UNIVERSITATEA POLITEHNIC BUCURETI

FACULTATEA: INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE MASTER: INGINERIA I MANAGEMENTUL SISTEMELOR BIOTEHNICE

ndrumtor proiect: Prof.Dr. ing. Bayer M.

Masterand: Ing. Brsan Rzvan

2004

1. INTRODUCERE
n contextul preocuprilor actuale de implementare a unor sisteme ale calitii, potrivit standardelor din familia ISO, auditul este considerat un instrument esenial pentru realizarea obiectivelor intreprinderii, in acest domeniu. Scopul principal al auditului calitii este de a evalua aciunile corective necesare pentru eliminarea deficientelor si posibilitatile de mbuntire a sistemului calitii intreprinderii, a proceselor sale, a produselor si serviciilor pe care le ofer. Pe de alt parte, certificarea sistemelor calitii, a crei importan a crescut in ultimii ani, presupune efectuarea unor audituri ale acestor sisteme, in raport cu Standardele Internationale si Europene, aplicabile in domeniu. n domeniul managementului calitii, termenul de audit este utilizat n sensul de examinare a calitii produselor, serviciilor, proceselor unei intreprinderi sau a sistemului calitii n ansamblu. Standardul ISO 8402 defineste auditul calitii ca reprezentnd o examinare sistematic i independent, efectuat pentru a determina dac activitile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite, dac aceste dispoziii sunt efectiv implementate si corespunztoare pentru relizarea obiectivelor. n prezent, aceast definiie este cea mai larg acceptat. Un program de audit poate include unul sau mai multe audituri in funcie de mrimea, natura i complexitatea organizaiei care urmeaz a fi auditat. Aceste audituri pot avea o diversitate de obiective i pot de asemenea s includ audituri comune sau combinate Un program de audit include de asemenea toate activitile necesare

pentru planificarea i organizarea tipurilor i numrului de audituri, precum i pentru furnizarea resurselor pentru desfurarea eficace i eficient a acestora n cadrul intervalului de timp specificat. O organizaie poate stabili mai mult de un program de audit.

2. TERMINOLOGIE

Produs, Proces,

este definit ca rezultat al unui proces. este definit ca ansamblu de activiti corelate sau n interaciune care transform elementele de intrare n elemente de ieire.

Calitate, Satisfacia Clientului, Sistem, Sistem de management, Sistem de management al calitii, Politica referitoare la calitate,

msura n care un ansamblu de caracteristici intrinseci ndeplinete cerinele. percepie a clientului despre msura n care cerinele clientului au fost ndeplinite. ansamblu de elemente corelate sau n interaciune prin care se stabilesc politica i obiectivele i prin care se realizeaz acele obiective

prin care se orienteaz i se controleaz o organizaie n ceea ce privete calitatea.

intenii i orientri generale ale unei organizaii referitoare la calitate aa cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai nalt nivel

Obiectiv al calitii, ceea ce se urmrete sau spre care se tinde, referitor la calitate.

Managementul

calitii, Controlul calitii, Asigurarea calitii, Organizaie, Client, Furnizor, Procedur, Caracteristic a calitii, Conformitate, Neconformitate, Corecie, Document, Specificaie, Planul calitii,

activiti coordinate pentru a orienta i a controla o organizaie n ceea ce privete calitatea parte a managementului calitii concentrat pe ndeplinirea cerinelor referitoare la calitate concentrat pe furnizarea ncrederii c cerinele referitoare la calitate vor fii ndeplinite responsabiliti, autoriti i relaii. organizaie sau persoan care primete un produs. organizaie sau persoan care furnizeaz un produs. mod specificat de efectuare a unei activiti sau a unui process. caracteristic intrinsec a unui process sau sistem referitoare la o cerin. ndeplinirea unei cerine. nendeplinirea unei cerine. aciunea de eliminare a unei neconformiti detectate. informaie mpreun cu mediul sau support. document care stabilete cerine. document care specific ce proceduri i resurse associate trebuie aplicate, de cine i cnd pentru un anumit proiect, produs sau contract. . grup de personae i facilitti cu un ansamblu de

Inspecie,

evaluare a conformitii prin observare i judecare

nsoite dup caz, de msurare, ncercare sau comparare ca un calibru. Verificare, Validare, confirmare, prin furnizare de dovezi, c au fost ndeplinite cerinele specificate. confirmare, prin furnizarea de dovezi obiective c au fost ndeplinite cerinele pentru o anumit utilizaresau o aplicare intenionate. Analiz, activitate de a determina potrivirea, adecvarea, i eficacitatea subiectului n cauz n ceea ce privete ndeplinirea obiectivelor stabilite. Audit, proces sistematic, independent i documentat n scopul obinerii de dovezi de audit i evaliuarea lor cu obiectivitate pentru a determina msura n care sunt ndeplinite criteriile de audit. Program de audit, ansamblu de unul sau mai multe audituri planificate pe un anumit interval de timp i orientate spre un scop anume. Criterii de audit, Dovezi de audit, ansamblu de politici, proceduri sau cerine utilizate ca o referin. nregistrri declaraii ale faptelor sau alte informaii care sunt relevante n raport cu criteriile de audit i verificabile. Constatri ale auditului, rezultatele evalurii dovezilor de audit colectate, n raport cu criteriile de audit.

Concluzii ale

auditului,

rezultatele unui audit furnizate de echipa de audit, dup luarea n considerare a obiectivelor auditului i a atuturor constatrilor de audit.

Clientul auditului Auditat, Auditor, Echip de audit, Expert tehnic,

organizaie sau persoan care solicit un audit. organizaie care este auditat. persoan care are competena de a efectua un audit. unul sau mai muli auditori care efectueaz un audit. <audit> persoan care furnizeaz cunotiine sau experien profesional specific n legtur cu subiectul auditat.

3.CADRUL CONCEPTUAL SI METODOLOGIA AUDITULUI

3.1.Elemente de definire a auditului calitii n domeniul managementului calitii, termenul de audit este utilizat in sensul de examinare a calitii produselor, serviciilor, proceselor unei intreprinderi sau a sistemului calitii in ansamblu. Standardul ISO 8402 defineste auditul calitii ca reprezentnd o examinare sistematica i independent, efectuat pentru a determina dac activitile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite, dac aceste dispoziii sunt efectiv implementate si corespunztoare pentru relizarea obiectivelor. In prezent, aceast definiie este cea mai larg acceptata. Auditurile calitii reprezint, prin urmare, examinri "sistematice" ale activitilor si rezultatele acestora, referitoare la calitate, fiind planificate si programate in funcie de natura si importana activitilor respective. Ele sunt, pe de alt parte, examinri "independente ", n sensul c trebuie conduse persoane care nu au responsabilitati directe in domeniile Prin auditurile calitii se evalueaz: auditate.

sistemul calitii intreprinderii in ansamblu sau elemente

ale acestuia;

procesele intreprinderii; rezultatele proceselor (produse, servicii).

Aceasta evaluare se realizeaz in raport cu "dispoziiile prestabilite (standardele aplicabile, manualul calitii, proceduri, instruciuni, specificaii tehnice etc.), pentru a stabili in ce masur ele sunt respectate.

Auditul calitii nu se rezuma, ins, numai la stabilirea acestei corespondente, ci urmrete evaluarea eficacitii dispozitiilor in realizarea obiectivelor propuse in domeniul calitii. Pe baza rezultatelor auditului calitii vor fi definite aciunile corective necesare. Aceste actiuni au in vedere identificarea si eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate, in scopul prevenirii repetarii lor. Aciunile corective pot implica modificari in proceduri si in sistemul calitii, astfel nct sa se asigure mbuntirea calitii in fiecare din etapele traiectoriei produsului. Nu trebuie confundat auditul cu activitile de supraveghere a calitii, sau cu cele de inspecie, care au ca scop inerea sub control a unui proces, respectiv acceptarea unui anumit produs. Eficacitatea auditurilor calitii depinde foarte mult de competena si experiena auditorilor. Prin auditor (in domeniul calitii) se nelege o persoan care are calificarea necesar pentru a efectua audituri ale calitii. El trebuie s fie autorizat pentru efectuarea unui anumit audit.

3.2. Obiectivele generale ale auditului calitii Auditul calitii poate fi efectuat in urmtoarele scopuri principale: evaluarea conformitii normativ; evaluarea conformitii unor elemente ale sistemului calitii, sau a sistemului in ansamblu, cu cerinele specificate; evaluarea eficacitii sistemului calitii intreprinderii privind realizarea obiectivelor stabilite; identificarea punctelor critice, surse ale deficientelor, in desfurarea activitilor din intreprindere; proceselor si rezultatelor acestor procese (produse, servicii) cu un anumit standard sau cu un alt document

 iniierea msurilor corective si de mbuntire necesare, privind procesele si rezultatele acestor procese (produse, servicii); urmrirea aplicrii msurilor corective si de mbuntire stabilite. O intreprindere poate hotr, prin urmare, efectuarea unor audituri periodice pentru a stabili dac produsele in curs de fabricaie, sau cele noi, corespund cerinelor specificate (in standarde sau in alte documente normative) si pentru a evalua n ce masur procesele sunt inute sub control. Pe de alt parte, auditurile pot fi efectuate pentru evaluarea sistemului calitii intreprinderii, n raport cu un anumit standard sau pentru a verifica dac acest sistem este implementat si satisface n mod constant cerinele prestabilite. Prin auditul calitii intreprinderea urmrete, de asemenea, identificarea punctelor critice, in vederea reducerii costurilor referitoare la calitate, ca i supravegherea aplicrii msurilor corective stabilite. Pe baza rezultatelor auditurilor pot fi mai bine fundamentate aciunile de mbuntire a calitii proceselor, produselor si a sistemului calitii mtreprinderii. n masura n care aceste audituri sunt corect planificate i programate, innd seama de natura si importana activitilor , i sunt efectuate de auditori calificai, se poate ajunge la micorarea continu a abaterilor i implicit la cresterea gradului de satisfacere a cerintelor.

3.3. Tipuri de audituri ale calitii Prin auditurile calitii pot fi evaluate produse, servicii, procese sau sistemul calitii unei intreprinderi. In funcie de obiectul lor, auditurile calitii sunt de trei tipuri fig. 3.3.1.): auditul calitii produsului/serviciului; auditul calitii procesului; auditul sistemului calitii.

Fig. 3.3.1. Tipuri de audituri ale calitii, n funcie de obiectul lor Pe de alt parte, auditurile calitii pot fi efectuate n scopuri interne sau externe. n mod corespunztor, deosebim audituri interne si externe ale calitii (fig. 3.3.2.).

Fig. 3.3.2. Tipuri de

audituri ale calitii, n funcie de scopul lor

Auditurile interne ale calitii au ca scop evaluarea actiunilor corective sau de mbunatire necesare, n cadrul propriei organizaii. Ele sunt efectuate de intreprinderea nsi, fiind denumite audituri "prima parte" (first part audits). De regul, aceste audituri reprezint o combinaie ntre auditul calitii produsului/serviciului, procesului si sistemului calitii intreprinderii. Auditurile externe ale calitii au ca scop principal obinerea unei dovezi privind capacitatea furnizorului de a asigura obinerea calitii cerute. Ele sunt efectuate si n vederea nregistrrii (certificrii) sistemului calitii unei intreprinderi. Auditurile externe, efectuate de beneficiari ai intreprinderii prin auditori proprii, in scopul evalurii sistemului calitii acestuia, sunt denumite audituri "secunda parte" (second-part audits). Auditurile externe , efectuate de un organism neutru, la cererea intreprinderii care dorete auditarea sistemului calitii sau la cererea unei alte pri (beneficiar al intreprinderii sau un organism independent) sunt denumite audituri "terta parte" (third-part audits).

