Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Transilvania Braov tiine Economice si Administrarea Afacerilor Finane Bnci

Evaziunea fiscala in lume i in Romnia

Cuprins 1. Introducere 2. Definirea evaziunii fiscale 3. Tipurile de evaziune Evaziunea fiscala legala Evaziunea fiscala frauduloasa Evaziunea fiscala intenionata 4. Evaziunea fiscala in Romnia si in lume 5. Metode de prevenire si combatere a evaziunii fiscale 6. Concluzii 7. Bibliografie

Introducere

n contextul intensificrii cooperrii economice internaionale i dezvoltrii relaiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite, evaziunea fiscal se manifest att la nivel naional ct i internaional. Pretutindeni si din totdeauna evaziunea fiscala a fost condamnata. Acest fenomen persista in toate tarile si in toate perioadele, in ciuda sanciunilor. De-a lungul istoriei, formele de manifestare au evoluat odat cu dezvoltarea economico-social. Sustragerea de la plata obligaiilor au fost o preocupare istoric a celor care trebuiau s le plteasc. Multitudinea obligaiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor ca i, sau mai ales, povara acestor obligaii au fcut s stimuleze, n toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor n a inventa procedee diverse de eludare a obligaiilor fiscale. ,, Evaziunea fiscal a fost ntotdeauna n special activ i ingenioas pentru motivul ca fiscul lovind indivizii n averea lor, i atinge n cel mai sensibil interes; interesul bnesc. Evaziunea fiscala e unul din fenomenele economico - sociale complexe de maxima importanta cu care statele de astzi se confrunta si ale crei consecine nedorite caut sa le limiteze cat mai mult, eradicarea fiind practic imposibila. Statul trebuie sa se preocupe sistematic si eficient de prentmpinarea si limitarea fenomenului evaziunii fiscale. Statul prin puterile publice, poate si sa incite la evaziune fiscala, urmrind in principal doua scopuri: un scop "pozitiv" argumentat de dorina de a stimula formarea capitalului si un scop "negativ" reflectat in sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip mafiot, cu tot cortegiul de consecine. Evaziunea fiscal este unul dintre capitolele cele mai studiate att de teoreticieni, ct i de tehnicieni n materia fiscal. Cu toate acestea, n pofida a tot ce scrie despre cauzele, modalitile, amploarea, controlul sau sanciunile privitoare la evaziunea fiscal, cuvintele care desemneaz acest fenomen sunt imprecise, iar domeniul pe care-l exploateaz este incert. Evaziunea fiscal este caracterizat printr-o imprecizie foarte mare, ei asociindu-se trei sensuri i o dubl apreciere n ceea ce privete legalitatea. Primul sens ce i s-a atribuit evaziunii fiscale, mai ales ntre cele doua rzboaie mondiale, a fost cel n care frauda mbrac o form extensiv, adic noiunea de evaziune fiscal este inclus n cea de fraud.

