C6.1 Romania Si Modelele

A
rhitectura
L O
ocuire
ras
cursul 11
anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRE LOCUINTA MODERNA PANA IN 1944

prof. ana maria ZAHARIADE
PANA LA PERIOADA MODERNA Bucurestiul
PANA LA PERIOADA MODERNA locuinta Bucurestiului post-bizantin
un oras balcanic
1459: PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA
anul III / ALO 2008-09 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
BUCURESTIUL BALCANIC
PERSPECTIVA DOMESTICA: Organizarea pe cartiere mahalale - si parohii
Mahalalele poarta nume de meserii, de biserici, de boieri. Aceasta reflecta cateva aspecte definitorii pentru structura sociala si administrativa a orasului : 1. O organizare de tip corporatist functiona, chiar daca primele atestari documentare de bresle dateaza numai din 1641. 2. Terenurile apartineau marilor boieri si bisercilor/ manastirilor. Prezenta marii proprietati private se va schimba treptat, dar va persista pana in perioada interbelica. 3. Rolul bisericii in organizarea sociala este definitoriu: parohii. Parohia = gropare comunitara relativ unitara in jurul unei biserici, care ii da numele, o identifica, si marcheaza si silueta orasului. Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate cuprinde mai multe parohii.
Mahalalele poarta nume de meserii, de biserici, de boieri. O organizare de tip corporatist functiona, chiar daca primele atestari documentare de bresle dateaza numai din 1641. Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate cuprinde mai multe parohii. Parohia = grupare comunitara relativ unitara in jurul unei biserici, care ii da numele, o identifica, si marcheaza si silueta orasului.
1 5 5 0
1 6 5 0
1 7 5 0
1 8 5 0
1400 - 1450 1650 - 1750
Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate cuprinde mai multe parohii.
1750
1850
Diferenta minima dintre tesutul major si cel minor
VIATA COLORATA A ORASULUI-BALCANIC

amestec multietnic, colorat, plin de contraste, relativ repartizat pe mahalale/parohii spatiul public, desi dezordonat, e populat, galagios, activ activitatile agricole ocupa un rol important
LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC

1. locuinte individuale izolate, joase, cu mari gradini in tesut foarte lax: - locuintele boierilor, mari conace, adesea inconjurate de ziduri, - locuinte mai modeste asezate aleatoriu pe lot, indiferente fata de strazi 2. locuinte mestesugaresti insiruite: in zona Lipscani = centrul comercial 3. hanurile erau si locuinte de raport
Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea), societatea romana intra intr-un intens si rapid proces de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) -, proces in care influenta franceza va juca un rol determinant. Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii romanesti si se reflecta si in arhitectura si transformarea orasului.

Cu exceptia unei zone unde se aduna toti negustorii si care este construita dupa modelul german, restul orasului are aspectul unui sat. (din memoriile unui calator strain din sec al XVIII-lea)

locuinte individuale izolate, joase, cu mari gradini in tesut foarte lax: - locuintele boierilor, mari conace, - locuinte mai modeste asezate aleatoriu pe lot, indiferente fata de strazi locuinte mestesugaresti insiruite: in zona Lipscani = centrul comercial hanurile erau si locuinte de raport in 1859: 122 000 locuitori, 16 232 case din care: 58 cu 3 caturi si 1.327 cu 2 caturi
Orasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810, generalul Kutuzov o descrie ca un oras atat de mare incat depaseste orice oras rusesc cu exceptia capitalei.
Spre 1830 orasul avea: supraf: 3000ha 60.000 locuitori. (53.888 de rezidenti, 10.000 provinciali, 1.044 straini) Viena avea, in sec. al XVIIIlea, 1800 ha la 200.000 locuitori, deci o densitate dubla. Este cel mai mare oras din sud-estul european Atena are in 1836 14.000 de locuitori, Belgradul, 12.900 in 1838. Foarte putin dens: in 1859 122000 de locuitori
PANA LA PERIOADA MODERNA cea mai mare capitala din Balcani dupa Bucurestiul Constantinopol
cu pretentia unui mic Constantinopol un mod de viata oriental o traditie de edificare post-bizantina
Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea), societatea romana intra intr-un intens si rapid proces de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) -, proces in care influenta franceza va juca un rol determinant. Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii romanesti si se reflecta si in arhitectura si transformarea orasului.
1592 harta Europei - locul principatelor romane

PERIOADA MODERNA paradigma balcanica

Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale intarziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de vedere economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale Luminismului. Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand spatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative principale: (1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala: se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare economica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale. (2) construirea unei noi identitati nationale. strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul otoman (administratie, stil de viata, cultura etc.)
ideea de modernizare
Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi cauzele. Principalele dimensiuni: - respingerea patrimoniului oriental si - asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale. Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea = occidentalizare, conditie sine-qua-non a noii identitati
PERIOADA MODERNA
principalele evenimente istorice
VALAHIA 1821
Revolutia lui T. Vladimirescu
VECHIUL REGAT 1859

Unirea Moldovei cu Valahia sub printul Al.I.Cuza
1848
Revolutia burgheza
1866
Carol I de Hohenzollern
1877
Independenta si participarea la razboi
ROMANIA MARE 1918

Dupa primul razboi mondial, Transilvania devine parte a Romaniei
ROMANIA ACTUALA 1944

Insurectia armata de la 23 august
PERIOADA MODERNA
privirea se indreapta spre occident
Cand i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi sacrificase frumoasa barba dupa moda europeana], intrand in salon [vad] cam zece boieri, toti fumand lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea, fiecare langa scaunul sau, cu jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa fiu corect, el [gazda] trona drept pe o canapea, dar ceilalti gaseau mai comod sa stea ghemuiti [], si, fiindca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin minte ca ar putea sa-si scoata jobenele. (Barabs Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834)
PROGRAMUL IDEOLOGIC DE RESPINGERE A TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).
CARE INCEPE AICI

1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest
Oras de joasa inaltime si densitate redusa La inceputul sec 19: - 3000 ha - 60 000 locuitori - 10 bariere 1859 : -122 000 locuitori, -16 232 cladiri din care, 1.327 cu 2 niveluri 58 cu 3 niveluri
PERIOADA MODERNA modernizarea orasului

Occidentalizarea modului de viata / locuire; Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna; Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sa devina o capitala europeana. Toate vor atrage schimbarea locuintei: Introducerea de noi tipologii si modificarea altora, Alta relatie a locuintei cu orasul.
In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!