3.4. Metodologia auditului sistemelor calitii Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si furnizeaza linii directoare pentru planificarea, efectuarea si documentarea auditului sistemelor calitii. De asemenea, prevede criteriile minime cerute pentru calificarea auditorilor si liniile directoare pentru managementui programelor de audit. Acest standard a fost adoptat si de ara noastr ca standard national. Potrivit prevederilor sale, efectuarea unui audit al sistemului calitii presupune parcurgerea urmtoarelor etape: declanarea, pregtirea si realizarea corective. a) Declansarea auditului presupune stabilirea obiectului auditului, frecventei acestuia si examinarea preliminar (prin auditul de preevaluare). Obiectul auditului este stabilit de client. Clientui stabileste, standardele sau documentele de referinta pentru efectuarea auditului sistemului calitii. Frecventa auditurilor este stabilit tot de ctre eventualele modificri importante intervenite client. n funcie de in managementul auditului, elaborarea documentelor acestuia, ncheierea auditului i urmrirea implementrii aciunilor

intreprinderii, , de modificrile aduse n mod direct sistemului etc Examinarea preliminar (auditul de preevaluare) consta in analiza documentatiei referitoare la metodele utilizate de ctre cel auditat pentru satisfacerea cerintelor sistemului calitii. Principalul document analizat este manualul calitii, sau un document echivalent cu acesta.

b)Pregtirea auditului presupune elaborarea unui plan de audit, organizarea echipei de audit si stabilirea documentelor de lucru, care vor fi utilizate pe parcursul desfur rii auditului. Planul de audit trebuie aprobat de client si comunicat auditorilor i celui auditat. Organizarea echipei de audit. Responsabilitatea generala a auditului revine responsabilului de audit ("lead auditor").Responsabilul de audit stabilete atribuiile fiecrui auditor din cadrul echipei de audit, pe elemente ale sistemului calitii, sau pe comparimentele intreprinderii. Echipa de audit poate cuprinde i experti, specialiti in domeniul respectiv, auditori in curs de formare sau observatori. Stabilirea documentelor de lucru. Pentru facilitarea desfaurrii auditului i pentru consemnarea si raportarea concluziilor pot fi utilizate urmtoarele tipuri de documente: liste de verificare, pentru evaluarea fiecrui element al sistemului calitii (elaborate, de regul, de auditorul desemnat pentru auditarea acestor elemente); formulare pentru raportarea observatiilor auditorului; formulare pentru documentarea dovezilor care vor servi la fundamentarea concluziilor finale ale auditorilor etc. c) Efectuarea auditului presupune parcurgerea a trei etape: reuniunea de deschidere, examinarea propriu-zis a elementelor sistemului calitii si reuniunea de incheiere a auditului, Reuniunea de deschidere are loc in urmtoarele scopuri: prezentarea membrilor echipei de audit conducerii intreprinderii auditate, discutarea obiectivelor si domeniului de aplicare al auditului, prezentarea succint a metodelor si procedurilor care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului, determinarea sistemului oficial de comunicare ntre echipa de audit si cel auditat, confirmarea asigurrii mijioacelor si facilitilor necesare efecturii auditului, confirmarea datei la care va avea loc reuniunea de ncheiere,

precum si reuniunile intermediare ale echipei de audit cu conducerea intreprinderii, clarificarea detaliilor planului de audit. Examinarea sistemului calitii, sau a unor elemente ale acestuia, presupune culegerea dovezilor si formularea observatiilor auditorilor. Culegerea dovezilor se realizeaza prin analiza documentelor,

chestionarea personalului implicat n domeniul auditat si prin observarea direct a desfaurrii activitilor in domeniul respectiv. Observaiile auditorilor, formulate dup auditarea tuturor activitilor , sunt analizate de echipa de audit, pentru a se stabili care din ele vor fi raportate ca neconformiti. Aceste neconformiti trebuie sa fie documentate clar si concis i demonstrate pe baza unor dovezi corespunztoare. Identificarea neconformitilor se realizeaz n raport cu cerinele specificate n standard sau n alte documente de referint ale auditului.

3.5. Stabilirea documentelor de lucru ale auditului sistemelor calitii Pentru desfurarea corespunztoare a auditului sistemelor calitii se recomand utilizarea unor documente de lucru. Totui, nu trebuie czut in capcana utilizrii unui numr prea mare de asemenea documente, care ncetinesc auditul. Auditorul ef poate avea documente de lucru ntr-un format standard, pentru a controla cadrul general al desfurrii auditului. Forma acestor documente de lucru nu este importan . Conteaz mai mult ca ele s fie eficiente i subordonate procesului de audit. Pentru facilitarea desfurrii auditului i pentru consemnarea si raportarea concluziilor pot fi utilizate urmtoarele tipuri de documente:

 liste de verificare / chestionare de audit, utilizate pentru evaluarea sistemului calitii / zonei auditate; formulare pentru raportarea observaiilor auditului; formulare pentru documentarea dovezilor de susinere a concluziilor la care au ajuns auditorii. Documentele de lucru trebuie astfel concepute nct parcursul desfurrii auditului. sa nu limiteze activitile sau investigatiile suplimentare, care pot deveni necesare pe

3.6. Liste de verificare Dintre documentele de lucru o atenie deosebit trebuie acordat elaborrii listelor de verificare / chestionarelor de audit. Prin lista de verificare se nelege un chestionar detaliat pe care l folosete auditorul n zona auditata. Acest document cuprinde toate ntrebrile posibile, referitoare la zona respectiv. Chestionarul rezolva o parte din obiectivele auditului, dar i poate reduce eficiena. O list de verificare prea detaliat poate deveni o piedic in desfur-area corespunzatoare a auditului. Listele de verificare / chestionarele de audit se pot intocmi luand in considerare: standardul de referin; rezultatele auditurilor anterioare; deficienele constatate in ceea ce priveste calitatea; prioriti stabilite de conducere; documentele sistemului calitii; alte documente ale organizaiei; consideratii ale auditorilor, bazate pe propriile cunotine, experien, evaluri preliminare etc.

Un ghid bun pentru pregatirea listelor de verificare / chestionarelor de audit const n a gndi n termeni ca: "ce s vd?" "ce s caut?". ntrebrile fundamentale sunt: ce?, cum?, unde?, cnd?, cine?, de ce? Nu trebuie s se piard din vedere c, prin utilizarea listelor de verificare, trebuie s se obtin dovezi obiective. Un alt aspect, care trebuie avut n vedere la elaborarea listelor de verificare / chestionarelor de audit, const n aceea c prin ntrebrile formulate, auditorul trebuie sa afle cum vor proceda comparimentele atunci cnd n sistemul calitii apar disfuncionalitti pentru a menine cursul normal al activitilor . Listele de verificare bine intocmite au urmtoarele avantaje: permit auditorilor s fie bine informai cu privire la obiectivele si cerinele zonei auditate; permit auditorului ef s evalueze activitatea de pregtire a auditului, desfurat de ceilali membri ai echipei; ajut auditorii s mentin sub control "ritmul" auditului; sunt utile n cazul redistribuirii sarcinilor ntre membrii echipei de audit; asigur o nregistrare corespunztoare a domeniilor i activitilor specifice, investigate in timpul auditului. 3.7. Aide memoires S presupunem c se auditeaz sistemul calitii unei organizatii, urmrindu-se implementarea i eficiena acestui sistem. De regul, sistemul calitii este definit prin manualul calitii. Acest document este folosit de auditor pentru evaluarea sistemului calitii. Cel mai eficient "aide-memoires" pe care l poate utiliza auditorul este, prin urmare, chiar cuprinsul manualului calitii.

Se recomand ca, in faza pregatirii auditului, auditorul sa se asigure ca sistemul definit in manual este complet si apt sa permita realizarea obiectivelor organizatiei in domeniul calitii. Atunci cand se evalueaza conformitatea sistemului calitii cu standardul de referinta, acest standard va constitui "lista de verificare" utilizata de auditor. Auditorul poate, insa, sa-si elaboreze propriul "aide-memoire", dar care nu trebuie sa fie foarte detaliat, ci sa cuprinda numai aspectele importante. Un auditor, cand isi planifica auditarea unei zone si isi intocmeste lista de verificare sau aide-memoire-ul, trebuie sa aiba in vedere faptul ca fiecare interviu ar trebui sa cuprinda mtrebari cu privire la urmtoarele patru aspecte de baza: persoane - responsabilitati si autoritate, cerinte de instruire; proceduri - sunt disponibile, acopera activitatea auditata, se aplica in practica; echipamente - sunt cele specificate in proceduri, necesita manuale de utilizare, sunt acestea disponibile; produse fi materiale - sunt cele specificate in proceduri, corespunzator identificate si cu stadiul inspectiilor identificat corespunzator. In zonele cheie trebuie sa se aiba in vedere urmarirea feedback-ul, adica sa se verifice dac initiatorul unei actiuni primeste un raspuns. n continuare, sunt prezentate cateva exemple de intrebri de baza si documente care ar putea fi analizate pentru a obtine dovezi obiective prin care sa se verifice raspunsul dat cu ajutorul auditului sistemului calitii. Seful unui compartiment ce activitati desfaoar comprimentul al carui ef sunteti? care sunt responsabilitile dumneavoastr?

Pentru a verifica rspunsurile, auditorul trebuie sa examineze sectiunea din manualul calitii care prezint responsabilitile si s verifice procedurile compartimentale. Compartimentul aprovizionare cum comandati produsele? Pentru a verifica raspunsurile auditorul trebuie sa examineze: procedurile compri mentului aprovizionare; cateva referate de aprovizionare si comenzi de aprovizionare; specificaii le de aprovizionare corespunzatoare; lista subcontractantilor acceptati; modul in care este trecut pe lista un nou subcontractant. Operatorii Puteti sa prezentai activitatea pe care o desfurai? Pentru a verifica raspunsurile auditorul trebuie sa verifice: instructiunea de lucru, planul calitii sau desenul, aplicabile; disponibilitatea si stadiul confirmarii metrologice pentru fiecare echipament de inspectie, masurare si incercare utilizat; materialele necesare pentru activitatea auditata, fisa de post a operatorului. Inspectorii CTC cum verificati conformitatea produselor? Pentru a verifica raspunsurile, auditorul trebuie sa verifice: planul calitii, instructiunea de inspectie a produsului respectiv sau tehnologia corespunzatoare; disponibilitatea si stadiul confirmarii metrologice pentru fiecare echipament de inspectie, masurare si incercare utilizat; cum selectioneaza inspectorul numarul de produse inspectate si dac acest mod corespunde cu ceea ce se cere.

Controlul documentelor Pe baza documentelor identificate, auditorul trebuie sa verifice: desenul / procedura originala, impreuna cu inregistrarile referitoare la analiza si aprobarea; modificarile / amendamentele care au fost mregistrate; listele de distribuire si modalitatea de editare a documentelor amendate si/sau anulate; lista documentelor in vigoare; dac formatui si modul de identificare a documentelor, cat si al editiei lor sunt in conformitate cu cele precizate In procedurile referitoare la controlul documentelor si al datelor.

3.8. Diagrama de flux a procesului de audit Diagrama de flux ajuta auditorul sa observe ca auditul se desfasoara sis-tematic si ca nu au fost omise etape importante. n fig. 3.8.1 se prezinta, exem-plificativ, diagrama de flux pentru un audit, prin care se evalueaza implementarea si eficienta sistemului calitii. Din figura rezulta etapele procesului de audit de la colectarea datelor, analiza si evaluarea lor pana la raportarea rezultatelor auditului. Diagrama prezentata poate fi modificata pentru a se adapta la cerin{ele clientului si ale auditului.

Fig. 3.8.1. Diagrama de flux pentru un audit

3.9. Alte documente de lucru Fiecare echipa de audit isi poate stabili propriile documente de lucru. consideram, totusi, ca cel putin urmtoarele documente de lucru ar trebui luate n considerare: la sosirea echipei de audit: autorizarea auditului; standardele sau alte specificaii de baza pentm audit; planul de audit; documente de lucru tipizate, care se folosesc in timpul auditului; "aide-memoires", liste de verificare, diagrame de flux etc. la edina de deschidere a auditului: planul de audit; once materiale de prezentare. in timpul colectrii informaiilor: standarde sau/si specificaii ; "aide-memoires" sau liste de verificare; fise de observatii; in faza de analiz i evaluare: fise de observatii (completate); formulare pentru consemnarea neconformitatilor; nregistrri, note de lucru; la sedina de incheiere a auditului: materiale de prezentare; materiale care sustin afirmatiile echipei de audit;

3.10. Tehnici de evaluare utilizate pe parcursul desfaurrii auditului sistemelor calitii Tehnicile de evaluare sunt utilizate pentru a obtine informatiile necesare privind conformitatea sistemului calitii organizatiei auditate, cu standardul de referinta. Urmarind un plan logic, procesul de obtinere a dovezilor obiective se simplifica si nu exist pericolul sa se omite unele zone, functii sau operatii. Un astfel de plan logic ar trebui sa contina : analiza manualului calitii, care identific politica referitoare la calitate, obiectivele, responsabilitile i autoritatea personalului cu rol esential in asigurarea calitii, altfel spus, modul de implementare a sistemului de management al calitafii, in general; analiza procedurilor de sistem si a celor de lucru, care detaliaz ce este de facut, cum fi de ctre cine; examinarea zonelor de lucru, a operaiilor si proceselor; examinarea produsului realizat pentru a stabili conformitatea cu instruc-tiunile de lucru documentate si cu desenele; analiza disponibilitii resurselor (personal, materiale si echipamente) in fiecare zona; analiza modului de pastrare a documentatiei, a rapoartelor si inregistrrilor; formularea de intrebri pentru obinerea informaiilor necesare; examinarea documentelor care confirm declaratiile facute i verificarea informatiei obinute , atunci cand este cazul pe baza unui alt document.

3.11. Ascultarea activa Ascultarea activa este o tehnica pe care ar trebui s-o invete si s-o aplice in mod constant toti auditorii, aceasta fiind cheia comunicarii eficiente. Ascultarea activa implica atat ascultarea propriu-zisa, cat si corecta nelege re a tuturor mesajelor/semnalelor transmise de vorbitor. Ascultarea activa este o tehnica pe care multi o considera dificil de utilizat pentru ca ei: nu-l lasa pe vorbitor sa-si urmeze ritmul si aud numai ce vor sau ce asteapta ei sa auda; reactioneaza prematur si / sau emotional; permit divagatiile, care afecteaza capacitatea de concentrare; se "dezacordeaza, dac subiectul devine dificil, din punct de vedere emotional; vorbesc prea mult. Pentru dezvoltarea iscusintei de a asculta activ, un auditor trebuie: - sa puna intrebari scurte si sa nu vorbeasca mai mult de 20% din timp nealocat. El trebuie sa-si aminteasca mereu ca atunci cand vorbeste nu afla nimic despre auditat; - sa nu-i fie frica de tacere - "da timp persoanei sa se gandeasca si lasa tacerea sa transmita interesul si nevoia de a spune mai mult"; - sa evite divagatiile si sa ncerce sa stopeze interventiile inoportune ale altor persoane; - sa formuleze intrebari deschise; - sa sprijine pe vorbitor in exprimarea ideilor.

