Sunteți pe pagina 1din 9

CIRCUITUL ORDINULUI DE PLATA Circuitul operational incepe cu emiterea de catre platitor a ordinului de plata si se incheie cu transferul sumei in contul

beneficiarului de catre banca sa. In circuitul ordinului de plata de la platitor la beneficiar se pot interpune mai multe banci care efectueaza succesiv urmatoarele operatiuni: (a) receptia - operatiunea prin care o banca recunoaste primirea ordinului de plata si validitatea acestuia (integritate fizica, informatii obligatorii de identificare si transfer de fonduri, nu contine stersaturi, modificari, conditionari); (b) autentificarea - procedura de recunoastere a persoanei pe care emitentul ordinului de plata o autoriza sa semneze autentic, prin confruntarea semnaturii inscrise pe document cu cele din fisa specimenului de semnatura, precum si prin diverse procedee convenite cu banca pentru prevenirea platilor neautorizate; (c) acceptarea (autorizarea) - procedura prin care o banca recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat, obligandu-se sa execute serviciul de a transfera fondurile la termenele si in conditiile dispuse de emitent; (d) refuzul - procedura utilizata in cazul in care banca receptoare considera ca nu este posibil sa execute ordinul de plata dat de catre emitent; (e) executarea procedura de emitere de catre banca receptoare a unui ordin de plata pentru a pune in aplicare un ordin de plata acceptat anterior; executarea presupune debitarea contului emitentului si dupa caz: (i) creditarea contului beneficiarului daca ambii parteneri au conturi la aceiasi unitate bancara; (ii) transmiterea ordinului de plata intr-un sistem de plati; (iii) transmiterea ordinului de plata catre banca corespondenta. In activitatea bancara de plati foarte important este sa se cunoasca momentul finalizarii decontarii care inseamna si stingerea obligatiei debitorului. Acest moment este considerat atunci cand transferul de fonduri a fost inregistrat in contul beneficiarului. Participanti: - emitentul (platitorul) institutia/persoana nonbancara care emite un ordin de plata pe cont propriu si are un cont deschis la banca initiatoare; - beneficiarul persoana desemnata prin ordin de plata de catre platitor sa primeasca o suma de bani si poate fi un client al bancii colectoare sau banca colectoare; - banca initiatoare prima unitate bancara careia i se adreseaza ordinul de plata al emitentului si la care acesta are deschis contul; - banca emitenta orice banca, cu exceptia bancii colectoare, care emite un ordin de plata, inclusiv banca initiatoare;

- banca colectoare ultima banca din lantul transfer-credit care receptioneaza si accepta ordinul de plata pentru a pune la dispozitia beneficiarului suma de bani inscrisa in acesta; - banca intermediara orice banca emitatoare sau receptoare, alta decat banca emitenta si banca colectoare, care intervin in relatia transfer-creditului. Incepand cu introducerea compensarii automate din anul 2005 ordinul de plata pe suport hartie nu va mai functiona decat in relatia client - sucursala/agentie a bancii emitente. La sucursala/agentie se debiteaza contul emitentului si ordinul de plata se transmite sub forma unui mesaj electronic catre centrala bancii emitente care va participa la compensarea automata pe plan central. In acest fel, sucursala/agentia s-a descarcat de gestiune si s-a incarcat centrala bancii emitente. Dupa efectuarea compensarii are loc transferul de fonduri intre conturile centrale ale celor doua banci participante si bineinteles descarcarea si incarcarea de gestiune. Fondurile se transmit apoi sucursalei/agentiei bancii colectoare care trebuie sa crediteze contul beneficiarului. In acest moment se finalizeaza transferul de credit.

