Universitatea Crestina Dimitrie Catemir Masterat :Managementul Afacerilor in Turism

MANAGEMENTU TURISMULUI BALNEAR SI DE LITTORAL BAILE TUSNAD

Profesor indrumator:
Busuioc Marian Florin

Georgescu Mihai Din Mariana Mihaela

Bucuresti 2012

CAP I. Prezentarea generala a zonei Baile Tusnad 1.1 Asezarea geografica Baile Tusnad sunt situate in partea sudica a Depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650 m, intre muntii Harghita si Bodoc, intr-un splendid defileu al Oltului. Pozitia in teritoriu ii confera un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi care fac ca statiunea sa dispuna de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortarii psihice. Orasul Baile Tusnad a fost infiintat, cel mai probabil, in 1842 (cAnd vindecarea miraculoasa a unui fiu de cioban a atras atentia asupra efectului terapeutic al apelor minerale), iar in anul 1845 s-au pus bazele unei societati pe actiuni in vederea exploatarii statiunii. Cunoscut ca "Mica Elvetie", Tusnadul este cea mai mica statiune balneara din tara. Distrus in 1849, in timpul revolutiei, orasul a fost reconstruit in 1852, iar numele actual apare in 1861. Despre apele minerale din zona Tusnadului exista dovezi scrise inca din secolul al XVIII-lea, cAnd se mentioneaza existenta unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de catre localnicii satelor din apropiere. Denumita "Perla Ardealului", Tusnadul este una dintre cele mai frumoase asezari balneare din RomAnia, recomandata pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, urinare si ale sistemului nervos, datorita prezentei diverselor izvoare de ape minerale, mezotermale si mofete. 1.2 Cai de acces

Cai feroviare: A 1641 Bucuresti Nord Gr.A 21:03 - Baile Tusnad Hm 01:02 - Baia Mare 08:55

A 1642

Baia Mare 17:31 - Baile Tusnad Hm 01:21 - Bucuresti Nord Gr.A 05:25

A 1644

Sighetu Marmatiei 17:25 - Baile Tusnad Hm 02:39 - Bucuresti Nord Gr.A 06:55

P 4502 R 407

Ciceu 03:16 - Baile Tusnad Hm 04:01 - Brasov 05:45

Episcopia Bihor 21:43 - Baile Tusnad Hm 05:37-Sfintu Gheorghe 06:13 Brasov 06:46

P 4501 P 4504

Brasov 04:04 - Baile Tusnad Hm 05:56 - Deda 09:43

Deda 03:15 - Baile Tusnad Hm 07:13 - Sfintu Gheorghe 08:10 - Brasov 09:19

A 1561

Iasi 05:28 - Baile Tusnad Hm 12:27 - Sfintu Gheorghe 13:04 - Brasov 13:37

P 4011 A 1563 P 4014

Brasov 11:47 - Baile Tusnad Hm 13:29 - Tirgu Mures 18:51

Brasov 14:24 - Baile Tusnad Hm 15:30 - Iasi 22:36

Tirgu Mures 10:45 - Baile Tusnad Hm 16:25 - Sfintu Gheorghe 17:27 Brasov 18:26

IC 549 R 941

Brasov 15:30 - Baile Tusnad Hm 16:32 - Tirgu Mures 21:08

Mangalia 11:21 - Baile Tusnad Hm 20:58 - Dej Calatori 02:39

P 4505

Brasov 19:58 - Baile Tusnad Hm 21:29 - Miercurea Ciuc 22:13 - Ciceu 22:26 Cai auto: Brasov - Sf. Gheorghe - Baile Tusnad - Miercurea Ciuc DN 12 la 67 Km de Brasov, 37 km de Sf. Gheorghe, 32 km de Miercurea Ciuc;

Bacau - Comanesti - Miercurea Ciuc DN 12A.

