Sunteți pe pagina 1din 20

Impactul deseurilor medicale

Cuprins:
I. Date generale privind ONG-ul Asociatia Expertilor de Mediu 1.1 Caracterizarea ONG-ulu 1.2 Patrimoniu 1.3 Structura organizatoric a ONG-ului 1.4 Parteneri 1.5 Finantatori 1.6 Descrierea proiectului Poluantii Organici Persistenti - Deseurile Medicale II. Plan de minimizare a deseurilor medicale 2.1 Generalitati 2.2 Masuri privind minimizarea deseuri rezultate din activitatea medicala 2.2.1 Reducerea la sursa 2.2.2 Reciclarea reutilizarea deseurilor medicale 2.2.3 Colectarea separata a deseurilor 2.2.4 Utilizarea unor practici generale 2.2.5 Metode ce pot fi utilizate de unitatile sanitare 2.3Consecinte socio-economice, asupra mediului si snttii 2.4 Recomandri ale ONG-ului III. Concluzii si propuneri Analiza SWOT

I. Date generale privind ONG-ul Asociatia Expertilor de Mediu

1.1Caracterizarea ONG-ului Asociatia Expertiolor de Mediu este o persoana juridica romana de drept privat fara scop lucrative ,autonoma si apolitica ,care activeaza in domeniul protectiei mediului. Asociatia Expertiolor de Mediu este o persoana juridica romana de drept privat fara scop lucrative ,autonoma si apolitica ,care activeaza in domeniul protectiei mediului. Fondata in anul 2001 ,Asociatia Expertilor de Mediu sustine dezvoltarea durabila prin: Initierea si implementarea unor proiecte pe termen scurt,mediu si lung ,stabilirea si realizarea unor obiective relevante si aplicabile,avand rezultate masurabile privind imbunatatirea mediului inconjurator ,constituind totodata un real sprijin pentru factorii de decizie si pentru public. AEM are sediul in Bucuresti , B-dul Mihail Kogalniceanu nr.55, et.6, ap.34, sector 5. Proiectul intitulat Impactul deseurilor medicale asupra mediului este un proiect sustinut de catre ONG-ul Asociatia Expertilor de Mediu ce vizeaza un segment foarte important al sanatatii . Insa imbraca o forma generala sub denumirea stiintifica de Poluanti Organici Persistenti. Cu ajutorul datelor colectate de pe site-ul Asociatia Expertilor de Mediu precum si alte surse mass-media sau carti de specialitate voi prezenta aspecte care conduc la acest impact precum si un plan de reducere a deseurilor medicale ce ridica o grava problema atat pentru sanatatea umana cat si pentru mediu inconjurator . Asociatia Expertiolor de Mediu este o persoana juridica romana de drept privat fara scop lucrative ,autonoma si apolitica ,care activeaza in domeniul protectiei mediului. Fondata in anul 2001 ,Asociatia Expertilor de Mediu sustine dezvoltarea durabila prin: Initierea si implementarea unor proiecte pe termen scurt,mediu si lung ,stabilirea si realizarea unor obiective relevante si aplicabile,avand rezultate masurabile privind imbunatatirea mediului inconjurator ,constituind totodata un real sprijin pentru factorii de decizie si pentru public.

1.2 Patrimoniul

Contribuiile bneti efectuate n valut vor fi transformate n lei, lundu-se n considerare cursul de schimb al monedei naionale din ziua plii. Contribuiile materiale vor trebui s fie n prealabil expertizate de ctre un expert autorizat,n vederea stabilirii valorii lor i a posibilitii de a fi valorificate n interesul Asociaiei. Veniturile Veniturile Asociaiei provin din: a) cotizaii ale membrilor asociai; b) venituri realizate din activiti desfurate n condiiile legii i n baza statutului; c) venituri din activiti economice cu caracter accesoriu desfurate n condiiile legii i n scopul realizrii misiunii i obiectivelor Asociaiei; d) donaii ale persoanelor fizice, persoanelor juridice cu capital public, privat sau mixt, legate testamentare, sponsorizri, etc.; e) dobnzile i dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, n condiii legale; f) resurse obinute de la bugetul de stat sau bugetele locale; g) alte ncasri sau contribuii prevzute de lege. Destinaia ncasrilor ncasrile realizate de Asociaie rmn la dispoziia sa Gestionarea patrimoniului Gestionarea patrimoniului Asociaiei se va face cu respectarea prevederilor legale, aplicate n mod corespunztor statutului de organizaie neguvernamental i nonprofit al acesteia. Compunerea patrimoniului Fondurile proprii ale Asociaiei pot fi att n lei ct i n valut, n condiiile prevzute de lege. Asociaia poate deine active mobile i imobile n ar i n strintate. 1.3 . Structura organizatoric a ONG-ului