3.12. Tehnici generale de interviu Principalul mod in care auditorii pot obtine informatii cu privire la functio-narea sistemului calitii este prin a adresa intrebari persoanelor care desfasoara activitati in zona auditata. Facand acest lucru, ei isi completeaza informatiile obinute din materialele sense si ofera celor auditati prilejul de a explica sistemele si metodele de lucru utilizate. Totodata, se obtin informatii asupra modului in care cei auditati inteleg si sustin sistemul calitii. In fiecare zona auditata, auditorul formuleaza intrebari referitoare la activitatea desfasurata, procedurile, documentatia utilizata, echipamentele folosite si care este stadiul activitatii desfasurate. In general, nu este posibil sa se analizeze totul, auditorul selectand un numar de dovezi pentru a fi analizate. La inceput, auditorii vor discuta despre sistemul calitii cu responsabilul zonei auditate, dar nu se vor limita la acesta, ci vor contacta si aiti angajati din zona respective. Dac reprezentantul conducerii apreciaza ca intrebarile nu sunt bine intelese, sau persoana intervievata nu este cea potrivita, atunci auditorul ii poate solicita ajutorul pentru a gasi o formulare mai clara a intrebarii sau pentru a identifica persoana autorizata sa raspunda. Se recomanda folosirea intrebarilor deschise, la care nu se poate raspunde cu "da" sau "nu" (de ex: "cum procedati cand se intampla acest lucm?"). Trebuie avut grija in formularea acestor intrebari, pentru a obtine exact informatia dorita, deoarece intrebarile deschise sunt mari consumatoare de timp. Intrebarile inchise, adica acelea la care se poate raspunde cu "da" sau "nu", ar trebui folosite mai rar si numai atunci cand trebuie clarificata o neinte-legere, pentru ca raspunsul la asemenea intrebari poate ascunde

unele informatii importante. intotdeauna, insa, trebuie sa se acorde atentie tonului cu care se formuleaza intrebarea, astfel nct interogatoriu. Folosind cele sase intrebari: ce?, de ce?, cand?, cum?, unde?, cine? combinate cu altcineva" si dac "(de ex: "cum procedati dac ?";"cine altcineva?") se obtin informatii esentiale pentru un auditor. Alte doua formulari de baza sunt: "presupunnd c atunci ce?" "va rog, aratai-mi". Prezentam, in continuare, cateva recomandari privind utilizarea acestor intrebari in timpul auditului. "Ce?" Este prima intrebare care se pune in procesul de colectare a informatiilor. intrebarea "ce ?" permite compararea activitatii pe care auditatui o descrie cu ceea ce se intampla in realitate, acest lucru ducand la alte intrebari. Abia dupa ce s-a folosit "ce?" se va pune intrebarea "de ce?". . "De ce?" Formularea acestei intrebari permite auditorului sa evalueze in ce masura auditatui nelege activitilor respective. "Cnd?" Este usor de observat ca, dupa ce se afla "ce" si "de ce", se desfasoara o anumita activitate, se simte nevoia de a sti cand si in cat timp se indeplineste sarcina respective. Aceasta ordonare a intrebarilor in timpul auditului poate fi omisa, de aceea chiar si un auditor experimentat trebuie sa consulte lista sa de intrebari. De exemplu, este simplu sa se verifice ca o anumita atributie a fost inteleasa si indeplinita, dar se poate uita sa se intrebe dac ea a fost indeplinita la timp. "Cum?" si isi indeplineste atributiile care-i revin. Auditorul poate nelege ce activitati se desfasoara si care sunt obiectivele sa nu para un

De obicei oamenii stiu ce fac, de ce si cand, dar sunt situatii in care nu se acorda suficienta atentie si modului in care se face acest lucru. De exemplu, este simplu sa se spuna "le-am spus sa faca asa", dar poate ei nu au fost atenti sau nu au inteles ce au de facut. Este necesar sa se stabileasca "cum" s-a facut, pentru a se observa dac cei care trebuiau sa faca un anumit lucru nu au inteles (datele de intrare fiind incorecte) sau incomplete sau nu au realizat ceva in mod intentional Intrebarea "cum?" il va duce pe auditor la verificarea practica a informatiilor aflate prin celelalte intrebari. "Unde?" Este important sa se determine unde se desfasoara activitile care fac obiectui auditului. Aceasta intrebare poate sa-l conduca pe auditor intro zona care nu a fost luata in considerare sau care nu era cunoscuta. "Cine?" Auditorul trebuie sa identifice persoana care se ocupa de zona sau activitatea care se auditeaza. Nu se fac presupuneri, ci se pun intrebari.

3.13. Recomandri privind desfaurarea auditului Nu se recomanda utilizarea intrebarilor "capcana". Raspunsul la aceste ntrebri este in detrimental auditorului. De aceea trebuie sa se formuleze intrebari "oneste". Trebuie evitate intrebarile: de tipul "evident, fact analize periodice, nu-i asa?"; care contin observatii ascunse, astfel nct vorbitorul se simte pus la colt (de ex: "sunteti de acord ca aceasta este responsabilitatea dumneavoastra?". dac trebuie facuta o astfel de observatie, este bine sa fie facuta impersonal);

 care contin declaratii de opinie de felul "dac as fi fost in locul dumneavoastra, ......"sau "v-am spus ca voi gasi acest ...... " Asemenea intrebari due la distrugerea oricarui raport de incredere intre auditor si auditat. Telul auditorilor este de a obtine dovezi obiective privind eficacitatea si eficienta sistemului intr-un mod politicos, amical dar totusi profesional, si nu de a gasi greseli. a) nelegerea intrebarii In primul rand, auditorul trebuie sa formuleze intrebarea in mod clar, astfel nct sa poata fi inteleasa de auditat. n al doilea rand, raspunsul trebuie inteles de auditor. Auditorul trebuie sa formuleze intrebarile avand in vedere caracteristicile, activitatea si personalitatea celui chestionat. Confuziile pot sa apara din neinte-legerea termenilor tehnici sau din exprimarea neclara. De aceea auditorul trebuie sa formuleze intrebarea in mai multe feluri, pentru a obtine un raspuns clar si consistent. Unii auditori folosesc urmatoarea regula: pun intrebarea in trei feluri si accepta ca raspuns adevarat pe acela care da aceeasi informatie in doua din cele trei raspunsuri. Acest procedeu pare simplu, dar auditorul trebuie sa fie foarte atent la raspunsul primit pentru a sesiza orice element care indica nelege rea necorespunzatoare a intrebarii. n acest caz auditorul trebuie sa reformuleze ntrebarea. b) Formularea intrebarilor Modul in care se formuleaza ntrebarea trebuie luat in considerare pentru obtinerea unui raspuns corespunzator. ntrebrile nu trebuie formulate pentru raspunsuri cu "da" si "nu". n primul rand; aceste raspunsuri ofera putine informatii si, n al doilea rand,

oamenilor le place sa-si etaleze cunostintele si insusirile, explicand aciunile si motivele lor in domeniile care sunt analizate. Auditorul trebuie sa formuleze intrebarea astfel nct raspunsul sa permita un anumit nivel de explicare, in masura sa genereze celui intrebat un sentiment de multumire. Auditorul trebuie sa foloseasca intotdeauna lista de verificare pentru a se asigura ca toate aspectele au fost acoperite. Dac n timpul chestionarii se trece de la un subiect la altul, exist riscul sa se piard informatii si auditul sa devin ineficient. c) Intrebarea "concluzie" Cnd auditorul a ajuns sa inteleaga desfasurarea activitatii pe care o analizeaza, el poate pune o intrebare "concluzie" la sfrsitul secventei de intrebari. Aceasta nseamn, de fapt, ca auditorul sa spuna de ex: "Ati putea sami dati cateva exemple referitoare la....? " sau "S vd dac am inteles corect, vreti sa spuneti ca......?", ceea ce asigura rezolvarea unor ambiguitati si il incurajeaza pe vorbitor sa dea mai multe informatii. Acest tip de intrebari stabilete un mecanism de autoverificare, pentru a vedea daca auditorul a inteles informatia. Trebuie, insa, evitata tentatia de a folosi aceste intrebari ca o capcana pentru vorbitor. De asemenea, folosirea prea frecventa a unor asemenea intrebari poate lasa impresia ca auditorul este incompetent, neatent ori neinteresat.

d) Intrebarea "pot fi stupid, dar........?" Exist doua cazuri in care se poate pune aceasta intrebare. n primul rand, daca auditorul dorete sa clarifice raspunsul pe care l-a primit. De obicei, faptul ca auditorul nu a inteles ceva sau ca dorete n continuare informatii, va destinde relatia dintre auditor i auditat, imbunatatind contactul dintre ei. A doua situatie in care se pune aceasta intrebare este atunci cand raspunsul pare evident, dar auditorul nu trebuie sa considere nimic evident, punand mtrebari i pentru elementele cele mai evidente. Deviza pe care orice auditor trebuie sa o aiba este "sa nu iei nimic drept bun". Urmatorul exemplu este foarte elocvent: n cadrul unui audit la o intreprindere, n care controlul verificarilor metrologice a calibrelor, sculelor i acesoriilor se facea cu ajutorul calculatorului, situatia parea foarte buna. Pe ecranul calculatorului aparea fiecare instrument utilizat, indicandu-se cand este planificata verificarea, emitandu-se automat o lista de urmarire catre departamentele i managerii raspunzatori de unele mtarzieri. Totui parea in ordine, dar s-a pus acea mtrebare stupida "Ce se intampla daca instrumentui nu este trimis la verificare?". Raspunsul a fast: "Se schimba automat data de programare pentru urmatoarea perioada de verificare" Deci, in mtreprinderea respectiva exista un sistem de evidenta complex, care va fi total lipsit de valoare daca oamenii il vor ignora, deoarece inregistrarile vor fi ntotdeauna bune, chiar daca verificarile nu vor fi efectuate la termenele stabilite. Prin urmare, nu va temeti niciodata de intrebarile stupide, raspunsul poate fi mai stupid in felul cum este prezentat.

e) Pauzele Auditui poate apela in mod deliberat la pauze, in timpul intervalului. Simtindu-se incomod pentru ca auditorul nu reactioneaza la ceea ce spune, auditatul va furniza informatii care pot fi importante, informatii pe care nu le-ar fi comunicat in alte situatii. Totui, aceasta tehnica trebuie folosita cu atentie, pentru ca ar putea crea o ruptura in raportul dintre auditor i auditat. f) Intervievarea intrare contra iesire Toate activitile dm intreprindere au "intrari" si "iesiri'. De aceea echipa de audit trebuie sa aiba in vedere ca cele sase intrebari se folosesc atat in ceea ce private intrarile, cat si iesirile. Exista o tendinta naturala de a acorda atentie, in formularea intrebarilor, elementelor de iesire ale activitilor , uitandu-se ca, de obicei, intrarile au un efect mai mare asupra performantelor. Cand se dorete identificarea informatiilor referitoare la intrari se pune urmatoarea intrebare: "ce informatie, ce serviciu sau ajutor ati primit?". Totusi, scopul final al auditului calitii este de a descoperi dac sistemul implementat este eficient. Din acest motiv, se recomanda sa se puna Intrebari suplimentare, cum ar fi: "Primiti toate informatiile pe care Ie solicitati?". g) Intervievarea aplicativa Sa presupunem ca cele sase intrebari de baza sunt adresate intr-un mediu deschis, onest, prietenos unde oamenii sunt multumiti de munca si functiile lor. Dar nu intotdeauna se intampla astfel. Adesea auditorul intalneste o echipa a auditatului, care nu este multumita ca este auditata si nici nu este incantata de statutui si autoritatea sa. Auditorul trebuie sa fie atent la sentimentele acestor persoane si sa fie pregatit la tonul interogarii.

Pentru a te apropia de oamenii care se simt marginalizati se prefera intrebarea: "Ce v-ar place sa vedeti facut?" mai degraba decat intrebarea "Ce faceti?". Obiectivul auditorului este de a obtine intotdeauna maximum de informaii din orice intrebare formulata, de aceea o intrebare simpla, exprimata in termeni obisnuiti, pusa unui auditat nemultumit, va obtine de obicei o replica minima. ntrebnd asemenea persoane dac primesc tot sprijinul de care au nevoie, auditorul va deschide poarta plangerilor si, astfel, el va observa cum funcioneaza sistemul de comunicare in realitate, decat cum ar trebui sa functioneze sau cum este planificat. Prin urmare, auditorul trebuie sa aiba abilitatea sa-l faca pe auditat sa comunice in mod firesc, avand in vedere scopul interogarii. De asemenea, el trebuie sa fie capabil sa-si schimbe modul de exprimare pentru a obtine datele de care are nevoie in vedere atingerii obiectelor auditului.