CAP II. Potentialul turistic natural al zonei Baile Tusnad 2.1 Relieful si geologia Se disting 3 unitati principale de relief: munti cu altitudine pAna la 2000 m, dealuri si altitudini medii de circa 800 m si depresiuni intramontane si intercolinare cu altitudini intre 400 si 800 m. Relieful muntos se grupeaza in doua lanturi paralele pe directia NV SE. In partea centrala sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului (cu vArful Prisca, 1777 m), muntii Harghita Centrala (cu vArful Harghita Madaras 1801 m) si muntii Harghita de Sud (cu vArful Cucu 1558 m). 2.2 Climatul Inconjurata de brazi seculari, statiunea beneficiaza de aer curat, ozonizat bogat in aerosoli si ioni negativi si de un climat subalpin. Temperatura medie anuala 8C ( iulie 17,5C, ianuarie -7C) si ierni reci, nebulozitate redusa. 2.3 Hidrografia Statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia in anul 1860): ape minerale bicarbonatate, carbonate, clorate, sodice, magneziene, feruginoase, calcice si ape mezotermale folosite intr-un bazin in aer liber. Statiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiasa renala, inflamatii) si al unor boli inrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.). Posibilitati moderne de tratament: bai cu ape minerale carbonatate, bai galvanice, impachetari cu parafine, instalatii pentru electroterapie, sali de gimnastica, mofete (emanatii naturale de bioxid de carbon) cu incaperi pentru inhalatii de bioxid de carbon. La trei ore distanta de mers pe jos se afla Lacul Sfanta Ana - singurul lac vulcanic din Romania, la o altitudine de 950 m.

2.4 Vegetatie si fauna Vegetatia judetului este bogata si variata, fiind formata din paduri de molid, brad, fag, stejar si gorun, care adapostesc importante resurse de fructe de padure: zmeura, affine, merisoare, mure, o gama variata de ciuperci comestibile si plante medicinale. Fauna este foarte bogata datorita intinselor paduri de rasinoase si foioase care acopera masivele muntoase in proportie de 34,5 %. In padurile de rasinoasese intalnesc specii de mamifere raspandite pe intreg lantul carpatic: ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, rasul, jderul de scorbura, iar in locurile stancoase si calcaroase ale Hasmasului Mare traieste jderul de piatra. Dintre pasari remarcam: cocosul de munte, iezuca, ciocanitoarea de munte, acvila de munte, sorecarul, huhurezul si buha, forfecuta, alunarul, pitigoiul de munte si de bradet si pitulicea. In raurile judetului se intalnesc specii de pesti precum: pastravul indigen, zlavoaca, boisteanul si stiuca. Judetul Harghita dispune de bogate resurse naturale: lemn, minereu de fier, pirita cuprifera, sare, caolina, basalt, andezit si carbine. 2.5 Importanta potentialului turistic natural pentru activitatea turistica Este o statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia in anul 1860). Izvoarele sunt recomandate in tratarea nevrozei astenice, a afectiunilor cardiovasculare, endocrine, renale si ginecologice. Exista posibilitati moderne de tratament: bai cu ape minerale carbonatate, bai galvanice, instalatii pentru electroterapie, sali de gimnastica. In aceasta statiune exista ca posibilitati de agrement Lacul Ciucas, folosit vara pentru canotaj si iarna pentru patinaj. De aici se pot face excursii spre Lacul Sf. Ana, care se afla la 3 ore distanta de mers pe jos. Este unicul lac de origine vulcanica de pe intreg teritoriul Romaniei. Situat la 946 m inaltime, are forma unui sevalet. Apa sa, aproape distilata, nu este potabila din cauza lipsei de saruri minerale. Lacul Sfanta Ana, cunoscut si ca rezervatie naturala, este legat de Baile Tusnad prin poteci turistice. Langa lac se afla o capela romano-catolica cu hramul Sfantei Ana. TINOVUL MOHOS se afla in craterul vecin cu cel al lacului Sfanta Ana. Este o rezervatie floristica cu numeroase raritati botanice de pe vremea

