Sunteți pe pagina 1din 25

CONTABILITATE_DE_GESTIUNE

1. In raport cu specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului? a. procedeul suplimentarii; b. procedeul valorii ramase; c. procedeul cifrelor de echivalenta; d. procedeul diviziunii simple; R: A 2. In contextul bugetarii cheltuielilor indirecte acestea sunt denumite cheltuieli ale centrelor de analiza si au ca scop: a. determinarea profitului contabil; b. sunt un instrument de control al cheltuielilor unui centru prin compararea previziunilor cu realizarile; c. elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli; d. determinarea costului activitatii normale. R: B 3. Cheltuielile incorporabile care alcatuiesc structura costului de productie se bazeaza pe separarea cheltuielilor in: a. directe si variabile; b. fixe si variabile; c. supletive; d. directe si indirecte. R: D 4. a. b. c. d. R: Intre fazele de fabricatie si fazele de calculatie poate exista urmatoarea relatie: intotdeauna fazele de fabricatie se suprapun fazelor de calculatie; mai multe faze de calculatie se regasesc intr-o singura faza de fabricatie; nu exista nici o relatie intre cele doua tipuri de faze; mai multe faze de fabricatie se reunesc intr-o singura faza de calculatie. D

5. Procedeul reiterarii se utilizeaza pentru: a. decontarea prestatiilor reciproce; 1

b. determinarea si delimitarea cheltuielilor pe locuri si pe purtatori; c. determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie; d. repartizarea cheltuielilor generale de administratie. R: A 6. Conform normelor contabile romanesti, contul 924 "Cheltuieli generale de administratie" poate functiona astfel: a. 901=924 b. 921=924 c. 924=903 d. 903=924 R: B 7. a. b. c. d. R: 8. a. b. c. d. R: Dintre bugetele de cheltuieli au numai rol informativ: toate bugetele; bugetele sectiilor auxiliare; bugetele flexibile; bugetele fixe; B In cost sunt cuprinse si unele cheltuieli aditionale si anume: valoarea energiei electrice sau a gazelor naturale; taxele de parcare; taxele de telefon, fax; dobinzile bancare; D

9. Pentru a deveni element de cost, consumurile de valori trebuie sa fie exprimate obligatoriu: a. prin intermediul unui bon de consum; b. in forma baneasca; c. in forma cantitativa; d. cantitativ-valoric; R: B 10. Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara si care prin intermediul contabilitatii de gestiune devin costuri, sunt: a. cheltuieli directe; b. cheltuieli incorporabile; c. cheltuieli indirecte; d. cheltuieli variabile. R: B

11. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" poate functiona astfel: a. 921 = 902 b. 902 = 921 c. 922 = 902 d. 923 = 902 R: B 12. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o anumita ordine de succesiune. Care dintre etapele enuntate nu este corecta? a. alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza; b. calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta; c. decontarea costului produselor obtinute; d. echivalarea calculatorie a productiei fabricate; R: C
13. Care dintre procedeele enuntate mai jos este specific repartizarii cheltuielilor indirecte?

a. b. c. d. R:

procedeul diviziunii simple; procedeul cifrelor de echivalenta; procedeul suplimentarii; procedeul valorii ramase. C

14. In debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" se inregistreaza: a. b. c. d. R: Cheltuielile standard ale productiei de baza obtinute; Diferentele de pret aferente activitatii de baza; Cheltuielile cu materiile prime si materialele; Cheltuielile subactivitatii de baza; C

15. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care: a. b. c. d. R: Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor; Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor; Nu se includ in costul produselor obtinute; C

16. Analiza si controlul costurilor prestabilite are drept scop: a. sa compare nivelul real al cheltuielilor cu nivelul prestabilit al acestora; b. sa stabileasca nivelul real al cheltuielilor; c. sa stabileasca abaterile pentru depistarea cauzelor si luarea masurilor corective; d. sa coreleze nivelul cheltuielilor cu nivelul productiei realizate; R: C 3

17. Conform normelor contabile romanesti, Contul 901 "Decontari interne privind cheltuielile" poate functiona astfel: a. b. c. d. R: 901 = 921 901 = 922 923 = 901 901 = 923 C

18. Din punct de vedere al reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, costul de productie reprezinta: a. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea de gestiune si preluatei in contabilitatea financiara; b. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, expresia valorica a consumului de resurse; c. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia; d. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, expresia valorica a consumului celor trei factori de productie; R: C

19. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu: a. procedeul cifrelor de echivalenta; b. procedeul calculului algebric; c. procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe; d. procedeul indicilor de echivalenta; R: B 20. In debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" se inregistreaza: a. b. c. d. R: Cheltuielile cu salariile muncitorilor indirect productivi din sectiile de baza; Cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi din sectiile de baza; Cheltuielile directe si indirecte privind producerea utilitatilor tehnologice; Cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productie; C

21. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care: a. Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii; 4

b. Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie electrica; c. Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii; d. Nu se includ in costul produselor obtinute; R: C 22. Conform normelor contabile romanesti, contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret" poate functiona astfel: a. 903 = 901 b. 924 = 903 c. 903 = 902 d. 903 = 921 R: C 23. Conform normelor contabile romanesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" poate functiona astfel: a. 923 = 924 b. 923 = 925 c. 923 = 901 d. 901 = 923 R: C 24. Conform normelor contabile romanesti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" poate functiona astfel: a. 903 = 925 b. 921 = 925 c. 902 = 925 d. 901 = 925 R: B 25. Cheltuielile fixe sunt, de regula, cheltuielile care: a. Se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor; b. Raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate; c. Isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate; d. Sunt fixe in raport cu timpul de lucru; R: B 26. Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care: a. Isi modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate; b. Raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; c. Nu se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor; d. Nu se includ in costurile de productie; R: A

27. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarea contabila: 331 = 711, corespunde inregistrarii: a. 933 = 921 b. 921 = 901 c. 902 = 921 d. 923 = 901 R: A 28. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile: 601 = 301, ii corespunde inregistrarea: a. 902 = 921 b. 921 = 901 c. 933 = 921 d. 923 = 901 R: B 29. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile: 348 = 711, ii poate corespunde inregistrarea: a. 921 = 901 b. 903 = 902 c. 902 = 921 d. 933 = 921 R: B 30. Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile: 711 = 331, ii poate corespunde inregistrarea: a. 921 = 901 b. 921 = 933 c. 902 = 921 d. 933 = 921 R: B 31. Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie" poate functiona astfel: a. 933 = 923 b. 933 = 924 c. 933 = 925 d. 933 = 921 R: D 6

32. Rationamentul "productia fiecarei sectii evaluata in functie de costul sau unitar este egala cu cheltuielile initiale ale sectiei producatoare, la care se adauga prestatiile primite de la celelalte sectii evaluate in functie de costul lor unitar", serveste in Contabilitatea de gestiune, procedeului: a. Procedeul restului (procedeul valorii ramase); b. Procedeul algebric; c. Indicilor de echivalenta in raport direct; d. Suplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor); R: B

33. Obiectivul dominant al contabilitatii de gestiune este reprezentat de: a. determinarea indicatorilor de eficienta a gestiunii; b. elaborarea bugetelor pe feluri de activitati, urmarirea si controlul acestora; c. calculatia costurilor; d. punerea la dispozitia conducerii a informatiilor necesare luarii deciziilor; R: C 34. Dispuneti de urmatoarele date : din procesul de productie se obtin 10.000 kg produs finit la cost standard de 0,16 lei/kg , cost efectiv 1.300 lei. Precizati formula contabila de inregistrare a diferentelor de pret. a. 902 = 903 300 lei b. 903 = 901 300 lei c. 903 = 902 300 lei d. 903 = 902 400 lei R: A 35. Pentru a fabrica produsul A, o intreprindere a efectuat in anul N anumite cheltuieli: - cheltuieli directe: 1.000 lei - cheltuieli indirecte de productie 600 lei , din care variabile 400 lei. Capacitatea de productie a fost utilizata pentru 70% din nivelul de activitate normal. Obtinerea produselor finite la cost de productie efectiv se inregistreaza in contabilitatea financiara si cea de gestiune astfel: a. 345 = 711 400 lei 931 = 902 400 lei b. 346 = 711 1.600 lei 921 = 902 1.600 lei c. 345 = 711 1.260 lei 902 = 921 1.260 lei d. 331 = 711 600 lei 933 = 921 600 lei R: B

36. Ce formule contabile sunt folosite in contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune, pentru inregistrarea obtinerii produselor finite la cost de productie standard? a. 902 = 921 b. 933 = 921 c. 931 = 902 d. 933 = 902 R: C

37. Volumul productiei determinate variaza la finele perioadei in cazul: a. productiei individuale; b. productiei de masa; c. productiei pe faze, varianta cu semifabricate; d. productiei de serie marc; R: A 38. Capacitatea normala de productie este: a. numarul total de ore daca intreprinderea ar lucra in ,,foc continuu"; b. capacitatea teoretica (nominala) diminuata cu timpii aferenti intreruperilor inevitabile; c. nivelul activitatii programat de intreprindere din diferite motive de ordin conjunctural; d. nivelul de productie impus de atelierul sau sectia eu cea mai scazuta capacitate de productie; R: B 39. Conturile de gestiune permit contabilizarea urmatoarelor operatii: a. transferarea productiei obtinute din contabilitatea financiara in contabilitatea de gestiune; b. inregistrarea, urmarirea si controlul productiei fabricate in cursul perioadei de gestiune evaluata la pretul de inregistrare; c. preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor incorporabile pe articole de calculatie; d. inregistrarea , urmarirea si controlul productiei vindute; R: B 40. Procedeul punctelor extreme este : a. este utilizat la calculul costului in conditiile productiei sorto-tip si sorto-dimensionale; b. un procedeu de separare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe; c. este utilizat in determinarea costului unitar al productiei cuplate; d. este utilizat in decontarea serviciilor reciproce dintre sectiile auxiliare; R: B