AEM este condusa de un Consiliu de Administratie avand urmatoarea componenta:

PRESEDINTE

VICE-PRESEDINTE

SECRETAR GENERAL

1.4 .Parteneri

AEM se afla in parteneriat cu Clubul ecologic UNESCO Pro Natura care si ea la randul ei este o Organizatie Neguvernamentala constituita in anul 1991 avand misiunea de a promova conservarea naturii si dezvoltarea durabila in Romania in corelarea cu principiile si programele UNESCO referitoare la protectia mediului. O activitate importanta care AEM o desfasoara este promovarea schimburilor de experienta intre experti in domeniul protectiei mediului , facilitarea si promovarea comunicarii , transferul de tehnologie intre diverse organisme si organizatii nationale si internationale .

1.5 Finantatori Proiectul AEM referitor la Poluantii Organici Persistenti in mediul inconjurator este finantat de programul PHARE ACCES si are in vedere promovarea informatiilor privind POP , prin elaborarea unor materiale cu scop consultativ si implementarea unui sistem informational integrat, bazat pe caracterizarea si identificarea acestora in mediul inconjurator. Scopul proiectului este sprijinirea implementarii acquis-ului comunitar1 in domeniul protectiei mediului privind substantele chimice periculoase , prin intarirea capacitatii sectorului neguvernamental si cresterea nivelului de constientizare a publicului. 1.6 Descrierea proiectului Poluantii Organici Persistenti - Deseurile medicale Proiectului se adreseaza in primul rand sectorului neguvernamental , avand un numar mare de beneficiari si din sectoarele : - guvernamental - cercetare-proiectare - firme de consultanta - universitati - asociatii profesionale - experti independenti - unitati economice. O atentie deosebita se acorda informarii si constientizarii publicului asupra pericolelor si riscurilor existentei POP-urilor (Poluantii Organici Persistenti )in mediul inconjurator. Poluantii Organici Persistenti sunt substante chimice care persista n mediul nconjurator, se bioacumuleaza n organismele vii si prezinta riscul de a cauza efecte adeverse asupra sanatatii umane si mediului. Aceste substante intra n mediul nconjurator ca rezultat al unei activitati antropice. Cercetarile stiintifice evidentiaza faptul ca POP cauzeaza efecte daunatoare seminificative asupra sanatatii umane si mediului nconjurator.
1

Acquis-ul comunitar - reprezinta ansamblul de drepturi si obligatii comune ce leaga toate statele membre in cadrul Uniunii Europene. Se afla intr-o evolutie permanenta si cuprinde:- continutul, principiile si obiectivele politice ale Tratatelor;- legislatia adoptata in aplicarea tratatelor si jurisprudenta Curtii de Justitie;declaratiile si rezolutiile adoptate in cadrul Uniunii Europene;- masurile adoptate in domeniul politicii externe si de securitate comuna;- masurile adoptate in domeniul justitiei si al afacerilor interne;- acordurile internationale incheiate de catre Comunitate si de catre statele membre intre ele in domeniile de activitate ale Uniunii.

