Sunteți pe pagina 1din 38

Arhitectura moderna si contemporana in orasele

rom. Sec XVII-XVIII

Tarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol


XVIII conduse de domni fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a
durat aprox. 100 de ani. Dupa mijl. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a
existat un interes special al domnitorilor pentru dezvoltarea oraselor de
unde a rezultat o dezvoltare libera caracterizata prin spontaneitate si
organicitate. Exceptii facind deschiderea caii victorie 1692 Constantin
Brincoveanu pentru a lega resedinta lui din oras de proprietatea palatul
mogosoaia. In a doua jum. A sec. XVIII 1775-1776 (Alexandru Ipsilanti,
fanariot foarte cultivat) intentiile de a elabora un nou cod urban in care sa
fie stranse documentele reglementate existenta urbana elaborata de
Fotinov. Cuprinde si reguli de constructii urbane: oricare contructie noua
trebuie sa aiba aprobarea domnitorului; o reparatie a unei cladiri nu
trebuie sa aiba ca efect o modif. De infatisare; sensul anu modif.
Inaltimea cladirii rezulta un plan de imobilism in ordinea oraselor.
Imaginea care putea fi perceputa de pe fereastra unei locuinte facea
parte din acea proprietate= rezulta o anumita mentaliate.

Reglementari bizantine din sec. IV- V preluate si prelucrate, unele inca


valabile in grecia dar fara rost in rominia. Reguli in absenta fortaretelor,
exceptii girgiu si braila:fortificatii construite de turci.

HANURILE au aparut in a doua jum. A sec XVII


Constructii orinetate spre interior, spre oras, spatii urbane de cele mai
multe ori ziduri opace
Dezvoltarea considerabila a curtilor boieresti, prezenta aparuta inca din
evul mediu, importanta in configurarea oraselor, transpune niste
gospodarii de la tara in oras ocazional un loc foarte mare, contrastul intre
actual ansambl rezidential si de productie si loc. Obisnuite

TRANSILVANIA
+ banat + oparte din nordul moldovei ocupat de imperiul habsburgiulor
prin 1870
Avansareaaustreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. F.
bine organizate foarte dezvoltata dpdv birocratic, reguli f stricte
exemplificate si in doc urbane.
Diploma leopoldina 1691
Tratatul de pace de la 1699
Prin astea rezulta restaurarea domn. Habs asupra trans si banatului
Dpvd al urbanismului modificari spectaculoase: tipul de fortificatii,
modificarea unor localitati existente si aparitia unor orase noi.
Sistemul de fortificatii medievale abandonat in trans sev XVII(contur
neregulat, puternic fortificat) e inlocuit cu un sistem geometric
bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban.
Exemple: alba iulia, cluj, sibiu, timisoara
Apar orase noi pe un teren complet neutilizat sau restructurarea unor
localitati existente (timisoara)
• impartirea regulata a insuleleor in parcele, trama ortogonala,
reguli f clare

imagini:
orasul medieval din trans fortificat: sebes
• terenuri inguste spre strada, f adinci, care au determinat si
modul de constrcutie al caldirilor
• fortificatii de cele mai multe ori complete
• largire centrala, piata cu biserica

pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o
singura parohie.
Fortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie
integrala. Au existat si orase fara fortificatii.

IASI
Oras medieval extracarpatic
• dezvoltare f libera in teritoriu
• dezvoltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriu
• concentrarea cladirilor in zone centrale(comerciale, front continu)
spre zona rezidentiala (case dispuse neregulat)
• configurare neregulata tesutului rban (trama, parcelar)
• fara existenta unui spirit ordonator
• alc din cartiere ce coincid cu parohiile (fiecare cite o biserica) ;
silueta dominata de mai multe flese spre de deosebire de trans
silueta dominat de o singura flesa

GIURGIU
Fortificatii turcesti in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf
mai mare deecit cea construita; cu destinatii agricole.
Braila+ Giurgiu, o a doua fortificatie in interior formeaza un punct militar.

Planul borotin 1846


Configurarea oraselor in momentul in care a inceput modernizarea
initiata de municipalitate.

Hanul serban-voda a doua jum a sec XVII. Primul han


Hanurile , o zona cu caracter comercial si defensiv. Au o anumita
configuratie/imagine: comert + cazare + in jurul unei curti largi, libere sau
uneori cu biserica marginita de ziduri groase. Intrarea in han : control
serios se facea izolare dupa model;ul caravn seraiurilor turcesti

TRANSILVANIA
Satu mare; fortificatii de pamint foarte larga pe somes. Orasul pe timisul
repede si aradul pe ….

Cetatea de la oradea nu se mai pastreaza astazi


• cetate bastionara, corpuri care avanseaza in teriotoriu
• bastioane de forme diferite
• in mijloc a mare biserica gotica disparuta
• axul zonei urbanizate cioncide cu axul intraii in cetate

TG mures
A doua jum a sdc XVII; fortificatie tirzie
* fortificatie traditionala medievala
nu exista bastioane

BISTRITA
Oras medieval sasesc
• zona libera imprejmuita fortificata: zona non edificanti din ratiuni
militare in aparatul de urbanizare
• urbanizarea exterioara fortificatiilor sa facut per traseele drumurilor
de acces in localitate datotita insuficientei sp in terior si dat
discrimarii cu caractre etnic, maghiarii si rom nu aveau drept de
propriete in interiorul orasului.

CLUJUL
Oras in aproprierea Somesului
• prima fortif de la incep. Sec.18
• fortif cu caract. Militar pe deal de catre admin. Austriaca
• loc propriu zisa s-a extins f. mult depasind zidurile.
• Recensamint 1785 nr pop. Din afata zidurilor e mai mare decit a
celor din interior.
SIBIU
• vechea fortif medievala a inceput sa fie moderna in prima jum. A
sec. 18 cu bastioane.
• Proiect pt o citadela
• Pc. Cu rol militar in apr. orasului. Reaiz. Partial.
• A 2 jum a seb 18.: extindere – nevoia unor fortif. Suplimentare pe
partea cealalta a Ciminului rezulta o zona in care sunt plasate
cazarmi + alte cladiri de pe r. Mariei Tereza

ALBA IULIA
• fortif. Medievala rectangulara intarita la coltzuri inlocuita cu una tip
Vauban
• urmele vechii incinte se mai pot citi
• trasarea regulata a str. S-a pastrat, unele cladiri, etc.
• nou: sist. De fortif. Stelat ce inlocuia pe cel bastionar, supraf.
Goem. F regulate, supraf. Mai mici de aparat,cu 2,3 platforme
succesive, materiale f. rezistente (fortif. Pr-zisa), celelalte 2 sunt
din pamint sau oglinda d apa
• inaltimea mare a fortif nu isi avea locul rezulta ca scade inaltimea,
piatra e inlocuita cu caramida, prin lovire=aschii mai mici si mai
usor de evitat
sec 18 – barocul- curent dominant in Trans.;toate elem decorative
capata tenta baroca=fortif cu deco baroce
exemple similare:
FAGARAS:in mij. Veche fortif. Medievala +nouaincinta de dimensiuni
mari
DEVA- idem: dimensiuni mari = amploarea loc.

ARAD – oras aparat relativ tirziu sec 14-15 la limita d vest a


Trans.Activ de comert.Sist de protectie a trecerii peste Mures. Pop.
De limbi dif. :sirbi+romani. In
In timpul conducerii tucesti, Aradul – fortif mai mari – cartierele izolate
se unifica prin cresterea pop.
Sec. 18: schimbare imp.:colonia cu pop. Germanica, realiz pe teren a
unui tip d sp. Specific:
• strada larga, dreapta
• zona constr in front continuu
• cetatea- pc. De fortif. Isi pierde din imp, fiind f. mica;demolata si
constr alta noua in bucla Muresului
• pc. Fortif. Lateral u dezv nefortif. a orasului
• tipurile de plan sunt cele prezente in urb european: planul grila
BLAJ
* fondat ca oras de Inocentiu Micu Klein pe baza unui plan elaborat de
un austriac
* piata centrala cu caracter baroc pe una din laturi
apar cladiri cu fct. De invatamint.
Blajul devine nuclul scolii ardelene

Gherla
• pina prin se. 16 a existat pc. Fortif de impozitare a marfurilor ce a
gevenit inchisoare]
• 1701-1702supraf f mare d teren cumparata de o comunitate de
armeni care a venit dela n e org. dupa un plan facut la Roma:
insulele imp. In propr. Aprox. Egala ca dimensiuni;piata cu
catedrala – prima data e constr. Din chirpici.
• 1720-1780 se inlocuieste cu constr. Din caramida si piatra
acoperite cu tigla
• casa saseasca: toate elem deco apartin barocului, tratete cu
discretie, marcheaza elem. Principale ale ansamblului; imbinare
intre caract barocului(curbe-contracurbe)apartine spiritualitatii
armenilor – alt tip de mentalitate si cultura