Definirea evaziunii fiscale


Evaziunea fiscala are un efect direct si nentrziat asupra nivelurilor ncasrilor fiscale, fapt ce conduce nemijlocit la dezechilibre in mecanismele pieei, precum si la imbogatirea, in mod ilicit, a practicanilor acestei metode de inselaciune ce afecteaz statul si in ultima instana, pe fiecare dintre noi, contribuabili oneti. Existnd mai multe interpretri, denumiri si accepiuni ale acestui fenomen, este normal ca el sa fie si greu de definit. Sunt utilizate sintagme de genul frauda, frauda ilegala, evaziune internaionala, frauda legala, economie subterana. Nu doar terminologia constituie un element de confuzie, ci si legea ambigua, grania dintre licit si ilicit fiind foarte fragila. Legea nr. 87 din 18 octombrie 1994, publicata in Monitorul Oficial nr.299 din 24.10.1994, in primul sau articol, considera evaziunea fiscala ca fiind: ,, Evaziunea fiscal este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor , taxelor , contribuiilor i a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale , bugetul asigurrilor sociale de stat i bugetelor fondurilor speciale de ctre persoanele fizice si persoanele juridice romne sau strine, denumite n cuprinsul legii contribuabili. Juritii de la nceputul secolului au fost ocupai de definirea evaziunii fiscale. Lucrrile de specialitate din acea perioad sunt dovada acestor preocupri. Orate Atanasiu consider evaziunea fiscal ca fiind reprezentat de totalitatea proceselor licite i ilicite cu ajutorul crora cei interesai sustrag n total sau n parte averea lor , obligaiilor stabilite prin legile fiscale. Cel mai cunoscut sens n care este cunoscut evaziunea fiscal este ,, arta de a evita cderea n cmpul de atracie a legii fiscale, concept care aparine lui M.C. de Brie si P. Charpentier. Potrivit acestui concept, evaziunea fiscal este, oarecum, asimilat fraudei. Un alt concept aparine lui Maurice Duverger, care considera ca evaziunea fiscala e un termen generic, si desemneaz manifestarea de fuga din fata impozitelor. Aceasta e o definiie in sens larg a evaziunii fiscale care ajunge sa nglobeze si frauda. De altfel, romanul Iulian Vacarel sugereaz definirea evaziunii fiscale ca fiind "sustragerea de la impunere a unei pari din materia impozabila". Profesorul universitar D.D. aguna definete evaziunea fiscal n modul urmtor :,, Evaziunea fiscal este rezultanta logic a defectelor i inadvertenelor unei legislaii imperfecte, a metodelor defectuoase de aplicare, precum i a unei neprevederi i nepriceperii legiuitorului a crui fiscalitate excesiv este tot att de vinovat ca i cei pe care i provoac prin aceasta la evaziune. n definiia de mai sus se nuaneaz mai mult un accent pe acel lucru c legiuitorul poart vina n cea mai mare parte de acest fenomen de apariie a evaziunii. O definiie unanim acceptat de toi nu poate s existe, deoarece acest fenomen complex este tratat de unii autori ntr-un mod iar de alii n alt mod. Aceast neconcordan de preri mai este dat i de ambiguitatea procesului la care ne raportm. Alt element care duce la o definire diferit de autori este element de fraud fiscal. Unii autori propun separarea ei de evaziunea fiscal n timp ce alii includ acest termen n definiia evaziunii.

Tipurile de evaziune fiscala


Statul, prin puterile publice, poate sa incite la evaziune fiscala urmrind n principal doua scopuri: 1.Un scop ,,pozitiv 2.Un scop negativ. Pentru a exemplifica aspectul pozitiv al incitrii la evaziune fiscala n scopul sprijinirii formarii de capital sa privim spre Japonia. Unul din secretele japonezilor n ceea ce privete formarea capitalului este evaziunea fiscala ncurajata oficial. n mod legal un japonez adult e scutit de taxe pentru un cont de economii medii. Japonia are de 5 ori mai multe conturi de acest fel dect numrul populaiei, inclusiv copii. Astfel se explica de ce au rata cea mai mare de formare a capitalului. Consecinele negative ale evaziunii fiscale se reflecta si asupra realizrii echilibrului bugetar la nivel local si central, asupra puterii de cumprare a monedei naionale si nu n ultimul rnd asupra stabilitii economiei naionale. Ca forma de manifestare a evaziunii fiscale, economia subterana, concretizata prin munca la negru, vnzarea ilegala de droguri, este estimata la 8% din produsul naional brut n Marea Britanie, 13% n Suedia, 9% n Frana, Olanda, Germania. Dup exemplele date mai sus nu se face o distincie ntre evaziunea fiscal legal i cea ilegal. Chiar nici legea privind combaterea i evitarea evaziunii nu da o definiie care ar separa evaziunea ilegal de cea legal. Evaziunea fiscala legala

n cazul evaziunii, contribuabilul ncearc s se plaseze ntr-o poziie ct mai favorabil, pentru a beneficia n ct mai mare msur de avantajele oferite de reglementrile fiscale n vigoare. Cu alte cuvinte, evazionistul folosete de obicei procedee legale sesiznd i fcnd s joace n folosul su chiar posibilitile lsate deschise de legiuitor, uneori cu anumite intenii. Se tie, de exemplu, c n vederea promovrii unor activiti economice se prevd exonerri i diferite norme de stimulente fiscale, de care unii ajung n mod abil s beneficieze cu toate c nu au temei. Multitudinea impozitelor i reglemetrilor, complexitatea dispozitivelor fiscale din lumea contemporan constituie, n sine, putin i ndemn la ocolire sau prevalri de elemente faptice care s duc, n final, la diminuarea obligaiilor de plat. Un asemenea efect are n multe ri regimul special de care se bucur la impozitare veniturile realizate din plasamente avnd caracter de economii personale, mai ales atunci cnd sunt reinvestite. Evaziunea fiscal legal se realizeaz atunci cnd o anumit parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale, sunt sustrase de la impunere datorit modului n care legislaia fiscal dispune stabilirea obiectului impozabil. Suntem n prezena evaziunii fiscale legale atunci cnd un venit este stabilit n funcie de unele criterii exterioare, ori dup anumite norme medii i, care determin un venit impozabil inferior celui real.

