m ira generali, militaristule... Daca din nesocotinfele tale se vor na$te mon^tri, vei educa fiinfe m o n stru o as e in num ele unui viitor m onstruos, nesabuitule... D aca in tine se va m u ta S a h a ra faptelor tale, te vei oglindi in pagin i nisipoase, neoglinditule... Se sfir$e:jte mileniul, d a r nu i m oralita te a , doamne. Daca... Ei bine, nu zic, e fru m o asa vorba, d a r ce este poezia? D aca ace^ti doi fluturi n -a r pieri p m a-n seara, la noapte-a$ disc uta cu ei ce e poezia, poete... Daca vrem ea de-o zi p oate intu ne c a vrem ea de-un veac, la noaptc discut cu cei d isparuti, amintitorule... Daca n-a$ crede legendelor, a cere ca deopotriva cu dem ontare a rachetelor de ra za m edie sa fie d e m onta ta i legenda Icar... Inim a m ea cere m asuri, nem asuratule... Atitea de daca m a-ncearca, Incit timpul sfirsit e i parca Sfire?te-n inima logic SpirituI astazi mai m ult biologic...

VA CHEM, PR IETENI

R e d zile, ia r n a rece i prieteni reci... C a ta m c a ld u ra -n suflet i dau de chipuri seci... Nu-ncerc sa le resping, ci sa le vad m ai clare, Si-a dun in m ine picuri ce cad din luminare... Si cad a laturi vieti, i cad si eu cu ele, Culeg pe jos lumini $i brafele mi-s grele, Si-ntreb de ce, prieteni, m-afi p a ra sit ?i unde V-a regasi, i iarai c ald u ra ne-ar patrunde, Ne-ar licari un vis, n e-ar in d em n a cuvintul, Am discuta un vers cu nopfile de-a rindul, Ne-am sprijin i-n g in d ire cum sprijine a m od ata Cu inim a un cer, cimpia noa stra, data Ca motenire noua, cu grai ?i bucurii, Copii parinfii notri i noi ai lor copii, Acum, in alte vremi, acum, cu alte vise, De ce, prieteni, azi vi-s u$ile inchise. De ce v-ati incuiat? De cine? Tot de voi?. Apoi ce-avefi a face cu certurile-uvoi? Eu va propun, prieteni, din nou prietenie, Cum v-a? propune-o m are, un suflet, ctmpie...

C A L U JII DE HIRTIE

Ei pasc prin carfi c alu|ii de hirtie, Cu ei nu pofi sa ari, i nici sa sameni. E d re pt ca uneori s - a ra ta printre oameni, N e in ?a u a|i i slabi de calarie. Far coam a lcr, cind potrivit e vintul, S a u prin furtuni, pe fulger, cind se-ntinde, E ca un vis $i r a r cine-o mai prinde In viafa asta, cu sufletul si gindul. $i ochii lor... au ochi ce inviaza, I a r cine-i vede vii e-un fericit apoi, Ca d at i- fost sa-i va d a p rin tre noi: Calufii de hirtie ei carfile serbeaza...

CALITATE

Orae noi, noi flori, c in ta re noua... Ca prin vechimi de ploi i astazi ploua... $i sint poefi ?i pare-a r fi sa-nceapa $i albii noi c-o zbucium ata apa... Si-a r fi sa tiu ca-s inimi gin d u ri noi, Vizio nari acum, realitafi apoi, Pe-un cimp cu maci, ce focul $i-l intind $i cosmic ard, ?i cosmic se aprind... D a r vad slabite rime, cind codrul nu rim eaza Cu p a sa ri inserate, arsuri pe la amiaza, $ i nu se pot incepe de nicaieri sortifii Ce-i le a g a n a tale n tu l s -a d o arm a -n propozijii.

Si nu se pot trezi in suflet de un veac, De cind le place tih n a i tihnei li-i pe plac, De cind cu cinstea, cred, se face tirg la piafa $i pentr-o zi de lucru cer anul de vacanfa. Im i zic: i- m u lta lene i poezia casca, I a r b u rta ei ce create, nu-i bu rta ce-o sa nasca, Ci-i s p a |i u lipicios cu texte potrivite, Cu cit m ai nepoet, cu-atita mai cuvinte...

25

, d a c -a r fi sa bata acum un pu m n in m asa, Ca tunetul, mai tare, lam a mai taioasa: D e s tu l! s-a u d. D estul cu t r a n c a n itu l care Se publica prin carfi, mai inu n d in d i ziare. D estul! s-a u d . D estul sa lingusim dulceafa, Cind sa re cere piinea, cind s a r e cere viata... Ora?e noi, noi flori, c in ta re noua, Ce-tui zic de-atijia ani, acum v-o strig i voua...

26

GOG

, copilarie de demult, imagini de cin dva, D escopar poetul ca-n t r e m u r faclia, Ce-afi vrea sa-nceteze, de ce v-a{i lipsi, Daca-n suflet s-ar sfiri poezia? Ce-afi pune-n piine, ce-aji Daca-n suflet ar fi rece Eu fug de pustiu. Ce-i gol M untele meu e-n zbucium culege-n lumina, ninsoare? ma arunca, de mare.

Va chem sa l vedeji, va chem sa-1 urcafi, F u r t u n a s-o prindefi in fulger, pe pise. Riscafi in tr-u n zbucium, acolo e firea, Acolo-i i viata, acolo-i un rise. F a ra ieam a urcati, fiti liberi la gind, Iubiti fara teauia, zdrobifi nepasarea, De-i pufin ce va spun, auziti-mi vorbirea In ecouri de m unte, cind se zbucium a m area.

NU IN V EN T A JI METAFORE

Nu inventafi metafore, nu chin ui|i cuvin tu-n fruinuseti, traifi-va tale ntu l cu roua bunei dimineti. Nu inventati lutuini ce nu exista i vremi ce vi se par, tr a i|i- v a distinsul h a r cu focul ce-1 aprinde-ti. Nu p oate fi ales ce nu s-alege azi c-o m a r e truda, r.u v-a m inati pe alta zi prezentul, ca poate vi s-a m ina i tale n tu l $i-atunci ce v a -n d ra z n i sa s p u n a altor vremi de-a fost m in ciuna m etafora cc-a(i scris. E dureros sa recunoti la alta virsta, mai departe, cind stai in fata ta c-o carte, ca fi- scazu t in inspirafii tomul, ca cel ce-a fost con te m p o ra n u l tau mi se a m a n a cu omul pe care 1-a i desc ris in scheme, ca un fricos c are se tem e sa sp u n a ce-a vazut... Pu tin in se a m n a a face vorbe dulci, cind un poet e m u lt m ai m u lt decit vorbirea lui... Cind un poet i-ales sa cinte de destin, nu de cuvinte, de traire, nu de vreme, de pa rca cineva i-ar cere sa schimbe sa r e a pe miere,

28

cu dulci m etafore -a$ezate sa spele lumea de pacate... D a r lumea-i grea... Mai g rea acum ca alta da ta, i s-a ales prea m ult trotil pentru-o suflare de copii, i-o bintu ie prea des un roi c-o n e a g ra m atc a de razboi, i um bla morfile pe glob c u-nfati?area uno r snobi, i poate fi, i poate fi ca-ntii poefii vor muri... $i p oate fi, i poate este ca trup ul meu c-ntreg P a m in tu l iT tree dureriie de-a rindul, dure ri de suflet i popoare, cerindu-i viata pe sub so are, i poate este, poate fi sa nu m ai pot a -1 lecui... Nu inventafi metafore, nu-m potm oliti cuvfntu-n vorbe goale, c-acest sfir$it de veac, pre a dezgolit, se -neaca-n tot ce-a nascocit ?i n -are timp, i nu-i ragaz, i dragoste-i lipse^te azi... Cu roua bunei dimineti va scrifi dureriie, poefi, c-a?a-i de mic acum P a m in tu l incit ma doare via{a, gindul...

29

SE CE A RT A

S e c ea rta poefii, se t ra n s c riu urit, D e p a rca rimele-n lume s-au sfirit, D e p a rca pe cer a r a m a s doar stea $i-o cer egoist: e a mea. Se c earta poe^n, se m inie fra|ii, De p arca nu-i loc in constelajie, De p a rca nu-i loc nici in piept De$i pieptul mi se pa re tot m ai desert. Se c earta poefii... Atunci ce sa spun De veacul acesta atomic, nebun. Atunci ce sa cred? Atunci ce se face? Se c ea rta -n d e ei cintarefii de pace. A r m a te ?i arme? Perfecte munifii? Se c earta poefii cu nite ambi^ii? R azboaie i maruri? Metal i putere? Se cearta poefii de-aceea^i durere. Ape m u rd a re ? V a zd u h nadu^it? Se cea rta poefii, se c ea rta cumplit. F o a m e pe glob? P a d u r i atacate? Se c ea rta poefii cu rime vacante.

La cine se m u ta cin tari le vietii? Le v in eaza pe rind nepoefii. U itare $i grup? Replici neatente? N etalentele rid... Ce faceti, Talente?. Ce Ma Ma Ma facefi din voi? Ce chin, ce blestem? tem de-un razboi, d a r i de voi m a tem. tem de-un pam int, de so a rta ce-i vine, tem de ce facefi cu voi $i cu mine.

Cum sa opresc a titea dureri C-o si n g u r a inim a abia tn puteri? S tr ig a tu l meu, o, vrea sa v a -m pace Se c ea rta -n d e ei cin taretii de pace...

31

PASARE DE TRUP

Inima-i p a s a re de trup, n e r a b d a r e - a singelui. U n cintec rou, Ca un foe asc un s in flacari, N e r a b d a to r u l foe Ce dainuie fiinfa. N-o umili. N-o obosi-nzadar, Nem ernica invidie, Caci cloaca ta cu pui invidioi Ti ciu gule?te zborul. N-o ride, Zmeu invidios Cu braf de c aracatifa, Nu-fi b a te joc De n e r a b d a r e a ei, Caci n e r a b d a r e a ei e-un dar A sediat de adeva r $i n e-m pacare. N-o u rm ari Ca-i p a s a re de trup, Ce nu se lasa prinsa Cu laful sau cu m in a, Ci d oar in gind, I n suflet se topete Su fla rea ei de cintec. Zborul ei, cind trece In pieptul tau $i tu ram ii uimit De m are fia ei: In im a i- p a s a re de trup...