PERIOADA MODERNA Bucurestiul european
1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest
Amenajarea malurilor Dambovitei si taierea de noi bulevarde: - se creaza un nou tip de spatiu public, - cu cladiri publice noi, - prin reguli si regulamente noi.
In general, operatiile de modernizare s-au bazat pe o permanenta negociere cu fondul traditional, astfel incat orasul a pastrat o anumita unitate pe fragmente, care i-a conferit atmosfera si un caracter specific. 1. EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN 2. EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA
BUCURESTIUL EUROPEAN operatii de modernizare modele urbanistice
Pentru paturile instarite (nobilimea si noua burghezie in formare): IMOBILUL DE RAPORT, desfasurat pe inaltime mai mare, in general in centrul orasului VILA, mai ales in parcurile rezidentiale de joasa inaltime Pentru clasele mijlocii si muncitori: LOCUINTA IEFTINA / POPULARA: proiecte tipde locuinte individuale, zone mai periferice
tipuri de locuinte moderne evolutie stilistica
Dupa prima asimilare a stilurilor occidentale (diversele stiluri de factura clasica, tendintele romantice istoriste, eclectism), care inlocuiesc arhitectura balcanica traditionala si schimba aspectul strazi,pna la cel de al 2-lea razboi mondial, arhitectura romaneasca se va alinia la toate tendintele occidentale: - eclectismul de factura Beaux-Arts, - cautarile nationale si regionale, - modernismul ARHITECTURA LOCUINTEI LE VA PARCURGE SI APLICA NOILOR TIPURI.
BUCURESTIUL EUROPEAN EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN
a se revedea cursul referitor la Parisul haussmann-ian

BUCURESTIUL EUROPEAN EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN

adaptata constructiei cheiurilor si la taierea marilor bulevarde noul tip de locuinta: imobilul de raport (de factura haussmann-iana)
1864 - Lege pentru expropriatiune pentru cauza de utilitate publica 1865 - Lege pentru infiintarea de cheiuri pe ambele parti ale raului Dimbovita pe toata partea dinauntrul capitalei 1878 - Regulament pentru constructii si alinieri (modificat in 1881/ + Regulament asupra salubritatii 1897 - Conditii pentru constructiunile de pe bulevarde si cheiuri
BUCURESTIUL EUROPEAN noile cheiuri ale Dambovitei
BUCURESTIUL EUROPEAN noile cheiuri ale Dambovitei
noile bulevarde: axa E-V
BUCURESTIUL EUROPEAN
BUCURESTIUL EUROPEAN noile bulevarde: axa E-V
bulevardul Elisabeta
bulevardul Elisabeta
o noua scara urbana
BUCURESTIUL EUROPEAN noul perimetru al orasului

1831 - 122 000 locuitori 1878- 177.646 locuitori 1899 - 282.071 locuitori Ritmul de constructie: -380 cladiri /an 21.037 cladiri in 1878 Din care: 635 inainte de 1800 3.963 inainte de 1830
BUCURESTIUL EUROPEAN evolutia orasului
1831
1929
BUCURESTIUL EUROPEAN planurile directoare
1921 PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL 1935 PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE : clasele de constructii
BUCURESTIUL EUROPEAN
cele mai importante interventii dinaintea primului razboi mondial
Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza: 1890 generalizarea regimului de inaltime pentru alte strazi importante din centru
LA FEL CA IN PARIS, imobilul de raport devine vehiculul acestui tip de modernizare

Noua tipologie se construieste: in regim inchis (imobile insiruite sau cuplate pe trei laturi) sau in front aliniat mai transparent (imobile cuplate) Imbraca - odata cu orasul - toate stilurile: eclectism de factura EBA, neoromanesc, modernism Se modernizeaza ca organizare si distributie interioara
Bibliografie: extrasul din AM Zahariade. Locuinta in opera lui Horia Creanga
BUCURESTIUL EUROPEAN imobilul de raport modern
imobilul de raport modern noua imagine a strazii
imobilul de raport modern
ca si la Paris, va parcurge diversele cautari stilistice si va absorbi modernismul interbelic

imobilul de raport modern
imobilul de raport modernist
noua imagine urbana - axa N-S, in constructie

modernizarea tipologiei imobilului ex.: imobilele lui Horia Creanga
1929 - Imobilul Pop si Gheorghiu

1932 - Imobilul Davidoglu

1934 - Imobilul Otulescu

1935-37 - Imobilul Malaxa

modernizarea tipologiei imobilului Duiliu Marcu
noua imagine urbana
noua imagine urbana
noua imagine urbana
BUCURESTIUL EUROPEAN EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA
Bibliografie: extrasele din Cincinat Sfintescu. Urbanistica generala

EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA mai apropiata modului de viata romanesc (Cincinat