TIMISOARA
• cucerita prin 1716 d armatele Habs. De la turci.
• Se inlocuie fortif. Cu ua noua
• Canalizare, regulariz. Apei Begai
• Noul tip de ordonare a terit apare ca urmare a amenajarii apei
• In timpul turcilor, orasul era fortif;castelul, canalele si bratele Begai
au generat un caracter mlastinos
• Imediat dupa cucerire 1725 s-a decis demolarea si reconstruirea
completa a orasului. A ramas un fragment d castel
• Pc. strategic imp.
• 1725 – planuri, proiecte elaborate , rapoarte militare
• s-a adoptat:trama str. Regulata, rectangulara, piete regulate, sist.
Defensiv dupa o forma ce preia in buna masura traseul fortif.
Anterioare. Intarire cu bastioane .regularitate desavirsita a tipului
de fortif.
• Prima jum sec. 18:nou brat al Begai facea inutilizabila o zona din
int. fortif.
• A doua jum a sec. 18; apar definite sp. Publice, pitele erau
realizare calculatorului lui Fisher von Elach
• Structura gigantica a fortif fata de incinta orasului; nerealiz
completaniciodata
• Fortif +nonedificandi=I km.
• Locuintele militarilr – locuinte tip;insula caract. Era impartita
regulat
• Dupa 1750 – reguli de constr. F stricte
 Constructii in front continuu
 Grad de ocupare foarte mare – genereazaa aparitia
unor curti e lumina
 Inaltimea cladirilor: P la periferie, P+1 in miezul central
din motive de protectie incaz de atac militar –
genereaza o imag. A orasului- regula Vieneza

• piata unirii:decoratie cucaracter baroc evident, divers colorat


• in apropriere localitate la distanta de aprox 1 Km de fortif. Astazi
imglobata in oras – cartierul Farbic (zona industriala) – cartierele
Mehala si Elisabetin de astazi

Inagine oraselor medievale din seoul 18 spre deoseb de orasul medieval


• perspectiva a Clujului din a doua jumatate a sec. 18 e o silueta
data de mai multe flese
• varietate mare a frontului:inaltime relativ miaca a freontului,
cladiricu caracter medieval alaturate celr renascentiste si baroce
• santuri de scurgere a apei pe mijlocul strazii

Cladiri de mari dimensiuni:biserici
Oradea:ansamblul baroc al resedintei episcopale si biserica incep sa
iasa din scara orasului de pina atunci
Timisoara:palatul guvernului ocupa aproape un front intrg al pietii
unirii
Sibiu:palatul Bruckental realizat prin unificarea mai multor
proprietati medievale
Cluj: palatul Bunffy realizat prin unificarea a 3 proprietati – contrast
cu restul constr medievale cu resturi inguste.

• 1716 – ocupatie a Olteniei de catre imp Habsburgic


• reforma a facut ca 20% din populatie in transilvania sa treaca la
catolicism, restul trecind la luteranism sau la religia protestanta
(calvinism pentru maghiari) din motive religioase si financiare
• din frica nobilimii de a nu perde pamintul dat de voievod conduce
la fortificarea cetatilor(sistem Vauban)
• fortificatii interioare (2 cetati):Alba Iulia, Timisoara
• venirea nobilimii si a catolicismului are ca efecte:
o aparitia unui baroc in forta
o nobilimea vieneza isi construieste resedinte in oras si in
exteriorul lui (primele locuinte urbane in stil baroc)
o sec 16 – Iernut – Pavilion de poarta = acoperis f inalt cu o
curba moale, arc in miner de cos – baroc
• Castelul de la Bontida – aripa renascentista la care in peroada
baroca:
o intrarea are o curba moale,
o prezenta statuilor caremarcheaza cornisa,
o curtea in forma de potacoava
o aripa neogotica

Constructii Baroce:
• Palatul Teleki de la Gornesti
o elemente palat – logie- gradina – apa pe un teren plat =
Renastere
o peisaj, teren denivelat, lac, insula, foisoare,statui, banci =
Baroc – intrare in forma de U
• Palatul de la SinPaul
o Sala de bal – un mare spatiu care semnifica intrarea
habsburgilor cu oul stil de viata – balurile vieneze
o 1977 – cutremur inurma ccaruia palatul a fost parasit, acum –
retrocedari
o fresce cu soldati, steme – renascentism
o fatada Art Nouveau
 bolti “Avela” – mult mai plate si mai moi
 acoperis cu panta frinta
 arc in miner de cos
• Palatul tip bara are aceleasi caracteristici:
• Curii = palate de mici dimensiuni, secuiesti.
o Exista diferente mici de statut in colectivitate, este important
rangul in armata (resedinta mai redusa)

ARHITECTURA ORASENEASCA:

• tesut medieval: fiecare nobil doreste sa-si construiasca cit mai in


centru
o ex:Ansamblul Episcopal de la Oradea ( cu palat si
catedrala bazilical cu 3 nave; una centrala + 2 laterale cu
dubla curbare a fatadei (se aproprie de barocul vienez)
o Catedrala de la Timisoara – fatada plana cu elemente de
décor care dau tensiune, cornise puternice care se muleza
dupa fatade
• preotii care slujau in bisericile unite in Trans aveau idei unite pentru
ca studiasera toti la Roma:
o 2 turnuri infatade + fronton cu elemente de baroc (la Lugoj –
turn cu voluta)
• la sf sec 19 -19 se imita arh baroca in N Moldovei si in Bucovina
ocupate de asustrieci pina la primul razboi mondial

MOLDOVA

Coranul ii impiedica pe turci sa invete limbi straine; pe timpul fanariotilor


– dragoman = traducator – putea deveni conducator in tarile romane
• ambele arhitecturi pun accentul pe fortificatii: Moldova si Oltenia:
existau dese incursiuni ale turcilr pe Dunare respectiv ale cazacilor
in Moldova
o aparare in cazul uniposibil atac
o influenta unor elemente stilistice in baroc:
 Sfintul Ioan Botezatorul, Iasi: pridvorul are ziduri
groasepentru ca turnul si acoperisul sa poate ascunde
si sa se poata trage din ele; arce etajate
 Sfintii Teodori, Iasi: acelasi pridvor redus ca
dimensiuni+tainita; influente baroc –clasicism
• retrageri in arc in acolada, ancadrament – vin din S. Dunarii –
prototip pentru arhitectura de tranzitie (arhitecutra traditionala _
arhitectura baroc – clasicista)
o se inspira si din elemente brincovenesti:
o Biserica minastirii frumoasa - elemente d factura
clasicista, rusesti+ habsburgice; disparitia spatiilor
traditionale – unificarea spatiului altarului, cupole false =
baroc
o Biserica Letcani planimetric nu mai aminteste de cele
vechi, este clasicista (linga Iasi) – modificare fundamentala a
tiparelor
o Iasul – extrem de receptiv la nautati
o Suceava: pastreaza noile caracteristici
• a 2-a jumatate a sec 18 – forme specifice de fortificatii inMoldova,
prog de arh intr-o stilistica aparte (aparitia turnului de V) si aparitia
stilurilor occidentale in moldova(clasicitate baroca)
• fenomenul de insecuritate este valabil si in Tara romaneasca:
garnizoanele turcesti care nu mai pot fi platite sii stapinite de
Pooarta ataca frecvent malurile Dunarii (pasa de la Vidin)

TARA ROMANEASCA in a 2-a jumatate a sec. 18:

• resedinte ale unor boieri, dar nu in stil brincovenesc: casa se


reduce ca dimensiune si reapare un zid de incinta care chiar daca
pastreaza elem de factura clasicista (rectangularitate) capata rol
de fortificatie, redevenind zid de aparare.ex: curtea de la Balaci
o locuinta asezata pe o latura: Balacestii erau crescatori de oi
si in caz de atac adaposteau animalele in int curtii
o se preiau astfel principiile de compozitie clasicista
• Curtea gostinari – in aproprierea Buc – transf intre timp in cimitir
iar biserica in capela, prezinta urme de locuire adosate zidurilor
o Tip de constr care revine la aparare – se pastreaza catre o
epoca tirzie
• Brosteni – Curtea de la Brosteni – se mai pastreaza o mare parte
cu 2 cuhnii laterale
o Tipul de curte inconj revine dar cu incinta rectangulara
• Casa Magheru – fam Magheru boieri intre sec 16-17 – pe fosta
strada Labirint
• Locuinta isi reduce dimensiunile in raport cu epoca lui
Brincoveanu
• Compozitie clasica a pridvorului – pina in 1800, uneori pridvor cu
scara inchisa
• Compozitia casei: sala centrala cu incaperi in stinga si in
dreapta,
• Au disparut loggia si gradinile
• Gradinile de flori se transforma in gradini de legume si pomi
fructiferi
• Intreaga gospodarie e inconj de un zid inalt cu turnuri si paznic –
nici domnitorul u avea aces fara permisiunea proprietarului
• De mute ori dispar si pivnitele adinc ingropate in pamint
• Dispar sculpturile si tot ce insotea foisorul de epoca
brincoveneasca, dar foisorul se pastreaza
• Ex:
o casa la Craiova- foisor cu scara inchisa – leg de aparare
o casa de la Glagova – pivnite marite, guri de tragere in
parapetul foisorului chiar daca partea superioara era
deschisa, guri de tragere pe tot conturul casei
o casa fam Bratianu – celebra pentru tipul caselor combinate
cu cula (turn de aparare – ultim refugiu al posesorilor in caz
de atac
• exista in Oltenia o anumita uniformitate in constituirea caselor
boieresti: de obicei de forma rectangulara, cu curte int si gradina
in spate; fortificatiile prezente ca si in alte zone

