Sunteți pe pagina 1din 27

Staiunea Vatra Dornei

Statiunea Vatra Dornei, supranumita si "Perla Bucovinei", este situata la o altitudine de 802m in Depresiunea Dornelor, la 112km distanta de Suceava si 89km de Bistrita Nasaud, la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna. Regiunea Dornelor este ferita de vanturi fiind aparata de Carpati care ocrotesc zona. Zona are un climat temperat continental de nuanta alpina, cu o temperatura medie anuala de 4,5grade C. Precipitatiile bogate si relieful sub forma de terase au favorizat dezvoltarea unei intinse panze freatice, care iese la lumina sub forma de izvoare cu apa minerala. Se poate spune ca aici ne aflam intr-o adevarata imparatie a apelor minerale, exploatate si industrial la Poiana Negri, Sarul Dornei si Floreni. Vatra Dornei este cunoscuta ca o statiune pentru toate varstele, adresandu-se atat persoanelor care doresc sa-si fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarna, sau care doresc sa se odihneasca intr-un bioclimat tonic stimulent cu influenta benefica asupra sistemului nervos.

Istoria localitii Vatra Dornei


Istoria localitatii Vatra Dornei - legenda, adevar, trecut, prezent O legend pstrat n memoria Dornelor, care atest existena Dornei nc de pe vremea ntemeierii statului Moldovei, leag numele localitaii de o dragoste tragic a ntemeietorului Moldovei - Drago Vod. Acesta s-ar fi ndrgostit de pstoria localnic Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greeal i n amintirea ei, a decis ca apa lnga care s-a petrecut drama s poarte numele ei.

O explicaie stiinific a toponimicului "Dorna" este greu de oferit. Dictionarul Limbii romne editat de Academia RPR n 1958, explic noiunea "dorna" prin bulboan sau vale cu ap. Slavii au numit aezarea mltinoas "Dolina", romanii au numit-o "Durnacum" iar la romni a ajuns Dorina, care prin eliminarea vocalei "i" i prin rotacismul specific limbii romne, a devenit Dorna. Dupa anul 1775, Dorna intr sub stapnire austriac i locuitorii au devenit iobagi ai domeniului mprtesc Cmpulung. Faptul a generat conflicte care au durat aproape un secol. Locuitorilor li s-au luat drepturile la crciumrit, pescuit, morrit, li s-au pus taxe pe fnee i pduri i au fost obligai s presteze munci nepltite la diferite lucrri edilitare iniiate de coroan. De asemenea, ei trebuiau sa dea autoritii biruri n natur (gini, ln i lemne). Pe teritoriul trgului Dornei s-au desfaurat numeroase conflicte sngeroase care au sfrit prin nsemnate pierderi de viei omeneti. n 1884, o sentin a autoritilor austriece pedepsea formal pe unul dintre opresorii locali cu o "dojan sever". Locuitorii Dornelor au ncercat s pun capt opresiunilor i nemulumirilor prin plngeri repetate la mprat i la autoritile locale dar ele n-au putut fi soluionate pn n jurul anului 1850, cnd a fost abrogat vechea constituie austriac i a nceput perioada de 11 ani a absolutismului monarhic. Evoluia edilitar i urbanistic a localitatii Dorna a fost puternic marcat de descoperirea uriaelor rezerve de ape minerale rspndite pe o suprafa de mai multe zeci de kilometri ptrai i cunoscute de ciobanii locului nc pe la anul 1750, care le-au botezat izvoare cu "burcut" - nume mprumutat probabil din maghiarul "borviz". O cercetare tiinific a apelor minerale din inutul Dornelor este cunoscut n literatura de specialitate n jurul anilor 1790. Chimistul Hacquette de Nrnberg a realizat n aceast perioad o analiz relativ complet a apelor din Dorna i din localitile limitrofe Cndreni i ar. Recunoaterea oficial a importanei izvoarelor minerale i o analiz complet a lor, se datoreaz studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta s-a ocupat mai nti de apele minerale din Poiana Negri pentru ca apoi, sub numarul 1841 din anul 1810, s nainteze autoritailor de la Viena primele semnale despre starea dezastruoas a bilor din Vatra Dornei i a izvorului din Poiana Negri, cu o propunere de relativ sistematizare a lor. n anul 1870 Fondul Bisericesc Romn a cumparat Bile Vatra Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, mpreun cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale. Pentru bolnavi s-a zidit un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior s-a construit Hotelul numrul unu i Cazinoul. O descriere a staiunii n jurul anilor 1880-1895 o aflm din nsemnrile inginerului Crasuschi, fost director al minelor din Iacobeni. Izvoarele erau captate n mod primitiv. Acestea prezentau niste guri ptrate mprejmuite cu brne i acoperite cu coaj de brad, fr nici o izolare. Aceste gropi erau umplute cu ap cu rugin murdar, n care cntau broatele. Din aceste izvoare curgea apa prin nite jgheaburi, n butoaie deschise asezate pe brne. Din aceste butoaie apa curgea prin evi de metal spre locul unde era ncalzit i de acolo la czi. n total pe teritoriul localitii Vatra Dornei au fost puse n valoare 15 izvoare de ape minerale. n anul 1899, principalele obiective ale staiunii balneoclimaterice Vatra Dornei au fost terminate i inaugurate. ntre acestea s-a numrat Izvorul Ioan botezat n timp Izvorul Unirea, Izvorul Ferdinand i Izvorul Sentinela aflate n vecintatea Cazinoului. Descoperit n anul 1871, actualul Izvor Sentinela a fost amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni n anul 1897. Iniial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Habsburgic numindu-se Izvorul Falkenhein, dar romnii din Dorna constituii ntre 1898-1901 n Societatea cultural patriotic Sentinela hotrsc s acorde numele instituiei lor acestui izvor renumit. Dup 1948 izvorul s-a numit 23 August i a revenit la vechiul sau nume Sentinela dup evenimentele din decembrie 1989. Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localitaii se numar i