Sfintescu)
Cu foarte rare exceptii, se aplica in oras, nu in afara lui ; Se preia si se adapteaza pentru modernizarea si construirea zonelor domestice de joasa inaltime.
TIPURI DE ZONE SI DE LOCUINTE: - zone de vile : locuinta individuala de lux - zone de locuinte populare : locuinta individuala
VILA SI CARTIERELE DE VILE
Cartierele de vile (parcurile rezidentiale): lotizari noi pe terenuri mai mari, cu compozitii urbane peisagere, pitoresti. Front al unor artere importante (bulevardele), pentru care gandirea orasului a prevazut schimbarea caracterului pe lungimea parcursului lor (ex. Bulevardul E-V, care se construieste cu vile spre Cotroceni; bulevardul N-S, pe tronsonul dintre piata Romana si piata Victoriei etc.)
In oricare dintre cazuri se construiesc in regim individual sau cuplat, pe parcele mai mari. Gradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul de ocupare a terenului) este considerat, pe drept, un factor de lux.
VILA SI CARTIERELE DE VILE parcurile rezidentiale
In zonele mai scumpe ale orasului, mai departate de centru, pe parcele mai mari. Regim de constructie: individual sau cuplat Gradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul de ocupare a terenului) este considerat, pe drept, un factor de lux. Lotizarile urmaresc in multe cazuri un desen urban mai pitoresc, iar vegetatia abundenta le face foarte apropiate de atmosfera orasului gradina.
parcurile rezidentiale
INAINTE DE 1900 - PARCUL IOANID
1912-PARCUL FILIPESCU
Parcurile Bonaparte si Filipescu
vila loc de absorbtie stilistica
LOCUINTA POPULARA - IEFTINA definitii legale

LOCUINTA POPULARA: trei camere de locuit, o bucatarie, o sufragerie, o baie, o pivnita, pod, sopron pentru combustibil, aria totala nedepasind 150mp. Scutite de impozit pe 20 de ani. LOCUINTA IEFTINA: cel mult cinci camere de locuit si o arie totala de maximum 250mp. Scutite de impozit pe 15 ani.
Deci, e vorba despre subventionarea prin reducerea taxelor, in vederea facilitarii accesului la proprietate.
1910 - LEGEA PENTRU INFIINTAREA SOCIETATII COMUNALE PENTRU CONSTRUCTIA DE LOCUINTE IEFTINE
LOCUINTA POPULARA - IEFTINA diverse incercari in linia culturalista
Multe lotizari noi, care marcheaza ultima etapa de parcelare a marilor proprietati private (achizitionate de primarii, intreprinderi sau organismele / societatile nou aparute care se ocupa de acest tip de operatii imobiliare): - in cea mai mare parte, locuinte individuale cuplate - foarte rare insiruiri (ex: cateva strazi Vatra Luminoasa) - exista si altfel de cautari: mici incinte, cu locuinte semi-individuale (mici imobile/vile plurifamiliale)
LOCUINTA POPULARA - IEFTINA un fel de cartiere-gradina intra muros
1910 - PROIECTE TIP DE LOCUINTE IEFTINE

FLOREA STANCULESCU - LOCUINTE IEFTINE

1939 - VATRA LUMINOASA

1939 - VATRA LUMINOASA

NEGOCIEREA CU FONDUL EXISTENT modernizarea zonelor vechi
NEGOCIEREA CU FONDUL EXISTENT prin regulamente si tipologii spatiale noi
REZULTA: - DIVERSE TIPURI DE SPATII URBANE DOMESTICE, SPECIFICE - EX.: FUNDATURILE - DIVERSE TIPURI INTERMEDIARE DE LOCUINTE - EX.: IMOBILUL DE RAPORT DE MICA INALTIME,
NEGOCIEREA CU FONDUL EXISTENT lotizari moderne
1893 Lotizare moderna Lotizarea Gramont
1856, 1867 Lotizari nereglementate

TIPOLOGII INTERMEDIARE intre imobilul de raport si locuinta individuala
IMOBILUL DE MEDIE INALTIME, CU PUTINE APARTAMENTE Este un vehicul al densificarii (si rentabilizarii terenului urban). Face o tranzitie gradata intre zonele cu locuinte individuale si bulevardele inalte care marcheaza centrul si principalele bulevarde. Se construieste atat in regim inchis (fronturi de medie inaltime) cat si in formule cuplate sau izolate (fronturi mai transparente)
IMOBILUL DE MICI DIMENSIUNI

Marcel Iancu - imobilul Gold

Marcel Iancu - imobilul Gold
vehicul de densificare a tesutului vechi
TIPOLOGII INTERMEDIARE intre imobilul de raport si locuinta individuala

FUNDATURILE BUCURESTENE: UN SPATIU TIPIC Sunt un alt vehicul al densificarii si rentabilizarii terenului urban. Fac o tranzitie gradata intre fondul vechi al orasului si o locuire moderna; este diferita de close-ul orasului gradina, dar cu o locuire asemanatoare. Se construiesc atat in regim inchis cu fronturi continui (de medie inaltime), cat si in formule de fronturi mai transparente; cu locuinte individuale sau cu mici imobile de raport, in forme de cuplare: insiruite, cuplate si izolate
FUNDATURILE BUCURESTENE un spatiu specific 1896
1895-99
FUNDATURILE BUCURESTENE
FUNDATURILE BUCURESTENE un spatiu specific
PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL
majoritatea transformarilor principale ale orasului sunt in curs de desfasurare

LOCUINTA PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL
mostenirea este totusi problematica

Modernizarea Romaniei s-a suprapus peste o medievalitate intarziata, cu o economie predominant agrara. Multe aspecte contrastante: un Bucuresti elegant si cosmopolit inconjurat de zone rurale si mizere; imobile de apartamente elegante si vile printre mahalale sarace etc. O statistica des utilizata de retorica comunista de dupa razboi (cu certitudine reala) arata ca in Bucuresti 45% dintre case sunt realizate cu materiale inacceptabile, 80% nu au canalizare, 72% nu au apa curenta, 52% nu au curent electric. Un document din 1941 arata ca numai 6% din populatia Romaniei beneficiaza de electricitate.
In plus, dupa razboi, peisajul arhitectural vazut de tancurile sovietice eliberatoare este cu atat mai problematic cu cat razboiul si-a adus si el propria contributie.
rhitectura
L O
ocuire
ras
cursul 12
ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRE LOCUINTA MODERNA DUPA 1944