41. Metoda de calculatie a costurilor pe faze se caracterizeaza prin: a. implica determinarea si evaluarea productiei neterminate datorita variatiei pe care o are de la o perioada la alta; b. produsul finit se realizeaza in urma unor prelucrari succesive a materiilor prime in cantitati mari si nomenclatura stabila; c. produsul finit este rezultatul imbinarii unor subRamble fabricate anterior ca parti independente; d. este specifica proceselor complexe de fabricatie; R: B 42. Prelucrarea cheltuielilor incorporabile din contabilitatea financiara in contabilitatea de gestiune se realizeaza prin intermediul: a. situatiei de colectare si repartizare a cheltuielilor; b. notei contabile; c. tabloului de jonctiune; d. bugetului de cheltuieli; R: C 43. Bugetele sectiilor auxiliare au un rol informativ deoarece: a. bugetele flexibile estimeaza cheltuielile in functie de noul nivel de activitate, fara a se proceda la o recalcularea acestuia; b. cheltuielile sectiilor auxiliare se regasesc in mod indirect in cadrul bugetelor sectiilor de productie si al celui de regie; c. metoda analitica de bugetare presupune stabilirea de cheltuieli pe centre si feluri de cheltuieli, avind in vedere dependenta acestora cu volumul productiei; d. se refera la un singur nivel de activitate previzionala in conditii normale; R: B 44. Evaluarea productiei in curs de executie se poate realiza prin mai procedee. Care din afirmatiile de mai jos este eronata? a. evaluarea forfetara pe fiecare componenta a costurilor; b. evaluarea globala in raport de gradul de formare tehnica; c. evaluarea la cost standard, conform legii contabilitatii; d. evaluarea pe piese si operatii; R: C multe

45. Costul variabil mediu se modifica o data cu modificarea volumului de activitate, astfel: a. creste proportional cu reducerea volumului de activitate; b. are un caracter relativ constant; c. scade o data cu reducerea volumului de activitate; 9

d. scade proportional cu cresterea volumului de activitate; R: B

46. Etapele de transformare a productiei secundare in produs principal sunt prevazute mai jos. Care afirmatie este eronata? a. se determina costul unitar aferent produsului secundar; b. se determina costul unitar aferent produsului principal; c. se recalculeaza costul unitar pentru produsele care prezinta pierderi tehnologice; d. se calculeaza cheltuielile aferente productiei secundare; R: C
47. Principiile generale potrivit carora se determina costul in cazul metodei pe faze sunt:

a. b. c. d. R:

determinarea costului efectiv al productiei in curs de executie; colectarea cheltuielilor indirecte pe faze si a celor directe pe sectiuni omogene; determinarea costului unitar ai semifabricatelor si produselor; repartizarea cheltuielilor indirecte asupra sectiunilor omogene; C

48. Contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret ": a. se crediteaza in corespondenta cu 902 pentru diferentele favorabile; b. este un cont de pasiv; c. se debiteaza cu diferentele de pret nefavorabile stabilite, in corespondenta cu creditul contului 902; d. functioneaza numai la inceputul lunii; R: C 49. Care din cheltuielile enumerate mai jos se pot considera cheltuieli supletive: a. cheltuielile cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitate; b. remuneratia capitalurilor proprii necesare finantarii activitatii de exploatare curenta; c. cheltuielile cu amortizarea aferenta exploatarii; d. cheltuielile cu materialele consumabile; R: B 50. Unul din obiectivele esentiale ale contabilitatii de gestiune este: a. determinarea profitului net al intreprinderii; b. elaborarea bugetelor pe feluri de activitate, urmarirea si controlul acestora; c. analiza indicatorilor macroeconomici; 10

d. calculul marjei de autofinantare bruta; R: B 51. Pe fazele de calculatie in unele cazuri, se pot identifica si unele cheltuieli indirecte, precum: a. cheltuielile cu manopera; b. cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor; c. cheltuielile cu materialele auxiliare; d. cheltuielile generale ale intreprinderii; R: B 52. Metoda globala de bugetare nu este reprezentativa deoarece: a. nu permite depistarea cauzelor care conduc la eventuale depasiri pe feluri de cheltuieli; b. nu permite stabilirea de responsabilitati pe feluri de cheltuieli; c. cheltuielile se coreleaza cu nivelul standard al productiei; d. costul unitatii de lucru se calculeaza prin intermediul bugetelor de cheltuieli; R: B 53. Evaluarea forfetara, pe fiecare componenta a costului, este un procedeu specific: a. evaluarii produselor secundare care pentru a fi valorificate trebuie imbunatatite; b. evaluarii productiei in curs de executie. c. calculul costului in conditiile obtinerii de subproduse cu valoare finita; d. determinare cantitativa a productiei in curs de executie; R: B 54. Supraevaluarea productiei neterminate are drept consecinta: a. diminuarea dividendelor; b. scaderea costurilor aferente productiei finite; c. cresterea costurilor aferente productiei finite; d. diminuarea profitului; R: B 55. Care din afirmatiile de mai jos este corecta? a. coeficientul de imputare rationala este produsul dintre activitatea reala si activitatea normala; b. aparitia costului subactivitatii se datoreaza faptului ca unitatea este obligata sa suporte costul echipamentelor prevazute pentru un nivel de activitate care este insuficient in raport cu gradul de dotare a capacitatii de productie; c. costul fix mediu are un caracter relativ constant; d. pragul de rentabilitate este indicator specific metodelor de calculatie globale; 11