stabilimentul balnear construit n anul 1895, n care se executau proceduri cu ape carbogazoase i nmol de Dorna. Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat ncepnd din secolul XVIII n jurul staiunii balneare i concomitent cu aceasta. Pna n anul 1774 Dorna a fost dependent de Ocolul Cmpulung i din aceast cauz nu avea nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de a avea sigiliu i vornic sau primar a fost dobndit abia n anul 1823, dar localitatea a continuat s existe sub suzeranitatea vornicului de Cmpulung pna n 1853. ntre 1850 i 1875 la Dorna s-au perindat mai multi vornici si primari. "n anul 1875 - scrie ziarul Deteptarea din Cernui - Vatra Dornei nu mai era un sat ci trg i noul comitet comunal de acolo era n mare ncurctur fiindc nu avea nici un om potrivit de primar... n ziua alegerii primarului cpitanul vine la Vatra Dornei, cheam noul comitet ales i i spune c ar fi bine sa aleag primar un om cu carte, pentru c Vatra Dornei i acum trg i un om fr carte n-ar putea crmui o comun ca aceasta. Toi crturarii din noul comitet au spus la vorba capitanului "Amin", numai Vasile Deac a zis fara sfiala "Nu" dei el a fost i este om fr carte. ntrebndu-l capitanul pe Deac cine socoate c ar fi bun de primar, Deac a raspuns: "Eu socot c a fi cel mai bun!" i tii ce s-a ntmplat? Toi crturarii din comun au strigat "Da! Dac Deac se primete s fie primar, apoi el i cel mai bun!". Instalarea lui Vasile Deac n funcia de primar al oraului, a coincis cu perioada cnd se studia de ctre oamenii de tiin ai vremii i de ctre administraia Bucovinei i a Cmpulungului dezvoltarea staiunii balneare Vatra Dornei. n deceniul urmtor instalrii lui Deac, Fondul Bisericesc din Cernui devine proprietarul izvoarelor de ape minerale i al aa-zisului institut balnear. n aceast conjunctur se punea tot mai acut problema dezvoltrii bilor la nivelul edilitar al staiunilor cunoscute deja n Europa. Ajutat de arhiteci i oameni de tiin, proprietarul bilor a ntocmit un proiect pentru construirea unor edificii de tratament, cazare i petrecere a timpului liber, pe care dorea s-l materializeze n afara dezvoltrii urbanistice a localitaii. Proiectul Fondului Bisericesc a fost supus n anul 1883 aprobrii mpratului Franz Joseph i prin aprobarea acestuia, proiectul a cptat posibilitatea intrrii n execuie. Primarului Vasile Deac modul de a gndi al autoritilor Fondului Bisericesc nu i-a convenit i, consultndu-se cu arhiteci i oameni de tiin recunoscui n epoc, a ajuns la concluzia c singura posibilitate de a fora dezvoltarea trgului concomitent cu staiunea balnear, era solicitarea unei audiene la mpratul Franz Joseph. A obinut audiena la mprat n anul 1886 i odat cu aceasta aprobarea pentru dezvoltarea urbanistic a localitaii Vatra Dornei, pe teritoriul central al creia urmau s fie instalate Palatul Comunal, Palatul Naional, cldirea colii primare, Gara mare i Gara Bi, Biserica catolic i Templul evreiesc. Pentru nceput i avnd rezervat suma de 60.000 de coroane pentru construirea Palatului Comunal i 30.000 de coroane pentru zidirea unei coli romneti de trei clase, el a trecut la execuia proiectelor. Lucrrile construciilor aprobate de mprat au fost conduse de un meter italian care s-a instalat n Vatra Dornei pe cheltuiala primariei i n anul 1895 s-au nceput lucrrile de construcie a Palatului Comunal care s-au desfaurat n acelai timp cu lucrrile de construcie ale colii generale. n nsemnrile unor crturari ai vremii ni se confirm c n localul Palatului Comunal funciona i un han, n locul hanurilor care au disprut pna la finele deceniului al 8-lea i un restaurant, care a dinuit pn la 1938. n toamna anului 1897 a fost dat n folosin i cldirea colii generale (astzi coala nr. 1). nainte de a se ncheia lucrrile de construcii ale Palatului Comunal, Vasile Deac a nceput lucrrile de construcie a Palatului Naional, care urma s adposteasc sediul Societii culturale i al cabinetului de citire "Sentinela". "Sentinela" a fost prima asociaie patriotic a romnilor din Vatra Dornei i a acionat

consecvent pentru izbndirea idealurilor naionale. n timpul mandatului lui Vasile Deac s-au construit de asemenea, n anul 1902, Gara CFR cunoscut sub numele de Gara Mare care a legat pentru prima dat Suceava de Vatra Dornei i a nceput construcia Grii Vatra Dornei Bi, care a fost dat n folosina dup decesul vrednicului primar. Tot n timpul mandatului lui Vasile Deac au fost concepute i - partial demarate - lucrrile Templului evreiesc i a Bisericii catolice. Aceasta a fost lovit de doua obuze n timpul primului rzboi mondial, care sunt vizibile i astzi n peretele estic. Vatra Dornei a fost declarat ora al imperiului austro-ungar la 17 decembrie 1907. Primul rzboi mondial a adus luptele pe creasta munilor din jurul orasului Vatra Dornei transformndu-l pe acesta i staiunea ntr-o fortrea armat a austro-ungarilor. Staionarea trupelor la Vatra Dornei a durat aproape doi ani, timp n care au fost distruse i oraul i staiunea, dar dup unirea Bucovinei cu Regatul Romniei s-a pus problema refacerii i administrrii bilor. n anul 1919 s-a format un consoriu care a luat n arend stabilimentele balneare pe termen de un an. Aciunea s-a repetat n 1920, 1921 i 1922 dar condiiile de arendare erau nefavorabile administratorului (Fondului Bisericesc) pentru c ofereau arendailor venituri uriae n timp ce cstigul proprietarului era derizoriu. Ulterior, s-a stabilit printr-o liciatie trecerea n administrarea aceluiai consoriu a bilor pe termen de 20 de ani, dar cstigatorul licitatiei nu i-a ndeplinit obligaiile ci, dimpotriv, a iniiat cteva aciuni pentru repudierea drepturilor Fondului Bisericesc. Litigiul a fost terminat prin intervenia ministrului agriculturii de atunci - prof.dr.Iancu Nistor - care a determinat Statul Romn s permit Fondului Bisericesc exploatarea bilor n regie, oferindu-i trei milioane de lei avans pentru reabilitarea stabilimentelor i restaurarea daunelor aduse n timpul rzboiului. Primarul Petru Forfot i prezenta voievodului Mihai, devenit Regele Mihai I, stabilimentele staiunii balneare n urmatorii termeni: "Publicul ce a vizitat aceast staiune n anii de dup rzboi a putut fi pe deplin satisfcut n ateptrile sale de ceea ce i se oferea. Binenteles c au existat i lipsuri n dezvoltarea staiunii. Lipsete canalizarea, apeductul, asfaltarea sau pavarea strzilor oraului etc. Aceste lucrri nu au putut fi executate pn acum, din cauz c au lipsit fondurile necesare. Trebuie tiut c administraia comunal a acestui ora lupt cu mari greutai financiare din cauz c veniturile curente nu curg n visteria comunal, dupa cum aproape toi vizitatorii care vin la Vatra Dornei cred. Veniturile directe aduse de staiune aparin Fondului Bisericesc care a fost i nainte de rzboi i este i astzi proprietarul stabilimentului de bi. Ori, Fondul Bisericesc nu a contribuit niciodat cu venituri realizate din stabilimentele balneare, cu nimic la lucrarile edilitare ale oraului. n acelai timp nici taxele de cur ncasate de ctre forele comisiei balneare nu intr n visteria administraiei comunale ci sunt folosite n alte scopuri. Administraia comunal a fost i este i azi obligat s acopere nevoile edilitare ale oraului i staiunii balneare Vatra Dornei numai prin mijloace proprii. Cu toate greutile acestea nedrepte i ingrate, administraia comunal pe care am cinstea s o conduc este n prezent pe punctul culminant al sforrilor sale de a nfiina apeductul i canalizarea... mi fac o prea placut datorie s arat c numai graie nelegerii pe care am gsit-o la membrii guvernului n frunte cu primul ministru i ministrul de interne Gheorghe Ttracu i ministrul agriculturii prof. dr. Iancu Nistor, am primit cel mai larg concurs ca n urmtorii trei ani apeductul i canalizarea s fie realizate." n acest fel oraul Vatra Dornei i staiunea balnear intrau n perioada lor de emancipare edilitar modern. n timpul celui de-al doilea rzboi i n special n a doua sa parte - anii 1943-1944 - staiunea balnear Vatra Dornei a suferit nenumrate distrugeri. Ornduirea instalat dupa 1945 a preluat bile prin actul naionalizrii de la 11 iunie 1948 i a nceput o vast campanie de refacere i modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea staiunii. Imediat dup 1950 staiunea balnear Vatra Dornei a intrat n exploatare la ntreaga capacitate i pn n 1989 a continuat s se dezvolte n toate planurile: medical, de agrement, de odihn etc