3.14. Verificarea rspunsurilor primite de auditor Auditorul nu-si poate permite sa ia cuvantui cuiva drept garanie. De aceea, auditorul trebuie sa spuna din cand in cand, auditatului: "Bine, cred ca am ineles toate acestea, acum, va rog, aratati-mi". "Aratati-mi" trebuie sa fie permanent in atentia auditorului. Fara aceasta faza de verificare nici o forma de audit nu are valoare. Auditorul trebuie sa verifice toate faptele, dac tot ceea ce i s-a spus se si aplica in practica. Dar, trebuie avut grija ca ceea ce i se arata auditorului sa fie modul obisnuit de desfasurare a unei activitati si nu o demonstratie speciala.

Informatiile obinute pe baza de interviuri ar trebui verificate prin confruntarea lor cu informatii din alte surse independente, cum ar fi rezultatele unor inspectii. Dubla verificare a unei informatii obinute ar fi ideala. Este, totusi, impo-sibil ca auditorul sa verifice de doua ori fiecare informatie, document sau declaratie obtinuta. De aceea auditorul trebuie sa decida asupra numarului de documente pe care sa Ie analizeze si asupra amplitudinii investigatiei in orice zona auditata. Auditorul nu trebuie sa insiste in analiza unei singure zone, in speranta ca va gasi ceva gresit, dac la prima vedere lucrurile merg bine. El trebuie sa treaca la urmatorul punct al planului de audit, dac se descopera o problema, atunci auditorul trebuie sa insiste pentru a afla dac este un incident izolat sau un aspect al unei probleme cu o extindere mai mare. Dovezile obinute trebuie sa fie semnificative si numai auditorul va decide cate sunt necesare, pentru formularea unei concluzii. Exemplele incep sa fie semnificative, dac se repeta in doua, trei cazuri.

3.15. Probleme care apar in timpul auditului sistemelor calitii Problemele care apar in timpul auditului pot fi intentionate sau neintentionate. Intentionate sunt cele care apar datorita auditatului, care se opune desfasurarii normale a auditului. Problemele neintentionate apar tocmai pentru ca cel auditat vrea sa fie cat mai ospitalier si util in desfasurarea auditului.

3.15.1. Probleme posibile in faza de pregatire a auditului La prima vedere, un audit intern se desfasoar si se controleaza mai usor decat un audit extern. Dar nu este asa. Motivul il reprezint faptul ca o echipa din afara intreprinderii este mai bine primita decat o echipa intreaga. Aceasta deoarece statutul auditurilor interne nu este dintre cele mai importante in structura managementului. Managerii din zonele auditate nu vor asculta pe auditorii interni, considerand ca le sunt superiori. Ei nu inteleg ca auditorii interni sunt o autoritate delegata, superioara managerilor de zona. De asemenea, cei auditati au impresia ca problemele lor zilnice au prioritate fata de audit. Este un mod de gandire care nu trebuie sa afecteze obiectivele si scopurile auditului, asa cum au fost stabilite in planul de audit. Cu cat intreprinderea are rezultate mai bune in domeniul asigurarii calitii, cu atat auditurile interne vor fi tratate cu mai multa seriozitate, atat la nivelul conducerii de varf, cat si al zonelor auditate. Problemele specifice, care ar putea sa apara in faza de planificare a auditului, sunt prezentate in continuare. a) Programarea auditului Dupa cum se stie, stabilirea datei pentru audit se face de comun acord cu auditatul. Dar, auditorul sef poate primi de la conducatorul sectiei auditate o cerere de amanare, pe motiv ca sectia are foarte mult de lucru la data respective (de exemplu, se lanseaza un produs nou in perioada in care s-a prevazut auditul). In acest caz auditorul sef trebuie sa analizeze situatia si sa-si dea seama dac auditatul chiar are un motiv intemeiat pentru amanarea auditului. Pentru aceasta el poate propune ca scopul auditului sa fie

verificarea modului de lansare a unui nou produs. Raspunsul la aceasta propunere indica adevaratui scop al amanarii. Un alt raspuns al auditorului sef la cererea de amanare ar putea fi acela ca unul dintre obiectivele auditului este sa verifice eficienta sistemului, iar dac "problema" ridicata de auditat face parte din activitile normale, atunci nu este nici un motiv de amanare a auditului. Auditorul sef trebuie sa analizeze toti factorii. In orice caz programarea auditurilor interne trebuie riguros controlata. Cel auditat impreuna cu auditorul sef trebuie sa stabileasca de comun acord datele pentru efectuarea auditurilor. b) Persoana care lipseste Un alt motiv de amanare a auditului este acela ca la data auditului unele persoane lipsesc din intreprindere. Trebuie reamintit auditatului ca unul din obiectivele auditului este de a verifica cum functioneaza sistemul calitii in astfel de situatii cand cineva cu anumite responsabilitati lipseste.

3.16. Probleme posibile in desfasurarea auditului Atunci cand echipa de audit incepe auditul, pot aparea o serie de probleme intentionate sau nu. Dac auditatui percepe auditul ca o "batalie" in care trebuie sa

"marchezi puncte in poarta auditorului", atunci el va incerca prin orice mijioace sa-l distraga pe auditor de la programul prevazut. Cea mai obisnuita problema a auditului va fi pierderea de timp, fie deliberat, fie pentru ca auditatul este prea zeios.

a) Pierderea de timp la sedinta de deschidere Presupunand ca auditul a fost corect planificat, atunci vor fi sanse mici sa se piarda timpul in sedinte intamplatoare, sau ca persoanele importante pentru desfasurarea auditului sa lipseasca. Dac planificarea sedintei de deschidere a fost corect facuta si agenda de lucru a fost intocmita suficient de detaliat pentru fiecare element, atunci nu se va pierde timpul. Auditatul poate pregati o prezentare foarte lunga si detaliata a activitilor si subiectului auditului. Auditorul sef trebuie sa asigure controlul sedintei, astfel nct sa se dea numai informatiile cerute de echipa de audit si acestea cu cat mai putine detalii. Un auditat care vrea sa obstructioneze auditul poate adopta aceasta prezentare lunga, dar cu fermitate si politete auditorul sefil poate aduce pe auditat la subiectui in cauza. O alta tactica care poate fi adoptata de auditat o reprezint abordarea "anticamera subiectului "(a nu intra in subiect). Aceasta se ncearca, uneori, in timpul auditului de selectare a fumizorilor, undo, aparent, fiecare informatie ceruta este data auditorului in sedinta initiala, fara sa se paraseasca sala in care are loc sedinta. O asemenea abordare poate avea succes la un auditor neexperimentat, atunci cand are de-a face cu un manager care "cunoaste foarte bine" sistemul calitii. ntreprinderea are, adesea, o prezentare impresionanta a activitilor sale, cu inregistrari video, desene, dischete etc. Desigur, multe din aceste informatii pot fi bune pentru scopul auditului, dar nu trebuie sa inlocuiasca niciodata faza "aratati-mi", cand lucrurile bine descrise trebuie demonstrate. Aceasta tactica se poate aplica si intr-o sectie mica sau departament, unde explicatiile si toate informatiile cerute sunt date de managerul sectiei in biroul lui. Auditorul are responsabilitatea de a se asigura ca teoria se aplica in practica si de aceea trebuie sa verifice ce se intampla in realitate.

b) "Vorbreul" Aceasta este abordarea prezentarilor lungi care nu spun nimic, facute pentru a distrage atentia de la lucruri care pot fi dezavantajoase pentru auditat. In asemenea situatii, auditorul trebuie sa formuleze intrebarile intr-un mod strict, la care se poate raspunde cu "da" sau "nu", sau dac tot primeste raspunsuri lungi trebuie sa adreseze intrebarile altei persoane mai putin vorbarete. Dac o asemenea persoana nu exista sau nu e disponibila, atunci auditorul va prelungi timpul de audit, astfel nct auditatui sa-si dea seama ca este implicat pentru mai mult timp, decat se astepta, in audit. c) Managerul foarte ocupat Aceasta se poate mtampla atunci cand managerul sectorului auditat nu este informat de catre conducere ca auditul are loc in sectorul respectiv. In acest caz managerul poate pretinde ca are alte activitati, neputandu-se implica in desfasurarea auditului. 0 asemenea problema este, de obicei, simplu de evitat prin afisarea anuntului cu data auditului la intrarea sectiei. Echipa de audit trebuie sa indice managerului sectiei auditate ora la care ajunge in sectie. Sau se poate spune: "Dac nu va putem vedea acum pentru ca sunteti ocupati, putem discuta dupa orele de program". d) Abateri de la programul auditului Aceasta poate fi o problema neintentionata sau poate fi deliberata, pentru a incetini si pentru a dezorganiza auditul. Asemenea abateri sunt, de obicei, intarzierea la intalnirea stabilita sau abordarea "sunt prea ocupat acum", sau chiar un telefon neasteptat pentru care persoana paraseste sedinta sau vorbeste la telefon. Auditorul trebuie sa detecteze intentiile deliberate de intrerupere a auditului si sa Ie ia in considerare. Poate sa cheme pe reprezentantul

auditatului, dac el nu este de fata, pentru a tine locul persoanei care lipseste. Dac se repeta intreruperile, auditorul sef ia legatura cu conducerea pentru clariflcarile necesare. Numai in cazurile severe se atentioneaza clientui auditului. De regula, aceste intreruperi se rezolva prin prelungirea perioadei de audit sau prin reprogramarea lui. Acolo unde este posibil, dac aceasta tactica de intarziere se

foloseste, auditorii trebuie sa-si continue auditul in sectie, pana cand managerul sectiei se elibereaza de problema ivita. Gndul ca auditorul vorbeste cu altii si vede pri le negative ale "imperiului", il va aduce pe managerul sectiei inapoi mai repede decat se astepta auditorul. e) Distragerea atentiei auditorului Bine intentionat sau nu auditatui poate oferi explicatii/demonstratii privind unele elemente sau procese, care sunt nerelevante pentru audit, dar care potrivit opiniei auditatului, l-ar interesa pe auditor. Depinde de auditor sa nu se lase atras intr-un domeniu care il intereseaza, dar care il face sa piarda timpul necesar auditului. Numai printr-o disciplina riguroasa, auditorul poate evita o asemenea cursa. f) Obstructionarea auditului Influentarea auditorului prin anumite exemple In timpul auditului, auditatui poate incerca deliberat sa-1 ghideze pe auditor catre o operatic specifica, un anumit operator sau un document caracteristic. Auditorul trebuie sa fie atent la acest lucru si sa spun: "Bine ales acest exemplu, acum e rndul meu s-l aleg pe acesta". Un auditat de buna credinta va ruga pe auditor sa selectioneze activitile pe care dorete sa le examineze.

 Variatiile in sistem Adesea, cand se descoper o diferena intre procedura si practica, auditorului i se poate spune ca este un caz special. De fapt, dac auditorul descoper mai multe neconcordante, isi pune problema dac procedura a fost implementata corespunzator in zona auditata. De obicei, pentru ca procedurile sunt corect documentate, cel auditat incearca sa scuze o serie de diferente care apar in desfasurarea activitilor , prin circumstante "speciale". Punerea la ncercare a auditorului Aceasta se ntmpl acolo unde cel auditat i testeaz pe auditori ntrun fel sau altul, punndu-le la ncercare calmul sau probndu-le cunotinele i nsuirile. Auditorul trebuie s evite o discuie care poate devenii necontrolat, de la probleme tehnice la probleme personale.

4.PREGATIREA ACTIVITATII DE AUDIT

Managementul de la cel mai nalt nivel al organizaiei ar trebui s acorde autoritatea pentru conducerea programului de audit. Cei responsabili de conducerea programului de audit ar trebui: a) s stabileasc, s implementeze, s monitorizeze, s analizeze i s mbunteasc programul de audit i b) s identifice resursele necesare i s se asigure c sunt furnizate;
Fig. 4.1 Ilustreaz fluxul procesului pentru managementul unui program de audit.

Dac o organizaie care urmeaz a fi auditat utilizeaz ambele sisteme de management, al calitii i de mediu poate decide ca programul de audit s includ audituri combinate. n astfel de cazuri ar trebui acordat

o atenie sporit competenei echipei de audit. Dou sau mai multe organizaii pot coopera, ca parte a programelor lor de audit, pentru a desfura un audit comun. n acest caz o atenie sporit ar trebui acordat mpririi responsabilitilor, prevederii unor resurse suplimentare, competenei echipei de audit i procedurilor corespunztoare. Acordul asupra acestor aspecte ar trebui obinut nainte de nceperea auditului. ndrumri practice - Exemple de programe de audit Exemplele de programe de audit includ urmtoarele: a) O serie de audituri interne care acoper ntregul sistem de management al calitii al organizaiei pentru anul n curs; b) Audituri de secund parte ale sistemului de management ale potenialilor furnizori de produse critice, care urmeaz a fi desfurate n urmtoarele 6 luni; c) Auditurile de certificare/nregistrare i supraveghere desfurate de un organism de certificare/nregistrare de ter parte pentru un sistem de management de mediu n cadrul perioadei de timp, convenit prin contract ntre organismul de certificare i client Un program de audit include de asemenea planificarea

corespunztoare, fumizarea resurselor i stabilirea procedurilor de desfurare a auditurilor n cadrul programului.