CULA – denumire in turca pentru cuvinteul “Turn” – locuinta f raspindita


in peninsula Balcanica
• turcii au adus acest tip de constr
• premergatoare ca progr de arh patr turcilor, ei raspindindu-l doar in
pen balcanica prin intermediul mesterilor
• de cele mai multe ori in sp urban, cu goluri foarte reduse
destinate ventilarii si cu lumina foarte redusa
• in tara romaneasca se preia acest program in conditii specifice:
o transpunerea din rural in urban
o modelare specifica olteniei
o in relatie cu progr de tip cula si arh din Tara Romaneasca la
sf. sec 18 – influenta sud Dunareana resimtita

Renasterea Bulgara – circula prin europa si se intoarce cu idei: anume


tip de tratare urbana, a locuintei, celebrele strazi comerciale. Ex:
Gabroveni – strada negustorilor veniti din Gabrova

• in sudul Dunarii au loc atacuri otomane si se refugiaza in N Dunarii


sau in zona Vienei
• tarile romane, in special Tara Romaneasca – tari de migratie –
oameni vin si se stabilesc aici, cu atit mai mult cu cit exista o
Academie la Buc infiintata de Seban Cantacuzino
• Aflux de populatie crestina , de negutatori si de mestesugari –
patura ce lipsea in Romania
• Formarea de bazin cultural: impartasire a acelorasi cutume
• Programul culelor: program orasenesc transpus in sec 18 dat
perioadelor nesigure determinate de schimbarile dese de domnitori
TIPURI DE CULA
1. cula ca turn locuinta – resedinta obisnuita si acces de la un nivel
superior sau chiar din pod: cula de la. Vladoaia
2. casa mai ridicata de la sol: alc ansambluri cu biserici… sau
resedinte fara zid inconjurator
3. cula aditionata casei printr-un palimar (pasarela) – loc de refugiu
in caz de atac
4. cula singura – posibil loc de refugiu, in acelasi timp semnalizare:
se aprinde foc si se vede repade pt a semnala un eventual atac

• Cula de la Curtisoara: legate de umblatoarele scoase in afara si


cu fct de aparare in acelasi timp (goluri tragere); primele 2 niveluri
aproape oarbe, nivelul3 (locuibil) deschis printr-un element specific
in valahia
• Cula de la Rahovita (pitesti) – deschideri putine

- Regulamentele org. ale lui Kiseleff vorbeste despre creearea unor


trasee din cule de semnalizare
- De remarcat nevoia de deschidere (prispa) spre deosebire se pop
din sudul Dunarii – elemente din lemn
- N-ar rezista unor armate, de fapt nu mai era perioada atacurior cu
armate, doar citva soldati, grupuri mici ce atacau si apoi se
refugiau
- Nu sunt propr unor boieri mari, ci a unora cu posibilitati mai reduse
• Biserica Minastirii Jianu – turn adaugat in a 2-a jumatate a sec
18 pt a functiona ca loc de observatie si probabil adapostire
• Tipul de biserica cu turn peste pronaos sau naos specific epocii

In satele din N Olteniei taranii se unesc si se constituie ca comunitati –


prin ridicarea de biserici: tehnici in urma fata de ale ctitorilor domnitori –
finante reduse – solutii inventive. Comunitatea e evidentiata prin picturile
murale existente in bierici

Secolul 19
-
- sec. 19 – perioada foarte importanta pt istoria arh si urb
- in prima parte a sec 19 – evolutie mult mai lenta spre deosebire de
partea a doua, si in jurul anului 1900 – transformari importante
- pt societatea europeana , sec 19 inseamna enorm – s-a schimbat
totul
- sfirsitul revolutiei franceze – sec 18 – populatia urbana era de
15%, mai tirziu ra de 50%
- economia si industria- prezenta pretutindeni – sunt motorul
principal, imediat dupa acea transformare- caile ferate- rapiditate
mult crescuta, mobilitate mai mare, au facut granitele ceva fragil
- sec 18 – sec afirmarii natiunilor – foarte putine erau construite ca
atare innainte Ex: Franta
- 1870 – unificarea unor anumite tari:Italia, Germania; aparitie a
statului national grec desprins din imperiul otoman
- Afirmarea identitatii nationale: reflexul unei gindiri puternic
impregnate dee ideile romantice
- Romania nu a facut exceptie de la miscarile politice si Europene
- 1859 – unificarea
- 1877 – 1878 proclamarea Independentei
- …proclamarea Regatului
- populatia e legata de o noua forma de economie; economia
agricola incepe sa piarda din importanta
- dupa 1830 – orasul devine motorul dezvoltarii independentei
- burghezia capata pondere mai mare; apar profesiunile liberale,
tot ce tine de invatamint
- apare proletarismul legat de industrie
- administrarea orasului trebuie sa faca fata unui nou sistem –
reglementari care sa dirijeze dezv urbana si planuri de
sistematizare urbana care au inceput sa intre I obisniuinta fiecarei
administratii
- orasul isi schimba infatisarea nu numai datorita arh diferite ci si a
unor tipuri noi de cladiri, programe noi care au venit in
intimpinarea unor noi solicitari, raspunsul unor noi institutii:
societati de asigurari, banci
- stilurile arhitecturale, tipologia arhitecturii – modificarea imaginii
oraselor
- sec 19 Parisul si-a schimbat complet infatisarea
- Florenta s-a extins foarte mult si a inclus vechiul nucleu intr-o
structura moderna ce functioneaza si astazi
- Orase care s-au dezvoltat complet nou: Budapesta – se dezv
dupa principii arh complet noi pornind de la 2 parti vechi
- Orasul sec 19 – reflecta o soc capitalista – a existat un transfer
propriu a burgheziei spre orase
- Realismul – actiune pragmatica, realista, eficienta – regasit in
interesu asupra oraselor
- Saltul spre planul de sistematizare – planul nu se mai ocupa doar
de o parte din oras- se ocupa de tot orasul
- Relatia Arhitectura –societate: arh prin produsele ei de
dimensiuni impozante a cautat sa reprezinte burghezia in urcare
spre virfurule societati – exprima gusturile si cultura ei
- Evolutia tehnicii dezv. Rapida si spectaculoasa a ind – noi
materiale de constructii: metal sticla; sec 19 apare betonul armat
in formele sale primare

- Romania se inscrie in procesul de schimbare


- Transilvania si Banatul au ramas ca parte a imperiului
Austroungar dupa 1867
- In imp. Maghiar- miscare reformista importanta
- Sincronie importanta a modernix=zarii tarilor balcanice
- Vechiul regat – arh eclectica adoptata ca o influenta occidentala
- 1828 –Pacea de la Adrianopol a pus capat razboiului ruso-turc – i-a
urmat guvernarea rusa a principatelor sub generalul Kiseleff sub
care s-au elaborat Regulamentele Organice in tara Romaneasca
1831 si Moldova 1832 –contin o insumare de reglementari de legi
pe diferite domenii de functionare a societatii romanesti – un fel de
constitutie a noilor structuri moderne
- 1866 – prima constitutie, la scurta vreme dupa renuntarea la tron
a principelui Carol
- Mihail Kogalniceanu: ”sarcin noastra este de a transforma un popor
de tarani intr-un popor de cetateni”- asta inseamna modernizare,
oameni egali care sa-si cunoasca drepturile dar si raspunderile
- Al. I.Cuza 1859- 1866 a emis legi esentiale care au pus baza
dreptului modern. A creeat institutii noi, - a impins Romania spre
calea modernitatii rapide; nu a privit neaparat mare masa, si
structura si virfurile – motoarele societatii
- Apar dincolo de modernizare structurile vechi: drumuri, cai ferate,
gari, care au avut efecte importante asuprea oraseler:caile ferate
au transformat Constanta in port important: circulatia pe
Dunare- consecinte importante asupra oraselor –dupa pacea de la
Adrianopole, prin cauzele sale – liberalizarea comertului in tarile
romane
- Apar orase noi de-a lungul Dunarii
- Comisia Europeana a Dunarii – cuprinde Anglia, Franta, Italia
care aveau interventii economice si politice in zona – scopul;
controlul gurilor Dunarii (rol legislativ – reglementau circulatia pe
Dunare, constructii importante: Sulina, Galati; a creeat canalul
Sulina – unicul canal navigabil la varsarea Dunarii
Teritoriul in zona agricola
- Reforma agrara a lui Cuza :
o Secularizarea averilor minastiresti
o Divizare a marilor proprieteti
o Improprietarirea unui numar mare de tarani
o Sate noi- redistribuire a populatiei in teritoru
- pe parcursul sec 19 – idei urbanistice pe plan european – in
Romania - acte normative: legi+ regulamente de construire-
dirijaza modul de constructie urbana:plan de
sistematizare:actualul PUG – de 2 tipuri pina la al doilea razboi
mondial:
o in Transilvania si Banat;menajarea teritoriului urban dar si
extinderea teritoriului (dupa model german)
o in vechiul regat – pl de sistematizare se refera exclusiv la
teritoriul urban