Circuitul ordinului de plata

Operatiunile care au loc in circuitul ordinului de plata, asa cum sunt reglementate de banca centrala, sunt urmatoarele: 1 1- intre platitor si beneficiar se incheie un contract avand ca obiect activele transferate; 2 2- platitorul emite un ordin de plata (OP) pe suport hartie si il remite bancii sale (sucursala/agentie);

3 3- sucursala/agentia emitentului receptioneaza, autentifica, accepta si executa OP, debitand contul curent al acestuia; 4 4- sucursala/agentia emitentului transmite OP pe suport electronic centralei sale (banca A) 5 5- banca A prezinta OP electronic la compensare 6 6- soldul net dupa compensare se transmite bancii centrale pentru decontare 7 - la banca centrala are loc virarea fondurilor din contul bancii emitente (A) catre banca colectoare (B) 8 - centrala bancii colectoare (B) transfera fondurile catre sucursala/agentie 9- sucursala/agentia crediteaza contul beneficiarului si cu aceasta operatiune se finalizeaza plata.

Ordinul de plata pe suport hartie

Cecul de calatorie este tipul de cec care are inscrisa o anumita suma care se poate ridica in numerar de la o banca sau o agentie de turism ca mandatara a unei banci. Cecul de calatorie, asa cum arata si numele, se foloseste in activitatea de turism si inlocuieste transportul banilor, fiind un instrument de transformare a banilor scripturali in bani efectivi, respectiv numerar. Cecul de calatorie se poate emite in moneda locala sau valuta si poate fi pe durata determinata sau nedeterminata. Modelul unui cec de calatorie se prezinta in figura 4.3.

Cec de calatorie

In acest circuit, succesiunea operatiunulor este urmatoarea: - tragatorul (banca) vinde cecurile de calatorie unei persoane, denumita posesor, debitand contul acesteia; posesorul semneaza fiecare cec in fata tragatorului; -posesorul prezinta cecurile la incasare la o unitate bancara sau la o agentie de turism; - posesorul semneaza din nou pe cec pentru incasarea sumei de bani; identitatea dintre cele doua semnaturi confirma legalitatea cecului; - trasul incaseaza contravaloarea cecurilor de la unitatea bancara tragatoare.

Participantii la o cambie

Relatiile dintre participanti sunt urmatoarele: 1 beneficiarul are o creanta asupra tragatorului; 2 tragatorul trage o cambie asupra trasului in favoarea beneficiarului; 3 trasul plateste suma catre beneficiar si prin aceasta se sting obligatiile trasului fata de tragator si ale tragatorului fata de beneficiar.

SCONTAREA CAMBIEI Scontarea este operatiunea de vanzare a unei cambii catre o banca sau o institutie financiara cu scopul de a obtine lichiditate inainte de scadenta. Notiunea de scont vine din limba italiana de la cuvantul sconto care inseamna suma de bani reprezentand dobanda la un imprumut pe care o banca si-o retine cu anticipatie la acordarea imprumutului. In activitatea agentilor economici se intalnesc foarte des situatii de lipsa de lichiditate care se pot rezolva prin diverse oportunitati oferite de piata printre care si scontarea. Agentii economici se adreseaza bancilor comerciale oferindu-le spre vanzare cambiile din portofoliu. Daca bancile accepta cambiile, tranzactia se face prin cumpararea acestora la valoarea actuala, adica la o valoare mai mica cu suma scontului si a comisioanelor percepute decat valoarea nominala. Suma scontului este determinata de taxa scontului, respectiv dobanda practicata de banci la imprumuturile pe termen scurt. Valoarea actuala se obtine prin formula clasica: Va = Vn Sc Va = valoarea actuala Vn = valoarea nominala Sc = scontul Sa presupunem ca un agent economic prezinta la o banca comerciala o cambie cu o valoare nominala de 100 mil. lei, scadenta peste 30 de zile si doreste sa obtina lichiditate imediata. Dobanda practicata de banca la credite pe termen scurt este de 20% pe an. Scontul, dupa formula clasica, va fi: Sc =100*20*30/360*100 = 1,66 mil.lei Va = 100 1,66 = 98,34 mil.lei Pentru o cambie in valoare nominala de 100 mil.lei, scontata inainte de scadenta cu 30 de zile, banca comerciala va plati 98,34 mil.lei. Aceasta este in fond o operatiune de creditare pe termen scurt, banca urmand sa-si recupereze banii la scadenta de la tras. In practica, bancile comerciale sunt circumspecte si nu accepta cu usurinta cambii trase asupra unor debitori necunoscuti. Trebuie sa avem in vedere ca, de regula, beneficiarii nu sconteaza numai o singura cambie ci un pachet de cambii, cu termene diferite si cu persoane diferite aflate in pozitia de tras,ceea ce necesita o analiza mai indelungata. Mult mai repede se poate accepta cambia ca o garantie pentru un credit pe termen scurt, beneficiarul fiind un client cunoscut si de incredere al bancii. Exista posibilitatea ca banca comerciala sa vanda cambia, in aceiasi zi, bancii centrale, iar operatiunea se numeste rescontare. Daca presupunem ca rata rescontului este de 18% (deci mai mica decat rata scontului), suma rescontului va fi de 1,50 mil.lei si banca comerciala va primi 98,50 mil.lei. De asemenea, banca centrala este precauta si accepta selectiv cambiile prezentate la rescontare, cu toate ca acestea au mai fost verificate de banca comerciala. Pentru a evita unele surprize de neplata la scadenta, banca centrala resconteaza cambii numai de la bancile care respecta cu strictete regulile prudentiale, asa numitele banci agreate. Bancile comerciale mai ofera ca variante cambiile primite in pensiune, adica cumpararea de catre banca a cambiei cu conditia rascumprarii de beneficiar inainte de scadenta. Astfel, beneficiarul isi asigura lichiditatea necesara, urmand sa se preocupe de incasarea la scadenta a cambiei. Dupa cum am vazut, bancile se implica in procesul cambial, atat prin asigurarea lichiditatii cat si prin credite si ofera un sprijin important clientilor lor, manifestand insa prudentialitatea necesara.