PLAN DE AUDIT

Nr. Pag

/ data:

Organizatia aditata (denumire, adresa) Obiectivele auditului

Reprezentatul conducerii: Ocumente de referina Standard Perioada de audit Raport de audit Data estimata pentru predare Manual Ex.1 Data sedintei de deshidere cu conducerea si sefii Difuzare Ex.2 compatimenteor Nr. Pag Auditor Reprezentant auditat / data: implicate:

..locul: PLAN DE AUDIT (continuare) Data si ora Compartiment/element SQ auditat

PLAN DE AUDIT DE CERTIFICARE 4.2

Dosar Sistemul de Management al Calitii nr.: Data de ncepere a auditului: Data de finalizare a auditului: Tipul auditului: de certificare

SOLICITANT: AUDITAT: SMC/SMM/SMI: OBIECTIVELE AUDITULUI: DOMENIUL AUDITULUI DOCUMENTE DE REFERIN LOCUL DESFURRII AUDITULUI: REPREZENTANTUL AUDITATULUI: ECHIPA DE AUDIT: - AUDITOR EF: - Membri: Membrii echipei de audit asigur confidenialitatea informaiilor obinute n perioada auditului. LIMBA N CARE SE DESFOAR AUDITUL: PLANUL DE AUDIT DE CERTIFICARE: - se difuzeaz la:

la data de:

Nr. Crt.

Activitatea auditat

A. Cerinele SR EN ISO 9001:2001 B. Cerinele SR EN ISO 140011997 C. Cerine din documente de reglementare
-

Data / ora de desfurar e /

Locul de desfurare

Auditai

Auditori

Realiza Obs. t DA /

Audit la sediul 1 edina deschidere de

Verificarea implementrii aciunilor corective ca urmare a abaterilor identificate n Raportul de analiza documentaiei nr.4.1 din 28.11.2002 Management de vrf

A. 4.2

-Preedinte Asociaie Vicepreedi ni -Trezorier Responsabil i lucrri -Secretar General -Respons. AQ -Secretar general -Respons. AQ

A. 5.1, 5.3, 5.5.1, 5.5.2, 5.6, 6.1, 6.3, 6.4

-Preedinte Asociaie Vicepreedi ni

Nr. Crt.

Activitatea auditat

A. Cerinele SR EN ISO 9001:2001 B. Cerinele SR EN ISO 140011997 C. Cerine din documente de reglementare

Data / ora de desfurar e

Locul de desfurare

Auditai

Auditori

Realiza Obs. t DA /

Resurse umane

A. 6.2

Controlul documentelor i nregistrrilor

A. 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4

Planificare i contractare

A. 5.2, 5.4, 7.1, 7.3.1

Date de intrare

A. 7.2.1, 7.2.2, 7.3.2

-Trezorier -Secretar general Vicepreedi ni -Secretar general -Resp.AQ/ Secretariat tehnic -Secretar general -Colective de lucru -Respons. AQ/ Secretariat tehnic -CTE Responsabil i lucrri -Secretar General Sectretariat tehnic -CTE -

Nr. Crt.

Activitatea auditat

A. Cerinele SR EN ISO 9001:2001 B. Cerinele SR EN ISO 140011997 C. Cerine din documente de reglementare A. 7.4

Data / ora de desfurar e

Locul de desfurare

Auditai

Auditori

Realiza Obs. t DA /

Aprovizionare

Comunicare

A. 5.5.3, 7.2.3

Responsabil i lucrri -Trezorier - Comisie de recepie -Secretar General -Secretar General Responsabil i lucrri -Secretariat tehnic

10 11

Pauza de mas Realizarea, analizarea, verificarea, avizarea/ validarea lucrrilor Identificare, trasabilitate, proprietatea clientului, pstrare produse

A. 7.3.3, 7.3.4, 7.3.5, 7.3.6, 7.3.7, 7.5.1, 7.5.2, 7.6, 8.2.3, 8.2.4

/ /

-Preedinte Asociaie -CTE

Responsabil i lucrari -Resp.AQ -Comisie de recepie -Gestionar mijl. Fixe i obiecte de inventar

12

A. 7.5.3, 7.5.4, 7.5.5

Nr. Crt.

Activitatea auditat

A. Cerinele SR EN ISO 9001:2001 B. Cerinele SR EN ISO 140011997 C. Cerine din documente de reglementare

Data / ora de desfurar e

Locul de desfurare

Auditai

Auditori

Realiza Obs. t DA /

13

Controlul produsului A. 8.3 neconform

14

Auditul intern

A. 8.2.2

15

Aciuni corective i preventive

A. 8.5.2, 8.5.3

16

Monitorizarea i

A. 8.1, 8.2.1, 8.2.3,

-Colective de lucru -Secretar General - Resp.AQ/ Secretariat tehnic -Colective de lucru -CTE -Comisie de recepie a prod. aproviziona te -Auditori interni -Secretar General -Resp.AQ -Preedinte Asociaie - Comisie tratare neconf. -Resp. lucrri -Resp. AQ -Preedinte Asociaie

Nr. Crt.

Activitatea auditat

17

msurarea satisfaciei clientului, mbuntire continu Reuniunea aud itor ilor

A. Cerinele SR EN ISO 9001:2001 B. Cerinele SR EN ISO 140011997 C. Cerine din documente de reglementare 8.2.4, 8.4, 8.5

Data / ora de desfurar e

Locul de desfurare

Auditai

Auditori

Realiza Obs. t DA /

-Trezorier -Resp. lucrri -Secretar General

18

edina nchidere

de -

-Preedinte Asociaie Vicepreedi ni Responsabil i lucrri -Trezorier -Respons. AQ

A SR EN ISO 9001:2001
4.1 4.2 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 6.1 6.2 6.3 6.4 Cerine generale Cerine referitoare la documentaie Angajamentul managementului Orientare ctre client Politica n domeniul calitii Planificare Responsabilitate, autoritate i comunicare Analiza efectuat de management Asigurarea resurselor Resurse umane Infrastructur Mediul de lucru 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 Planificarea realizrii produsului Procese referitoare la relaia cu clientul Proiectare i dezvoltare Aprovizionare Producie i furnizare de servicii Controlul dispozitivelor de msurare i monitorizare Generaliti Monitorizare i msurare Controlul produsului neconform Analiza datelor mbuntire

B SR EN ISO 14001:1997
4.1 4.2 4.3 Cerine generale Politica de mediu Planificare 4.4 4.5 4.6 Implementare i funcionare Verificare i aciune corectiv Analiza efectuat de conducere

C. Cerine din documentele de reglementare

NTOCMIT
AUDITOR EF,

APROBAT
DIRECTOR EXECUTIV,

AUDIT EXTERN din edina de deschidere/nchidere 1. Tipul auditului: 2. edina de deschidere: 2.1 Locul de desfurare: 2.2 Perioada de desfurare (data/ora de ncepere-ora de nchidere): 2.3 Membrii echipei de audit: Auditor ef ... Membru ....
2.4 Numele, prenumele i funcia participanilor din partea auditatului:

2.5

Observaii

3. edina de nchidere: 3.1 Locul de desfurare: 3.2 Perioada de desfurare (data/ora de ncepere-ora de nchidere) 3.3 Membrii echipei de audit: Auditor ef. Membru . 3.4 Numele, prenumele i funcia participanilor din partea auditatului:

3.5 Observaii:

Data: ntocmit, Auditor ef

CENTRALIZATOR DE NECONFORMITI AUDIT INTERN / AUDIT ORGANIZAIE COMPARTIMENT / TIP AUDIT: TOATE COMPARTIMENTELE/ AUDIT DE CERTIFICARE NECONFORMITI MAJORE: SIMBOL M NECONFORMITI MINORE: SIMBOL m OBSERVAII: SIMBOL o Nr. crt 1 Neconformitate/ activitatea auditat Documentul de referin fa de care se justific/ paragraf

Dosar audit nr.: Dosar SMC nr Data:

Tip Neconform i tate

Semnturi Auditor Auditat

REPREZENTANTUL AUDITATULUI,

AUDITOR EF,

LISTA DE VERIFICRI 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Nr. crt.

Dosarul SMC nr.: Solicitant: Auditat: SMC supus certificrii: Documente de referin: Tip audit:
Rspuns
Paragraful din documen -taia de referin

Documentul de referin * 1 SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

Cerina documentaiei de referin 3 management

DA

NU

PARIA L

NEAPLICABI L

NECESARE COM PLETRI

Obs.

0 1.

2 4 4.1

4 al

Sistem de calitii Cerine generale

Organizaia stabilete, documenteaz, implementeaz, menine i mbuntete continuu un sistem de management al calitii n conformitate cu cerinele SR EN ISO 9001:2001? - n vederea implementrii sistemului de management al calitii organizaia: identific procesele necesare sistemului de management al calitii? identific aplicarea proceselor n ntreaga organizaie?

3 determin succesiunea i interaciunea acestor procese? determin criteriile i metodele necesare pentru a se asigura operarea i controlul eficace ale acestor procese? asigur disponibilitatea resurselor i informaiilor necesare pentru operarea i monitorizarea acestor procese? monitorizeaz, msoar i analizeaz aceste procese? implementeaz aciunile necesare pentru a realiza rezultatele planificate i mbuntirea continu? - Organizaia conduce aceste procese n conformitate cu cerinele SR EN ISO 9001:2001? - Organizaia se asigur de controlul asupra proceselor atunci cnd aceasta alege s utilizeze orice proces din afara ei, proces care influeneaz conformitatea produsului cu

3 cerinele? - Controlul asupra unor asemenea procese externe este identificat n cadrul sistemului de management al calitii? Cerine referitoare la documentaie Generaliti - Documentaia sistemului de management al calitii include: declaraii documentate ale politicii n domeniul calitii si ale obiectivelor calitii ? un manual al calitii ? procedurile documentate cerute in SR EN ISO 9001:2001 ? documentele necesare organizaiei pentru a se asigura de planificarea, operarea si controlul eficace ale proceselor sale? nregistrri cerute de SR EN ISO 9001 :2001 ? Manualul calitii - Organizaia stabilete i menine un manual al calitii care include : domeniul sistemului de management al calitii,

SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

4.2 4.2.1

SR EN ISO 9001:2001

4.2.2

3 inclusiv detalii i justificri ale oricror excluderi ? proceduri documentate stabilite pentru sistemul de management al calitii sau o referire la acestea ? o descriere a interaciunii dintre procesele sistemului de management al calitii ? Controlul documentelor - Sunt controlate documentele cerute de sistemul de

SR EN ISO 9001:2001

4.2.3

management al calitii ? - Sunt controlate nregistrrile conform cerinelor de la 4.2.4 ? - Este stabilit o procedur documentat care s defineasc controalele necesare pentru:

3 a aproba documentele, nainte de emitere, n ceea ce privete adecvarea acestora ? a analiza, a actualiza daca este cazul, i a reaproba documentele? a se asigura ca sunt identificate modificrile si stadiul revizuirii curente ale documentelor? a se asigura c versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt disponibile la punctele de utilizare ? a se asigura c documentele ramn lizibile i identificabile cu uurin ? a se asigura c documentele de provenien extern sunt identificate si distributia lor controlat ? a preveni utilizarea neintenionat a documentelor perimate si a le aplica o identificare adecvat dac sunt pstrate pentru orice alt scop?