Interventii urbanistice in scopul modernizarilor:


- orasele situate de-a lungul Dunarii- restructurari
radicale+aparitia unor orase complet noi
- extinderea planificata a oraselor existente
- transformarea oraselor existente, fiecare I mai multe feluri:
o modificare tramei stradale, inclusiv prin noi artere de
circulatie
o modificarea structurii parcelare – modul de divizare si
utilizarea teritoriului
o aparitia unor spatii publice de agrement: parcuri, gradini
o asezarea cladirilor fata de vecinatati, inaltimea cladirilor,
POT, arhitectura.(1860)
- toate aceste modificari- modificare lenta a contextului urban

Orase noi sau structurate integral:


Turnu Magurele – nucleu de cetate – Turnu
- forma speciala datorita relatiilor, parcele foarte regulate
- plan pe cuori ce semnifica pretul teitoriului – cel mai scump e
cel aflat aproape de zona verde, periferica
- proiectarea unor spatiipublice noi – pietele
- 1900 – extindere: zona verde e parcelata, spatiul mare al pietii
e micsorat
-
Turnu Sevarin
- forma regulata, axe ce fac legatura cu restul teritoriului
- miez varde al orasului prezent si acum
- extindere –spre N, V si E – fata de nucleul principal – se pastreaza
ordinea
-
Calafat, Oltenita, Zimnicea, Calarasi – orase noi de-a lungul Dunarii –
interesul acordat culoarelor de circulatie

Giurgiu, Braila- orase structurate integral


Giurgiu – prezenta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garnizoana
turceasca.
Imediat dupa 1830(Regulamentul Organic) – arh austriac Moriz von Otl a
facut actualul plan al Giurgiului modern:
- a darimat turnul militar al garnizoanei turcesti – in locul ei urma sa
fie amenajat un parc public
- pe teritoriul vechiului zid – artera de circulatie
- spatiu verde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni publice
- 1870 – un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele
centrale
Braila – sf sec 18 – 5 ziduri de fortificatii relativ concentrice
- 1832 – plan facut de un colonel rus – nemultumitor
- 1834 – Rudolf von Borotzin – s-a pastrat doar ultima fortificatie
dublata de o circulatie si aici fragmente luate din vechea structura
- impartirea altor zone in insule datorita aparitiei unor noi artere
- in aproprierea portului – zona cu functiuni legate de acesta –
depozite, cantine
- spatii publice: piete de forme variate
- citiva ani mai tirziu, orasul s-a extins mult spre exterior, pastrind o
continuitate a tramei stradale
- putin inainte de 1900 – o noua extindere: se obs coerenta,
respectul extinderilor in raport cu portiunea existenta
- succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmeaza zona urb

Extindere spontana

Bucuresti 1895-1899 – plan cadastral ridicat de institutul de cercetare


al armatei
- 1872- Gara de N, iar in 1940 se darima ateliere CFR si se constr
actualul Palat CFR
- se remarca apropr de Calea Grivite – asemanarea cu Gara din
Paris
- apare bdul Dinicu Golescu si Scoala de drumuri si sosele
Extindere planificata

Galati – 1830- extindere intensa – spre N functiuni obisnuite ale orasului


- intre Dunare si Prates – transformati in timp pt functiuni ale portului

Constanta – prin hotarirea lui Carol 1 – proiectul arh. Orascu


- inceputul sec – orasul se dezv in peninsula
- 1899 – extindere – tesut regulat + ortogonalitate
- parc, extindere a portului, cai ferate

Predeal –dezv spectaculoasa ca statiune si oras


- trama stradala neregulata urmareste forma teritoriului
- proprietati neregulate chiar daca sunt echivalente
-
MODERNIZAREA TRAMEI STRADALE

- regularizarea strazilor existente – tendinte spre segmente lungi,


articulate cu arce de cerc
- noi srazi –cele mai importante – bulevardele. Ex: Ploiesti: bdul ce
leaga gara principala a orasului de gara de S de zona veche
- Bulevardele leaga punctele imortante in oras:
o Garile de functiuni importante
o Dubleaza caile existente
- diferenta de Bd din Paris: nu traverseaza zone istorice,
genereaza urbanizarea
- articularea strazilor: piete ce preiau abil diferente de prospect

Craiova – 1890 – peisagistul francez Romaneau – chemat sa proiecteze


un parc dar a mai realizat si un bulevard

Bucuresti – cele mai multe bulevarde sunt noi:


- axa N-S spre piata Universitatii – 1913 bulevard proiectat si
executat in timp:fragmente locale:
o bd. Marasesti, Maria, Dinicu Golescu, Schitu Magureanu
o dupa 1960 – bd. Dacia
- axa E-V Piata Universitatii – Cismigiu,api Schitu Magureanu –
Cotroceni
- spre E – soseaua Iancului, soseaua Pantelimon
- 1895 – prima amenajare a Pietei Victoria
- piata din fata Univ riguros axata pe cladirea Universitatii
Probleme generale ale orasului
Programe de arhitectura – elemente ce contribuie la schimbarea imaginii
orasului
- modificari importante ale configuratiei constructiilor
- dinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea
aproape totala a tuturor programelor
- apar programe noi

Locuinta – accentuarea vietii urbane prin determinarea unei locuiri


accentuate a orasului
- noi tipuri de locuire – modificari legate de situatia economica
Apar in Romania 3 tipuri de locuinte:

• VILA - locuinta dezvoltata, de lux, adaptata unui mod de viata


urban
 Treptat vechile resedinte boieresti si palatele urbane dispar si
sunt inlocuite de vile
 La innceputul sec 19 – locuinte unifamiliare, treptat, termenul s-
a largit si pentru cladiri cu mai multe apartamente
 Casa Asandu din Piata lahovari ( actuala C.O.S.) – interesanta
este anexa: in spatele locuintelor unloc pentru parcarea
automobilelor si alaturi unloc pentru gararea trasurii

• imobilul de raport
♦ numar foarte mare in Timisoara, Arad, unde influenta
vieneza este foarte puternica; pe parcurs au aparut si iin
vechiul regat

• locuinta ieftina (sociala)


 apare in jurul anului 1900
 locuinta cu suprafata minima, care costa putin, se adresa unor
paturi sarace ale societatii
 a aparut la initiativa unor municipalitati sau societati infiintate
pe linga acestea
 au existat proiecte tip dupa care au fost construite
 nu au fost investitori privati
 “Societatea comunala a locuintelor ieftine” (Bucuresti) –
construieste incepind cu 1911
 Ministerul Cailor Ferate – puternic birou de arhitectura – se
ingrijeste pentru cazarea angajatilor in diferite orase
• Constructiile industriale – legate de aparitia si dezvoltarea industriei
si a Cailor Ferate

• Echipamente publice – in special in a doua jumatate a sec 19


gestionate de ministerul public, gindite intr-o structura ierarhizata

− scoli primare, licee, apoi institutii dei invatamint superior


− institutii administrative: de la primarii ici la ministere
− institutii bancare: banci, societati de asigurari, CEC