Sursele de emisie ale POP-urilor sunt situate n patru sectoare economice principale: agricultur, industrie,transport ,energie si medicina dar alte surse notabile includ depozitele de deeuri i crematoriile i incineratoarele. Insa eu in acest proiect o sa pun accent mai mult pe deseurile provenite din domeniul medical in sensul ca acestea prezinta o amenintare atat pentru sanatatea umana cat si asupra mediului inconjurator atunci cand nu sunt depozitate sau incinerate corespunzator . Deseurile medicale includ toate deseurile generate de institutiile sanitare, institutele de cercetare si laboratoare. In plus, aceastea includ deseurile provenite din surse minore ori difuze, ca cele produse in cursul ingrijirilor de sanatate intreprinse acasa (dializa, injectii cu insulina etc.). Intre 75% - 90% din deseurile medicale pot fi asimilate ca deseuri menajere, fiind transportate la rampa de depozitare a deseurilor. Aceste deseuri provin n principal din activitatile administrative si menajere ale institutiilor spitalicesti si pot include de asemenea deseuri generate in timpul intretinerii. Restul de 10 25% din deseurile medicale este considerat periculos prezentand riscuri asupra sanatatii si mediului. Unitatile sanitare care produc deseuri: Productorii mari: spitalele judeene i municipale, clinicile universitare, institutele de cercetare medicala i farmaceutic, institutele de medicina legal, serviciile judeene de medicina legal, unitile preclinice din universitile i facultile de medicina i farmacie, unitile de producie, depozitare i pstrare a medicamentelor i a produselor biologice. Productorii medii: centrele de diagnostic i tratament, centrele de transfuzii, centrele de recoltare i conservare a sngelui, laboratoarele, serviciile de prosectur ale spitalelor, spitalele de pneumologie, cabinetele medicale de orice specialitate i cabinetele stomatologice, spitalele i clinicile particulare. Productorii mici: laboratoarele de tehnic dentar, laboratoarele de sntate mental, spitalele de bolnavi psihici cronici, spitalele de recuperare, bazele de tratament balnear, slile de pregtire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare, centrele de plasament, centrele de ngrijire i asisten, cabinetele medicale din instituii, ntreprinderi, coli, licee, grdinie, cabinetele pentru realizarea tatuajelor, centrele pentru tratamente cosmetice/nfrumuseare, unitile farmaceutice - farmacii, drogherii, centrele de optic medicala , centrele de acupunctur. Clasificare deseurilor medicale : * Deeurile nepericuloase: sunt deeurile asimilabile cu cele menajere rezultate de la serviciile medicale, tehnico-medicale, administrative,de cazare, de la blocurile alimentare i de la oficiile de distribuie a hranei; aceste deeuri se colecteaz i se ndeprteaz la fel ca cele menajere. Deeurile asimilabile cu cele menajere nceteaz de a fi nepericuloase atunci cnd snt amestecate cu o cantitate oarecare de deeuri periculoase. Urmtoarele materiale se includ n categoria deeurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit n contact cu sngele sau cu alte lichide biologice, ghips necontaminatcu lichide biologice, hrtie, resturi alimentare (cu excepia celor provenite de la seciile de boli contagioase), saci i alte ambalaje din material plastic, recipieni din sticl care nu au venit n

contact cu sngele sau cu alte lichide biologice; * Deeurile periculoase includ: deeurile anatomo-patologice i prti anatomice cuprind material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie i obstetric (fetui, placente), pri anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate n urma activitilor de cercetare i experimentare. Toate aceste deeuri se consider infecioase. * Deeurile infectioase sunt deeurile care conin sau au venit n contact cu sngele sau alte fluide biologice, precum i cu virusuri, bacterii, parazii i/sau toxinele microorganismelor. Exemple: seringi, ace, ace cu fir, perfuzoare cu tubulatur, recipieni care au coninut snge sau alte lichide biologice, cmpuri operatorii, mnui, sonde i alte materiale de unic folosin, comprese, pansamente i alte materiale contaminate, membrane de dializ, materiale de laborator folosite.