1 SR EN ISO 9001:2001

2 4.2.4

3 Controlul nregistrrilor - Sunt stabilite i meninute nregistrrile pentru a furniza dovezi ale conformitii cu cerinele i a funcionrii eficace a sistemului de management al calitii? - nregistrrile sunt lizibile? nregistrrile sunt identificabile? - nregistrrile sunt regsibile cu uurin? - Este stabilit o procedur documentat care s defineasc controlul necesar pentru: identificarea? depozitarea? protejarea? regsirea? durata de pstrare ? eliminarea nregistrrilor ? Responsabilitatea managementului Angajamentul managementului - Managementul la cel mai nalt nivel prezint dovezi obiective privind angajamentul su pentru dezvoltarea si implementarea sistemului de management al calitii i mbuntirea continu a eficacitii sale prin:

SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

5 5.1

SR EN ISO 9001:2001

5.2

SR EN ISO 9001:2001

5.3

3 - comunicarea n cadrul organizaiei a importanei satisfacerii cerinelor clienilor, a cerinelor legale i a celor de reglementare? - stabilirea politicii n domeniul calitii? - asigurarea faptului c sunt stabilite obiectivele calitii ? - conducerea analizelor efectuate de management? - asigurarea disponibilitilor resurselor? Orientare ctre client - Managementul de vrf se asigur c cerinele clientului sunt: identificate ? satisfcute ? n scopul creterii satisfaciei acestuia ? Politica n domeniul calitii - Managementul de la cel mai nalt nivel se asigur c politica din domeniul calitii: - este adecvat fa de scopul organizaiei? - include angajamentul pentru satisfacerea cerinelor i pentru mbuntirea continu a eficacittii sistemului de

SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

5.4 5.4.1

3 management al calitii? - asigur un cadru pentru stabilirea i analizarea obiectivelor calitii? - este comunicat i nteleas la nivelurile corespunzatoare ale organizaiei? - este analizat pentru adecvarea ei continu? Planificare Obiectivele calitii - Managementul de la cel mai nalt nivel se asigur c obiectivele calitii, inclusiv acelea necesare pentru ndeplinirea cerinelor referitoare la produs, sunt stabilite pentru funciile relevante i la nivelurile relevante ale organizaiei? - Obiectivele calitii sunt msurabile i n concordan cu politica din domeniul calitii? Planificarea sistemului de management al calitii - Managementul de la cel mai nalt nivel se asigur c : a) planificarea sistemului de management al calitii este efectuat n scopul ndeplinirii cerinelor prevzute n 4.1 precum i a obiectivelor? integralitatea

SR EN ISO 9001:2001

5.4.2

SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

5.5 5.5.1

SR EN ISO 9001:2001

5.5.2

3 sistemului de management al calitii este meninut atunci cnd schimbrile sistemului de management al calitii sunt planificate i implementate? Responsabilitate, autoritate i comunicare Responsabilitate i autoritate - Managementul de la cel mai nalt nivel se asigur c responsabilitile i autoritile sunt definite i comunicate n cadrul organizaiei? Reprezentantul managementului - Managementul de la cel mai nalt nivel numete un membru din management care, n afara altor responsabiliti, are responsabilitatea i autoritatea pentru : a) a se asigura c procesele necesare sistemului de management al calitii sunt stabilite, implementate i meninute? b) a raporta managementului de la cel mai nalt nivel despre funcionarea sistemului de management al calitii i despre orice necesitate de

3 mbuntire? c) a se asigura c este promovat n cadrul organizaiei contientizarea referitoare la cerinele clientului ? Comunicarea intern - Managementul de la cel mai nalt nivel se asigur c, n cadrul organizaiei, sunt stabilite procese adecvate de comunicare i c aceast comunicare se refera la eficacitatea sistemului de management al calitii ? Analiza efectuat de management Generaliti - Managementul de la cel mai nalt nivel analizeaz la intervale planificate sistemul de management al calitii din organizaie, pentru a se asigura c este n continuare corespunztor, adecvat i eficace? - Aceast analiz include evaluarea oportunitilor pentru mbuntire? - Aceast analiz include necesitatea schimbrilor n sistemul de management al calitii, incluznd politica n domeniul calitii i obiectivele calitii ? - Sunt meninute nregistrri ale analizelor efectuate de

SR EN ISO 9001:2001

5.5.3

SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

5.6 5.6.1

1 SR EN ISO 9001:2001

2 5.6.2

3 management ? ( a se vedea 4.2.1) Datele de intrare ale analizei - Datele se intrare ale analizei efectuate de management includ informaii referitoare la : a) rezultatele auditurilor? b) feedback-ul de la client? c) funcionarea proceselor i conformitatea produsului? d) stadiul aciunilor corective i preventive ? e) aciuni de urmrire de la analizele de management anterioare? f) schimbri care ar putea s influeneze sistemul de management al calitii g) recomandri pentru mbuntire? Datele de ieire ale analizei - Datele de ieire ale analizei efectuate de management includ orice decizii i aciuni referitoare la : - mbuntirea eficacitii sistemului de management al calitii i a proceselor sale? - mbuntirea produsului n raport cu cerinele clientului? - nevoile de resurse?

SR EN ISO 9001:2001

5.6.3

1 SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

2 6 6.1

3 Managementul resurselor Asigurarea resurselor - Organizaia determin i asigur resursele necesare: pentru a implementa i menine sistemul de management al calitii n scopul mbuntirii continue a eficacitii lui? pentru a creste satisfactia clientului prin indeplinirea cerintelor sale? Resurse umane Generaliti - Personalul care efectueaza activitati care influenteaza calitatea produsului este competent din punct de vedere al: studiilor? instruirii? abilitii? experienei adecvate? Competen, contientizare i instruire - Organizaia: identific competena necesar pentru personalul care desfoar activiti care influeneaz calitatea produsului?

SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

6.2 6.2.1

SR EN ISO 9001:2001

6.2.2

SR EN ISO 9001:2001

6.3

3 asigura instruirea sau intreprinde alte actiuni pentru a satisface aceste necesitati ? evalueaza eficacitatea actiunilor intreprinse ? se asigura ca personalul sau este constient de relevanta si importanta activitatilor sale si de modul in care el contribuie la realizarea obiectivelor calitatii ? menine nregistrri adecvate referitoare la: - studii? - instruire? - abilitati? - experienta? (a se vedea 4.2.4) Infrastructur Organizaia identific, asigur i menine infrastructura de care are nevoie pentru a realiza conformitatea cu cerinele produsului? infrastructura include: cladiri, spatiul de lucru si utilitati sociale? echipament pentru procese (att hardware ct i software)? servicii suport

SR EN ISO 9001:2001

6.4

SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

7 7.1

3 (cum sunt cele de transport sau de comunicare)? Mediu de lucru - Organizaia determin i conduce mediul de lucru necesar pentru a realiza conformitatea cu cerinele produsului ? Realizarea produsului Planificarea realizrii produsului - Organizaia planific i dezvolt procesele necesare pentru realizarea produsului? Planificarea realizrii produsului concord cu cerinele pentru celelalte procese ale sistemului de management al calitii? (a se vedea 4.1) - n cazul planificrii realizrii produsului, organizaia identific urmtoarele, dup caz: obiectivele calitii i cerinele pentru produs? necesitatea de a stabili procesele, documentele i de a aloca resurse specifice produsului? activitile pentru verificarea, validarea, monitorizarea, inspecia i ncercarea produsului

3 precum i criteriile de acceptare ale produsului? nregistrrile necesare pentru a furniza dovezi c procesele de realizare i produsul rezultat satisfac cerinele? (a se vedea 4.2.4) - Datele de ieire ale acestei planificri sunt ntr-o form adecvat cu metoda de operare a organizaiei? Procese referitoare la relaia cu clientul Determinarea cerinelor referitoare la produs - Organizaia identific: cerinele specificate de ctre client, inclusiv cerinele referitoare la activitile de livrare i post-livrare? cerinele nespecificate de ctre client dar necesare pentru utilizarea specificat sau intenionat, atunci cnd este cunoscut? cerinele legale i de reglementare referitoare la produs? orice alte cerine suplimentare identificate de ctre organizaie? Analiza cerinelor referitoare

SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

7.2 7.2.1

SR EN ISO

7.2.2

1 9001:2001

3 la produs - Organizaia analizeaz cerinele referitoare la produs? - Aceast analiza este efectuat nainte de angajamentul organizaiei de a livra un produs clientului (de exemplu transmiterea de oferte, acceptarea unor contracte sau a unor comenzi, acceptarea unor modificri ale contractelor sau comenzilor)? - Organizaia se asigur c: cerinele referitoare la produs sunt definite? cerinele din contract sau comand care difer de cele exprimate anterior sunt rezolvate? organizaia are capabilitatea s ndeplineasc cerinele definite? - Sunt meninute nregistrri ale rezultatelor analizei i ale aciunilor aprute n urma analizei? (vezi 4.2.4) - Cerinele clientului sunt confirmate de organizaie naintea acceptrii lor, atunci cnd clientul nu furnizeaz nici o declaraie documentat a cerinelor ? - Organizatia se asigura ca

SR EN ISO 9001:2001

7.2.3

3 documentele relevante sunt modificate si ca personalul implicat este constientizat cu privire la modificarea cerintelor atunci cand cerintele referitoare la produs sunt modificate ? Comunicarea cu clientul - Organizatia identifica si implementeaza modalitati eficace pentru comunicarea cu clientii in legatura cu: informatiile despre produs? tratarea cererilor de oferta, a contractelor sau comenzilor, inclusiv amendamentele la acestea? - feedback-ul de la client, inclusiv

SR EN ISO 9001:2001

7.3

reclamatiile acestuia? Proiectare i dezvoltare

1 SR EN ISO 9001:2001

2 7.3.1

3 Planificarea proiectrii i dezvoltrii - Organizatia planifica dezvoltarea produsului? - Organizatia controleaza proiectarea produsului si dezvoltarea acestuia? - Pe durata planificarii proiectarii i dezvoltarii, organizatia identifica: etapele proiectarii si dezvoltarii? analiza, verificarea si validarea care sunt adecvate fiecarei etape de proiectare si dezvoltare? responsabilitatile si autoritatea pentru proiectare si dezvoltare? - Organizatia tine sub control interfetele dintre diferite grupuri implicate in proiectare si dezvoltare pentru a se asigura o comunicare eficace si o desemnare clara a responsabilitatilor ? - Sunt actualizate datele de iesire ale planificarii, dupa cum este cazul, pe masura ce proiectarea si dezvoltarea evolueaza ?

SR EN ISO 9001:2001

7.3.2

Date de intrare ale proiectrii i dezvoltrii - Sunt determinate si mentinute

3 inregistrari referitoare la datele de intrare legate de cerintele referitoare la produs? - Datele de intrare includ: cerinte de functionare si performanta ? cerintele legale si de reglementare aplicabile ? informatii derivate din proiecte similare anterioare, atunci cand este aplicabil? alte cerinte esentiale pentru proiectare si dezvoltare ? - Datele de intrare sunt analizate pentru a stabili daca sunt adecvate ? - Cerintele sunt complete, fara ambiguitati si necontradictorii? Date de ieire ale proiectrii i dezvoltrii - Datele de iesire ale proiectarii si dezvoltarii sunt furnizate intr-o forma care sa permita verificarea in raport cu datele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii ? - Datele de iesire ale proiectarii si dezvoltarii sunt aprobate inainte de emitere ? - Datele de iesire ale proiectarii si dezvoltarii : indeplinesc

SR EN ISO 9001:2001

7.3.3

SR EN ISO 9001:2001

7.3.4

3 cerintele cuprinse in datele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii ? furnizeaza informatii corespunzatoare referitoare la aprovizionare, productie si service ? contin sau fac referire la criterii de acceptare a produsului ? definesc caracteristicile produsului care sunt esentiale pentru utilizarea sigura si corecta a acestuia? Analiza proiectarii si dezvoltarii - Analizele sistematice ale proiectarii si dezvoltarii sunt efectuate in conformitate cu modalitatile planificate (a se vedea 7.3.1) in etape adecvate pentru: a evalua capabilitatea rezultatelor proiectarii si dezvoltarii de a satisface cerintele ? a identifica orice probleme si a propune actiuni necesare? - Participantii la astfel de analize includ reprezentanti ai functiilor implicate in etapele proiectarii si dezvoltarii care sunt analizate?

SR EN ISO 9001:2001

7.3.5

3 - Sunt meninute nregistrrile rezultatetelor analizelor i ale oricror aciuni necesare? (a se vedea 4.2.4) Verificarea proiectrii i dezvoltrii - Verificarea este efectuat n conformitate cu modalitile planificate pentru a se asigura c datele de ieire ale proiectrii i dezvoltrii au satisfcut cerinele cuprinse n date de intrare ale proiectrii i dezvoltrii? - Sunt meninute nregistrrile rezultatelor verificrii i ale oricror aciuni necesare? Validarea proiectrii i dezvoltrii - Validarea proiectrii i dezvoltrii este efectuat n conformitate cu modalitile planificate (a se vedea 7.3.1) pentru a se asigura c produsul rezultat este capabil s satisfac cerinele pentru aplicri specificate sau utilizri intenionate, atunci cnd sunt cunoscute? - Validarea este finalizata inainte de livrarea sau implementarea produsului, ori de cate ori este practicabil? - Sunt meninute nregistrrile rezultatelor validrii i ale oricror aciuni necesare? (a se vedea 4.2.4)

SR EN ISO 9001:2001

7.3.6

1 SR EN ISO 9001:2001

2 7.3.7

SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

7.4 7.4.1

3 Controlul modificrilor n proiectare i dezvoltare - Sunt identificate i meninute nregistrri pentru modificrile proiectrii sau dezvoltrii ? - Modificrile sunt : analizate ? verificate? validate dupa caz? aprobate? inainte de implementarea lor? - Analiza modificarilor proiectarii si dezvoltarii include evaluarea efectului modificarilor asupra partilor componente si a produsului deja livrat ? - Sunt meninute nregistrrile rezultatelor analizei modificrilor i ale oricror aciuni necesare? (a se vedea 4.2.4) Aprovizionare Procesul de aprovizionare - Organizaia se asigur c produsul aprovizionat este conform cu cerinele de aprovizionare specificate?