Stilul Arhitectural –
- Un program de arhitectura trebuie sa raspunda unei necesitati de
moment a unei societati in timp ce conceptul arh tine de oviziune
mai larga
- O cladire – aceeasi functiune indiferent de expresia neoromana
sau renascentista sau clasicizanta
- In sec 19 – modificari importante ale economiei, ale civilizatiei,
cultutrale – au pus problema exprimarii unui program de arhitectura
printr-un stil (expresie arhitecturala)
o In 1942- 1943 in Germania a aparut un articl: “ In ce stil
trebuie sa construim?”
- sec 19 teritoriul din interiorul oraselorincep sa-si micsoreze
suprafata si sa adaposteasca functiuni urbane – functiune
predominanta – locuirea
- 1847 un cutremur a distrus o mare parte din interiorul orasului
- s-a intervenit cu o noua trama stradala care a facut si reimpartirea
teritoriului:
- dispare incinta hanului
- teritoriul impartit pe o noua trama stradala astfel incit fiecare
proprietate sa capete o parcela de o suprafata echilibrata de
teren
- rectangularitatea strazilor – vizibil mai mare, usurare a
circulatiilor + mai usor de a construi pe un teren mai regulat
- Str. Riureanu – undeva vis-à-vis de Muzeul National de pe calea
Victoriei – aparitia sa a presupus si o parcelare a teritoriului:
divizarea proprietatilor mai mari in unele mai mici destinate
locuirii
-
- Parcul Filipescu (pe sos. Jianu, sos. Alexandru ) – pe o mare
proprietate a lui Al. filipescu parcelata pentru locuinte – se remarca
o eleganta a trasarii, curbe elegante, scuaruri, regularitate a
teritoriului
- Parcul Ioanid – bdul Dacia, str. Polona, Dumbrava Rosie , pe o
proprietate a uni librar Ioanid – locuinte grupate in jurul uni spatiu
liber pentru vegetatie; denumirea de parc este datorita spatiilor
verzi largi, caselor individuale sau cuplate si a asemanarii cu orasul
gradina

- Alt tip de divizare pentru locuintele ieftine – realizate de soc


comunala pentru locuintele refugiatilor – suprafete mici de
aproximativ 200 mp

• orasele fortificate din Transilvania – fortificatiile nu mai aveau sensul


din sec 19 – erau darimate si se recuperau zonele foarte mari
ocupate de acestea si zonele nonedificanti din exteriorul oraselor
− modelul de interventie – cel al ringului vienez realizat la mijlocul
sec 19
− Cluj – primele fragmente demolate – in jur de 1800
− Timisoara – decizie luata abia in 1892
− Teritoriul utilizat pentru scopuri publice( artere de circulatie, cladiri
publice) – acolo unde primariile aveau fonduri; in caz contrar –
terenurile erau vindute si erau construite locuinte

• unificarea oraselor: zona veche e legata de cartierele periferice


construite intre timp
• Oradea, Alba Iulia – cetatea=caracter militar, de mici dimensiuni – a
fost inghitita treptat de oras
• Sibiu – inainte de mijlocl sec 19 apare amenajarea unei
promenade pe locul fortificatiilor; 30de ani mai tirziu – separarea
intre zona veche si zona noua se fae doar prin densitate si modul
de impartire al teritoriului
• Cluj – zona medievala este vizibila, dar legatura de cartierele
periferice prin suprafete libere dupa demolarea unor fragmente de
fortificatii;
− 1845realizare in afara zidurilor de incinta o biserica reformanta –
nucleul unei urbanizari viitoare a zonei
• Brasov - o mare parte din fortificatii sunt demolate – spre platoul Tarii
Birsei- in locul fortificatiilor – cladiri moderne ale orasului
• Timisoara – exmplul desavirsit al unui sistem de fortificatii tip Vauban
– 1892 armata austroungara a decis sa renunte la fortificatii – apare
planul unor tesuturi foarte diferite:
− Latimea ocupata de fortificatii de aproape 1 km aintrat in posesia
municipalitatii – a fost organizata dupa modelul ringului vienez
Planul de sistematizare – in Romania pe la 1900 , 2 tipuri de planuri de
sistematizare:
• Transilvania – planuri e sistematizare intelese in sensul german –
prevedea si o extindere a oraselo
• Vechiul Regat: influenta franceza – planurile de sist nu prevedeau
decit organizarea zonelor existente

Se remarca regularitate impartirii teritoriului, axe desimetrie cu


capete de perspectiva, hasurarea suprafetelor infunctie de tipul
de constructii prmis (grupat, insirute, individuale)
• zonele extracarpatice – planificare de tip francez – amenajarea doar a
perimetrului administrat
• planul Bucurestiului intocmit in 1900, aprobat abia in1921
− intentie de zonificare a orasului pe anumite functiuni
− centerul orasului – multifunctional, zone cu caracter militar, zone
industriale si in rest locuinte
− functiui dirijate spre anumite zone ale orasului
− a existat o gindire urbanistica
− apar spatii verzi cu caracter public: parcuri, gradini, scuaruri
− pina atunci existau doar gradini particulare ale palatelor,
inaccesibile publicuui larg

• Iasi – amenajarea arterei importante – gradina de tip linear ce


urmeaza axul strazii insotita si de o parcelare
• Cluj – pe malul Somesului promenada de la incep sc 19 se
trnsforma intr-un parc de mari dimensiuni
• Braila –parc la periferia orasului
• Bucuresti – gradina Kiseleff -1840 – 1845- de-a lungul strazii
Kiseleff: diferite stiluri: pe o parte lineara restul gradinii – tratare
libera, peisagera, stil de provenienta englezeasca, vegetatie f diferita,
incepe sa tin cont de regulile de percepere a spatiului
• Craiova – actualul Parc Bibescu:
− Realizat de Redon (fr)
− Contine foarte multe functiuni; promenada, velodrom, parte
urbanistiva
− Inaugurat purin inainte de 1907
− relief creeat in mare masura de arh
− oglinda de apa- realizata prin transformarea uni riu din zona
− amestec de stiluri

• Gradina Cismigiu din Bucuresti


− Inaugurata in 1852
− Realizata de peisagistul austriac Meier
− Esente diferite de copaci gindite la vremea respestiva
− La vremea sa una din cele mai moderne gradini
− A devenit spatiu al orasului abia dupa trasarea bdului Elisabeta si
Schitu Magureanu, prin care el s-a deschis spre oras

Modificarea cladirilor: la inceput retrase la etaj, constructiile se


completeaza apoi pina la limita proprietatii
Vitrina _se deschide spre srtada
Sala de biliard –divertisment foarte raspindit in sec 19
Impbilul de raport – de factura arhitecturala foarte diversa
Pasaje acoperite: Pasajul Vilacros, Vulturul Negru –Oradea
Hale alimentar- inlocuiesc vechiul spatiu deschis al pietelor alimentare
Primarii – Arad –reia simboluri medievale ale turnului cu ceas ce
reprezenta orasul
Prefectura, Liceu la Cluj – maniera clasicista, riguroasa, sobra
Universitatea de la Cluj – neorenascentista

Neoclasicism si romantism
• au izbucnit pe la jumatatea sec 18 in Anglia, Germania, Franta
sau Italia si s-au manifestat pina in prima parte a sec 19
• intentie a oamenilor de cultura de a redescoperi trcutul

NEOCLASICISMUL
- are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale
civilizatiilor europene (germana si romana)
- a aparut ca reactie vehementa la baroc, s-a bazat in mare
masura pe descoperirile arheologice ce au avut loc in sec 18
(descoperirile de la Pompei si Herculanum acoperite de lava)
- Franta si Anglia au deschis scoli la Roma unde studentii puteau
face relevee ale arhitecturii antice – miscare culturala foarte larga
- O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata
pe niste canoane verificabile
- cunoasterea arhitecturii antichitatii a condus la ideea ca acele
formule plastice sunt singurele valabile
- Academia Franceza –infintata de Colbert ina doua jum a sec 17
a stabilit regulile dupa care sa se realizeze arhitectura buna,
adevarata
- In istoria neoclasicismului – sunt diferite etape:
o Una de sfirsit – mijlocul sec 19 – orice incercare individuala
de a determina arhitectura antica era exclusa
o Singurele reguli valabile;cele stabilite de Academie –
caracter dogmatic al sfirsitului de clasicism –stabilirea uni
limbaj universal, omogen, posibil de adoptat de orice
program
o Repetarea unui anumit model (locuinte mici de serie sau
monument unicat)a insemnat si un interes pentru tipologia
arhitecturala
o francezul Durant, elev al lui Brullet a fost numit profesor de
arhitectura la scoala de arhitectura din Paris. El a elaborat o
metoda de gindire foate simpla aplicabila la orice: el spunea
spre ex ca in plan elementl principal este o travee
multiplicabila dupa necesitati; din aceastamecanica aplicata
si in fatada si volumetrie rezulta modul de gindire al secolului
19
o simplificarea planurilor si schematism al proiectelor
o Durant aduna toate exemplele importante ale vremii
referitoare la un program, toate la aceeasi scara; utilizarea
formelor si volumelor primare, elementare: cubul,sfera,
prisma
o De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate
prin aceste volume simple – fapt premergator gindirii
moderne in arhitectura
o Rationalitatea – exprimarea prin geometrie, conditie la o
,mare claritate a structurii

