I

!
!
I
I
l
CERCETARE,
PRODUCTIE . . . . . . . . . . pag. 2-3
liceul a
cadrelor pentru economie
INiTIERE IN RADIOTEHNICA pag. 4-5

Condensatoare
Simulator
Verificater
CQ-YO. . . . . . . . . . . . . pag. 6-7
Grid-dip-metrul utmzarea lui
Detector de produs pentru recep-
torul US-p
A TEUER . . . . . . . . . . . . . : pag. 8-9
Zgomote de
Efecte acustice
Aprinderea a artificiilor
Redresor cu decupiare
TEHNicA ..... pag.10-11
Oscilatoare comandate in ten-
siune
Radioreceptoare cu circuite inte-
grate
PENTRU CERCURilE TEH-
. . .. pag.12-13
Aeromodelul planor Zefir
AUTO-MOTO . . . . . pag.14--15
Ambreiajul
Conducerea
. . ... pag.16-17
Fulger electronic
ale materialelor
fotosensibile expuse cu
fulger
HI-FI .. . .... pag.18-19
emisiunilor stereofo-
nice
Filtru activ trece-jos
DIN REVISTELE DE
l'A"i'i!. . '. . . . . . .. pag. 20
de MG4. pag. 21
MAGAZIN T . . . . . . .. pag. 22-23
Verificator pentru diode
Generator pentru depanare
scaun
Cuvinte
REDACTIEI.
Radioservice
pag.24
,."." .' ":: :, ',,'/ ," .,' ." :,,' . ",'> :':C>::' ">}
-.I:lRES.A ...RE.EJ.A .... . TI, . 1.;;c:OI;)
:OF. P.T .. S t.;1, .
....;.,."", -:-

A vem nevoie de cadre cu o tot mai temei-
in stare rapid atit problemele teh,lice
ct cele profesionale (!olitice, se orienteze just n 'foate
nostru trebuie
totul pentru a acestor noi ale
economico-sociale, ale rapide a patriei noastre spre
o ..
NICOLAE
lllEUL ASTAzI-
A
Liceul Tudor Vladimirescu din
acest an de

.inII'!I"c;:,jtri:. de ma-
economiei
trecerea de la profilu1teoretic la
cel industria. a fost de mo-
mente semnificative ale cu
n atelierele liceului accentul pradi-
cii a fost pus pe
constructii metalice.
metalelor, In cadrul acestor ateiiere,
elevii cunosc diverse locuri de
lor in mod
variat, de la o la alta.
care s-au la
realizeze in bune de
iar cei care s-au familiarizat
deja cu necesare in construc-
f'iile metalice snt pe cale
tainele. cadrul
acestor ateliere se
social-utile pentru diverse intreprin-
deri pentru autodotarea liceului
(ansambluri subansambluri de con-
metalice, scule dis,pclzitive
prin recuperarea ntre-
prinderi, unor piese
metalice).
[ADRElOR
PEnTRU ElOnOmlE
n ultimul deceniu, rom-
a cunoscut revo-
lutionare cu complexe repercusiuni
n procesul permanent de
nare a cadrelor. Finalitatea
trepte de unul din principiile
fundamentale ale
tului cu cercetarea a
transformat liceul intr-un cadru perfect
adecvat prin pentru
a viitorilor Plenara
Comitetului Central al Partidului Comu-
nist Romn din 28-29 iunie a.c. a
momentul decisiV pe ca-
re-I incheierea etapei
de a treptelor de
ntr-o per-
fect nevoilor
a vorbi despre, in-
a vorbi despre capacitatea
acesteia de a a forma omul
anului 2000. capabil creeze, ino-
veze in folosul
Stabilirea unei game complexe de
a conferit liceului industrial
rolul in formarea cadrelor de
muncitori solicitati de dinamica
telor obiective ase cincinal ului actual,
ale cincinalelor Transfor-
structurale ale sistemului de
liceal, in care tipul industrial
cea mai mare pondere,
dincolo de matricea formati prac-
un puternic accent
orientativ in ofere absol-
de afirmare in
conform aptitudinilor
caracteristice adolescent.
in prima de liceu,
elevii primesc, prin
sului de o de
specialitate in meseriile specifice profi-
lului astfel incit absolventul
acestei trepte aborda direct
activitatea
prod elevii avind
participe la activitatea tehnico-pro-
atit la intreprinderea de
cit in atelie-
rele liceului (cu profil de
bobinaj, textile co-
voare,. activitatea n
atelierele de aparataj. demarar;, con-
metalice, eleyii au muncit n
de lucru, ubiectvul principal
poli-
calificaroo.
in practicii s-a la
necaiificae, eleYilor incre-
interesante ca:
montat conexiuni, transformatoare,
bobine pe tole, izolat"bobine la prima
rotor, derulat lame rotor, asam-
blare harne, format mufe pentru
generator, montat de reglaj
pe bara de
Dotarea a ateSiere-
asigurarea productiei cu
materiale materii prime. diversi-
tatea complexitatea dau
certitudinea unei tehnico-
productive notl:ui
profil al liceului. Un aspect edificator
este fa ptul la u Iti ma a exame
nelor de atestare, din 178 de absolventi
1. Aspect dintr .. de n laboratorul de al
pului penbv materiale de din unde se
tese cadre de muncitori cu caUficare pentru industria Ceiraill1iic:eli.
prefabricatelor, cimentului etc.
2. Liceul industrial subordonat Ministerului Industriei
cadre calificate intr-o de meserii. Aici elevii benefi-
in timpul de o
situatii la nivelul exigentelor cincinalului revolutiei
'1
1


\
\
I
au promovat 176, peste 90 la din-
tre cei atestati in diferite meserii obti-
nind nota .
Noul profil al liceului, ne spunea
profesor Ioan Voiculescu,
director adjunct, va permite califica-
rea elevilor n meserii de mare inte-
res pentru economice ca:
eleclroiehnician, mecanic motoa-
re combuslie electrician,
eleclromecanic, prin
chiere. Printre obiectivele acestui
an de se
tehnice a
imbinarea cit
a transmiterii cu-
teoretice cu dobindirea
practice necesare in
domeniului att de pasio-
de
ntr-o
de,fclrnlal'e absolveniului de liceu,
ca apt se ncadreze in
avnd la att o te-
cultu-
cit a
sOllic:itiirillor unei profesii din profi-
celei mai importante ramuri a
economiei
*
Un alt popas l-am la Liceul
industrial 23 August, unitate
prin sale deja
formate in lor
pentru
Aici dinamica planurilor de pro-
a fi-
a elevilor liceului de a
participa efectiv eficient la activita-
tea de
ma an la an, salturi semnificative -
citeva milioane de lei pentru ca la
tul cincinalului
se prelimine o de
aproape 6000000 de lei.
Gama de profesii pentru care se
elevii Liceului <<23 August
acestei
pepiniere a muncitorilor La
unui singur an de
peste 40 la dintre
s-au ncadrat ca frezori, stnmgari,
otelari, sudori. rectificatori,
frezori, in mari econo-
mice ca: Intreprinderea 23 August
I.O.R., I.M.U.A.B. etc.
cum ne declara
Mircea Ungureanu. membru al consiliu-
lui de conducere: "liceul! industrial
Zi Augusb, axat pe proti.ele me-
permite,
pe de
o teh-