Evenimente culturale

Ianuarie - Februarie Serbrile IERNII -Concursuri de schi, sanie, jocuri distractive; 15 Ianuarie - Spectacol literar-muzical DOR DE EMINESCU Sa1a Oglinzilor din cadrul primriei 24 ianuarie- Spectacol literar muzical OAMENII UNIRII CASA DE CULTUR PLATON PARDUMartie 6 martie- SPECTACOL FESTIV dedicat zilei de 8 Martie Casa de Cultur Platon Pardu 28 martie -Festivalul Concurs de Poezie pentru Tinerii Creatori Nichita n luna lui marte -Casa de Cultur Platon Pardu Aprilie Expoziie de ou ncondeiate Muzeul de Etnografie Mai 9 mai Simpozion Ziua Europei, Sala Oglinzilor, Primria Vatra Dornei 12 mai manifestri cultural-sportive - Ziua Adolescentului Iunie 1 iunie-Ziua Internaional a Copilului Carnavalul n lumea piticilor, sala de spectacol a Casei de Cultur 20-21 iunie - Festivalul Naional de Muzic Uoar MUZRITM - Parcul staiunii Iulie - ZILELE MUNICIPIULUI VATRA DORNEI - manifestri culturale, artistice i sportive - organizator Primria Vatra Dornei - TRGUL COPIILOR I ELEVILOR METEUGARI- organizator Clubul Copiilor i Elevilor Vatra Dornei, Muzeul Etnografie Vatra Dornei, Casa de Cultur Platon Pardu

- Festivalul Internaional de Folclor NTLNIRI BUCOVINENE Particip ansambluri folclorice din : Polonia, Ucraina, Ungaria i Romnia.

August 1 August - Ziua Naional Salvamont 14 16 august - Festivalul Naional al Sporturilor Extreme - zona Telescaun Festivalul Naional de Folclor pentru Copii Dorna-plai de joc i cntec-Parcul Municipal 25-30 august Tabra de Creaie a Artitilor Plastici ai Asociaiei Nicolae Tonitza -pictur, grafic, sculptur - VATRA DORNEI Septembrie 18 septembrie Srbtoarea limbii romne-manifestri cultural-artistice-Casa de Cultur Platon Pardu Zilele Municipiului - manifestri cultural-sportive-centrul municipiului Octombrie 1 octombrie, Ziua Internaional a Muzicii - spectacol Casa de Cultur Platon Pardu Festivalul Teatrului ION LUCA Casa de Cultur Platon Pardu 9 octombrie - Ziua Holocaustului Noiembrie 16 - 17- Festivalul Naional al Teatrelor de Ppui CSUA CU POVETI Decembrie 1 decembrie - Spectacol omagial dedicat zilei de 1 Decembrie str. Mihai Eminescu 22 decembrie - Spectacolul COLINDE, COLINDE ... Sala Oglinzilor - Primria Mun. Vatra Dornei 27-28 decembrie - Festivalul Naional de Datini i Obiceiuri de Iarn PORNII PLUGUL FEI FRUMOI 31 dec/1 ian Revelionul n aer liber

De Pate la Vatra Dornei

Noi cei ce am inceput sa cladim, vom trece prin valurile timpului cu sperante si credinta in Dumnezeu, iar odata cu speranta, vom pastra si gandul cel bun din Ziua Implinirii. Religia predominanta in randurile a peste 80 la suta din populatia dornelor este cea crestina-ortodoxa. Primul lacas de inchinaciune pomenit de cronicile timpului, a fost biserica din lemn de pe pintenul extremitatii estice a Muntelui Runc. Aceasta a fost ctitorita in anul 1678 de domnitorul Petru Ruset. Catedrala Sfanta Treime, ale carei lucrari au fost savarsite sub pastorirea Preotului paroh dr. Mihai Valica, care avea atunci, cand si-a asumat aceasta responsabilitate, 33 de ani, o varsta simbolica avand in vedere, ca aceasta mareata Catedrala este inchinata Sfintei Treimi, este unul din lacasurile de cult unde credinciosii pot primi lumina Invierii Domnului.

De asemnea, Vatra Dornei constitiue si un punct de plecare spre frumoasele si renumitele manastiri din Bucovina: manastirile din Putna, Sucevita, Humor, Voronet sunt doar cateva din lacasurile de cult unde credinciosii pot participa la slujba de Inviere.

Obiective turistice n Vatra Dornei

Muzeul Etnografic al Bucovinei amplasat in cladirea primariei Muzeul Vanatorii si al Stiintelor Naturale

Parcul din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care traiesc acolo, si pentru concertele sustinute in sezonul estival Parcul "Lunca Dornei" - momentan in curs de amenajare Patinoarul din parcul Vatra Dornei

Centrul de echitatie de la baza Partiei Parc CATEDRALA SF. TREIME Manastirile din Bucovina - In apropierea orasului Vatra Dornei se afla o serie de manastiri ortodoxe care impresioneaza atat prin vechimea lor, cat si prin arhitectura lor. Dintre acestea enumeram: Manastirea PIATRA TAIETURII, Schitul MESTECANIS, Schitul PODU COSNEI, Manastirea de Maici "Acoperamantul Maicii Domnului" si desigur la cativa km de Vatra Dornei: PUTNA, SUCEVITA (1581 - 1601), MOLDOVITA (1532), VORONET (1488), HUMOR (1530), etc. Toate aceste manastiri sunt monumente unicat ale artei feudale romanesti, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare Castelul DRACULA - Se afla in comuna Piatra Fantanele, prin pasul Tihuta la 40 km de Vatra Dornei si este o constructie medievala deosebita, si desigur se spune ca aici a trait contele Dracula, in acest sens putandu-se vizita cripta in care sunt ramasitele acestuia, precum si unele lucruri personale. Se poate servi masa in restaurantul castelului, avand posibilitatea sa gustati unele din cele mai bune si originale mancaruri din zona.

Restaurante n Vatra Dornei


Unde putem iesi sa luam masa in statiunea Vatra Dornei? Statiunea Vatra Dornei ofera turistilor cateva locatii unde acestia pot servi masa, in conditii cat mai confortabile. Printre aceste locatii amintim:

Hotel Maestro este situat in centrul orasului, la intrarea in parc, langa Cazino, la circa 250 m de partia de schi Dealul Negru.

