Sunteți pe pagina 1din 104

Educa]ie pentru cet\]enie democratic\

clasa a VII-a

Realizarea acestui material a fost coordonat` de Direc]ia General` pentru Activit`]i Extra[colare din cadrul Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii. Mul]umim pentru colaborare urm`toarelor institu]ii:

UNICEF – România, Asocia]ia Na]ional` pentru Educa]ie din România, UNHCR – România, Funda]ia CODECS for Leadership, Asocia]ia Român` pentru Oratorie, Dezbateri [i Retoric`, Asocia]ia ArtEd, Liga de Ap`rare a Drepturilor Omului, Salva]i Copiii – România, ßcoala Interna]ional` Mark Twain, Confedera]ia Sindicatelor Democratice din România, Agen]ia EUROTIN, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnocultural`, Funda]ia AMOBA.

Programul Naþional de Educaþie pentru Rodica Diana Cherciu ºi Cãtãlina Chendea.

AUTORI:

Marian Banu

Adriana Ancu

Mihai Manda

Marian Popescu

Constantin Oneþ

GRAFICÃ:

Constantin Oneþ

Marian Banu

Cetãþenie Democraticã este coordonat de:

Educaþie pentru cetãþenie democraticã: clasa a IV-a Minsierul Educaþiei ºi Cercetãrii UNICEF - reprezentanþa în România ISBN: 973 - 8411 - 31 - 9

Ioan Leon Naroºi,

CAPITOLUL I

CAPITOLUL I 3
CAPITOLUL I 3

I.1. PODURI ÎNTRE INIMILE NOASTRE

I.1. PODURI ÎNTRE INIMILE NOASTRE „Comunicarea dintre oameni trebuie sã ilustreze frumuseþea ºi adâncimea
I.1. PODURI ÎNTRE INIMILE NOASTRE „Comunicarea dintre oameni trebuie sã ilustreze frumuseþea ºi adâncimea

„Comunicarea dintre oameni trebuie sã ilustreze frumuseþea ºi adâncimea gândurilor, limbajul trebuie sã-i apropie pe oameni, nu sã-i îndepãrteze. ”

Exerciþiu - joc: „Prezentarea –poarta spre sufletul celuilalt”

Vor fi distribuite trei bileþele de culori diferite (roºu, verde, albastru); fiecare elev va nota: pe cel verde o calitate a sa, pe cel roºu un sentiment, ºi pe cel albastru o pasiune. Pe baza însemnãrilor, se vor alcãtui patru echipe (echipa verde – elevi care au aceleaºi calitãþi, echipa roºie – elevi animaþi de aceleaºi sentimente, echipa albastrã – elevi cu aceeaºi pasiune ºi o echipã a observatorilor).

Joc teatral „Registrele comunicãrii”:

Fiecare echipã va avea ca sarcinã de lucru realizarea portretului colectivului si va exersa comunicarea inter-

personalã a sentimentelor, pasiunilor ºi calitãþilor, exclusiv la nivel verbal ºi în combinaþie cu celelalte niveluri: vocal, mimicã, gesticã. Astfel, echipa verde va mima trei calitãþi, echipa roºie va realiza un grup statuar care sã sugereze trei sentimente, echipa albastrã va realiza reclame care sã sugereze trei pasiuni, iar cu ajutorul echipei observatorilor se va evalua mãsura în care:

- se folosesc propriile mijloace ºi abilitãþi de comunicare;

- se exprimã sensibilitate la mijloacele de comunicare;

- existã abilitate în emiterea mesajelor (expresie/emisie) ºi în recepþionarea mesajelor (recepþie/sensi-

bilitate). Completaþi grilele de mai jos, pentru fiecare registru al comunicãrii (vocal informaþie transmisã prin tonul, ritmul ºi inflexiunile vocii; mimicã - informaþie transmisã prin fizionomie, privire ºi mimica feþei; gesticã - informaþie transmisã prin limbajul trupului):

EMISIE / EXPRESIE

NIVEL

VOCAL

MIMICÃ

GESTURI

1

absent

absent

absent

2

slab

slab

slab

3

bun

bun

bun

4

excelent

excelent

excelent

Pentru fiecare dintre nivelurile comunicãrii, evaluaþi modul în care fiecare s-a fãcut înþeles, pe o scarã de la 1 la 4.

RECEPÞIE / SENSIBILITATE

NIVEL

VOCAL

MIMICÃ

GESTURI

1

absent

absent

absent

2

slab

slab

slab

3

bun

bun

bun

4

excelent

excelent

excelent

Pentru fiecare dintre nivelurile comunicãrii, evaluaþi modul în care fiecare s-a conectat la persoanã din faþã, pe o scarã de la 1 la 4

conectat la persoanã din faþã, pe o scarã de la 1 la 4 NU UITA Comunicarea

NU UITA Comunicarea este prezentã în tot ce facem în viaþã! Comunicarea umanã opereazã cu trei categorii de limbaje (mijloace de transmisie, moduri de conduitã verbalã sau simbolicã):

limbaj verbal – cuvântul rostit sau scris;

limbaj paraverbal – vocea (volum, ton, ritm, dicþie, accent, râs, tuse etc);

limbajul trupului – posturã, distanþe, mimicã, gesticã, privire, haine. Vocea ºi trupul indicã atitudini, emoþii, sentimente. Cuvântul indicã idei, noþiuni, concepte. Cuvintele transportã conþinutul infor- maþional al mesajelor iar vocea ºi trupul definesc relaþia care ia naºtere între interlocutori. Relaþia se dezvoltã în plan emoþional ºi poate fi:

pozitivã (grijã, atenþie, iubire, prietenie, simpatie, etc.)

neutrã (indiferentã)

negativã (respingere, dezaprobare, duºmãnie, dispreþ, etc.)

simpatie, etc.) neutrã (indiferentã) negativã (respingere, dezaprobare, duºmãnie, dispreþ, etc.) 5

Comunicarea are o mulþime de înþelesuri, o mulþime de scopuri ºi tot atâtea metode de exprimare ºi mani- festare (comunicarea nonverbalã este generatã de orice transmite un mesaj iar oamenii transmit mesaje prin: expre- siile faciale, expresiile emoþionale, modulaþiile vocii, gesturile ºi poziþiile corpului, îmbrãcãmintea). Comunicarea eficientã este condiþionatã de înþelegerea comunã a mesajului. Mesajul reprezintã conþinutul comunicãrii: idei, sentimente transpuse în simboluri, semne, coduri. Sentimentele sunt stãri afective moderate ca intensitate, cu o duratã lungã de exprimare: plãcerea/neplãcerea, iubirea/ura, mândria/umilinþa etc. Emoþiile sunt definite ca stãri afective de intensitate mare, cu o duratã scurtã de exprimare, stãri zguduitoare:

mânie, furie, spaimã, fricã, bucurie, tristeþe. Faptele au ºi ele semnificaþie în comunicare: „Faptele spun mai mult decât vorbele!” Coduri:

- verbale: prin cuvinte - nonverbale: prin gesturi, mimicã, poziþia corpului etc. Scopul comunicãrii:

sã ne câºtigãm încrederea de sine;

sã atenþionãm pe alþii;

sã informãm pe alþii;

sã explicãm ceva;

sã distrãm;

sã descriem;

sã convingem.

ceva; sã distrãm; sã descriem; sã convingem. Stiaþi cã… Existã un limbaj al florilor, al culorilor,

Stiaþi cã…

Existã un limbaj al florilor, al culorilor, al iubirii, al timpului, al tãcerii? Încercaþi sã-l descoperiþi!

Cuvântul este sunet ºi culoare, e mesagerul gândului uman? Alegeþi un cuvânt – asociaþi o culoare ºi

o melodie. Credeþi cã se potrivesc? De ce?

Important este cum ºi cât comunicãm? Explicaþi!

Excesul în gesturi distrage sau devine plicticos? Daþi exemple.

A înþelege un sentiment înseamnã mai întâi a-l trãi, a pãtrunde în misterele lumii formelor, a culorilor

ºi a luminii?

Activitate extraºcolarã Realizati în cadrul Consiliului elevilor a unui Cod al comunicãrii interumane care sã cuprindã un Realizati în cadrul Consiliului elevilor a unui Cod al comunicãrii interumane care sã cuprindã un set de reguli, norme ºi mesaje de promovare a imaginii colectivului, prin respect ºi înþelegere. Acesta va reprezenta un ghid de modelare permanentã a comportamentelor ºi atitudinilor.

I.2. O IMAGINE CÂT O SUTÃ DE CUVINTE

I.2. O IMAGINE CÂT O SUTÃ DE CUVINTE “Sã fim atenþi la mesajele pe care le

“Sã fim atenþi la mesajele pe care le primim, sã nu devenim prizonierii imaginilor!”

Emiþãtor

Receptor

Impact

Exerciþiu: Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:

1. Dacã ar fi sã realizaþi un film despre ºcoalã, ce subiect aþi alege? De ce?

2. Cum aþi reda o stare de încordare sau o stare de liniºte? Aþi apela la culoare ºi muzicã? Dacã da, justificaþi

ºi exemplificaþi.

3. Printre personajele filmelor voastre preferate aþi identificat eroi îndrãgiþi? Îi consideraþi modele de urmat

în viaþã?

4. Cum comentaþi atitudinea unor colegi care uitã sã treacã pe la ºcoalã, preferând sã-ºi petreacã timpul la

Internet café?

Joc de rol: Se vor forma patru echipe de elevi care vor avea ca sarcinã:

Echipa A: Stabilirea grilei de programe la un post de televiziune privatã, pentru o zi de week-end (emisiuni ºi subiecte care sã asigure un rating ridicat). Echipa B: Realizarea unui jurnal care sã surprindã evenimente inedite din viaþa ºcolii (utilizarea de

fotografii).

 

Echipa C: Imaginaþi o posibilitate de prezentare a echipei pe Internet, pentru a câºtiga câþi mai mulþi

prieteni virtuali.

 

Echipa D: Va revizui produsele celor trei echipe ºi va analiza impactul mesajelor transmise n cele trei

situaþii.

Echipa D: Va revizui produsele celor trei echipe ºi va analiza impactul mesajelor transmise n cele
NU UITA! Mass media rãspunde ºi nevoilor fireºti ale tinerilor: - nevoia de a comunica

NU UITA! Mass media rãspunde ºi nevoilor fireºti ale tinerilor:

- nevoia de a comunica

- curiozitatea

- dorinþa de a trãi experienþe inedite

- interesul faþã de o gamã largã de mesaje

- evadarea din realitate

- participare afectivã intensã Tehnici de comunicare:

mijloace tipãrite (cãrþi, reviste, ziare, afiºe)

mijloace bazate pe film (fotografia, cinematograful)

mijloace electronice (radio, televiziune, fax, telefon, calculator)

Schema comunicãrii:

Emiþãtor

Mesaj

Mijloc Receptor

Impact

Cine?

Ce spune?

Prin ce mijloc?

Cui?

Cu ce efect?

Mass media transmite o multitudine de imagini care informeazã, instruiesc, cultivã ºi delecteazã. Impresiile ºi atitudinile formate în urma receptãrii mesajelor determinã ºi influenþeazã comportamentul. Mass media construieºte modele de comportament. Depinde în primul rând de voi ce veþi alege! Pentru a fi siguri cã nu greºiþi, nu ezitaþi sã cereþi sfatul! Sfaturile nu costã nimic, dar pot oferi totul! Activitate extraºcolarã:

Invitaþi la o dezbatere un reprezentant al unui post local de televiziune, unui post de radio ºi unui ziar pentru a aborda subiecte legate de calitatea programelor si a ºtirilor, de concurenþa între pos- turi ºi ziare în scopul câºtigãrii telespectatorilor, ascultãtorilor ºi cititorilor.

de concurenþa între pos- turi ºi ziare în scopul câºtigãrii telespectatorilor, ascultãtorilor ºi cititorilor. 8
de concurenþa între pos- turi ºi ziare în scopul câºtigãrii telespectatorilor, ascultãtorilor ºi cititorilor. 8

I.3. FRUMUSEÞEA GESTULUI MÃRUNT

„Nu poþi învãþa pe nimeni ceea ce ºtii, nici ceea ce vrei, ci numai ceea ce eºti” (C. Brâncuºi)

nici ceea ce vrei, ci numai ceea ce eºti” (C. Brâncuºi) Studiu de caz: 1. Imagineazã-þi
nici ceea ce vrei, ci numai ceea ce eºti” (C. Brâncuºi) Studiu de caz: 1. Imagineazã-þi

Studiu de caz:

1. Imagineazã-þi cã eºti invitat la o aniversare a celui mai bun prieten. Acolo sunt ºi alþi colegi, dar ºi necunoscuþi. Alege prietenul la care eºti invitat. Spune câteva lucruri despre acest coleg (calitãþi ºi defecte) în aºa fel încât ceilalþi sã-l recunoascã. Motiveazã alegerea. Ce cadou crezi cã i se potriveºte? Ce

þinutã crezi cã va fi potrivitã cu aceastã ocazie? Cum te vei comporta cu colegii tãi, cu pãrinþii prietenului tãu, cu necunoscuþii? Ce gesturi crezi cã ar putea sã lase o bunã impresie ºi care, dimpotrivã, te-ar pune într-o luminã nefa- vorabilã? Crezi cã gesturile unei persoane pot configura în timp „personalitatea acesteia”?

2. Imaginaþi-vã o situaþie în care toate regulile de politeþe ar fi suspendate. Cum s-ar purta colegii tãi? Dar

tu? Cine ar avea de câºtigat? Cum s-ar purta membrii grupului dupã aceea?

NU UITA! Conduita civilizatã, politeþea se învaþã ºi se educã! A fi politicos în seamnã

NU UITA!

Conduita civilizatã, politeþea se învaþã ºi se educã!

A fi politicos înseamnã a fi natural. Politeþea nu trebuie sã fie o mascã, ci o trãsãturã de carac- ter. Politeþea înseamnã: limbaj, gest, atitudine pentru a respecta pe ceilalþi ºi a te respecta pe tine însuþi. Gestul reprezintã miºcarea exterioarã a corpului, cu ajutorul cãreia se exprimã un gând, un sentiment sau include un act sau o faptã. Gesturile se învaþã, se imitã sau se educã:

þinuta vestimentarã - adevãrata eleganþã se observã dintr-un acord perfect între hainã, împrejurare ºi per-

sonalitatea celui ce o poartã;

comportamentul în grup – caracterizat prin bunã-cuviinþã, respect ºi amabilitate în relaþiile cu ceilalþi;

Viaþa socialã presupune existenþa ºi respectarea unor norme ºi reguli:

atitudinile în locuri publice – arta de a fi tu însuþi ºi ai cunoaºte pe ceilalþi.

- scrise (regulamente ºi legi)

- nescrise (þin de fireasca ºi normala desfãºurare a relaþiilor dintre oameni)

Stiaþi cã… Limbajul cadourilor –plãcerea de a oferi, bucuria de a primi… Cadoul este un mesaj extrem Limbajul cadourilor –plãcerea de a oferi, bucuria de a primi… Cadoul este un mesaj extrem de personalizat pe care o persoanã îl trimite altei persoane, ºi pe care aceasta din urmã îl retransmite „în oglindã” prin intermediul atitudinii sale.

Sã mergi la sigur când e vorba sã oferi un cadou… Nu te simþi obligat
Sã mergi la sigur când e vorba sã oferi un cadou…
Nu te simþi obligat sã faci cadouri. Ele sunt obligatorii pentru anumite ocazii: Crãciun, aniversãri, etc.
Trebuie sã ºtii cã ºi o dovadã de atenþie, o favoare, un cuvânt amabil sunt cadouri. Dacã nu suporþi sã faci cadouri cu
aceste ocazii ºi sã te supui „ritualurilor” sociale, nu le face, dar asumã-þi responsabilitatea actului!
Alege cu atenþie cadoul, gândindu-te la cealaltã persoanã ºi la relaþia cu aceasta. Nu oferim cadouri pen-
tru sine, pentru a satisface propriul ego, ci pentru a oferi bucurie ºi o dovadã de ataºament. Fiecare cadou este un sim-
bol.
Nu aºtepta un cadou în schimbul celui oferit. A dãrui este un act gratuit!
A învãþa sã accepþi un cadou…
Exprimã-þi sentimentele. Nu ºtii sã spui „mulþumesc”? Dacã simþi cã nu þi-ai exprimat îndeajuns bucu-
ria sau recunoºtinþa, de ce sã nu dai un telefon sau sã scrii un scurt bilet prin care sã o faci?
Refuzã cadoul dacã crezi cã este necesar. Dacã cadoul nu îþi place (sau dacã ai deja acel obiect) ºi vine
din partea unei persoane apropiate, este mai bine sã îi aduci acest lucru la cunoºtinþã cu gentileþe!
Aplicaþie: Constituiþi cinci grupe care vor analiza comportamentul elevilor la ºcoalã, la spectacol, pe stradã,

Aplicaþie:

Constituiþi cinci grupe care vor analiza comportamentul elevilor la ºcoalã, la spectacol, pe stradã, în mijloacele de transport, cu prilejul unei aniversãri ºi sãrbãtoririi unui coleg. Stabiliþi cinci reguli de comportament pentru fiecare situaþie în parte.

Activitate extraºcolarã Realizaþi un concurs de eseuri cu tema: „pledoarie pentru o comunicare eficientã”, care va conþine Realizaþi un concurs de eseuri cu tema: „pledoarie pentru o comunicare eficientã”, care va conþine termenii: politeþe, apreciere, iubire, refuz, model, mesaj, frumuseþe, respect, gest.

eficientã”, care va conþine termenii: politeþe, apreciere, iubire, refuz, model, mesaj, frumuseþe, respect, gest. 11

I.4. GÂNDUL, VORBA, FAPTA

„Sufletul tãu sã fie întotdeauna la fel cu gândul, gândul cu vorba ºi vorba cu fapta, cãci numai astfel vei obþine echilibrul statornic între tine ºi lumea din afarã” (L. Rebreanu)

statornic între tine ºi lumea din afarã” (L. Rebreanu) IMPORTANT! Ajutaþi o persoanã sã se simtã
statornic între tine ºi lumea din afarã” (L. Rebreanu) IMPORTANT! Ajutaþi o persoanã sã se simtã

IMPORTANT!

Ajutaþi o persoanã sã se simtã liberã sã vorbeascã!

Încercaþi sã vã apropiaþi ºi sã vã cunoaºteþi mai bine!

Fiþi deschiºi, sinceri ºi toleranþi!

Arãtaþi interes!

Fiþi constructivi!

Fiþi rãbdãtori!

Pãstraþi-vã calmul!

Fiþi circumspecþi cu critica ºi argumentãrile!

Puneþi întrebãri!

Exerciþiu-joc: Completaþi sarcinile din fiºa de lucru: Fiºa de lucru 1. „Cine sunt eu?” Completeazã

Exerciþiu-joc: Completaþi sarcinile din fiºa de lucru:

Fiºa de lucru 1. „Cine sunt eu?” Completeazã urmãtoarele fraze:

Oamenii de care îmi pasã cel mai mult sunt……………………………… Mã simt mândru de mine pentru cã ……………………………………… Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt………………………………. Îmi doresc sã …………………………………………………………… Unul dintre cele mai bune lucruri fãcute de mine este ………………… Îmi propun sã ……………………………………………………………… Prefer sã ………………………….decât sã ……………………………….

2. „Cum ar arãta un afiº publicitar despre tine?” Deseneazã-l! Sunt colegii tãi de acord ? Ce lipseºte sau

ce este prea îndrãzneþ în acest afiº?