strins de
filele mesermor.
cabinelele

moderne
zate in Ui1ilver.;uI
lor Calitatea Drl!!oiiiliirii
muncitorilOl' calificati
de bogata a
de axate tehnice
necesare sau materia.le-
lor didactice solicitate in procesul
tehnice'''.
Noul an de ce a debutat
recent sub semnul istoricei
adoptate la Plenam C.C. al P.C.R. din
28-29 iunie, a fost cu
buni lor gospodari. In fie-
care liceu au fost reamenajate
destinate instruirii practice. Noi ma-
transferate de la intreprin-
deri au atelierelor.
n organizate in in-
cinta unor mari intreprinderi, elevii
au contribuit prin munca lor la
instalarea unor masini de inaltii tehni-
citate. Modernizarea da-
rea in a noi linii sau benzi
tehnologice in atelierele liceelor in-
dustriale s-au realizat prin munca elevi-
lor, profesorilor instruc-
tori.
Ceea ce mai de este ca
toate ministerele economice care si-au
diversificat sensibii re-
din subordine (licee
industriale, grupuri pro-
fesionale) accelereze finalizarea in-
Populatia a Romniei socialiste aproape 5 milioane
de tineri, un sfert din locuitorilor. li se
alte milioane de oameni care diferite forme de perfecti 0- -
nare si reciclare. .
in 1988 vodi consltruile,
mii de mii
in vederea. cu-
incepind cu ultimul an s-a organizat a elevi-
lor in perioade compacte continue.
Se puternic liceele de speciafitate, cu cele
industriale agroindustriale. .
De la &1 de licee de specialitate cu circa 5500 de elevi in anul
cind a debutat acest tip de liceu, s-a ajuns la peste
_ de licee industriale 181 licee agroindustriale.
destinate construirii ame-
de instrui-
re Este cazul unor ministere
care, primul semestru al anului
calendaristic, indeplinit in
aceste inregistrnd
procente de realizare mult sub posibi-
(Ministerul Industriei Construc-
de Ministerul Energiei
Electrice - 31 la Ministerul
industriei Chimice - 25 la Mi-
nisterul Constructiilor Industriale -
6 la .
Sint. evident, necesare ope-
rative pentru recuperarea
in sprijinul activ
al ministerului de resort fiind absolut
obligatorii pentru buna a
liceelor din subordine in vederea unei
optime a noului an de
De asemenea, se impun inter-
mai ferme mai din
partea organelor de partid, a
consiliilor populare a inspec-
toratelor pentru asigurarea
unei a noilor
a licee lor reprofilate
cu tot ceea 'ce este flecesar bunei
a cursuriloi
practice ale elevilor.
Numai intregul sistem de
tire cadru optim de formare
pentru pOate
actualelor viitoarelor obiective ale
Romniei socialiste pe noi
culmi de progres
CiUN STiNCUlESCU
3. La Liceul Ar. 2 din
teo-
se face in cadrul
unei puternice baze
materiale, care cuprin-
de de
timplii-
dar
deo-

M. ALEXANDRU
Calcu!u!"''''1''1"""n1-0i''''' capacitive, avnd ia
de
(1 )
Ing. A. BROSCOI
Tiristoarele se impun din ce n ce mai mult n realiza-
rea contactelor statice. Putem realiza un simulator
cu caracteristici apropiate de cele ale tiristoarelor folo-
sind tranzistoare complementare ntr-un montaj
ca acela din figura Tranzistorul TI Rl,
D I D2 constituie un generator de curent constant I
B
n baza tranzistorului TI. Cnd tiristorul este blocat,
tranzistoalele TI TI snt blocate; la aplicarea unui
impuls negativ pe baza lui T2 acesta in
stabilind un curent prin diodele Dl D2 pe
care se va produce o de tensiune aproximativ
(1,4 V), tensiune ce deschide tranzistorul T1
care, cu T2, va n
de tensiune pe tiristor va fi:
UDl+UD2+UCE (T
2
) = 0,7V+O,7V+ 0,1 V = 1,5 V
Blocarea se poate face prin ntreruperea sarcinii, prin
scurtcircuitarea tiristorului sau -- spre deosebire de
tiristoare -- se poate face cu un impuls pozitiv pe
baza lui T2 (poarta P).
Tranzistorul TI trebuie fie cu siliciu pentru a avea
un cu.rent ICER mic; T2 poate fi cu sau cu
siliciu de de o putere de 10--20 de ori
mai mare dect Tl.
Curentul maxim Imax ce-T va putea suporta tiristo-
ruI depinde de curentul IC max al tranzistorului T2;
tranzistorul TI se alege astfel ca debita curentul
I
B
necesar pentru T2, astfel ca
f3 . I
B
> IC
Tensiunea U AK mai
dect U CE max admis pentru tranzistoarele TI T2.
Tensiunea este dar aceasta
poate fi la nevoie prin nseriere a cu tiristorul
a unei diode Diodele D1 D2 vor fi
F 107 pentru 1 A RA 120 pentru 5 A.
cum s-a n articolul precedent
(nr. 9/1977), condensatoarele se n cu-
rent continuu ca foarte mari,
fiind practic de circuit
reziduali, de ordinul microamperilor, pot fi ne-
n majoritatea cazurilor). De fapt, conden-
satoarele snt elemente de circuit n curent alter-
nativ pe care l conduc cu att mai bine cu ct
capacitatea lor este mai mare cu ct
curentului este mai mare.
cu C ca'pacitatea condensatorului
(n farazi), cu f tensiunii aplicate (n
hertzi) cu U valoarea de vrf a tensiunii alterna-
tive, (n curentul 1
(n amperi) care va condensatorul (vezi
fig. 1) va avea expresia:
1 = 2nfCU (1)
Produsul 2 n' f; care depinde numai de frec-
tensiunii alternative aplicate, se de
obicei cu litera ro (omega) se
(ro = 2 n . f).
Prin analogie cu legea lui Ohm, (1) se
mai poate scrie
1= U
roC
U
Xc
(2)
unde expresia Xc= l/roC rolul unei re-
zistente.
Xc, care depinde att de valoarea
ct de tensiunii aplicate
la bornele condensatorului, se
Prin Rl se poate regla curentul constant
I
B
generat de TI n baza lui T2; prin R2 se
curentul minim de n
precum contracararea curentului . rezidual I
CER
(T2), iar R3 contribuie la reducerea efect ului
dat de I
CBO
(T2).
Prin asocierea unui tranzistor TI = BC 107 cu un
tranzistor T2 = ASZ 18 se poate un tiris tor cu
caracteristici: U
AK
= 45 V, 1 =
max max
= 5 A, Rl = 5 Q, R2 = 10 Q, R3 = 100 Q.
se un tranzistor TI = BC 107 cu un
tranzistor T2 BC 177, se obtine un tiristor cu:
U
AK
= 45 V, 1 = ioo mA, Rl = 100 Q,
max max
R2 = 1 kQ, R3 = 2 kQ, cu un curent rezidual (n starea
blocat) foarte mic, de ordinul microamperilor.
A
p
K
Fiz.
se n ohmi, la fel ca o re-