glaciaturii (ca de exemplu, Roua Cerului, o planta carnivora). Rezervatia se afla la o altitudine de 1050 m. Intrarea in Tinovul Mohos este recomandata doar cu ghid. STANCA SOIMILOR Nu exista nici un turist care sa nu admire stanca ce se inalta pe malul drept al raului Olt. Cunoscuta ca cel mai faimos foisor din zona, Stanca Soimilor ofera o priveliste rara: statiunea Bailor Tusnad, crestele Ciumatului si ale Surducului, Lacul Ciucas, intregul defileu al Oltului. Situata la o inaltime de 824 m, Stanca este accesibila urmand potecile ce pornesc din statiune si sunt marcate cu un triunghi rosu.

CAP III. Potentialul turistic antropic al zonei turistice 3.1 Vestigii arheologice Pe teritoriul localitatii s-au descoperit obiecte ceramice din epoca straveche si monede romane care atesta locuirea zonei inca din sec. II i. Hr., cat si prezenta romanilor. Pe terenul carierei de piatra ponce s-a descoperit un topor de piatra, frumos slefuit, ce apartine, probabil, epocii neolitice sau epocii bronzului. Prima atestare documentara: 1732, Tusnad; 1913, Tusnadfurdo. Denumire istorica romaneasca: 1821, Tusnad-Bai. 3.2 Monumente de arta si arhitectura Manastirea Sfantul Prooroc Ilie, Toplita Clopotnita si poarta de intrare

Cap IV. Baza tehnico-materiala existenta in cadrul zonei turistice 4.1 Structuri de primire cu functiuni de cazare (hotel, pensiuni, motel, vile) - Hotel Olt - Hotel Fortuna - Hotel Ciucas*** - Pensiune Sfantu Crsitof - Pensiunea Szekely

4.2 Structuri de primire cu functiuni de alimentatie 4.2.1 Restaurante Restaurant Stanca Soimilor Restaurantul Balaton(Str. Vointa 12.) Tel.: 135-096. Restaurant Laleaua:(Str. Vointa) 150 locuri, bar, terasa. Restaurant Moara la Fagadau: (Str. Morii 36.) 60 locuri. Tel.: 135-590. Restaurant Seiche (Str. Morii 52.) Tel.: 135-295.

4.3 Baze de tratament Ape minerale Exista 44 izvoare naturale si foraje din care in prezent sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care patru (Izv. Stanescu 1 bis, Apor, Ileana si Mikes) pentru cura externa. Indicatii terapeutice Prin cura interna se pot trata afectiuni digestive, gastrite hipoacide, precum si hepato-colecistite cronice, boli metabolice si neuro endocrine. Prin cura externa baile sunt recomandate in afectiuni cardiovasculare, tulburari circulare, reumatice si nevroza astenica sau de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor.

Baze de tratament La Baile Tusnad, in pavilionul balnear al policlinicii se efectueaza bai carbogazoase calde, aplicatii cu parafina, hidroterapii si fizioterapii, gimnastica medicala, electroterapie. Complexul este dotat cu 40 de vane si poate cura 800 de pacienti pe zi. Bazinul in aer liber este alimentat de apele Izvorului Bailor. Factori naturali de cura ape minerale (carbogazoase, clorurosodice, bicarbonatate) mofete bioclimat (subalpin, bogat in aerosoli si ioni negativi) ape termale Afectiuni tratate cardiovasculare (in principal): cardiopatie ischemica cronica, sechele dupa infarct miocardic la min. 3 luni dupa externare, hipertensiune arteriala esentiala, valvulopatii forme compensate, arteriopatii periferice, boli venoase cronice, subiecti cu factori de risc pentru bolile cardiovasculare reumatismale, boli ale sistemului nervos (sechele dupa accident vascular cerebral, nevroza astenica), digestive (gastroduodenita cronica, ulcer gastric si duodenal cronic, afectiuni ale vezicii si cailor biliare, hepatite cronice), endocrine (hipertiroidie, hipotiroidie, boala Basedow), metabolice si de nutritie (diabet zaharat, obezitate), ale rinichiului si cailor urinare (litiaza urinara), respiratorii, boli profesionale (complementar) Tarife cazare: - camere de 3* : 330 RON/pers/loc in cam. dubla (valoare neta pentru agentiile de turism: 297 RON) - camere de 2* : 270 RON/ pers/loc in cam. dubla (valoare neta pentru agentiile de turism: 243 RON) Pachetul va cuprinde urmatoarele servicii: - 6 nopti de cazare cu mic dejun/loc in camera dubla - 2 proceduri /zi, pe baza de recomandare medicala (Bilet de trimitere) Indicatii terapeutice Afectiuni cardiovasculare (stari dupa infarct miocardic, tulburari circulatorii, afectiuni valvulare si ale miocardului, hipertensiune arteriala, tulburari circulatorii);