R: B 56. Procedeul cifrelor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape. Care din etapele enuntate este corecta: a. determinarea abaterii patratice a productiei de la volumul mediu al activitatii; b. decontarea cheltuielilor aferente sectiilor de baza; c. calculul costului pe unitatea fizica de produs ca raport intre cheltuielile diferentiate pe produse si cantitatea fizica obtinuta la nivelul produsului respectiv; d. decontarea cheltuielilor aferente sectiilor auxiliare; R: C 57. Procedeul randamentelor se utilizeaza pentru calculul costului unitar in cazul: a. produselor reziduale utilizabile; b. productiei cuplate; c. subproduselor cu valoare de produse finite; d. productiei sorto-dimensionale; R: C 58. Ce este contabilitatea de gestiune? a. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in expresie cantitativa patrimoniul entitatii juridice . b. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in expresie valorica patrimoniul entitatii juridice c. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in expresie valorica patrimoniul . d. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in expresie valorica , cronologic si sistematic procedee si tehnici specifice , fluxurile intrapatrimoniale ale entitatii juridice . R: D 59. Ce este contabilitatea de gestiune? a. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in expresie cantitativa patrimoniul entitatii juridice . b. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza activul entitatii juridice . c. Contabilitatea de gestiune este acea ramura a contabilitatii care inregistreaza in conturi operatiile privind costurile . d. Contabilitatea de gestiune este acea disciplina stiintifica , care inregistreaza , urmareste si centralizeaza in expresie valorica gestiunea firmelor . R: C 60. Ce sunt purtatorii de costuri? a. Purtatorii de costuri intregul volum de lucrari sau o parte a acestora.. 12

b. Purtatorii de costuri reprezinta acea productie fizica sau o parte a ei . c. Purtatorii de costuri in calitate de elemente esentiale , de referire ale calculatiei sunt rezultatele concrete ale proceselor economice , respectiv acea productie fizica sau o parte a ei , intregul volum de lucrari sau o parte a acestora. d. Purtatorii de costuri sunt rezultatele activitatii financiar economice. R: C 61. Cine poate fi purtator de costuri? a. Purtator de costuri poate fi o unitate a entitatii patrimoniale. b. Purtator de costuri poate fi numai unitatea de rezultat intermediar. c. Purtator de costuri poate fi : o unitate de rezultat final al activitatii entitatii petrimoniale ; o unitatea de rezultat intermediar sau o parte omogena a activitatii entitatii patrimoniale ( o comanda , o serie ) . d. Purtator de costuri poate fi entitatea patrimoniala . R: C 62. Ce sunt locurile de costuri? a. Locurile de costuri sunt subdiviziuni organizatorice bine delimitate ale entitilor patrimoniale la nivelul crora se colecteaza costurile si veniturile. De obicei organizate ca centre de cost, profit, venit sau responsabilitate. b. Locurile de costuri sunt subdiviziuni organizatorice bine delimitate ale entitilor patrimoniale la nivelul crora se colecteaza costurile. De obicei organizate ca centre de cost, profit, venit sau responsabilitate. c. Locurile de costuri sunt subdiviziuni organizatorice bine delimitate ale entitilor patrimoniale la nivelul crora se colecteaza cheltuielile extraordinare. De obicei organizate ca centre de cost, profit, venit sau responsabilitate. R: B

63. Ce este centrul de cost? a. Centrul de cost este acea parte a activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul creia se pot aloca consumuri de materiale; b. Centrul de cost este acea parte a activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul creia se pot aloca consumuri de stocuri; c. Centrul de cost este acea parte a activitatii unei entitati patrimoniale la nivelul creia se pot aloca consumuri de resurse; 13

R: C 64. Costurile reprezinta cheltuieli? a. Da b. Intre costuri si cheltuieli exista puncte comune, dar si deosebiri. c. Nu R: B 65. Care sunt criteriile de clasificare ale costurilor? Costurile se clasific: 1. din punct de vedere al coninutului economic, omogenitii, importanei, al modului de includere n costul total al obiectelor calculaiei 2. al comportamentului faa de volumul de activitate, al contribuiei la realizarea cifrei de afaceri, al naturii, al destinaiei, fiscal, al fluxurilor monetare 3. stabilitii unitii de timp, al modului de suportare 4.locului unde se desfasoara a. 1+2+3+4 b. 1+2+3 c. 1+3+4 R: B 66. La o societate comercial costul variabil mediu este de

180.000 lei bucata, preul de vnzare de 200.000 lei, cheltuielile fixe totale de 2.000.000 lei. S se determine pragul minim de rentabilitate. a. b. c. d. e. R: 120 buc; 10 buc; 100 buc; 150 buc; 160 buc. C

67. O ntreprindere produce un sortiment de produs finit n 4 tipo dimensiuni, conform tabelului de mai jos: Denumire Produsele (sortimentate) A B C D Cantitate 350 420 360 575 Consum normat 1.100 1.000 700 840 Materii prime S se calculeze costul unitar al fiecrui sortiment, tiind c nivelul cheltuielilor totale este de 7.521.360 lei, iar produsul etalon este produsul B. ( Rezultatul se va prezenta fr zecimale, prin rotunjire) a. A 4.884 B 5.372 C 4.103 D 3.419;

14

b. c. d. e. R: 68.