In general deseurile medicale sunt colectate, transportate si depozitate n mod necorespunzator cauznd poluarea localitatilor ,a raurilor sau a zonelor din aval ce constituie sursele principale de alimentare cu apa . Deseurile solide rezultate din zona spitalelor se colecteaza nediferentiat si se depoziteaza la marginea oraselor ntr-o maniera simpla, fara nici o masura de control a poluarii apelor subterane si de suprafata din punct de vedere biologic, bacteriologic, fizic si chimic. La gropile de deseuri rurale existente, amplasate preponderent n apropierea cursurilor de apa, faza lichida din masa de deseuri se infiltreaza n subteran, ducnd la poluarea apelor freatice si a rurilor, constituind un risc important pentru sanatatea oamenilor. Pentru multe din zonele rurale, sistemele organizate de colectare si depozitare a deseurilor lipsesc cu desavrsire, acestea fiind depozitate necontrolat n locuri neautorizate, ceea ce duce la scaderea gradului de confort al populatiei si implicit la contaminarea apei si a solului. Deseurile medicale periculoase sunt eliminate prin: crematorii, incinerari directe, instalatii de tratare termica. In prezent aceste deseuri sunt eliminate dupa cum urmeaza: - Prin ardere in cele 346 instalatii pentru tratarea termica a deseurilor medicale care apartin spitalelor; aceste instalatii nu sunt conforme cu cerintele UE si nu pot fi retehnologizate in vederea conformarii; acestea trebuie inchise etapizat pana la 31.12.2008; din numarul total, 122 de instalatii si-au incetat activitatea la sfarsitul anului 2005. - Numai o cantitate mica din deseurile medicale este incinerata alaturi de deseuri industriale periculoase, in 4 instalatii de incinerare aflate in proprietatea si operate de companii private. In urma colectarii separate pe tipuri specifice de deseuri periculoase din activitati medicale, s-a estimat ca aprox. 3000 t/an vor fi eliminate prin incinerare, restul cantitatii de deseuri periculoase din activitati medicale va putea fi eliminata prin sterilizare termica. Incineratoarele de deeuri medicale sunt o surs major confirmat de POP-uri (i ali poluani ca metalele grele). In trecut erau 7 uzine de incinerare care operau n Romnia, dar azi a rmas doar una. In Bucureti exist un incinerator vechi folosit pentru incinerarea deeurilor medicale cu o capacitate de 5 tone de deeuri pe or, aa cum se specific n Planul Naional de Implementare n Romnia a Conveniei de la Stockholm. Celelalte incineratoare nu mai funcioneaz.

Emisiile de poluanti
Cele mai importante surse de POP-uri n Romania (printre care dioxinele) o reprezint incinerarea deeurilor medicale i a celor municipale. Unul din cele mai importante aspecte ale emisiilor de dioxine provenite din arderea / incinerarea deeurilor medicale este c n Romnia nu exist echipamentele necesare pentru msurarea acestora. Emisiile de POP-uri din alte surse sunt specificate n tabelele de mai jos :

II. Plan de minimizare a deseurilor medicale

2.1 Generalitati Prezentul proiect abordeaza masurile si metodele de minimizare a cantitatii de deseuri medicale rezultate din activitatea unitatilor sanitare, cu exemplu pentru un spital de pneumologie . Masurile si metodele sunt de obicei identificate prin evaluarile privind minimizarea deseurilor medicale n cadrul spitalelor si prin referinte la studiile de specialitate. Ierarhia privind managementul deseurilor se refera la reducerea la sursa, reciclarea, tratarea si eliminarea reziduurilor. Minimizarea deseurilor utilizeaza primele doua elemente. OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) defineste minimizarea deseurilor ca continnd urmatoarele elemente: revenirea si/sau reducerea generarii deseurilor la sursa; P Imbunatatirea calitatii deseurilor generate (de ex. reducerea periculozitatii); Incurajarea refolosirii, reciclarii si recuperarii. Minimizarea deseurilor medicale rezultate din unitatile sanitare poate fi realizata prin implemetarea unor anumite politici si practici cum ar fi : reducerea la sursa reciclarea reutilizarea deseurilor medicale colectarea separata a deseurilor utilizarea unor practici generale

2.2 Masuri privind minimizarea cantitatii de deseuri rezultate din activitatea medicala Masurile ce se pot instutui n vederea realizarii unui plan de minimizare a deseurilor medicale includ urmatoarele : 2.2.1 Reducerea la sursa aplicarea unor restrictii la cumparare de exemplu prin achizitionarea centralizata si controlul precum si nlaturarea medicamentelor si altor substante chimice periculoase ; 2.2.2 Reciclarea reutilizarea deseurilor medicale

Reciclarea si reutilizarea anumitor deseuri medicale solide nepericuloase cu urmatoarea componenta : Hartie carton: carton, saci de la cumparaturi, ziare, htie de mare densitate, hartie amestecata Metale: bidoane din aluminiu, alte obiecte din aluminiu, metale feroase, doze, neferoase (alte) metale Plastic: containere PET, containere de PE de nalta densitate, filme din plastic, containere de polipropilena, PVC, polistiren, alte plastice. Deseuri din alimente / organice, inclusiv vegetale.Alte deseuri dect cele organice: deseuri din lemn, cauciuc, lemn,textile, amestecuri de alte deseuri, deseuri speciale.

