1. Lanturi cinematice. Structuri.

Exemple Lant cinematic grup de mecanisme care contribuie la primirea si transmiterea unui semnal modificat sau nu de la o sursa de miscare la un organ final a masinilor unelte. Angrenarea corect ntre scul i pies n timpul prelucrrii se obine numai prin respectarea n p zs condiiei impuse prin relaia: ns z p 2. Productivitatea MU Productivitatea cantitatea de aschii in unitatea de timp, suprafata prelucrata in unitatea de timp, numar de bucati in unitatea de timp. Q=1/T; T=ta+tb ta timpul auxiliar; tb-timpul in care MU lucreaza efectic; 3. Trasati schema cinematica si reteaua structurala cu salt crescator pentru ecuatia cinematica: z = 2*3*2

- z = 3*3*2 - z = 2*2*2 4. Diagrama de turatii

La trasarea diagramei de turatii se urmareste ca firul superior si firul inferior sa fie concave.

5. Retele structurale Reteaua structurala ne da o parte din informatii despre variatorul in trepte: nr arbori, nr. grupe angrenaje, nr. rapoarte de transfer, nr. turatii. Reteaua structurala se face simetric. Ca sa rezulte o retea cu salt crescator trebuie sa alegem primul grup de angrenaj ca si grup de baza.

Salt crescator 6. Mecanisme cu pana culisanta

Salt descrescator

7. Variator in trepte cu curele trapezoidale

Variatoare se caracterizeaza prin Raportul de reglare a turatiilor, curba de variatie a turatiilor, valorile limita ale momentului de torsiune transmis, randament, gradul de complexitate.

8. Mecanisme in meandru si in meandru rigid Miscarea de intrare de la arborele I se transmite mai departe la arborele II prin angrenaj, existand o miscare in meandru intre cei doi arbori. Iesirea din variator e asigurata de culegatorul de pe arborele III. Acest culegator se poate deplasa axial si de asemenea se poate misca in jurul arborelui III.

9. Mecanisme elementare pentru transmiterea miscarii

10. Mecanisme tip angrenaje in spira

11. Mecanise cu grupe de roti dintate dublu legate

12. Variatoare continue toroidale

Sunt dispuse circular mai multe role in contact permanent (frictiune) cu discurile toroidale 1 si 2. Raport de transmitere: iv = R1/R * R/R2 = R1/R2

13. Variatoare continue de turatii fara elemente intermediare cu rola si con Miscarea se poate transmite atat de la rola la con cat si invers. Dispune de un raport de reglare al turatiilor Rnv=3...4. La distanta x fata de varful conului, raportul de transmitere: iv = nk/n0=Rx/R. Rx=x*sina.

14. Variatoare sferice Miscarea se transmite de la arborele I la arborele II, sau invers, prin intermediul mai multor sfere dispuse circular, in contact cu cele doua conuri (2 si 3) de pe arborii I si II. r cos( ) Raport de transmitere: iv 2 r1 cos( )

15. Variatoare de turatii continue cu role conice si curea (lant inel rigid) Sunt formate din doua perechi de discuri conice identice, opuse pe cele doua axe. Intrarea miscarii in variator se face pe una din cele doua axe iar cealalta axa reprezinta iesirea. r Raport de transmitere: iv 1 , r2 0,96 este coeficientul de alunecare pentru curea trapezoidala si r1, r2 sunt razele medii.

16. Prelucrarea rotilor dintate prin mortezare Principiul de prelucrare al danturii prin mortezare cu cuit-roat se bazeaz pe angrenarea roii de prelucrat cu o alt roat imaginar descris de tiul sculei n micarea sa rectilinie alternativ. Pe mainile de mortezat roi dinate cu cuit roat se pot executa danturi cilindrice exterioare sau interioare, drepte sau nclinate.

17. Masini de alezat si frezat. Particularitati constructive. Punct cinematic. Bohwerkuri - Destinate prelucrarii pieselor de complexitate si precizie ridicata ce necesita mai multe operatii la o singura fixare (gaurire, alezare, strunjire, frezare). Elemente constructive: batiu, masa port-piesa, unitate de lucru, montant, arbore principal, sanie platou (pentru strunjire si frezare). Lant cinematic: motor, cutie viteze, ramificatii comutabile.

18. Freze pentru scularie. Particularitati constructive. Punct cinematic.

Lantul cinematic principal este format dintr-un motor electric, un mecanism de variatie a turatiei si arborele principal. La masinile de frezat de dimensiuni mici sau foarte mici, mecanismul de variatie a turatiei este reprezentat de o transmisie cu conuri n trepte. La masinile de dimensiuni mai mari, ntlnim variatoare mecanice de turatii de tipul cu curea sau cu lant. Lanturile cinematice de avans asigura miscarile de avans si de pozitionare a sculei n raport cu piesa, dupa cele trei axe ale sistemului de referinta cinematic al masinii.

19. Strunguri

Strungul normal

Piesa este fixata in mandrina, executand miscarea principala. Cutitul fixat executa miscarea de avans longitudinal sau de avans transversal. Rotatia piesei se face prin lantul cinematic principal: motor asincron, mecanisme de cuplare si inversare a turatiei, cutie de viteze, arbore principal, dispozitiv de fixare.

Strungul carusel Arborele principal este vertical si ca urmare platoul pentru fixarea pieselor este asezat n plan orizontal. Destinate prelucrarii pieselor de dimensiuni mari, avnd raportul ntre diametru si lungime supraunitar. Generarea suprafetelor (plane, conice, cilindrice, profilate, etc.) pe strungurile carusel se realizeaza prin combinarea miscarii de rotatie a piesei cu o miscare de avans orizontal sau vertical. Reglarea miscarii principale se realizeaza prin reglarea turatiei motorului de curent continuu si prin modificarea raportului cutiei de viteze.

20. Masini de gaurit.

Tipuri: De banc, Cu coloana, Cu montant si coloana, Cu cap revolver, Cu cap multiax, Radiala, In coordonate, De gaurit adanc.

Arborele principal impreuna cu scula executa atat miscarea principala (de rotatie), cat si miscarea de avans (de translatie). << Schema cinematica generala Elemente: placa de baza care sustine coloana 2 bratul. Pe ghidajele bratului se deplaseaza capul de gaurire. Piesa de gaurit se poate fixa, in functie de dimensiuni, pe masa masinii 5, pe placa de baza 1, sau dupa necesitati, direct pe sol sau in gauri adanci in pardoseala, oriunde in limita a 360 0 in jurul coloanei.