5.372 4.103 5.372 5.380 B

4.884 5.372 3.419 4.890

3.419 4.884 4.103 3.420

4.103; 3.419; 4.884; 4.105.

Activitatea normal este 1.500 buc, respectiv 6.500 ore, iar activi-

tatea real este 1.200 buc, realizate n 4.160 ore. S se determine costul subactivitii, costurile fixe fiind de 60.000 lei. a. b. c. d. e. R: -12.000 lei; -21.600 lei; -11.500 lei. +12.000 lei; +21.600 lei; E La un combinat chimic acetilena reacioneaz ca acidul clorhidric

69.

rezultnd 500 t clorur de vinil, precum i 50 t acetilen i 60 t acid clorhidric exces de consum care nu au intrat n reacie. Pirderile tehnologice sunt 4,5 % la acetilen i 8,2% la acid clorhidric. Procesul de producie prezentat mai sus a generat cheltuieli totale de 50.325.000 lei. S se determine costul unitar pentru produsele care prezint pierderi tehnologice n momentul captrii. Costul unitar la produsele ce prezint pierderi tehnologice a. b. c. d. e. R: Acetilena 86.387,43 lei/t 90.000,00 lei/t 82.500,00 lei/t 86.387,43 lei/t 82.500,00 lei/t A Acid clorhidric 89.869,28 lei/t 86.387 lei/t 90.000 lei/t 82.500 lei/t 82.500 lei/t

70.

O unitate metalurgic produce 3.000 tone cocs ( produs

principal) i 600.000 m3 gaz de cocs ( produs secundar), iar cheltuielile totale generate de obinerea produciei sunt de 72.600.000 lei. Se cere s se determine costul unitar al produsului principal i al celui secundar. cocs a. 110 lei/t b. 22.000 lei/t c. 22.000 lei/t d. 120 lei/t e. 11 lei/t R: C gaz de cocs 22.000 lei/m3 110lei/m3 11 lei/m3 120 lei/m3 22.000 lei/m3

15

71.

O societate comercial fabric trei produse n urmtoarele

cantiti: A = 5.600 kg, B = 6.800 kg, C = 7.500 kg, D= 8.000kg. Cheltuielile pentru obinerea produciei sunt de 97.996.100 lei, din care 52.005.600 lei cheltuieli cu materiile prime i 45.990.500 lei cheltuieli de prelucrare. Cheltuielile de prelucrare se afl n raport invers proportional cu lungimea produselor, iar consumul de materii prime pe produs este direct proportional cu cantitatea de produse fabricate. S se determine costul pe unitatea de produs utiliznd procedeul indicilor de echivalen calculate ca raport invers. Situaia parametrului lungime este prezentat n tabelul de mai jos: Produs Lungime A 40 B 80 C 66 D 20 Cu/A = 4.982 lei, Cu/B = 2.799,4 lei, Cu/C = 2.643,5 lei, Cu/A = 3.423 lei, Cu/B = 2.643,5 lei, Cu/C = 2.799,4 lei, Cu/A = 2.643,5 lei, Cu/B = 3.423 lei, Cu/C = 2.799,4 lei, Cu/A = 3.423 lei, Cu/B = 2.643,5 lei, Cu/C = 4.982 lei, Cu/A = 3.423 lei, Cu/B = 2.799,4 lei, Cu/C = 2.643 lei, B

a. b. c. d. e. R:

Cu/D = 3.423 lei; Cu/D = 4.982 lei. Cu/D = 4.982 lei; Cu/D = 2.799,4 lei; Cu/D = 4.982 lei;

72.

O ntreprindere cu producie sorto-tip dimensional execut cinci

produse A,B,C,D,E nregistrnd costuri totale de 50.370.000 lei. Se cere s se determine costul pe unitatea de produs utiliznd procedeul indicilor de echivalen calculate ca raport direct, n funcie de consumul de materii prime. ( Produsul reprezentativ este B). Produsul A B C D E Cantitatea (buc) 150 230 225 250 120 Consum materii prime 1.300 1.000 1.200 1.100 1.500

a. Pu/A = 56.940 lei, Pu/B = 43.800 lei, Pu/C = 52.560 lei, Pu/D = 48.180 lei, Pu/E = 65.700 lei; b. Pu/A = 52.560 lei, Pu/B = 43.800 lei, Pu/C = 56.940 lei, Pu/D = 65.700 lei, Pu/E = 48.180 lei; c. Pu/A = 43.800 lei, Pu/B = 56.940 lei, Pu/C = 48.180 lei, Pu/D = 52.560 lei, Pu/E = 65.700 lei; d. Pu/A = 57.000 lei, Pu/B = 42.800 lei, Pu/C = 53.000 lei, Pu/D = 48.800 lei, Pu/E = 6.500 lei; e. Pu/A = 65.700lei, Pu/B = 43.800 lei, Pu/C = 52.560 lei, Pu/D = 48.180 lei, Pu/E = 56.940 lei; R: A

16

73.