32

DACA G RE U

D aca fi i greu, daca te surpa , daca te fringe, A prind e lurninile tale i pornete la drum, Num aidecit va bate inim a ta ?i v a -n tre b a singele Cine te surp a , cine te fringe, de ce fi-i g reu ?i cum? A s u p ra credintei tale se va -nalfa focul tau n e stin s A s u p ra luptei, a s u p r a cimpului, un d e se vede jertfire a , Nu poate nimeni sa calce sa b ia ta, de-aceea ne-nvin s Va ra m ine sufletul tau, cuvintul ta u i iubirea. De-atepta t nu-i timp, nu-i tim pul cheltuielilor banale, E ca i cum pentru ultim a data , ca i cum m ereu e tirziu, P o a te aa vei fi m ai s ta p in fie, m ai frate-n ale tale, Cind te vei intilni m ai c u rajos i m ai viu. Nu-nceta calato ria ta lu n g a i nesfirita, D ru m e tu le p ornit peste spatii, vremi $i idei, Nu te lasa a dem enit i t r a d a t de vre-o ispita C a re te-ar desfiinfa, te-ar a d o arm e in placerile ei.

I N A P O I NU E S T E CA LE

Nu se poate. I na p oi n u este cale. Nu din laude e piinea, Nici din hula adevarul, Caci in g h ea fa-n g u r a limba, Cind m ereu cuvinfi doa r oapte S a u dai drept lum ina zilei Nite licariri de noapte... Cind pe j u m a t a t e v i a |a |i-o traie^ti cu m ari rezerve, A legind idei subfiri, I nfoiate p rin tre verbe; Cind pe j u m a t a t e scrii Cu un spirit diplomatic, M a s u r in d cu ochiul lemnul P e n tr u patu l tau tematic; Cind adorm i de-o lenevie, D a r afirmi ca-i oboseala, Nu se poate, caci m iroase Doar a era m edievala; Cind cald u t te invele^te m inc iun a peste g ura, Cum sa ierfi a ei spoire I n tr - u n tim p de cotitura?

Nu se poate. In a p o i nu este cale. Nu vrea sufletul, nici tain a , Nici acest m ele ag cu oa meni, Ce doresc sa-i schimbe ha ina ; Nu vrea gindul, nici ideea, I n c a d r a ta in proces, Sa respire fapte m oarte Tntr-un aer de progres. Cinstei loc i se propune Pe -acest front cu b aricade. Eu de-aici incep urcuul, In apoi nu este cale. Nu se poate.

35

MOLDOVA

C u m toate se into rc acasa La sem nul sufletului bun. M a-ntorc i eu sa lacom esc m irosul U n u i c ring cu busuioc stra bu n. Ma-ntorc? Sau nici n-a fost sa plec, Caci n-am lipsit de-acasa, a casa sint, U n d e mi-i m a r t o r d r a g poporul meu cuminte, Ce ?i-a ales de trai acest fru m os p a m m t. Aa a fost sa fie i sa m a-ncep cin dva C-o ru d a -n d e p a r ta t a , prin vremi de tot demult, Ce g la s u ie ?i azi in capul rubedeniei, Cind p rin tre v eacuri vechi eu vocea ascult, Cind nu-i d e p arte tim pul, ci, iata, mi-i vecin. Dei s-au scurs atitea, incit pocalu-i plin; E u tiu: se leag a-n lanf v e rig a la v e riga Ce sim t cu ce gindesc, ce tac cu ce m a strig a Sa-m i re cunosc m em oria, sa tiu ca la izvoare Am inceput albie ce d ainuie sub soare. C um toate se into rc acasa La sem nul sufletului bun. De p a rca azi in g r a iu l meu se face- casa Si eu m uncesc la zidul ei : temelie-i pun, Si m a-n g rijesc de g e am uri, $i ma gindesc la p rag, Sa-m i fie d r a g a v ia ta in g ra iu l meu cel d ra g. Sa-m i fie veacul plin $i eu sa pot rosti Ca am iubit odata, cum m iine voi iubi, I n d r a g o s t it sa su far, d a r sa ra m in tot eu, Sa-mi recun oasca pasul acest p a m in t al meu... O, voi pa du ri de no a p te cu frunzetul in ploaie,

36

Ce p a s a re va cinta? Ce vinturi va-ntretaie? Ce som n nelinitit va bintuie desimea, Va le a g a n a coroana, tainele v-a du na? O, voi, cimpii de zi cu m a r g i n e a de luna, Cu stropi de foe in zare, la orizont, departe, Ce aer va-nvelete? Ce zboruri va stra b ate? O, fara . Eu vreau sa le cunosc pe toate. Sa tiu ce ape ai, ce pomi i ce cimpii, Ce spun batrinii tai, ce vor ai tai copii, Ce-ndragostifi, ce dragoste, de ce Culeg in floarea ta alese cintece? Cum toate se intorc acasa La sem nul sufletului bun. De p arca am afla t lunca fara num e $i-i caut numele, un nu m e vreau sa-i pun. De p a rc a - n d r a g o s te sc doi b u lg ari de fa rina P e n tr-u n p a m in t intreg, ce batina-m i revine, S tr in g in d asupra-i rou a cu singele din mine. A$a mi-i fa ra ce-o num esc Moldova. U n cintec p entru ea aleg de-atifia ani, D e-atitea ori optindu-l ca sa -n d ra z n e sc d a ta A-l sp u n e f a r sa-1 fip c-o vorba laudata... Cum toate se intorc acasa La sem nu l sufletului bun. U n drept a obfinut tac ere a mea, C uvintul drept ce astazi vi-1 propun. Aleg sem infe-n zbor, le se a m a n z b u ratoare, Sa darui celor d ra g i noua rasuflare, N adejdi i bucurii, i na^teri, vise noi, Ce-atit de m ult le-a?teapta pam in tu l d in tre noi.

37

, cum m a-n d ra g o ste te acest peisaj m a t e r n Cu fefe tru d ito a re la incheierea zilei, P e d ru m u l care duce la vetrele familiei, Sa-i intilnesc cu-n cintec, sa-i mingii, sa-i disting. Moldova mea, p a m in t al celor ce-1 iubesc. P a m in t al cartilo r de-acasa cu p a gin i ce lipsesc. P a m in t i n f la c a ra t i ru m en ita piine. L u m ina m ea in veci va arde lin ga tine. Cum toate se intorc acasa La sem nul sufletului bun.

38

P O E T U L NU C E R E LA U DA

De ce ma lauzi, de parca-ai vrea sa pedepse$ti pun e Cu ce n-ai auzit, nici nu cunoijti, da-fi pa re C -ar fi p utu t dospi pe chipul meu sau a m a g i un miine? Cum pofi sa rupi coaja din ceea -fi n a za re? C um pofi strig a? E ruinos i nu se p oate Vorbi de ra u un m a r far-a-i g u s t a m ustirea, De parca-m i zici de n a ?tere pe la-nceput de m o a r te Sau Trni in$eli b a n al i tain a, i iubirea? De ce nu pofi in tra ? D o ar u sa mea-i deschisa, Atita do ar ca-ncep din p r a g suflare c ald a, Te uita: piine e pe m a s a si-nca nu-i cup rin sa De-a tale vorbe seci si lauda-fi n- 01scalda, I n ape lipicioase de nofiuni greite S a u in sudori uscate, slcite pe la g u r a , E u nu-nfeleg de ce hni afinteti cuvinte. -mi su n a -n con^tiinfa cum sun-o -m pu sc atu ra ? $i eu t r e s a r din somn, de parca-i c o n d a m n a ta Si viafa mea, odihna, sufla rea mea, c redinfa, Pe-o parte, da, e lauda. D a r ce-i pe ceealalta, Cind c-o p la m a d a falsa imi pedepse$ti fiinfa?

REM ED iU

M -ar lecui iarba, verde iarba... A$ im parfi cu ea din oboseli i i-a lasa tacerile ce m -au cuprins un cird pe-un es intins... M-ar lecui prea poate in cimp si-o m a r g i n e de noapte, de care m-a gati, p re su p u n in d pe zare, ce t a in a vine asu p ra m ea pe-ntunecare... I-? da i ei din oboseala mea, sa se a p rin d a -n intuneric lu m ina pe stea... M -a r lecui, eu cred, , un izvor, ce curge-nceti$or in lum ea lui, nu m a i a lui, caci p oate m -ar primi sa s ta u cu el, sa-m part dureriie ce m a razbat... Eu alta nu i-a cere, decit un strop potolitor, ce nu-mi aj'unge-n viafa... M -ar lecui in dimineafa, pe roua-n p r a g de casa, ba tr in a m a m a mea frum oasa,

40

b a trin ul ta ta l meu, i n g a d u it de bucuria c-ain venit... M -a r lecui cu sfa tu l lui p rim a v a ra tic i vechiul m a r cu fructe dulci de va ra, carui i-a cere sa nu m oara, ca morti destui in lume am vazut, ca-i plina lumea de d urere i nu-i a ju n g e poate -un pom ca mMrul cel b a trin cu b u n a ta te - n mere... M -ar lecui, ini-ar fi d e-ajuns sosirea unei pa sa ri c ala to a re m -ar lecui cu ce-a vazut, trecin d in zbor mare, cu ce-a a du s din d e partari la cuibul de sub g rin d a, ca s-o vad, cum obosinda, destinu-?i p c a rta pe aripe... Nimic deosebit nu cer. Cer nite clipe sincere, curate, pre cum i-a$ cere unui fr ate frafia doar... M -a r lecui... M i-ar fi de-ajuns...

41

T r a d e . Dacic. Get-latin?. Ba ma dau, ba m a-m prum uta... Ba mi-i ta ta un pagin , Ba mi-i m a m a cucuta... Profesori la tcorii Inventivi de ipoteze, Sint parinfii insa vii, Voi m urifi cu-a-voastre teze... Nu m a m ira. Din sa lariu Facefi epoci viitoare, Z am isliti intr-u n acvariu Alte soiuri de popoare... Ce pot zice? Vi-i selecfia Ba sin t so rt Ba sint sort Nu m a mir, cinstita. de t ran d a fir, de rasarita...

42

r a n it cuvintul nostru, P a se ri rou beau in sin ge Lacrim i pentru cine n a ste U n popor de-a nu se stinge.

Soarele in a sta fara La a pus in noi apune, I n tr -u n riu ce intretaie, P a sto riile stra bu ne. Lacomi nu ne tie veacul N-am rivn it averi strein e, De ce plin ge limba n oastra Cu silaba -n m aracine? De ce aspra-i fafa n o a stra Si zim bim prin cicatrice, In a p o i n e-arunca tim pul I n t r - u n griu fara de spice. D oam ne, te-am r u g a t destul, V ad ca uifi de r u g a sfinta, T o ata u m b r a ce-i pe lume P e ste m in e e ra sfrin ta .