un exemplu numeric. Pentru o tensiu-
ne U = 3 V, cu f = 50 Hz,
curentul care va trece printr-un condensator de
capacitate C= 10 = 10- 5 F va fi:
1=2' n' f C U =2 3,14' 50 10-
5
A
(valoarea curentului a rezultat n amperi, deoarece
tensiunea s-a dat n iar capacitatea am
transformat-o n farazi). are
n acest caz valoarea:
= 1 318 n.
Xc 2'3,14'50-10-
5
tensiunii aplicate ar fi fost de
1 000 Hz, condensator de 10 ar fi avut
o de 20 de ori mai
de 15,9 Q.
de in-
ntre ne
de ce la nalte foarte nalte
se folosesc condensatoare de mici
(nano picofarazi), iar la
joase condensatoare
de mari.
(l) poate fi
in pentru 220VIV 1
condensatoarelor se cu- 50 Hz
nosc frecventa, tensiunea
curentul. n' acest scop se
unul din montajele
descrise mai jos.
n
Cx = 3,18 .
(3)
unde curentul 1 se n miliamperi, iar
tensiunea U n
Exemplu numeric. Pentru U = 1,5 V 1 =
9,5 mA, cont de
erorile de vom admite o abatere rela-
de cea 5 la a valorii calculate
de valoarea
n cazul condensatoarelor de mici
se montajul din fig. 3. Se
aici miliampermetrul (ct mai sensibil, de curent
alternativ) numai curentul care trece
prin condensator; n schimb, voltmetrul va indica
suma de tensiune pe condensator pe
miliampermetru, cea din putnd fi
practic (miliampermetrul are o
n cu a
condensatoarelor de valori mici). Calculul rezul-
tatelor se face tot cu ajutorul (3).
I ...--------.1
O C
Usin cut
1
P
100';'
IlO
3-6Y",
50Hz
n schema n
TR. SONERIE
fig. 2, sursa de tensiune alter-
o un trans-
formator de sonerie, al
secundar 3 - 6 V,
la frecventa retelei f=50 Hz.
bobinat P 220VN
(100-500 fi) se 50Hz 1
astfel nct pe condensator
se aplice o tensiune de 1-2 V
de voltmetrul V,
care trebuie fie pe
alternativ, pe scala de 10 V).
n acest montaj, miliampermetrul mA (de aseme-
nea de curent alternativ) va suma
lor care trec prin condensatorul Cx prin voltme-
tru. De aceea, eroarea de va fi cu att mai
cu ct va fi mai mare rezistenta a
voltmetrului n cu cap aci-
a condensatorului. Schema se bine
la condensatoarelor de capacitate mare.
Valoarea Cx (n microfarazi) se
cu formula:
Controlul unor circuite poate fi
efectuat cu aparatul din schema
Semnalizarea se face optic
deci aparatul este deosebit de practic Cnd dorim
a identifica unele fire dintr-un cablu, continuitatea
unui circuit bifilar (cordoane de sau a
unui cablu coaxial pentru
Cnd intre firele A B apare un scurtcircuit,
deci circuitul testat are continuitate, tranzisto-
rul Tj se deschide si la bornele rezistentei de
10 k n apare aproape' ntreaga tensiune a bateriei.
Astfel se deschide tranzistorul T2, care injec-
il

3';" 6 VIV
SOHz
A
B
Procedeul descris mai sus se n cazul
condensatoarelor electrolitice. valoarea ca-
este mare, miliampermetrul va fi pus la
nceput pe o mai (100 sau
250 mA), urmnd trecem ulterior pe o
(50 sau 10 mA), astfel nct citirea se
bine.
Reamintim nainte de condensa-
torul va fi verificat la scurtcircuit si de e-
ventuala nr. 9/1977).
n baza tranzistorului T
3
intregul curent
de emitor.
Tranzistorul T3 se deschide aprinde becul.
Alimentarea se face cu 9 V, iar becul este de tip
6 V/40 mA.

GRID-DIP-METRUL
SI UTILIZAREA LUI
CQ-
YO
.,
Pentru a veni n sprijinul radioamato-
rHor care doresc
un grid-dip-metru, in arti-
colul de mai multe variante, ur-
mnd ca fiecare montajul
pe care-I
reamintim mai intii un grid-dip-
metru dintr-un oscilator etalo-
nat, cit mai aproape de
pragul de amorsare, pe care-I
cit se poate de slab cu circuitul de
la un
moment dat, cind se obtine acordul
(cele sint' egale), are
loc 6 din energia
de oscilator, energie care se poate
pune in cu ajutorul unui
voltmetru (electronic) sau ochi magic.
Desigur, se poate proceda invers:
facem varieze circuitului
pasiv l aducem la cu
cel al grid-dip-metrului.
n deci, un grid-dip-metru
este un undametru cu pe
care putem facem
dinamic.
de un undametru cu
clasic, care nu poate montaje
ce nu produc unde electromagnetice,
un grid-dip-metru poate furniza o parte
39
I<.n.
6
fi.IlI< 21K IN4flll7
din energia sa circuitului pasiv, pe
care-I putem deci Ia rece,
Grid-dip-metrul nu trebuie consi-
derat ca un generator de I.F. precis,
pentru din modul lui de
se
voit oscilatorului din el,
fenomene de <dirire a frec-
fapt incompatibil cu o mare
pr-ecizie.
in acest articol au fost reunite o
serie de scheme construite cu tuburi,
tranzistoare diode tunel ..
la prima vedere se pare montajele
tranzistorizate sint cele mai avanta-
joase (gabarit tensiune mici, sigu-
stabilitate sporite, posibilita-
tea in etc.),
dar trebuie se precizeze sensibi-
litatea lor este mai decit in cazul
montajelor cu tuburi.
Astfel, un anumit circuit osci-
lant este de un grid-dip-metru
cu tub de la o de 4-6 cm, in
cazul unui montaj tranzistorizat dis-
poate la mai mult de
pentru acestui
neajuns snt necesare amplificatoare
de c.c. cu cit mai ridicat (a se
vedea, de exemplu, fig. 8).
Desigur, folosirea unor amplifica-
toare bune de c.c. permite utilizarea
unor instrumente mai sensibile
(cea 1 mA), care sint mai
robuste decit cele clasice (de cca
50JJ A).
Tn schemele propuse, schimbarea
gamelor se face prin inlocuirea bobi-
nelor L in de
Suportul pe care se bobi-
nele trebuie fie dintr-un. material
izolator bun cu diametrul de 2-3 cm,
a se calcula (pentru un anu-
mit conductor pas de bobinare)
doar de spire care
inductanta
Este bine (pentru frec-
de ordinul zecilor de MHz) bo-
bine din de plexiglas
sau trolit, cu file-
tate, care dau pasul al
sirmei de cupru argintat
executarea cit mai a
bobinajului, se va pensula
bobinelor cu o solutie de cloroform
(sau alt solvent), in care s-au dizolvat
din materialul corpului
bobinei.
Pentru protejareab.obinelor astfel
realizate se pot folosi monturile vechi
ale unor cristale de
soduri odaie (de
pe care se lipesc
de la cutii de
_ O:;tJ..
OPRIT PORIIfT 9V
ing. G. CABIAGLlA
(de exemplu, de la vitamina C 200).
in mod voit nu s-au dat nici un fel
de date privind realizarea cutiilor me-
talice ale aparatelor, ntruct aceste
subansambluri depind de gabaritul
condensatorului variabil, de scala a-
cestuia, precum de faptul se
in (ba-
teria in aparat) sau
(Ia inglobindu-se redreso-
rul in cutie) .
Desigur, se ca o
fie se va
folosi fie o capacitate de acord mai
fie nserierea unei
mici cu variabilul existent n aparat.
Reamintim grid-dip-metrul ne-
fiind un aparat de precizie mare, nu
se realizarea unor
cu o mai de 1-2 MHz, dar
nici mai mare de 10---:15 MHz (cnd
dtirea devine greoaie).
in de la care 11,1-
se folosesc montaje diferite,
special proiectate pentru a
in benzile respective (mai ales cind
este vorba de VHF, ca in fig. 8). n
mod normal, un grid-dip-metru trebuie
posibilitatea acoperirii gamei
de 50 kHz-30 MHz sau, in cel mai
caz, de 3,5--30 MHz.
n continuare vor fi prezentate apli-
curente ale grid-dip-metrului
in practica de radioamator.
a) MASURAREA FRECVEN-
TELOR
este determinarea
frecventei de a unui circuit
LC, ce in ce
(pentru a alege bobina
din setul aparatului),
cu grid-dip-metrul pornit
strins cele circuite oscilante si
variem
in miliampermetrului. In
cursul acestei sensibilitatea
va fi astfel incit acul aparatului
stea in zona de mijloc a
scalei, apoi, pentru preciziei,
se va cuplajul dintre cele
circuite, acordul in
se pe cadran.
Se poate proceda invers:
dorim un circuit pe o
pe
scala grid-dip-metrului acea valoare
elementul semivariabil (con-
densatorul trimer sau miezul bobinei)
la
saltului caracteristic momentului de
a frecventelor celor
circuite ne fie' faptul rezo-
2X200pf
:..
nu are loc in plaja de frecvente
fie circuitul respectiv are
un factor de calitate foarte mic (de
exemplu, cazul diverselor montaje de
tranzistorizate unde cir-
cuitele snt pl.'ternic amortizate de
in I.F. ale tranzistoarelor).
Este de faptul cu cit Q-ul
este mai mic, cu atit saltul este mai
slab.
b) MASURAREA CAPACITA-