- Tipul i amploarea controlului aplicat asupra furnizorului i asupra produsului aprovizionat depind de efectul produsului aprovizionat asupra realizrii ulterioare a produsului sau asupra

SR EN ISO 9001:2001

7.4.2

SR EN ISO

7.4.3

3 produsului final? - Sunt evaluai i selectai furnizorii de ctre organizaie pe baza abilitii acestora de a furniza un produs n concordan cu cerinele organizaiei? - Sunt stabilite criteriile de: - selecie? - evaluare? - reevaluare? - Sunt meninute nregistrari ale rezultatelor evalurilor i ale oricror aciuni necesare aprute n urma evalurii? (a se vedea 4.2.4) Informaii referitoare la aprovizionare - Informaiile referitoare la aprovizionare descriu produsul de aprovizionat, inclusiv atunci cnd este cazul: cerine pentru aprobarea produsului, procedurilor, proceselor i echipamentelor? cerine pentru calificarea personalului? cerine pentru sistemul de management al calitii? - Organizaia se asigur c cerinele de aprovizionare specificate sunt adecvate, nainte de comunicarea acestora ctre furnizor? Verificarea produsului

1 9001:2001

3 aprovizionat - Organizaia stabilete i implementeaz inspecia sau alte activiti necesare pentru a se asigura c produsul aprovizionat satisface cerinele de aprovizionare specificate? - Organizaia specific, n informaiile referitoare la aprovizionare, nelegerile referitoare la verificarea i metoda de eliberare a produsului, atunci cnd organizaia sau clientul acesteia intenioneaz s desfoare verificarea la furnizor? Producie i furnizare de servicii Controlul produciei i al furnizrii serviciului - Organizaia planific producia n condiii controlate? - Organizaia realizeaz producia n condiii controlate? - Organizaia furnizeaz servicii n condiii controlate? - Condiiile controlate includ, dup caz: disponibilitatea informaiilor care descriu caracteristicile produsului? disponibilitatea instruciunilor de lucru,

SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

7.5 7.5.1

3 dac sunt necesare? utilizarea echipamentului adecvat? disponibilitatea i utilizarea dispozitivelor de msurare i monitorizare? implementarea monitorizrii i msurrii? implementarea activitilor de eliberare, livrare i post-livrare? Validarea proceselor de producie i de furnizare de servicii - Organizaia valideaz orice procese de producie i furnizare de servicii, atunci cnd datele de ieire rezultate nu pot fi verificate prin msurare sau monitorizare ulterioare? - Aceasta include orice procese n care deficienele devin evidente numai dup ce produsul se afl n exploatare sau dup ce serviciul a fost furnizat?

SR EN ISO 9001:2001

7.5.2

SR EN ISO 9001:2001

7.5.3

3 Validarea demonstreaz capabilitatea acestor procese de a obine rezultatele planificate? - Organizaia stabilete msuri preliminare pentru aceste procese inclusiv, dup caz: - criterii definite pentru analiza i aprobarea proceselor? - aprobarea echipamentului i calificarea personalului? - utilizarea de metode i proceduri specifice? - cerinele referitoare la nregistrri? ( a se vedea 4.2.4) - revalidarea? Identificare i trasabilitate - Organizaia identific produsul folosind mijloace adecvate pe durata realizrii produsului,

atunci cnd este cazul? - Este identificat de organizaie stadiul produsului n raport cu cerinele de msurare i monitorizare? - Organizaia ine sub control i nregistreaz identificarea unic a produsului, atunci cnd trasabilitatea este o cerin? (a se vedea 4.2.4) Proprietatea clientului

SR EN ISO

7.5.4

1 9001:2001

3 - Organizaia trateaz cu grij proprietatea clientului, pe perioada n care aceasta se afl sub controlul organizaiei sau este utilizat de organizaie? - Organizaia: identific? verific? protejeaz? pune n siguran? proprietatea clientului, pus la dispoziie pentru a fi utilizat sau ncorporat n produs? - Este raportat clientului apariia oricrei situaii n care proprietatea clientului este pierdut, deteriorat sau inapt pentru utilizare? - Inregistrrile sunt meninute? Pstrarea produsului Organizaia pstreaz conformitatea produsului pe parcursul procesrii interne i al livrrii la destinaia intenionat? - Aceasta include? identificarea? manipularea? ambalarea? depozitarea? protejarea? Este aplicat acest lucru prilor componente ale produsului? Controlul dispozitivelor de msurare i monitorizare - Sunt determinate de organizaie monitorizrile i msurrile care

SR EN ISO 9001:2001

7.5.5

SR EN ISO 9001:2001

7.6

3 sunt fcute i dispozitivele de msurare i monitorizare necesare pentru a furniza dovezi ale conformitii produsului cu cerinele determinate? - Organizaia stabilete procesele prin care se asigur c monitorizrile i msurrile pot fi efectuate i c sunt efectuate ntrun mod care este n concordan cu cerinele de monitorizare i msurare? - Atunci cnd este necesar s se asigure rezultate valide, dispozitivele de msurare sunt: - etalonate sau verificate la intervale specificate, sau nainte de ntrebuinare, fa de etaloane de msur trasabile pn la etaloane internaionale sau naionale? ajustate sau reajustate dup cum este necesar? identificate pentru a permite determinarea stadiului de etalonare protejate mpotriva ajustrilor care ar putea invalida rezultatul msurrii?

3 protejate mpotriva degradrilor i deteriorrilor n timpul manipulrii, ntreinerii i depozitrii? - Atunci cnd etaloanele nu exist, baza utilizat pentru etalonare sau verificare este nregistrat? - Organizaia evalueaz i nregistreaz validitatea rezultatelor msurrilor anterioare atunci cnd echipamentul este gsit neconform cu cerinele? - Organizaia acioneaz n mod corespunztor asupra echipamentului i a produsului afectat? - Sunt meninute nregistrri referitoare la rezultatele etalonrii i verificrii? (a se vedea 4.2.4) - Este confirmat abilitatea softwareului pentru computer de a satisface utilizarea intenionat atunci cnd este utilizat pentru monitorizarea i msurarea cerinelor specificate? - Aceast confirmare este fcut nainte de prima utilizare i reconfirmat dup cum este necesar? Msurare, analiz i mbuntire

SR EN ISO 9001:2001

1 SR EN ISO 9001:2001

2 8.1

SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

8.2 8.2.1

3 Msurare, analiz i mbuntire - Sunt planificate i implementate de organizaie procesele necesare de: monitorizare? msurare? analiz? mbuntire? pentru: a demonstra conformitatea produsului? a se asigura conformitatea sistemului de management al calitii? a mbunti continuu eficacitatea sistemului de management al calitii? - Aceasta include determinarea metodelor aplicabile, inclusiv a tehnicilor statistice precum i amploarea utilizrii lor? Monitorizare i msurare Satisfacia clientului - Sunt monitorizate de organizaie informaiile referitoare la percepia clientului asupra satisfacerii de ctre aceasta a cerinelor sale, ca una

3 dintre modalitile de msurare a performanei sistemului de management al calitii? - Sunt determinate metodele pentru obinerea i folosirea acestor informaii? Auditul intern - Organizaia efectueaz audituri interne la intervale planificate pentru a determina dac sistemul de management al calitii: - este conform cu msurile planificate, referitoare la cerinele SR EN ISO 9001:2001 i la cerinele sistemului de management al calitii stabilit de ctre organizaie? - este implementat i meninut eficace?

SR EN ISO 9001:2001

8.2.2

3 - Organizaia planific programul de audit lund n considerare statutul i importana proceselor i zonelor care trebuie auditate? - Organizaia planific programul de audit lund n considerare rezultatele auditurilor precedente? - Sunt definite: - criteriile auditului? - domeniul de aplicare? - frecvena auditurilor? - metodele auditurilor? - Selectarea auditorilor i modul de efectuare al auditurilor asigur obiectivitatea i imparialitatea procesului de audit? - Auditorii i auditeaz propria lor activitate? - Sunt definite ntr-o procedur documentat: responsabilitile? cerinele pentru planificarea auditurilor? auditurilor? cerinele pentru raportarea rezultatelor?

3 cerinele pentru efectuarea auditurilor? cerinele pentru raportarea rezultatelor? cerinele pentru meninerea nregistrrilor? - Managementul responsabil pentru zona auditat se asigur c aciunile sunt ntreprinse fr ntrziere pentru eliminarea neconformitilor detectate i a cauzelor acestora? - Activitile de urmrire includ verificarea aciunilor ntreprinse i raportarea rezultatelor acestora? Monitorizarea i msurarea proceselor - Organizaia aplic metode adecvate pentru: monitorizare? msurarea proceselor sistemului de management al calitii, acolo unde este aplicabil? - Aceste metode demonstreaz abilitatea proceselor de a obine rezultatele planificate? - Sunt ntreprinse: corecii? aciuni corective? atunci cnd rezultatele planificate nu sunt obinute, dup cum este adecvat, pentru a se asigura

SR EN ISO 9001:2001

8.2.3

1 SR EN ISO 9001:2001

2 8.2.4

3 conformitatea produsului? Monitorizarea i msurarea produsului - Sunt monitorizate i msurate de organizaie caracteristicile produsului pentru a verifica dac sunt satisfcute cerinele referitoare la produs? - Este fcut acest lucru n etapele corespunztoare ale procesului de realizare a produsului n conformitate cu msurile planificate? - Sunt meninute dovezile conformittii cu criteriile de acceptabilitate? - nregistrrile indic persoana (persoanele) care autorizeaz eliberarea produsului? - Eliberarea produsului i livrarea serviciului se produce atunci cnd msurile planificate au fost finalizate n mod corespunztor, cu excepia cazurilor n care s-a aprobat de ctre o autoritate relevant sau, acolo unde este aplicabil, de ctre client? Controlul produsului

SR EN ISO

8.3

1 9001:2001

3 neconform - Organizaia se asigur c produsul care nu este conform cu cerinele produsului este identificat i inut sub control pentru a preveni utilizarea sau livrarea neintenionat? - Aceste metode de control i responsabilitile i autoritile asociate pentru tratarea produsului neconform sunt definite ntr-o procedur documentat? - Produsul neconform este tratat prin una sau mai multe dintre urmtoarele metode: prin ntreprinderea unor aciuni de eliminare a neconformitilor detectate? prin autorizarea utilizrii lui, a eliberrii sau acceptrii cu derogare dup fabricaie dat de o autoritate relevant i, acolo unde este aplicabil, de ctre client? prin ntreprinderea unei aciuni care s mpiedice destinarea sau utilizarea lui intenionat iniial? - Sunt meninute nregistrrile referitoare la natura neconformitilor i la orice

3 aciuni ntreprinse, inclusiv derogrile obinute? - Cnd produsul neconform este corectat, acesta este supus unei reverificri pentru a se demonstra conformitatea cu cerinele?

- Organizaia ntreprinde aciuni corespunztoare consecinelor, sau potenialelor consecine ale neconformitii, atunci cnd produsul neconform este detectat dup livrare sau dup ce utilizarea sa a nceput? SR EN ISO 8.4 Analiza datelor

1 9001:2001

3 - Organizaia determin, colecteaz i analizeaz datele corespunztoare pentru a demonstra adecvarea i eficacitatea sistemului de management al calitii i pentru a evalua unde se poate aplica mbuntirea continu a eficacitii sistemului de management al calittii? - Acest lucru include datele generate de activitile de msurare i monitorizare sau din alte surse relevante? - Analiza datelor furnizeaz informaii despre: - satisfacia clientului? - conformitatea cu cerinele produsului? caracteristicile proceselor i produselor? - tendinele proceselor i produselor? - oportuniti pentru aciuni preventive? - furnizori? mbuntire mbuntire continu Organizaia i mbuntete continuu eficacitatea sistemului de management al calitii prin:

SR EN ISO 9001:2001 SR EN ISO 9001:2001

8.5 8.5.1

3 utilizarea politicii referitoare la calitate? utilizarea obiectivelor calitii? utilizarea rezultatelor auditurilor? utilizarea analizelor datelor? utilizarea aciunilor corective i preventive? utilizarea analizei efectuate de management? Aciune corectiv - Organizaia acioneaz pentru a elimina cauza neconformitilor, n scopul de a preveni reapariia acestora? - Aciunile corective sunt adecvate consecinelor neconformitilor aprute? - Este stabilit o procedur documentat pentru a defini cerinele pentru: analiza neconformitilor (inclusiv a reclamaiilor clienilor)? determinarea cauzelor neconformitilor? evaluarea necesitii de aciuni

SR EN ISO 9001:2001

8.5.2

3 pentru a se asigura c neconformitile nu reapar? determinarea i implementarea aciunii necesare? nregistrrile rezultatelor aciunii ntreprinse? analiza aciunii corective ntreprinse? Aciune preventiv - Organizaia acioneaz pentru a elimina cauzele neconformitilor poteniale n vederea prevenirii apariiei acestora? - Aciunile preventive sunt adecvate consecinelor problemelor poteniale? - Este stabilit o procedur documentat pentru a defini cerinele pentru: determinarea neconformitilor poteniale i a cauzelor acestora? evaluarea necesitii de aciuni pentru a preveni apariia neconformitilor? determinarea i implementarea aciunii necesare? nregistrrile

SR EN ISO 9001:2001

8.5.3

3 rezultatelor aciunii ntreprinse? (a se vedea 4.2.4) analiza aciunii preventive ntreprinse?