Mii de ani atept lum ina Ce-ai promis-o cretine?te, D a r i azi m ai ascunzi De p a m in tu l ce-o dore?te. Sufletul mi-i rascolit i ni-i leac ?i n-am ce-i face, $i-s pastor, i miorifei I a rb a a sta nu-i m ai place...

44

S C R I I T O R BA SA RA BEA N

Se dedica am intirii sc riitorului b a s ara b e a n M ihail C uricheru, victim a a c ultului sta linist

Scriitor b a s a ra b e a n Cu penifa de r a s u ra S-a pierdu t ro m an u l tau I n tre d ra g o ste ?i ura. P e cim pia stram oeasca I n t r e sin g e i cenu$a Tu rosteai c uvin tul m am a, Ei bateau cu pumnii-n usa. Tu ro steai cuvin tul tata, E vocind prin vre mi poporul, Ei in ua ta loveau S-o s t r a p u n g a cu piciorul. Miezul nopfii m istuia Tema carfilo r cu team a, Ei b a te a u cu pum nii-n ua Tu scriai cuvintul m am a, Miezul noptii t re m u ra In tr-o inima curata, Ei in ua cu piciorul, Tu opteai cuvin tul tata.

45

Si-apoi, doamne, au intrat... Carfi ?i-atit... $i scriitorul... B a te au carfile cu pumnii, I n s p i r a f i a cu piciorul... Car{i i-atit... $i-un mac pe tnasa, Ro ca singe le din u?a. $ i lum ina unei lampi In tr-o u m b ra de catu?e... Apoi tren u l ce! cu sirm a $ i un ultim d rum in ceafa, Nici C ristos n-a cunoscut, Cum tree oamenii din viata... Morfi i-atit... i m o artea lui... $i-a fost d r a g o s te nu ura... Scriitor b a s a ra b e a n Cu penifa de ra sura...

46

Nici sa p re su p u n m a c a r C -am fost t in a r i-am iubit, Im i p a re-acum c-am nasc ocit V rem ea veaculu i fugar. Nici sa lac ram e z nu pot Ca nu-i timp de lac ram a t, H a i n a m ea s-a d e stram at, De cind sint, de cind port. Apoi nu tiu, d aca-n gind M ai r a s a r cimpii cu flori Si te tin de subtiori, Tot pe u rm a-ti ale rgin d. I a r in z a r e cind te pierd, E u t r e s a r ca u n n e b un, Nu-i aa ca p resupun, Si-i m inc iun a cum m a va d? Spune-m i ca-s acel de-atunci, Cu s a r u t u l ce-ai u ita t Sa mi-1 dai, cum mi 1-ai d at P e p o ia n a d in tre lunci.

Sa stiu iar ca ochii tai M a privesc ne su pa ra ti, C um cobor de prin C arpafi Si sint tin a r ca ?i ei. V ia ta noa stra-i n u m a i vis Ce-i cu dra g o stea -m p lin it, U nd e e?ti, de n-ai venit L in g -u n ru g ce 1-am aprins?

48

LI V I U D AM IA N

Nu-i poetul, iar a casa se fac pra zn icuri plingind, Vorbitorii s ta u la m a s a i-l califica pe rind, i-l in alja-n nefiinta, de-i cobor realitatea, U n d e nu-1 $tiau in viata ii a ju ta -a c u m a m oartea. El asculta, el ii vede din portretul de alaturi Si le-ntinde r a su f la re a intr-o ia rn a cu om aturi, N-are-a sp u n e azi la m a s a ce sp u n e a o d a ta -n tun et Ca nu-i plac vorbiri dearte i, la fel al lor ra su n et. Lini?tit e, p a re calm, d oar se-ngalbene?te fata De s u d o a rea astei hum , carei ii d n t a s e viata, Si pe c are a lasat-o, tim puriu, ca s-o apiece La exam enul tacerii cu n o ta-a cu m a rece. El se uita. Al lui ochi de-asprim i ne con fund a te Cu vederea trece r indu ri p rintre aburi de bucate, S-ar a tin g e de m in care, d a r nu-i h ra n a ce-o dore^te, Prea vorbita-i piinea azi i prea m ult ne-mbatrine^te. P re a vorbit e vinul c are s-a-ndulcit in g u ra sec, Parca-i cere n e b au tu l peste-un veac de zile-ntreg, Nici de sa re nu se-atinge, sa r e a el ne-o lasa noua, Celor care stau la m a s a curatei in h ain a noua, S u p u n in d sub dinfi, arare, l in g u ra de su p a calda, Ce ne m in giie lau ntric $i ne c urata, ne scalda-n Bai h ra n a c e ce r e p a ra ale n o a stre sa n a ta ti, Ca o da ta sa ie;?im 1-ale lui seninatati... Nu-i poetul? Este, totui, de vorbim de lipsa lui, Mestecind m irosul piinii cu cel al cuvintului, R a ta cind aprecieri intr-o v a g a - n d e p a rta r e , P a rc a-i p re g a tim cu n u n a din ce-i p lan ta de uitare Sau la s a m im pra tia te cite-s c hiar ne la m urite -a u ita t a ne mai sp u n e cu-a lui tu n e t de cuvinte, -a u ita t i noi refacem r indu l celor ce-s uitate, i-i croim pe placul n o stru alte d re ptu ri ?i dreptate...

49

Vor incepe sa-1 c u p r in c a lauri reci de alte zile, Mai purtindu-1 p rin tre pag ini analizele umile, I n a ltin d pe pietre vechi ale lui carturarii, Din ce-a fost o d a ta viu inveli-vor in hirtii, Vor spori in tom uri gro a se intocm ite disertatii, El tacind p r m -or dezbate m ai incolo candidafii, Ale lui g in d iri de suflet le-or ghici pe la lecturi, Amintindu-1 ci:e-odata frun tea altei edituri, Ce n-o fi nicicind pe lume? A lui roca, cea fieroasa, M ersul lui prin Chiinau, ca cu rg ere nervoasa, A lui prir.dcre de mina, coborita in fiori $i un so m n sub ste a u a c are 1-a m in fit d e-atitea ori. N-or m ai fi in pieptul lui ni^te tainice izvoare, D intre cele ce sub va lu ri ard ea u albii curg atoare , Nici pad uri ce-au s c u tu ra t frunza-n crestele de corn, P a r c a du se azi sa do a rm a lin ga m u lte care dorm. U n copac va crete-ncet, unde-i loc de capatii, I n g in in d taceri de t a r a prin a m u r g u r ile tirzii, La in toarceri de la coasa, de la seceri$ m odern S-o a^terne p rin tre doine, al lui cintec tot m o dern, P o a te-a tu nc i iei-va-n cale sa-i intim p ine pam intul, Sa-1 c u tre m ure pad urea, vintul tot m ai leganindu-1...

50

SCRISOARE DESCHISA

E tim pul unei scrisori deschise, Dei scriu dc-atifia ani, dor, Azi m a re n asc in litere taioase, Sa m a rescriu in fata tutu ror. E tim p ul meu ideinic i artistic, Cind a r ta mea objine inalfim e a, O, in sfirit, e soa re i consemn T alentu l in relafii cu mulfimea. Nu pot uita, trecutul ma intreaba, Im i pune visul la ceas de incercare, -am scris, ce scriu e b o g a |ia |a r ii Si b a ta lia ei de stru c tu ra re. Poeti, venifi, e libera m eta fora Si dre ptu l de-a gindi in comparafii, P e ba ric ade azi urcafi al vostru suflet, C uvintul vostru greu de meditafii. Nu zabovifi prin lincede pa la v re, C a s-a sc h im b a t in inim a trairea, E u pot s t r i g a acum: talente, e am iaza Unei zile noi, ce-i vindeca iubirea.

51

L u m in a -n tr-a d ev a r acum ne este calda $i chipul mai senin in albia globala, Nu cel ce doarine-n sinea lui e c o nd rum e tul m en Ci c are p o a rta -n piept su fla re m ondiala. De Pe Ce Sa p arca re gasesc pe la-nceputuri drumul, care voi porni cuvin te proletare, timp deschis i cum m a - n d e a m n a ve rsul m a deschid m ai l a r g intr-o scrisoare.

I N C E P ZI, I N C H E I N O A P T E

Tncepe ziua, propriu zis, cu nelini$te, C-un sem n al inimii, c-o tire, $i nu-nfeleg, de ce poetii I n lume au aa menire? De ce se-ntim pla insomnii $i prabu$iri, i inalfare ? De ce sa m ergi, pe u n d e nu-i Nici dru m i nici carare? De ce sin t stele, d epartari, S in t $oapte n eaflate, C a alteori de tin e msufi Sa fii i m ai departe? Cum se rinduie sc la sens R a sp u n su l $i-ntrebarea? Si ce-i mai zbucium at in lume SufletuI sau m a re a? De ce cuvintul are via{a P e c are insufi i- m are$ti, C a sa-{i indrum e-nchipu irea P e ste trebile lume$ti? N u-nfe leg de un d e vine, Ce izvoare stau c u rate, Dar, propriu zis, cu nelini$te Incep zi, inchei noapte.

DE PACE

N adejdea-m i se tine de soarele ei. M a bucur deschis ca un prune. Po etul hranete acum porumbei Cu m etafore de sa m infa ?i plug. Po etul viseaza i-i firesc sa viseze lume mai dre ap ta i buna, $i crede-n cuvintul ce produce sinteze In clipele lui de furtuna. Poetu-mblinze$te i sapa metale, Cultiva g a ro a fe in cuget sa rm a n , S a lu ta cu inim a dimineti m o ndiale La un c a p a t de drum -m eridian. Creaza, in se am n a, zidete pace, M e tafora vietii intiiul erou, Nu d oarm e ginde?te, caci are-a reface Fiinfa-pe-vechi in fiin|a-pe-nou. Cind scrie poetul? In trea b a-i pe-ai sai. El lumii ii {ipa ce este un prune... N adejdea-m i se fine de soarele ei Cu m etafo re de sa m in fa $i plug...