In incinta hotelului, se afla restaurantul cu o capacitate de 50 locuri si cafebarul, cu o capacitate de 35 locuri, iar in fata hotelului este amenajata o eleganta terasa. Micul dejun se serveste in sistem bufet suedez, pranzul si cina n sistem ''a la carte'' Restaurantul Carol***, cu o capacitate de 100 locuri, v ofer stil, clas i rafinament. Maetrii artei culinare v vor rsfa cu cele mai deosebite reete culinare tradiionale romneti sau internaionale. i dac preferai aerul tare i ozonat de munte, atunci v invitm pe terasa hotelului la o cafea, un cocktail sau o delicioas ngheat, n compania Marianei, veveria vedet. Restaurantul situat la parterul hotelului, are o capacitate de 400 locuri si este dotate cu aer conditionat. Coloritul vesel al saloanelor, mobilierul modern, atmosfera creeata de muzica din restaurant, atrag turistii, chiar si pe cei veniti la recuperare. La lumina lumanarilor, iti recomandam sa incerci specialitatile maestrului bucatar, laureat al multor concursuri. Hotelul Bradul este situat intr-o zona linistita, langa parcul statiunii di foarte aproape de partia de schi. Restaurantul situat la mezanin, dispune de 380 - 400 locuri, orchestra proprie si bucatarie ce pregateste mancaruri "ca la mama acasa". Restaurantul Bucovina, cu o capacitate de 80 de locuri, pune la dispozitia clientilor sai o bogata lista-meniu cu numeroase preparate culinare specifice bucatariei bucovinene, si nu numai. Mancarea se prepara din produse foarte proaspete punandu-se un accent deosebit pe calitate. Barul de zi ofera diverse bauturi, intre care, fireste, vinuri din cele mai faimoase podgorii romanesti, creandu-se un ambient placut pentru petrecerea unor clipe de neuitat. Tot in cadrul vilei functioneaza restaurantul Franz Joseph extrem de cochet si intim cu o capacitate de 36 locuri. Micul restaurant se impune nu doar prin unicitatea mancarurilor, ci si prin atmosfera de bun gust si rafinament care te inconjoara.

Posibiliti de

agrement

Una dintre cele mai indragite metode de a te relaxa este plimbarea cu ATV-ul! Pentru cei care sunt interesati de unde se pot inchiria diverse modele de ATV-uri cat si ce tarife se practica, informatii utile se gasesc pe http://www.atvvatradornei.ro

Modele de ATV disponibile:

Trasee ATV: Traseu telescaun Vatra Dornei - Muntele Ousorul Vatra Dornei - Valea Bistritei Vatra Dornei - 12 Apostoli Vatra Dornei - Pasul Tihuta

Schiat n Vatra Dornei


Partii de schi din statiunea Vatra Dornei:

Partia de schi Dealul Negru - 3000 m lungime, diferenta de nivel 400 m, grad de dificultate mediu; Partia de schi Parc - 900 m lungime, inclinare medie de 28%, diferenta de nivel 150m, grad de dificultate - mediu;

Partia de schi Dealu Negru beneficiaza de o instalatie de transport telescaun iar partia de schi Parc are n dotare un baby-schi si un teleschi.

River-rafting n Vatra Dornei


Rafting in statiunea Vatra Dornei - una din posibilitatile de agrement foarte solicitata de grupuri.

Mountain biking
Mountain biking in statiunea Vatra Dornei - una din posibilitatile de agrement ce va aduce la un nivel de adrenalina ridicat. Un traseu de mountine biking este Vatra Dornei Rusca Cabana Giumalau Vf. Giumalau Obcina Mare Vatra Dornei. Lungime: 45 km Tip: 15 km asfalt, 15 km drum forestier, 15 km off road Timp aproximativ: 5-6 ore Sfaturi: Tip bicicleta: suficient hardtail, recomandat full suspension. Este recomandat grupurilor mai mari de trei ciclisti. Casca este obligatorie, daca sunt disponibile si protectiile usoare (cotiere, genuchiere). Grad de dificultate: mediu spre dificil

Descriere traseu: Se recomanda plecarea din Vatra Dornei (DN Vatra Dornei Bicaz), aproximativ 12-13 km asfalt pentru incalzire. In satul Rusca incepe ucarea, din statia autobuz spre stanga peste pod (marcaj triunghi rosu). Drum forestier lungime 10 km, urcare lejera aproximativ 5 km care incet se transforma in catarare dura (1520 %). Atentie mare la exploatarile lemnoase, se corhaneste direct in drum. Cam cu 1,5 km inainte de cabana Giumalau, aprox 1600 m altitudine, se iese in golul alpin. De aici, si in tot traseul de creasta, este bine sa se pedaleze in grup, sunt posibile intalniri cu cainii de la stani (destul de urate dupa propria experianta, cred ca sunt pregatiti special de ciobani sa streseze ciclisti). De la Cabana Giumalau - odihna obligatorie - cu bicicleta in spate, umar, dupa posibilitati, trebuie urcat cam 45 minute spre varful Giumalau (1857) - atentie mare, panta va trebui cobarata la intoarcere, preferabil cu bicicleta intre picioare. Din varf vedere exelenta spre valea Bistritei, Rarau, Pietrosul Bistritei, muntii Rodnei. Pentru coborare sunt doua optiuni: intoarcere la cabana Giumalau sau coborare spre Poiana Ciungi. Pe orice varianta se intalneste drumul de creasta care trebuie urmat marcaj banda albastra. Cobarare aproximativ 1,5 km pe carare ingusta cu damburi de pamant si piatra, bolovani, pana cand intalnim drumul de creasta. Dupa un fals plat si o mica urcare 300 metri urmeaza o coborare pe drum de caruta cu denivelari si santuri destul de mari, de aproximativ 15 minute. E portiunea cea mai frumoasa din traseu se ating viteze si de 60 km/h, cu intoarceri in ac de par, portiuni drepte etc. Dupa coborare se intra pe o portiune de traseu mai lejera cu urcari si cobarari successive (acoperita cam tot timpul anului de balti si noroaie). Se urmeaza marcajul banda albastra pana la intalnirea cu marcajul cruce rosie. Din varful Drancanilor vedere exelenta asupra orasului Vatra Dornei. Pe marcajul cruce rosie coboram pana in oras (coborare frumoasa pe drumuri inguste de caruta cu santuri de la ploaie, bolovani, panta suficient de mare sa inroseasca discurile de frana). De-a lungul traseului marcajele turistice sunt bine realizate, vizibile, se pot obtine informati de la sediul Salvamont Vatra Dornei (in cladirea Casei de Cultura in spatele Garii), sau de la cabana Giumalau. Este recomandat grupurilor mai mari de trei ciclisti, casca este obligatorie, daca sunt disponibile si protectiile usoare (cotiere, genuchiere). Sursa: http://www.mybike.ro/ Centre de inchiriere biciclete: Inchirieri biciclete si bete Nordic Walking - Serviciul de Turism Salvamont Str. Garii nr. 2 (Casa de Cultura Dorna) Mobil: +4 0726 686687, +4 0754 028324 salvamontdorna@yahoo.com Contact: Petru Ariciuc