LOCUINTA PERIOADEI COMUNISTE

LUMINA VINE DE LA RASARIT
ROMANIA PERIOADEI COMUNISTE

PUTINA ISTORIE RECENTA

1944-1948 23 august 1944 6 martie 1945 10 februarie 1947 1947 30 decembrie 1947 februarie 1948 1948 11 iunie 1948 august 1948 1950 1952 1960 din 1960 1965 august 1968 martie1974 COMUNISTII PREIAU TREPTAT PUTEREA, cu ajutorul armatelor sovietice Armistitiul si insurectia armata contra Germaniei Primul guvern democratic impus de sovietici Tratatul de pace cu Romania : conditiii mai dure decat cele prevazute prin armistitiu eliminarea dura a opozitiei democratice: perioada de epurari politice care dureaza pana prin 1962 Regele e fortat sa abdice: Republica Populara Romina Partidul Muncitoresc Roman (PMR, transformat in PCR in iulie 1965), al carui conducator este Gh. Gheorghiu-Dej (1952-1965) Noua Constitutie (dupa cea stalinista din 1936); Tratatul de colaborare si asistenta mutuala cu URSS nationalizarea principalelor mijloace de productie (dureaza, in etape, pina in 1952 : nationalizarea locuintelor se face in 1950) Legea invatamantului epurat Primul Plan de Stat (1951-1955) + Planul pe 10 ani de electrificare Luptele din interiorul Partidului sunt castigate de Gh. Gheorghiu-Dej Secretarul Partidului (Gheorghiu-Dej) anunta principiile economice ale comunismului national se instaleaza un oarecare climat mai relaxat, o anumita independenta fata de URSS Dej moare, Ceausescu devine secretarul Partidului Declaratia lui Ceausescu dupa invazia sovietica in Praga Ceausescu devine Presedinte al Republicii - dictatura de tip stalinist


IN CIFRE:
Populatia urbana: 1948 - 3 487 995 (22% din populatia tarii); 1965 - 5 667 559 (29,8%); n 1985 - 11,540,494 (50,6%). Numarul de locuinte (apartamente conventionale) construite este reflectat n cifrele oficiale astfel: 1951-60: 66 000 apartamente; 1960-70: 528 500; 1971-80: 1 320 000; 1981-90, cifra planificata este de 1700000 (cifra finala nu este sigura). Directivele pentru 1990 prevad o locuinta pentru fiecare familie, si o camera pentru fiecare membru al familiei.

IN CIFRE:
Schemele functionale si suprafata locuibila se mbunatatesc n mod constant. 1966: moment de cotitura: odata cu acceptarea apartamentelelor proprietate personala, se accepta si standarde mai generoase pentru ele (desi acest lucru va avea un efect negativ asupra apartamentelor construite de Stat). Simultan, se elaboreaza norme si regulamente mai flexibile, care permit o mai mare diversitate de tipuri: 9 tipuri de familii n loc de cele 4 tipuri din 1960, introducerea dormitorului de o singura persoana si diversificarea categoriilor de confort HCM 1650/1969. Sfarsitul anilor 1960 si nceputul anilor 1970: ncheierea perioadei predominant cantitative si trecerea la o perioada predominant calitativa.

IN TIPURI SI CIFRE:
La nceput, proiectarea locuintei a atacat atat chestiunea locuintei individuale cat si pe cea a micilor ansambluri de locuinte plurifamiliale de naltime medie , continuand astfel traditia de dinainte de razboi. Dupa 1958-1959, accentul se muta pe blocul de locuinte, care devine astfel tipologia dominanta, aproape singurul program de proiectare. 1985: Ceausescu anunta oficial ca n 1990, 90-95% din populatia Bucurestiului va locui n blocuri de apartamente. Inaltimea imobilelor de locuit este n continua crestere: 1951 1960, 81,4% sunt mai mici de P+4; 1960-1970, 75,4% sunt mai mici de P+4; 1977-1980, 62% sunt mai mici de P+4; 1981-1990, 50% sunt mai mici de P+4.

FINANTATA PRIN PLANURILE DE STAT:
Majoritatea sunt finantate din fondurile centralizate ale statului. Proportia de locuinte construite din fonduri personale este foarte redusa pana n 1966 (in general n zonele rurale) 1966 - schimbare importanta n structura investitiilor: Decretul Consiliului de Stat 1455/1966 privind finantarea si constructia de locuinte urbane prin fonduri ipotecare, garantate prin veniturile personale; urmat de multe completari (case de vacanta, imobile in asociere). In timp, preturile si conditiile de plata devin tot mai defavorabile (dovada a incapacitatii economice de a sustine investitia propusa).
URMARIND TEMELE INVESTITIEI PLANIFICTATE
1950 - incep PLANURILE DE STAT TEMELE STALINISTE ALE INVESTITIEI PLANIFICATE RETORICA RESENTIMENTARA A NOULUI: tara devine un urias santier, in care se sterg urmele vechii societati INDUSTRIALIZAREA cu cele doua dimensiuni: - investitia in constructii industriale si - industrializarea constructiei ECONOMICITATEA (argumentul Joly Joker, motivand tot si oricand) SISTEMATIZAREA TERITORIALA: tema orasului socialist, a eradicarii diferentelor dintre centru si periferie, dintre sat si oras, a dominarii naturii etc. Numai locuinta nomenclaturii iesea din regula jocului planificarii si al temelor ei
PE UN TEREN CARE APARTINE TUTUROR
LEGI PRIVITOARE LA TERENURI - nationalizarile, Legea agrara GRADUL DE UTILIZARE A TERENULUI: Densitatea neta a crescut in general, ca si procentul de ocupare a solului, dar e greu de stabilit daca gradul de utilizare a intregului perimetru a crescut.
1972: densitatea medie a populatiei urbane era de 47 loc/ha (76 loc/ha in Bucuresti) pt 2000 se prevedea o densitate medie de 60-70 loc/ha
anii 1960-70 - Marirea perimetrelor construibile prin construirea marilor ansambluri in zonele de margine ale oraselor anii 1975-89 - Limitarea perimetrelor construibile ale oraselor.