54

ALB 1 N EG RU
U n n e g r u a ctntat, C a n o a p t e a f a r a l u na .. . ( d in f o l c l o r u l n e g r i l o r a m e r i c a n i )

Pielea nu e v inovata, Ura -i fara de pigmen^i, C a rac atifa-i flarm nda i de moarte, ?i de viefi, $i de arm a, i de ba ni P a t r ia in v in g e robi, A de v arul pedepse^te Alb $i n e g ru pe neghiobi. A r g u m e n tu l se pra v ale Cu leg u m a peste d in|i, $ i ce pofte in ru d ite Cu ieirile din rnin|i. Cum sin t palm ieri locali, Daca-s totu$i introdui? idee z u g r a v ita De un meter cu manui. Si ce gind de de?erta re A p a m in tu lu i de spic, Mic a fost, a cu m a poate Sa m ai fie i nimic,

Doar un nume, un simbol, U n n e in s e m n a t produs, T ram b u lin a rod itoare P e n tr u sportu ri de supus, D iplo m a tic s rnixtura, D i a g r a m e la EREN, Am bulanfa cu sirena $i cu crime pc teren, E m isa ri n e an c h eta ti P r in finuturi de h a ra m I a ta cvasul cum se v a r sa Alb si n e g r u in program .

I N S O M N I I $1 1N T R E B A R 1

Trece-o iarna. Nu-i u$oara. Aud pa sul primaverii, Tot mai fram intin du-m i m in tea P r i n t r e vise i materii. Tot m ai chin uind lum ina Unui bee ce m a orbe^te, Mai prind gin d u ri pe hirtie Si cum prind m a-m batrinete. Astfel viafa m i-am legat De tristefi i bucurii, P e trecind de-a r ind ul nopfi Tot cu-aceleasi insomnii. M ierea asta, dulce parca, Alteori e i a m a r a , Cind m a roade indoiala Celor scrise, b u n a o ara . Cind m a m ac in a global I n t r e b a r e a unui veac, Cum sa dorm? Cum sa lipsesc? Cum sa nu tiu? Cum sa tac?

D I S C U R S P O L E M I C D E S P R E ARTA, V I A J A $1 V O R B E

RTvnim, ne tem em, n e -avin tam , Schimbam taceri pe vorbe-mii, Ne-am s u p a r a t pe-ai no$tri buni S i-a m ra ta c it nite copii. Ne pare sfint -am scris odata, Greeala miine-o vom vedea, Caci viafa ce-i? Nu-i vis in somn, Nici g u r a c are se hranea. E poate -un orb, catind vederi P r i n porfi tntinse-n ochii lui, E poate-o ptine-ntre flaminzi i risipa-ntre satui... Ce-i arta ? Am intiri de suflet P re a s tr im to r a t in piept de coaste, Ca nite luptatori zdrobifi, Ce nu m ai pot forma oaste? S a u e-un c in ta r al cinstei sfinte, Ce e g alea z a cu-n ra spu ns, Caci n-o sa m ai a ju n g i la nime, La cinstea ta de n-ai ajuns.

Nu calare fi de vorbe g oale Cere tim pul la-nnoire, Ci datornici p a t r i o t i exemple de slujire. Cu vorbe nu alini dureri, D a r cu durere-ncepe s o a r ta , Pe viafa viafa s-o schimbe, D a r cine sa ne schimbe arta ?

59

C H I P $1 MAS CA

Iat-o fata, colo-i masca, Ochii, dintii, sbircitura, Vorba ride de ce-aude, De cuvin t se strim ba g ura. Iat-o fata, colo-i coada, S in g u r a i fa ra cap, C a i cum sta p in u l pleaca Cu costum ul in dulap. Iat-o fata, colo-i laba, Cea in tin sa peste toti, D a r n -ajung e, dar nu poate Din cei vii sa faca morti. Iat-o fata, colo-i trupul, Cel n e s a tu r a t nicicind, S a rp e le ce-nvenin eaza Cu venin ul sau flamind. Iat-o fata, colo-i teatrul, Colo-i scena cu actori, Piesa-i slaba, nici un sens, Sint g ra u n te , nu sint mori.

Iat-o fata, colo-i farsa, A d evaru l e pe dos, Cind lac usta de pe frunza Trebuie sa cada jos...

Iat-o fata ici i colo F a r a m asca, in sfir?it, P e din um bra, pe din sp a te Ce-a fost floare e cutit.

61

ATITUDINE

Cine-mi m im e az a zimbetul, vocea, arderea? Cine m a poate preface-n lemn uscat? Eu dau la parte parerile, vrerile, Si a rta cu m ofturi, cuvin tul ab stract.

N-are nimic prefacutul cu mine, E limpede cinstea ?i chipul ce-o poarta , Cum sa m a-m p ac cu cel c are tie Ce pune de-o parte, ce pu ne in arta ? C um sa-i prim esc ecoul de?ert, Spinul sub limba, ved erea subfire Celui ce ura , frumos a m b a lata, Mi-o-ntinde in se m n de n e stin sa iubire? Cine se joaca, sa-i joace pa la vra, Suferito rul ti are amiezile sale, Fintin ile sale i-o sete fierbinte, $i calea lui lu nga s in g u r a cale. s in g u r a stea, n adejde, un vis $i-ad evaru l, d a to r pa m intului sau, A rta cu m cfturi? C u vinte abstracte ? R e sp ing ce-i im propriu c alen d a ru lu i meu.

COLEGILOR C H IM I$T [

Slujitori pe la formule, m agic e friin f e . Voi, stapin i m ateriali, va s a l u t s u b s t a n ^ a . Parc a-a vrea sa m-auzi{i: am g s a s i t v a le nfa, Ce-a compus s tr u c tu r e mea, v e r t o u l m e u $i viafa.

Pa rc a-nc ep un rep ortaj despre ce-i u n om, -am g a s it in sinea lui p e n t m - : m t i i a o a r a , D-am g a sit valenje noi, sa le p o t d e sc rie M ai incolo peste iarna , mai la p r i m a v a r a . Sa m a - m p a r t din -am ga sit, c a sa tifi i voi. C um privesc m a te ria l sufletu l, F iinta, Cum din frum useti de grai, c e -1 optesc p a r i n g , Am crea t su bsta nce noi ?i le s c r iu {. tiin|a noua azi, cea m ai n o u a poate, Ca-s pufini sa v a n jii ei sau i m i p a r e mie, D a r eu cred in ste a u a ei, cind p r i v e s c l a u n t r i c , O chim ie-ntr-adevar sau... p o a t e - o alchimie...

M IEI D E SE R A

P a sc mieii intiia Si zbeara jalnic Iar intre sfirc i Un m u n te - n tr e g

iarb a a lor intarcatii, v ia |a -n c a p e de comparatii.

Intiii pa$i pe p iatra goala Sint sovaielnici, slabi, n e sig u ri, Se tem, probabil, m ta rcafii, C um va sa nu ra m ina singuri. Se tem, dar team a-i m in ciuna, La fel p r u d e n |a ce-i sto p e az a, Nu-s miei, ci infantili de sera, Ce prag m atism u -$i prom oveaza. C re dinta lor e prea u?oara P entr-o-n ce rca re de talent, Ca a rta fuge-alunecind De mielul practic i prudent. P e d e a p s a vine m ai tirziu, Aceea^i grea, cu c are ei Au a ta c a t ta le n te dre pte Cu contiin|a lor de miei.

Au a ta c a t ca sa-i atace R e stru c tu ra re a istui timp, Sa-i sm u lg a de la sfircul dulce $i sa-i in farce in tr-un cimp... P a sc mieii intiia iarba a lor Intiii pai pe p ia tr a g oala Eu ii cunosc: sint miei de sera $i-s m a c in a |i de toropeala...

ALTOIRE IN DO IE L NIC A

P e floare de t r a n d a fir E altoita-o frunza de urzica. Nu credeam, d ar am vazut, $i-ntreb: cum se explica? Cine insa-i cu gtiinta? Agronom ii? Botanitii? Sau sa rog sa m a explice Scriitorii i artitii? Scriitorii scriu, n-au vreme. Agronoinii fac {. B otani^tii-ncuviin teaza Ceea ce le spu n arti^tii. Nu-i m in une, ci necaz, Poate-i chiar incurc atura , Sa nu tii, dar sa te-amesteci F a ra cuget in n a tu ra . P oate-i urzicata teza, D a r de ce urzici p etala? I n t r e b a r e a n -a re vina, D a r se-ncurc a altoiala.

G I N D U R I D E T O A MN A

la ta viafa: rni-a adus La un loc gunoi si slava. S cu tur teii tineretii, F lo a rea lor acum bolnava. Cit de repede-a trecut P r i m a v a r a printr-o lunea, P e si n g u r a carare, Ce dticea mereu la m unca. La sfiritul verii, cind Ale toarnnei brume-ncep, U nde-s teii? F r u n z a cade $i, cum cade, nu pricep... Ploi i vinturi ra scoa la Cu ru g in a i cu frig, De ce tace? Sau n-aude, C um din u rm a teii strig?

67

R A SA I

L ul M ih ail Io n C ib o taru

Rasai, poete. In ctm pul tau e lum in os acum, T e-ndemn sa-|i desfa?ori iubirea i credinta, Caci nu p a m intu l create la -n s a m i n |a re a b razdei Ci crete-n el su flarea, ci crete-n el s a m m t a . Ma bucur faptei tale de-a da jputeri vorbirii De-a ra stig n i taceri, de-a-n dra go sti cuvintul, Cu tine m a a d a u g , ca sa cunosc in vrem e P u te re a unui grai, cind i?i roste?te gindul. Cu tine mi-i prieten i drum ul meu de -acasa, $i soarele ce-1 pun sa-m i lumineze-n tei. S p re bucuria n o a s tra -am ris i-am plins de-odata, $i n-am ho |i t privirea de n e -m p a ca rea ei. Rasa i, poete. In cim pul tau e ceasul altor piini, I a r a u ru l se m u ta in spice i m ai coapte, Sen ina zi, senina, i ies din cartea ta Cum ies din floarea farii albinele-ncarcate.

68

TA RA NU L

d in

m in e

J a r a n u l din m in e duce dorul de-acasa, U n dor de izvoare, de miros de m in ta Sa s ta u la fintina cu um bre de m ar, Sa gindesc un p a m in t i p am intu l sa simta. Caci {aranul din m in e n-a lipsit niciodata, Atita: am v ru t sa ar un asfalt, Sa se m an g ra u n tii in p iatra fieroasa, Sa zidesc zidire cu geatnul inalt. Sa S3 Sa Sa spun intr-o carte un sfat taran esc, m in tui cerneala a ceasta din lume, tiu ca-s la loc uneltele toate am r indu ia la la gra i i la nume. de-o viata de om, miez ?i la spic, de priveliti m aterne, nicicind sa-1 explic.

Ca-s toate tiute G u s ta te a m a r la Sorbite cu-n dor P e care nu-ncerc

Atita: il port setos i salbatic P r in ora^ul in care acum se-nopteaza S i-ng hite pe rind pe isajele rnele, P e f a ra n u l ce duce dorul de -acasa.