Aceste sint posibile
avem n vedere ecuatia lui
Thomson: .
C(pF) = 25000 / f2 (MHz) L(flH)
Realiznd bobine etalon. dispu-
nnd de etalon, se poate
determina pe de (sau cal-
cul) capacitatea, resoectiv inductanta
.
Ideal ar fi se procure
care simplifice formula
(de exemplu, C = 2500 pF, re-
L = 10/f2 sau L = 25Q.uH,
C = 1oo/f2). Desigur, se pot folosi
oricare alte valori de
etalon. singura fiind
stabilitatea valorii lor n timp. -
c) MASURAREA FACTORULUI
DE CALITATE AL UNUI CIRCUIT
OSCILANT
Pentru efectuarea acestei
tori trebuie dispunem de un volt-
metru electronic avind minimum
100 k.Q/V a nu amortiza exage-
DE $=2,5mH
iOn


lDDpF c;:J
.J.. S [i
lC--400KHZ-:-200MHZ BF245
OIODElE Si-1N 4146 (CU SILICIU DE P-- 6
DIODA
,
l
C
100
pf
35 EFO
JlA
10.0.
2w
rat circuitul supus
se face. in faze:
1(') - frecventa de rezo-
a circuitului de studiat apoi
mOI:Hfl<:am cuplajul (sau bu-
tonul de sensibilitate) cnd acul
aparatulUi indicator se la 1
din frec-
cu F".
butonul condensato-
rului variabil al grid-dip-metrului
cnd aparatului devine
din fie F2
va avea un diametru mai mic de 5 cm,
dar nici mai mare de 10 cm.
se va prefera o tran-
e bine se comparti-
menteze cutia grid-dip-metrului astfel
nCt bateria stea complet
pentru a nu avea surpriza
de a descoperi urmele de lichid scurs
pe cablaj dintr-o in aparat.
Cei care dispun de un voltmetw
electronic pot pe panoul
grid-dip-metrului o la care
conecteze, folosindu-I ca indicator de
[!]
lC=3':-300 MHZ
Acum, prin calcul, putem determina: (se astfel,"
montajul).
3X6C119C
se folosirea grid-dip-
metrului la alinierea receptoarelor, se
poate modula de .F. cu una
de J.F.
DETE[TOR
DE PRODUS
PEnTRU
RElEP10RUL
us-p
Rad ioreceptoru I US-P este o superhe-
cu posibilitatea de a
gama 175 kHz-12 MHz n
5 benzi de
nici o modificare se pot
benzile destinate radioamatorilor de
3,5 MHz pe subgama 4 de la 2 125 kHz-
5000 kHz 7 MHz pe subgama 5 de la
5000 kHz-12000 kHz.
Pentru identificarea pe scala
aparatului se astfel. Ca
unde se de
3500 kHz, valoarea la 25 (constan-
a scalei) 140, de
unde ncepe banda de 80 m. Marginea
a benzii va fi.la 152
de 3,8 MHz.
Sensibilitatea receptorului este de
1-4.)JV n telegrafie 2-10)JV n tele-
fonie.
Frecventa este de 112 kHz
are marele avantaj oscilatorul al
doilea are o extensie mai dect recep-
toarele cu EI. de 470 kHz.
ntruct radioreceptorul a fost proiectat
conceput atunci cnd nu existau emi-
siuni B.L.U., am trecut la modernizarea
lui a modifica
Inainte de a incheia, cteva sfaturi
privind realizarea etalona- Etalonarea aparatului se poate face
cu ajutorul unui receptor de trafic bine
etalonat, care dispune de
necesare sau cu ajutorul unui genera-
tor de semnale standard (Ia rece), cind
grid-dip-metrul ca unda-
metru cu
rea.
Ca
de tE
privind montajele
mai ales, pentru cazul VHF),
cOflexlluni,le vor trebui realizate ct mai
scurte rigide.
Scara condensatorului variabil nu
* ca materialele trimise redactiei noastre fie dactilo-
grafiate sau scrise .
desenele vor fi executate conform normelor ST AS
(chiar in creion).
Materialele nepublicate nu se restituie autorului.
* din timp abonamentul pe anul 1978 laTEHNIUM!
Prin tematica sa revista TEHNIUM un instru-
ment util de informare pentru atelierele pentru ti-
nerii de realizarea unor tehnice.
Abonamentele se pot face la oficiile P. T. T.R., factorii
difuzorii de din ntreprinderi institutii .
remarcabile ale aparatului.
au fost
toarele:
in circuitul anodic al oscilatorului am
introdus un rezistor de 20 k Q.
in noua oscilatorul
normal nu am redus din
radioreceptorului.
..
soclul astfel liber s-a montat de-
tectorul de produs cu dubla 6 N 9 S.
Pentru detectorul de produs pe panoul
frontal se un comutator cu
2 x 1 pentru A.M. C.W., S.S.8.
Conductoarele la comutator de
la acesta la grila tubului final se vor
face cu cablu ecranat.
Y06BQT
Ing. Dumitru Romulus

EfO.
108
50Kn Cw 510 II
S.S.B. PF
r
J:SOO
____ -. __
in vederea
am montaUn circuitul anodic al oscilatoru-
lui beat un eondensator variabil de
dozaj de 30 pF, al ax este scos pe
panou I frontal dotat cu un buton.
posibili-
de dozaj al beab>-ului atit de necesar
la lucru n S.S.B.
Ca rad ioreceptoru I lucreze in S.S.B.
cu mai in locul detectoru-
lui original am montat un detector de
produs.
a fost de faptul n
locul dublei diode fi x fi C s-au introdus
diode EFD 108, una pentru
A.M., iar pentru C.A.V., iar n
IPnF

Y
DE PDTENTIDMETBU
.
Zgomotele provenite de la poten-
care apar la aparatele de radio
sau la aparatele de remedia-
cel mai eficace prin inlocuirea
defect cu o