IN MOMENTE SI MODELE
Optimismul amagitor al modernistilor si speranta (tot amagitoare) a continuitatii - 1945 - 1952 LUMINA VINE DE LA RASARIT Decisivul an 1952: nationalizarea profesiunii Realismul socialist - pana la sfarsitul anilor1950 Modernismul tutelat - pana la inceputul anilor 1970 LUMINA VINE DE SUS Urbanismul lui Ceausescu - pana in 1989

IN MOMENTE SI MODELE URBANISTICE:
Optimismul amagitor al modernistilor si speranta (tot amagitoare) a continuitatii - 1945 - 1952 LUMINA VINE DE LA RASARIT Decisivul an 1952: nationalizarea profesiunii Realismul socialist - pana la sfarsitul anilor 1950
Modernismul tutelat - de la sfarsitul anilor 1950 pana la inceputul anilor 1970
LUMINA VINE DE SUS Urbanismul lui Ceausescu - pana in 1989
Foto schema cronologica din Peter Derer, Locuirea urbana


SPERANTELE DE DUPA RAZBOI
din 1947- inceputul anilor 50: parcelari cu locuinte mici izolate sau cuplate in colonii muncitoresti (de interventie) in linia orasului gradina: (orasul muncitoresc Hunedoara, orasul nou Victoria, Brasov, etc.)
1952: NATIONALIZAREA PROFESIUNII

1949 - Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri:
HOTARAREA CC AL PMR SI A CONSILIULUI DE MINISTRI CU PRIVIRE LA RECONSTRUCTIA SOCIALISTA A ORASELOR SI ORGANIZAREA ACTIVITATII IN DOMENIUL ARHITECTURII SI CONSTRUCTIILOR HOTARIREA CU PRIVIRE LA PLANUL GENERAL DE RECONSTRUCTIE SOCIALISTA A ORASULUI BUCURESTI
- institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de stat pentru arhitectura si constructii al Consiliului de ministri) - Institutul de arhitectura Ion Mincu - Uniunea Arhitectilor si revista Arhitectura
Arhitectura, invatamantul, profesiunea sunt incluse in sistem si intra sub controlul politic.

LOCUINTA REALISMULUI-SOCIALIST
ARHITECTURAL: Se impune noul principiu de creatie artistica al REALISMUL SOCIALIST, continut socialist in forma nationala.
Termenul este mprumutat din literatura (lansat de Maxim Gorki la Congresul scriitorilor sovietici din 1934), unde este considerat o metoda de creatie, de fapt, o orientare estetica. Sensul acestei metode este uniunea dialectica dintre continutul socialist si reectarea acestuia n forma, a carei varietate este acceptata. n arhitectura, realismul socialist este asociat cu un stil emfatic si pompos, ce deriva dintr-un academism monumental amestecat cu caracteristici nationale.
URBANISTIC: se impune formula CVARTALELOR si a aliniamentelor stradale.

CVARTAL: cuvantul este de origine rusa, unde nseamna literal cartier, si a fost impus odata cu teoria sovietica care a dezvoltat conceptul. n practica, aceasta unitate urbana este un fel de insula urbana, compusa din imobile plurifamiliale de medie sau mica naltime si anumite dotari urbane cotidiene, si care nchid o curte comuna sau sisteme de curti. Desi mult mai rigid codificat (prin teoria sa stiintifica , derivata din cea a unitatii de vecinatate a lui Clarence Perry), este asemanator n multe privinte hof-ului vienez.
Nu sunt multi arhitecti care sa si aduca aminte ca primele apartamente din zona Bucurestii Noi terminate n 1956, probabil pe baza unor prototipuri sovietice erau destinate folosintei comune a doua familii.

URSS, 1954 - discursul lui Hrusciov
1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov 1954 - discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realismsocialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa de rationalitate, neeconomice)
IN ROMANIA: O SCHIMBARE PRUDENTA
MOMENTELE DE COTITURA :
noiembrie 1957 Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - Dej preia temele lui Hrusciov: Principiile realismului socialist sunt aspru criticate pentru lipsa lor de eficienta economica. Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializarea constructiei de locuinte, confortul si expresivitatea plastica
Cvartalurile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea serioasa. Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte
SCHIMBAREA PRUDENTA
1955- Floreasca - cvartale + prefabricate
SCHIMBAREA PRUDENTA
1955- Floreasca - cvartale + prefabricate
SCHIMBAREA PRUDENTA
1955-1960: orasul nou ONESTI - cvartale + bare + alta plastica
SCHIMBAREA PRUDENTA
1957-1958: cartierul Catelu - un fel de cvartale + organizarea de santier pentru viitoarea Balta Alba
SCHIMBAREA PRUDENTA
1957-1958: cartierul Catelu - un fel de cvartale + organizarea de santier pentru viitoarea Balta Alba
SCHIMBAREA PRUDENTA
Baneasa 1958 - Octav Doicescu


Optimismul amagitor al modernistilor si speranta (tot amagitoare) a continuitatii - 1945 - 1952 LUMINA VINE DE LA RASARIT Decisivul an 1952: nationalizarea profesiunii Realismul socialist - pana la sfirsitul anilor 1950
LUMINA VINE TOT DE LA RASARIT

MODERNISMUL OFICIAL / TUTELAT
Dupa noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - realism-socialismul este abandonat incetul cu incetul, iar modernismul devine arhitectura oficiala.
Problema crearii unei arhitecturi noi are aspecte multiple ... Se pune sarcina deosebita de a gasi o expresie plastica a constructiilor corespunzatoare atat cerintelor economice si tehnice cat si celor ideologice ale societatii noastre ... Aceasta problema nu se poate in niciun caz confunda cu o simpla reinviere a procedeelor constructivismului si formalismului. Accentuand insemnatatea tipizarii si industrializarii, materialele Congresului (al II-lea al arhitectilor din URSS) trebuie sa dea de gandit acelor arhitecti care pastreaza si azi o pozitie estetizanta, de desconsiderare a factorilor economici si de ostilitate fata de diferitele aspecte ale industrializarii ... De la modesta casa de locuit pina la edificiile monumentale si marile sistematizari orasenesti, arhitectura trebuie sa urmareasca satisfacerea simultana atat a cerintelor culturale cat si a celor de ordin utilitar si economic si sa dea intotdeauna intaietate acestora din urma. (A 6/1960)
Noua arhitectura oficiala este un nou modernism , un alt modernism , un modernism tutelat de la Moscova.