Alte modaliti de agrement


paintball escalad-alpinism parapanta nordic-walking tiroliana

Trasee montane

Vatra Dornei - Hotel Rarau


Vatra Dornei - Varful Obcina Mica - Poiana Ciungi - Cabana Giumalau - Varful Polita Caprelor Saua Fundu Colbului - Hotel Rarau

Marcaj: cruce rosie, banda rosie; Timp de mers: 8 1/2 - 10 1/2 ore Traseul se poate fragmenta in doua: prima parte pana la cabana Giumalau (cca 5 ore), a doua pana la hotel rarau (cca 3 1/2 ore). Din statiunea Vatra Dornei (805 m), soseaua forestiera prin padure la vf. Obcina Mica (1322 m). De aici, poteca serpuieste pe muchia principala impadurita, prin poienile Pentenilor, Ticsenilor si Ciungilor, in succesiune spre nord-est. Din ultima poiana inceputul golului de munte Giumalau; urcusul prin rariste pana la cabana (1600 m) si varful Giumalau (1857 m). Priveliste spre muntii Suhard si spre Pietrele Doamnei. A doua parte a traseului incepe cu o coborare si continua cu o lunga trecere pe culmea principala, prin padurea Politele Caprelor, pe langa bazinul superior Colbu (sud), pana la intalnirea cu soseaua ce atinge poiana si hotelul Rarau. Traseul nu este recomandat iarna

Vatra Dornei - Munceii Dornei


Vatra Dornei - Munceii Dornei

Timp de mers: 3 ore dus intors de la sosea Descriere: Este un traseu usor ce se poate parcurge fara echipament special. Accesul se face de pe Paraul Colacelu care este situat la 4 km de Vatra Dornei pe soseaua inspre Bistrita Nasaud. Nu este un traseu marcat si nici nu necesita acest lucru. Ofera o perspectiva buna asupra unei zone relativ intinse din Depresiunea Dornelor. (N. Pardau)

Vatra Dornei - Drancanii Dornei


Vatra Dornei - Drancanii Dornei

Timp de mers: 3 ore dus intors de la sosea Descriere: Muntele Drancani(1278m) strajuieste orasul Vatra Dornei in Partea de NW. Doritorii pot parcurge traseul dupa traversarea raului Bistrita in zona Gara Mare. Este un parcurs de joasa dificultate, prin fanete si pasuni.Vara este o abundenta de fructe de padure. Perspectiva este minunata, deschizandu-se privirii orasul Vatra Dornei(partial), partia de schi Dealu Negru, Cabana Telescaun, partia deschi Parc, iar in plan indepartat Mtii Caliman inspre S; Mtii Suhard inspre W; Mtii Giumalau inspre NE si Mtii Bistritei inspre E. (N. Pardau)

Sat Rusca - Vf. Giumalau

Sat Rusca - Cabana Giumalau - Vf. Giumalau (1857m)


Timp de mers: 4 ore marcaj triunghi rosu Grupa de munti: Muntii Rarau Giumalau Descriere: Pentru intrarea in acest traseu se parcurg cu mijloace auto aprox. 10 km. cu plecarea de la Vatra Dornei pe soseau inspre Piatra Neamt. Din Satul Rusca se traverseaza inspre N raul Bistrita apoi pe drumul forestier existent, se porneste inspre Giumalau. Drumul urca lent, la inceput printre gospodarii apoi pe langa paraul Rusca printre fanete si vacarii. Dupa intrarea intr-o zona mai impadurita se intalneste Cabana "La Table"(momentan nefunctionala). Incontinuarea perspectiva se inchide, drumul fiind strajuit de padure pana la un popas aflat in apropierea asa numitului loc Burla. Din loc in loc se zareste printre bradet chiar Vf. Giumalau sau inspre S Mtii Calimani. Dupa iesirea din zona impadurita se ajunge in golul alpin. Aici privirea este izbita de crestele Pietrosului Bistritei inspre SE iar inspre N se iveste Cabana Giumalau si apoi Vf. Giumalau impodobit cu o cruce care are un istoric impresionant. De la cruce se pot observa toate masivele muntoase ce inconjoara atat Bazinul Dornelor cat si o parte din Bazinul Campulung Moldovenesc. (N. Pardau)

Sat Chiril - Vf.Rarau


Sat Chiril - Hotel Alpin Rarau - Vf. Rarau (1651m)

Timp de mers: 3 ore de la sosea(mers pe jos) Grupa de munti: Muntii Rarau Giumalau Descriere: Pana la Hotelul Alpin exista drum auto care momentan este accesibil numai pana la varianta inspre manastire si mai greu pana la Cabana Salvamont. Marcaj bulina albastra. Inrarea in traseu se face din satul Chiril situat la 25 km. in aval de Vatra Dornei ,pe soseaua inspre Piatra Neamt. Gradul de dificultate este joasa inspre medie. Masivul Rarau constituit in special din roci calcaroase ofera privirii in peisaj interesant rezultat in mare parte actiunii agentilor externi. Actiunea acestora a dat nastere in timpurile geologige la formatiuni stancoase carora ulterior folclorul local lea atribuit nume si legende, cum ar fi: Pietrele Doamnei, Piatra Soimului, Piatra Zimbrului, Popii Raraului. De remarcat este si faptul ca exista un foarte cunoscut asezamant religios ortodox care asemuieste Raraul cu Ceahlaul, locas care nu trebuieste ocolit de vizitatori. Floarea de colt ocrotita de lege cucereste piscurile. Din traseu si mai ales de pe Vf. Rarau se pot contempla Masivul Gimalau inspre SW; Pietrosul Bistritei inspre S; Muntii Stanisoarei inspre NE si chiar indepartatul Ceahlau inspre SE. Nota! Descrierea traseului este facuta foarte sumar, putandu-se adauga multe elemente in cazul in care turistii sunt insotiti de persoana care a trimis acest traseu montan. (montaniard N. Pardau)

Gura Paraului Rusca - Cabana Zugreni


Gura Paraului Rusca II - Dealul Hasca - Muntele Prislopului (1664 m) - Poiana Ciungilor - Pietrosul Bistritei ( 1791m) - Cabana Zugreni

Timp de mers: 10 ore Grupa de munti: Muntii Bistritei

Grad de dificultate: usor spre mediu, dificil Descriere: Acest traseu urmareste intreaga creasta a Masivului Pietrosul Bistritei. Intrarea in traseu se face din satul Rusca de la gura Paraului Rusca II, situata la aproximativ10 km in aval de Vatra Dornei pe soseaua inspre Piatra Neamt. Gradul de dificultate este usor inspre mediu in primele 3 ore si apoi dificil atat pana la atingerea Vf. Pietrosul cat si la coborarea la Cabana Zugreni situata pe malul drept al Raului Bistrita (20 km in aval de Vatra Dornei) Prima portiune a traseului este nemarcata dar se urmareste drumul forestier continuat de o poteca ce ajunge in marcajul cu banda rosie foarte bine executat. Creasta principala a Pietrosului Bistritei este dominata pe directia SE-NW de varfurile: Sandru(1537m); Pietrosul(1791m); Pogolinu(1748m). O alta varianta pentru atingerea Vf. Pietrosul, cel mai sigur si cel mai dificil traseu este : Cabana Zugreni - VF. Pogolinu Vf.Pietrosul, ~7ore (dus -intors) marcaj banda rosie. Nota! Descrierea traseului este facuta foarte sumar, putandu-se adauga multe elemente in cazul in care turistii sunt insotiti de persoana care a trimis acest traseu montan. (montaniard N. Pardau)