A fectiuni ale sistemului nervos (nevroza astenica, distonii neurovegetative, stari astenice secundare, stari de oboseala fizica si intelectuala); Afectiuni digestive ( boli ale stomacului, tulburari functionale ale colonului, gastrite cronice, enterocolite, dischinezii biliare); Afectiuni endocrine ( hipertiroidie usoara, insuficienta suprarenala, boala Basedow) Tipuri de proceduri Bai cu CO2, mofete, bai galvanice, masaj, impachetari cu parafina, bai de plante, masaj Magneto-diaflux, ionizari, cultura fizica medicala, cura interna cu ape minerale, masaj manual reflex, magnetoterapie, cultura fizica medicala, masaj, cura de teren, cura interna.

Factori naturali de cura Ape minerale carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate; Mofete; Bioclimat de tip subalpin, stimulant, tonifiant; Baza de Tratament Baza de tratament reprezinta totalitatea spatiilor amenajate pentru aplicare metodelor de tratament specific cu factori terapeutici naturali: ape naturale carbogazoase, mofeta, proceduri de medicina fizica si chinetoterapie sub forma de cura balneara. Kinetoterapia -terapia prin miscare se pate folosi in programele terapeutice de recuperare si profilactice (kinetoprofilaxia). Hidrokinetoterapia - Utilizarea apei minerale ca mediu de facilitare pentru programele de kinetoterapie. Temperatura apei minerale este de 26g- 31g C, temperatura la care se produc efecte microrelaxante si antialergice. Electroterapia - terapie fizicala care foloseste forme diferite de curent electric ( curent galvanic, curent de joasa fregventa, curent de fregventa medie, curent de inalta frecventa, unde scurte, microunde, ultrasunete), radiatii inflarosii, ultraviolete si lasser, campuri magnetice de joasa frecventa. Necesita personal specializat, asistenti medicali fizioterapeuti.

Masoterapia - un grupaj de exercitari mecanice de tip manual asupra tegumentului. Masajul manual este efectuat de personal medical specializatmaseuri sau asistenti medicali, specialitatea masoterapie. Terapia locala - foloseste ca factor terapeutic vectorul temperatura care poate fi tramsferata corpului prin intermediul unui suport termic cum ar fi parafina. Parafina se aplica sub forma de placa de parafina la temperatura de 50g C circa 15-20 minute. Hidroterapia - balneatia externa cu apa minerala carbogazoasa in scop terapeutic, penru factorul termic, de presiune, biochimic (bioxidul de carbon dizolvat in apa), a vasodilatator. Temperatura apei este de 32-34g C. Durata unei sedinte este de 15 min si necesita supravechere de personal necalificat medical. Hidromasaj - dus subacval partial si general, sub forma de jet de apa sub presiune proiectat de tegument. Presiunea jetului de apa este de 2-4 kg/cm2.