LOCUINTA NOULUI MODERNISM
Dupa noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - locuinta si orasul realismsocialismului sunt inlocuite de noua linie de gandire:
- expresia arhitecturala este cea a rationalitatii economice, exprimand si continutul socialist si forma nationala in acelasi timp, o expresie modernista, chiar daca nu este niciodata numita ca atare - se completeaza fronturile arterelor importante si se construiesc noi piete publice folosindu-se o alta tipologie de locuinte - teoria stiintifica a marilor ansambluri, avand ca unitate de baza microraionul inlocuieste principiul cvartalurilor si al aliniamentele stradale, mai traditionala
Noua gandire directoare este prelucrata pe linie de partid in toate institutele de proiectare, care se si reorganizeaza.
1959 formula rapida a schitei de sistematizare inlocuieste formula mai elaborata a planului de sistematizare (instituita inainte de razboi) 1960 Gh. Gheorghiu-Dej anunta principiile economice ale comunismului national: perioada de relativa liberalizare incepe
1960-65 Planul de stat prevede victorios rezolvarea totala a problemei lipsei de locuinte !
LOCUINTA NOULUI MODERNISM piete si completari de fronturi ale marilor artere
1852
1911
1965
Piata Palatului 1965

Piata Palatului 1965

1959-60 - Completare front bd. Magheru arh. Nitulescu & Iosif
ansamblul Gara de Nord

ansamblul Gara de Nord.

Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei

Calea Grivitei
Prelungirea axei N-S

Ansamblul Circului si soseaua Stefan cel Mare


NOUL URBANISM FUNCTIONALIST
Urbanismul functionalist sovietic al teoriei stiintifice a microraionului inlocuieste formula cvartalului:
Se incearca un alt mod de organizare decat cvartalul, care sa permita cresterea accentuata a constructiei de locuinte prin extinderea tipizarii obiectelor de serie si generalizarea tehnologiilor industriale de constructie
1959 - Concursul regional de la Moscova: o echipa romaneasca de la ICSPROR castiga o mentiune.

Principiul: organizarea cartierelor de locuinte in unitati structurale complexe, care sa permita rezolvarea optima functionala si economica a ansamblurilor de locuinte, a dotarilor social-culturale si a retelelor edilitare, in functie de necesitatile zilnice ale individului, ale familiei si ale colectivitatilor, exprimate in continutul multilateral al vietii colective din tarile socialiste. (A 6/1960) 1959 formula rapida a schitei de sistematizare inlocuieste formula mai elaborata a planului de sistematizare (instituita inainte de razboi) si faciliteaza punerea in practica
Constructia marilor ansambluri incepe in prima jumatate a anilor 60 si se dezvolta la scara mare pana la inceputul anilor 70
LOCUINTA NOULUI MODERNISM teoria stiintifica a microraionului
MICRORAIONUL = prelucrarea in viziunea stiintifica sovietica a TEORIEI UNITATII DE VECINATATE a lui Clarence Perry
Organizarea orasului in unitati structurale ierarhizate (sectoare-cartiere-microraioanegrupe de locuit), in care microraionul este unitatea urbanistica de baza, cu un mare grad de autonomie: - dimensiuni exacte: microraioane de 4, 8, si 12 mii de locuitori, in functie de capacitatea dotarii principale - scoala generala. - fiecaruia ii corespund dotarile esentiale de folosinta cotidiana, cu capacitati corespunzatoare. - circulatia autovehiculelor cat mai redusa posibil in interior, pe cat posibil numai transportul de acces la locuinte.
Microraionul este in esenta un ansamblu de locuinte conceput organic, astfel ca sa constituie o unitate a carei populatie sa fie legata de institutiile social-culturale de servire zilnica (A 6/1981) La amplasarea acestor dotari se urmareste sa nu se parcurga o distanta prea mare. () Microraionul este delimitat de strazi colectoare, de elemente naturale sau de limita unor institutii de deservire la nivel cartier sau oras. (Laurian, Urbanismul, 1965)
HUNEDOARA - microraion
LOCUINTA NOULUI MODERNISM marile ansambluri: teoria microraionului

Organizarea orasului in unitati structurale ierarhizate (sectoare-cartiere-microraioanegrupe de locuit), in care microraionul este unitatea urbanistica de baza, cu un mare grad de autonomie
Dimensiuni exacte: microraioane de 4, 8, si 12 mii de locuitori, in functie de capacitatea dotarii principale - scoala generala. Fiecaruia ii corespund dotarile esentiale de folosinta cotidiana, cu capacitati corespunzatoare. Circulatia autovehiculelor cit mai redusa posibil in interior, pe cit posibil numai transportul de acces la locuinte.
Constructia marilor ansambluri incepe in prima jumatate a anilor 1960 si se dezvolta la scara mare pana la inceputul anilor 1970: Balta Alba, Titan, Drumul Taberei, Berceni, Militari etc., in Bucuresti; si asemenea in toate orasele mari
BUCURESTI - marile ansambluri in 1977

(dupa Vintila Mihailescu)
LOCUINTA NOULUI MODERNISM tronsonul si apartamentul tip

1961
este un moment de cotitura, pentru ca, odata cu acceptarea apartamentelelor proprietate personala, se accepta si standarde mai generoase pentru ele (desi acest lucru va avea un efect negativ asupra apartamentelor construite de Stat). Simultan, se elaboreaza norme si regulemente mai flexibile, care permit o mai mare diversitate de tipuri (9 tipuri de familii n loc de cele 4 tipuri din 1960, introducerea dormitorului de o singura persoana si diversificarea categoriilor de confort HCM 1650/1969). Atat documentele oficiale cat si literatura profesionala considera sfarsitul anilor 1960 si nceputul anilor 1970 ca fiind ncheierea perioadei predominant cantitative si trecerea la o perioada predominant calitativa.
1965
1968 - categorii de confort pt. apartamentele de stat