3. „Faþa umanã” - Desenaþi profilul unei feþe umane ºi poziþionaþi rãspunsurile la urmãtoarele cerinþe acolo

unde consideraþi cã se potrivesc în interiorul feþei. Filmul care þi-a plãcut cel mai mult? Cea mai interesantã idee pe care am auzit-o? Cel mai frumos lucru pe care l-am vãzut! Cartea care þi-a plãcut cel mai mult! Muzica preferatã! Cel mai urât lucru pe care l-am vãzut sau auzit! Cea mai fericitã zi din viaþa mea! Mâncarea preferatã!iscutaþi despre ce s-a întâmplat ºi cu ce aþi rãmas: Ca grup?, Ce v-a surprins?, Pe ce v-aþi bazat primele impresii? Prezentaþi exemple de situaþii în care v-aþi format o primã impresie complet greºitã despre cineva.

Ce ne spune aceastã activitate despre noi înºine?

Organizaþi patru grupe de elevi. Fiecare grupã va avea ca sarcinã de lucru sã gãseascã exemple care sã ilus- treze mesaje transmise prin cântec, reclamã, ºtire, opere de artã. Se vor identifica diferenþele dintre mesajele pozitive ºi cele negative. Se vor clarifica modalitãþile de transpunere a mesajului ºi de înþelegere a acestuia. Se vor comenta capacitãþile de interpretare.

C ompletaþi urmãtoarea schemã: O rganizaþi un concurs la care vor participa toþi elevii împãrþiþi
C ompletaþi urmãtoarea schemã: O rganizaþi un concurs la care vor participa toþi elevii împãrþiþi

Completaþi urmãtoarea schemã:

Organizaþi un concurs la care vor participa toþi elevii împãrþiþi în douã grupe. Proba concursului va fi ca cele douã grupe sã identifice douã modalitãþi noi de comunicare, respectiv douã modalitãþi de auto- cunoaºtere. Se vor analiza cele mai eficiente modalitãþi de comunicare ºi de autocunoaºtere.

Aplicaþie

Probele concursului:

1. Proba teoreticã care va consta într-un test grilã cu 10 întrebãri legate de modalitãþi de comunicare.

2. Menþionaþi greºeli de comportament în urmãtoarele situaþii: la dans, la spectacol, pe stradã, în clasã.

3. Cum vorbim la telefon?

< cu dirigintele;

< cu un pãrinte;

< cu un prieten;

< cu un necunoscut;

4. Cum ne informãm?

5. Realizaþi un spot publicitar al clasei voastre care sã cuprindã text ºi imagine. Textul va include urmãtoarele

cuvinte: colegialitate, încredere, gest, barierã, culoare, exuberanþã, apreciere.

cuvinte: colegialitate, încredere, gest, barierã, culoare, exuberanþã, apreciere. 15
cuvinte: colegialitate, încredere, gest, barierã, culoare, exuberanþã, apreciere. 15

CAPI-

Descoperirea altora înseamnã descoperirea relaþiilor ºi nu a barierelor” (Claude Levi-Strauss)

TOLUL II

Comunitaþi multiculturale Discriminare Toleranþã

relaþiilor ºi nu a barierelor” (Claude Levi-Strauss) TOLUL II Comunitaþi multiculturale Discriminare Toleranþã 16
relaþiilor ºi nu a barierelor” (Claude Levi-Strauss) TOLUL II Comunitaþi multiculturale Discriminare Toleranþã 16
II.1. DIFERIÞI – ÎMPREUNÃ Constituþi cinci grupe de elevi. Fiecare grupã va forma un cerc

II.1. DIFERIÞI – ÎMPREUNÃ

Constituþi cinci grupe de elevi. Fiecare grupã va forma un cerc ºi îºi va alege un elev observator ºi un alt elev care intenþioneazã sã intre în cerc (outsider = persoanã din afara cercului ). Outsiderul va încerca sã intre în cerc nefiind lãsat de ceilalþi. Observatorul va nota atât strategiile celor din cerc pentru a-l împiedica pe outsider sã intre în cerc, cât ºi strategiile outsiderului de a pãtrunde în cerc. Totul se va realiza contracronometru. Dupã 3 minute, indiferent dacã a reuºit sau nu sã intre în cerc outsiderul se schimbã. Activitatea se încheie în momentul în care toþi elevii care au dorit, au forþat cercul.

NU UITA! Cultura unei societãþi/grup social este datã de mai multe coordonate, între care:

spaþiul geografic; contactele cu alte grupuri umane; istoria comunã trãitã de-a lungul generaþiilor;

istoria comunã trãitã de-a lungul generaþiilor; limba vorbitã; religia sau religiile la care aderã
istoria comunã trãitã de-a lungul generaþiilor; limba vorbitã; religia sau religiile la care aderã

limba vorbitã;

religia sau religiile la care aderã membrii grupului;

structura(organizarea) grupului respectiv;

obþinerea ºi exercitarea puterii;

concepþia despre lume ºi despre fiinþa umanã; modalitãþi de petrecere a timpului liber.

Multiculturalitatea face trimitere la un nivel larg, social, în care diferite grupuri socio- culturale trãiesc într- un spaþiu fizic comun. Comunitaþile multiculturale sunt grupuri culturale, etnice, religioase etc. care trãiesc în acelaºi spaþiu, întreþin relaþii deschise de interacþi- une, schimb ºi recunoaºtere mutalã,

respectând val-

orile, tradiþiile

ºi modurile de

viaþã

fiecãruia. Discriminare – constatare

a deosebirilor pe criterii de rasã,

religie, sex, naþionalitate, statut social, opinie. Non-discriminare – acceptarea deosebirilor pe criterii ca: rasã, religie, sex, naþionalitate, statut social, opinie. Aplicaþie:

sex, naþionalitate, statut social, opinie. A plicaþie: Interculturalitate Comunicare Cooperare Etnie ale

Interculturalitate

Comunicare

Cooperare

Etnie

ale

Interculturalitate Comunicare Cooperare Etnie ale Dupã terminarea exerciþiului, veþi participa la o

Dupã terminarea exerciþiului, veþi participa la o dezbatere bazatã pe urmãtoarele teme:

Cum v-aþi simþit când eraþi în cerc? Cum v-aþi simþit ca outsideri? Cei care nu au reuºit sã intre în cerc se simt altfel decât cei care nu au reuºit?

Întrebãri pentru observator:

Ce strategii au folosit outsiderii? Dar membrii cercului? Consideraþi cã aceste strategii au fost corecte ºi morale?

Joc de rol Când vã simþiþi în minoritate sau ca outsideri in viatã ºi când apreciaþi cã faceþ Când vã simþiþi în minoritate sau ca outsideri in viatã ºi când apreciaþi cã faceþi parte din grup sau din majori- tate?

CATEGORIA

ASEMÃNÃRI

DEOSEBIRI

 

1.

1.

Membrã/membru al familiei

2.

2.

3.

3.

 

1.

1.

Oameni care au altã religie

2.

2.

3.

3.

Oameni care au altã etnie

1.

1.

2.

2.

 

3.

3.

Oameni de altã rasã

1.

1.

2.

2.

3.

3.

Oameni de altã rasã 1. 1. 2. 2. 3. 3. Activitate extraºcolarã Daþi exemplu de o
Oameni de altã rasã 1. 1. 2. 2. 3. 3. Activitate extraºcolarã Daþi exemplu de o

Activitate extraºcolarã Daþi exemplu de o situ-

aþie realã

din

Realizaþi o expozitþie în cadrul ºcolii cu elemente reprezentative (imagini, fotografii, desene, port tradiþional, unelte etc.) ale diferitelor etnii, cul- turi existente pe teritoriul României.

etnii, cul- turi existente pe teritoriul României. clasã/ºcoalã/comunitate în care un copil/elev a fost sau

clasã/ºcoalã/comunitate în care un copil/elev a fost sau este respins de grup pe motive etnice ºi culturale.

CAPITOLUL III

CAPITOLUL III 20

III.1. UN SPORT TOLERANT, LOIAL, DEMOCRATIC

Toleranþã

Fair play

UN SPORT TOLERANT, LOIAL, DEMOCRATIC Toleranþã Fair play “Practicarea sportului face parte din drepturile omului.

“Practicarea sportului face parte din drepturile omului. Fiecare are posibilitatea de a practica un sport în funcþie de aptitudinile sale. “ (Cartea Olimpicã - Principiul nr. 8)

Este sportul un drept al omului? Documentele internaþionale referitoare la drepturile omului nu conþin pro- cedee specifice privind practicarea sportului sau accesul la sport. Totuºi, putem considera sportul ca o componentã esenþialã a celor douã drepturi: dreptul la educaþie ºi dreptul la culturã. Sportul apropie persoanele ºi comunitãþile. Echipele sportive sunt, deseori, compuse din persoane care au naþionalitãþi ºi confesiuni diferite. Spectatorii, la rândul lor, sunt de origini diferite. În consecinþã, sportul contribuie la depãºirea diferenþelor ºi încurajeazã dialogul, eliminând prejudecãþile, ignoranþa, intoleranþa, discriminarea.

Aplicaþie Activitatea are bazã un eveniment sportiv real, desfãºurat în cadrul ºcolii voastre: finala campionatu- lui de fotbal pe ºcoalã. Elevii vor fi constituiþi pe trei grupe, care vor reprezenta: jucãtorii, organizatorii ºi suporterii. Vor fi analizate aspectele de organizare ºi implicare a conducerii ºcolii ºi a cadrelor didactice, arbi- trajul prestat, modul de cooperare ºi comunicare între participanþi, incidentele din teren (violenþe fizice ºi verbale) ºi cele din afara terenului (spectatori, galerie). Se propune oferirea diplomelor pentru cea mai bunã echipã de fotbal, cel mai tehnic jucãtor ºi premii speciale fair - play oferite jucãtorilor ºi spectatorilor. Jucãtorii vor analiza prestaþia arbitrajului ºi a suporterilor. Suporterii vor aprecia corectitudinea arbitrilor ºi modul de implicare al jucãtorilor. Organizatorii ºi arbitrii vor prezenta prestaþia jucãtorilor ºi a suporterilor. Elevii vor sublinia importanþa respectãrii principiilor de toleranþã ºi a spiritului de fair – play.

Elevii vor sublinia importanþa respectãrii principiilor de toleranþã ºi a spiritului de fair – play. 21

1. ACÞIUNEA “OPEN FUN FOOTBALL SCHOOL”

“Open Fun Football School” este o Asociaþie umanitarã din Danemarca. Scopul acestei asociaþii se bazeazã pe prin- cipiul “Sportul pentru toþi”, si îºi propune antrenarea copiilor ºi a adolescenþilor care aparþin unor comunitãþi etnice ºi religioase diferite în întreceri sportive. In ultimii ani Asociaþia “Open Fun Football School” a organizat 15 manifestaþii sportive în stradã, adicã mini-între- ceri de cartier între copii, întreceri care s-au bucurat de o largã participare. Acþiunea a fost extinsã ºi în Kosovo, o zonã extrem de tensionatã, ca urmare a conflictelor interetnice între comunitãþile sârbã ºi albanezã. Cu toate greutãþile întâmpinate, în prezenþa Forþelor Internaþionale de Menþinere a Pãcii (KFOR), ca urmare a programului “Sportul în stradã”, mai mult de 6.000 de copii ºi tineri între 14 ºi 18 ani, sârbi ºi albanezi, au participat la întreceri sportive ce s-au desfãºurat pe strãzile localitãþilor din Kosovo, într-o atmosferã de înþelegere, toleranþã ºi fair - play.

atmosferã de înþelegere, toleranþã ºi fair - play. 2. SPORTUL ºI POLITICA Uneori, sportul a fost

2. SPORTUL ºI POLITICA

Uneori, sportul a fost un mijloc de a lupta în mod paºnic împotriva injustiþiei. Astfel, la Jocurile Olimpice din 1968 din Mexic, sportivii John Carlos ºi Tommie Smith au înapoiat medaliile cucerite, protestând astfel împotriva discrim- inãrii negrilor din Statele Unite. Sportul poate fi, din pãcate, utilizat în mod abuziv de miºcãrile naþionaliste, extremiste. În timpul Jocurilor Olimpice de la Munchen, din 1972, opt teroriºti palestinieni au pãtruns, înarmaþi, în cantonamentul delegaþiei israeliene ºi au omorât doi sportivi. În luptele ulterioare cu forþele de securitate germanã au mai fost asasinaþi de cãtre teroriºti încã noua persoane, luate ca ostatici.

3. SPORTUL ºI VIOLENÞA În anul 1985, pe stadionul Heysell din Bruxelles, s-a desfãºurat un meci decisiv, în cadrul Cupei Campionilor la fot- bal, între o echipã britanicã ºi una italianã. În timpul meciului, au început incidente grave între suporterii celor douã echipe. Zidul despãrþitor între cele douã galerii a cedat, înregistrându-se violenþe greu de descris. In urma acestor incidente dramatice, aproape 100 de suporteri, în majoritate italieni, au fost uciºi ºi mai multe mii au fost rãniþi. La 21 septembrie 2001, Gaston Taument, atacantul echipei S.K. Viena, a fost obiectul unei insulte rasiste în timpul meciului, desfãºurat în cadrul Cupei UEFA, disputat împotriva echipei F.K. Belgrad. Taument, care a fost timp de 15 meciuri cãpitanul echipei naþionale a Olandei, este originar din Surinam (Antilele olandeze). În luna martie 2004, în timpul desfãºurarii unei partide importante de fotbal, pe un stadion din Roma, a fost lansat zvonul (ulterior neconfirmat), privind moartea accidentalã a unui suporter - copil pe una din strãzile din jurul sta- dionului. Au început brusc incidente grave, meciul a fost întrerupt, iar strãzile Romei au fost devastate. În ciocnirile care au avut loc între suporteri ºi forþele de ordine, au fost rãniþi 39 de poliþiºti.

Î n ciocnirile care au avut loc între suporteri ºi forþele de ordine, au fost rãniþi

4.INSTITUÞII ºI INSTRUMENTE INTERNAÞIONALE PRIVIND SPORTUL

Consiliul Europei pentru dezvoltarea sportului (COOS) este o instituþie europeanã care îºi propune pro- movarea sportului pentru toþi ca modalitate de ameliorare a calitãþii vieþii, de facilitare a înþelegerii sociale, a toler- anþei prin intermediul sportului. Carta europeanã a sportului pentru toþi, elaboratã în 1975 ºi actualizatã în 1992, este instrumentul internaþional al activitãþii sportive ºi vizeazã practicarea pe scarã largã a sportului moral, viguros ºi sãnãtos, precum ºi o cooperare cât mai extinsã cu putinþã. Conferinta Mondiala asupra Educaþiei ºi Sportului pentru o cultura a pãcii, UNESCO - Paris, 9 iulie 1994.

pentru o cultura a pãcii, UNESCO - Paris, 9 iulie 1994. Activitate extraºcolarã: Realizaþi medalioane ºi

Activitate extraºcolarã:

Realizaþi medalioane ºi articole de presã care sã cuprindã activitatea unor sportivi celebri (de exemplu: Nadia Comãneci, Gheorghe Hagi, Iolanda Balaº, Leonard Doroftei, Pele, Ronaldo).

unor sportivi celebri (de exemplu: Nadia Comãneci, Gheorghe Hagi, Iolanda Balaº, Leonard Doroftei, Pele, Ronaldo). 24
unor sportivi celebri (de exemplu: Nadia Comãneci, Gheorghe Hagi, Iolanda Balaº, Leonard Doroftei, Pele, Ronaldo). 24

III. 2. NUMAI UN MINUT *

III. 2. NUMAI UN MINUT * Aplicaþie Elevii vor lucra pe grupe ºi vor primi în
III. 2. NUMAI UN MINUT * Aplicaþie Elevii vor lucra pe grupe ºi vor primi în

Aplicaþie Elevii vor lucra pe grupe ºi vor primi în mod aleator o fiºã de lucru ce cuprinde o afirmaþie legatã de sport ºi drepturile omului. Aveþi la dispoziþie 5 minute pentru a pregãti o expunere de un minut despre conþinutul biletului primit. Fiecare grupã îºi va susþine expunerea punând accentul pe relaþia dintre sport ºi respectarea drep-

turilor omului.

Fiºe de lucru Fiºa nr. 1 - SPORTUL ªI DREPTURILE OMULUI Poliþia are dreptul sã opreascã intrarea în stadion a suporterilor agitaþi ºi agresivi care au venit din altã þarã pentru a asista la meciul echipei lor favorite? Este aceasta o încãlcare a dreptului liberei circulaþii, a dreptului de asociere?

Fiºa nr. 2 - SPORTUL ªI COPIII Ce spuneþi voi pãrinþilor ambiþioºi ºi antrenorilor care supun copiii la grele ºi nesfârºite ore de antrenament? Cine are dreptul de a decide în privinþa sãnãtãþii unui tânar ºi a dreptului acestuia de a dispune de timpul sãu liber?

Fiºa nr. 3 – SPORTUL ªI DREPTURILE SOCIALE Credeþi cã sportivii ºi sportivele trebuie sã se bucure de aceleaºi drepturi ca ºi muncitorii, de exemplu, dreptul de a forma sindicate?

Fiºa nr. 4 - SPORTUL ªI MEDIUL ÎNCONJURÃTOR Amenajarea unor terenuri sportive presupune scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeþe cultivate sau împãdurite, precum ºi folosirea unor cantitãþi importante de apã ºi pesticide. Este aceasta o problemã legatã de drepturile omului?

Fiºa nr. 5 - SPORTUL ªI EGALITATEA SEXELOR Consideraþi cã echipa olimpicã a unei þãri trebuie sã cuprindã mai multe femei sau mai mulþi bãrbaþi?

Fiºa nr. 6 - SPORTUL ªI CETÃÞENIA Multe persoane nãscute într-o þarã, devin, pe parcurs, cetãþenii altei þãri. Cu toate acestea, ele continuã sã susþinã echipele naþionale ale þãrilor în care s-au nãscut, în detrimentul echipei din þara unde s-au stabilit. Care consideraþi cã este echipa pe care aceºtia ar trebui sã o susþinã?

Fiºa nr. 7 - SPORTUL ªI DISCRIMINAREA În ce mãsurã Jocurile Olimpice pentru persoane handicapate contribuie la lupta împotriva prejudecãþilor ºi sprijinul acestor persoane?

Fiºa nr. 8 - SPORTUL ªI EDUCAÞIA Consideraþi cã sportul trebuie sã fie obligatoriu în perioada anilor de ºcoalã?

Fiºa nr. 9 – SPORTUL ªI SÃNÃTATEA Ce se poate face pe plan local pentru a împiedica utilizarea drogurilor în sport?

Fiºa nr. 10 – SPORTUL ªI MEDIA Consideraþi cã dreptul de a transmite întrecerile sportive poate fi cumpãrat de o singurã societate de televiziune?

Analizaþi desfãºurarea activitãþii, pe baza urmãtoarelor întrebãri:

Este dificil sã vorbim despre aceste subiecte într-un timp scurt? Care au fost aspectele cele mai delicate ºi de ce? Care au fost cele mai controversate ºi de ce? Care dintre participanþi a rãmas cel mai surprins?

de ce? Care dintre participanþi a rãmas cel mai surprins? Exerciþiu Identificaþi cazuri concrete din mass

Exerciþiu Identificaþi cazuri concrete din mass media din care sã reiasã încãlcarea drepturilor omului în sport.

care sã reiasã încãlcarea drepturilor omului în sport. Activitate extraºcolarã Participarea elevilor clasei la
care sã reiasã încãlcarea drepturilor omului în sport. Activitate extraºcolarã Participarea elevilor clasei la

Activitate extraºcolarã Participarea elevilor clasei la o întrecere sportivã cu echipe profesioniste din campionatul naþional. Participarea elevilor clasei la o întrecere sportivã cu echipe profesioniste din campionatul naþional.

CAPITOLUL IV

CAPITOLUL IV 27

IV. 1. DACÃ VREI PACE, PREGÃTEºTE PACEA ! *

IV. 1. DACÃ VREI PACE, PREGÃTEºTE PACEA ! * Exerciþiu: Constituiþi în 3 grupe, completaþi ”Roata

Exerciþiu:

Constituiþi în 3 grupe, completaþi ”Roata pãcii”, prin gãsirea a 21 de termeni care se regãsesc în proverbe ºi zicãtori din lumea întreagã.