Constructorul amator poate
ncerca remedierea amin-
tite folosind metoda in acest
articol.
Pentru verificare mon-
tajul prezentat Pentru indi-
care se un aparat
de radio, cuplajul realizindu-se con-
form schemei. In acest caz,condensa-
torul C va avea o valoare de 1...2,2 nF.
Se poate folosi un amplificator sen-
sibil de (picup), con-
densatorul de cuplaj (cu asterisc)
EFECTE
ACUSTICE
Cu ajutorul montajului prezentat
n fig. 1 se pot produce efecte
acustice deosebit de inte-
resante. Schema se a fi
Ia o stereo pentru
sau la cu
efecte acustice. Potentiometrele de
reglaj permit indepen-
a canalelor, mixarea lor sau
trecerea a unui sunet de la un
canal la altul. Efectele acustice tru-
cate dau impresia sursa .
sunetului se n apare
impresia a su-
netelor, cu sonorizarea fil-
melor panoramice.
INTRAREA 1
(DREAPTA)
MAX.1V
e
ff
INTRAREA Z
(STINGA)
MAX.1V
e
ff
8
F. LADISLAU
Dispozitivul are ca-
racteristici :
- tensiunea de intrare
=1 V;
- amplificarea = dB;
- domeniul de reglare pentru un
canal = 0 ... 60 dB;
- banda (-0,5 dB)=
20 Hz ... 20 kHz;
- coeficient de distorsiuni = 0,2%;
raport semnal/zgomot la un
semnal de intrare de 300 m V
=80 dB;
- de intrare=20 kQ;
- de la 1 kHz
=40.
avind in acest caz o valoare mai mare
(5 ... 10 nF). n difuzor se aud poc-
nituri sau piriituri la rotirea cursorului,
se va incerca remedierea acestei defi-
picurind pe traseul contactelor
glisante al
1) o din petrol la
care se ulei pentru me-
canisme fine sau 2) petrol la care se
o cantitate de 4% ulei 413
(folosit la automobile). Inainte de n-
se bine.
se numai
pe trasee, apoi se cursorul de
citeva ori pe traseu. Se rezulta-
tul cu dispozitivul din Se va
avea ca nu pe carcasa
in-
truct uneori carcasa este
Analiznd schema, se poate ve-
dea perechile de tranzistoare
complementare T 1 - T
2
T 3 - T
4
o cu
pentru fiecare canal. Masa
este artificiului
folosit la legarea
P lA P 2A' masa a
canalului drept este canalului
stng respectiv, masa canalului
stng este canalului drept.
n acest fel, P 1
P 2 (fig. 2) permit mixarea
a canalelor. Mutarea cursorului la
extreme permite culegerea semna-
lului de la un canal sau altul. n
de mijloc se un sem-
nal mono, ntruct amplitudinile ce-
lor canale snt egale, iar n
intermediare se e-
fecte de diafonie ntru-
ct acest lucru introduce o atenuare
n de cursorului po-
(care fac parte din-
tr-un circuit reglabil divizor de ten-
siune), semnalul este amplificat de
tranzistoarele T 5 respectiv T r
din pOlistiren, care cu timpui va
fi dizolvat de
Metoda este tin remediu cu
caracter provizoriu; n
rezultatele snt bune de du-

* p C
1,5 ... 4,5V
POTENTIOMETRU
DE VERIFICAT

APARAT
RADIO
r

T 8' iar compensarea n
de cursorului a
se
cu P m, respectiv
P 26' care snt montate n fel
nct au cu PIA'
respecti v P 2A
B a
este ca de sarci-
pentru
T 6 T 8' Conectarea a
are ca rezultat un
coeficient de amplificare maxim la
mijlocul cursei zero la capete.
Este
ntruct ea perfect ca-
racteristica de atenuare a sectiuni-
lor A ale P 1 P 2'
La A ale
atenuarea este la mijloc
mono) zero la capetele
cursei. fiind liniare,
raportul de compensare este con-
stant pe tot traseul cursorului.
Traseul cuisoarelor glisante este
liniar (nu circular). n acest fel,
p 1 P 2 snt montate cu o
se poate regla
glisarea a cursoarelor.
Se poate comanda trecerea
a unei surse de sunet de
la un al n opus.
n intermediare se pot ob-
efecte interesante de mixaj. Ast-
fel, folosind fiecare canal pentru
redarea unei mono, avnd
caracter diferit, se posi-
bilitatea unor mixaje n genul celor
cu
semireglabile P 3
P 4 permit reglarea
a etajului de amplificare n vederea
exacte a canalelor.
SnNGA - DREAPTA
1-
MONO-
1-,
STINGA
DREAPTA--STNGA
-MONO
-1
DREAPTA
APRINDEREA
"'"
ELEI:TRII:A A

ARTllll:llLIIR IL.UL.ftlJ"\ (DE SONERIE)
propunem o sugestie
pentru aprinderea a artifi-
ciilor pe cale Metoda este
nu pericol de electro-
cutare, tensiunea fiind de
numai 3-6 V.
Primul pas il constituie procurarea
sau unui tran'stormator
de (220 V in primar), care
debita n ,secundar o tensiune
ntre 3 6 V, la un curent-de
2 A (de exemplu, transformatorul unui
aparat de cum ar fi cel
prezentat n revista Tehnium
nr. 3/1977).
M. ALEXANDRU,
mai multe egale de
Se de capetele
cite fire de cupru izolat
de sonerie), lungi de 2,5-3 m, inno-
dnd bine pe cte o lungime de
milimetri.
1
TR.
4
11 5
apoi procurarea unui co-
mutator rotativ cu mai multe
(in de artificiilor), ale
contacte suporte curenti de
2A, la tensiuni mici. In lipsa acestUia
se poate o cu
in care se va introduce pe rind
o cu
o constituie pre-
artificiilor. in acest scop se va
procura o de sub-
(de la aparatele electrocasnice
a la 220 V). Se
taie un fir de de cca 5-6 cm
se la secundarul trans-
formatorului. Inchizind
1
1
, se nichelinei:
ea nu devine in
2-3 secunde, se firul cte
se brusc, se ia
un fir ceva mai lung.
Se apoi un artificiu de
procedind astfel: pe o de
cca 1,5-2 cm de la dinspre
se infla-
cu o de hirtie (un
strat). Peste hrtie se bucata
de la care s-au in
prealabil srmele izolate. Se va avea
nu se spirele ntre ele
sau de a artificiului. Se
spirala prin stringere cu
de cusut, in special peste nodurile
de racord. Terminalele de cupru se
la secundarul transforma-
torului se inchide li'
totul a decurs bine, artificiul se
va aprinde in timp de 1-2 secunde,
care se va deschide imediat
Nu se experi-
decit pe ciment, pe
sau deasupra unei protectoare
din azbest etc., pentru a prein-
timpina pericolul de incendiu prezen-
tat de scntei de corpul incandes-
cent al artificiului.
K
CORDON 3.f6V/2A
O RETEA
SECUNDAR
22DV-
O

O'
1
Siea
2A
ce s-a stabilit lungimea
(care depinde de tensiunea disponi-
de diametrul firului), se taie
verificare se
tesc n mod analog celelalte artificii
dorite. Se va avea ca terminalele
de cupru nu se de spirala
de ndoindu-se in pe
deasupra acesteia.
pomul de cu n jos.
Terminalele se in schema
din figura Comuta-
torul K se n O (res-
pectiv banana n O). Se
inchide 1
1
astfel insta-
este Aprinderea incepe
prin rotirea comutatorului in 1;
imediat ce s-a aprins primul
artificiu, se trece K n 2 etc.;
n final, comutatorul se trece pe a
doua (respectiv se in-
banana
Deoarece un oarecare risc
de scurtcircuit (prin arderea su portu-
lui se pot atinge spirele de
etc.), se va monta n serie cu secunda-
rulo de 2 A. n rest,
figurile dau suficiente indi-
pentru o la lucru.
La momentul oportun, setul de arti-
ficii astfel se pe
REDBESIIR