Data: Numele persoanei care efectueaz verificarea: Semntura persoanei care efectueaz verificarea:

5.ASPECTE PRACTICE PRIVIND AUDITUL

SC CERT SQ PLAN DE AUDIT DE CERTIFICARE 4.2
Dosar Sistemul de Management al Calitii nr.: 4 Data de ncepere a auditului: 5.07.2004 Data de finalizare a auditului: 5.07.2004 Tipul auditului: de certificare

SOLICITANT: SC ALPHA SA AUDITAT: SC ALPHA SA SMC/SMM/SMI: SC ALPHA SA BUCURETI OBIECTIVELE AUDITULUI: Auditarea conformitii sistemului de management al calitii SC ALPHA SA BUCURETI cu cerinele documentelor de referin DOMENIUL AUDITULUI: Activitile prevzute n STATUTUL SC ALPHA SA art.4, literele a, b, c, e (cu excepia art.4 litera d) i ncadrate n clasele 7310, 7420, 7487 Ord. Preedintelui INS nr.601/26.11.2002 DOCUMENTE DE REFERIN: SR EN ISO 9001:2001, documentatia SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII SC ALPHA SA in vigoare (ed.1, rev.0, rev.1) LOCUL DESFURRII AUDITULUI: sediul SC ALPHA SA REPREZENTANTUL AUDITATULUI: Prof. univ. Dr. ing. Mihai Alexandru ECHIPA DE AUDIT: - AUDITOR EF: Dr. ing. Oscar Csizmas - Membri: Dr. ing. Ardeleanu Mirel Membrii echipei de audit asigur confidenialitatea informaiilor obinute n perioada auditului. LIMBA N CARE SE DESFOAR AUDITUL: romn PLANUL DE AUDIT DE CERTIFICARE: - se difuzeaz la: SC ALPHA SA la data de: 14.04.2003

Nr. Crt.

Activitatea auditat

D. Cerinele SR EN ISO 9001:2001 E. Cerinele SR EN ISO 140011997 F. Cerine din documente de reglementare
-

Data / ora de desfurar e 15.05.200 3/ 00 30 9 -9

Locul de desfurare

Auditai

Auditori

Realizat DA /

Obs.

Audit la sediul SC ALPHA SA edina deschidere

SC ALPHA SA

de

Verificarea implementrii aciunilor corective ca urmare a abaterilor identificate n Raportul de analiza documentaiei nr.4.1 din 28.11.2002 Management de vrf

A. 4.2

15.05.200 3/ 930-945

SC ALPHA SA

-Preedinte Asociaie Vicepreedin i -Trezorier Responsabili lucrri -Secretar General -Respons. AQ -Secretar general -Respons. AQ

-Dr. ing. Oscar Csizmas -Dr. ing. Ardeleanu Mirel

- Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel

A. 5.1, 5.3, 5.5.1, 5.5.2, 5.6, 6.1, 6.3, 6.4

15.05.200 3/ 45 9 -1015

SC ALPHA SA

Resurse umane

A. 6.2

15.05.200 3/

SC ALPHA SA

-Preedinte Asociaie Vicepreedin i -Trezorier -Secretar general Vicepreedin

- Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel

- Oscar

Nr. Crt.

Activitatea auditat

D. Cerinele SR EN ISO 9001:2001 E. Cerinele SR EN ISO 140011997 F. Cerine din documente de reglementare

Data / ora de desfurar e 1015-1030

Locul de desfurare

Auditai

Auditori

Realizat DA /

Obs.

i -Secretar general -Resp.AQ/ Secretariat tehnic

Csizmas - Ardeleanu Mirel

Controlul documentelor i nregistrrilor

A. 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4

15.05.200 3/ 30 10 -1100

SC ALPHA SA

Planificare i contractare

A. 5.2, 5.4, 7.1, 7.3.1

15.05.200 3/ 1100-1130

SC ALPHA SA

Date de intrare

A. 7.2.1, 7.2.2, 7.3.2

15.05.200 3/ 30 11 -1200

SC ALPHA SA

-Secretar general -Colective de lucru -Respons. AQ/ Secretariat tehnic -CTE Responsabili lucrri -Secretar General - Sectretariat tehnic -CTE Responsabili lucrri -Trezorier - Comisie de recepie -Secretar General

- Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel

- Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel

- Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel - Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel

Aprovizionare

A. 7.4

15.05.200 3/ 00 12 -1215

SC ALPHA SA

Nr. Crt.

Activitatea auditat

Comunicare

D. Cerinele SR EN ISO 9001:2001 E. Cerinele SR EN ISO 140011997 F. Cerine din documente de reglementare A. 5.5.3, 7.2.3

Data / ora de desfurar e 15.05.200 3/ 15 12 -1230

Locul de desfurare

Auditai

Auditori

Realizat DA /

Obs.

SC ALPHA SA

-Secretar General Responsabili lucrri -Secretariat tehnic

- Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel

10 11

Pauza de mas Realizarea, analizarea, verificarea, avizarea/ validarea lucrrilor Identificare, trasabilitate, proprietatea clientului, pstrare produse

A. 7.3.3, 7.3.4, 7.3.5, 7.3.6, 7.3.7, 7.5.1, 7.5.2, 7.6, 8.2.3, 8.2.4

15.05.200 3/ 1230-1300 15.05.200 3/ 00 13 -1445

SC ALPHA SA SC ALPHA SA

-Preedinte Asociaie -CTE

Responsabili lucrari -Resp.AQ -Comisie de recepie -Gestionar mijl. Fixe i obiecte de inventar -Colective de lucru -Secretar General - Resp.AQ/ Secretariat tehnic -Colective de lucru -CTE

- Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel

12

A. 7.5.3, 7.5.4, 7.5.5

15.05.200 3/ 1445-1515

SC ALPHA SA

- Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel

13

Controlul produsului neconform

A. 8.3

15.05.200 3/ 15 15 -1530

SC ALPHA SA

- Oscar Csizmas - Ardeleanu

Nr. Crt.

Activitatea auditat

D. Cerinele SR EN ISO 9001:2001 E. Cerinele SR EN ISO 140011997 F. Cerine din documente de reglementare

Data / ora de desfurar e

Locul de desfurare

Auditai

Auditori

Realizat DA /

Obs.

14

Auditul intern

A. 8.2.2

15.05.200 3/ 30 15 -1600

SC ALPHA SA

-Comisie de recepie a prod. aprovizionat e -Auditori interni -Secretar General -Resp.AQ -Preedinte Asociaie - Comisie tratare neconf. -Resp. lucrri -Resp. AQ -Preedinte Asociaie -Trezorier -Resp. lucrri -Secretar General

Mirel

- Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel

15

Aciuni corective i preventive

A. 8.5.2, 8.5.3

15.05.200 3/ 1600-1615

SC ALPHA SA

- Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel

16

Monitorizarea i msurarea satisfaciei clientului, mbuntire continu

A. 8.1, 8.2.1, 8.2.3, 8.2.4, 8.4, 8.5

15.05.200 3/ 1615-1630

SC ALPHA SA

- Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel

17

Reuniunea auditorilor -

15.05.200 3/ 30 16 -1645

SC ALPHA SA

- Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel

Nr. Crt.

18

D. Cerinele SR EN ISO 9001:2001 E. Cerinele SR EN ISO 140011997 F. Cerine din documente de reglementare edina de nchidere Activitatea auditat

Data / ora de desfurar e 15.05.200 3/ 45 16 -1700

Locul de desfurare

Auditai

Auditori

Realizat DA /

Obs.

SC ALPHA SA

-Preedinte Asociaie Vicepreedin i Responsabili lucrri -Trezorier -Respons. AQ

- Oscar Csizmas - Ardeleanu Mirel

SC CERT SQ SA A SR EN ISO 9001:2001

4.1 4.2 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 6.1 6.2 6.3 6.4 Cerine generale Cerine referitoare la documentaie Angajamentul managementului Orientare ctre client Politica n domeniul calitii Planificare Responsabilitate, autoritate i comunicare Analiza efectuat de management Asigurarea resurselor Resurse umane Infrastructur Mediul de lucru 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 Planificarea realizrii produsului Procese referitoare la relaia cu clientul Proiectare i dezvoltare Aprovizionare Producie i furnizare de servicii Controlul dispozitivelor de msurare i monitorizare Generaliti Monitorizare i msurare Controlul produsului neconform Analiza datelor mbuntire

B SR EN ISO 14001:1997
4.1 4.2 4.3 Cerine generale Politica de mediu Planificare 4.4 4.5 4.6 Implementare i funcionare Verificare i aciune corectiv Analiza efectuat de conducere

C. Cerine din documentele de reglementare NTOCMIT AUDITOR EF, Dr. ing. Oscar Csizmas APROBAT DIRECTOR EXECUTIV, Dr. ing. Ardeleanu Mirel

SC CERT SQ AUDIT EXTERN din 5.07.2004 edina de deschidere/nchidere 4. Tipul auditului: de certificare 5. edina de deschidere: 4.2 5.1 Locul de desfurare: SC ALPHA SA BUCURESTI
5.2 Perioada de desfurare (data/ora de ncepere-ora de

nchidere): 5.07.2004/09.00-17.00 5.3 Membrii echipei de audit: ef ...Dr. ....Dr. ing. ing. Auditor Membru

Oscar Csizmas Ardeleanu Mirel

5.4 Numele, prenumele i funcia participanilor din partea

auditatului: Prof. univ. Dr. ing. Mihai Alexandru 5.5Observaii

6. edina de nchidere:4.3 6.1Locul de desfurare: SC ALPHA SA BUCURESTI 6.2 Perioada de desfurare (data/ora de ncepere-ora de nchidere) 3.3 Membrii echipei de audit: Auditor ef.Dr. ing. Oscar Csizmas Membru . Dr. ing. Ardeleanu Mirel 3.4 Numele, prenumele i funcia participanilor din partea auditatului: Prof. univ. Dr. ing. Mihai Alexandru

3.5 Observaii:

ntocmit, Auditor ef Dr. ing. Oscar Csizmas

Data:

5.07.2004

SC CERT SQ
CENTRALIZATOR DE NECONFORMITI AUDIT INTERN / AUDIT ORGANIZAIE COMPARTIMENT / TIP AUDIT: TOATE COMPARTIMENTELE/ AUDIT DE CERTIFICARE NECONFORMITI MAJORE: SIMBOL M NECONFORMITI MINORE: SIMBOL m OBSERVAII: SIMBOL o Nr. crt 1 Neconformitate/ activitatea auditat Unele inregistrari nu sunt in regim contract Pe formularul F-PO-02.1 cod HE.05.240 nu sunt identificate in totalitate persoa-nele participante la activitatile respect. Nu se asigura in totalitate inregistrari adecvate referitoare la procesul de instruire intera in domeniul asigurarii calitatii (ex. Procesul verbal de Instruire Personal din 12.03.2003 Exista inregistrari ale procesului de audit intern care nu respecta in totalitate prevederile procedurii PSC03 Raport de neconformitate Actiuni corective si preventive nr. 3 din 12.03.2003 Inregistrari incomplete la rubrica 6) Documentul de referin fa de care se justific/ paragraf SR EN ISO 9001:2001 4.2.3 Tip Neconform i tate m Semnturi Auditor Auditat Dosar audit nr.:4.2 Dosar SMC/ SMM/ SMI nr. 4 Data:5.07.2004

2.

SR EN ISO 9001:2001 6.2.2. e)

3. 4

SR EN ISO 9001:2001 8.2.2.

REPREZENTANTUL AUDITATULUI, Prof. univ. Dr. ing. Mihai Alexandru

AUDITOR EF, Dr. ing. Oscar Csizmas

6.CONCLUZII
Scopul principal al auditului calitii este de a evalua aciunile corective necesare pentru eliminarea deficientelor si posibilitatile de mbuntire a stemului calitii intreprinderii, a proceselor sale, a produselor si serviciilor pe care le ofera. n domeniul managementului calitii, termenul de audit este utilizat n sensul de examinare a calitii produselor, serviciilor, proceselor unei intreprinderi sau a sistemului calitii n ansamblu. Prin auditurile calitii se evalueaz:

sistemul calitii intreprinderii in ansamblu sau elemente ale

acestuia;

procesele intreprinderii; rezultatele proceselor (produse, servicii).

BIBLIOGRAFIE
Ciobanu E,Constantinescu D, Auditul Calitatii, OID, ICM, Bucuresti, 1995 Grren D., Marti M, Mills D., Olaru M., Olaru M., SR ISO 8402:1995 SR EN ISO 9001:1995, ISO 9000 Quality System Auditing, Gower Publishing Group, 1977 Audit Qualit, Les Editions dOrganisations, Paris, 1986 Quality Auditing , Chapman & Hall,1993 Managmentul calitatii, ed. A II-a revizuita si adaugita, Ed. Economica, Bucuresti 1999 Managmentul calitatii. Tehnici si Instrumente, Ed. ASE, Bucuresti 1999 Managementul calitatii si asigurarea calitatii . Vocabular Sistemele calitatii model pentruasigurarea calitatii in proiectare, dezvoltare, productie monaj si service ***ISO 9000-2:1997, Qality Management and Quality Assurance Standards Part2, Generic guidelines for the appliction of ISO 9001, 9002 and ISO 9003 SR EN ISO 9004-1:1998, SR EN ISO 19011:2003 Managementl calitatii si elemente ale sistemului calitatii parteaI ghid