Fiºã de lucru - PROVERBE ºI ZICÃTORI

Cuvintele care trebuie introduse sunt: frumuseþe, corp, compasiune, cooperare, culturã, economie, emoþie, mediu natural, perseverenþã, armonie, sãnãtate, individ, informaþie, bucurie, dreptate, cunoaºtere, viaþã, dragoste, spirit, respect, viaþã socialã, societate, solidaritate, esenþã, adevãr, bunãstare, înþelepciune. Zona 1 – Experienþa este mama

colele.

Zona 2

a) – Acolo unde existã b)

, nu existã întuneric.

ºi perseverenþa au efectul magic de-a face sã disparã dificultãþile ºi obsta-

c) Omul poate sã vâneze

d) Nu promite nimic când eºti

chinezesc) Zona 3 – Cel care are

este bogat.

Zona 4 – Îndoiala este cheia tuturor Zona 5 – Dacã vrei sã fii respectat, trebuie sã ai Zona 6 – A atinge pãmântul înseamnã a fi în

ica)

din tot sufletul, dar Dumnezeu nu o va face niciodatã.

; nu rãspunde scrisorilor când eºti mânios. (proverb

(proverb persan) pentru tine (proverb spaniol) cu natura (proverb al indienilor din Amer-

Zona 7 – Pentru

(proverb budist). Zona 8 – Guvernarea ºi Zona 9 a)

celorlalþi este la fel de important sã nu neglijezi propria

sunt peste tot legile vieþii; anarhia ºi competiþia sunt legile morþii. fãrã înþelepciune este ca o floare în noroi (proverb românesc).

b)

Mai devreme sau mai târziu,

va ieºi la ivealã (proverb olandez).

c)

,

încã

totdeauna, cãci unirea înseam-

nã putere!

d) Când violenþa intrã în casã, ordinea ºi

vor ieºi afarã prin sobã (proverb turc)

Zona 10 Zona 11 Zona 12 – Nu poþi avea

spiritului trebuie supusã sufletului (Mahatma Ghandi) ºi înþelegerea trebuie sã fie împreunã. fãrã eficienþã.

Zona 13 – Nu vã lãsaþi înºelaþi de aparenþa lucrurilor, cãci prezentarea nu este sinonimã cu (proverb englez) Zona 14 – Un moment de rãbdare poate evita o mare catastrofã ºi un moment de nerãbdare vã poate ruina întreaga

(proverb chinezesc) Zona 15 – Unde se gãseºte înþelepciunea pe care noi am pierdut-o în cunoºtinþã ? Unde se gãseºte cunoºtinþa pe care

noi am pierdut-o în Zona 16 – Este mai uºor de a supune Zona 17 – Ascunzând cultivãm, pentru cã ele parfumeazã viaþa. Zona 18 – Priveºte cu

Zona 19 – Omul se formeazã de-a lungul deciziilor sale, care formeazã

Zona 20 – Fiecare inimã este inima altuia. Fiecare suflet este sufletul altuia. Fiecare imagine este imaginea altuia este o iluzie.

Zona 21 – Poþi judeca valoarea unei

decât voinþa (proverb chinezesc) noi devenim fãrã umor, mai rigizi ºi cu stereotipuri. De aceea trebuie sã le

?

, ascultã cu sufletul (proverb kurd)

sãu.

dupã cantitatea de deºeuri pe care o recicleazã.

FORMATUL I–“ROATA PÃCII”

cu sufletul (proverb kurd) sãu. dupã cantitatea de deºeuri pe care o recicleazã. FORMATUL I–“ROATA PÃCII”

Aplicaþie G rupa 1. Pacea cu tine însuþi C e semnificã pacea cu tine însuþi ? Grupa 1. Pacea cu tine însuþi Ce semnificã pacea cu tine însuþi ? Care sunt acþiunile ºi cuvintele noastre cotidiene care aratã cã noi suntem în rãzboi cu noi înºine ºi cã nu avem o calitate a pãcii interioare ? Existã o relaþie între corp, spirit ºi emoþie ? Cum putem noi sã dezvoltãm calitãþile care ne ajutã sã fim în pace cu noi înºine ? Existã posibilitatea de a avea o relaþie pozitivã cu alþii fãrã a fi în pace cu noi înºine ? Grupa 2. Pacea cu alþii Suntem noi capabili de a trãi în pace cu alþii ? Absenþa rãzboiului înseamnã cã noi suntem în pace cu alþii ? Putem noi sã învãþãm sã fim paºnici cu alþii în viaþa noastrã cotidianã? Cum ? Care sunt raþiunile care ne fac sã sperãm cã lumea de mâine va fi paºnicã ? Putem sã uitãm rãnile rãzboiului pentru a trãi în pace ? Grupa 3. Pacea cu natura Societatea þine la mediul înconjurãtor ? Ce înseamnã a trãi în armonie cu natura ? Cum trebuie sã avem grijã de mediul înconjurãtor ?

? Cum trebuie sã avem grijã de mediul înconjurãtor ? NU UITA! A treia zi de

NU UITA! A treia zi de marþi a lunii septembrie este « Ziua internaþionalã a pãcii ». A treia zi de marþi a lunii septembrie este « Ziua internaþionalã a pãcii ». În luna mai 1999, 10.000 de militanþi pentru pace s-au reunit în Olanda, în localitatea La Haye, cu scopul de a studia noile strategii pentru instaurarea pãcii secolului al XXI-lea. Printre ei, au fost prezenþi 1.500 de tineri ºi copii. « Programul de la La Haye pentru pace ºi justiþie în secolul XXI », prezentat de Khofi Annan, secretarul general al ONU, a devenit document oficial al ONU; Deceniul 2001-2010 a fost proclamat de UNICEF « Deceniul internaþional pentru o culturã a pãcii ºi nonvi- olenþei pentru copiii din lumea întreagã ».

DOCUMENTAR

EDUCAÞIA PENTRU PACE–AXA PRINCIPALÃ A EDUCAÞIEI PENTRU VALORILE UMANE

« PACEA PENTRU RÃZBOI ESTE CA SÃNÃTATEA PENTRU BOALÃ »

Concepte: dreptul la pace, pacea negativã, pacea pozitivã Dreptul la pace face parte din ceea ce numim « a treia generaþie a drepturilor omului » sau drepturi legate de solidaritate. UNESCO reprezintã principala instituþie care acþioneazã pentru promovarea dreptului la pace. Comisia pen- tru Drepturile Omului a adoptat, la începutul anului 2001, « Rezoluþia privind promovarea dreptului popoarelor la pace ».

Politologul norvegian Johan Galtung, cercetãtor de valoare în acest domeniu, consacra în dreptul internaþion- al conceptele de « pace negativã » ºi « pace pozitivã ». Pacea negativã semnificã absenþa rãzboiului. Pacea pozitivã reprezintã un concept global care cuprinde nu numai absenþa rãzboiului sau conflictului vio- lent ci, în primul rând, presupune dezvoltarea popoarelor în armonie, apãrarea, promovarea ºi dezvoltarea drepturilor omului, democraþie, dezarmare, cultura pãcii care înlocuieºte cultura violenþei. O nouã perspectivã asupra pãcii se referã la cele trei componente: pacea interioarã, pacea socialã ºi pacea cu natura. Pacea interioarã constituie un mod de viaþã care semnificã respectul propriei demnitãþi ºi echilibrul emoþion- al ºi comportamental. Pacea interioarã urmãreºte dezvoltarea abilitãþilor sociale care ne ajutã sã comunicãm la nivel afectiv, sã ne înþelegem, sã ne manifestãm sentimentele, sã învãþãm sã câºtigãm ºi sã pierdem. Pacea cu ceilalþi (socialã) pune în valoare ºi cultivã drepturile fundamentale ale omului. De altfel, « Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului » reprezintã un mare pas înainte pentru o culturã a pãcii. Pacea cu natura nu poate fi separatã conceptului general de pace. Mediul social nu poate fi rupt de mediul naþional. Pãmântul este un patrimoniu al întregii omeniri. Copiii, oamenii au datoria de a lãsa moºtenire generaþiilor viitoare un Pãmânt în care dreptul la viaþã nu trebuie distrus. Educaþia pentru pace nu este suficientã în sine pentru a garanta pacea. Ea reprezintã o condiþie necesarã pen- tru a o consolida. Pacea reprezintã una dintre cele mai nobile aspiraþii ale umanitãþii. Pacea este singura cale posibilã pentru pro- gresul popoarelor, persoanelor ºi al tuturor valorilor umane. Educaþia pentru pace este o educaþie militantã, transformatoare. O persoanã este pacifistã pentru cã este destul de sensibilã ºi conºtientã sã înfrunte injustiþia ºi atacul la demnitatea umanã. O persoanã pacifistã este o persoanã care luptã ºi care nu suportã fatalitatea destinului.

EEDDUUCCAATTIIAA PPEENNTTRRUU PPAACCEE 32
EEDDUUCCAATTIIAA PPEENNTTRRUU PPAACCEE
EEDDUUCCAATTIIAA
PPEENNTTRRUU
PPAACCEE

IV. 2. a. ATENTATE ÎMPOTRIVA DREPTULUI LA VIAÞÃ

Terorism

Studii de caz: « Douã întâmplãri adevãrate »

1. 11 septembrie 2001. O zi liniºtitã ºi seninã de toamnã la New York. Pe cerul albastru se zãreau la orizont clãdirile uriaºe ale metropolei americane. Mike, un copil de 12 ani, era elev într-o ºcoalã din Manhattan. Tocmai se terminase a doua orã de curs, când a sunat alarma. Direcþiunea dispune evacuarea urgentã a sãlilor de clasã ºi gruparea elevilor în incinta exterioarã a ºcolii. Pe strãzi, toatã lumea alerga agitatã ºi speriatã în toate pãrþile. La orizont, douã coloane uriaºe de fum se conturau deasupra celebrilor “gemeni”, clãdiri emblematice din World Trade Center, din New York. Douã avioane, deturnate de teroriºti, au fost direcþionate ºi s-au prãbuºit peste aceste construcþii. Treceau într- un ritm infernal maºini de politie, salvare, pompieri. Imediat, gândurile lui Mike au zburat spre tatãl sãu, care era ofiþer - pompier în cadrul municipalitãþii. În momentul când cele douã clãdiri imense s-au prãbuºit, într-un nor imens de praf care a acoperit întreg oraºul, Mike a avut un presentiment. A ajuns acasã, mai mult alergând. Mama îl aºtepta cu ochii în lacrimi. În seara zilei de 11 septembrie 2001, primarul New York-ului, Rudolph Giuliani, a confirmat printr-o declar- aþie televizatã cã aproximativ 300 de pompieri ºi poliþiºti au cãzut la datorie încercând sã salveze vieþi omeneºti. ºi nu au fost puþine. Mai mult de 3.000 de oameni au murit în acest incalificabil act de barbarie. În urmãtoarele zile colegii, prietenii, profesorii au fost alãturi de Mike, l-au îmbãrbãtat, au încercat sã fie sol- idari cu el. Personal, preºedintele SUA i-a strâns mâna, spunându-i cã trebuie sã fie mândru de tatãl sãu.

idari cu el. Personal, preºedintele SUA i-a strâns mâna, spunându-i cã trebuie sã fie mândru de
La câþiva ani de la aceastã zi de 11 septembrie, data care a schimbat practic

La câþiva ani de la aceastã zi de 11 septembrie, data care a schimbat practic nu numai viaþa lui Mike, dar ºi întregul curs al istoriei, acesta se întreabã: “de ce, pentru cine, în numele cui?” au fost sãvârºite aceste acte de teror- ism, care au lãsat, fãrã de pãrinþi, unii copii. 11 martie 2004. Dimineaþa, ora 7:30. Maria se grãbeºte sã ajungã la ºcoalã, împreunã cu o colegã de clasã. Familia Mariei locuia într-o localitate lângã Madrid. Venise cu aproape trei ani în urmã dintr-un sat de pe malul Siretului. Pãrinþii lucrau ºi erau împreunã multumiþi de situaþia lor. Câºtigau relativ bine ºi se gândeau sã strângã bani pentru a cumpãra o locuinþã în þarã. Doreau din toatã inima sã se reîntoarcã acasã, peste câþiva ani. Maria îºi amintea mereu de foºtii ei colegi de clasã, de bunicii rãmaºi singuri în þarã. În acest an au dorit sã sãrbatoreascã Paºtele în România. Se întorceau, pentru prima datã dupã trei ani, pentru o scurta vacanþã. Nu a fost sã fie aºa. O mânã criminalã a curmat viaþa mamei sale. Mai multe bombe au explodat în trenurile din gãrile Madridului. Un atentat terorist a fãcut peste 200 de morþi ºi 1.000 de rãniþi. Printre cei uciºi în atentat au fost 16 cetãþeni români. Guvernul român a declarat imediat zi de doliu naþional în memoria victimelor atentatului. Guvernul spaniol, solidar, a acordat sprijin material ºi cetãþenie spaniolã rudelor victimelor. Maria se întreabã, ca ºi Mike: “de ce, pentru cine, în numele cui?” a murit mama, ºi, oare, aceºti teroriºti demenþi, criminali, nu au ºi ei copii?

TERORISMUL LOVEºTE EUROPA!!!

„Cei ce se mai legãnau în iluzia – periculoasã – cã terorismul mondial este un fenomen limitat la sfidarea ucigaºã ºi demenþialã a unor fundamentaliºti fanatici împotriva unei Americi – dupã pãrerea lor – arogantã ºi autodominatoare au primit o tragicã ºi necruþãtoare infirmare. „Joia neagrã” a atentatelor din Spania aver- tizeazã cã terorismul a devenit, încã de la 11 septembrie 2001, un flagel global, iar principala înfruntare a epocii este între lumea raþionalã – din fericire, covârºitoare – ºi un mãnunchi de sceleraþi mistuiþi de instincte ucigaºe obscure, care-i mânã sã ucidã ºi sã terorizeze în primul rând vieþi inocente, adicã a cãror singurã vinã este cã sunt fiinþe umane. Nu pretinse idealuri politice, etnice, religioase, sociale îi îndeamnã sã ucidã cu sânge rece pe aceºti scutieri ai Apocalipsei, ci doar minþile lor bol- nave, înfierbântate ºi constituite într-un pericol global printr-o gregaritate criminalã. Planisfera e tot mai însângeratã. În mãreaþa Americã, în fermecãtoarea insulã Bali, în Locurile Sfinte, în vatra unor strãvechi civilizaþii asiatice, iar acum în însorita Spanie, teroriºtii au lovit ºi au ucis fãrã a ºovãi o clipã. La Madrid, dupã Irak, România a plãtit, din nou , un dureros tribut de vieþi sacrificate. Dacã, totuºi, cineva s-ar mai fi putut întreba pentru ce îºi riscã viaþa militarii români în Irak sau Afganistan, carnagiul din 11 martie le dã o lecþie cumplitã. Mãrãºeºtii sunt astãzi la Nassiria ºi Basra, munþii Tatra sunt astãzi munþii Afganistanului, locurile de vitejie în luptã din istoria românilor sunt astãzi oriunde rãzboiul mondial antitero le necesitã prezenþa pentru a reîntrona pacea ºi normalitatea. Globalizarea, inerentã în acest stadiu de civilizaþie al umanitãþii, are, din pãcate, insinuate perfid, în impresionanta sa zestre de capacitãþi ºi potenþialitãþi benefice ºi salutare, excrescenþele virulente ale teroris- mului care se ambiþioneazã, ºi el, sã devinã omniprezent.

Globalizarea eforturilor de a nimici aceastã încrengã- turã mondialã nefastã este, de aceea, o condiþie oblig- atorie pentru supravieþuirea, la standarde umane, a omenirii.”

(Ziarul Timpul din 23 martie 2004)

condiþie oblig- atorie pentru supravieþuirea, la standarde umane, a omenirii.” (Ziarul Timpul din 23 martie 2004)
condiþie oblig- atorie pentru supravieþuirea, la standarde umane, a omenirii.” (Ziarul Timpul din 23 martie 2004)
Aplicaþie Identificaþi drepturile omului ºi ale copilului încãlcate în aceste acþiuni teroriste. Prezentaþi ele-

Aplicaþie Identificaþi drepturile omului ºi ale copilului încãlcate în aceste acþiuni teroriste. Prezentaþi ele- mentele care caracterizeazã actele de terorism ºi violenþã, prin prisma metodelor ºi consecinþelor acestora. Menþionaþi alte zone ºi state unde au avut loc acþiuni teroriste.

Activitate extraºcolarã Pe baza celor douã cazuri, redactaþi o scrisoare de solidaritate cu Mike ºi Maria.

redactaþi o scrisoare de solidaritate cu Mike ºi Maria. NU UITA! Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului,
redactaþi o scrisoare de solidaritate cu Mike ºi Maria. NU UITA! Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului,

NU UITA! Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului, Articolul 3 - Dreptul la viaþã:

“Orice fiinþã are dreptul la viaþã, la libertatea ºi la securitatea sa.” Pactul internaþional cu privire la drepturile civile ºi politice, adoptat de Adunarea generalã a ONU la 16 decembrie 1966 la New York, Articolul 6:

“Dreptul la viaþã este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi pri- vat de viaþa sa în mod arbitrar.” Convenþia Pentru Apãrarea Drepturilor Omului ºi Libertãþilor Fundamentale, Consiliul Europei, Articolul 2:

“Dreptul la viaþã al oricãrei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzatã cuiva în mod intenþionat, decât în executarea unei sentinþe capitale pronunþate de un tribunal, în cazul în care infracþiunea este sancþionatã cu aceastã pedeapsã prin lege.”

pronunþate de un tribunal, în cazul în care infracþiunea este sancþionatã cu aceastã pedeapsã prin lege.”

IV. 2. b. ALARMÃ FALSÃ

« Alarmã falsã » „Într-o unitate de învãþãmânt este primit un telefon anonim prin care se anunþã existenþa în interiorul clãdirii a unei bombe. Evident se procedeazã la evacuarea imediatã a elevilor. Anunþate operativ, sosesc unitãþile specializate în acþiuni antiteroriste ale Politiei. Dupã mai bine de douã ore de cercetãri, s-a dovedit cã telefonul de ameninþare a constituit o glumã cât se poate de nefericitã a unuia dintre elevii ºcolii. În cele din urmã, autorul telefonului anonim a fost descoperit. El ºi pãrinþii sãi vor suporta consecinþele extrem de aspre ale legislaþiei referitoare la ameninþarea cu acte de terorism”.

Exerciþiu Elevii vor dezbate acest caz, identificând drepturile copiilor ameninþate, evaluând costurile materi- ale ºi Elevii vor dezbate acest caz, identificând drepturile copiilor ameninþate, evaluând costurile materi- ale ºi emoþionale ale unui asemenea act necugetat. Care trebuie sã fie opinia, atitudinea noastrã în faþa unor asemenea cazuri? Identificaþi soluþii pentru elim- inarea unor astfel de fapte grave.

NU UITA! Terorismul reprezintã o ameninþare gravã la adresa pãcii ºi securitãþii internaþionale. Acþiunile teror- iste pot Terorismul reprezintã o ameninþare gravã la adresa pãcii ºi securitãþii internaþionale. Acþiunile teror- iste pot fi reduse la trei tipuri fundamentale: acþiuni contra bunurilor – distrugerea cu explozivi a clãdirilor, a bunurilor, a maºinilor; acþiuni contra persoanelor, a libertãþii lor – rãpiri, sechestrãri, luãri de ostatici indi- viduale sau colective, sau a integritãþii lor fizice, asasinate sub diferite forme; acþiuni combinate împotriva bunurilor ºi persoanelor – deturnãri de avioane, maºini – capcanã ºi altele. A devenit tot mai evident cã dupã momentul 11 septembrie 2001, terorismul este o problemã a tuturor statelor lumii. Terorismul internaþional – din nefericire realitatea a demonstrat – poate sã se manifeste practic oriunde în lume. Din acest motiv, principala îndatorire a comunitãþii internaþionale este solidaritatea internaþionalã care sã permitã o luptã eficientã în toate zonele lumii.