Cap V. Strategii privind atragerea turistilor in Baile Tusnad

5.1. Strategii privind produsele turistice Scopul politicii de produs este acela ca pe baza concluziilor desprinse din studierea cantitativa si calitativa a cererii sa se asigure adaptarea sa la mediul intern si extern. Aceasta se poate realiza prin: proiectarea, selectionarea si introducerea pe piata a unui produs turistic care satisface cu succes nevoile unui segment al pietei; dezvoltarea produselor existente. Desi, zonele turistice din RomAnia nu se afla la acelasi nivel de dezvoltare, ele au numeroase atribute comune, care fac posibila identificarea unor tipuri de strategii care vizeaza oferta fiecareia dintre ele. Aceste strategii trebuie sa aiba in vedere crearea unui produs turistic bazat pe caracteristicile proprii turismului din tara noastra, a unui produs competitiv, de calitate care sa satisfaca cerintele cAt mai multor segmente de turisti. Astfel, pot fi adoptate patru tipuri principale de strategii ale produsului turistic :

strategie de diferentiere, comparativ cu ofertele tarilor concurente; strategie de diversificare a prestatiilor turistice; strategie de flexibilitate; strategie de crestere a calitatii.

Strategia de diferentiere comparativ cu ofertele tarilor concurente trebuie sa se bazeze pe crearea unui produs turistic original, atragator, care sa valorifice superior resursele terapeutice, resursele mediului natural, dar si antropic, dar si celelalte categorii de resurse turistice existente in tara noastra. Caracterul de originalitate, asigurat de calitatea factorilor naturali de cura, trebuie completat si prin combinarea, in cadrul programelor turistice, cu alte oferte, in functie de apropierea statiunii de puncte valoroase din punct de vedere turistic. Produsele originale oferite turistilor trebuie sa asigure, tot ca element de diferentiere, servicii de calitate, printr-un personal competent profesional, prin implementarea managementului calitatii totale.

Strategia de diversificare are in vedere satisfacerea cerintelor cAt mai multor segmente de turisti, in special prin dezvoltarea ofertei pentru turismul de sanatate, de bunastare. In plus, pentru noile segmente de turisti, fara probleme medicale, se pot valorifica variate forme si activitati turistice in zona statiunilor balneare, date fiind complexitatea si varietatea potentialului turistic. Astfel, pot fi dezvoltate si promovate drumetia montana, odihna si recreerea, practicarea sporturilor de iarna (schi fond, schi alpin, sanius) si a altor sporturi si activitati de agrement ( alpinism, deltaplan, parapanta, cicloturism si altele), turismul de afaceri, cultural, etc. Aceste forme acopera o larga paleta a motivatiilor si preferintelor turistice, precum si o extindere a sezonului turistic, care poate si trebuie sa acopere cea mai mare parte a anului. Strategia de flexibilitate se caracterizeaza prin posibilitatea adaptarii permanente a ofertei la cerintele turistilor si se bazeaza pe o buna cunoastere a pietei, o previzionare a fluxurilor turistice, a motivatiilor si necesitatilor consumatorilor. Flexibilitatea ofertei turistice poate fi asigurata prin conceperea si promovarea unor programe turistice adecvate fiecarui segment de piata, prin adaptarea permanenta a acestora la schimbarile cererii. Daca oferta construita este rigida, in schimb pachetele de servicii oferite, activitatile de animatie, combinatia de forme de turism, de prestatii s.a.m.d. pot fi adaptate si imbunatatite conform exigentelor manifestate de turisti. Un rol esential in acest sens revine personalului lucrator in turism, care trebuie sa adopte un comportament corespunzator, o atitudine deschisa fata de clientela contribuind la atragerea acesteia. Strategia de crestere a calitatii este esentiala pentru competitivitatea produsului turistic romAnesc. Intreaga retea de dotari turistice de la cazare la tratament trebuie sa comercialize servicii de o calitate superioara celei existente, pentru a asigura competitivitatea produsului turistic. De aceea sunt necesare o crestere a gradului de confort in spatiile de cazare si alimentatie, o mai buna calitate a ofertei de agrement si servicii profesioniste din partea personalului medical din bazele de tratament.