ntr-o fabric de marochinrie s-au obinut trei sortimente de

produse : A= 30 buc , B= 40 buc, C= 20 buc. Costurile totale au fost 1.428.000 lei. tiind c preurile de vnzare unitare ale produselor sunt: A = 14.000 lei/buc, B= 24.000 lei/buc , C= 15.000 lei/buc, s se determine costul unitar efectiv de producie. a. b. c. d. e. R: A= 20.400 lei/buc, B= 11.900 lei/buc, C= 12.750 lei/buc; A= 11.900 lei/buc, B= 20.400 lei/buc, C= 12.750 lei/buc; A= 11.900 lei/buc, B= 12.750 lei/buc, C= 20.400 lei/buc; A= 12.750 lei/buc, B= 20.400 lei/buc, C= 11.900 lei/buc; A= 12.000 lei/buc, B= 20.500 lei/buc, C= 13.750 lei/buc. B O intreprindere de productie de masa realizeaza produsele x i y

74.

prin faze succesive de productie. In faza I de fabricatie consumul de combustibil, energie si apa in suma de 7.000.000 lei se repartizeaza in functie de cantitatea de semifabricate obtinute ( 800 buc semifabricatul x si 200 buc- semifabricatul y). Alegeti rspunsul corect privind repartizarea cheltuielilor: a. b. c. d. e. R: 923/I = 921/x 5.600.000 lei 921/x = 923/I 1.400.000 lei 923/I = 921/x 1.400.000 lei 921/x = 923/I 5.600.000 lei 925/ I = 921/x 1.400.000 lei D 923/I = 921/y 1.400.000lei; 921/y = 923/I 5.600.000 lei; 923/I = 921/y 5.600.000 lei; 921/y = 923/I 1.400.000 lei; 925/I = 921/y 5.600.000 lei.

75.

Stiind c pana la sfarsitul perioadei de calcul s-au colectat

cheltuieli in suma de 25.750 lei, iar cheltuielile aferente productiei predate la magazine sunt de 13.525 lei, s se determine productia in curs de executie si sa se inregistreze ( metoda contabila). a. 331=711 26.800 lei 933=921 b. 711=331 13.525 lei 933=921 c. 345=711 13.525 lei 933=921 d. 331=711 12.225 lei 933=921 e. 331=711 25.750 lei 933=921 R: D 26.800 lei; 13.525 lei; 13.525 lei; 12.225 lei; 25.750 lei;

76. Un intreprinzator poseda o masina pe care poate s-o vanda cu 30.000 lei. Daca o pastreaza pe perioada unui an, obine un profit de 21.000 lei, iar maina o poate vinde la preul de 12.000 lei. Se cere s se determine costul de oportunitate al variantei I( care vinde imediat maina) in raport cu varianta a II-a ( cand pastreaz masina vanzand-o peste un an). a. b. c. d. e. 30.000 lei; 3.000 lei. 180.000 lei; 21.000 lei; zero, deoarece ntreprinztorul a luat cea mai bun decizie; 17

R: 77.

B In timpul lunii dec. exerciiu N, pe baza notelor de predare s-

au obtinut si predat la depozit urmatoarele produse la cost antecalculat: - Produs X = 680 buc la cost planificat unitar de 16 lei; - Produs Y = 850 buc la cost planificat unitar 9 lei; - Produs Z = 1.420 buc la cost planificat de 6.2 lei. Alegeti raspunsul corect privind inregistrarea obtinerii produselor finite in contabilitatea de gestiune la cost planificat. a. 902=902 27.844 lei; b. 345=711 27.844 lei; c. 902=921 27.844 lei; d. 931=902 27.844 lei; e. 348=711 27.844 lei; R: D

78.

a. b. c. d. e. R:

Sa se determine si sa se inregistreze diferentele de pret, stiind ca: Produse Cantitate Cost unitar Cost unitar planificat efectiv X 560 15.100 15.300 Y 1.200 8.500 8.900 902 = 903 592.000 lei; 901 = 903 592.000 lei; 903 = 902 592.000 lei. 921 = 903 592.000 lei; 903 = 921 592.000 lei; C

79.

Societatea X prezinta urmatoarele date privind activitatea sa de productie: Nivel activitate Volum producie Costuri totale (Ct)

(Q) 0 2.000 buc 7.000 lei 1 3.000 buc 10.000 lei Stiind c nivelul normal de activitate este de 3.000 buc, se cere s se separe costurile fixe de costurile variabile la cele doua nivele de activitate cu ajutorul costului rezidual Costurile aferente activitatii Costurile aferente activitatii

18

a. b. c. d. e. R:

fixe 2.333,1 1.000 3.500 2.472 333,4 B

de 2000 buc variabile 4.666,9 6.000 3.500 4.528 6.666,6

de 3000 buc fixe variabile 2.333,1 7.666,9 1.000 9.000 5.000 5.000 3.208 6.792 333,4 9.666.6

80.