19 septembrie 2001 – Ca urmare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României adoptã decizia de participare a þãrii ca aliat de facto al NATO la lupta împotriva terorismului internaþional cu toate mijloacele, inclu- siv cele militare.

CONVENÞIA EUROPEANÃ PENTRU REPRIMAREA TERORISMULUI, RATIFICATÃ LA STRASBOURG LA 27 IANUARIE 1977

Statele membre al Consiliului Europei, semnatare ale prezentei convenþii, considerând cã scopul Consiliului Europei este sã realizeze o uniune mai strânsã între membrii noi, conºtiente de neliniºtea crescândã cauzatã de

înmulþirea actelor de terorism, dorind sã se ia mãsuri eficace pentru ca autorii unor astfel de acte sã nu scape de

urmãrire ºi de pedeapsã, convinse cã extrãdarea este un mijloc deosebit de eficace pentru a se ajunge la acest rezultat, au convenit dupã cum urmeazã:

Articolul 1. Pentru cerinþele extrãdãrii între statele contractante nici o infracþiune menþionatã mai jos nu va fi consideratã ca infracþiune politicã:

- infracþiunile cuprinse în câmpul de aplicare privind capturarea ilicitã de aeronave;

- infracþiunile grave constând într-un atac împotriva vieþii, integritãþii corporale sau libertãþii persoanelor;

- infracþiunile care au ca obiect rãpirea, luarea de ostatici sau sechestrarea ilegalã;

- infracþiunile care au ca obiect folosirea de bombe, grenade, rachete, arme de foc automate ori scrisori sau colete - bombã.

arme de foc automate ori scrisori sau colete - bombã. Ac tivitate extraºcolarã Realizaþi o expoziþie

Activitate extraºcolarã Realizaþi o expoziþie de afiºe, postere, fotografii care sã transmitã un mesaj împotriva actelor teroriste ºi a consecinþelor acestora.

de afiºe, postere, fotografii care sã transmitã un mesaj împotriva actelor teroriste ºi a consecinþelor acestora.

IV. 3. CARE ESTE PREÞUL VIOLENÞEI ARMATE?

Genocid Crime împotriva umanitãþii Holocaust

ARMATE? Genocid Crime împotriva umanitãþii Holocaust NU UITA! Gravele încãlcãri ale drepturilor omului în
ARMATE? Genocid Crime împotriva umanitãþii Holocaust NU UITA! Gravele încãlcãri ale drepturilor omului în

NU UITA! Gravele încãlcãri ale drepturilor omului în timpul celui de-al Doilea rãzboi mondial ºi dorinþa instau- rãrii pãcii, sunt la originea realizãrii documentului fundamental în problematica drepturilor omului. Adunarea Generalã a ONU a adoptat la 10 decembrie 1948 Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului.

Considerând cã recunoaºterea demnitãþii inerente tuturor familiilor umane ºi a drepturilor egale ºi inalien- abile constituie fundamentul libertãþii, dreptãþii ºi pãcii ìn lume, considerând cã ignorarea ºi dispreþuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revoltã conºtiinþa omenirii ºi cã fãurirea unei lumi în care fiinþele umane vor beneficia de libertatea cuvântului ºi a convingerilor, elib- erate de teroare ºi de mizerie, a fost proclamatã drept cea mai înaltã aspiraþie a omului…

Preambul (fragment) - Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului

Pentru a exista, un individ sau un grup social trebuie sã apere valorile fundamentale ºi, în primul rând, drep- tul la viaþã. Orice act împotriva dreptului la viaþã este un act de violenþã împotriva omului. Violenþa, în general, este un act brutal, în afara normelor ºi legilor, care lezeazã integritatea fizicã, psihicã ºi moralã ºi, totodatã, semnificã negarea existenþei unei persoane. Existã numeroase definiþii ºi forme ale violenþei. Ne propunem sã prezentam aspectele legate de violenþa directã (violenþa fizicã) ºi violenþa indirectã (violenþa structuralã). Violenþa indirectã poate fi definitã prin sãrãcie, exploatare, nedreptate socialã, absenþa democraþiei, intoleranþã etc.

Violenþa directã

1.

Al Doilea Rãzboi Mondial a fãcut aproximativ 50 milioane de victime umane;

2.

În Bosnia – Herþegovina, în pofida acordului de pace din 1995, în timpul conflictului, circa 1,2 milioane de per-

soane au fost forþate sã-ºi pãrãseascã domiciliul ºi sã se refugieze; mai mult de 17.000 de persoane sunt considerate dispãrute;

3. În cursul conflictului din Rwanda (Africa) au fost ucise peste 800.000 de persoane;

4. Între anii 1990 – 2000 conflictele armate diverse au avut ca urmãri 6 milioane de rãniþi ºi peste 50 de milioane de

refugiaþi;

5.

Minele terestre au omorât peste 800 de persoane pe lunã.

Violenþa indirectã

1.

Mai mult de 17 milioane de persoane mor în fiecare an datoritã lipsei de medicamente;

2.

Aproximativ 24.000 de persoane mor zilnic din cauza foametei;

3.

Mai mult de 300.000 de copii mor zilnic din cauza unor boli care ar fi putut fi prevenite;

4.

100 de milioane de copii nu sunt cuprinºi în sistemul de învãþãmânt;

5.

150 de milioane de copii suferã de foame ºi alimentaþie sãracã;

6.

Cheltuielile militare mondiale în anul 2001 au depãºit 756 miliarde de dolari;

7.

Pentru eliminarea foametei în þãrile sãrace ar fi suficiente 5 miliarde dolari.

în þãrile sãrace ar fi suficiente 5 miliarde dol ari. Exerciþiu: Urmãrind aspectele violenþei directe ºi

Exerciþiu:

Urmãrind aspectele violenþei directe ºi indirecte prezentate mai sus, identificaþi care dintre drepturile omului au fost încãlcate.

NU UITA ! Genocid – exterminarea sistematica a unei comunitãþi umane, lipsitã de apãrare; Crime împotr iva umanitãþii Genocid – exterminarea sistematica a unei comunitãþi umane, lipsitã de apãrare; Crime împotriva umanitãþii – uciderea, exterminarea, asasinarea, deportarea ºi orice act inuman comis împotriva populaþiei civile înainte sau în timpul rãzboiului; Holocaust ansamblul genocidurilor ºi crimelor comise de naziºti ºi aliaþii acestora împotriva evreilor ºi a altor categorii de victime. “ O lume demnã pentru noi „ - Sesiunea Specialã dedicatã Copiilor a Adunãrii Generale a ONU - 2002 … Vedem încheierea tuturor rãzboaielor. Conducãtorii lumii rezolvã conflictele prin dialog paºnic în loc sã recurgã la forþã. Copiii refugiaþi ºi copiii – victime ale rãzboiului se bucurã de toate formele de protecþie ºi dispun de aceleaºi opor- tunitãþi cu toþi ceilalþi copii. Dezarmare, eliminarea comerþului cu arme ºi renunþarea la folosirea copiilor ca soldaþi

Aplicaþie Analizaþi imaginile de mai sus ºi comentati urmarile violentei asupra copiilor. 41
Aplicaþie Analizaþi imaginile de mai sus ºi comentati urmarile violentei asupra copiilor. 41
Aplicaþie Analizaþi imaginile de mai sus ºi comentati urmarile violentei asupra copiilor. 41
Aplicaþie Analizaþi imaginile de mai sus ºi comentati urmarile violentei asupra copiilor. 41

Aplicaþie Analizaþi imaginile de mai sus ºi comentati urmarile violentei asupra copiilor.

INSTITUÞII IMPLICATE ÎN MENÞINEREA PÃCII:

- ONU – Organizaþia Naþiunilor Unite, creatã în 1945 prin adoptarea Cartei de la San Francisco. Principalele

obiective ale ONU sunt: menþinerea pãcii ºi securitãþii internaþionale, dezvoltarea relaþiilor amicale între naþiuni pe

principiul egalitãþii în drepturi ºi al autodeterminãrii, realizarea cooperãrii internaþionale în plan economic, social ºi umanitar. România a devenit membru al ONU din 14 decembrie 1955.

- OSCE – Organizaþia pentru Securitate ºi Cooperare în Europa. A fost instituþionalizatã prin « Carta de la

Paris pentru o noua Europã », în noiembrie 1990. Urmãreºte cu prioritate menþinerea pãcii ºi securitãþii în Europa pe baza respectãrii principiilor dreptului internaþional: respectarea drepturilor omului, a democraþiei ºi a statului de drept.

Are un rol important în prevenirea ºi stoparea conflictelor pe continentul nostru.

- NATO – Organizaþia Tratatului Nord - Atlantic, alianþã cu caracter defensiv, creatã în 1949, la Washington.

Preºedintele de atunci al SUA, Henry Truman, în discursul rostit cu ocazia semnãrii tratatului, menþiona: “Acest tratat este o garanþie a dorinþei de libertate ºi pace a popoarelor ºi a oamenilor”. La 29 martie 2004, în cadrul unei ceremonii la Washington, România devine membru de facto al NATO. La 2 aprilie 2004, la sediul NATO din Bruxelles, în prezenþa Secretarului General NATO, Jaap de Hoop Scheffer, este înãlþat steagul României.

Jaap de Hoop Scheffer, este înãlþat st eagul României. pace) Exerciþiu R ealizaþi un eseu cu

pace)

Exerciþiu Realizaþi un eseu cu titlul «Ce este pacea?», folosind datele din discursul de mai jos. « … Astãzi pacea presupune o evoluþie ascendentã de la simpla coexistenþã la colaborare ºi conlu- crare a þãrilor ºi popoarelor. Pacea este o miºcare cãtre universal a civilizaþiei mondiale. Pacea este unitate în diversitate, convieþuire ºi bunã înþelegere între ceea ce este diferit. Pacea înseamnã absenþa violenþei, etica înãlþatã la valoarea supremã. » (Mihail Gorbaciov – Discurs þinut la Oslo la 5 iunie 1991, cu prilejul acordãrii Premiului Nobel pentru

5 iunie 1991, cu prilejul acordãrii Premiului Nobel pentru PREMIUL NOBEL PENTRU PACE: - este decernat

PREMIUL NOBEL PENTRU PACE:

- este decernat personalitãþilor ºi organizaþiilor pentru merite deosebite în promovarea idealului de pace în

lume.

O distinctie cum este Premiul Nobel pentru pace îþi oferã, încã o datã, ocazia sã-þi pui întrebarea: «Ce este

pacea?»

Activitate extraºcolarã Imaginaþi-vã cã aþi devenit Secretarul G eneral al ONU. Ce mãsuri aþi decide

Activitate extraºcolarã Imaginaþi-vã cã aþi devenit Secretarul General al ONU. Ce mãsuri aþi decide în domeniul asigurãrii pãcii în lume ?

cã aþi devenit Secretarul G eneral al ONU. Ce mãsuri aþi decide în domeniul asigurãrii pãcii

CAPITOLUL V

CAPITOLUL V 44
CAPITOLUL V 44

V. 1. VIOLENÞA – FORMÃ PARTICULARÃ A AGRESIVITÃÞII

Agresivitate

Violenþã umanã

A AGRESIVITÃÞII Agresivitate Violenþã umanã NU UITA! Agresivitatea umanã este o modalitate de a

NU UITA! Agresivitatea umanã este o modalitate de a intra în relaþie cu alþii; reprezintã o expresie a acþiu- nilor ºi proiectelor individului ºi nu se transformã obligatoriu în atitudini sau comportamente violente. În sens pozitiv, agresivitatea este îndreptãþitã atâta timp cât nu prejudiciazã natura, viaþa ºi demnitatea omului (dorinþa de a trãi, dinamism, capacitatea de afirmare, de schimbare, de adaptare) În sens negativ, agresivitatea are efecte distrugãtoare asupra unei persoane sau unui grup, afectând relaþiile interu- mane.

Cum putem combate agresivitatea? Prin:

Semnale de liniºtire

Un zâmbet prietenos

O strângere de mânã

Cadouri

Cultura (lectura, muzica, pictura)

Sportul

Prietenia

Cultura (lectura, muzica, pictura) Sportul Prietenia Violenþa reprezintã deteriorarea relaþiilor interumane

Violenþa reprezintã deteriorarea relaþiilor interumane presupunând lezarea integritãþii fizice, psihice ºi morale; utilizarea forþei ºi a constrângerii de cãtre un individ, grup sau clasã socialã în scopul impunerii voinþei asupra altora.

Unde poate fi întâlnitã violenþa?

În familie (violenþa domesticã)

In ºcoalã (violenþa între elevi; violenþa profesori-elevi)

În grupul de prieteni

În societate(comportament antisocial, comportament infracþional)

Exerciþiu - jo c: Fiecare elev va gãsi un simbol pentru violenþã ºi-l va prezenta

Exerciþiu - joc:

Fiecare elev va gãsi un simbol pentru violenþã ºi-l va prezenta în faþa clasei explicând semnificaþia

acestuia.

Elevii vor lucra în 4 echipe pentru a îndeplini sarcinile menþionate în fiºele de lucru. de lucru în echipã

Fiºã

Analizaþi semnificaþia urmãtoarelor acþiuni ºi precizaþi formele agresivitãþii în care se pot încadra:

- Îmbrâncire vs rãnire accidentalã

- Poreclã vs diminutiv

- Sentimente rãnite vs afectivitate

- Intrigã vs surprizã

- Furt vs dãruire

Identificaþi acþiuni violente ºi încadraþi-le în schema de mai jos:

Violenþa

violente ºi încadraþi-le în schema de mai jos: Violenþa fizicã

fizicã ………………………………………………… (intenþii materializate) psihicã ……………………………………………… (deteriorarea imaginii de sine) instituþionalã ……………………………………………… (negarea drepturilor)

Existã sporturi agresive sau violente? Justificaþi ºi exemplificaþi.

Fiecare echipã va analiza pe rând fiecare caz propus ºi va completa urmãtorul tabel.

Violenþa observatã

Cauzele ce au dus la întâmplarea relatatã

Persoane/

Modalitãþi de

Cum aþi continua povestirea?

împrejurãri

rezolvare

Cazul I. De mai multã vreme, elevul C. îi spunea colegului lui „grãsanul” Acest lucru se întâmpla nu numai între ei, între colegi, dar ºi în curtea ºcolii, în pauze, încât ºi elevii din celelalte clase au început sã i se adreseze la fel. L-a rugat o datã, de douã ori, sã înceteze, dar degeaba. Când i-a repetat sã înceteze, l-a lovit ºi astfel s-a iscat bãtaia, deºi erau prieteni…. Cazul II. Un elev din clasa a VIII-a ºicana un elev mai mic. Îi punea piedicã, îl înghiontea, îl urmãrea, îi lua mâncarea ºi banii… pânã când un coleg i-a luat apãrarea celui mic ºi a început bãtaia… Cazul III. Un elev foarte bun nu a dat colegului sãu tema sã o copieze, deºi acesta nu o cerea prima datã. De data asta însã, s-a iscat ºi bãtaia… Cazul IV. Un simplu mesaj pe telefonul mobil – un act de teribilism. De aici a fost un pas pânã la bãtaie între doi colegi care au apelat ºi la „gãºtile” de cartier

Exerciþiu Analizaþi fiºele fiecãrei echipe ºi comentaþi cauzele care au generat aceste situaþii: lipsa comunicãrii, lipsa Analizaþi fiºele fiecãrei echipe ºi comentaþi cauzele care au generat aceste situaþii: lipsa comunicãrii, lipsa respectului, a afecþiunii, a voinþei.

Activitate extraºcolarã Realizaþi o dezbatere pe tema „ Mass media ºi violenþa ” la care sã participe Realizaþi o dezbatere pe tema „Mass media ºi violenþa” la care sã participe un reprezentant al unui ziar local, al unui post de televiziune, un psiholog ºi elevi de la clasele a VII-a ºi a VIII-a ºi o expoziþie cu imagini, publicaþii care sã ilustreze acest lucru, puse la dispoziþie de cãtre elevi.

a VIII-a ºi o expoziþie cu imagini, publicaþii care sã ilustreze acest lucru, puse la dispoziþie

V.1. TOLERANÞA - ARTA DE A FACE FAÞÃ CONFLICTELOR

Multe conflicte ar putea fi evitate dacã în momentul declanºãrii ne-am întreba pe noi înºine cine a greºit ”

Conflict

Toleranþã

NU UITA! Societatea ne influenþeazã sistemul de valori, principii ºi credinþe, comportamentul ºi punctele de vedere asupra conflictelor. Conflictul este o realitate a vieþii sociale ºi a proprie vieþi. Cauzele agravãrii conflictului pot fi: disconfortul, incidentele, neînþelegerile, tensiunea ºi criza. Conflictul poate fi soluþionat pe cãi pozitive (devine o sursã de maturizare ºi învãþare, ajutã la descoperirea propriilor valori ºi credinþe) sau negative (devine o sursã de distrugere în plan emoþional, spiritu- al ºi fizic) Sursele conflictelor:

emoþional, spiritu- al ºi fizic) Sursele conflictelor: nevoile fundamentale insuficiente (aer, apã, hranã);

nevoile fundamentale insuficiente (aer, apã, hranã);

valorile diferite (oamenii fac parte din culturi diferite ºi împãrtãºesc credinþe diferite);

percepþiile diferite (oamenii vãd diferit un anumit lucru sau gândesc diferit despre el);

interesele diferite (oamenii au preocupãri diferite);

resursele limitate;

nevoile psihologice alterate(iubirea, libertatea, fericirea, respectul de sine ºi corectitudinea ).

Conflictele pot fi soluþionate atunci când suntem mai toleranþi ( sã înþelegem, sã aflãm ce doreºte cel de lângã

noi, ce vrea sã facã) Toleranþa nu înseamnã însã umilinþã, laºitate, acceptare de a se încãlca drepturile, pasivitate, indifer- enþã, superioritate. 16 noiembrie – Ziua Internaþionalã a Toleranþei

Brainstorming: Asociaþi un cuvânt termenului „conflict” ºi unul termenului „toleranþã” pe o foaie de hârtie comunã, care va circula pe la fiecare într-un timp foarte scurt (1 minut). Cine a reuºit sã-ºi înscrie ideile pe coalã? Cine nu a reuºit? Ce v-a împiedicat? S-ar putea numi aceastã situ- aþie de „conflict”? Exerciþiu-joc: Prima impresie poate fi foarte înºelãtoare. Ea este foarte importanta, ºi e foarte uºor sã faci presupuneri greºite la adresa celor pe care nu-i cunoºti.

Alegeþi imagini din reviste cu oameni care au feþe interesante / ºocante / diferite. Lipiþi figurile pe o foaie de hârtie ºi lãsaþi spaþiu mult dedesubt. Notaþi la capãtul paginii, prima impresie despre persoana din imagine. Îndoiþi capãtul paginii pentru a ascunde ceea ce aþi scris ºi daþi-o elevului urmãtor. Acesta scrie ºi el prima impresie pe care o are despre persoana din imaginea pe care a primit-o, ascunde ceea ce a scris ºi dã mai departe foaia. Desfaceþi apoi foile ºi comparaþi “primele impresii”.

apoi foile ºi comparaþi “primele impr esii”. Exerciþiu Constituiþi 3 grupe. Fiecare grupã va analiza

Exerciþiu Constituiþi 3 grupe. Fiecare grupã va analiza apariþia conflictului ºi va încerca sã gãseascã modal- itãþi de rezolvare pentru urmãtoarele situaþii.:

Toleranþã etnicã Marian, un bãiat de etnie romã, îi furã lui Silviu, banii de buzunar. Silviu se ceartã cu Marian ºi toatã clasa sare de partea lui Silviu ca sã-l batã pe Marian, deoarece „toþi rromii furã”. Toleranþã religioasã La ºcoalã se fac pregãtiri pentru sãrbãtoarea de Crãciun. Ahmed este musulman ºi stã deoparte, fãrã a partic- ipa alãturi de colegii sãi. Toleranþã între generaþii “Existã un bloc în apropiere. Unul dintre apartamente e închiriat unui grup de tineri care are deseori musafiri ºi organizeazã frecvent petreceri. Câþiva vecini, în special cei care locuiesc în apartamentele apropiate de cel al tiner- ilor sunt deranjaþi ºi se plâng cã aceºtia fac zgomot, nu-i lasã sã se odihneascã ”.