Obtinerea compostului din deseurile organice si vegetale 2.2.3 Colectarea separata a deseurilor

Colectarea si pastrarea n vederea depozitarii finale si/sau eliminari, astfel : - deseurile periculoase separat de cele nepericuloase folosindu-se un mod corect de depozitare (cantitatea totala de deseuri, care este contaminata cu o substanta periculoasa devine periculoasa) ; - deseurile din substante chimice separat de de seurile infectioase; - deseurile reciclabile separat de deseurile nereciclabile; - minimizarea dilutiei deseurilor periculoase; - asigurarea ca toate chimicalele si toate deseurile sunt corect si clar marcate. 2.2.4 Utilizarea unor practici generale Practicile generale sunt procedurile si politicile institutionale care au ca efect reducerea de seurilor. Imbunatatirea managementului, identificarea de seurilor si controlul inventarului pot duce la reducerea efectiva a generarii deseurilor , ce includ: Monitorizarea fluxurilor de me dicamente si de chimicale n cadrul unitatii sanitare de la primire, ca materie prima, pana la eliminare ca de seuri periculoase ; Alocarea diferentiata a costurilor de management a de seurilor departamentului care a generat aceste deseuri; Imbunatatirea controlului inventarului prin: - Solicitarea catre cei ce utilizeaza substante chimice cu termen de garantie limitat de folosire a stocului existent si mai vechi naintea folosirii stocului cel nou; - Comandarea de substante chimice periculoase numai atunci cand acestea sunt necesare si n cantita ti minime pentru evitarea expirarii acestora ; Instruirea angaja tiilor n managementul deseurilor periculoase. Departamentele ce au generari majore si instruiesc tot personalul, care poate genera sau manipula materile pe riculoase. Instruirea trebuie sa includa aspecte precum: - Periculozitatea substantelor periculoase ; - Prevenirea scurgerilor; - Intretinerea preventiva; - Pregatirea pentru caz de urgenta. Realizarea unui audit de mediu privind minimizarea deseurilor medicale ; Implementarea la nivelul ntregii institutii a programului /planului de reducere a deseurilor; Stabilirea unui program intern de reciclare a deseurilor.

Elaborarea unei liste privind evidenta deseurilor periculoase si nepericuloase generate de unitatea sanitara Evaluarea pericolelor si riscurilor ce pot fi generate de eliminarea necorespunza toare a de seurilor medicale Evaluarea firmelor specializate n transportul, eliminarea si reciclarea deseurilor Metode ce pot fi utilizate de unitatile sanitare n vederea minimizarii deseurilor medicale Mai jos sunt prezentate cteva dintre categoriile de deseuri medicale periculoase si metodele de minimizare ce pot fi aplicate acestora. Categoria de deseuri medicale periculoase Deseurile chimioterapice si antineoplazice Stabilirea dozelor optime de Stabilirea capacitatii containerelor pentru Solventi pe baza de clor si inflamabili. n Folosirea reactivilor pe baza de apa Metoda de minimizare Colectarea separata a deseurilor chimioterapice administrare, fara a rezulta surplus deseurile chimioterapice ; Utilizarea materialelor periculoase cantit ati reduse Reducerea cantitatilor de reactivi Utilizarea metodelor de curatenie bazate pe abur si uiltrasunete Determinarea puritatii solventului Standardizarea utiliz arii solventului Colectarea separata a solventilor (ca deseuri) Distilarea/reciclarea solventilor Reciclarea solventilor n sistem externalizat (in afara unitatii) Returnarea containerelor la viata viata la locul de producer Mercurul Utilizarea de termometre electronice, n locul celor cu mercur Furnizarea de truse pentru curatarea (ndepartarea) mercurului pentru personalul medical, n cazul accidentelor Recuperarea si reciclarea mercurului

Materiale radioactive furnizor Utilizarea de izotopi cu durata scurta de Stocarea deseurilor cu durata scurta de

Evaluarea firmelor specializare n vederea reciclarii mercurului, disponibile pe piata Substante toxice, corozive si miscelanee periodica