5.2. Strategii privind preturile Odata conturata oferta turistica, este necesara luarea in considerare si a celorlalte componente ale mixului de marketing si strategiilor aferente.

Astfel, politica de pret trebuie abordata in strAnsa corelatie cu celelalte componente ale mixului de marketing. Stabilirea preturilor produselor turistice se va face in functie de nivelul calitativ si structura serviciilor oferite, de ciclul de viata al produsului, de elasticitatea cererii, precum si de obiectivele urmarite. Pentru turismul romAnesc, consideram ca cele mai potrivite strategii de pret pot fi urmatoarele: 1. o strategie a pretului scazut, utilizata pentru patrunderea pe piete externe in care clientela detine venituri si pentru cAstigarea unor piete cu o concurenta puternica; 2. o strategie a pretului ridicat, care poate fi adoptata pentru unele produse inedite sau de foarte buna calitate. Desigur, factorul esential in asigurarea competitivitatii unor asemenea produse este corelarea pretului ridicat cu calitatea inalta a prestatiilor turistice; 3. o strategie a preturilor forfetare aplicabila aranjamentelor turistice (comercializate sub formula totul inclus), care ar putea fi mai mult utilizate pentru sejururi active, dar mai ales pentru circuitele turistice (organizate sau semiorganizate); 4. o strategie de diferentiere a preturilor, corelata cu strategia de diferentiere a produselor turistice, pe de o parte, iar pe de alta parte, cu caracteristicile cererii sezonalitate, segmente de consumatori, modalitate de organizare a calatoriei; 5. o strategie de flexibilitate a preturilor, in sensul unei adoptari permanente la fluctuatiile cererii, la modificarea conditiilor de pe piata turismului romAnesc, la concurenta; In stabilirea preturilor in turismul romAnesc trebuie avuta in vedere si latura psihologica a acestora: un pret prea scazut va determina neincrederea in calitatea serviciilor oferite, pe cAnd un pret prea ridicat poate anihila cererea. In plus, aceste praguri sunt foarte diferite de la o piata la alta: un pret ridicat pentru turistii romAni poate insemna un pret foarte scazut pentru turistii germani sau israelieni.

5.3 Strategii privind promovarea produsului turistic Strategiile de promovare a turismului romAnesc reprezinta acea parte din strategiile mixului de marketing turistic care are ca obiectiv principalele

actiuni promotionale ce vizeaza aceasta forma de turism, fie prin strategiile de atragere, orientate spre cerere, fie de impingere axate pe oferta. Procesul de promovare ca element al mixului de marketing turistic incepe cu analiza si formularea clara a obiectivelor promotionale. Acestea se refera la: identificarea audientei tinta, determinarea raspunsului cautat, selectarea si formularea mesajelor desemnate sa atinga scopul, selectarea mediului pentru transmiterea efectiva a mesajelor la audienta tinta, alocarea bugetului pentru realizarea si transmiterea mesajelor, evaluarea efectelor asupra audientei tinta, respectiv colectarea si analiza feed-back-ului. Obiectivele promotionale pot fi de consolidare, creare sau schimbare a atitudinilor si comportamentului consumatorului de produse turistice. Promovarea produsului turistic se refera la caile de informare si de convingere prin care clientela turistica este determinata sa ia decizii de cumparare. Principalele mijloace de comunicatie pentru activitatea promotionala sunt: publicitatea, promovarea vAnzarilor, relatiile publice si vAnzarea profesionala, a caror combinare eficienta formeaza continutul mixului promotional. Publicitatea cuprinde toate actiunile care au scop prezentarea unui mesaj in legatura cu un serviciu, produs, marca sau intreprindere si implica insemnate eforturi financiare. In vederea planificarii activitatii promotionale se va tine cont de faptul ca obiectivele de publicitate pot fi in functie de audienta-tinta, de informare, de convingere sau de reamintire a imaginii produsului respectiv. Publicitatea informativa este utilizata in cazul lansarii pe piata a unui produs turistic, respectiv pentru crearea cererii initiale. Publicitatea de convingere se foloseste pentru invingerea concurentei, deci pentru crearea cererii selective. Publicitatea de reamintire este utilizata pentru produsele aflate in etapa de maturitate urmarindu-se consolidarea imaginii create anterior. Promovarea vanzarilor a fost definita ca fiind o initiativa de incurajare a cumpararii unui produs sau serviciu. Pentru realizarea promovarii vAnzarilor se realizeaza din timp urmatoarele actiuni: stabilirea obiectivelor promovarii; alegerea modului de distributie (vAnzare directa, prin tour-operator sau prin agentie de turism); stabilirea merchandising-ului; realizarea pachetelor de servicii si stabilirea pretului acestora de regula mai scazut decAt suma preturilor serviciilor individuale;