Evaziunea fiscal frauduloas

Reglementnd ncasarea la termenele i n cuantumul stabilit a taxelor i impozitelor i stipulnd norme speciale mpotriva ilegalitilor din domeniul fiscal, legislaia financiar cuprinde dispoziii referitoare la infraciunile din acest domeniu. Infraciunile n domeniul fiscal poart denumirea de evaziune fiscal frauduloas sau fraud fiscal. Spre deosebire de evaziunea fiscal legal care const ntr-o meninere prudent n limitele legale ale evaziunii, evaziunea fiscal frauduloas se svrete prin nclcarea flagrant a legii, profitndu-se de modul specific n care se face impunerea. De regul, impunerea se stabilete pe baza declaraiei contribuabilului n cauz, obligat s comunice organelor de resort toate elementele n funcie de care se va fixa obligaia fiscal. Conform legii 87 din 1994. Evaziune fiscal frauduloas const n disimularea obiectului impozabil, n subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor ci de sustragere de la plata impozitului datorat. Formele i cile prin care se realizeaz frauda fiscal sunt, practic, nelimitate. Menionm cteva dintre ele, mai des ntlnite n activitatea fiscal: a. - ntocmirea de declaraii false; b. - ntocmirea de documente de pli fictive; c. - alctuirea de registre contabile nereale; d. - nedeclararea materiei impozabile; e. - declararea de venituri impozabile inferioare celor reale ; f. - executarea de registre de eviden duble, un exemplar real i altul fictiv; g. - diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin nregistrarea n cheltuielile unitii a unor cheltuieli cu caracter personal ale patronilor ori nregistrarea de cheltuieli neefectuate n realitate; h. - vnzrile fcute fr factur, precum i emiterea de facturi fr vnzare efectiv, care ascund operaiunilor reale supuse impozitrii; i. - falsificarea bilanului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o convenie ntre patron i contabilul ef, ei fiind de altfel, inui s rspund solidar pentru fapta comis. innd seama de modul de svrire i de implicaiile economico-financiare, evaziune fiscal frauduloas se sancioneaz, n funcie de consecine, cu amend sau privare de liberate. Evaziunea fiscala intenionata Primele dou forme de evaziune cea legal ct i cea ilegal sunt analizate n funcie de poziionarea legii. Anume dac se ncalc legea sau are loc o evaziune fr a nclca legea. Spre deosebire de celelalte dou forme evaziune intenionat este nfptuit de legiuitor. Aceast form de evaziune nu este definit nici de-o lege, nici nu poate fi supus definiiei dat de dicionarul explicativ al limbii romne. D.E.X.- ul definete evaziunea n general ca ,,sustragere din faa obligaiilor fiscale ns legiuitorul nu se sustrage din faa obligaiilor fiscale prin adoptarea de legi fiscale cu caracter evazionist. n asemenea situaii se poate de vorbit despre acele ,, portie lsate intenionat n lege. Anume aceste portie dau posibilitatea de interpretare i manipulare a legii. Scopul

acestor lipsuri intenionate este de-a favoriza anumite clase sau grupuri de interes. Lipsa a unei definiii fenomenului dat ct i imposibilitatea demonstrrii existenei inteniei de evaziune de ctre legiuitor face practic imposibil lupta mpotriva ei. Nu exist nici o lege care ar pedepsi aceasta form subtil de evaziune. Delimitarea evaziunii fiscale e foarte delicata. Pentru trasarea frontierei intre evaziunea fiscala acceptabila si cea inacceptabila, doctrina a sistematizat trei criterii: motivaia fiscala a contribuabilului, utilizarea forata a legislaiei civile si profitul fiscal tras din operaia respectiva.