MAI V 0 R B 1 N D CU-A TA LE $ O A P T E

Ceas tirziu, sfirit de veac... Tot aici inchei noapte, La un geam , in loc sa tac, Mai vorbesc cu-a tale $oapte. Parc a-m i pari ca e$ti, d a r unde? Cine tie al cui suflet P e n tr u tine imi ra spun de, Prabuindu-m i-se-n cuget? Nu tiu, d ra g a mea, i-i trist Ca m a-ndepartezi, streina, Sa-mi mai p a ra ca exist La h otare de lumina. Ce ram ine-n u rm a stins? Cum era? De ce nu este? P a rc a te-am facut un vis, Ce-1 m ai chetn dintr-o poveste. Cui sa spun sa ina-nteleaga Ca mi-i si n g u r i ma doare, Cea ce-odata mi-a fost d ra g a Azi m a pierde-n su p a rare .

70

Z i M B E T DE TO AM NA

Zi vitre ga i-un ceas urtt, $i-o to am n a c are-ng alb en e?te, Ba m i-am intesc de ea i rid, Ba ride ea $i-i amintete. zi... E a - ceas se mic^oreaza, Prin to am n a i prin veac sunind,De-o to am na rid cum cuvtnteaza. Ba ride ea de cum cuvint. $i rid de ris, m a bucur, cred, Mi-i vesel, poate, cine vede, zi de to a m n a -n ceas pierd Sau ci?tig, cind ea ma pierde.

M EDITATH

Un infinit cu m in us e tiinpul ia trecut, Iar tim pu l care vine e-un infinit cu plus B a la n fa asta-i d re ap ta, caci cele ce r a s a r I$i recunosc c in tarul prin cele ce-au apus. Daca-i aa, atunci m a-n c ea rca o-ntrcbare: Unde-i locul nostru in adevaru-acesta? M ereu la mijloc, cred, caci semnele-s departe, D a r v iata e aici, in punctul de-ncercare.

A num e-n punctu l tau, in clipa vietii tale. N u trin d se tos concretul, nutreti si infinitul, Gase^ti ce-a fost od a ta , visezi la ce-o sa fie, D o a r la pre ze nt abia tu nesfir$eti sfir?itul. Acum, cind vezi a rtistic { vietii, viata, I n c o n ju r a t de sem ne opuse ca valoare, Tnseninezi concretul, ca sa inspiri cu tine Ce-nghit in ele vremuri, la fel ?i distan ta rea . I n te fixezi cu visul, g a se sti nadejdii locul, Sa tii unde-i scinteia pe d rum de nesfir^ituri Caci de la focul tau pornesc faclii plus-m in us Doar tu fiind su rs a, izvor de infinituri.

MARTURISIRE

De p a rca -am inmul^it in ochi Neliniti la un suflet bun, Neavind propuneri mai de soi Eu a rta inimii propun. $i-o albie ce-n {annul ei Trairi petrece in nisip, Sortit mi-i nim bul unui foe, Ce-n versuri zilnic il risip.

ZI CU LACR1MI I N T R - 0 CASA...

Zi cu lacrimi, ca de versuri, Iata-1 unicul p a ca t, P r e a se n tim e n ta la sta re Intr-un suflet de barbat. P r e a re tra s din luinea a sta Pe m a r g i n e de foe, U n d e cele dezbinate Nu se pot uni la loc. P re a sleit de oboseli $i c u rm a t de ne dreptati Intr-o casa, ca ntr-o nava, i nu-s ape, ci pereti...

I -AM ZI S A T U N C I : S I MAREA...

D um inica se-nsereaza mai devreme, P e u ndeva-m i inchipui m are zbucium ata, Iar care va, m irind u-se de vesnicie. Ar vrea sa-i m ai repete ciipa inc-cdata... Aa incep a m a s u ra pe fa{a oboseala, Si ochiul mi se-nchide cuminte in priviri, Pe-un {arm de timp, in ziua de dum inica, Incerc nite camai pe-un trup de amintiri... Eu nu m ai tiu cu ce v-arn scris m ai potrivit, Cu verbe-n durerate, cu su b s ta n tiv e grele Sau, poate, m editin d m ereu pe alte tarm u ri, Visez cu ochii-nchii duminici singurele ? L egen de, iata ce-i. Comori im aginate... Cuvintele-m i zidesc in zidul lor suflarea... E ziu a de dum in ica $i nu m -am implinit, Caci imi lipsea ceva i-am zis atunci: Si marea..

LA C I T IR E A CA RT H DE SE A RA

D e ce, b a trin u le C e cau^i c a r u n t C e g la s ra gu it l i ra sp u n zi prin

om, citeti c artea de se ara ? in cuvtn tul iubire? te st ri g a i tu a ceasta citire?

C u i indrepfi sensibilitatea-n suflet? C a r e nepot incurc at te asculta? P e n t r u cine eti a?a de carunt, D a c a inim a inca nu |i-i c aru n ta? B a trin u le om, imi place vorbirea directa P e la m a r g in i de veac, intr-o carte... H a i zboara! In tin d e m ina batrina, Caci stelele, vezi, se d au la parte... Ai sp afiu destul, ce-adincime E -n oceanul acesta de vara! B a trin u le om, ce mai sp u n e inim a ta La citirea cartii de se ara?

V A S IL E CO RO BA N

In am in tirea c a rlu ra ru lu i

E r a vrem ea-n C hisinau Nori vopsiti ?i ploi de plan, Nu prim ea vo pseaua vremii N e-m pacatul Coroban. El tu r n a m etal sarcastic Cu vederi de c a rtu ra r , Nu facea a gric u ltura Intr-o foaie de ierbar. E r a u critici sub vopse a Cu idei de p a r a v a n , N-avea loc in m inte a lor R a sc u la tu l Coroban. E l vedea-n c u ltu ra n o a stra gre$eala la p atrat, Nu, oricum , un rol de critic P e scena de jucat... L iterati sulemeniti La cheremul unui cla n, Nu-i pu tea num i popor I n telep tu l Coroban,

77

El visa rotund intregul, P a r tia l cind il scria, Ba se lum ina pe-o clipa, Ba pe-un veac se-ntuneca. P e s tr a d a -n C hisinau Intr-o vrem e cu elan D oar in gind uri mai vedea A d evaru l Coroban. $i cum gindul alteori In provincie-i n a p ra s n ic Profesa alchimie, C a u tin d m etal sarcastic.

78

M O M E N T ECO LO G 1C

Se dedica p ro feso ru lu i Ion D ediu

Ecologic suflet dernn, Ecologica speran^a I n p a d u r e boli de lemn, P r i n t r e oam eni boli de v ia|a . Ecologic, ca de vis. Ca de m u lta tulburare. E urit in paradis, In infern e sa rbatoa re. Ecologic ap a-n stropi, Ecologic, ca de roua. Nu-i su doare, ci uncrop, Putrezete h a in a noua. Ca de P a t r ie ?i sfint, E cologica strim to a re, Ecologic un pamint, Ecologica m are. Ecologic viitor, istorie u i ta t a , Ecologic sa nu m or Tntr-o piine lau d a ta.

Ecologic i s a r m a n Cu pre a m ulta bogaj;ie, Ecologic veac rom an, Ecologica Rusie, Ecologic de Bizant $i de cite-s p oluate Mii $i mii de ani in lanj i to tu n a n-am dreptate.

80

REPUCA

Polemici, pasiun i i sfat Infoiate perne pe acela^i pat, Iar daca tii ca so m nul E plin de fapte ce n-adorm , Im beti privirea-n clorofonn $i vezi albe|i de nori minjifi Cu prefacute suferinfi... I ntreb atunci: Ce suferi tu, fiin^a goala, Gen pustiu grarnatical, Cind pieptul tau de p a p a g a l Nu-i bun de pus m a c a r in oala? Cum po{i m inca aceeai h ra n a, Cind tii ca ea {i-a fost o trav a De foame, de plictis sau de z abava, Sau c-ai m in cat-o de pom ana ? I ntreb atunci: Ce sfat imi dai, cu care gu ra C ulegi tacerilor n ectarul Si potriveti sub flori cintarul Mereu prezent la cotitura? Abil ?i fariseic, poate, Cu h a r m izer rivneti cale, D a r te zatresc tot ale tale Nenorocite coate. I ntreb atunci: Nu ti-i destul? Cu in c - farsa N-ai sa prezici in tre a g a scena, Caci sc himba m asca Melpoinena In piesa ce se jo aca-n casa. Cu inc- replica nu-mi cere In focul meu experienta Absent ca sa-fi impui pre zenfa, I n c o stu m a t doa r de putere...

81

F a ra mila-i lenevia, Haosul n u tres te haos, Limba nu-i parfum de se a ra Intr-o carte de repaos. Lim ba e albina zilei Si ne ctarul tuturor, cimpie inflorita, Ce-o cultiva un popor. Griu c u ra t fara n e g h in a , Tu ginclete-te ce sam eni, Pru ncii tai, cind ii in alta D e m n ita te a printre oameni Nu minfi, caci in m inciuna B una ta tea -i un repaos F a ra mila-i lenevia, H ao sul n u tre s te haos...

UN P O P O R DE F E L U L NOSTRU...

Un popor do feliil n ostru , P r e a cum inte $i prea bun, El la d r a g o s t e cam rece, Eu la dra g o ste nebun... Un popor de felul nostru Duce-o viata de poveste D im in e a ta p arca nu-i, I n s p re se a ra p arca este. U n popor de felul nostru P un e -n sa c i hai la p ia |a D im in e a ta vrea parale, S e a ra cintece de jale... U n popor de felul nostru A baut... Acum nu bea. Tot ce face-n lumea asta E cum poate, nu cum vrea. U n popor de felul nostru Na?te prunci $i face n unti D im in e a ta parca-s tineri, Tnspre se a ra sint carunti. U n popor de felul nostru Are grai, iubete viata, Ce-a afla t pe inse rate, A uita t p i n dim ineata.

U n popor de felul nostru, Am pu tea sa fim chiar noi, D im ine a ta -s foarte multi, S e a ra poate until, doi... U n popor de felul nostru E copil la batrinete, A r e - lectie de istorie, D a r nu ?tie cum s-o-nvete. P r e a de tot, e m a r e cartea, Ca s-o-nvete pe de rost, Mai ales la verbu-a fi, Mai ales la verbu-a m fost... Lau tari, lautariti, Voi, copii ai unui zbor, Sa cintati cum n-ati c inta t Altor feluri de popor.

$1 A L JII...