Fiecare grupã îºi va prezenta dupã aceea rãspunsul, motivând alegerea soluþiei pentru rezolvarea problemei. Persoanele trebuie sã ºtie sã comunice, sã fie sensibile la nevoile altora, ºi sã aibã imaginaþie ºi încredere astfel încât sã poatã explora problemele în mod cinstit. E mai uºor când persoanele discutã despre interesele lor ºi încearcã sã gãseascã un teren comun sau consens pentru câºtigul comun. Fiecare grupã va da exemplu de conflicte întâlnite: în clasã, în ºcoalã, în comunitate, în familie, între pri- eteni. Ce comportamente aþi aborda în aceste situaþii? Cum se poate împiedica un astfel de conflict? Exerciþiu Fiecare grupã de elevi va alege cinci idei de pe fiºa urmãtoare, pentru a stabili reguli de a face faþã conflictelor. „Când este vorba de un conflict, cei mai mulþi oameni:

„Când este vorba de un conflict, cei mai mulþi oameni: - se ceartã - se ajutã

- se ceartã

- se ajutã

- au încredere

- se mint

- strigã unii la alþii

- îºi zâmbesc

- se aflã în competiþie

- colaboreazã

- se lovesc

- se înºealã

- lucreazã împreunã

- se ascultã

- înþeleg ce simt alþii

- sunt suspicioºi

- se iartã

- încearcã sã câºtige

- cer ajutor

- se înfurie. ”

Dupã aceea, se va realiza „arborele lui Daniel Sapiro”:

Solul – mediile sociale în care izbucnesc conflicte Rãdãcina – cauzele conflictelor Tulpina – pãrþile implicate Scorbura – problema clarã a conflictelor Florile – emoþiile celor implicaþi în conflicte Frunzele – acþiunile concrete ale persoanelor implicate Fructul – soluþia rezolvãrii conflictelor. Elevii vor fi conºtienþi ºi vor ºti sã facã diferenþe între atitudinile pe care le adoptãm faþã de strãini sau de per- soanele care sunt diferite ºi modul în care tratãm problemele de zi cu zi ce implicã abilitãþi de comunicare ºi inter- pretare.

zi ce implicã abilitãþi de comunicare ºi inter- pretare. Activitate extraºcolarã Desemnaþi în cadrul clasei un

Activitate extraºcolarã Desemnaþi în cadrul clasei un comitet reprezentativ, care se va implica în rezolvarea ºi pre- venirea conflictelor. El va fi susþinut de consilierul psihopedagog al ºcolii. Lansaþi un concurs de afiºe pe calculator cu tema „toleranþã vs intoleranþã”.

psihopedagog al ºcolii. Lansaþi un concurs de afiºe pe calculator cu tema „toleranþã vs intoleranþã”. 50

V. 3. DIALOGUL GENERAÞIILOR

„Existã un copil în fiecare dintre noi ºi bineînþeles cã toþi am avut o copilãrie. Cum a fost? Privind la copilãria cuiva e un mod interesant de a-i înþelege ºi respecta pe ceilalþi”

NU UITA! Transmiterea valorilor morale, a ideilor fenomenelor culturale ºi artistice generaþiilor care urmeazã a fost una Transmiterea valorilor morale, a ideilor fenomenelor culturale ºi artistice generaþiilor care urmeazã a fost una din preocupãrile fundamentale ale generaþiilor adulte. Ce putem transmite generaþiilor de mâine?

- atitudinea de a învãþa, formarea capacitãþii de a elabora rãspunsuri noi la situaþii noi;

- o lume locuibilã, scutitã de greºeli ireparabile, cu resurse nesecate;

- un mod de selecþie realã a valorilor;

- progresul ºtiinþei ºi tehnicii;

- certitudinea cã sunt mai capabili, mai adaptaþi;

- încrederea ºi nãzuinþa spre colectivitatea umanã. Însã: totul cu mãsurã ºi la timpul sãu!

umanã. Însã: totul cu mãsurã ºi la timpul sãu! Exerciþiu Rãspundeþi la urmãtorul test: Ce asemãnãri

Exerciþiu Rãspundeþi la urmãtorul test:

Ce asemãnãri gãsiþi între voi ºi pãrinþii voºtri? (fizice, morale, temperamentale) Numiþi câteva lucruri pe care le consideraþi deosebit de utile, învãþate de la pãrinþi. Motivaþi-le

utilitatea! Ce vi se pare nepotrivit, în sensul cã vã deranjeazã ori cã vã provoacã reacþii de neasimilare, din ceea ce vise cere. Cum le explicaþi? Aveþi rude, prieteni, cunoscuþi, prin care, cunoscând realitãþile vieþii, sã adãugaþi ºi sã adânciþi îndem- nurile ºi sfaturile pãrinþilor? Arãtaþi câteva din aceste idei, considerate de voi a vã fi de folos ºi argumentaþi în ce constã utilitatea lor! Spuneþi, în esenþã, ce reprezintã pentru fiecare dintre voi pãrinþii!

Brainstorming: Se vor forma 4 echipe. Fiecare echipã va stabili un set de responsabilitãþi ale unui adult ºi libertãþi ale unui tânãr ºi în final se va realiza un portret al copilului de astãzi – adultul de mâine.

Jocul „Copacul vieþii”:

Partea A

1. Se va reaminti grupului definiþia conceptului de arbore genealogic.

2. Elevii vor fi întrebaþi dacã s-au gândit vreodatã sã-ºi facã arborele

dacã s-au gândit vreodatã sã-ºi facã arborele genealogic sau dacã cineva din familie are unul. 3.

genealogic sau dacã cineva

din familie are unul.

3.

apropiate.

4.

Elevii vor desena “copacul vieþii”, dupã ce au cules informaþii de la pãrinþi, bunici, rude

le

vor

adresa

Profesorul îi va anunþa din timp ºi le va sugera o parte din întrebãrile pe care

elevii

pãrinþilor.

Partea B

Elevii îºi vor împãrtãºi descoperirile, cu restul grupului. Acest lucru poate fi fãcut în diverse moduri:

1. Participanþii sã-ºi arate copacul, punctând pânã unde se întinde, în timp.

2. Participanþii nu-ºi aratã copacul, dar discutã despre lucrurile gãsite despre familia lor pe care nu le-au ºtiut.

Partea C

1. Fiecare elev sã se gândeascã la 3 evenimente publice care i-au marcat viaþa, ºi sã-ºi scrie numele în drep-

tul anului în care au avut loc evenimentele. Acestea pot fi politice, istorice, sportive sau muzicale.

2. Elevii sã spunã de ce le considerã importante, ce reprezintã ºi de ce le-au ales.

Depinzând de mãrimea grupului, aceastã activitate poate fi fãcutã prima data în grupuri mai mici. Fiecare grup spune lucruri comune pe care le-au descoperit. Vor rãspunde la întrebãri precum:

Cum crezi cã ar trebui sã fie familia idealã? Existã momente când simþi nevoia sã fi singur? Este familia exclusã total în astfel de momente? Crezi cã e normal sã ridici bariere faþã de nevoile oamenilor de a gãsi alte oportunitãþi în alte locuri sau în alte

þãri?

Dacã ai putea sã-þi alegi altã familie, al cui copil ai dori sã fii ? Cum te-ai simþi dacã nu ai putea sã: iþi practici religia, sã vorbeºti limba ta, sau sã ai drepturi mai puþine decât alte persoane?

ta, sau sã ai drepturi mai puþine decât alte persoane? Activitate extraºcolarã - Realizaþi un eseu

Activitate extraºcolarã - Realizaþi un eseu pornind de la trei evenimente care v-au marcat destinul în viaþã. - Organizaþi un concurs între fete ºi bãieþi cu tema: „Cum trebuie sã fie familia idealã?”

în viaþã. - Organizaþi un concurs între fete ºi bãieþi cu tema: „Cum trebuie sã fie

CAPITOLUL VI

CAPITOLUL VI Alta poza 53

Alta poza

CAPITOLUL VI Alta poza 53

VI. 1. SCARA VALORILOR ºI DREPTURILE OMULUI

VI. 1. SCARA VALORILOR ºI DREPTURILE OMULUI Drepturile omului Exer ciþiu Dupã constituirea a cinci grupe

Drepturile omului

Exerciþiu Dupã constituirea a cinci grupe de lucru; fiecare grup îºi alege 3 drepturi din „Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului” pe care le considerã cele mai importante. Le decupeazã din fiºa de lucru. Clasaþi cele 3 drepturi într-o ordine decrescãtoare, conform pãrerii voastre asupra importanþei drep- turilor respective ºi fixaþi-le pe o hârtie mare, sub forma unei scãri. Pe grupe, prezentaþi scãrile ºi motivele amplasãrii drepturilor în ordinea respectivã.

motivele amplasãrii drepturilor în ordinea respectivã. Aplicaþie: Þinând cont de clasificarea drepturilor
motivele amplasãrii drepturilor în ordinea respectivã. Aplicaþie: Þinând cont de clasificarea drepturilor

Aplicaþie: Þinând cont de clasificarea drepturilor omului, unde aþi încadra urmãtoarele drepturi:

- dreptul la libertate ºi la securitate;

- dreptul la viaþã;

- dreptul la educaþie;

- dreptul la respectarea vieþii de familie ºi a vieþii private;

- dreptul la azil;

- libertatea de întrunire;

- libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi de credinþã religioasã;

- dreptul la pace;

- dreptul la muncã;

- dreptul la hranã, îmbrãcãminte, locuinþã, asistenþã medicalã.

Fiºã de lucru

DECLARAÞIA UNIVERSALÃ A DREPTURILOR OMULUI

(varianta simplificatã) Toate fiinþele umane se nasc libere ºi egale în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raþiune ºi conºtiinþã ºi trebuie sã se comporte unele faþã de celelalte în spiritul fraternitãþii. Orice fiinþã umanã are dreptul la viaþã, la libertate ºi la securitatea sa. Nimeni nu poate fi þinut în sclavie, nici în robie; sclavia ºi traficul de sclavi sunt interzise sub toate formele lor. Nimeni nu va fi supus la torturã, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. Toti oamenii sunt egali în faþa legii ºi au dreptul fãrã deosebire la o protecþie egalã împotriva oricãrei discriminãri. Nimeni nu poate fi arestat, deþinut sau exilat în mod arbitrar. Nimeni nu va fi supus unor imixtiuni arbitrare în viaþa sa particularã, în familia sa, în domiciliul sãu ori în core- spondenþã. Orice persoanã are dreptul la azil. Orice persoanã are dreptul la cetãþenie. Orice persoanã are dreptul la proprietate. Orice persoanã are dreptul la libertatea gândirii, a conºtiinþei ºi a religiei. Orice persoanã are dreptul la libertatea de opinie ºi de exprimare. Orice persoanã are dreptul la libertatea de întrunire ºi asociere paºnicã. Orice persoanã are dreptul sã participe la conducerea treburilor politice ale þãrii. Orice persoanã, în calitate de membru al societãþii, are dreptul la securitatea socialã; ea este îndreptãþitã sã obþinã satisfacerea drepturilor economice, sociale, culturale. Orice persoanã are dreptul la muncã, la libera alegere a muncii. Orice persoanã are dreptul la odihnã ºi la timp liber. Orice persoanã are dreptul la un nivel de viaþã corespunzãtor asigurãrii sãnãtãþii sale, bunãstãrii proprii ºi a fami- liei, cuprinzând hrana, îmbrãcãmintea, locuinþa, îngrijirea medicalã. Orice persoanã are dreptul la învãþãturã; învãþãmântul trebuie sã fie gratuit, cel puþin în ce priveºte învãþãmântul elementar ºi general. Orice persoanã are dreptul sã ia parte în mod liber la viaþa colectivitãþii. Fiecare om are îndatoriri faþã de colectivitatea în care trãieºte, numai în cadrul acesteia fiind posibilã dezvoltarea rapidã ºi liberã a personalitãþii sale. NU UITA! Drepturile omului sunt inalienabile › inerente existenþei fiinþei umane. Drepturile omului nu se cumpãrã, nu se vând ºi nu se transmit ereditar; ele se numesc „inalienabile” pentru cã nimeni nu are drep- tul sã le ia vreunei persoane pentru nici un motiv. Drepturile omului sunt universale › se aplicã în mod egal tuturor oamenilor ºi peste tot în lume, indiferent de rasã, culoare, sex, religie, limbã, opinie politicã, origine socialã, bogãþie etc. Drepturile omului sunt interdependente ºi inseparabile

limbã, opinie politicã, origine socialã, bogãþie etc. Drepturile omului sunt interdependente ºi inseparabile 55

CATEGORII DE DREPTURI ºI LIBERTÃÞI

În ordinea în care au fost instituite ºi recunoscute de cãtre comunitatea internaþionalã, putem structura, în gen- eral, drepturile omului în trei categorii:

Drepturi de prima generaþie (drepturi civile ºi politice): dreptul la viaþã, libertate ºi securitatea persoanei; dreptul la protecþie egalã în faþa legii; interzicerea sclaviei, a torturii, tratamentelor sau pedepselor crude, inumane, degradante; libertatea de opinie ºi exprimare; libertatea de gândire, conºtiinþã ºi de religie; dreptul de vot; libertatea de întrunire ºi de asociere; Drepturi de a doua generaþie (drepturi economice, sociale ºi culturale): dreptul la muncã; dreptul la bunãstare; dreptul la securitate socialã; dreptul la educaþie; dreptul la odihnã ºi recreere; dreptul la hranã, îmbrãcãminte, locuinþã, asistenþã medicalã; dreptul de a participa la viaþa culturalã a comunitãþii; Drepturi de a treia generaþie (drepturi colective, participative, de solidaritate): dreptul la pace; dreptul la dezvoltare; dreptul minoritãþilor; dreptul la un regim democratic.

De reþinut! - 10 decembrie – Ziua Drepturilor Omului

Exerciþiu Identificaþi interdependenþa dintre urmãtoarele articole din “Declaraþia Universalã a Dr epturilor Omului“: Identificaþi interdependenþa dintre urmãtoarele articole din “Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului“: Articolul 3, Articolul 23 ºi Articolul 26.

Activitate extraºcolarã În cadrul Consiliului Elevilor, elaboraþi o Convenþie a drepturilor elevilor din ºcoalã. În cadrul Consiliului Elevilor, elaboraþi o Convenþie a drepturilor elevilor din ºcoalã.

În cadrul Consiliului Elevilor, elaboraþi o Convenþie a drepturilor elevilor din ºcoalã. ºi responsabilitãþilor 56

ºi responsabilitãþilor

VI. 2. PÃREREA TA CONTEAZÃ

„Tãcerea este alegerea cea mai cuminte pentru cel care nu are încredere în el însuºi” (La Rochefoucauld)

Egalitate

Solidaritate

el însuºi” (La Rochefoucauld) Egalitate Solidaritate Mutualitate Exerciþiu Elevii vor fi împãrþiþi pe

Mutualitate

Exerciþiu Elevii vor fi împãrþiþi pe grupe. Fiecare grupã va realiza o compunere despre un caz real sau imagi- nar în care este încãlcat dreptul la libera exprimare ºi la opinie, în care personajul principal sã fie un copil. Dupã citirea fiecãrei compuneri, se vor cãuta soluþii pentru ca acest drept sã nu mai fie încãlcat.

soluþii pentru ca acest drept sã nu mai fie încãlcat. Studiu de caz: - Directorul interzice

Studiu de caz:

- Directorul interzice elevilor sã iasã din curtea ºcolii în timpul pauzelor, chiar dacã nu existã chioºc alimentar. Ionel a încãlcat regula, a fost prins ºi pedepsit. A încercat sã explice directorului motivul pen- tru care a ieºit din curtea ºcolii în pauzã, dar acesta i–a interzis sã vorbeascã. - Într – o familie se discutã viitorul copilului, ce va face dupã ce va termina liceul. Tatãl vrea ca fiul sã dev- inã inginer, mama vrea ca fiul sã devinã profesor, iar bunicii vor sã fie muzician.Copilul i–a ascultat pe toþi, mirân- du–se cã pe el nu–l întreba nimeni ce ºi–ar dori sã facã ºi, dupã ce s–a gândit, a încercat sã le spunã cã ar vrea sã dev- inã doctor. Nimeni nu l–a ascultat ºi nu l–a bãgat în seamã aºa cã nu i–a rãmas decât sã tacã. Se dovedeºte astfel lipsa de încredere a pãrinþilor în posibilitãþile copilului ºi ignorarea dorinþei acestuia. Analizând cele douã cazuri, precizaþi:

Ce drepturi au fost încãlcate ? Cine apãrã aceste drepturi ? Cum acþionaþi ºi ce soluþii gãsiþi pentru astfel de situaþii ? Aplicaþie Identificaþi în presa scrisã 3 – 5 articole care trateazã încãlcarea dreptului la exprimare ºi la opinie.

Identificaþi în presa scrisã 3 – 5 articole care trateazã încãlcarea dreptului la exprimare ºi la

57

NU UITA! Declaraþia universalã a drepturilor omului Articolul 19: Orice individ are dreptul la libertatea de opinie Declaraþia universalã a drepturilor omului Articolul 19: Orice individ are dreptul la libertatea de opinie ºi de exprimare, ceea ce implicã drep- tul de a nu fi tulburat pentru opiniile sale ºi acela de a cãuta, de a primi ºi de a rãspândi, fãrã consideraþii de frontierã, informaþii ºi idei prin orice mijloc de exprimare. Constituþia României Articolul 30:

1. Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinþelor ºi libertatea creaþiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. 2. Cenzura de orice fel este interzisã. 3.

2. Cenzura de orice fel este interzisã.

3. Libertatea presei implicã ºi libertatea de a înfiinþa publicaþii.

4. Nici o publicaþie nu poate fi suprimatã.
5.

6. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaþa particularã a persoanei ºi nici drep-

tul la propria imagine.

Sunt interzise de lege defãimarea þãrii ºi a naþiunii, îndemnul la rãzboi de agresiune, la urã naþionalã, rasialã,

7.

de clasã sau religioasã, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenþã publicã, precum ºi manifestãrile obscene, contrare bunelor moravuri.

Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masã obligaþia de a face publicã sursa finanþãrii.

Activitate extraºcolarã Realizaþi un sondaj de opinie privind încãlcarea dreptului la exprimare în ºcoala voastrã. NU UITA!

dreptului la exprimare în ºcoala voastrã. NU UITA! Valori etice de grup Egalitate = toþi cetãþenii

Valori etice de grup Egalitate = toþi cetãþenii sunt trataþi la fel din puct de vedere al drepturilor, obligaþiilor ºi accesu- lui la resurse colective; Mutualitate =ajutor reciproc, solidaritate, acord; Solidaritate = unitate ce decurge din comunitatea de interese, idei, credinþe; Respect = preþuire, consideraþie faþã de o persoanã, valori, societate;

DE REÞINUT! „Vorbeºte cãci ºi tu poþi ajuta.” „Vorbeºte fãrã teamã.” „Doar libertatea este în stare sã cunoascã adevãrul ºi sã–l rosteascã.” „Dreptul de a spune ºi a tipãri ceea ce gândim este dreptul oricãrui om liber, pe care nu l–am putea lipsi de el fãrã sã exercitãm cea mai odioasã tiranie.” „Opinia guverneazã lumea, dar înþelepþii cãlãuzesc pânã la urmã aceastã opinie.” „A te declara pentru opinia unuia, împotriva opiniei altuia înseamnã a lua partea unei grupãri ca într–un rãzboi civil.”