Verificarea / ntretinerea echipamentului de sterilizare cu etilenoxid Utilizarea steriliz arii pe baza de abur si ultrasunete Folosirea minima a agent ilor toxici de cur atare Furnizarea de sisteme automate pentru ndepartarea substantelor chimice utilizate n spalatoria unitatii sanitare Reducerea cantitatilor de substante chimice folosite experimental n laborator Achizitionarea de produse chimice n containere returnabile Utilizarea metodelor de curatenie pe baza de agenti fizici n locul celor chimici

a ) Separarea deseurilor
Masuri existente Colectarea si pastrarea n vederea depozitarii finale si/sau eliminari, astfel : - deseurile periculoase separat de cele nepericuloase. - deseurile reciclabile separat de deseurile nereciclabile (se realizeaza partial); - chimicalele si deseurile medicale periculoase sunt corect si clar marcate. Masuri ce urmeaza a fi aplicate: Colectarea si pastrarea n vederea depozitarii finale si/sau eliminari , astfel : - deseurile din substante chimice separat de de seurile infectioase; - deseurile ntepatoare-taietoare colectate separat de restul deseurilor periculoase (folosirea unor recipienti specifici) - deseurilor reciclabile separat de de seurile nereciclabile; - minimizarea dilu tiei deseurilor periculoase;

b) Practici existente:
Monitorizarea fluxurilor de medicamente si de chimicale n cadrul unitatii de la primire, ca materie prima , pna la eliminare ca deseuri periculoase (se realizeaza partial) ; Alocarea diferentiat a costurilor de management al deseurilor , eventual departamentului care a generat aceste deseuri (se realizeaza partial); Instruirea angaja tiilor n managementul deseurilor periculoase. Implementarea la nivelul ntregii institutii a planului de gestionare a deseurilor rezultate din activ itatea instutiei; Elaborarea unei liste privind evidenta deseurilor periculoase si nepericuloase generate de unitatea sanitara Evaluarea firmelor specializate n transportul, eliminarea si reciclarea deseurilor (se realizeaza partial) Realizarea unui audit de mediu privind minimizarea deseurilor medicale ;

Practici ce urmeaza a fi aplicate:


Monitorizarea fluxurilor de medicamente si de chimicale n cadrul unitatii de la primire, ca materie prima, pna la eliminare ca deseuri periculoase; Imbunatatirea controlului inventarului prin: - folosirea stocului existent si mai vechi naintea folosirii stocului cel nou; - comandarea de substante chimice periculoase numai atunci cand acestea sunt necesare si n cantitati minime pentru evitarea expirarii acestora ; Stabilirea unui program intern de reciclare a deseurilor. Evaluarea pericolelor si riscurilor ce pot fi generate de eliminarea necorespunza toare a de seurilor medicale Implementarea la nivelul ntregii institutii a planului de minimizare a deseurilor medicale;

* Citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deeuri rezultate din activitatea laboratoarelor de medicina nuclear etc. Sursa: Departamentul Inginerie Sanitar , Institutul de Sntate Public, Bucureti

In conformitate cu legislaia, deeurile medicale periculoase ar trebui colectate i separat de celelalte deeuri generate de activitile medicale. Deeurile periculoase ar trebui colectate n ambalaje speciale, depozitate apoi temporar ntr-un loc anume din unitatea medical nainte de a fi transportate la punctul final de depozitare. Una din metodele sugerate de Protocolul ncheiat ntre Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor (Nr. 4132/IJ/04.10.2004), Ministerul Sntii (Nr. 45861/IB/06.10.2004) i Garda Naional de Mediu (Nr. 10973/05.10.2004) este folosirea sterilizatoarelor i incineratoarelor. Un numr de studii privind incinerarea deeurilor medicale din Statele Unite - Agenia de Protecia Mediului au identificat incinerarea deeurilor medicale ca a treia mare surs de emisii n aer a dioxinelor, cu o contribuie de 10% din emisiile de mercur n mediu provenite din activitile umane. In emisiile incineratoarelor de deeuri medicale au fost identificai muli ali poluani periculoimce includ: arsenic, amoniac, benzen, bromodiclorometan, cloroform, plumb etc.