P e n tru D um itru M atcovschi

Ani comuni, du reri comune $i, la fel, speranfe, I n aceea$i uniu ne Amintifi: i altii... In aceeai uniune Se -n c ru n ta u gra d atii: Avein opere m ai bune, Scrise nu de... altii... Ale n oastre-s cele sfinte, De popor alese. Ca re scriere? Cuvinte. Teme ne-ntelese... Cum n-au grai? Ce le lipse^te? Nu sintem la piata. A1 lor n u m e se citete Cum il vrem: i altii... Ce doresc? Nu dorul face Muchi la antre nare , D oar cu versuri despre pace Sa tra ia s c a - n ziare.

De n-a u pagin i cum se cere, Cum le cer gra d a tii, Le-amintiti ca la putere Noi sintem , nu .. altii... ...Ani comuni, dureri comune $i, la fel, sperante... $i-ave am loc in u niune Stabilit de ... altii...

86

Z I A R I $ T I D E LA MO L DO V A

Se dedica lu p ta to rilo r p e n tru re s tru c tu ra re

Slava voua. Lim ba n o a stra Are scrisul ei puternic. Bun sosit. De cind va caut Sa scap fara de-ntuneric. Bun sosit. C uvintu l vostru Are miez de sin g e sfint, Deopotriva de fierbinte Si la fapta, $i la gind. S lava voua. E u m a-nchin C u-n c hin a re din popor. In sfirit. Trecutul farii P o a te-a v ea i viitor. I n sfir?it. P e n i |a m ea A d a t roa de i lastari. Nu-s lozinci... Va cheam a vre m e a P e n t r u zile ?i mai mari. Va Cu Se Se cuprind ca-ntr-o scrisoare, poclonuri de iubit... dau luptele in ziare, vor da i pe pamint...

Sa te sarut... F u r t u n a Fu rtu n ii s-o supun. Sa-mi zici neb unu l men, Sa nu tiu ca-s nebun. Sa-mi cure{i de pe trup Scintei i sa nu ?tiu, Ce-i focul la-nceput, Ce-i focul mai tirziu. Sa Sa Sa Cu te lipsesc de-o sete, vina alte ploi, nu tiu ce vom face soarele apoi.

Sa fim clipa doar, P e u rm a sa nu fim, Am fost od ata tineri De-atit ca-m batrinim . D e-atit -am fost, sm tem , D a r nu $tiu ce ini-ai spus Eu te-a m pierdut prin lume, Tu ma m ai tii ascuns...

G H E O R G H E A S A CH I

Se dedica pom enirii lui G heorghe A sa d u la 500 de ani de la na$tere

Azi la {, peste ani, Nici u rm a de-ainintire. l a t a t a r a n-are bani P e n tru -n nurne de cinstire. Am a ju n s sa rac i de tot, F a r a tinere de minte, P e n tru -n m a r e patriot N-avem nici m ac ar cuvinte. N-avem litere, metal, P e n tru -a-n fa ti? a placa, Mai u? or ?i mai banal, Sa nu tim i sa se taca. N-avem timp sau ce n-a vem S - a d u n a m cu noi trecutul? P ri n ospefe-ntirziem, Ametiti, cu im prum utul. Ce ne c osta-un ginditor? Ba nimic... Topiti-i bustul. Z gura-i tot un viitor P entru cine-i afla gustul.

Cit ne costa un poet:3 Nici u n ban... Topi^i-i chipul. Nu va trece in dese rt M un ca ce-a^i depus, cu ti npul. Cit ne costa-un c artu ra r ? C a r tu r a r i avem destui. Piine de-am avea-n h a m b a r i sa fim $i mai satui... Gheorghe-Asachi, iata cum Azi la ba?tina se -ntin de Fum din care iese fum F ara tinere de minte... Iata cum... D ar peste vrcmi V ars lacrim a pe-o carte, Ne$tiind pe cine chemi, $i ce-i viata, i ce-i moarte?

Nu ceri. Ce nu-i al tau, E ste-al altora, al altei Scribi destui, e plina lumea, Azi, acum i dupa moarte... S in t mieroi la vorba, d a r Plini de fapte veninoase... Nu ceri. N u-ntinde m in a Ca ai palm ele pre a arse... Nu ceri. Cer^ire vor, Cind te joac a-n premiere... N-are loc m piesa lor Ce e suflet i durere...

91

Sper la geniu l unei m atu ri Ce din c a s a -a r m a t u ra Tot gunoiul obosit D o a r de-ngunoirf'a sa. 5 p e r m in u n e a sa se-ntim ple Intr-o inina de popor Ce-i cu b a ta tu ra - n palm e asprim e la picior. Timpul e de casa noua $i de trai fara perdea, Nu mai vreau sa-ndoi spinarea, T oata t a r a nu m ai vrea. Iata-1, in sfirit pieptul, Cum se -n drea p ta i e drept,- Sper la geniu l unei m atu ri Sa ne m a tu re $i-n piept...

U NUI VORBITOR

P e din a fa r a plin, pe d in a u n tr u gol II po|i vedea adesea pe la tribune: cuvinta. Stufoasa vorba lui, a ru nca -n |e lepc iun i Din care nu desprind v re -o-n va jatu ra sfinta. Si m -am deprins cu el, i p arca m i-ar lipsi, De nu-1 aud vre-o data , m a-ntun ec a ceva, Nimic deosebit i, totusi, e-un conflict In tre vorba lui i cum infenia mea.

CE V OR S C R I I T O R I I ?

E xista stea, a noa stra, aici, lacrim a-n desfacerea florii, Fra tele meu, eu nu ti-s dum an Iata ce vor scriitorii... D aca mai pierdem i ultim u l port, Acela m a te rn in delta culorii, Fra tele meu, cu mortii nu m e rg Ia ta ce vor scriitorii... Lin g ra i sa nu taca, al nostru, aici, Trezete-1 in suflul viorii, Fra tele meu, de^teapta-^i copiii Iata ce vor scriitorii... Pa m in tu l, izvorul ii ro a g a stapinul, In t o arc ere a lui la dorite podgorii, F ra tele meu, cer d e m n itate Ia ta ce vor scriitorii...

Aer n - a ju n g e pe m etru p atrat, P e m etru p a tr a t se-ntuneca zorii, F ra tele meu, nu-{i vinde ?i casa I a ta ce vor scriitorii... Nu-i unde, nu-i unde, sintem g ra m a difi In p a sta ia usc a ta -a victoriei, F ra tele meu, de$teapta-fi fiinfa Iata ce vor scriitorii.. Pe-aceste cimpii, ale noastre, latine, Arde ve$mintul rupt al istoriei, Fra tele meu, ne cheama parinfii Iata ce vor scriitorii... Ne-am s a t u r a t de momeli i minciuni, Astazi t a ra i$i spulbera norii, F ra tele meu, adevarul nu iarta Iata ce vor scriitorii.

95

TR A G E D IA A R M E A N A

...in d u re ra t de suferin^ele po p o ru lu i frate..

Vinovati? N-a? crede, doamne. Vinovati f a ta de cine? Vinovati fa{a de ei? Vinovati fa{a de tine? Vinovati? N-a$ crede, doamne. D oar d e-atita ca-i a r m e a n a A lor inim a prin lume, A lor so a rta de prig oana? Vinovati? N-a? crede, doamne. Vinovati de care vina? Plini de lacrim i ochii lor Ca sa-i vezi cum ti se-nchina. Cum li-i d r a g a t a r a lor Cu-a ei floare s c u t u r a t a , Vinovati? N-a crede, doamne, Nici acum, nici a lta d a ta . Vinovati? De ce? De cind? Au platit sa m ai plate asc a Al lor drum, de unde-ncepe Sufe rinta arm en easca.

V inova|i? D e-atita doar Ca-s vechimi cu demnitate. Vinovati fata de viata? Vinovati fata de moarte? Vinovati? N-a crede, doainne, Noi dureri aceea$i r a n a , P re a eti, doamne, fa ra mila, P re a de g h e a ta in icoana...

97

C ASA LU I IO N D RU TA

E ra an u l 1978, in c e p u t de septem brie... Se im p lin e a u 50 de a n i de la n a$ terea lui Ion D ruta... N e-a ven it idee: sS expediem la M oscova te le g ra m a de ie lic ita re ilu stru lu i n o stru sc riito r cu ad re s a H o ro d ijtei... Am p le c a t la b a ? tin a sciito ru lu i... E ra m In trei: G rig o re V ieru, M ihai C im poi ?i eu. V ro iam sa-i vedem c a sa cop ilariei, sa-i tra n sm ite m bucurie de-acasa... C'e-am, g a s it insa, la H o ro d ijte , in acel tn c e p u t de sep tem brie? Am g a s it urm e p ro asp ete de dem olare, p ro a sp a ta c a lc a tu ra de lut... Am re u ? it sa aflam : din p o ru n ca celo r m ai m a ri i m ai ta ri din raio n , din rep u b lica $i la in siste n ta u n u i biet in v a ta to r, am b ijio n a t de ideea de a in tra cum va in isto rie, In tru inve$nicirea nu m elu i sau, so v ietu l s a te sc a fo st nev o it sa cedeze. C a s u ta lui Io n D ru ta a fo st jte a r s a preconceput de pe f a |a p la iu lu i n o stru... ...La 60 de an i ai s c riito ru lu i sp in ii durero$i ai tris te i amintiri im i c u trem u ra fiinta...

La Horodiste, la v a tra , doamne, nici sa presupui, Au pus casa de vinzare, c asa scriitorului. Noi doream amintire, ei dorin ta ne-au vindut P a t r u ge am uri, un p ra sad , ba$tina ce 1-a nascut... Le-au v m d u t ca pe m arfa, au g a s i t i preful lor, P r e t platit ideologic de un biet in v ata to r Cu diplom a-n b u z u n a r de m a n c u r t inverunat, Ce-a cladit pe sfintul loc un castel de ruin at.