VI. 3. UNU VA FI ÎNTOTDEAUNA EGAL CU UNU

Rasism

Discriminare

VI. 3. UNU VA FI ÎNTOTDEAUNA EGAL CU UNU Rasism Discriminare Studiu de caz „Elevii unei
VI. 3. UNU VA FI ÎNTOTDEAUNA EGAL CU UNU Rasism Discriminare Studiu de caz „Elevii unei

Studiu de caz „Elevii unei ºcoli intrã în clasã dupã recreaþie. Profesorul o întreabã pe Dana: „Ce-ai fãcut în recreaþie?”. Dana îi rãspunde: „M-am jucat în curte”. Profesorul rãspunde: „Bine, scrie la tablã, ºi dacã

scrii corect <<curte>>, te iert”. Apoi profesorul îl întreabã acelaºi lucru pe Mihai, care rãspunde: ”In recreaþie m-am jucat cu Dana”. Profesorul îi spune: „Foarte bine. Dacã scrii corect cuvântul <<recreaþie>> te voi ierta”. Apoi, profesorul cere elevului Ismail sã-i spunã ce a fãcut. Acesta îi rãspunde: „Am încercat sã mã joc cu Dana ºi Mihai, dar ei au aruncat cu pietre în mine ºi m-au jignit spunându-mi <<înapoiat>>”. Profesorul întreabã: „Au arun- cat cu pietre ºi te-au jignit? Este o discriminare rasialã nejustificatã. Dacã poþi scrie pe tablã << discriminare rasialã ”

nejustificatã>>, te iert Pornind de la aceastã întâmplare, rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:

Cum apreciaþi comportamentul lui Mihai ºi al Danei? A fost corectã decizia profesorului faþã de cele întâmplate? Ce atitudine ar trebui sã luaþi faþã de cele întâmplate? Cum credeþi cã s-a simþit Ismail în urma faptei celor doi colegi? Cum v-aþi simþi voi dacã aþi fi fost în locul lui Ismail? Ce atitudine ar fi necesar sã adoptaþi la nivelul clasei în cazul de faþã? Cum puteþi împiedica situaþiile în care se manifestã atitudini antirasiale? Care sunt consecinþele la nivelul comunitãþii locale în urma unor astfel de manifestãri antirasiale?

DE REÞINUT! R ASISMUL este credinþa privind superioritatea unei „rase” asupra celorlalte. Ideea principala a

DE REÞINUT! RASISMUL este credinþa privind superioritatea unei „rase” asupra celorlalte. Ideea principala a acestei concepþii este aceea conform cãreia „rasa superioarã” are dreptul de a domina toate celelalte rase ca fiind „inferioare” ºi de a exercita puterea asupra acestora. Totodatã, rasis- mul presupune puncte de vedere, comportamente colective ºi individuale specifice. A fi rasist înseamnã a crede cã anumite caracteristici particulare (în general fizice) ale unor grupe din ambele sexe le fac superioare sau inferioare altora. Comportamentul rasist iese în evidenþã prin tratamentul acordat oamenilor în funcþie de culoarea ºi rasa lor. Comportamentul rasist genereazã discriminarea rasialã ºi, în mod inevitabil, marginalizarea, excluziunea, exploatarea, hãrþuiala. Acesta este justificat, de adepþii rasismului, prin „incompatibilitatea” culturalã, religioasã ºi de civilizaþie.

este justificat, de adepþii rasismului, prin „incompatibilitatea” culturalã, religioasã ºi de civilizaþie. 60

Originile azilului

Starea refugiaþiilor lumii 1993, Provocarea Protecþiei UNHCR (Harmondsworth, Penguin 1993)

Conceptul de azil existã de cel puþin 3500 de ani ºi poate fi gãsit într-o formã sau alta în textele ºi tradiþiile multor soci- etãþi antice. La mijlocul celui de al doilea mileniu înainte de Cristos, când au început sã se dezvolte în Orientul Apropiat entitãþi asemãnãtoare statelor moderne, cu graniþe bine delimitate, s-au încheiat între conducãtori o mulþime de tratate.Acestea includeau provizii pentru protecþia exilaþilor internaþionali. De exemplu, un rege hitit a încheiat un tratat cu un conducãtor al altei þãri în

care declara : “în privinþa refugiaþilor, declar sub jurãmânt urmãtoarele: când un refugiat vine din þinutul tãu la mine, el nu îþi va

fi returnat. Sã trimiþi înapoi un refugiat de pe pãmântul hitiþilor nu este corect.” În secolul al 14-lea înainte de Christos, alt rege

hitit, Urhi-Teshup, care fusese detronat de cãtre unchiul sãu, a fost primit ºi i s-a oferit refugiu de faraonul egiptean, Ramses II. În secolul al 7-lea înainte de Christos un rege asirian, Assurbanipal, se referea la un refugiat din þinutul Elam “care mi-

a apucat picioarele regale”- ceea ce însemna cã ceruse ºi i se acordase protecþie. În Grecia Anticã, au fost înfiinþate numeroase sanctuare religioase interne. Totuºi, exista si ideea de protecþie externã.

Herodot, care a fugit in Sydia( azi Turcia), dupa ce îºi ucisese din greºalã fratele s-a prezentat la palatul lui Cresus, care l-a prim-

it cu dragã inima ºi i-a spus cã poate sta cât doreºte. Protecþia apare de asemenea în Grecia Anticã în teatru: în tragedia lui Sofocle

“ Oedip la Colona” regele atenian, Tezeu, îi face o primire plinã de compasiune exilatului Oedip. În anul 8 A.D. poetul roman Ovidiu a fost alungat de împãratul Augustus la Tomis pe malul Marii Negre (azi Constanþa, România) la capãtul cel mai îndepartat al Imperiului. Aºa cum ne spune el în “Tristia” (Dureri), locuitorii din Tomis l-au primit cu cãldurã. Deºi el a continuat sã-i perceapã ca barbari, a fost copleºit de ospitalitatea lor, le-a învaþat limba-getica- ºi a rãmas printre ei pânã la moartea sa, în anul 17 A.D. “Numerii” din Vechiul Testament îl prezintã pe Dumnezeu instruindu-l pe Moise sã numeasca 6 oraºe ca locuri de refugiu, “ ºi pentru fiii lui Israel ºi pentru strãini ºi pentru cei strãmutaþi ( 35:9-15). În Noul Testament – Sf. Evanghelie dupã Matei- îl prezintã pe copilul Christos ºi pe familia lui ca refugiaþi fugind în Egipt. Sanctuarele creºtine au fost recunoscute prima oara sub legea romanã în sec. 4 A.D., ºi scopul lor fizic a fost extins cu timpul. În sec. 6 Imparatul Iustinian, anticipând legile de azil – a limitat acest privilegiu la oamenii care nu sunt vinovaþi de infracþiuni majore. În anii de început ai Islamului, profetul Mahomed ºi urmaºii lui au fost obligaþi sã se refugieze faþã de cei care se simþeau amenintaþi de noua credinþã. Hijra, zborul lui de Mecca la Medina in 622 e.n. marcheaza începutul erei islamice dupã calendarul religios. Coranul subliniazã importanþa noþiunii de azil în Islam: “Cei care au avut credinþa ºi au ales exilul ºi au lup- tat pentru Credinþã, ºi cei care le-au asigurat ajutor ºi azil, aceia sunt adevaraþii.” (8:74) Din timpurile stravechi, azilul a avut atât dimensiuni politice cât ºi umanitare. Practica strãveche de acordare de adã- post intern – deseori mai de grabã temporar decât permanent- în locurile sfinte reflecta respect pentru zeitate si bisericã, în timp ce acordarea de azil de cãtre regi, republici ºi oraºe libere era o manifestare a suveranitãþii. În timp ce puterea monarhiei creºtea, dreptul de a acorda azil devenea din ce în ce mai mult un prerogativ al statului ºi inviolabilitatea azilului intern în locuri sfinte a scazut în mod corespunzãtor. În sec 16, de exemplu regele Henry 7 al Angliei a abolit mai multe sanctuare religioase ºi a numit în locul lor 7 “oraºe de refugiu”. Revocarea edictului de Nantes din 1685, care a forþat 250000 de protestanþi francezi (hughenoþi) sã fugã din þarã, a mar- cat începutul tradiþiei moderne de azil în Europa. Marchizul de Brandenburg a fost nevoit sã promulge Edictul din Postdam prin

care permitea hughenoþilor sã se stabileascã pe teritoriul sãu. Dupã Revoluþia Franceza, a început sã capete importanþã categoria refugiaþilor care fugeau de persecuþia politicã mai degrabã decât de cea religioasã. Deºi prima folosire documentatã a termenului “dreptul de azil” a apãrut încã din 1725, azilul a continuat pânã în prim- ii ani ai secolului al 20-lea sã fie considerat mai degrabã ca o prerogativã a suveranului decât ca un drept al individului la pro- tecþie.

DOCUMENTAR

A. COMBATANÞI PENTRU DREPTURILE OMULUI

I. Nelson Mandela

-simbol al luptei împotriva discriminãrii populaþiei de culoare din Africa de Sud

S-a nãscut în 1918 într-un sat apropiat de Umtata, în Africa de Sud. Dupã terminarea studiilor juridice devine unul dintre conducãtorii Congresului Naþional African. A luptat con- tra apartheid-ului, a sistemului rasist promovat de guvernanþii albi. În anul 1964 este arestat ºi condamnat pe viaþã. A fost închis 26 de ani într-o închisoare de maximã siguranþã. În 1990 a fost eliberat, dar continuã hotãrât lupta împotri- va discriminãrii rasiale. În 1993, visul sãu a fost împlinit. În faþa realitãþii, dar ºi a opiniei publice mondiale, regimul de apartheid a fost abolit. În anul 1993 este laureat al Premiului Nobel pentru pace. Este, ºi în prezent, una dintre per- sonalitãþile unanim recunoscute ºi respectate în plan mondial pentru dârzenia ºi credinþa sa. „M-am bãtut toata viaþa contra dominaþiei albilor ºi mã voi bate împotriva dominaþiei negrilor. Am dorit ide- alul unei societãþi libere ºi democratice, în care fiecare sã trãiascã în armonie ºi sã se bucure de aceleaºi sanse. Acesta a fost idealul vieþii mele, dar un ideal pentru care am fost pregãtit sã mor, în caz de eºec”. Nelson Mandela

fost pregãtit sã mor, în caz de eºec”. Nelson Mandela II. Martin Luther King - nãscut

II. Martin Luther King

în caz de eºec”. Nelson Mandela II. Martin Luther King - nãscut la A tlanta, în

- nãscut la Atlanta, în Georgia (SUA), în 1925, într-o perioadã în care legea interzicea negrilor sã ocupe în autobuz sau în sãlile de spectacol locurile rezervate numai albilor.

A înfiinþat la vârsta de 28 de ani o organizaþie religioasã a negrilor, în calitate de pastor, încurajând marºurile ºi manifestaþiile non-violente contra segregaþiei rasiale. A fost arestat dupã o manifestaþie la Birmingham, în Alabama, ºi condamnat. Dupã ce a fost eliberat, în anul urmãtor a fost asasinat prin împuºcare. A rãmas simbolul luptei popu- laþiei de culoare din SUA pentru drepturi ºi demnitate.

B. DECLARAÞIA DE LA VIENA – adoptatã la 9 octombrie 1993

„Noi, ºefi de stat ºi de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei, Convinºi cã diversitatea tradiþiilor ºi culturilor constituie de secole una dintre bogãþiile Europei ºi cã princip- iul toleranþei este garanþia menþinerii în Europa a unei societãþi deschise ºi respectuoase privind diversitatea culturala, cãreia îi suntem ataºaþi; Convinºi cã realizarea unei societãþi democratice ºi pluraliste, respectând egalitatea demnitãþii tuturor fiinþelor umane, rãmâne unul dintre obiectivele principale ale construcþiei europene; Alarmaþi de recrudescenþa actualã a fenomenelor rasismului, xenofobiei ºi antisemitismului, de dezvoltarea unui climat de intoleranþã, de multiplicarea actelor de violenþã, mai ales cu privire la migranþi ºi persoane provenite din imigrãri, tratamente degradante ºi practicile discriminatorii care le însoþesc; Alarmaþi, de asemenea, de recrudescenþa naþionalismului agresiv ºi de etnocentrism, care constituie noi expre- sii ale xenofobiei; Neliniºtiþi de degradarea condiþiilor economice care ameninþã coeziunea societãþilor europene, provocând forme de excluziune susceptibile de a favoriza tensiuni sociale ºi manifestãri xenofobe; Convinºi cã fenomenele de intoleranþã ameninþã societãþile democratice ºi valorile lor fundamentale ºi cã ele submineazã bazele construcþiei europene; Confirmând Declaraþia din 14 mai 1981, a Comitetului de Miniºtri, prin care a condamnat deja în mod solemn toate formele de intoleranþã, precum ºi pe cele de violenþã care le produc; Reafirmând valorile de solidaritate care trebuie sã inspire pe toti membrii societãþii în vederea reducerii mar- ginalizãrii ºi excluderii sociale; Convinºi de surplusul pe care viitorul Europei îl cere din partea indivizilor ºi grupurilor, dincolo de toleranþã, o voinþã de a acþiona împreunã combinând aportul lor divers, Condamnãm de maniera cea mai ferma rasismul, sub toate formele, xenofobia, antisemitismul, ca ºi intoler- anþa ºi toate formele de discriminare religioasã; Încurajãm statele membre sã continue eforturile deja întreprinse în vederea eliminãrii acestor fenomene ºi ne angajãm sã întãrim legile naþionale ºi instrumentele internaþionale ºi sã adoptãm mãsuri apropriate pe plan naþional ºi european; Ne angajãm sã acþionãm împotriva tuturor ideologiilor, politicilor ºi practicilor care incitã la ura rasialã, la violenþã ºi la discriminare, precum ºi contra oricãrui act sau limbaj, de naturã a întãri temerile ºi tensiunile între gupe de apartenenþã rasialã, etnicã, naþionalã, religioasã sau socialã diferite; Lansãm un apel presant popoarelor, grupurilor, cetãþenilor europeni ºi, mai ales, tinerilor, pentru ca ei sã se angajeze în mod hotãrât în lupta contra tuturor formelor de intoleranþã ºi sã participe activ la construirea unei societãþi europene democratice, tolerante ºi solidare, pe baza valorilor comune.

Date semnificative:

21 martie – Ziua internaþionalã pentru eliminarea discriminãrii rasiale 8 aprilie – Ziua internaþionalã a Rromilor 2 decembrie – Ziua internaþionalã a abolirii sclaviei

2 d ecembrie – Ziua internaþionalã a abolirii sclaviei Aplicaþie În urma analizei materialului documentar,

Aplicaþie

În urma analizei materialului documentar, identificaþi alte situaþii privind manifestãrile rasiale care au

Exemplificaþi personalitãþi artistice impli-

fãcut subiectul unor evenimente reale prezentate în filme. cate în lupta contra rasismului.

prezentate în filme. cate în lupta contra rasismului. Activitate extraºcolarã: R ealizaþi un grupaj de presã

Activitate extraºcolarã:

Realizaþi un grupaj de presã privind cazurile concrete de discriminare rasialã.

Activitate extraºcolarã: R ealizaþi un grupaj de presã privind cazurile concrete de discriminare rasialã. 65

VI. 4. ªCOALA NOASTRÃ - LOC AL RESPECTÃRII DREP- TURILOR OMULUI

ªCOALA NOASTRÃ - LOC AL RESPECTÃRII DREP- TURILOR OMULUI Exerciþiu ªcoala poate fi, uneori, locul „lipsei

Exerciþiu ªcoala poate fi, uneori, locul „lipsei drepturilor” sau a „încãlcãrii” lor. Cum transformãm ºcoala noastrã într-un loc al respectãrii drepturilor? Dupã constituirea grupelor de elevi fiecãreia i se distribuie câte o fiºã de lucru ce cuprinde unele întâmplãri reale petrecute în ºcolile din lume. Alegeþi câte trei evenimente prezentate ºi identificaþi drepturile încãlcate ºi realizaþi o dezbatere în care sã gãsiþi modalitãþi de prevenire a unor asemenea situaþii.

Fiºã de lucru - EVENIMENTE REALE CARE AU AVUT LOC ÎN ºCOLILE DIN LUME

Elevii unei ºcoli primare au fost insultaþi, bãtuþi ºi apoi excluºi pentru douãzeci ºi patru de ore pentru cã nu au mãturat clasa înaintea venirii profesorului. Niºte fete au fost insultate, respinse sau hãrþuite de bãieþi. Un elev obez este batjocorit de colegii lui. Un profesor îºi numeºte elevii imbecili ºi îºi bate joc de cei care au dificultãþi ºcolare. Un director de ºcoalã susþine necondiþionat adulþii atunci când existã altercaþii cu elevii. Un profesor a lipit cu scotch gura unui elev de 14 ani care vorbise neîntrebat. Un mare numãr de elevi absenþi de la ºcoalã a doua zi dupã o sãrbãtoare religioasã au primit nota zero pen- tru cã profesorul a decis sã dea o lucrare scrisã în acea zi. Directorului ºcolii îi este fricã sã pedepseascã elevii care au atacat un profesor care îºi fãcea datoria. Un elev de 9 ani este pedepsit ºi condamnat sã scrie douãzeci de pagini: „Eu nu trebuie sã râd la ºcoalã”. Într-o ºcoalã gimnazialã un profesor de istorie a afirmat cã holocaustul nu a existat niciodatã. Directorul unei ºcoli solicitã unui elev care a furat sã facã publicã aceastã „crimã” în faþa întregii ºcoli spe- cial adunatã în recreaþie în acest scop. Directorului unei ºcoli nu îi plãcea faptul cã bãieþii îºi prindeau pãrul la spate cu un elastic. Într-o zi, el a tãiat coada unui elev care se comportase într-un mod neconvenþional. Douã fete musulmane sunt date afarã din ºcoalã pentru cã au refuzat sã-ºi dea jos baticurile în clasã. Într-o zi de decembrie, un elev este pedepsit pentru cã a utilizat toaleta rezervatã profesorilor. Cele pentru elevi se aflau în curte ºi nu erau încãlzite. Un elev a denunþat alþi elevi cã fumau în ºcoalã. În recreaþie, un numãr de camarazi l-a insultat. În parcarea ºcolii, un profesor ºi-a gãsit maºina acoperitã cu graffiti ºi cu pneurile înþepate.

Aplicaþie Elaboraþi un Cod al drepturilor ºi responsabilitãþilor în ºcoala în care învãþaþi. Elaboraþi un Cod al drepturilor ºi responsabilitãþilor în ºcoala în care învãþaþi.

NU UITA! Drepturile omului presupun în mod necesar responsabilitãþile care decurg din ele. „Orice persoanã are îndatoriri Drepturile omului presupun în mod necesar responsabilitãþile care decurg din ele. „Orice persoanã are îndatoriri faþã de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilã dezvoltarea liberã ºi deplinã a personalitãþii sale”. (“Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului“ – articolul 24)

Universalã a Drepturilor Omului“ – articolul 24) Activitate extraºcolarã: Un club al drepturilor omului
Universalã a Drepturilor Omului“ – articolul 24) Activitate extraºcolarã: Un club al drepturilor omului

Activitate extraºcolarã:

Un club al drepturilor omului Constituiþi, în ºcoala în care învãþaþi, unui club al drepturilor omului, având în vedere:

- definirea clarã a obiectivelor ºi modalitãþile de activitate;

- personalizarea rãspunderilor pentru membrii clubului;

- lansarea unui concurs pentru alegerea unei embleme a clubului;

- realizarea unor legitimaþii de aderent cu aceastã emblemã;

- instalarea unor panouri de afiºare, prezentare, privind cunoaºterea activitãþii clubului;

- informarea, documentarea privind activitatea unor cluburi ºi asociaþii cu preocupãri comparabile în plan

naþional ºi internaþional (adrese, corespondenþã, publicaþii);

- constituirea, în cadrul clubului, a unui punct de informare ºi documentare pe problematica drepturilor omu-

lui cu materiale de la Consiliul Europei, Uniunea Europeanã, UNESCO, UNICEF, „Salvaþi copiii”, „Liga apãrãrii drepturilor omului” etc.;

- alcãtuirea unui program concret de activitãþi, care sã cuprindã tematica, obiectivele, modalitãþile de realizare,

mijloacele educaþionale, invitaþi etc. Activitãþile programate a se desfãºura vor avea un caracter atractiv, atât ca tematicã, cât ºi ca formulã de realizare. Se recomandã organizarea unor concursuri, a unor activitãþi recreative, muzicale, de dans, hobby etc. în funcþie de vârstã, preocupãri, mediu social – economic.