ROMANTISMUL
- pleaca de la aceleasi premise, dar au caractere diferite
- gindirea romantica avea in centru formatul imaginii primare,
intuitia artistului, importanta sentimentelor
- lua in considerare inainte de toate geniul creeator, artistul,
refuzarea oricaror dogme
- tot de aici dezvoltarea peisagisticii, mai inti in Anglia, apoi in restul
Europei
- refuza orica idee de mimetism (imitare/ in favoarea afirmarii
imaginatiei artistului
- John Ruskin - arhitectura este mai intii o stiinta a simtiri si apoi a
gindirii
- Neexistind nici un fel de regula, romantismul nu aprecia frumosul,
ci caracterul arhitecturii (nu ca neoclasicismul – o opera se se
inscria unor reguli era frumoasa, alta nu)
- Caracterul arhitecturii era gindit in raport cu niste stiluri
arhitecturale deja consacrate – un muzeu putea fi configurat in
spiritul uni templu grec; o biserica – arhitectura gotica sau
romanica
- In prima jum a sec 19 – disputa intre Franta, Anglia, Germania –
care isi revendicau arhitectura gotica ca fiind arhitectura lor
nationala
- Arhitectura Nationala_ s-a declansat in Romania prin cautarile lui
Mincu de gasire a unui stil romanesc
- Arh romantica – a folosit fragmente sauansambluri intregi de arh
gotica, dar desenele structurii gotice au fost ansamblate in
constructii care nu sunt exclusiv gotice, elemente din diferite
epoci subordonind caracterului romantismului
- Nu exista reguli clare – intervine liberul arbitru al arhitectului –
fiecare arhitect a imaginat propria sa arhitectura romantica –
compozitii foarte riguroase in care dispar regulile clasice
- Redescoperire a culorii in arhitectura ( s-a descoperit in sec 19 ca
templele antice erau pictate)
- Viollet Le Duc a publicat numeroase carti: “ Dictionar al Arh
franceze din sec 12 pina in sec 18 – proiecte de restaurare,
proiecte noi nerealizate, a incercat sa inteleaga arh gotica dincolo
de forma
- Raportul intre a avea o expresie locala (nationala sau regionala)si
aceea de a relua experientle trecutului

• in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost isotite de o


experienta importanta, productia e una pragmatica, cladirile sunt
construite, nu studii
• cele doua curente - la interval de citeva decenii, primul clasicismul
– nu au avut o delimitare foarte clara, s-au interferat adesea –
opere hibride
• ambele curente sunt legate clar de schimbarile din societate
• clasicismul-burghezia urmarea o expresie simpla,clara
o primele manifestari – nu ca negare a barocului, ci
simplificare lenta, treptata – tendinta spre o exprimare
austera
o moldova – influente occidentale indirecte prin Polonia si
Rusia – provincia unde s-a dezv cel mai mult clasicismul

desteptarea constiintei nationale – (clasicism si romantism) – 2 expresii


complet diferite luate ca stindard al acestei idei

Alexandru Orascu
- cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania
- cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 – 1868
- actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta
- Biserica Metropolitana de la Iasi
- S-a format in germania
- Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr
disparuse in occident

ARHITECTURA ROMANTICA
• influente ale arh gotice prezente, dar nu lipsesc nici monumentele
in care predomina expresia si tratarea libera a volumelor, nu atit
elemente gotice
• Monument arh linga Minastirea Frumoasa de la Iasi – esxprima 2
curente
• Mic monument din fonta(gotic)in fata mitropoliei
• Proiectul facut in 1830 pt Arhivele Statului – ordonanta dorica ce da
forta compozitiei
• Biserica d la Letcani – modl – ex de arh clascista – ansamblare
de volume clare, simple, utilizare austera a unui limbaj clasic
• Universitate Bucuresti – Orascu – simetrie relativa a planului,
ierarhizare a volumelor, prezenta evidenta a unui templu grec
amplasat in axul cladirii – finetea decorului care incheie primul nivel

• ECLECTISMUL

• Eclecto = a alege
• libert arhitect de a lua fragmente, structuri de compozitie si de a
le recompune
dezagreg unei cladiri mai vechi
inventar
rearanjare in alta formatie
• ordonare stiintifica – la fel ca in miscarea moderna, ca maniera
de gandire
• Academia franceza a inceput sa apuna, dogmele clasiciste
disparute – Viollet Le Duc – totul e relativ
• Durand – toate cladirile la aceeasi scara
• Cladire bine adaptata functiunii si care sa exprime epoca
• Sec 19 – arh fara caracteristici proprii, legatura intre trecut –
forma – viitor – tehnici
• Surse: Paris (sec17, medievala, renastere)
• Inspiratie din traditiile locale – arh regionala, locala – Mincu sf
sec 19
• Pragmatismul arhitectului – eficient pt socuetate, rapid
• Nu sunt stiluri, doar arh romantica, eclectica
• Plan, volum, fatada – echilibru intre arta, tehnica, functiune
• Julien Guadet – tratat – cauta sa integreze problemele sociale
cu ale arhitecturii
• Compozitia – elem cel mai important
• Europa in 1830, 1860 transilvania (germana, asustriaca)si 1880
in vechiul regat (franta)
• Arh francezi: Cassien Bernard (banca nat), Luis Blanc (min.
agriculturii), Albert Galleron (ateneul roman)
• Alexandru Odobescu studii Paris
Lumina, caldura, acustica
• Antebelic –arh era usor de realizat
Limbaj comun, comercial
Ateliere – tipuri – muluri, frize – cataloage
• Imagini: stiinta compozitiei, difuzarea arhitecturii ca limbaj de
consum
UNIVERSITATEA DIN IASI LOUIS BLANC
Simetrie, rigoare
Ierarhizare a sp – hol de onoare
Corpuri cu Sali de curs cu curti int mari
Anexe
Fatada – intrare inalta
Sectiune – hol etaj mai inalt, peste hol parter
BNR ALBERT GALLERON SI CASSIEN BERNARD
Asimetrie – lateral functiuni foarte diferite
4 turnuri de colt
disimularea fundului scarii cu pile si coloane
2 curti de lumina
holul ghiseelor pe 2 niveluri cu galerrie la etaj
luminator central
CEC
4 turnuri de colt, acelasi tip de cupola
arc extrem de mare la intrare – ca in clasicismul francez
cupola – luminator – tehnica – structura independenta
cupola e sferica la interior (2 cojo)
MINISTERUL AGRICULTURII LOUIS BLANC
Cladire moderna de birouri
Curte de onoare cu spatii de onoare in ax
Coridor in U ritmat
Sugestia unei cladiri simetrice + preluarea unui unghi
Eclectismul ia intotdeauna in considerare contextul
Fatada – renastere + clasicism francez sec 17
FACULTATEA DE MEDICINA LOUIS BLANC
Fatada perfect axata, replica aunui templu antic, + in dreapta
un etaj in plus (a devenit intrarea principala)
PALATUL DE JUSTITIE
Diriginte de santier Mincu
Arhitectura clasicism fr sec 17
Acoperis inalt corp central imai inalt imbinat cu contraforti
medievali
Eclectism – programe moderne cu decoratii ale trecutului
BCD PAUL GOTTEREAU
Fatade articulate liber in functie de strada
A generat si alte doua cladiri gemene
ATENEUL ALBERT GALLERON Tivoli – templul lui hadrian
Fundatii circ => cupola rotunda
Clas fr sec 17
Scari cu podest intermediar – balcon
Planseu casetat + planseu plat hol rococo
Cupola ferestre acum astupate
PALATUL MIHAIL DIN CRAIOVA LOUIS BLANC
PALATUL CANTACUZINO
• Arh ioan Berindei
Aripi laterale mai inalte
Fatada sobra
Copertina art nouveau la intrare – console + tiranti
CASA CU LEI CONSTANTA
Coloane cu lei desprinse din plannul fatdei
Libertate formal si cromatica
TEATRUL DIN IASI FELLNER & HELMER
Programe similare cu aspecte foarte diferite
Teatrul din Arad – seccession, muchii dure
Primaria din Arad – turn cu ceas, logie dubla
Prefectura din Cluj – baroc austriac

Arh eclectica in transilvania – pinioane germane medievale


(Cazinou Vatra Dornei – arh medievala), fatade cu clincher,
elemente ceramice (bibl. Universitara din Cluj)
Teatrul Mic, Berindei – cornisa in spatele unui racord curb, art
nouveau, colt f ascutit cu cupola