stabilirea discounturilor ce se acorda cumparatorilor; stabilirea unor bunuri de consum sau servicii complementare ce se ofera gratuit o data cu cumpararea pachetului de servicii turistice; evaluarea succesului promovarii vAnzarilor. Relatiile publice cuprind activitatile desfasurate de intreprinderile turistice in scopul mentinerii si imbunatatirii legaturilor cu firmelor colaboratoare sau cu cu publicul. In turism notiunea de public include publicul intern (angajatii si familiile lor, actionarii sau proprietarii) si publicul extern (turistii si turistii potentiali, intreprinderile de turism concurente, intreprinderile colaboratoare, comunitatea locala, oficialitatile centrale si locale, media etc). Importanta utilizarii relatiilor publice este data si de caracteristicile produsului turistic (intangibilitatea, perisabilitatea, eterogenitatea, inseparabilitatea) si fac ca decizia de cumparare sa fie mult influentata de elemente psiho-emotionale, informatiile transmise de la om la om avAnd un rol hotarAtor. Vanzarea profesionala, desi este considerata a fi cel mai eficient instrument al mixului promotional pentru formarea preferintelor cumparatorului si convingerea lui in luarea deciziei, in cazul produsului turistic cura balneara doar participarea la targuri si expozitii este cu adevarat eficienta. o parte, de la natura produsului turistic, iar pe de alta parte, de la caracteristicile pietei in ansamblu si ale segmentelor de populatie avute in vedere, elementele esentiale de diferentiere sunt publicitatea si promovarea vanzarilor. Promovarea produsului turistic este foarte importanta in crearea imaginii despre calitatea produsului oferit. Succesul unui produs pe piata depinde intr-o mare masura de modul in care cel ce realizeaza acel produs reuseste sa comunice eficient potentialilor clienti si intermediarilor dimensiunea calitativa a ofertei lor.

5.4 Strategii privind distributia produsului turistic In momentul distributiei produsului turistic, se disting mai multe variante de actiune; fiecare interprindere va decide asupra stategiei alese in functie de obiectivele stabilite, de potentialul propriu, de segmentele de turisti vizate, de strategia concurentei, de relatiile anterioare cu distribuitorii, precum si de influenta canalelor de distributie asupra volumului vAnzarilor pe fiecare piata in parte.