Gura Paraului Diaca - Comuna Ciocanesti


Gura Paraului Diaca - Paraul Omu - Vf. Omului(1932m) - Magura Cosnei - Comuna Ciocanesti

Timp de mers: 12 ore Grupa de munti: Muntii Suhard Grad de dificultate: usor spre mediu Descriere: In situatia in care drumul existent pe Valea Diaca este parcurs auto (8km) timpul este de ~10 ore. Accesul in traseu se face de la gura Paraului Diaca situata la aprox. 30 km la NW de Vatra Dornei, pe soseaua inspre Borsa. Traseul este usor pe parcursul primei etape, pana la baza Vf. Omului. Aceasta portiune nu are marcaje turistice montane, si este de joasa dificultate. Urmatoarele 3 ore pot fi parcurse pe Piciorul inspre Muntele Stanisoarei, deasemenea nemarcat. Necesita indrumarea unui cunoscator al zonei. Pana la Vf. Omului se urmaresc drumurile folosite de ciobani si de catre fostii sondori de la lucrarile geologice, deasemenea cu insotirea de catre un ghid turistic montan. Ca dificultate in aceasta portiune traseul poate fi considerat mediu. Odata atins Vf. Omului se intra in marcajul foarte bine executat cu banda albastra . Spre SE se continua traseul de creasta inspre Magura Cosnei - Schitul Recele - com Ciocanesti, iar inspre NW spre Pasul Rotunda ce face legatura cu Muntii Rodnei. Gradul de dificultate este mediu. Intreaga creasta a muntilor Suhard de la Vatra Dornei pana la pasul Rotunda de unde se face legatura cu Muntii Rodnei poate fi parcursa in18-20 ore, cu petrecerea unei nopti la cort neexistand cabane de creasta. Marcaj banda albastra. Nota! Descrierea traseului este facuta foarte sumar, putandu-se adauga multe elemente in cazul in care turistii sunt insotiti de persoana care a trimis acest traseu montan. (montaniard N. Pardau)

Sat Gura Haitii - Vf. Pietrosu Caliman


Sat Gura Haitii - Poiana Izvoarele - Vf. Pietrosu - Caliman (2100m), versantul nordic

Timp de mers: 6 ore Grupa de munti: Muntii Caliman Grad de dificultate: mediu, greu Descriere: Marcaj cruce rosie. Se urmareste countinuu Valea Paraului Haitii.Gradul de dificultate este mediu pana la baza muntelui apoi greu pana in creasta si pana spre varf. Intrarea in traseu se face din Satul Gura Haitii aflat la o distanta de 27 de km de la Vatra Dornei pe drumul inspre Comuna Sarul Dornei.Muntii Calimani, de origine vulcanica reprezinta cea mai inalta zona montana cu acces de la Vatra Dornei. Peisajul este spectaculos si se datoreaza in mare parte constitutiei

geologie, a agentilor externi cat si, pasunilor, padurilor, arboretelor de tot felul in special in zona alpina jnepenisurilor si enuperisurilor. Frumusetea acestor munti este descrisa de mari personalitati culturale si stiintifice. Nota! Descrierea traseului este facuta foarte sumar, putandu-se adauga multe elemente in cazul in care turistii sunt insotiti de persoana care a trimis acest traseu montan. (montaniard N. Pardau)

Sat Gura Haitii - Rezervatia ''12 Apostoli''


Sat Gura Haitii - Rezervatia Geologica "12 Apostoli"(1760m)

Timp de mers: 2 - 2 1/2 ore Grupa de munti: Muntii Caliman Grad de dificultate: mediu, greu Descriere: Marcaj - bulina albastra. Intrarea in traseu se face prin partea dr. a carierei de piatra, aflata la nivelul drumului. Gradul de dificultate este usor. Prima parte a traseului traverseaza fanete si pasuni, intrand apoi intr-o padure de molid unde perspectiva este inchisa. Se traverseaza apoi o zona de enuperisuri pana la intrarea in golul alpin. Aici se dezvaluie privirii frumusetea formatiunilor stancoase ale rezervatiei geologice "12 Apostoli". Aceasta este situata in partea nordica a marelui crater vulcanic al muntilor Caliman. Activitatea vulcanica si ulterior a agentilor externi a dus la creearea unor forme stancoase deosebite care au inspirat atat folclorul local cat si cultul religios ortodox. Numeroase din aceste minunatii au denumiri atat folclorice cat si religioase. Mari personalitati au publicat lucrari despre aceasta zona a muntilor Caliman unii emitand chiar teorii ce amintesc de culturile megalitice. In acest context merita sa vizitati si megalitii inscriptionati aflati in curtea gospodarului Pata. Nota! Descrierea traseului este facuta foarte sumar, putandu-se adauga multe elemente in cazul in care turistii sunt insotiti de persoana care a trimis acest traseu montan. (montaniard N. Pardau)

Sat Dornisoara - Vf. Stracior


Sat Dornisoara - Gura Paraului Zgarciu - Vf. Stracior (1963m)

Timp de mers: 4 ore Grupa de munti: Muntii Caliman Vest Grad de dificultate: mediu, greu Descriere: Marcaje: bulina galbene in portiunea Dornisoara - Gura Paraului Zgarciu; banda rosie din Saua Terha pana la Vf. Stracior. Nu exista marcaj de la gura Paraului Zgarciu (situat pe partea vestica, a Raului Dorna.) pana la Saua Terha. Satul Dornisoara este situat la W de Vatra Dornei la 37 km. Se poate ajunge acolo pe calea ferata sau auto. De aici se urmareste Raul Dorna in amonte pana la gura Paraului Zgarciu dupa care se intra in traseu pe drumul forestier. Gradul de dificultate este mediu si mai greu inspre varf . Odata iesiti in Saua Terha si apoi pe intreg traseul, se poate observa versantul Sudic al Vf. Pietrosu Caliman, in principal, precum si alte subunitati al acestui masiv vulcanic. Inspre NW in departare isi arata varfurile Muntii Rodnei, iar lacul de acumulare de la Colibita apare spre W mult mai jos. Nota! Descrierea traseului este facuta foarte sumar, putandu-se adauga multe elemente in cazul in care turistii sunt insotiti de persoana care a trimis acest traseu montan. (montaniard N. Pardau)

Gura Paraului Lala - Vf. Ineu

Gura Paraului Lala -Valea Lalei - Lacul Lala Mare - Lacul Lala Mica (1920m) - Saua Ineut (2100m) Saua cu Lac ( 2140m) - Vf. Ineu (2278m)