LOCUINTA NOULUI MODERNISM marile ansambluri: teoria microraionulu
Ansamblul Balta Alba - proiectat pt. 300 000 locuitori

Ansamblul Balta Alba si microraion

ansamblul Balta Alba-Titan

CLUJ - cartierul Gheorgheni

LOCUINTA NOULUI MODERNISM marile ansambluri in toata tara
GALATI
PITESTI
PITESTI
DEVA
BUCURESTI: MARILE ANSAMBLURI
LOCUINTA NOULUI MODERNISM blocuri moderniste fata de cvartale si lotizari
Vatra Luminoasa - o zona in care se gasesc toate tipurile

LOCUINTA NOULUI MODERNISM o (auto)critica incerta
anii 1970 - DUBII PROFESIONALE: se naste o noua atitudine

(pentru completari, de citit textul AM Zahariade, Locuinta si orasul socialist)

1968 - declaratia din august contra invaziei sovietice in Cehoslovacia 1971 - Tezele din iulie - Mangalia: revolutia culturala 1974 - Ceausescu devine presedinte al republicii (functie nou infiintata)
1977 - cutremurul
LUMINA VINE DE SUS
LOCUINTA IN PERIOADA CEAUSESCU
1974 - PROGRAMUL PCR DE FAURIRE A SOCIETATII SOCIALISTE MULTILATERAL DEZVOLTATE SI NAINTARE A ROMANIEI SPRE COMUNISM, adoptat la Congresul al XI-lea al PCR sistematizarea teritorial-administrativa si economica, amplasarea rationala a fortelor de productie pe ntreg teritoriul tarii, asigurand transformarea proportionala a tuturor judetelor si regiunilor, ridicarea gradului de civilizatie a ntregului popor. Programul PCR pentru urmatorii 20-25 de ani
DIRECTIVELE TOVARASULUI
1971 Discursul la a 3-a Conferinta a Uniunii Arhitectilor 1972 Conferinta nationala a PCR privind sistematizarea teritoriului, a oraselor si satelor
blocurile sunt dispuse la ntamplare, nu creaza strazi si bulevarde, ntr-o idee urbanistica clara, [] grija arhitecturala pentru ambianta socio-culturala generala nu raspunde destul de profund noilor necesitati de trai,...arhitectii au neglijat destul de des valorile traditionale ale arhitecturii romnesti, specificul nostru national
1974 - Legea sistematizarii (L 58/1974) 1975 - Legea strazilor (L37/1975) 1985 - Legea investitiilor SI UN INTREG HATIS DE INDICATII DE SUS
NOUA LOCUINTA PATRUNDE PUTERNIC IN ORASUL VECHI Densificarea cartierelor de locuinte si placarea strazilor Urbanismul noilor zone de locuit Demolarile cartierelor vechi pentru constructia centrului civic - declansarea de demolari masive in Bucuresti Locuintele noului centru civic Imperativul cautarii unui stil national
1977 - alibiul cutremurului si reconstructia
noua formula patrunde in orasul vechi
1974 - Legea sistematizarii (L 58/1974) 1975 - Legea strazilor (L 37/1975
ABORDARE POSTMODERNA?
Studiul privind proiectarea ansamblurilor de locuinte in perioada 1976 - 1980 s-a concentrat exclusiv pe amplasarea ansamblurilor in lungul arterelor urbane importante, considerand ca reprezinta majoritatea cazurilor concrete din acest cincinal. Pentru aceasta noua etapa de dezvoltare, propunerea amplasamentelor pentru locuinte s-a facut avandu-se in vedere respectarea perimetrului construibil, asigurarea legaturii dintre zonele industriale si marile ansambluri de locuit cu zona centrala a orasului folosirea la maximum a echipamentului edilitar existent, continuarea lucrarilor de constructie pe arterele de circulatie ce patrund in oras Urmarirea unei personalitati distincte pentru fiecare artera sau zona redarea caracterului de catalizator al vietii sociale pe care l-a avut strada vor fi urmarite cu asiduitate, in continuare, in sistematizarea Capitalei. (A 1/1981)
Legea 37/20 nov 1975 privind sistematizarea, proiectarea si realizarea arterelor de circulatie n localitatile urbane si rurale
- problemele ce trebuie urmarite n sistematizarea si proiectarea arterelor de circulatie n localitati si cum se amplaseaza cladirile fata de ele - scopul = satisfacerea cerintelor actuale ale traficului rutier ntr-o conceptie unitara, pe baze stiintifice + o ntreaga demagogie - clasifica strazile din orase n 4 categorii si le stabileste largimea: magistrala (6 benzi, 4m trotuar+1m lumini si plantatii), de legatura (4 benzi, 3m trotuar + 1m), colectoare (2 benzi, 1,5-3m trotuar + 1m), de deservire locala (1 banda) cele din rural n doua categorii : principale si secundare
ABORDARE POSTMODERNA?
UN FEL DE NEOSTALINISM
Directivele Conferintei nationale a PCR din iulie 1972 cu privire la sistematizarea teritoriului, a oraselor si satelor, la dezvoltarea economico-sociala
sistematizarea teritoriala trebuie sa asigure profilarea si dezvoltarea ntregii retele de asezari urbane si rurale n cadrul unui program national de ansamblu. Potrivit acestui program, sistematizarea teritoriala va determina profilul social economic al fiecarei localitati si, pe aceasta baza, amplasarea obiectivelor economice, socialculturale, de locuinte si lucrari tehnico-edilitare pentru asigurarea dezvoltarii oraselor si satelor, n conditii de eficienta economica si sociala maxima.
Obsesiile cele mai tenace ale perioadei: centralizarea si planificarea n amanunt a tuturor aspectelor existentei.