VI. 5. CINE SUNT EU? CINE ESTE EA?

Eu sunt ceea ce sunt, tu eºti ceea ce eºti,

în mod sigur

noi avem multe lucruri în comun”

ea este ceea ce este

Egalitate între sexe

Respect

Comunicare

este ceea ce este Egalitate între sexe Respect Comunicare Cadru de discuþie: Bãieþii ºi fetele sunt

Cadru de discuþie: Bãieþii ºi fetele sunt diferiþi ºi totodatã egali. Aceastã egalitate nu este întotdeauna accep- tatã. Uneori, bãieþilor le este greu sã accepte cã fetele pot obþine performanþe mai mari, cã pot fi depãºiþi. La rândul lor fetele reproºeazã bãieþilor cã nu le „protejeazã” ºi cã le exclud din anturajul lor.

Ideea de egalitate a femeilor cu barbatii a fost si este acceptata cu mare dificultate. Exemple de încãlcare a drepturilor femeilor

a) Violenþa domesticã

Forma cea mai comunã de violenþã în privinþa femeilor este violenþa domesticã. Aceasta este nu numai o formã a violenþei fizice ºi psihologice, este ºi o formã de atac direct al drepturilor omului. Cifrele privind violenþa în rândul femeilor sunt surprinzãtoare. Astfel, în Europa, zilnic, o femeie din cinci este victima violenþei. În fiecare an, 14.500 de femei din Rusia mor în urma violenþelor fizice executate asupra lor.

Conform unui studiu fãcut de o instituþie de protecþie a femeii, 95% din actele de violenþã se produc în cadrul domi- ciliului familial sau conjugal.

b) Discriminarea femeilor la locul de muncã

Problema referitoare la inegalitatea de remuneraþie a muncii diferã de la þarã la þarã. Femeile au fost întot- deauna defavorizate în domeniul economic, social ºi politic. Discriminarea în domeniul muncii începe încã din momentul recrutãrii ºi angajãrii femeilor. Ea se materializeazã prin existenþa unor salarii inferioare în comparaþie cu cele ale bãrbaþilor.

Aplicaþie Pornind de la exemplele prezentate, rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri: - Ce alte drepturi ale

Aplicaþie Pornind de la exemplele prezentate, rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:

- Ce alte drepturi ale omului au fost încãlcate în cazurile de violenþã domesticã menþionate?

- Aceste forme de discriminare a femeilor au justificare în lumea contemporanã?

- De ce pentru aceeaºi calitate ºi cantitate a muncii, bãrbaþii sunt mai bine plãtiþi în comparaþie cu femeile?

- Cum se manifestã în clasa ºi ºcoala în care învãþaþi, încãlcarea principiului egalitãþii între sexe?

- Cum se manifestã în clasa ºi ºcoala în care învãþaþi, încãlcarea principiului egalitãþii între sexe?
NU UITA! 8 martie este ziua Naþiunilor Unite pentru drepturile femeii 25 noiembrie este Ziua

NU UITA!

8 martie este ziua Naþiunilor Unite pentru drepturile femeii 25 noiembrie este Ziua internaþionalã pentru eliminarea violenþei contra femeii

„Inegalitãþile ºi diferenþele între femei ºi bãrbaþi în materie de drepturi ale persoanei umane sunt contrare prin- cipiului unei democraþii adevãrate”.

(Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, Rezoluþia 1216/2000) „Vor fi luate urmãtoarele mãsuri pentru:

 

-

abolirea legilor, obiceiurilor, reglementãrilor ºi practicilor care constituie o discriminare cu privire la

femei

;

 

-

asigurarea, fãrã discriminare, a dreptului femeilor de a vota ºi de a alege;

-

asigurarea femeii mãritate sau nemãritate a egalitãþii drepturilor cu bãrbatul;

-

asigurarea drepturilor egale cu bãrbaþii în ceea ce priveste educaþia la toate nivelele;

-

asigurarea drepturilor egale în privinþa dreptului la muncã, egalitãþii remuneraþiei ºi egalitãþii serviciilor

sociale.” (Declaraþia ONU asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare cu privire la femei, 1979)

Activitate extraºcolarã Organizaþi un concurs complex cu urmãtoarele probe: culturã generalã ºi activitãþi sportive, între echipaje Organizaþi un concurs complex cu urmãtoarele probe: culturã generalã ºi activitãþi sportive, între echipaje separate de fete ºi bãieþi. Apoi, acelaºi concurs se va organiza cu echipe mixte. Comentaþi ºi comparaþi rezultatele obþinute în cele douã cazuri.

acelaºi concurs se va organiza cu echipe mixte. Comentaþi ºi comparaþi rezultatele obþinute în cele douã

VI. 6. OAMENI PRINTRE OAMENI

VI. 6. OAMENI PRINTRE OAMENI Aplicaþie Descoperiþi, pe baza imagii s, elementele de referinþã ale statutul

Aplicaþie Descoperiþi, pe baza imagii s, elementele de referinþã ale statutul r efugiatului - o persoanã Descoperiþi, pe baza imagii s, elementele de referinþã ale statutul refugiatului - o persoanã care, datoritã unui motiv bine întemeiat de persecuþie din motive de rasã, religie, naþionalitate, apartenenþã la un grup social sau opinie politicã, este în afara þãrii de origine ºi nu poate, sau datoritã fricii, nu doreºte sã se întoarcã neputând beneficia de protecþia þãrii sale de origine. Identificaþi care dintre articolele Declaraþiei Universale a Drepturilor Omului sunt relevante pentru refugiaþi ºi oamenii din þãrile gazdã.

relevante pentru refugiaþi ºi oamenii din þãrile gazdã. NU UITA! Cine este refugiat? Un refugiat este

NU UITA! Cine este refugiat? Un refugiat este o persoanã care, „din cauza unei temeri bine întemeiate de a fi persecutatã datoritã rasei, religiei, naþionalitãþii, apartenenþei la un grup social sau opiniei politice, se aflã în afara þãrii a cãrei cetãþenie o are ºi care nu poate sau, datoritã acestei temeri, nu doreºte sã se punã sub protecþia acestei þãri”. (din Convenþia din 1951 privind Statutul de Refugiat). Cauze: Oamenii devin refugiaþi pentru cã unul sau mai multe dintre drepturile de bazã ale omului au fost încãlcate sau ameninþate. Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului subliniazã cã „toate persoanele au dreptul sã caute în altã þarã ºi sã beneficieze de azil contra persecuþiilor”.

Drepturile refugiaþilor = drepturile omului Un refugiat are dreptul la un azil sigur. Totuºi, protecþia internaþionalã cuprinde mai mult decât siguranþa per- soanei. Refugiaþii trebuie sã primeasca cel puþin aceleaºi drepturi ºi ajutor de bazã ca oricare alt strãin care este rezi- dent legal, inclusiv anumite drepturi fundamentale ale fiecãrui individ. Refugiaþii beneficiazã de drepturile civile fun- damentale, inclusiv libertatea de gândire ºi de miºcare, libertatea faþã de torturã ºi tratament degradant. În acelaºi mod, refugiaþilor li se aplicã drepturi economice ºi sociale la fel ca ºi celorlalþi indivizi. Fiecare refugiat trebuie sã aibã drep-

tul la muncã. Nici un copil refugiat nu trebuie sã fie lipsit de educaþie, sau sã fie recrutat pentru serviciul militar sau prostituþie. Pe de altã parte, refugiaþii au ºi anumite obligaþii. Ei trebuie în special sã respecte legile þãrilor de azil

trebuie în special sã respecte legile þãr ilor de azil NU UITA! Care este rolul UNHCR?

NU UITA! Care este rolul UNHCR? In 1951, când s-a înfiinþat Biroul Înaltului Comisariat al Naþiunilor Unite pentru Refugiaþi (United Nation High Comissioner for Refugees – UNHCR), exista un numãr de 1 milion de refugiaþi care trebuiau protejaþi, majoritatea fiind europeni. În prezent, UNHCR protejeazã aproape 22,4 milioane de oameni, din- tre care 12 milioane sunt refugiaþi, cea mai mare parte din Africa ºi Asia. 80% dintre ei sunt femei ºi copii. Pe lânga fuga individualã de persecuþie, forma pe care o iau astãzi miºcãrile refugiaþilor este cea de exod, cauzat de conflictele etnice ºi de violarea drepturilor minoritãþilor.

etnice ºi de violarea drepturilor minoritãþilor. Exerciþii Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri: C um
etnice ºi de violarea drepturilor minoritãþilor. Exerciþii Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri: C um

Exerciþii Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:

Cum sugereazã UNHCR, prin aceste postere, cã populaþia poate ajuta refugiaþii? Sunteþi solidari cu aceastã categorie de oameni? Ce altceva pot face guvernele pentru a proteja drepturile refugiaþilor? Ce responsabilitãþi credeþi cã pot avea refugiaþii în þãrile gazdã? Care dintre drepturile omului au legãturã directã cu statutul ºi situaþia refugiaþilor?

Activitate extraºcolarã Realizaþi o scrisoare deschisã cãtre copiii refugiaþi, proveniþi din zonele de conflict în care îºi exprimã solidaritatea cu aceºtia.

cãtre copiii refugiaþi, proveniþi din zonele de conflict în care îºi exprimã solidaritatea cu aceºtia. 72
cãtre copiii refugiaþi, proveniþi din zonele de conflict în care îºi exprimã solidaritatea cu aceºtia. 72

VI.7. OM BOGAT, OM SÃRAC

“În viaþã cei mai mulþi se luptã pentru realizarea visurilor lor, alþii pentru bogãþie ºi putere”

Mondializare

Securitate socialã

Sãrãcie

ºi putere” Mondializare Securitate socialã Sãrãcie Dezbatere Se vor constitui douã grupe de elevi care

Dezbatere Se vor constitui douã grupe de elevi care simbolizeazã sãrãcia ºi bogãþia. Dezbaterea va avea în vedere urmãtorul plan de discuþie:

- Ce înþelegeþi prin termenul de sãrãcie?

- Ce înþelegeþi prin termenul de bogatie?

- O persoanã poate fi consideratã bogatã într-o þarã sãracã ºi sãracã într-o þarã bogatã?

- In societatea noastrã, din ce cauzã unele persoane sunt bogate ºi unele sunt sãrace?

- Sunt oamenii responsabili de situaþia lor de sãrãcie?

- Copilul care provine dintr-o familie sãracã poate deveni sãrac sau bogat?

- Sãrãcia face, deseori, pereche cu situaþiiile de sãnãtate precarã, foame, malnutriþie, lipsa educaþiei, ºoma- jul?

- Cum trebuie sã privim oamenii în situaþiie de sãrãcie când discutãm despre drepturile omului?

- In ce mãsurã educaþia este un mijloc de a reduce sãrãcia în lume?

- Identificaþi drepturile ºi libertãþile omului afectate de sãrãcie.

- Care sunt instituþiile internaþionale implicate în combatere stãrii de sãrãcie?

implicate în combatere stãrii de sãrãcie? NU UITA! S ãrãcia este un fenomen mondial care se

NU UITA! Sãrãcia este un fenomen mondial care se accentueaza ca amploare din zi în zi. Zonele cele mai afec- tate sunt Africa, Asia ºi America Latinã; chiar în Europa, sãrãcia afecteazã milioane de persoane. Noþiunea de sãrãcie este strâns legatã de tradiþii, norme, valori existente în fiecare regiune a lumii. În prezent se recunoaºte de cãtre organismele internaþionale cã „sãrãcia este un fenomen multidimensional, având componente social – economice, psihologice, politice, culturale”. Sãrãcia are mai multe faþete; ea poate fi urbanã, ruralã, permanentã sau temporarã.

O altã dimensiune a sãrãciei este „feminizarea sãrãciei”. Aceasta înseamnã cã femeile sunt predominante în categoria „sãracilor”. UNICEF – Forumul Naþiunilor Unite pentru Copii, instituþie specializatã a ONU, se ocupã cu protecþia copi- ilor din þãrile în curs de dezvoltare, acordã asistenþã medicalã, hranã, educaþie, etc; UNESCO – Organizaþia Naþiunilor Unite pentru Educaþie, ºtiinþã ºi Culturã, instituþie specializatã autonomã, creatã în 1946. Activitatea este coordonatã de Consiliul Economic ºi Social al ONU. Cuprinde patru sectoare: edu-

caþie, ºtiinþe naturale; ºtiinþe umanitare ºi culturã; informaþii ºi schimburi internaþionale. România este membru din

1956.

schimburi internaþionale. România este membru din 1956. NU UITA! - o cincime din populaþia lumii, consideratã

NU UITA!

- o cincime din populaþia lumii, consideratã bogatã, consumã 86% din veniturile, serviciile ºi bogãþia de pe planetã;

130 de milioane de copii din lume, care urmeazã sã înceapã ºcoala, nu au condiþiile necesare pen- tru aceasta. 75 de milioane dintre aceºtia sunt fete;

-

- 150 de milioane de copii suferã de malnutriþie;

- 10 milioane de copii în vârstã pâna la 5 ani mor anual de foame;

- 2 milioane de oameni nu au acces la condiþiile de salubritate minime;

- 13 milioane de copii rãmân, în fiecare an, orfani, numai din cauza maladiei SIDA.

17

octombrie

– Ziua internaþionalã pentru eliminarea sãrãciei

22

martie

– Ziua internaþionalã a apei

7 aprilie

– Ziua internaþionalã a sãnãtãþii

15 – Ziua internaþionalã împotriva foamei

iunie

16 – Ziua internaþionalã a toleranþei (UNESCO)

noiembrie

– Ziua internaþionalã a toleranþei (UNESCO) noiembrie Exerciþiu Identificaþi modalitãþi de sprijin pentru

Exerciþiu Identificaþi modalitãþi de sprijin pentru colegii voºtri aflaþi în dificultate social-economica

colegii voºtri aflaþi în dificultate social-economica Activitate extraºcolarã Realizaþi un grupaj de presã

Activitate extraºcolarã Realizaþi un grupaj de presã compus din articole care evidenþiazã diferenþele dintre lumea celor bogaþi Realizaþi un grupaj de presã compus din articole care evidenþiazã diferenþele dintre lumea celor bogaþi ºi a celor sãraci ºi consecinþele acestora.

VI. 8. a. PORÞI MEREU DESCHISE

„Existã douã feluri de a împrãºtia lumina:

sã fii lumânarea sau sã fii oglinda care o reflectã” (Edith Wharton)

sau sã fii oglinda care o reflectã” (Edith Wharton) Studiu de caz: Identificaþi relaþiile existente între

Studiu de caz:

Identificaþi relaþiile existente între educaþie ºi alþi factori care pot influenþa educaþia (ex: educaþie-bani; educaþie-alimentaþie; educaþie- internet; educaþie-mediu; educaþie-egalitate; educaþie-sport etc. ).

educaþie-egalitate; educaþie-sport etc. ). Dezbatere pe tema: „Vor fi profesor ii înlocuiþi de

Dezbatere pe tema: „Vor fi profesorii înlocuiþi de computere? ”. Argumentaþi pro ºi contra.

înlocuiþi de computere? ”. Argumentaþi pro ºi contra. NU UITA! C ONSTITUÞIA R O M Â

NU UITA!

CONSTITUÞIA ROMÂNIEI

Articolul 32:

1. Dreptul la învãþãturã este asigurat prin învãþãmântul general obligatoriu, prin învãþãmântul liceal ºi

cel profesional, prin învãþãmântul superior, precum ºi prin alte forme de instrucþie ºi perfecþionare.

2. Învãþãmântul de toate gradele se desfãºoarã în limba românã. În condiþiile legii, învãþãmântul se poate

desfãºura ºi într-o limbã de circulaþie internaþionalã.

3. Dreptul persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale de a învãþa limba lor maternã ºi dreptul de a

putea fi instruite în aceastã limbã sunt garantate; modalitãþile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc

prin lege.

4. Învãþãmântul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordã burse sociale de studii copiilor ºi tiner-

ilor proveniþi din familii defavorizate ºi celor instituþionalizaþi, în condiþiile legii.

5. Învãþãmântul de toate gradele se desfãºoarã în unitãþi de

stat, particulare ºi confesionale, în condiþiile legii.

stat, particulare ºi confesionale, în condiþiile legii. 6. Autonomia universitarã este garantatã. 7.

6.

Autonomia universitarã este garantatã.

7.

Statul asigurã libertatea învãþãmântului religios, potrivit

cerinþelor specifice fiecãrui cult. În ºcolile de stat, învãþãmân- tul religios este organizat ºi garantat prin lege.

Activitate extraºcolarã Concurs de postere care sã reprezinte rolul fami- liei, ºcolii ºi al comunitãþii în educaþie.

extraºcolarã Concurs de postere care sã reprezinte rolul fami- liei, ºcolii ºi al comunitãþii în educaþie

VI. 8. b. PORÞI MEREU DESCHISE

VI. 8. b. PORÞI MEREU DESCHISE E xerciþiu: Gândindu-vã la tema: „ºcoala viitorului”, menþion- aþi disciplinele
VI. 8. b. PORÞI MEREU DESCHISE E xerciþiu: Gândindu-vã la tema: „ºcoala viitorului”, menþion- aþi disciplinele

Exerciþiu:

Gândindu-vã la tema: „ºcoala viitorului”, menþion- aþi disciplinele pe care aþi dori sã le studiaþi în anul 2010.

pe care aþi dori sã le studiaþi în anul 2010. NU UITA! Asigur area unui învãþãmânt

NU UITA! Asigurarea unui învãþãmânt de calitate:

“Educaþia estre un drept al omului ºi un element esenþial pentru reducerea sãrãciei ºi muncii în rândul copi- ilor, dar ºi pentru promovarea democraþiei, pãcii, toleranþei ºi dez- voltãrii. Totuºi, peste 100 de milioane de copii de vârsta ºcolii pri- mare, majoritatea fete nu sunt cuprinºi în ºcoli. Alte câteva milioane învaþã în ºcoli ce au cadre didactice fãrã pregãtire adecvatã ºi care sunt prost plãtite, în sãli de clasã supraaglomerate, nesãnãtoase ºi slab dotate. Iar o treime dintre copii nu ajung sã termine nici mãcar cinci clase, numãrul minim de ani de ºcoalã pentru asigurarea alfabet- izãrii. Vom urmãri ca, pânã în anul 2015, toþi copiii sã aibã acces ºi sã poatã absolvi învãþãmântul primar gratuit, oblig- atoriu ºi de bunã calitate ºi asigurarea progresivã a învãþãmântului secundar pentru toþi copii.”

(O lume demnã pentru copii - Sesiunea Specialã dedicatã Copiilor a Adunãrii Generale a O.N.U., mai 2002)

8

septembrie –Ziua Internaþionalã a alfabetizãrii

5

octombrie

- Ziua Internaþionalã a Educaþiei

5 octombrie - Ziua Internaþionalã a Educaþiei Aplicaþie Pe baza afirmaþiilor de mai jos realizaþi un

Aplicaþie Pe baza afirmaþiilor de mai jos realizaþi un eseu. Comentaþi importanþa educaþiei în formarea voastrã pentru societatea viitorului.