Sunt evidentiate trei variante ale strategiei de distributie, care credem ca pot fi adoptate si in cazul de fata, evident, tinAndu-se seama de factorii prezentati mai sus. Acestea sunt: 1. distributia selectiva , care presupune alegerea si utilizarea acelor intermediari care sunt considerati a desfasura o activitate eficienta. Astfel, pe piata interna, vor putea fi selectate marile agentii de turism, care si-au facut deja un nume nu numai pe piata romAneasca si care presteaza servicii de calitate, constituindu-se ca parteneri pe piata externa. Fiecare intreprindere prestatoare de servicii isi alege partenerii in functie de puterea proprie de negociere, de renumele acestora si de costurile implicate. UtilizAnd aceasta strategie, prestatorul poate controla mai bine anumite segmente de piata, poate sa se adapteze mai repede modificarilor care intervin in structura sau in preferintele clientilor. 2. distributia exclusiva, care implica utilizarea unui singur intermediar pe o anumita piata; aceasta este posibila atunci cAnd pe acea piata exista o agentie cu o mare putere comerciala, care dezvolta o politica de promovare activa si care poate influenta o clientela numeroasa; 3. distributia intensiva, care reuneste de fapt comercializarea prin intermediari diversi a produsului turistic (forma organizata) cu vAnzarea directa (turismul neorganizat).

Concluzii Statiunea Tusnad a fost supranumita Perla Ardealului pentru decorul de o frumusete rara, aerul ozonat si serviciile de tratament de foarte buna calitate. Astazi, dupa o jumatate de secol de functionare ca statiune balneara, Tusnad isi mentine acest renume. Apele minerale de aici sunt folosite in scop terapeutic iar mofeta, care reprezinta emanatiile naturale de bioxid de carbon - gaz uscat, asa cum este valorificata in cura balneara la noi in tara, este un fenomen unic in lume. In baza de tratament a hotelului Tusnad sunt tratate afectiuni cardiovasculare, tulburari circulatorii, afectiuni ale miocardului, ale sistemului nervos, cele digestive si endocrine. Tusnad ramane o destinatie tentanta in orice anotimp iar pentru zilele cu vreme buna pentru excursii, merita vizitate obiectivele turistice din zona dintre care cel mai faimos este Lacul Sf. Ana, singurul lac de origine vulcanica din Romania. Afectiuni tratate:

cardiovasculare (in principal): cardiopatie ischemica cronica, sechele dupa infarct miocardic la min. 3 luni dupa externare, hipertensiune arteriala esentiala, valvulopatii forme compensate, arteriopatii periferice, boli venoase cronice, subiecti cu factori de risc pentru bolile cardiovasculare reumatismale boli ale sistemului nervos (sechele dupa accident vascular cerebral, nevroza astenica) digestive (gastroduodenita cronica, ulcer gastric si duodenal cronic, afectiuni ale vezicii si cailor biliare, hepatite cronice) endocrine (hipertiroidie, hipotiroidie, boala Basedow) metabolice si de nutritie (diabet zaharat, obezitate) ale rinichiului si cailor urinare (litiaza urinara) respiratorii boli profesionale (complementar)

Factori naturali:

ape minerale (carbogazoase, clorurosodice, bicarbonatate) mofete bioclimat (subalpin, bogat in aerosoli si ioni negativi) ape termale

Puncte tari si puncte slabe ale zonei turistice Turism-Puncte tari - Mediu natural relativ intact; - Locuri de pelerinaj, evenimente religioase; - Putere deosebita de atragere a turistilor, pozitie geografica centrala; - Monumente ale naturii; - Traditii istorice, culturale si etnografice bogate; - Ospitalitate traditionala; - Crestere cantitativa a turismului in ultimul deceniu. - Infrastructura de transport in comun degradata; Turism-Puncte slabe - Privatizare taraganata, instabilitate legislativa; - Turism cu pronuntat caracter sezonal; - Decaderea statiunilor de odihna si balneoclimaterice; - Nivelul scazut al calitatii serviciilor turistice; - Slaba organizare, politica economica eronata; - Lipsa de disponibilitate pentru cooperare a actorilor locali; - Poluare vizuala a mediului; - Lipsa unei optici favorabile dezvoltarii turismului; - Lipsa cererii de servicii turistice pe piata interna.

Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5. http://www.infoturism.ro/complexe-balneare/baile-tusnad/ http://www.bailetusnad.ro/ http://www.travelworld.ro/statiuni/baile_tusnad.php http://bailetusnad.in-romania.ro/ http://www.tusnad.ro/