Evaziunea fiscala in Romnia si in lume


In Romnia nu se poate spune ca evaziunea fiscala a fost importata, insa acest fenomen este o urmare a situaiei economice, a permisivitii autoritatilor, a grupurilor de interese ce isi urmresc afacerile proprii sub oblduirea unor guvernri trecute ori prezente, a nivelului de trai al majoritatii cetenilor, a gradului de civilizaie, cultura si contiina civica, si mai ales, a politicilor fiscale agresive si chiar exagerate uneori duse de ctre autoritati. Nu degeaba s-a constatat, in timp, prin intermediul experienei, ca un sistem fiscal nu este eficient ori potrivit in funcie de nivelul mare al ncasrilor ci de gradul in care acesta este acceptat de contribuabil, fie el persoana fizica ori juridica. S-au dezvoltat in timp numeroase mijloace pentru a ocoli plata obligaiilor fiscale, insa cei ce le utilizeaz pot fi impartiti in doua categorii: cei care, exploateaz insuficient actele normative din domeniu si cei care utilizeaz procedee ilicite. Evaziunea fiscala legala este o aciune a contribuabilului de a ocoli legea, recurgnd la o combinaie neprevzuta de lege si deci tolerata prin scpare din vedere. Suportul legal al acestora este dat de principiul ca ceea ce legea nu interzice este permis. Art.983 din Codul Civil Roman de exemplu prevede: conveniile trebuie interpretate in sensul cel mai favorabil debitorului. Evaziunea fiscala constituie un fenomen economico-social extrem de nociv, aa cum am mai spus, iar permisivitatea legislativa, precum si cea a autoritatilor competente, coroborate cu un grad fiscalitii extrem de ridicat, mai ales pentru o tara in tranziie ctre economia de piaa autentica, viabila, reala au condus la crearea unui mediu propice dezvoltrii practicilor evazioniste. Corupia instituionalizata, premisa a evaziunii fiscale nu doar ca ofer protecie acestei maladii economice si sociale, ba chiar o susine, o ncurajeaz, profita de pe urma ei, obinnd att foloase materiale, cat si castigand capital electoral, amnnd masuri drastice in privina unor societati cu datorii extrem de mari numai pentru a inabusi eventualele proteste sindicale sau pentru a satisface clientela politica. Oportunitile oferite de procesul schimbrii, coroborate cu insuficienta controlului legal, au favorizat mai ales criminalitatea orientata spre profit, care are tendina de a dobndi un caracter global, exploziv si organizat, prejudiciind societatea in ansamblul sau, structurndu-se si multiplicndu-se nencetat, concretizndu-se in fapte penale de o mare complexitate si diversitate sub aspectul numrului de participani, metodelor folosite, prejudiciilor cauzate si instituiilor vizate. Dintre cauzele care au dus la proliferarea evaziunii fiscale fac parte:

ntrzierile, tergiversrile adoptrii unor acte normative moderne, eficiente mpotriva acestui flagel; Apariia trzie a Legii evaziunii fiscale; Lipsa unui cod fiscal; legislaie, care, dei tardiva ca moment de apariie si permisiva, a condus la nenumrate nenelegeri ale sale si ambiguitati ; O fiscalitate ridicata relativ la posibilitile contribuabilului roman obinuit; Existenta unui sistem de prevenire a ilegalitilor, de control si de sancionare, avnd oameni slab pregtii, prost informai, echipai, remunerai si, implicit corupi Insuficienta educaiei cetatenesti si fiscale

Cele mai importante bariere ale mediului romanesc de afaceri sunt de natura pur economica si nu instituionala, iar percepiile privind corupia nu sunt confruntate cu realitatea, ci au tendina sa fie negative. In plus motivul principal al economiei subterane din Romnia l reprezint evaziunea fiscala . Acestea sunt principalele concluzii ale studiului Economia informala in Romnia realizat de Centrul Roman de Politici Economice in colaborare cu IRIS Center. Dimensiunea evaziunii fiscale este semnificativa dar, se pare ca este in scdere. Astfel, de exemplu, in cazul TVA cifrele sunt uriae, evaziunea reprezentnd 8,8% din PIB la nivelul anului 1998, scznd in 2000 la 5,4%. De asemenea in cazul impozitelor pe munca evaziunea totaliza la nivelul anului1998, aproximativ 2,4% din PIB, mai puin dect in cazul TVA, insa tot cifra nsemnata. Deci principalele motive ale economiei subterane in tara noastr sunt cel al evaziunii fiscale mai nsemnat, si cel al intensitii reglementarilor, cu semnificaie relativ mai redusa. O cauza a fiscalitii ridicate in Romnia si in strintate este dubla impunere, fenomen posibil de ntlnit la companiile multinaionale si care consta in: veniturile unor astfel de companii sunt impozitate de doua sau mai multe ori. Definiia dublei impuneri este supunerea la impozitare a aceleiai materii impozabile si pentru aceiai perioada de timp de ctre doua autoritati fiscale diferite. Dubla impunere imbrica doua forme: economica (in cadrul aceluiai stat - se impoziteaz acelai venit de mai multe ori) si juridica (aceiai materie impozabila impozitata de doua sau mai multe ori in diferite state). Exista si state despre care s-ar putea spune ca ncurajeaz frauda fiscala iar un astfel de model si-ar putea lua si Romnia pentru relansare. Aceste state au sisteme extrem de atractive din punct de vedere financiar iar in statul respectiv emigreaz numeroi oameni cu bani. Capacitatea lor intelectuala si de asemenea si posibilitile lor de investiie sunt mari si aduc o cretere economica sesizabila ce va compensa bugetul de stat mic rezultat in urma sistemului blnd de impozitare. Regimul acestor state este defavorizat pentru tarile din care pleac respectivii specialiti dar situaia economica a Romniei i-ar putea permite sa rite relaiile cu alte state.