Timp de mers: 5 ore Grupa de munti: Muntii Rodnei, Masiv Ineu Grad de dificultate: mediu si greu in a doua portiune Descriere: Marcaj punct albastru. Traseul se poate parcurge cu plecare de la Vatra Dornei si intoarcerea in aceeasi zi. Este cel mai recomandat traseu pentru a atinge zona sudica a Muntilor Rodnei si acelui de al doilea varf ca marime importanta si frumusete. Paraul Lala este un afluient sudic al Bistritei Aurii avandu-si obarsia din lacurile de origine glaciara Lala Mare si Lala Mica. Este situat la o distanta de aprox. 53 km de Vatra Dornei pe drumul inspre Borsa jud. Maramures. Intregul traseu se parcurge pe langa Paraul Lala mai intai pe un drum forestier de aprox 7 km apoi pe poteca. O portiune dificila din prima parte a traseului este traversarea zonei unde au avut loc avalanse. Poteca va continua apoi chiar pe langa Paraul Lala, prin jnepenisuri de o frumusete tulburatore fiind insotiti de vuietul apelor care iti confirma inca odata salbaticia si maretia acestei zone, strajuita de varfurile Muntelui Gajei inspre S E si Creasta Piciorul Plescutei la NW. Din zona lacurilor, apoi din sei si in final de pe Vf. Ineu (2279m) poate fi admirata inspre SE creasta inspre Pasul Rotunda unde se face legatura cu Muntii Suhard, iar inspre NW creasta si varfurile principale pana la maiestosul Pietros al Rodnei (2300m). Marcajul de creasta este banda rosie. Descrierea detaliata a acestei zone a fost facuta de persnalitati marcante si se afla in literatura stiintifica si de specialitate. Nota! Descrierea traseului este facuta foarte sumar, putandu-se adauga multe elemente in cazul in care turistii sunt insotiti de persoana care a trimis acest traseu montan. (montaniard N. Pardau)

Com. Ciocanesti - Vf. Faraoane


Comuna Ciocanesti - Paraul Recele - Vf. Faraoane (1715 m)

Timp de mers: 3 ore pe timp de vara, 4 ore iarna Grupa de munti: Muntii Suhard Grad de dificultate: usor si mediu Descriere: Intrarea in traseu se face din Com. Ciocanesti situata la W de orasul Vatra Dornei la o disanta de 25 km, pe la gura Paraului Recele, pe drumul forestier.Incontinuare drumul este foarte bine amenajat pana in golul alpin, la Schitul Recele, si apoi continua inspre stanele din zona si traverseaza Saua Faraoane catre comunele Cosna si Poiana Stampei. Iarna aceasta cale este nepracticabila mijloacelor auto. O curiozitate a acestei prime parti a traseului este existenta unei padurici de fag deasupra zonei de altitudine a molidului datorata unor izvoare mai calde. Golul alpin este relativ intins si ofera o priveliste odihnitoare. La Saua Faraoanelui se intalneste marcajul de creasta, cu banda albastra pe directia Vatra Dornei - Pasul Rotunda. Se urmareste poteca prin versantul S al Vf. Faraoane, traversand zone cu jnepenisuri si formatiuni stancoase. Aceasta portiune nu este marcata, dar usor de urmat. Din varf se pot observa toate masivele muntoase, cel mai vizibil si important fiind inspre W Ineul din Mtii Rodnei. Nota! Descrierea traseului este facuta foarte sumar, putandu-se adauga multe elemente in cazul in care turistii sunt insotiti de persoana care a trimis acest traseu montan. (montaniard N. Pardau)

Gura Haitii - Vf. Retitis


Gura Haitii - Vf. Retitis (2021 m)

Timp de mers: 4 ore iarna din fosta exploatare miniera Grupa de munti: Muntii Caliman Grad de dificultate: mediu - greu Descriere: Intrarea in traseu se face pe drumul betonat care a fost construit pentru accesul la Exploatarea Miniera Calimani. Santierul imens a fost inchis iar acum se executa lucrari de ecologizare. Din incinta fostei exploatari miniere, se traverseaza inspre S o zona cu jnepenisuri si pini pe drumurile de acces care au fost folosite la lucrarile geologice, pana in Caldarea Retitis. Apoi se urca pana in Saua Nicovala. In sea se intalneste marcajul de creasta cu banda rosie care duce inspre SE la Statia Meteo Calimani. Iarna traseul este marcat cu jaloane pentru orientare mai ales pe timp cu vizibilitate redusa. Traseul este recomandat iarna numai pentru turistii antrenati. In unele perioade este interzis. Nota! Descrierea traseului este facuta foarte sumar, putandu-se adauga multe elemente in cazul in care turistii sunt insotiti de persoana care a trimis acest traseu montan. (montaniard N. Pardau)

Cheile Zugrenilor - Vf. Pietrosul Bistritei


Cheile Zugrenilor - Vf. Pietrosul Bistritei (1791)

Timp de mers: 6 ore iarna Grupa de munti: Muntii Bistritei Grad de dificultate: greu Marcaj: banda rosie Descriere: Intrarea in traseu se face pe langa Cabana Zugreni situata la 20 Km de Vatra Dornei pe soseaua inspre Piatra Neamt, dupa traversarea Raului Bistrita si a unui baraj folosit candva pentru plutarit. Abordarea traseului se face in conditii dificile chiar de la primii pasi. Intreg traseul este dificil mai ales iarna cand se recomanda numai turistilor cu o conditie fizica foarte buna si cu echipament corespunzator iar in unele perioade este interzis. Este inutila descrierea in cuvinte a traseului,imaginile vor spune mai mullt ("o imagine face cat o mie de cuvinte"). Sunt surprinse deasemenea zonele montane invecinate: Mtii Rarau Giumalau; Mtii Suhard: Mtii Rodnei; Mtii Caliman. Nota! Descrierea traseului este facuta foarte sumar, putandu-se adauga multe elemente in cazul in care turistii sunt insotiti de persoana care a trimis acest traseu montan. (montaniard N. Pardau). Cele mai pertinente informatii despre zona montana din Bazinul Vatra Dornei precum si regulile de comportament pe trasee se pot obtine numai de la Formatia Salvamont Vatra Dornei care este autoritate in domeniu.