ARH NEOROMANEASCA

• Redescoperirea arh locale – moda in Europa, sf sec 19


• Similitudini in zona balcanilor, fond formal comun – Turcia,
Grecia
• Ion Mincu – modele de inspiratie + Turcia, Spania, Italia
• Unirea 1859, independenta 1877 78 identitatea nationala, stat
national
• Gandire romantica – identitate nationala, arta specifica si diferita
• 1889 expo Paris – Charles Garnier – case pop din dif regiuni ale
Frantei
• Albert Ballu – palatul de justitie – criticat in Paris ca a exportat in
loc sa cunoasca arh trad si pitoreasca romaneasca

CONTEXT INTERN

1855 Odobescu – blabla


arheologia si etnologia
1905 – 1906 in scoala proiecte clasice + in maniera nationala
dupa 1918 introdusa fortat, programatic arhitectura romaneasca in
Transilvania

ION MINCU

─ Scl de poduri si sosele


─ Ecole des beauax arts
─ Calatorie in spania, italia, grecia, turcia
CASA LAHOVARY
• 1 an documentare
• intrare – peron acoperit cu foisor
• arc lanceolat pe coloane strunjite de lemn
• policromie
• interior spatiu central casetat cu luminator

BUFETUL DE LA SOSEA
• pe kiseleff
• vernacular – foisor cu garlici
• terasa acoperita cupoala acoperisului
• foisor cu arce lanceolate
• bovindou
• policromie pe alb, pitoresc

SCOALA CENTRALA DE FETE


• Parter clase etaj dormitoare
• Plan simetric beaux arts = influente manastiri
• Hol galerie spre curte int
• Spatii oficiale, administrative spre strada Icoanei,
fatadadiscreta
• Fara intrare monumentala,
• Ocnite, brau in torsada, ancadramente policrome ceramice

Vechea primarie / Constanta – braie de caramida/tencuiala


Mincu – primaria din Craiova – pilastrii 4 pana pe acoperis, turnulete
1899 Mincu – restaurare man Stavropoleos
incinta realizata de el preluand ac. Deco adapt la scara

PETRE ANTONESCU

1900 termina beaux arts


reface proprietatea Bratianu de la Florica
crama - > locuinta
ancadramente, foisoare
mare terasa acoperita, cu semineu ?
tot acolo incinta cu spatii gospodaresti gen manastire
MINISTERUL LUCR PUBLICE acum primaria
PREFECTURA CRAIOVA
Acces cu turn, monumental, referinte medievale
Detalii puternice
Plan simetric
Hol pe multe niveluri, compozitie eclectica
Hol cu cupola de sticla pe pandantivi
Sala de sedinte – bolta in leagan in maner de cos
BANCA MARMOROSCH BLANC

CRISTOFI CHERCHEZ

Studii Milano
Locuinta cu decoratii de stuc pe la Potlogi
Primul corp al maternitatii Polizu cu turnulet de colt in consola
VILA MINOVICI
Vernacular + arh culta
Joc liber al acoperiselor
Aparitia acoperiselor in desfasurarea strazii

GRIGORE CHERCHEZ fac de arh – arh brancoveneasca

N GHICA BUDESTI

MUZEUL TARANULUI ROMAN


Prima cladire de muzeu din Romania
Fatada caramida aparenta (Moldova)
Goluri si ancadr gotic moldovenesti, logii brancovenesti

PERIOADA INTERBELICA

• MAREA UNIRE 1918 137000 km2 – 300000 km2 7,5 mil loc –
17 mil loc (Transilvania, Banatul)
Economic
Ok dupa 1925
28 – 32 criza mondiala
1938 productie extrem de buna
R2 economia stagneaza, da inapoi
Agriculttura
Reforma agrara PNL 1919
Greu de mecanizat, proprietati mici
Constitutia din 1923
Democratic pt europa
Dupa razboi
Culturi si traditii diferite
Arh di Bucuresti descopera orasele din Transilvania si vor sa le
schimbe
Stilul neoromanesc – obiecte straine de context

1918 – 1920 Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Rebreanu, Constantin


Brancusi

miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui Mincu

REVISTE DE ARHITECTURA
Aparitia criticii si teoriei de arhitectura – comentariul scris
ARHITECTURA
A societatii arhitectilor romani 1906 – 1944 cu intermitente
Apara directia traditionalista (sa nu abandonezi formele
consacrate)
SIMETRIA
Caiete de critica si arta 1937 – 1957 3 volume
G M Cantacuzino, octav doicescu, Paul Emil Miclescu, estetician
Matilda Ghica, Tudor Vianu
Arhitectura, literatura, pictura, sculptura
Nici moderna, nici traditonala – echilibru clasic
URBANISMUL
1924 - 1942
institutul urb al Romaniei
cincinat Sfintescu
BULETINUL COMISIIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Rigoare stiintifica privind patrimoniul si proiecte de rrestaurare –
Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N Ghica Budesti
CONTIMPORANUL
1922 – 1932 Ion Vinea si Marcel Iancu
b, idei moderne europene
articole Iancu, Doesburg,

URBANISMUL

Capitol privind sistematizarea oraselor, toate sa aiba PUG


1925
1939 instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare
2 tipuri de documente
piese desenste
schita – principiile
plan director de sistematizare
plan de alinere al tuturor strazilor(cladiri, vegetatie, latimi,
retrageri)
piese scrise
regulamente de constructii
programe administrative de aplicare
legi privind locuinta sociala – incurajare fiscala
2 tipuri de locuinte ieftine
locuinta populara 80 mp
locuinta economica 140 mp
TEORIA URBANISMULUI
Cincinat Sfintescu – teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie,
circulatie, => urbanistica generala
Amenajari la scara nationala superurbanismul
Amenajari pe valea Prahovei si pe litoral
Others Duiliu Marcu, Ion Davidescu, alexandru Zamfiropol, Deznay
(Timisoara)
In orase apar statiunile balneare Eforie N, S, Mamaia

IMAGINI

CINCINAT SFINTESCU
Culoarele principale de circulatie
Zonele de influenta ale oraselor principale
Parcul national Retezat

PLANURI DE SISTEMATIZARE

SIBIU 1926 27
Cai de circulatie proiectate (centura departata) si existente
Aerodrom
Plantatii, parcuri, sport, recreatie
Locuinta individuala pastrata ca fiin caracterul orasului
Parcelre regulata radiala – adaugare succesiva neortogonala
BUCURESTI 1935
GM Cantacuzino, Duiliu Marcu, Ion Davidescu
Amenajarea Bucurestiului si a teritoriului inconjurator (soseaua de
centura si inelul de cale ferata)
Multe artere radiale
Plansa cu zone verzi existente si propuse
Plansa cu zonificarea teritoriului urban
Clase de constructii
Miez rosu – zona comerciala
Aliniamente, h, retrageri, POT
IASI 1943
ARH Bedeus
Planse de documentare – analize
Program – schita
Plan direstor – zona verde intr-o vale, ? Bahlui port
Evolutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai
generala
PLOIESTI
Alexandru Zamfirescu
Proiect pentru un oras al petrolului
Oras cu axe, spatii publice ierarhizate (beaux Arts)
CARTIERE
BANEASA (fosta comuna suburbana)
Sat plan prestabilit 1850 + dezv spontana langa lac
Fara parcele private, P+1 pe contur si sp verde comun in
mijloc (Berlage)
CLUJ Florea Stanculescu
Spatii publice centrale de cartier
TECHIRGHIOL
EFORIE N – GM Cantacuzino (beaux art)
1930 vile f moderne de Creanga
impreuna – Bellona
proiect pt portic in zona Lipscani – prin decupaj in cladire adic demolare
bd Unirii in 1940 artere foarte mari blocate de cladiri importante
primarie cu piateta si accente in capete (min agr) => devier Elisabeta
DUILIU MARCU
Trena de 2 km a academiei militare
Piata Victoriei
Articulatie cu zona verde
Largirea pietei inel
Min. exteren + unul geaman
Exedra prin blocarea drumurilor la care renunta
Turn lang Guvern
PIATA PALATULUI
Nenciulescu reface piata, vroia mutarea BCU pt pus in valoare
palatul cu piata clasicista