Metode de prevenire i combatere a evaziunii fiscale


Fenomenul inflaionist este unul complex si necesita multa munca pentru a putea fi combtut. Populaia trebuie educata si informata in legtura cu obligaiile lor (declaraiile de venit) dar si in legtura cu pedepsele si sanciunile aplicate celor ce incalca legea. Masuri de limitare a evaziunii fiscale: - sistematizarea cadrului legislativ din economie; - eliminarea actelor normative ce pot favoriza evaziunea fiscala; - legislaia fiscala trebuie sa determine un comportament economic normal; - restructurarea aparatului Ministerului Finanelor pentru a se evita suprapunerile, paralelismele activitii de control fiscal; - existenta unei publicaii a Ministerului Finanelor ce ar putea facilita interpretarea unitara a cadrului legislativ; - trecerea pe primul loc a controlului prin excepie (sondaj) si pe unul secund a celui permanent; - stabilirea unui raport aproximativ optim intre salariu si stimulentele pentru cointeresarea aparatului fiscal; - implementarea unui sistem informatic ce va furniza datele necesare analizei si combaterii evaziunii; - o pregtire permanenta a personalului aparatului Ministerului Finanelor; - implicarea mai directa a Ministerului Finanelor Publice si a Ministerului Industriilor si Resurselor in organizarea si buna funcionare a sistemului de control financiar intern (preventiv, ulterior,de gestiune etc.); - verificarea prin sondaj a circuitului diferitelor mrfuri la comercializarea crora apare evaziunea; - constituirea unei evidente cantitative si valorice pe principalii cumparatori/importatori de diferite mrfuri la comercializarea crora apare evaziunea fiscala. - adoptarea unei rate a fiscalitii la un nivel optim. - scderea ratei inflaie; - creterea gradului de ocupare profesional. - asigurarea unei creteri reale a nivelului de trai. - respectarea codului etic de controlorul fiscal. - identificarea tuturor contribuabililor care cad sub incidena legilor fiscale; - identificarea corect i complet a materiei impozabile. - desfiinarea firmelor incorecte. - anularea autorizaiilor de funcionare. - confiscarea bunurilor sau a valorilor nedeclarate. Practica fiscal internaional atest c un sistem fiscal modern trebuie sa aib i comportamente care s conduc la informarea i educarea prompt a contribuabililor n legtur cu obligaiile lor privind ntocmirea corect a declaraiilor de impunere, a inerii unor evidene corecte a veniturilor i cheltuielilor ocazionate din activitatea desfurat, pedepsele i sanciunile care se aplic celor care ncalc prevederile legale.

Concluzii
Evaziunea fiscala consta, deci, in totalitatea procedeelor legale ori nelegale prin intermediul crora contribuabilii, persoane fizice sau juridice sustrag parial ori integral materia lor impozabila de la plata obligaiilor stabilite prin lege, incalcand nu doar un act normativ obinuit ci insasi Constituia Romniei, care prevede ca cetenii au obligaia de a contribui, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice. Evaziunea fiscala este vectorul rezultant al defectelor, inadvertentelor, permisivitii unei legislaii imperfecte si in mod nefericit asimilate, cu aplicabilitate defectuasa si greoaie, cu structuri pline de oportuniti si neprofesioniti urmrindu-si ctigurile personale. Si fiscalitatea excesiva provoac evaziune. Si nivelul de trai si contiina publica, si cultura civica intrata, eventual, in memoria colectiva, toate acestea constituie tot attea elemente nuanate dar importante in cadrul studierii, analizei, identificrii soluiilor de combatere a flagelului care in ultima instana incalca unul dintre principiile eseniale ale Constituiei oricrui stat de drept: in fata legii toi cetenii sunt egali.

Bibliografie
Iulian Vacarel si colectivul - `Finante Publice`, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1992 Dan Drosu Saguna `Drept financiar si fiscal`, Editura Oscar Print, Bucuresti 1994 Gh. Gheorghiu `Evaziunea fiscala`, Editura Luminalex, Bucuresti 1996 Legea 87 din 18 octombrie 1994 , republicat n Monitorul Oficial Partea I nr. 545 din 29 iulie 2003, Capitolul I Art. 21.,cu modificrile i completrile ulterioare.