Sunteți pe pagina 1din 1

Relaia dintre democraie i liberalism

Liberalismul este o doctrina politica si economica care proclama principiul libertatii politice si economice a indivizilor si se opune colectivismului, socialismului, etatismului si, in general, tuturor ideilor politice care pun interesele societatii, statului sau natiunii inaintea individului. Individul si libertatile sale constituie elementul central al intregii doctrine liberale. ntr-un sens strict, liberalismul, numit "clasic", este un curent filosofic nascut in Europa secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea, care pleaca de la ideea ca fiecare fiinta umana are, prin nastere, drepturi naturale pe care nici o putere nu le poate impieta si anume: dreptul la viata, la libertate si la proprietate. Libertatea este ns un concept relativ: niciunul dintre noi nu poate beneficia de o libertate absolut, deoarece acest lucru ar presupune c libertatea tuturor celorlali indivizi ar trebui s fie nclcat. Din acest motiv, anumite limite asupra libertii individuale trebuie trasate, aceste limite fiind exprimate cel mai bine de celebra afirmatie a lui John Stuart Mill: libertatea mea se termin acolo unde ncepe libertatea celorlali. Libertatea conine deci n mod natural o contrapondere, responsabilitatea. Pentru a deveni un liberal adevarat fiecare dintre noi trebuie s fie un individ responsabil. Exist o legtur fundamental ntre liberalism i democratie. Numai un sistem politic democratic poate asigura faptul c interesele tuturor membrilor societii sunt respectate i luate n considerare n formarea deciziilor politice. Numai ntr-o democraie putem vorbi de drepturi i datorii ale indivizilor. Numai ntr-o democraie are sens s discutm despre libera exprimare. Nu cred c e cazul s explic de ce aceste lucruri sunt eseniale pentru bunul mers al unei societi civilizate. Democraia are ns numeroase neajunsuri. n primul rnd, i se reproeaz c nu este eficient, ca tergiverseaz prea mult luarea deciziilor. De exemplu, cineva ar putea s pretind c ntlnirea noastr astzi este inutil, nu are sens c 100 de oameni s se pun de acord asupra alegerii unui birou de conducere, cnd decizia poate fi luata mult mai uor, eventual de o singur persoan. Apoi, democraia este invinuit pentru pretinsa ei incapacitate de a furniza un consens general, din cauza faptului c prea multe opinii diferite trebuie armonizate.