NU IUTA! „ Învãþãtura, mai mult decât orice invenþie de origine umanã, este marele egalizator al condiþiei Învãþãtura, mai mult decât orice invenþie de origine umanã, este marele egalizator al condiþiei umane – balanþa maºinãriei sociale.” „Sã înveþi pentru tine, dar sã ºtii pentru toþi.” „Poþi învãþa în patru feluri: pentru ºcoalã, pentru viaþã, pentru tine ºi pentru oricine.” „ A ºti carte nu înseamnã a ºti înþelepciune.” „Copiii învaþã bunãtatea de la naturã iar rãutatea de la oameni.” „ Uunde educaþie nu este, apare ignoranþa.” „Educaþia este cea mai buna garanþie a libertaþii.”

„Educaþia este cea mai buna garanþie a libertaþii.” Activitate extraºcolarã D E C L A R

Activitate extraºcolarã

DECLARAÞIA UNIVERSALÃ A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 26:

1. Orice persoanã are dreptul la educaþie. Educaþia trebuie sã fie gratuitã, cel puþin în ce priveºte învãþãmântul elementar ºi de bazã. Învãþãmântul elementar este obligatoriu. Învãþãmântul tehnic ºi profe-

sional trebuie sã fie accesibil tuturor; accesul la studii superioare trebuie sã fie deschis tuturor pe baza deplinei egal- itãþi, în funcþie de merit.

2. Educaþia trebuie sã urmãreascã dezvoltarea deplinã a personalitãþii umane ºi întãrirea respectului pentru

drepturile omului ºi pentru libertãþile fundamentale. Ea trebuie sã stimuleze înþelegerea, toleranþa ºi prietenia între

toate popoarele ºi între toate grupãrile rasiale sau religioase, precum ºi dezvoltarea activitãþii Organizaþiei Naþiunilor Unite pentru menþinerea pãcii.

3. Pãrinþii au, cu prioritate, dreptul sã alegã felul educaþiei care urmeazã sã fie datã copiilor lor.

În conformitate cu acest articol, învãþãmântul trebuie sã urmãreascã dezvoltarea deplinã a personalitãþii umane ºi întãrirea respectului faþã de drepturile omului ºi libertãþile fundamentale. Consideraþi cã ºcoala voastrã rãspunde acestor cerinþe? Motivele ºi soluþiile vor fi realizate pe afiºe.

Consideraþi cã ºcoala voastrã rãspunde acestor cerinþe? Motivele ºi soluþiile vor fi realizate pe afiºe. 77

VI. 9. DREPTURILE OMULUI NE PRIVESC PE NOI TOÞI

VI. 9. DREPTURILE OMULUI NE PRIVESC PE NOI TOÞI Exerciþiu: Pornind de la cele trei categorii

Exerciþiu:

Pornind de la cele trei categorii de drepturi ale omului:

- civile ºi politice;

- economico-sociale ºi culturale;

- colective ºi de participare,

Realizaþi o comparaþie între cele douã documente fundamentale care stau la baza drepturilor omului:

“Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului” ºi “Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului”.

Aplicaþie:ºi “Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului”. Se dau urmãtoarele afirmaþii: - Bãrbaþii au mai multe

Se dau urmãtoarele afirmaþii:

- Bãrbaþii au mai multe drepturi decât femeile.

- Drepturile omului funcþioneazã în mod abstract, ele nu sunt con-

crete.

- Tinerii nu au nevoie sã li se vorbeascã despre drepturile omului,

ei vor doar sã fie respectate de adulþi.

 

-

Drepturile omului sunt un lux pe care ºi-l pot permite numai þãrile

bogate.

 

-

Nu ne putem bucura de drepturile omului atâta timp cât nu avem

ce mânca.

 

-

Nu este treaba mea sã protejez drepturile omului; este treaba

guvernului.

- Nu trebuie protejate drepturile toxicomanilor pentru cã ei încalcã

legea.

Precizaþi care dintre aceste afirmaþii sunt adevãrate ºi care sunt false, argumentând alegerea fãcutã.

legea. Precizaþi care dintre aceste afirmaþii sunt adevãrate ºi care sunt false, argumentând alegerea fãcutã. 78

CONVENÞIA EUROPEANÃ A DREPTURILOR OMULUI

VERSIUNEA SIMPLIFICATÃ A UNOR ARTICOLE DIN CONVENÞIA EUROPEANÃ A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 1. Obligaþia de a respecta drepturile omului Statele membre trebuie sã recunoascã tuturor persoanelor drepturile conþinute de Convenþie. Articolul 2. Dreptul la viaþã Dreptul fiecãrei persoane la viaþã este protejat de lege. Articolul 3. Interzicerea torturii Nimeni nu are dreptul sã rãneascã sau sã tortureze pe cineva. Chiar ºi în detenþie, demnitatea umanã trebuie respec- tatã.

Articolul 4. Interzicerea sclaviei ºi a muncii forþate Nimeni nu poate fi tratat ca un sclav sau forþat sã munceascã. Articolul 7. Nici o pedeapsã fãrã temei legal Nu puteþi fi judecat ca vinovat de o infracþiune daca acþiunea incriminatã nu constituia o infracþiune în momentul în care a fost comisã. Articolul 8. Dreptul la respectarea vieþii private ºi de familie Toate persoanele au dreptul la respectarea vieþii private ºi de familie, a domiciliului ºi a corespondenþei lor. Articolul 9. Libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi de religie Toate persoanele au dreptul la libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi de religie. Puteþi practica liber religia dumneav- oastrã acasã sau în public ºi puteþi sã o schimbaþi dacã doriþi. Articolul 10. Libertatea de exprimare Fiecare are dreptul sã spunã ºi sã scrie ce gândeºte, sã primeascã sau sã transmitã informaþii. Acest drept include lib- ertatea presei. Articolul 11. Libertatea de întrunire ºi de asociere Toate persoanele au dreptul de a lua parte la reuniuni paºnice ºi de a crea asociaþii, inclusiv sindicate ºi de a adera la acestea.

Articolul 12. Dreptul la cãsãtorie Toate persoanele au dreptul la cãsãtorie ºi sã întemeieze o familie. Articolul 13. Dreptul la un recurs efectiv Dacã drepturile dumneavoastrã au fost încãlcate, puteþi depune o plângere oficialã la tribunal sau la alte organe pub- lice.

Articolul 14. Interzicerea discriminãrii Fiecare se bucurã de aceste drepturi indiferent de culoarea pielii, sex, limbã, convingeri politice sau religioase sau origine.

Articolul 15. Derogarea în caz de urgenþã

În caz de rãzboi sau alte cazuri de urgenþã, un guvern poate lua mãsuri care aduc atingere acestor drepturi, dar în lim- itele strict necesare. Chiar ºi în acest caz, un guvern nu are dreptul, de exemplu, sã tortureze sau sã omoare în mod arbitrar.

Articolul 16. Restricþii ale activitãþii politice a strãinilor Guvernele pot restrânge activitãþile politice ale strãinilor, chiar ºi dacã aceste restricþii intrã în conflict cu articolele10, 11 sau 14. Articolul 17. Interzicerea abuzului de drept Nici o dispoziþie a Convenþiei nu poate fi folositã în detrimentul drepturilor ºi libertãþilor pe care aceasta le apãrã. Articolul 18. Limitarea restrângerii drepturilor Marea majoritate a drepturilor conþinute în aceastã Convenþie pot fi restrânse printr-o lege generalã care se aplicã tuturor. Astfel de restricþii sunt autorizate numai dacã ele sunt strict necesare. Articolele 19 – 51 Aceste articole definesc funcþionarea Curþii europene a drepturilor omului. Articolul 34. Plângerea individualã Dacã drepturile dumneavoastrã aºa cum sunt ele recunoscute în Convenþie au fost încãlcate de un stat membru, tre- buie întâi deschis un proces la nivelul autoritãþilor naþionale competente. Dacã astfel nu obþineþi satisfacþie, puteþi sã va adresaþi apoi, direct, Curþii europene a drepturilor omului de la Strasbourg.

Concepte cheie:

Consiliul Europei Curtea Europeanã Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului

de la Strasbourg. Concepte cheie: Consiliul Europei Curtea Europeanã Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului 80

CONSILIUL EUROPEI - Scurt istoric

Consiliul Europei a fost creat în anul 1949 ºi a reprezentat materializarea voinþei istorice a
Consiliul Europei a fost creat în anul 1949 ºi a reprezentat materializarea voinþei istorice a popoarelor
europene de a trãi într-o Europã a unitãþii, cooperãrii ºi înþelegerii. Intr-un discurs celebru, pronunþat la
Zurich în anul 1946, Winston Churchill propunea constituirea unei structuri care sã garanteze libertatea ºi
prosperitatea statelor europene, sugerând înfiinþarea unui “Consiliu al Europei”.
La 5 mai 1949, la Londra, zece state - Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea
Britanie, Olanda, Norvegia ºi Suedia - semnau tratatul prin care se înfiinþa Consiliul Europei.
Statutul Consiliului Europei, semnat cu acest prilej, defineºte cu claritate locul ºi rolul instituþiei.
“Convinse cã edificarea pãcii, bazatã pe justiþie ºi cooperare internaþionalã, este de interes vital pentru
pãstrarea societãþii umane ºi civilizaþiei,
Reafirmând ataºamentul lor pentru valorile spirituale ºi morale care sunt moºtenirea comunã a popoa-
relor lor ºi sursa realã a libertãþii individuale, a libertãþii politice ºi a statului de drept, principii care formeaza
baza oricãrei democraþii autentice,
Convinse cã, pentru menþinerea ºi realizarea pe mai departe a acestor idealuri ºi interesul progresului
economic ºi social, se impune o unitate mai strânsã între þãrile europene care sunt animate de aceleaºi senti-
mente,
Considerând cã, pentru a rãspunde acestor necesitãþi ºi aspiraþiilor manifestate în aceastã privinþã de
popoarele lor, este necesar a crea un organism care sã grupeze statele europene într-o asociaþie mai strânsã, au
decis, în consecinþã, sã înfiinþeze un Consiliu al Europei ”
Constituit din dorinþa întãririi unitãþii continentului ºi a garantãrii demnitãþii cetãþenilor Europei, prin
respectarea valorilor umane fundamentale, democraþia, drepturile omului, Consiliul Europei va cuprinde, trep-
tat, în cei peste 50 de ani de existenþã, toate statele libere de pe continentul nostru. Anul 1989, an de referinþã
în istoria Europei, va marca decisiv ºi istoria Consiliului Europei. Dispariþia Zidului Berlinului ºi a regimurilor
comuniste totalitare vor crea condiþiile primirii de noi state din Centrul ºi Estul Europei.
Astãzi, pentru prima data în istorie, aproape întreaga Europã este unitã în mod liber sub un singur
acoperiº, cel al Consiliului Europei.
Sediul Consiliului Europei, ales în mod simbolic, este oraºul Strasbourg. Actualul Palat al Europei, un
monumental edificiu, a fost inaugurat la 27 ianuarie 1977 de cãtre preºedintele de atunci al Frantei, Valery
Giscard d’Estaing.
România a devenit membrã a Consiliului Europei la data de 7 octombrie 1993, o datã cu depunerea
instrumentului de aderare la Statutul organizaþiei.
In prezent, România este reprezentatã în toate structurile organizatorice ale Consiliului Europei ºi a
dovedit cã este un factor important în demersurile Consiliului de a instaura stabilitatea, democraþia ºi securi-
tatea în Sud-Estul Europei ºi în întreaga zonã balcanicã.

2. Obiectivele ºi activitatea

Consiliul Europei constituie cea mai veche organizaþie intergu- vernamentalã ºi interparIamentarã europeanã. Un stat poate sã devinã membru al Consiliului Europei cu condiþia acceptãrii principiului supremaþiei legii. Obiectivele Consiliului Europei sunt:

- Apãrarea drepturilor omu- lui ºi principiilor democratice;

- Gãsirea de soluþii pentru

problemele majore cu care este con-

fruntatã societatea europeanã

(intoleranþa, rasismul, discriminarea faþã de minoritãþi, excluderea socialã, abuzul de droguri, corupþia, protecþia mediului etc.); - Promovarea conºtien- tizãrii identitãþii europene ºi dez- voltarea înþelegerii reciproce între popoare ºi culturi diferite;

înþelegerii reciproce între popoare ºi culturi diferite; - Sprijinirea statelor din Estul ºi Centrul Europei în

-

Sprijinirea statelor din Estul ºi

Centrul Europei în procesul materializãrii ºi consolidãrii reformelor politice, legislative ºi constituþionale, ajutorul unor importante programe de cooperare. Competenþele ºi responsabili- tatea Consiliului Europei sunt foarte întinse. C u excepþia aspectelor militare, Con- siliul este abilitat sã se preocupe de cele mai importante probleme: drepturile omului, democraþia plu- ralistã, supremaþia legii, activitãþile locale ºi regionale, educaþia, sãnãtatea, cul- tura, mass-media, sportul, tineretul etc.

Drepturile omului reprezintã nucleul activitãþilor Consiliului Europei. Principala realizare în acest sens este Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului, document definitoriu al Consiliului Europei care urmãreºte protecþia drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale celor 800 de milioane de cetãþeni europeni. Orice persoanã care considerã cã au fost încãIcate drepturile sale garantate de convenþie poate depune o plângere, dupã ce a epuizat cãile legale na- þionale, Curþii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Coeziunea sociaIã ºi caIitatea vieþii. Consiliul Europei este ferm angajat în apãrarea ºi garantarea drepturilor sociale. Cartea Socialã Europeanã vizeazã promovarea urmãtoarelor drepturi de bazã ale omului: dreptul la muncã, drepturile femeii, protecþia copilului, interzicerea angajãrii în muncã a minorilor, dreptul la învãþãmânt. Aceastã pre- ocupare este însoþitã de o politicã fermã de protejare a mediului înconjurãtor în beneficiul tuturor. Consiliul Europei a creat “diplomele europene”, destinate sã ocroteascã cele mai frumoase regiuni ºi zone ecologice din Europa. Coeziunea culturalã ºi pluralismul cultural. Programele Consiliului Europei în sfera educaþiei ºi culturii sunt coordonate de Consiliul de Cooperare Culturalã ºi vizeazã problemele educaþiei, învãþãmântului, culturii ºi patrimo- niului cultural. Ele urmãresc transmiterea cãtre tânãra generaþie a valorilor democratice ºi pregãtirea acesteia pentru a trãi într-o Europã pluriculturalã, promovarea unei identitãþi culturale europene ºi protecþia patrimoniului. Consiliul Europei acordã o deosebitã importanþã problemei educaþiei, consideratã o investiþie de viitor a Europei. Au fost iniþiate mari proiecte în domeniul învãþãmântului secundar ºi superior ºi în domeniul educaþiei adulþilor, sunt promovate relaþii ºi schimburi pentru cunoaºterea reciprocã, au fost elaborate, împreunã cu UNESCO, convenþii referitoare la recunoaºterea diplomelor acordate de sistemele educative europene, au fost publicate studii, manuale ºi alte lucrãri destinate factorilor de decizie ºi cadrelor didactice. Elocvent este programul “un învãþãmânt secundar pentru Europa”, care îºi propune a studia modul în care ºcolile secundare au datoria sã pregateascã tinerii pentru studii, formarea profesionalã, muncã, mobilitate, petrecerea timpului liber ºi viaþa cotidianã, într-o Europã democraticã ºi pluriculturalã. În scopul amplificãrii înþelegerii, cooperãrii ºi mobilitãþii internaþionale, Consiliul Europei a contribuit la punerea la punct a unei abordãri comunicative a învãþãrii ºi predãrii limbilor moderne pentru a favoriza “libera circu- laþie a persoanelor ºi ideilor”. Lucrãrile au fost utilizate în reformarea programelor de învãþãmânt, a conceperii cur- surilor ºi manualelor ºcolare ºi a formãrii cadrelor didactice. În prezent, funcþioneazã la Gratz, în Austria, Centrul European pentru Limbi Moderne. Cooperarea juridicã. Consiliul Europei a contribuit substanþial la crearea unui spaþiu juridic european prin armonizarea legislaþiilor naþionale ale statelor membre. Existã peste 170 de convenþii ºi acorduri europene care stau la baza cooperãrii juridice europene. Aceastã cooperare se bazeazã pe urmatoarele coordonate:

Prevederea principiului primatului dreptului în relaþiile sociale ºi internaþionale; Modernizarea ºi armonizarea legislaþiilor naþionale; Eficientizarea justiþiei; Lupta împotriva criminalitãþii organizate, a corupþiei ºi a altor forme noi de criminalitate informaticã, daune provocate mediului înconjurãtor. Consiliul Europei se defineºte ca un deschizãtor ºi inspirator al justiþiei europene a secolului al XXl-lea.

3. Simbolurile Europei Imnul Europei În anul 1972, Consiliul Europei adopta imnul european. Acesta constituie un aranjament orchestral fãrã ver- suri al preludiului la “Oda Bucuriei” din Simfonia a 9-a de Beethoven, aranjament semnat de Herbert von Karajan. Fiecare þarã îºi pãstreaza imnul naþional. Ziua Europei Comitetul Miniºtrilor din Consiliul Europei a hotãrât ca data de 5 mai (aniversarea creãrii Consiliului Europei) sã devinã Ziua Europei. Scopul acestei zile este de a implica cetãþenii mai puternic în unificarea europeanã. Premiul Europa Premiul reprezintã cea mai înaltã distincþie pe care o poate primi o localitate pentru contribuþia ei la coope- rarea europeanã. Comisia de mediu, amenajare a teritoriului ºi a puterilor locale ale Adunãrii Parlamentare desem- neazã localitatea laureatã. Premiul este în valoare de 40.000 de franci francezi, care sunt destinaþi tinerilor din locali- tatea premiatã.

`

sunt destinaþi tinerilor din locali- tatea premiatã. ` Ziua europeanã a ºcolilor Aceastã manifestare anualã

Ziua europeanã a ºcolilor Aceastã manifestare anualã recompenseazã cele mai bune eseuri ºi cele mai bune desene realizate de copii pe o temã anume, cu caracter european. Scopul acestui concurs este de a cultiva interesul pentru Europa al ºcolarilor.

este de a cultiva interesul pentru Europa al ºcolarilor. Aplicaþie Alegeþi câte trei drepturi conþinute în:

Aplicaþie Alegeþi câte trei drepturi conþinute în: Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului, Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului ºi Constituþia României. Identificaþi elementele comune ºi diferenþele. Prezentaþi apoi semnificaþia acestor elemente comune.

României. Identificaþi elementele comune ºi diferenþele. Prezentaþi apoi semnificaþia acestor elemente comune. 84

CONSTITUÞIA ROMÂNIEI despre:

Egalitatea în drepturi:

Cetãþenii sunt egali în faþa legii ºi a autoritãþilor publice, fãrã privilegii ºi fãrã discriminari. Nimeni nu este mai presus de lege (articolul 16). Libertatea conºtiinþei:

Libertatea gândirii ºi a opiniilor pre- cum ºi libertatea credinþelor religioase nu pot fi îngrãdite sub nici o formã. Nimeni nu poate fi constrâns sã adopte o opinie sau sã adere la o credinþã religioasã, contrare convingerilor sale. Libertatea conºtiinþei este garantatã; ea trebuie sã se manifeste în spirit de toler- anþã ºi de respect reciproc (articolul 29). Libertatea de exprimare:

Libertatea de exprimare a gân- durilor, a opiniilor sau a credinþelor ºi liber- tatea creaþiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau alte mijloace de comunicare în public sunt invio- labile.

Cenzura de orice fel este interzisã. Sunt interzise de lege defãimarea þãrii ºi a naþiunii, îndemnul la rãzboi de agre- siune, la ura naþionala, rasialã, de clasã sau religioasã, incitarea la discriminare, la sepa- ratism teritorial sau la violenþã publicã, pre- cum ºi la manifestãrile obscene, contrare bunelor moravuri (articolul 30).

sau la violenþã publicã, pre- cum ºi la manifestãrile obscene, contrare bunelor moravuri (a rticolul 30).