MARCEL IANCU SI HORIA CREANGA

• dupa 1920 s-au inlocuit toate revistele culturale, exceptie


convorbiri lit si viata lit
• tipologie reinoita a programelor de arhitectura
o tipul de plan, rezolvarile spatiale
o betonul armat => h mare
o metalul – ex Palatul Telefoanelor, Min Transp din fata Garii de
N
• nu existau normative privind seismele pana 1940 caderea cladirii
Carlton, GM Cantacuzino
• 1919 Cegareanu confortul si igiena determina forma
• noi modalitati de expresie
• revista Caminul nu teorii si stiluri,ci practic si economic
• Malaxa ansamblu de uzine modern dar propria casa
neoromaneasca, clasica
• Loos fatada apartine orasului si interiorul locuitorului
• Eclectism tarziu, epurat
• Clasicism modern Duiliu Marcu – Mussolini – retorica
monumentalului care serveste o ideologie dictatoriala
ARHITECTURA ART DECO
• Ezpo Paris 1925 – abundenta decoratieo
o Clasica simplificata
o Influente orientale – Egipt
o O prima forma a modernitatii
• Populatia obisnuita cu decoratia accepta volume simple, noi,
moderne
ARHITECTURA NEOROMANEASCA
• Continuarea traditieiinterbelice, dupa Unire
• Aceleasi elemente decorative pe programe foarte diferite
• Repros: lipsa de substanta arhitecturala, decoratie mecanica
pe programe incompatibile
• Persista pe noile biserici ortodoxe din Transilvania si Banat, ex
bis incoronarii de la Alba Iulia
• Etnografi – Dimitrie Gusti – studiaaza satele cu studenti
• Se inteleg principii, volum, plin/gol, sp semideschise, nu doar
decoratia
• GM Cantacuzino
o Non copiere formala
o Octav Doicescu, Henriette Delavrancea – si alte volume
ARHITECTURA MODERNA
• Volume simle, clar decupate in spatiu, fara decoratie
• Modificarea interioarelor vechi intunecoase si decorate
• Marcel iancu idei moderne, de avangarda, in revista
contimporanul – aarticole violente, desi nu avea mare
raspandire revista
• Bucuresti, centrul de raspandire al ideilor
• Trans, Banat putine clad neoromanesti cu exceptia
catedralelor
• Putini arhitecti proiecteazaa intr-un singur stil – prost: ext
modern interior vechi
• GM Cantacuzino: folosirea modernismului ca functionalism
pentru partiu si exteror neoromanesc

EXEMPLE

ARH NEOROMANEASCA
• Catedr Incoronarii din A. I. – corpuri legate cu portice, ferestre
gen fac arh
• Posturi trafo sinaia duiliu marcu
• Liceul Cantemir Bucuresti
• Cladirea de birouri Paul Smardanescu (Rosetti)
o Plan cu nod de circulatie in mijloc
o Birouri cpre strada
o Birou urias spre alta fata
• Piata Lahovari – turn medieval
• Craiova, Constantin Iotu
• Conac Statie Ciortan
• Pavilionul rom 1926/Barcelona
o Langa pav Mies
• Octav Doicescu
o Restaurantul de la Baneasa – soclu masiv
o Locuinte individuale pt functionari
• Henriette Delavrancea
o Conac cu volum simplu, prispa sus cu stalpi putini si subtiri
o Balcic – vile albe simple cu soclu de piatra – arh orientala +
maniera moderna
o Continuitatea pardoselii cu terasa
ARHITECTURA CLASICIZANTA
• PETRE Antonescu, Fac. De Drept – semimoderna
• Senatul din Piata Revolutiei
• Palatul Regal preluat de Nenciulescu
• Banca Natiuonala corpul nou – Radu Dudescu
• Duiliu Marcu
 Palatul Victoria (min Externe)
 Min. Industriei
ART DECO
• Foisorul de Foc
o Ordonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansata
o Bosaj cu lava solidificata
• Hotel Ambasador
o Etaje retrasee
o Coloane filiforme – Egipt
o Brise soleiuri sub balcon
ARHITECTURA MODERNA
• Uzinele Malaxa – gen Bauhaus
• Atelierele CFR Cluj
• Grigore Ionescu, sanatoriu/ Toria
• GM Cantacuzino, hotel Bellona, Eforie N
• Octav Doicescu, casa de odihna la Snagov – gen Wright
• Duiliu marcu – bibl. Academiei
• Doicescu – gara gen de stijl
• Vatra Luminoasa, locuinte tip cu supraf mici

MARCEL IANCU
1907 infiinteaza miscarea dadaista impreuna cu Tristan Tzara
1922 23 infiiteaza revista contimporanul
• Impreuna cu Ion Vinea
• Articole de spre Le Corbusier, Theo von Doesburg
• Il finanteaza singur
Artist plastic, grafician, fara studii complexe de arhitectura
Il interesa expresia plastica a int si ext, nu claritatea, rezolvarea
• 1926 – vila pt tatal lui, a fost pictata
• vila pentru pictorul Daniel – pictata ext + dormitor, fotoliu gen
Rietveld
• vila fuchs 1927 – ferestre si parapet de factura navala
(hublouri)
• strand Kiseleff – vestisre simple
• cladirea Chapier – terasa pe colt la ultimul ivel, umbra
• vila Chihaiescu, simetrica
• vila Iluta – raumplan, bar sub scara
• vila Juster – pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe
• vila sotiei, bovindouri si balcoane
• sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies
• locuinta Milita Petrascu – atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la
supanta dormitor
• imobilul Gold – trepte identice cu rafturile, primul mob de
bucatarie modern
• imob pt soc Bazaltin – birouri si turn locuinta, inaltime mare pt
un cartier de vie

HORIA CREANGA
Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga
Arh noua – simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice,
gustul superior si aristocratic al liniei drepte
Perioade
1929 – tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco
1930 – 1935 – modernism pur – cladirea Aro de pe Magheru
1936 – 1943 – relatii cu Malaxa – volume foarte simple, precise,
proportionate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul
Cultural/Cernauti
lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu
• 1927 – vila dr Petru Groza – 2 benzi, circulatii si camerele
principale
• imobilul Aro – magazine la parter, sala de conferinte, sala de
spectacol, locuinte, birouri, sus spital
o art deco – parter cu piatra neagra
o realizat – parter retras si in umbra
o benzi orizontale
• vila Miclescu
• vila Bunescu 1932
o living pe 2 niveluri cu supanta
o segregare a functiunilor in benzi
o f vitrata in spate
o terasa cu piscina
• vila Cantacuzino
o inalt, plin, servant
o jos, servit
• bd Dacia – mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla
• bl Lahovari – langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an
• vatra luminoasa, loc tip
• 1937, Malaxa pe Magheru
o pereti ingusti - > cat tamplaria
o baza retrasa
o copertina subtire peste ultimul nivel
• cladirea Aro pe calea Victoriei – continuitate spre crt int, vitrine
pe colt
• halele Obor
spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 – 1939
colaborarea cu Malaxa
o fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material
o lab de chimie si fizica
o inteprinderea Republica

PERIOADA POSTBELICA

Rasturnarea si negarea valorilor anterioare


Proprietatea de stat
Orasele cresc sau apar altele noi – Onesti, Victoria
Posibilitatea construirii marilor ansambluri – statul dispune de terenuri
Stat – institute de proiectare, antreprize de constructii
Arh trebuie sa urmeze indicatiile – suprafete mici, materiale proaste,
executie mizerabila cu muncitori prost calificati
Seful de partid sau primarul poate da mai multa libertate arhitectului, cu
distanta scade influenta centralizata
Pana in 52 politica nu influenteaza arh prea mult
1960 – 1970 rupere de URSS, incercare de politica nationala
1970 – 1990 regim f autoritar
prima per – prelungire a expresiei interbelice
• radiodifuziunea, str Berthelot
a doua per. Modernism preluat textual
a treia per – urbanism clasicizant
diferenta intre produseled e serie si unicatele – vile luxoase sau case
taranesti
echipamente publice tip (hoteluri, case de cultura)
• Mircea Alifanti – sediul administrativ din Baia Mare – in context
• Cezar Lazarescu – litoralul – interventii violente, distruge 25
centre de localitati, trame noi mari incomp cu cele vechi
• Eugenia Greceanu – monografii orase dupa modificari
• P+1 balta alba (interb ) fara loturi dar scara e corecta
• Cvartale P+4 – 5, in mijloc dotari, scara corecta
• Opera Romana – Octav Doicescu – clasicism
Charta / Atena
• Grupari elementare
• Strada doar circulatie
• Echipamente ce nu deservesc loc. Pt ca sunt in centre
comerciale
• Strazi secundare complicate – compozitie vizuala
1975 lege de sistematizare, indesire, densitste minima
• Onesti – cvartale staliniste si pietonale artistice
• Gheorghieni / Cluj – aerisit dar nu permite indesire suplimentara,
functioneaza
• Drumul Taberei, repetitie, ritm, echipamente intre grupari
• Balta Alba 1960 – compozitii libere in jurul parcului
• Teatrul National – proiect cu personalitate, decorat, schimbat
de Ceausescu pt ceva nou
• Ansamblul Perla – proiect prin suprapunere peste existent
• Piata Unirii din Iasi amenajata pietonal
• Nicolae Porumbescu – case aproape identice, in Baia Mare si
Suceava
• Teatrul Constantin Savescu – decorat, acoperis sezession,
sculpturi pe care sa te asezi (tg Mures ?)