Ghid de comportare pe munte

Pentru cei care doresc sa se aventureze pe trasee montane iata cateva informatii utile in acest sens:

Alege traseul pe masura pregatirii fizice, psihice si tehnice a celui mai slab dotat din echipa. Echipeaza-te si doteaza-te corespunzator. Alege echipamentul, materialele si alimentele necesare, prevazand si situatii deosebite. Anunta la cabana plecarea si informeaza-te asupra traseului pe care il ai de parcurs. Porneste devreme la drum. Dozeaza-ti fortele si respecta regulile de igiena si alimentatie la efort. Nu parasi poteca marcata. Respecta si protejeaza muntele;nu lasa urme pe unde treci. Fii pregatit sa intervii si sa oferi primul ajutor turistilor aflati in pericol. Semnalul de alarma in munti consta in: *6(sase) semnale acustice pe minut, la 10 secunde fiecare, apoi pauza un minut.*semnalul de raspuns consta in 3 semnale pe minut. Inainte de a pleca pe traseu consulta "Sistemul de alarmare al formatiei Salvamont din zona". Nu este indicat sa plecati pe munte de unul singur; un ghid montan va poate fi de mare folos; daca nu ati mai practicat acest tip de sport va puteti accidenta sau rataci si nu veti avea pe nimeni care sa iti dea o mana de ajutor. Nu plecati pe munte fara echipament corespunzator (bocanci, pelerina, haine groase, etc) si nu va aventurati pe trasee nemarcate. Nu consumati bauturi alcoolice; la urcus, temperatura si presiunea atmosferica, precum si ritmul cardiac isi modifica mereu parametrii, iar alcoolul nu face decat sa slabeasca organismul care astfel va face fata mai greu efortului. Cand intalniti alti drumeti pe munte, cereti sau oferiti informatii utile despre traseu, meteo, etc. Cand ajungeti la o cabana marcati-va trecerea in registru sau anunta-ti trecerea pe acolo; acest lucru ajuta echipele de salvamontisti in caz de accidente sau rataciri. Nu deteriorati marcajele turistice, refugiile sau locurile amenajate de popas. Ocroteste muntele! Nu faceti rau animalelor si nu lasati gunoaie in urma dvs.

Respectati sfaturile si indicatiile pe care le primiti de la cabanieri sau salvamontisti

Turism balnear n Vatra Dornei

Statiunea Vatra Dornei detine o bogata traditie n tratarea unor boli cu ajutorul apelor minerale. Apele minerale din statiune cat si cele din Bazinul Dornelor constituie "materia prima" pentru mii de proceduri care se efectueaza n modernele baze de tratament. Factori naturali

Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice si feruginoase Mofete naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2 Namolul de turba din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turba oligotrofa slab mineralizata, bine descompusa cu continut mare de coloizi organici si acizi humici Ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni Bioclimat tonic, stimulent cu nuante de sedare. Concentratie mare de aeroioni negativi

Indicatii de tratament

Profilaxie - persoane sanatoase si aparent sanatoase cu factori predispozanti pentru mbolnavire, constitutionali si din mediul extern. Beneficiaza de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu tulburari functionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate n mediu cu noxe, microtraumatisme, pozitii vicioase etc. Acestia reactioneaza favorabil la aeroterapie, cura de teren si de antrenare, kinetoterapie la sala si bazin, hidroterapie cu bai carbogazoase, bai de plante medicinale, dusuri (subacvatice si alternante), electroterapie (magnetodiaflux, ionizari cu calciu si magneziu, ultraviolete) si masaj manual uscat. Afectiuni ale aparatului cardio-vascular: hipertensiunea arteriala esentiala si secundara stabilizata, arteroscleroza, cardiopatia ischemica ne si dureroasa, boli valvulare simple sau operate, boli ale areterelor (arterite, boala Raynaud) si ale venelor (varice, acrocianoza, sechele, trombofeblita). Tratamentul se axeaza n principal pe bai carbogazoase si mofete naturale la care se adauga bai galvanice, bai ascendente, afuziuni iar din electroterapie ionizari, raze ultraviolete Afectiuni ale aparatului locomotor de natura reumatismala: artroze cu diverse localizari si stadii evolutive, spodiloze simple sau complicate, reumatism inflamator stabilizat ( poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta) reumatism abarticular (tendinite, miozite - mialgii, periartrite); de natura traumatica, acute sau sechelare: entorse, luxatii, fracturi dupa imobilizare, recuperare la sportivi; de natura neurologica: sechele dupa accidente vasculare cerebrale (hemipareze si hemiplegii dupa 1 an si cu aviz neurologic), parapareze, nevrite si polinevrite, nevralgii, hernia de disc ca sciatica secundara.

Aceasta categorie de afectiuni beneficiaza de tratamente cu namol, kinetoterapie la sala sau bazin, bai kineto si dusuri, mpachetari cu parafina, electroterapie (diadinamice, ultrasunete, ionogalvanizari, unde scurte) si masaj. Boli asociate boli ale aparatului respirator: rinosinuzite, bronsite cronice, emfizem pulmonar, astm bronsic, boli profesionale (fibroze, silicoza) tratate cu aeroterapie, aerosoli si inhalatii cu ape sulfuroase si substante medicamentoase, gimnastica respiratorie

boli ginecologice: anexite si metroanexite cronice, sterilitatea: mpachetari si tampoane cu namol, unde scurte. boli endocrine - hiper si hipotiroida, tulburari de menopauza. boli ale sistemului nervos: nevroze (astenica, anxioasa sau depresiva) arteroscleroza cerebrala; ambele beneficiaza de baile carbogazoase si de plante medicinale, ionizari. boli ale sngelui - anemii prin cura interna la izvor (ape feruginoase) boli digestive: cura interna boli renale: calculoza - cura interna boli metabolice: diabet, obezitate - cura mixta interna si externa (bai, kineto, masaj)

Alte informaii legate de Vatra Dornei


Informatiile despre situatia meteo probabila in statiunea dorneana sunt preluate de la doua surse diferite: www.accuweather.com si www.foreca.ro
Din punct de vedere climatic, Statiunea Vatra Dornei se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 5C (media lunii iulie, 15,5C, iar media lunii ianuarie, -6,5C). Cantitatea medie anuala de precipitatii trece de 600 mm, iar numarul zilelor cu strat de zapada este de peste 120, fapt important pentru practicarea sporturilor de iarna.

Vatra Dornei se afl la:


105 km deprtare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore transport auto i 3 ore transport feroviar) 40 km de Cmpulung Moldovenesc (aproximativ 40 minute transport auto i 1 or transport feroviar) 85 km de municipiul Bistria (aproximativ 1 or transport auto i 5 ore transport feroviar) 92 km fata de Radauti 198 km fata de Cluj Napoca 225 km fata de Iasi 498 km fata de Bucuresti

Cel mai apropiat aeroport se afl n municipiul Suceava. Accesul se mai poate face i pe Valea Bistriei, pe oseaua ce leag municipiul Piatra Neam de Vatra Dornei (165 km - aproximativ 3 ore transport auto).

In Vatra Dornei se poate ajunge prin:


din Transilvania peste Pasul Tihuta din Maramures peste Pasul Prislop din Moldova peste Pasul Mestecanis pe Valea Bistritei pe soseaua care leaga Piatra Neamt de Vatra Dornei

Poze evenimente speciale

Festivalul Fructelor de padure din com. Cosna

Festivalul Pastravului din com. Ciocanesti

Zilele com. Poiana Stampei

Poze pe timp de iarna


Imagini pe timp de iarna din Masivul Giumalau:

Imagini pe timp de iarna din Munceii Dornei:

Imagini pe timp de iarna din Muntii Calimani:

Imagini pe timp de iarna din Muntii Suhard:

Poze pe timp de vara


Poze Vatra Dornei - peisaje si locuri din Vatra Dornei surprinse pe timp de vara:

Bibliografie

http://www.vatra-dornei.info http://ro.wikipedia.org/wiki/Vatra_Dornei http://www.vatradornei.net/ http://www.dorna-adventure.ro/