2.3 Consecinte socio-economice, asupra mediului si snttii


Consecinele socio-economice i asupra sntii sunt greu de definit deoarece nu s-a efectuat nici un studiu oficial n aceast direcie. Consecinele asupra mediului sunt definite prin caracteristicile dioxinelor. Un aspect important este notificarea din 2004 a ONG-ului romn de mediu Mare Nostrum care i desfoar activitatea n Constana, Judeul Constana. Implicarea lui este legat de existena unui incinerator al deeurilor medicale construit n mijlocul oraului, n vecintatea a 2.500 de locuitori i doar la 50 m de o grdini cu 150 de copii. In 23-29 februarie 2004, vecinii au alertat Mare Nostrum i mass media de apariia unui numr de probleme de sntate, incluznd ameeli, dureri ale buzelor, nasului i capului provocate de procesele de incinerare necontrolate a unitii n timpul nopii.ONGul Mare Nostrum a declanat un proces n justiie mpotriva propietarului incineratorului. Problema principal

evideniat de firma, care a elaborat studiul de impact asupra mediului pentru incinerator, a fost aceea c n Romnia nu exist echipament pentru msurarea emisiilor de dioxine n aer.

2.4 Recomandri ale ONG-ului Recomandrile Asociaiei Experilor de Mediu conform cu situaia actual de gestionare a deeurilor medicale, incluznd eliminarea final, pun accentul pe urmtoarele: Incinerarea deeurilor periculoase are impacturi multiple asupra mediului: aer, ap, sol etc. Principalele probleme de mediu ce rezult din aceast activitate sunt: Controlul slab al proceselor ce includ utilizarea la maximum a capacitii incineratoarelor Neconformitatea cu legislaia naional asupra gestionrii deeurilor i incinerrii acestora Inexistena echipamentului pentru msurarea emisiilor necontrolate de compui toxici Slaba educaie de mediu i sanitar a personalului spitalicesc, inclusiv muncitorii, privitor la pericolele posibile i impactul POP-urilor Lipsa de fundamentare pentru activitile spitaliceti specifice ce privesc sntatea i gestionarea deeurilor spitaliceti Conform aspectelor menionate mai sus recomandrile Asociaiei Experilor de Mediu privind sntatea i managementul deeurilor medicale se privesc urmtoarele activiti posibile: Promovarea proiectelor de informare privitoare la creterea contientizrii factorilor implicai i publicului n general legat de incinerarea deeurilor Implementarea planurilor de reducere a deeurilor n spitale Utilizarea tehnologiilor necombustibile de tratare a deeurilor medicale Msurarea i monitorizarea POP-urilor, precum emisiile de dioxine Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile i a celor mai bune practici de mediu. Efectul acestui proiect nu se concretizeaza in venituri banesti insa in viitor se pot observa efectele ecologice, bazate pe recomandarile si ideile venite in urma studiului facut .

SCHEMA DE MINIMIZARE A DESEURILOR MEDICALE

III. Concluzii si propuneri


Toate activitatile umane produc deseuri mai mult sau mai putin periculoase. Deseurile medicale insa sunt periculoase atat pentru oameni, cat si pentru mediu, expunand la riscuri infectioase populatia. In urma studiile pe care le-am facut pe site-urile de specialitate am obesrvat ca o metoda buna de combatere a deseurilor de natura organica sau neorganica ce implica deseurile medicale este metoda sterilizarii cu abur saturat este una dintre tehnologiile alternative incinerarii, recomandata si utilizata la nivel mondial ca solutie pentru tratarea deseurilor medicale infectioase (DMI1 ) rezultate in urma activitatii zilnice a unitatilor sanitare. Fundamentarea unui centru specializat in DMI prin sterilizare ar ajuta mult mai mult populatia,evitand astfel contaminarea mediului deoarece arderea in crematorii a deseurilor medicale reprezinta o sursa de poluanti foarte toxici, precum dioxina, mercurul, noi compusi chimici si cenusa toxica; Iar procesul tehnologic fix ar presupune : . Achizitionare si amenajare spatiu/hala; 2. Disponibilitate utilitati: apa, gaz, canalizare; 3. Instalatie: zona depozitare temporara, carucioare sterilizator, sterilizator, centrala abur, tocator, compactor pentru depozitarea finala; 4. Autorizare: raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, autorizare echipamente ISCIR, autorizatie de constructie, obtinerea unui acord de protectia mediului pentru inceperea oricaror operatii, autorizatie de functionare, impozite si taxe locale etc.); 5. Functionarea instalatiei: consum apa, gaze, consumabile (piese de schimb, saci pentru sterilizare, echipamente de protectie etc.; 6. Transport: microbuz echipat cu instalatie de climatizare (in functie de necesarul de colectare de la unitatile medicale contractate); 7. Recipiente specifice autorizate pentru colectarea selectiva. 8. Administrarea: personalul implicat in ciclul de management integrat al DMI; 9. Contractare: contracte de colectare si neutralizare DMI cu unitatile medicale/poluatori specifici, contract cu firmele de salubrizare pentru depozitarea finala.