Sa se determine cu ajutorul procedeului celor mai mici

ptrate costul variabil mediu n baza datelor aferente trimestrului I exercitiului N, prezentate in tabelul de mai jos: Situaia prod. fabricate i chelt. totale pe trimestrul I ex. N Nr. crt. 1 2 3 a. 3.440 lei; b. 6.175 lei; c. 11.900 lei; d. 200 lei; e. 584 lei; R: E 81. Micrile cu privire la materia prim X n luna decembrie a Luna Ian. Feb. Mar. Total Producia fabricat 12.100 10.500 13.100 35.700 Cheltuieli totale 5.649.000 5.200.000 6.800.000 17.649.000

exercitiului N sunt: 2 dec: stoc iniial 20 kg n valoare de 300.000lei; 7 dec: ieire pentru atelierul A: 5 kg; 9 dec: recepie de 40 kg la preul de achiziie unitar de 18.600 lei; 13 dec: ieire pentru atelierul B: 42 kg; 20 dec: ieire pentru atelierul A: 2 kg; 25 dec: recepie de 30 kg la preul de achiziie unitar de 16.000 lei; 28 dec: ieire pentru atelierul B: 25 kg. Se cere costul mediu ponderat aferent ieirilor din 28 dec. exerciiul N(C.M.P. se calculeaz dupa fiecare intrare). a. b. c. d. e. 15.000 lei; 18.200 lei; 16.434 lei; 18.350 lei; 16.000 lei; 19

R: 82.

C Tabelul de mai jos red situaia produciei fabricate i a

cheltuielilor totale pe trimestrul I exerciiu financiar N la o societate comercial cu profil industrial. Se cere s se determine cu ajutorul procedeului celor mai mici ptrate urmatorii indicatori: - cheltuielile fixe (CF) i variabile aferente produciei de 19.000 buc.; - cheltuielile standard (Chs) aferente unei producii de 26.000 buc. Nota: se va lucra cu dou zecinale, prin rotunjire. Exerciiul N, trimestrul I: Nr. crt. 1 2 3 CV 171.815 3.116.190 2.951.665 2.924.290 2.135.000 D Luna Ian. Feb. Mar. Total CF 2.294.290 1.148.070 1.285.035 171.815 2.155.000 Producia 18.000 17.000 19.000 54.000 Cheltuieli totale 2.970.600 2.788.290 3.096.105 8.854.995 Chs 4.173.475 4.264.260 4.236.700 4.173.475 4.290.000

a. b. c. d. e. R:

83.

In datele prezentate in tabelul de mai jos: Explicatie Produse fabricate i vandute X Y Z Cantitate 1.000 2.000 3.000 Pret vanzare 5.000 4.000 2.000 Costuri variabile 4.000.000 7.000.000 5.000.000 Cifra de afaceri critica 3.800.000 5.500.000 4.800.000 Alegeti raspunsul corect, privind intervalul de siguranta pentru cele trei produse: X Y Z a. 0,2 mil 1,5 mil 0,2 mil b. 5 mil 8 mil 6 mil c. 3,8 mil 5,5 mil 4,8 mil d. 0,5 mil 1,8 mil 0,4 mil e. 1,2 mil 2,5 mil 1,2 mil R: E 84. Care e cadrul normativ actual al contabilitatii de gestiune? 20

a. Cadrul normativ actual al contabilitii de gestiune are la baza OMFP 1826/2001. Coninutul acestei reglementri trebuie abordat cu rezerve cel putin privind terminologia i sistemul noiunilor cheie b. Cadrul normativ actual al contabilitii de gestiune are la baza OMFP 1826/2003. Coninutul acestei reglementri trebuie abordat cu rezerve cel putin privind terminologia i sistemul noiunilor cheie. c. Cadrul normativ actual al contabilitii de gestiune are la baza OMFP 1826/2002. Coninutul acestei reglementri trebuie abordat cu rezerve cel putin privind terminologia i sistemul noiunilor cheie R: B

85. Ce sunt costurile? a. Costurile sunt un criteriu important in calculul cheltuielilor nedeductibile. b. Costurile sunt un criteriu important n luarea multor decizii pentru firma modern: soluii de finanare, mrire capital social etc c. Cheltuieli deductibile. R: B

86. Ce particularitati prezinta contabilitatea de gestiune? a. Contabilitatea de gestiune are drept particulariti operarea asupra unui set determinat de documente justificative, obiectiv, metode i principii proprii. b. Contabilitatea de gestiune are drept particulariti confidentialitatea datelor. c. Contabilitatea de gestiune are drept particulariti informatizarea sistemelor de operare. R: A

87. Care sunt principalele caracteristici ale contabiltatii de gestiune? a. intre caracteristicile contabilitii de gestiune se afl confidenialitatea datelor, caracterul obligatoriu din punct de vedere al formei de organizare. b. intre caracteristicile contabilitii de gestiune se afl confidenialitatea datelor, caracterul obligatoriu de din punct de vedere entitii, al formei de organizare,independena dimensiunea problemelor

concurenei, resursele alocate, nevoie de informare. 21

c. intre caracteristicile contabilitatii de gestiune se afla confidentialitatea datelor, caracterul optional din punct de vedere al formei de organizare, dependenta, dimensiunea entitatii, concurenta, resursele alocate, nevoia de informare. R: C 88. Ce reprezinta mondializarea standardelor de contabilitate? a. inseamn un administrator sau un investitor va obine acelasi tip de informatii din ara, primeste acelasi tip de rapoartele contabile, disconfortul provocat de retratari a nationale la standarde internaionale tinde s fie redus sau chiar elimina datelor pentru calculatiile costurilor prin intermediul contabilitatii fiind astfel usurata. b. inseamn un administrator tranzactiilecomerciale cu viteza. c. inseamn un administrator sau un investitor va beneficia de caracterul trRparent al tranzactiilor. R: A 89. Care sunt criteriile de clasificare a bugetelor de costuri? a. Bugetele de costuri se clasifica din punct de vedere al importanei, flexibilitatii, nivelului de elaborare, gradului de cuprindere, metodei de stabilire, unitatii de raportare, termenului. b. Bugetele de costuri se clasific din punct de vedere al importanei, flexibilitatii, nivelului de elaborare, gradului de cuprindere. c. Bugetele de costuri se clasific din punct de vedere al importanei, flexibilitatii, nivelului de elaborare, gradului de cuprindere, metodei de stabilire R: A sau un investitor va derula