Optimismul amagitor al modernistilor si speranta (tot amagitoare) a continuitatii - 1945 - 1952 LUMINA VINE DE LA RASARIT Decisivul an 1952: nationalizarea profesiunii Realismul socialist - pana la sfarsitul anilor 1950
indesiri
1974-Legea sistematizarii (L 58/1974)
Dupa Peter Derer, Locuirea urbana

DUPA CUTREMURUL DIN 1977

noi probleme structurale noi indicatii
folosirea panourilor prefabricate de fatada
DIRECTIVELE TOVARASULUI tronsonul si apartamentul tip
Anii 1980 - sectiuni tip turn si bara
Stilul national
Cu aceste tronsoane s-au placat strazile coridor si s-a construit mai ales in zonele demolate) in noua formula a incintelor de blocuri inalte: cu fatade spre spatii de tip strada, dar cu spatii interioare pierdute si deprimante. Ele se pot vedea oriunde s-a construit in anii 1980, si s-au comportat in timp mult mai prost decat blocurile anilor 1960-70
completari de fronturi dupa cutremur
indicatii stilistice: stil national ?

completari de fronturi dupa cutremur
stil national?
cutremurul ca pretext:placarea marilor artere
CALEA MOSILOR DUPA CUTREMUR
1852
1911
1974
1990
placarea marilor artere
1975 -Legea strazilor L37/1975

placarea marilor artere
formula urbanistica a incintelor inalte
Studii abstracte de incinte P+4 si P+10, cu densitate mare, pentru dezvoltarea localitatilor in anii 1980. PUTEAU FI ORIUNDE!
formula urbanistica a incintelor inalte
Cu aceste tronsoane s-a construit (mai ales in zonele demolate) in noua formula urbanistica: au rezultat spatii interioare pierdute si deprimante. POT FI ORIUNDE!
1974 - Cartierul Aviatiei, Baneasa

noua formula inlocuieste orasul vechi
Cu aceste tronsoane s-a construit (mai ales in zonele demolate) in noua formula urbanistica: au rezultat spatii interioare pierdute si deprimante.
Aceeasi zona din Planul cadastral din 1911 (pastrata aproape la fel pana la demolari)
DIRECTIVELE TOVARASULUI prin demolari
DIRECTIVELE TOVARASULUI pentru centrul civicdar nu numai
cortine de blocuri in stil national
cateva strazi pe unde au crescut pomii
Cu aceste tronsoane s-a construit (mai ales in zonele demolate) in noua formula urbanistica: au rezultat spatii interioare pierdute si deprimante, dar si ceva spatii de tip strada. POT FI ORIUNDE!
in spatele lor incinte deprimante
Dupa blocurile gri stam noi majoritatea Sunt mai inalte la sosea sa nu se vada foamea Sa nu se vada baietii care-i prostesc pe prosti
BUG-Mafia
O ISTORIE FOARTE RECENTA
si ce-am facut dupa?

promotori: gated communities care au ocupat periferii distrugind paduri, mai nou, residential parks cu blocuri inalte in oras, tot gated, nicio incercare
ce facem totusi?
ACUM: LOCUIREA URBANA?
BUCURESTI
suprafata: 228 km2 arie construita: 70% 1996: 2 300 000 locuitori
ACUM?
Cartiere de vile
green paradise residential park - bucharest
ACUM?
My Dream Residence
Noua promotie de blocuri

ACUM?
Cartierele vechi
ACUM?
Ameliorarea locuirii in marile ansambluri

artisti, ONG-uri, proiecte studentesti locuitorii STATUL?
ACUM?
Cartierul catelu

locuitorii STATUL?
ACUM?

uneori si arhitectii STATUL?

Limbă

C6.1 Romania Si Modelele

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C6.1 Romania Si Modelele

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A

ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRE LOCUINTA MODERNA PANA IN 1944

PANA LA PERIOADA MODERNA Bucurestiul

prof. ana maria ZAHARIADE

PANA LA PERIOADA MODERNA locuinta Bucurestiului post-bizantin

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

VIATA COLORATA A ORASULUI-BALCANIC

prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC

LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC

prof. ana maria ZAHARIADE

LOCUINTA BUCURESTIULUI BALCANIC

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

1592 harta Europei - locul principatelor romane

PERIOADA MODERNA paradigma balcanica

prof. ana maria ZAHARIADE

VECHIUL REGAT 1859

ROMANIA MARE 1918

ROMANIA ACTUALA 1944

prof. ana maria ZAHARIADE

CARE INCEPE AICI

PERIOADA MODERNA modernizarea orasului

In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!

PERIOADA MODERNA Bucurestiul european

BUCURESTIUL EUROPEAN operatii de modernizare modele urbanistice

tipuri de locuinte moderne evolutie stilistica

prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL EUROPEAN EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN

a se revedea cursul referitor la Parisul haussmann-ian

BUCURESTIUL EUROPEAN EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN

prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL EUROPEAN noile cheiuri ale Dambovitei

prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL EUROPEAN noile cheiuri ale Dambovitei

prof. ana maria ZAHARIADE

noile bulevarde: axa E-V

prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL EUROPEAN noile bulevarde: axa E-V

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

o noua scara urbana

prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL EUROPEAN noul perimetru al orasului

BUCURESTIUL EUROPEAN evolutia orasului

prof. ana maria ZAHARIADE

BUCURESTIUL EUROPEAN planurile directoare

LA FEL CA IN PARIS, imobilul de raport devine vehiculul acestui tip de modernizare

BUCURESTIUL EUROPEAN imobilul de raport modern

prof. ana maria ZAHARIADE

imobilul de raport modern noua imagine a strazii

prof. ana maria ZAHARIADE

imobilul de raport modern

ca si la Paris, va parcurge diversele cautari stilistice si va absorbi modernismul interbelic

imobilul de raport modern

prof. ana maria ZAHARIADE

imobilul de raport modernist

prof. ana maria ZAHARIADE

imobilul de raport modernist