DEI:UPLARE
v
AUTIIMATA
N. TURTUREANU
a acumulatoarelor este un
factor p!imordial n exploatarea a automo-
bilului. In de corectarea completarea perio-
a electrolitului, o este
a acumulatoarelor.
Tensiunea a unei celule la un acumula-
tor cu plumb este de 2 V. tensiune se
uniform la aproximativ 75 la din
timpul total de exploatare. Tensiunea
este de 1,8 V, iar n timpul (cnd acumula-
torul este n de 80-85 la
tensiunea unei celule ajunge la 2,4 V. La
tensiunea la 2,6-Q,7 V pe ce-
Se folosirea unui curent de
de 0,1 din capacitatea
la atingerea tensiunii de 2,4 V
incepe o dezvoltare <>h" .. ".,lo,",'t", de gaze
(hidrogen); pentru evitarea pastei
din n mod practic se ntrerupe n
mod normal, de la (2,4 V pe
curentul de ar trebui redus la
la terminarea ciclului complet de Pentru
respectarea a fazelor de ar fi
o supraveghere aproape prac-
tic foarte greu de realizat.
n figura schema unui redresor
care un curent de de 2-3 A, iar la
atingerea tensiunii de 2,4 V pe se
automat. Redresorul a fost conceput pentru
acumulatoare de 12 V cu o capacitate medie. Prin
schema poate fi adap-
la alte tehnice.
Analizind schema, se poate constata rela-
tiv mic de componente folosirea unui tiristor pen-
tru reglajul automat.
La inceputul tensiunea acumulatoru-
lui (11-12 V) este mai decit tensiunea de deschi-
dere a diodei .Zener (14,4 V). dioda Zener nu
conduce, nici' tral}zistorul Ti.. nu conduce, baza ne-
fiind In Tz conduce;
acesta fiind inseriat in circuitul de al tiristo-
rului, cu de 470 Q dioda 0
4
,
deschiderea tiristorului la fiecare semialter-
Diodele 0
1
- Dz cele alter-
Se astfel un curent continuu pulsatoriu.
Tensiunea de virf este mai mare dect tensiunea de la
bornele acumulatorului. Astfel, la fiecare semialter-
deschiderea permite trecerea unui
curent de de la redresor la acumulator.
Deschiderea tranzistorului Tz este prin
de 1,8 k n care baza.
Tiristorul se deschide si se inchide la fiecare semi-
curentul redr'esat fiind
tensiunea de virf este mai cea de la bornele
acumulatorului, tiristorul nu se mai deschide ntrucit
dioda Zener conduce, se baza tranzisto-
rului Ti' care starea de va poiari-
zarea lui Tz. tranzistorul Tz nu conduce, se
intrerupe circuitul de al tiristorului
astfel acumulatorului se automat.
Tiristorul Th (T3N/50 n permite trecerea unui cu-
rent de 3 A la 50 V. Oiodele redresoare (RA 220), ct
tiristorul se vor monta pe radiatoare
toare. Dioda Zener Dz se va sorta (sau se
2-3 diode) pentru a tensiunea
toare. Montajul trebuie fie robust bine
impotriva coroziunii.
Se vor respecta cu de
muncii prescrise pentru asemenea Se va
pune accent deosebit la separarea izolarea
a secundarului din transformatorul de de
tensiunea De asemenea, se vor evita con-
tactele imperfecte, care ar putea cauza scntei, efect
deosebit de periculos, ntruc'il: hidrogenul care se
n timpul n amestec cu oxigenul din
aer are explozive deosebite.
acestui fapt se ca de a
acumulatoarelor se efectueze ntr-o
bine
9
1ISl:ILATIIABE
"
I:IIMIlNDATE IN
TENSIUNE
Circuitul descris n continuare, m-
cu un oscilator comandat n
tensiune de tipul celor prezentate in
articolele precedente, un sin-
tetizor cu P.l.L foarte util. Numai cu
un se pot o de
cuprinse intre 1 Hz 25 MHz,
toate avind stabilitatea e-
talon de
Schema unei bucle P.LL se in
fig.. 1 sub-
ansambluri: generator de
etalon, detector de (O filtru
trece-jos (F.T.J.), oscilator comandat
n tensiune (O.C. T.) un divizor de
Generatorul de
etalon trebuie furnizeze o frec-
sau mai multe, bine stabilizate.
Oscilatorul care in
a
Ing. N. ANDRIAN
acestuia in cazul de
pe 256 kHz. Formele de in punc-
tele 1, II III se dau in figurile 2 a,
2 b,2 c.
Poarta Pa s-a introdus pentru a fo[-
ma semnalul rezultat de la oscilator.
Impulsurile dreptunghiulare din punc-
tul A circuitele basculante
bistabile din divizorul generatorului
de etalon.
Comparind semnalele din figurile
2 a 2 b, se primul are o
amplitudine de tensiunea
de alimentare de semnalul din
punctul II. Acest lucru se
energiei inmagazinate in in-
a Sem-
nalul din punctul II din semi-
perioada a semnalului din 1.
Pe durata semiperioadei negative,
poarta p .. este ceea
ce ar putea duce la distrugerea inte-
gratului. De aceea se ali-
mentarea oscilatorului de la o
cu o tensiune mai de 5 V (intre
3,5 4 V), aceasta nempiedicind buna
a montajului .
Semnalul din punctul A
divizorul prin 256 000 (fig. 3). in acest
fel se ajunge la de 1 Hz, care
poate fi la foarte
precise, cronometre de precizie, apa-
rate digitale de sau ca frecven-
de sincronizare. Se folosesc cinci
capsule COS 493 E, fiecare avind cite
4 circuite basculante bistabife, de tipul
J-K. Pr,jmele capsule
frecventa de la 256 kHz la 1 kHz. Deoa-
rece divizarea se face prin 256 (o pu-
tere a lui 2), forma de este si-
(fig. 3 a).
in continuare, divizarea se face cu
ajutorul a trei circuite
divizoare prin zece. Circuitele sint de
tipul COS 493 E, dar cu stabi-
lite intre terminalele 2, 3 9. 11.
Notind cu A,a,C D circuitele
basculante bistabUe dintr;)
in care primul bistabil este A, iar ulti-
mul O, se pot observa cu ajutorul
unui osciloscop formele de la
QA ' Qs' Qc Qo ale aces-
tora
la terminalul 12 forma de este
celei din fig. 3 a.
lucru este valabil pentru
celelalte divizoare cu 10 numai

la Qs (t,erminalul 9), forma
semnalului este cea din fig. 3 b.
impulsuri o
cu dintre inceputurile aces-
tora. la mijloc este un impuls foarte
ingust, de citeva zeci de nanosecunde,
care aduce la zero
a 10 impulsuri la intrarea nu-
Acest impuls nu se poate
vizualiza pe osciloscopul folosit din
cauza benzii de trecere a acestuia de
numai 10 MHz.
Qc (terminalul 8)
un semnal de forma n fig. 3 c.
Coeficientul este de 2/3.
o treime din timpul pauzei are
loc aducerea la zero a
Semnalul de la Qc (termi-
nalul 11) ale ultimelor trei capsule
divizoare cu de
de 100 Hz, 10 Hz respectiv,1 Hz au o
de (fig. 3 d).
Astfel, bistabilul O are Qo in
starea o pe parcursul primelor 8
impulsuri aplicate la intrarea divizo-
TUlui prin 10 trece in starea b pe
durata a impulsuri, care
apare impulsul de aducere la zero
ciclul se
.Cu una din etalon
nute se poate sincroniza un oscilaior
GENERATOR DE
Ds6 EIJ. f---t-
O.C.T.
1+
ETALON
rJ-
(il
DIVIZOR --
a
....
b4-
DI I
[]
256 KHz tOnF
(1----.
c
+5V
10
comandat in tensiune de tipul celor
prezentate in articolele anterioare.
De exemplu, se -
unei de 20 MHz cu submul-
tiptii acesteia. oscilatorului se
la intrarea di-
vizor prin 20 000 din fig. 4. Prima
a acestuia este de tipul COB
474 E circuite bascu-
lante bistabile de tip O. Executindu-se
conexiunile de pe se
un divizor prin 4, care poate fi coman-
dat in frecvente de la 25 MHz. La
terminalul 11 se in cazul de
20:2 MHz, iar la terminalul 9 frecventa
este de 5 MHz. Forma de este
celei din fig. 3 a),
deoarece divizarea s-a printr-un
ce poate fi scris sub forma unei
puteri a lui 2 (de exemplu, 2
2
).
un divizor prin 5 realizat
cu circuitele basculante bistabile B, C
D dintr;) COS 493 E. La
acestuia se cazul
de 1 MHz).
Forma semnalului este cea din fig. 3 d.
Ultimele trei capsule COB 493 E se
folosesc ca divizoare prin 10. Se
pe rind, de 500 kHz (termi':
nalul 12) 100 kHz (terminalul 11) de
la divizoare prin 10,
apoi 50 kHz 10 kHz de la a doua
in final, 5 kHz 1 kHz.
Formele de sint identice cu cele
b
Fx
max25MHz e>+--t-.....
Fx
T