90. Care sunt etapele activitatii de elaborare a bugetului de costuri? 1. elaborarea de studii si programe speciale, 2. intocmirea programului activitatii principale, 3. aprobarea structurii de personal, 4. elaborarea propriu-zisa a bugetului, 5. urmrirea executarii, 6. analiza abaterilor, 7. stabilirea cauzelor abaterilor.

22

8. luarea deciziilor care se impun a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+3+4+5+6+7+8 c. 1+2+3+4+5+6+7 R: C 91. Care sunt compartimentele de unde bugetul de costuri foloseste date? a. logistica, financiar-contabilitate, proiectare tehnologica; b. financiar-contabilitate, mecano-energetic, comercial, logistica, resurse umane, proiectare tehnologica; c. resurse umane, proiectare tehnologica, logistica,mecano-energetic, comercial; R: B 92. Care sunt principiile elaborarii bugetelor de costuri? 1.principiul concordantei dintre sistemul de bugete si sistemul de autoritate, principiul totalitatii, principiul supletei, 2.principiul corelrii bugetelor de costuri cu politica i strategia generala, 3. principiul cooperrii dintre toate subdiviziunile intreprinderii, 4. principiul identitatii dintre sistemul de codificare general si cel al bugetelor de costuri, 5.principiul intangibilitatii. a. 1+2+3 b. 1+2+3+4+5 c. 1+2+3+4 R: C

93. Ce metode de caculatie a costurilor se folosesc la elaborarea componentelor bugetelor de costuri? a. metoda analitica (suma elementelor fiecrei componente a bugetului de costuri); b. la elaborarea componentelor bugetelor de costuri se foloseste metoda globala (pe baza datelor din perioada anterioara) i metoda analitica (suma elementelor fiecrei componente a bugetului de costuri); c. metoda globala (pe baza datelor din perioada anterioar); R: B

23

94. Care sunt documentele interne cu care se coreleaza bugetul de costuri? 1.programul de producie la ntreprinderea industriala sau programul (targetul) de vnzri la ntreprinderea comercial, fluxul de numerar, planul de afaceri, contractul colectiv de munc, sistemul contractelor comerciale, manualul calitii, 2. Regulamentul Intern, Hotrrile patronului; 3. sentinele definitive ale instanelor de judecat, actul constitutive actualizat, crile tehnice ale mainilor din dotare, tehnologii de fabricaie, organigrama; 4. Deciziile Comitetului de Politici Contabile, instituiile pentru sistemul de prelucrare a datelor, standardele profesionale, corespondena precontractual, studiile de evaluare, ofertele ctre public; 5.Bilantul contabil. a. 1+2+3+4+5 b. 1+4 c. 1+2+3+4 R: C 95. Ce procedee se pot folosi pentru separarea cheltuielilor in fixe si variabile? a. procedeul punctelor de extrem,procedeul reiterrii; b. procedeul punctelor de extrem,procedeul algebric; c. procedeul dispersiei grafice, procedeul cantitativ; d. procedeul punctelor de extrem, procedeul celor mai mici ptrate, procedeul dispersiei grafice; R: D

96. Ce procedee se folosesc pentru calculatia costurilor privind productia interdependenta? a. procedeul punctelor de extrem, procedeul algebric; b. procedeul dispersiei grafice, procedeul algebric; c. procedeul reiterrii, procedeul algebric; d. procedeul reiterrii, procedeul algebric,procedeul dispersiei grafice. R: C

97. Ce informatii furnizeaza clasificarea purtatorilor de costuri? a. furnizeaza informaii privind veniturile obtinute; b. furnizeaza informaii privind gradul de indatorare; c. furnizeaza informaii privind profunzimea posibil a cunoaterii R: costurilor. C

24

98. Care sunt factorii care actioneaza asupra organizarii contabilitatii de gestiune? a. concurenta de piata, domeniul de activitate, patronatul; b. structura organizatorica, domeniul de activitate, patronatul; c. marimea firmei, concurenta de piata, domeniul de activitate, nevoile reale de cunoastere, structura organizatorica. R: C 99. In ce conditii de calcul al costului se utilizeaza procedeul cantitativ? a. in calculul costurilor aferente productiei finite; b. in calculul costului de achizitie; c. in calculul costului productiei cuplate; d. in calculul costurilor aferente productiei neterminate; R: C 100. In ce situatie se utilizeaza procedeul randamentelor? a. cand se coreleaza nivelul cheltuielilor cu nivelul productiei realizate; b. cand se calculeaza costul unitar aferent produselor reziduale utilizabile; c. cand se stabileste nivelul real al cheltuielilor; d. cand se coreleaza nivelul cheltuielilor cu nivelul productiei planificate; R: B

25