CIRCUITUL CAMBIEI Relatiile cambiale sunt destul de complexe, atat datorita numarului de participanti, minim trei dar de regula sunt cinici-sase, cat si pozitiei diferite in care pot apare acestia tragator, tras, beneficiar, girant, avalist. Grafic, relatiile dintre parti se prezinta in schema 5.3.

Etapele derularii unei plati prin cambie sunt urmatoarele: 1 intre tragator (producator si in acelasi timp vanzator) si tras (cumparator) are loc un transfer de active, trasul devenind debitor fata de tragator; tragatorul trage o cambie asupra trasului (cumparatorului) pentru confirmarea angajamentului de plata rezultat in urma livrarii marfii; cambia este acceptata de tras si se returneaza tragatorului; 1intre beneficiar si tragator a avut loc un transfer de active intr-o perioada precedenta celei dintre tragator si tras, tragatorul devenind debitorul beneficiarului; 2 in urma celor doua tranzactii, tragatorul se afla atat in pozitia de debitor, cat si de creditor si isi stinge obligatia fata de beneficiar cu creanta asupra trasului prin transmiterea cambiei; 3 beneficiarul tranmite cambia bancii sale pentru incasre; 4 banca beneficiarului prezinta cambia la plata printr-o casa de compensatii care o transmite bancii trasului; 5 banca trasului debiteaza contul trasului cu suma inscrica pe cambie;

6 banca trasului transmite fondurile bancii sale centrale care le transmite bancii centrale a beneficiarului prin intermediul bancii centrale unde are loc decontarea, si in continuare fondurile se transmit la banca beneficiarului; 7 banca beneficiarului crediteaza contul acestuia cu suma inscrisa pe cambie si astfel se stinge obligatia tragatorului fata de beneficiar si ale trasului fata de tragator.

Circuitul biletului la ordin

Dupa cum rezulta din schema de mai sus, circuitul biletului la ordin are mai multe faze, astfel: 1 intre subscriitor si beneficiar s-a incheiat un contract si are loc transferul unor active; 2 subscriitorul emite un bilet la ordin pe care il transmite beneficiarului; 3 beneficiarul gireaza biletul la ordin si il transmite catre giratar; 4 giratarul remite biletul la ordin bancii sale pentru incasare; 5 banca giratarului prezinta biletul la ordin la compensatie; 6 banca subscriitorului debiteaza contul acestuia; 7 banca subscriitorului transfera fondurile bancii giratarului; 8 banca giratarului crediteaza contul acestuia.