3
,..-..--ut5V
J O.C.T
10
12 r--"""""';"-'g
"--+-__ ..J>
9
V4CDB400HE
[iJa
11
8 COB474HE
+sv
la ultimele trei capsule divi-
zoare prin 10 din fig. 3. de
1 kHz n punctul G este asi-
Aceasta se cu frec-
de 1 kHz din punctul O
de
Detectorul de din fig. 5
circuite basculante bistabile de
tip O dintr-o CDB 414 E. -
Semnalele simetrice la
.......
s
.......
.......
.......
........
RADIORE[EPTOARE
[U [IR[UITE InTEIiRATE
RECEPTOARE MF
Extinderea n ultima a emisiunilor w mo-
n avnd Ia avantajele ce le
acest procedeu de a determinat orientarea
constructorilor de radioreceptoare spre aparate ce per-
mit acestor emisiuni Poate din
circuitele integrate liniare aplicabile la recep-
toarele cuMF snt n mult mai mare dect cele
pentru MA.
Avnd n vedere schema bloc a unui receptor MF,
circuitele integrate n mod economic supe-
rior, din punctul de vedere al pro-
blemaetajelor de AFI - MF, limitator-demodulator,
decodor stereo (specific emisiunilor MF),. preamplifi-
cator driver audio.
Blocul de UUS la radioreceptoare1e cu a se reali-
de obicei, cu componente discrete, iar uneori.
cum s-a n unul din articolele anterioare din acest
ciclu, cu circuite integrate, cum ar fi blocul UUS reali-
zat cu CA 3005.
Circuitele integrate TBA 480 TCA 760,
unui bloc UUS (ce cu componente discrete
de ARF mixer autoosci1ant),. permite reali-
7area unui radoreceptor pentru emisiu-
nilor cu de Circuitul TBA 480
este de tip monolitic de AFI.
detector pentru MF control de volum n curent
continuu. Sensibilitatea de un raport semna1/
zgomot egal cu 26 d.B este de 12 p. V, iar la din
demodulator se un semnal de AF de 320 m V.
de amplitudine este w
peste 50 dB. Prin acordul al blocului
UUS se permite gamei 66-13 MHz.
Etajul de se la acest receptor
cu circuitul TCA 760, care pe o de
de 7 fi o putere de 1 W. Banda la 3 dB a circuitului
este de 70 -15 000 Hz Pentru a preveni
semnalelor de RF n partea de AF este conec-
Ing. S. lOZNEANU,
Fiz. E. MAHlON
tarea. unui capacitor de 560 pF ntre terminalele 1 6
ale lui TCA 160. Pentru o filtrare a
alinierii se terminalul 1 al lui TCA 700 la
printr-o capacitate de ordinul zecilor de pF.
Un receptor similar celui descris mai sus se
utilizind circuitele MA 3089, MA 2136, TAA 661 etc.
(pentru a reasigura etajele de AFI limitator-demo-
dulator) diferite tipuri de circuite integrate menite
asigure partea de AF (astfel de circuite integrate
sint TBA 790, T AA 300 etc.).
Circuitul pA 3089 tensiuni necesare contro-
lului automat al ct pentru un indicator
C, - ,. oF; C
z
- 10 oF; Ca - 10 nF;
C
4
-1. oF; S -56 pF; Ci -1,5 oF;
c." - 56 pF; C. - 1.5 "F/1i V; C, -
t8 ,.,FIti Vi C
10
- p.F/16 V; Cu -
418 "F/1i V; c
,z
-150 oF; C
1a
-220 p.FI
16 V; C
14
- 5tO pF; R
1
- 56 n; Rz -
47 A; - 1 .n./Z W.
G
riie O (terminalele 5 9) sint aplicate
unei Semnalul eroare
este I..mui circuit trece-jos
Comanda oscilatorului se re-
a se face prin punctele unde
tensiunea trebuie varieze ntre
0,8 ... 1 V (vezi articolele despre oscila-
toare comandate in tensiune).
Bucla P.l.L fiind osci!a-
torul va fi blocat frecventa de <,
20 MHz. Orice a frecventei in
jurul celei amintite va fi de
unui semnal eroare la iesirea
....,tnl"I,,,i de care prin interme-
trece--Ios va comanda reve-
nirea la
Pentru a se obtine o a frec-
se va face' din
se o variatie
.. :::u.nrhol,,,; de la 1/1
se face conexiunea
a doua din
se revedea articolul despre
sintetizon.d cu "'.v' .... a.,'QJ.
6 se schemei
descrise mai sus. In a se poate
circuitul de pe cu piese.
s-a montat orizontal, astfel
montajului nu
12 mm. A doua a circuitului se
in fig. 6 b. .
cabiajului se incepe prin
suprapunerea fig. 6'a peste o de
sticlotexfolit dublu placat Se cher-
neruiesc necesare pentru plan-
tarea pieselor .. fig. 6 c. Pentru circuitele
integrate, se cu un spi-
rai de 0,8-1 mm diametru. iar pentru
celelalte piese cu unul de 1,2 ... 1,3 mm.
aceea se circuitul
pe cele se
Se va avea ca lipiturile la termi-
naleRe integratelor pe cu piesele
se repede. pentru a nu supra-
circuitele.
de acord (instrumentuJ utIlizat trebuie fie de p.A),
Circuitul trei amplificatoare de
astfel cii aplicat la intrare fie
de 12 p V. Filtrul piezoceramic folosit este
SFG 10,1 MHz. La circuitul p.A 3089
se un mic de
2136 AR etajul limitator-
demodulator. Acest circuit este: cu ULN 2136
ULN 2111 (cu mici ale compo-
exterioare). Atenuarea cu amplitu-
diuea la acest circuit este de 40 (m. se calcula
cu _ L
iMF
AMA - 20 log ------.
UiMA
unde: U iMF este nivelul tensiunii de cnd la
intrare se un semnal MF de 10 mV modulat
100 la w de de 400 Hz;
U iMA este nivelul tensiunii la cnd la intrare se
aplicii un semnal MA de 10 mV modulat 30 la cu
de de 400 Hz..
Bobina LI. din fig.. 1 are 0,15 mH
Q == 70 la f = 10,7 MHz. Ca bloc de UUS n se
poate folosi un etaj de acest tip utilizat la radiorecep-
toarele Gloria din iar filtrul piezo-
ceramic poate fi de tip Murata SFG 10,1 MHz.
-----6
8
11
leA 760
16
:Cllt-
1_-11-
Il
I I
,1
I! I
II, .
. .
.
. i II
LI N IA DE
DE LANSARE! ATENTIE iNAINTE _
. . hTbru sprijinit pe doua
modelul stea In ee I 1. _ sucite
1 de (15) nu fie ra
degete pe 1)1n tabilizatorul (14) _. la locul
2 Aripa (1 , s I I trebuie urmarit pin
(torsionate). lui aeromode u
3 In IImpul zboru , fi recuperat. -mpotriva vintuluI.
. re pentru a . executa I
de atenza, omodeiuiui se UCCES! 4. Lansarea aer S
1 I
I I
I I
1: I
1: ,
1 !
sus
bilizataf
atunci I
Lansal1
trivo '!
15
face
dreapta.;
sau seJ
buie, P'i
n jos
dina!
I
14. STA B I LI Z A TOR OI N CAR TON
I
15. DERIVA DIN
/
oreo o cu
(3) ,i suplimentar cu pios-
greutatea in indi-
iim planorul (fig. 3)
more cu de
centrului de greutate(C.G.),
de la bordul de atac al
iutalea ce aeromode-
bru.
n ami c este foarte im-
ealizarea unui zbor reusit.
cele trei
le ntilnim.
I se prin indoi re n
m) bordul de 01 sta-
I in tangaj (B),
se ndoaie in jos.
le deasupra capului, impo-
anorul "ZEFIR" parcurge
planat (A). Din se
levierilor spre stinga sau
n.orul se pe o
in zbor spre tre-
I din indoim
al aripii care s-a n-
r R U L DE
UTATE(C.Gl
TOATE DIMENSIUNILE
SiNT iN MILIMETRI