98

N-a fost si n g u r la tocm eala, ci era tovarait De-un ucaz din Chiinau, de la p rim ul in partid, De la prim ul in raion, de la primul in cel s a t Trei de primi carc-au v m d u t ce nu e de c u m p a rat. Trei de primi i m ai era la-ndem ina i un critic Ce-1 vindea pe Drufa-n zia re pe copeici de apolitic, Cum vindeau si c a s a lui cea mai pasarica poate, S in g e rin d a intre ei cu un sin g e de dreptate. S in g e rin d de ziua lui, c-au ales i clipa asta, Cind m ai crincen e toporul si mai slaba e fereastra, Cind umilu-i m ai umil iar b a r b a ru l m ai b a r b a r Sa le-a jung a straduinj.a p i n la prim ul sccretar. I a r cel prim, la v in ato a re , el vina i carti alese , Aflind vestea, porunci sa se -aduca vin la mese, C hefuind in ziua ceea de pom in a in istorie, A la s a t in cronici vorba de triu m f i de victorie: I n sfir?it. Cu a rm a -n m in a i cu-n num e in tre dinfi A spus el ca p e ntru sine: L-am z atrit p ina-n p a r in g . I-am frint pana, i-am pus casa sub lam a de topor, Da-ti i emerit acelui ce-a fost sim plu -nvatator... M a r e fa p ta -a savir$it pilda pentru tot p a m intul. Astfel primul i-a-ncheiat tncalzit de vin cuvintul, D a r cum cheful se lun ge? te in tr-u n cap de vinator, S e g in d e a cum sa-1 vineze i prin suflet de popor...

99

Unde-s, doam ne? Ce-i cu ei? Cind tree primi-n rindul doi, P o triv it ar fi sa trea ca cu p e d ea p sa p rin tre noi, Sa ra s p u n d a de-a lor fapta, cind s ta te a u in primul ri n d Cei ce c u m p a r a de-a v a lm a cu toti cei care ne vind... ... La Horodite, la v a tr a , vor fi to a m n e im brum ate, Vor cladi c asa mica cea m ai pa sa ric a poate, I-or da nu m ele lui D r u ta lin g-un nu m e de Mior, N-or m ai fi umili atunci: v in za to r curnparator...

100

U N1 RE, M O L D O V E N I

Deteapta-te, popor, Treziti-va, sateni, Ni-i sc ris pe viitor Unire, moldoveni. La La Ai $i Nistru i la Prut, poale de Carpa^i notri In trecut azi ai no$tri frafi,

Uniti de -acelasi grai, La D unare, la Reni, P e j u m a t a t i de plai Unire, moldoveni. Un Un Cel Cel clopot, un destin, Stefan Voevod, M a re Domn Cre?tin, m a r e Patrio t.

Sub s te a g u l stram o?esc La v iata si p a r in g U n n e am moldovenesc, Acelea?i suferinti,

Acela?i legarrrint Si lacrimi, i dureri, D e?teapta-te, pam int, Rodi{i-va, puteri. Azi vrem ea ne-a intors N a dejd e a-n viitor, Cu m ila lui Cristos, D e?teapta-te, popor.

M A R E A A D U N A R E N AT IO N A LA

Si noi razlefiti, in sin g u ra ti, cum v a r e d , $ i-a n o a str a Moldova s a g e ta ta de boala C a-ntr-o zi sa pornim sp re al ei capatii La M a r e a A d u n a re N ationala. Sa Sa In La se zdruncine som nul i team a, tacerea. p iara in inim a am orfirea totala ziu a de a u g u s t porn ira poporul M a rea A d u n a r e N ationala.

R a b datorii cimpiei, izgonitii din suflet. Ai lor frafi i surori, $i-a lor osteneala. Ai p ainintului p r u n d venira din sate La M a rea A d u n a r e N ation ala. V enira sa -n trebe de g ra i $i de drepturi. V enira pe jos spre-a lor capitala, Cum vin re-nviatii din m orm intele lor La M a rea A d u n a re N ationala.

103

Mai m a re pe e i d oar inim a lor, R a b d a re a ce-n sin g e focuri rascoala, C um in |i i pam in tulu i, supu?ii icoanelor La M a r e a A d u n a re N atio nala. s i n g u r a zi intr-u n veac urnilit Sa plin ga, sa rida ?i sa se-nfrate asca 0 , Doam ne, nu stin g e lum ina de a u g u s t Si ziua aceea M oldoveneasca.

104

N O M A ZI I S E C O L U L U I XX

Nom azi unionali pe cai unionale Vin de nu tiu unde i pleaca undeva. Ei spe ra in adincuri la zvonuri de inetale, I a r la s u p ra fafa la pa tria cuiva. C um dru m u-i fara c ap a t i t a r a nesfir?ita, Cum totu-i provizoriu in ploaie i nin so a re, Ei lasa-n urrna lor v a tr a p a rasita, Noi locuri potriv ind de som n ?i de mincare. U nd e m oartea-i prinde, m or ?i se ing roap a , $i se n a sc la ceas de vrem e m ig ra to are , P a r ni?te vedenii g a ta sa inceapa I n lum ea c are este lume ori$icare. F a r a cruce, slobozi, robi fa ra credinta. M u safiri in tru n a , niciodata gazde, U n p a h a r $i-acela plin de um ilinta L in ga piinea altor, tot din alte brazde. Ratacind aa cu suflete d esarte. P a r a s i te ba^tini, oam eni i valize, Zari intim pla toare , fete disp e rate P a r c a - a r fi din neam ul unor hiete gize

M a re li-i m ultiinea i deasa totodata, Li-i m iezul v la g u it i viata cenuie, Nohai din alte veacuri, Krimeea lep a data P a ^ u n in d bucate cu slugarnicie. V rerea ii conduce, adevaru-i bate, C rincenul destin ce-o sa-i p r a p ad e as ca , P a r c a - s cai in piedici, g loabe inse tate, Ca sa-i sufle vintul, ca sa-i am eteasca. Ravaiti de pofte li se-nveruneaza U rg e sita fire, venic r a z v r a ti t a , La Nord cind obosesc, spre Sud in ainteaza, Spre Indii noi de basm , spre-o delta-nchipuita. T raiesc im a g in a r, ii roa d e plictiseala, La v a tr a nu revin, li-i dru m u l mai departe, P e un de va prin lume, spre-o stepa m on diala. L asind in u rm a lor lacrimi populate...

106

DETECTIVUL

Regizor i d ra m a tu rg , i actor tn te a tru l sau, Ne-a um plu t de rele tara , cind d o nm ea la Chisinau, Ne-a u m p lu t de riie ia \ a ca-i placea experienfa P re a istorica p rezenta, ca sa-i ra ta cim absenfa. P r e a istoric ne-a hofit i originea, ?i graiu l, U r m a lui ca un complex m u r d a re ? te plaiul U rm a lui de filozof prea sim te rubla |arii, V itarin d filozofii in cerne ala calimarii. Pric eput la toate cele, facea chefuri la conac, R e d ac ta biografii din s a r m a n crea u 1 a c, Tinea mufi ?i surzi la u?a, sa n-a ud a, sa nu sp una, Ce fac m on^trii pe moie, cind li-i c au z a comuna. Tocmai jale mi se face de s a r m a n u l d r a m a t u r g , L a-ncepu t v e te rin a r de dus caii la uluc, Cind a sc ris in actu-ntii m ai pufin ca-n actul doi $ i - a r a m a s d a tor sa -n to arc a banii inapoi... Resturi? Da. D a r ce ne facem cu trec utu l amintit? C e putere are-n u rm a cinstea om ulu i trudit? Regizorul e plecat. Ce-i cu tea tru l? Se repara ? N u din posturi arun ca t. S c u tu r a t ?i scos din fara.

107

IW IS T IF IC A T O R II

$ tiu ca-n lume sin t contabili, S c u rg m aterii din finanfe, Socot ru bla i-s capabili Sa gindea sc a pe instance. Ii prefer altor profesii, Ce i ele sin t statiste, Din idei cind sc ad represii, Obtin cifre progresiste. M ulte tomuri, mii de p agini istorie-ncruciata, Ce-avea v i a |a in im agini Si iubirea sub lacata. Fier destul de rezistent Sub la rg a palarie, Azi ce-o p oarta cu re gre t Suflete de saracie. Cifrele nu d au nimic D o a r uita ri de referinfa, C ind cu m a r fa m ai ridic D em nitati din um ilinta. C ind se pu ne pe cin ta r In republica gre^eala, Z a h a r i n tr-u n ceai a m a r I a ta care-i portocala.

108

Ia ta m u stu l i concertul, $ i orchestrele din g r o a p a , Istovit e chia r conceptul De-a mai bea un strop de apa. Istovit chia r n a m b a ru l Ce m iroase-a c ianura, Cind i$i prom oveaza darul De-a fi f a |a pentru gu ra. Iat-o pofta de maferii Cu tabeluri si su b s ta n ta. Iata-1 calculul puterii In adinc ?i pe d istanfa. Doam ne, tii la ce-s capabili? La orice cu ori^icare. Intr-o lutne de contabili In z a d a r te-a rati c-o floare...

109

C E L O R C E P U N G R A I U L LA VOT

M oldoveni in pa apo a rte Azi p u n g ra iu l la votare Unica cetate-a n oa stra Cu-a ei ziduri vorbitoare. Ne sucesc in fel ?i chip Mintea, sufletul. fiinta, P a r c a g ra iu l ii discuta D reptul sau $i suferinta . Parc a vor sa ma aleag a Cu u n vot in plus acasa Intr-o limba ce cnvinte Sa $optesc cu g u r a arsa. Pa rc a -a ? fi popor salbatic Ce m ai ieri pu rta blana $i un cap fara de creier Sub cu$ma m oldoveana P a rc a n-a$ avea parinti Si ma n a sc prom isiu ni F a r a g ra i de gea ba scrieti In anchete na(iuni.

F a r a g ra i pustiu e totul, Ziu a se preschim ba-n noapte, P run c ii s u g la p ieptul mamei U n venin in loc de lapte. V-a m d a t multe, va m ai dau Codrii c are m i-au ra m a s, N um ai g ra iu l nu-mi atingefi, Al lui suflet cu-al meu glas. V-arn d a t multe, va m ai dau Si-un blestem de deteptare, Moldoveni in p a ? a p o a rte , Nu d au g r a iu l la votare.

IN TERTERM ODINAM ICA

I n terterm o d in am ica In tersociali-dem o dati veche cam a?a m ecanica Din nou pe noi m a s u ra ti. Tru pul refuza, d a r poate Refuza si suflctul gol, P e n tr u ca in tercoatele Se sp rijina pe interpol. Fie, a?a e breveta Cu iz de interpriviri, Vopsita interboneta Cu zeam a de tranda firi. Ca sa re prob a rg u m e n tu l Florii m uia te in clor, Gasesc ca in te rm om e ntu l Are, precis, novator. Ba si piesa se joaca I n teatrul cu interactori, D a r replica iarai ineaca I n g ro a p a pe nite suflori.

Urine se vad pe hfrtie, De parca a plins un copil, O, doamne, ce interhitrie P c solul interutil. Acasa, mai iute, acasa, C a la re pe iepe de vint, La stepa cea volupto asa Cu slircul interfrint. Acasa, acolo, departe, I n a in te sau inapoi Unica i n te r d r e p t a t e A d evaru l din internoi.