DMI - deseurilor medicale infectioase

Analizand articole de specialitate si studiand pe internet am incercat sa elaborez si o analiza SWOT pentru reducerea deseurilor medicale intr-un centru specializat .

Analiza SWOT
Puncte tari - tratare directa cu abur saturat, la temperatura si presiune ridicate/constante; - managementul deseurilor bazat pe principiul: poluatorul plateste reducerea riscului de la sursa; - capacitati de procesare mari (ex.: capacitatea medie a unei instalatii functionale pe piata romaneasca este de 455 kg/50 min., rezultand un potential de procesare de 72 t/luna); - reducerea cantitatii de deseuri la 40%-80% din cea initiala (in functie de tehnologia de sterilizare folosita); - eliminarea finala pentru deseurile periculoase prin arderea in crematorile unitatilor medicale prezinta numeroase riscuri si inconveniente: in procesul de incinerare se produc emisii no cive precum dioxina si metalele grele, deosebit de periculoase pentru sanatatea populatiei; frecvent, prezinta deficiente de functionare, fiind instalatii depasite tehnologic si moral, nu sunt adaptate pentru incinerarea deseurilor cu un continut ridicat de material plastic; cosurile de fum nu au inaltimea corespunza toare, de cele mai multe ori fiind sub nivelul cladirilor invecinate; costuri ridicate de operare; - alternativa pentru unitatile medicale in privinta inchiderii etapizate a instalatiilor de tratare termica a deseurilor periculoase medicale, prevazuta in Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor. Puncte slabe - cantitatea reala produsa la nivel local/regional de DMI nu este o informatie publica; - potentialul de procesare poate depasi necesarul de sterilizare deoarece nu se pot incheia contracte de procesare cu toate unitatile medicale locale/regionale; - dificultatea incheierii si respectarii contractelor cu unitatile medicale care, din obisnuinta, nu aloca bani pentru ceea ce se colecteaza in "mod normal" de fimele de salubrizare la comun cu gunoiul menajer; - tentatia de a reduce durata de tratare a deseurilor pentru diminuarea costurilor legate de producerea aburului la temperatura si presiunea optime; - reticenta nationala generalizata fata de colectarea selectiva a deseurilor; - deseuri ce nu pot fi neutralizate prin sterilizare: anatomopatologice si parti anatomice, citotoxice, farmaceutice, radioactive, cadavre, containere ce contin gaz sub presiune, produse explozive si chimicale, produse si recipiente ce contin mercur, compusi organici volatili sau semivolatili;

- necesitatea amenajarii unor spatii dedicate de catre produca torii de DM pentru eficientizarea ciclului de colectare si transport. Oportunitati - Romania isi propune ca in 2007 sa inchida jumatate din numarul crematoriilor existente, restul in 2008; - externalizare catre terti a serviciilor de tratare si eliminare de catre unitatile medicale; - existenta echipamentelor mobile sau stationare pentru tratarea deseurilor spitalicesti la fata locului; Amenintari - Politica si organizarea unitatilor medicale cu privire la DMI (nerespectarea pasilor de segregare la producator pentru evitarea incarcarii facturilor, supravegherea procesului de segregare, monitorizarea/gestionarea cantitatilor si continutului de seurilor produse si predate spre tratare, informarea si responsabilizarea personalului, crearea si respectarea unui program de sanatate pentru angajati si pacienti, amenajarea de spatii sterilizate pentru depozitare temporara, raportari reale la autoritatile in domeniu); - Gen de afacere dependenta de contracte cu unitatile medicale si de cantitati mari pentru procesare, oferta de pret de pin zand de acesti factori majori; - Unitatile medicale medii si mici pot achizitiona autoclave proprii.

Implementarea unui sistem integrat de gestionare al deseurilor medicale municipale se poate realiza prin stabilirea urmatoarelor obiective specifice: eliminarea depozitarii necontrolate; colectarea selectiva a deseurilor medicale reciclabile din deseurile provenite de la spitale ; cresterea gradului de reciclare al deseurilor;

Bibliografie

www.aem.ro www.eeango.ro www.greenreport.ro www.mediugov.md