113

I D E I D E- A LA LT A IE RI

C ine-am fost? $ i cine sm tem ? Cine-afi vrea sa fim acasa? Ni?te mufi, fiinfe oarbe Sau c a rn e fara oase? Sau ne vre ti p oate popor Cu-a lui libere talente $i de-aceea n e socoateti Graiul, veacul in procente? Nu tiu cum, d a r pre a umil Ne aterneti pe hirtie, In m u lfin d cu cifre g r a s e Un bel?u g cu-o saracie. Voi idei de-alaltaieri Cu sm irnovi instaliniti, Cine sintem , tim prea bine, $i m ereu ca ne iubifi. C -av e|i griji, trecutul nostru A fu m at dintr-u n tu tu n Am efeala un or vorbe Ce scoteau pe g u ra fum.

Nu sint plebe, sint popor, Si gindesc in g r a iu l meu Ce lipsete la Tiraspol, Ce-i prea m ult la Chisinau. Mai ra m in neac h ita te Bodiulite datorii Cit mai nate plaiul nostru D e m n ita te si copii. Cit m ai sintem ca sa fim P e n tr u viaja $i puteri Va p lesn easca apetitul, Voi idei de-alaltaieri.

P A R C A O A M E N I , P A R C A FIARE...

Au sm irnovii mati destule, Joa c a tea tru -n piese slabe $i p ro p a g a de la ferme, Prin republici pete albe. $i sint m o d e cu m ustati, U m bre cu sp rin c e a n a deasa Toate tree, r a m in e tara , Dar aa cum ei ne-o lasa. Mai sleita, mai bolnava Abia sufla b iata fire, Cu ce e ste se h rane?te La rascru c i de mintuire. Sint i-n foamete g ra u n |e , Vii r a m in $i-n deporta re, Azi cu noi i mortii no^tri Fie pu?i la adun are. Caci au fost copii de-o luna Si m irese nejucate, Miri ce-au ars la n u n ta lor P rin tin u tu ri inghetate.

Caci am fost incercuiti Cu ideea-nflatninzirii, Montrii din NCVD-e P u n in d bazele pieirii...

D a r a obosit i m oartea, $i dictatul, i hofia Cei ce beau pe-acoperie $ i-au baut ?i temelia. $ i-au inincat si proprii prunci I n tr- u n stil de vinatoare, Intr-o vreine cu himere, P a rc a oa meni, p arca fiare...

D U M I T R U M A T C O V S C H I , M A I - I U N I E 1989

Nu, nu se poate, nu. E altceva: el doarme... Viseaza. In \a ra lui e-un soare cu dureri $i el e-n foe, e chiar in m iezul ars, In flacara ce m istuie puteri. Tacerea msa$i p a tr u n d e astfel, E senfa vietii dincolo de mort, Pe unde tirnpul se intoarce inapoi Ca sa lipseasc a florile de rod. I n tre el i cer e un repaos scurt, D at nuinai lui, data , ca un spin, Ca un izvor din care-aleg e ape Ca sa strop e asca s t r a tu r i de pelin. Acum de-a-ntregu-i suflet, lum ineaza Tot ce-n lumea n o a s tr a s-ar lipsi de trup, Astfel clade$te poduri pe o ase s fa rim a te P este albii m ari ce-n c urgeri se-ntrerup. Nu-1 caut, il gasesc. E-n t a r a cu dureri. El i$i pive^te u m b ra cu ochi nedumeriti: Cit de adinca este? Ca fintina poate Si-o cu m p a n a ce-apleaca asupra-i suferinti.

Ce-i asta? In tim p lare ? C utrem ur? Sau gh e |a ri? Un frig din tr-o scrisoa re ce-o tie pe de rost? Exact ca-n labirint acelai coridor, In care, daca este, in se a m n a -a m ai fost. M isterio s e cercul i nu e incotro, De-aceea se rote$te-n s i n e -n sin g u ra t Si nu m ai vede lucruri, i i se p are stra n iu: De ce sint doi in unul i cine-i celalalt? Nu, nu se poate, nu. Sa -n c ap a -n um bra lui Cea m ai hid oasa um bra - un hof, ce fura viefi $ i sa nu tie nimeni, nici sa nu vre a sa tie Ca lumea in esenj:a e lup ce m inca iezi? Poti sp une pietrei piatra i ea nu te ura$te, D ar in tre oam eni u ra e luciu de cu^it. De ce traiesc nu tiu, atit ca p rin tre coate Se tavalesc afaceri i vie|i de inghi^it. In vidia e altceva... O tra v a lui Saliere, Dar ce-i z d r u n c in a r e cu tip a t de metal? Slujire? A ten tat? U n d i n e care mu$ca $i-m p in g e cu tu rb a r e poefii la spital?

Accasta breveta m in ciunilor de-acum, P la tita sta lin ist de-un sc a u n cu sudori, Si rubla dezlegata a unei mor^i stupide Ce la tra adevarul propriei valori... Nu, n u se poate, nu. In sinea lui cunoate Si arcu l, i sa g e ata, $i versul de prises La o ra necredinfei, cind ce-mplinete biblic Pe cruce rastig n itu l a la tu ri de Cristos.

Aa s-alcgc jcrtfa la m a rg in e a luminii Spre noapte, spre-ntuneric cu ochii sperieti, Poporul nu-i de vina, pam intu-i b a s a ra b Atit ca tu rba cTinii i muca din poeti...

Cit -am scos din t a r a ho^ii Ce-au hotit pe p a t r i o t , D reptul lor de cirma, pus Pe valori de p a tr u roti... Cit n-am scos din casa mortii, Schingiu iti de-un m a r e mort, P ira si m inciu na care Au fost scrise pe sub cot... Cit n-am scos dintre umili Al lor chip de umilire, C a pul lor las at pe trunchi, Ca un se mn de Tnflorire... Cit n-am ars in sin g e ghimpii Liber suflet la putere, Vor fi nopfi si nopji, si poate Apoi ziua de-nviere...

121

M I H A I E M I N E S C U , 1989

Ale tale m ari d e cuget, m u n ^ i tai de suferinti Sint ca insai lim ba n o a s tra in istoria cu ogiinzi, Cum din zbucium e n a sc u ta , zbuciuma poefii sai, Da p utere celor buni, ii slabete pe cei rai. Lasa vremilor u n sprijin i n e -ad u n a inapoi, Razle|i{i de cicatricea ce se c a t a ra pe noi Sa ne-ntu nece-n desimea care m istuie p a m intu l $i ne invrajbe^te via{a i ne tu lb u ra cuvintul... Noi, in c asa n o a stra, oaspefi? Tot mai rari i m ai pu|ini? Ca re um b ra glasuie $te in p a d u r e a cu lumini? Pe ste ceasul m o r|ii crude cind se-ncheie rasuflare a, Ca re lacrimi se re v arsa sa se um ple cerul, m are a? Nimeni nu-mi citeasca chipul d oar poetul in tr-u n vers $i cosita cim pie in ain te de cules, La ra scru c e a istui loc, unde-mi piere bu n a ta te a , Ling-o v a tr a cu j a r a tic ?i-n v a p aie libertatea. U n d e sufar a d ev a ru l i-n metafore-1 pa tru n d , L a-ntreba rile fiintei sa am g las si sa ra sp und , Legile -mi aparfin ale mele-n neclintire, Fie-mi luna, ,fie-mi so a re $i a stelelor rotire. Fie-mi c asa i g r a d in a , strop de roua $i izvor. Tot ce-n cintec e refrenul unui spirit i popor, Tot ce-n vrem e impletete a lte ore i le leaga Pe ntru-o lume m ai c u rata, m ai onesta, m ai in tre a g a .

Pe o p lane ta obosita, oboseli se rinduiesc, Cele m ulte a lt a d a t a cu nimic se-nlocuiesc, Coada, cap, apoi i trup p a r a fi de m as u ra, Cind fac becuri pen tru sim turi launloc cu m u r a tu r a . La Moldova ca niciunde tipa m in te a in lastari, Nu m ai rabda, nici nu poate, mic pam intul, p lan u ri m ari Au zidit intii complexe, azi zidesc cu rivna vile, Se a d a u g a ideii nu idei, ci doar pastile. C onc u rea za cei obraznici la cauul fara fund, Ziditorii scriu poeme, iar poefii c ara prund, U n a spunem , a lta facem i ne sufla mai de parte V intul pinzele in m ina pe corabii scufundate. Am a ju n s civilizati cu lucrari de m arafet, L umea cosm osul i-l ia, noi mai cerem alfabet, In v e n ta m ieroglife i ne bucuram , firete, Pe latini ca-i i n v a ta m astazi iarai latine^te. Ne aprin de m la cuvinte, m ai m intim vita-n cintec, Arta n o a stra-i osebita: noi din suflet facem pintec, A^teptam, p oate cum va, cineva, ca prin minune, Sa-?i ia sie cele rele, ne dea noua cele bune.

123

Plutitori pe farii, n-avern apa, dar nici port, Ne falim intr-o strim to a re cu vesm in te de import, Platiin trip lu, cit nu costa, i a$a plata dubla, Vindem casa p a rin tea sc a sa ne avufini cu-o rubla. Ne-am etete vorba dulce intr-o lacrim a de vin $ i um plem deertul care niciodata n-a fost plin, Ba ne sc a d e sim tam fntul, ba ne create n e rabdarea, Nu tiu cum, d a r piinei n o a stre p arca fi lipse^te sarea. Cei ce sc riu istoria n o a s tr a ne descriu ca pe calici $i ne p r a d a adeva rul ba pe-acolo, b a pe-aici, Taie pom ul cum le vine, ba coroane, ba craca, P u n sa m in fa de tot felul s-o uita m pe-aceea daca. Sa uita m izvorul farii ca ne t r a g e m de la Rim, Si latin ita te a care de la na?tere-o vorbim, Ei n e -n g ro a p a -n disertafii dupa cum li se platete Tot din g u stu l piinii calde ce-o-ngrijim moldovenete. Voda S te fan M a r e Dom n nu exista pentru ei, Numai p a g in i ocupate, dom nitori de sortul trei, P a rc a ling c eaunul lumii i f unin gin e a de-afara M estecind in g u ra africi, europe sa le para. E plecat poetul farii, pa triofi ca dtnsul nu-s. D oar un riu m pieptul lui m m a lacrimi pe ascuns, Cad din ochi i se desfac flori in porfile deschise, Talm acite peste no a p te poate versuri, p oate vise...