DIN BRAD
I

o
c.o

\
/
11
o
11
lf
X
:.n
I.:I.J
Z
::>
1--.
U
W
(f)
O
<{
c:r:
',I
m
"
z
O
.<{

;:)
>

l1J
Z
N
or--
CENTRAJUL. Centrorea O cu
ajutorul plumbului (3) suplimentar cu pios-
(2). greutatea in indi
apoi planorul (fig. 3)
du-( cu degetul more cu de
sub pe linia centrului de greutate (C.G.),
plasat la 55 mm de la bordul de atac 01
aripii. greutatea ce aeromode-
lui in echilibru.
C e n t rar e adi n ami c este foarte im-
pentru realizarea unui .zbor
in fig. 3 se pot cele trei
{A, B el pe care le ntilnim. planorul
code exagerat (C), se prin ndoire n
sus (circa 1-2 mm) bordul de 01 sta-
( bilizatorului. in tangaj (8),
'1 atunci bordul de se ndoaie in jos.
I Lansat din de deasupra capului,' impo-
- .. --
....
\ triva vintului, planorul "ZEFIR" parcurge
15 metri n zbor planat (A). Din i se
I face corectarea devieri lor spre sau
BRAD 5x 5
-168
r
dreapta. plonorul se pe o
sau se n zbor spre tre-
buie, privind aripa din indoim

! 1 in jos bordul al aripii care s-a in-

I dinat spre
AEROMODELUL PLANOR
"ZEFIR"
Aeromodelul pe care propunem
este de tipul planor, construc-
lui poate fi de ori-
care
in linie de zbor aeromodelul trebuie
40-50 g, iar la
se va tine seama de cotele si conturul
pieselor' indicate in planul tehnic.
DESEN SI PROIECTARE. inainte de a in-
cepe aeromodelului studiem
planul tehnic, desenul de asam-
blare d'n fig. 4 textul explicativ. Pia-
nul tehnic a fost desenat cu trei feluri de
linii: lin i e g r o a s con tin u care
locul de o cartonului sau
de a lemnului; lin iei n t r e-
rup t 5 U b i r e, care locul de
indoi re o cartonului lin i e - pun c t
5 U b tie r e, care axul de si-
al pieselor sau locul pe care il
alte piese
CONSTRUCTIE-MONTAJ. Constructia aero-
modelului cu prelucrarea
din carton, a materialelor a
sculelor necesare, core sint:
(baghete) de brad sau tei cu
de 5X5 mm, clei ago, Lipinol,
Adevinol sau chiar clei de
plumb, ace cu un
briceag bine
Ari p a (reperul 1) este organul principal
al aeromodelului care de
in aer Pe contur,
cartonul - de grosimea coper
tei de dosar - exact desen. Dupa
ce cu spatele lamei briceagului
sau foarfecii liniile punctate de indoire
a cartonului, inclusiv cele linii cen
trale, la 5 mm, unde va fi li-
unica (12) a aripii, trecem
la executarea pieselor din lemn, a
celor lonjeroane (10) a
lor (11). Lonjeroanele, cu
5X5 mm, se progresiv, la
unde vor avea de
2XS mm.
o intregului aero
model: unghiului diedru.
un dispozitiv ca n fig. 2, formal
din mesei, o plan
(blocul de desen sau un pla
caj un suport, de exemplu citeva
cu coperle rigide). Subansamblul se fi-
in ace cu astfel ca aripa
fie la o cu 100 mm.
Pe acest dispozitiv se incepe de
incleiere o lonjeroanelor, nervurii centrale
pe cartonul intradosului, la
treimi de la bordul de pozi-
la cota 60 mm, cum este
indic;at in plan. acoperim cu ex-
tradosul, se usuce cleiul 1
Ungem apoi cu 'clei latura de la bordul
de 01 aripii pe adincime de
1,5 mm conturul rotund al bordurilor
marginale, .care acoperim lonjeroa-
nele cu a aripii. Desigur
moi intii am uns lonjeroanele cu
clei, introducind indoitura de 5 mm o
aripii extradosului, in interior. Atentie!
profilul plan-convex al aripii
indicat in A-A (fig. 4). Aripa
pe suport cu ace de
cartoane avind grosimea de
2 mm, va fi se usuce ore,
iar uscare se capetele' de
cleiul in plus.
Fu zel o i u Iare rolul de o face
tura intre stabilizator Pe
el se greutatea de echilibrare
cirligul de remorcaj.
. Piesele (5, (, 7 8) se
din baghete din lemn cu de
5X5 mm, dimensiunile din plan.
Cea moi mare 515 mm.
ce vor fi cu qlaspapir, ba-
ghetele se intre ele se fi-
cu ace de (4), ind loc
pentru greutatea de echilibrare {31.
De r i V.(J (15) este piesa care mentine
modelul pe o
pare, cele borduri (16), indoite, se
lipesc pe locurile marcate. Portiunea de
prindere a derivei de fuzelaj,' se zim
se ndoaie spre stinga dreapta
pentru a forma talpa de sprijin.
Sta b i I iza tor u I (14) are rolul de a
stabilitatea in profunzime,
in sus in cind aeromodelul este
de pe panta de planare.
cartonul conturul desenu-
lui. Cartonul va fi cu cca
1 mm mai mare decit intradosul, ca in
desen. netvura (17) cotele
din plan pe o
cleiem intra dosul cu extradosul.
Se unge cu clei numai marginea
care apoi in interiolul profilului, iar
pe conturul rotund (bordul marginal) se
clei pe o de numai 1,5 mm.
Asamblarea aeromodeJului se face
tind fig. 4, att pentru repere lor
pe ct paralelismul dintre intra
dosul aripii intradosul stabilizatorului
care trebuie unghiul de
Iero grade (vezi lig. 3). bagheta
fuzelajului este unghiul de
se
PROCEDEE DE LANSARE:
1. Lansarea din mina in
se printr-o
ca la aruncarea la atletism,
45 grade de sol, contra vintului
o ct mai mare.
2. l a 'n sar e a p rin r e mor c a j c u
cab I u - se cu macramee,
de 20 m, care ale la un cap un
inel pentru de cirligul de
remorcaj (18) al planorului si un
fanion din (1 decimetru
Ridicarea in aer se face ca la zmeu, im
potriva vintului.
3. lan sar e a la p a n t se exe-
inspre valea de unde bate vntul,
cu bolul n jos, a arunca in
la aeromodelul. .
CONCURSUL - poate fi organizat
de procedeul de lansare.
Loc u I d e con cur 5 poate fi
teren plan, astfel ales inCt diferenta de
nivel intre punctul de lansare
de aterizare a aeromodelului nu fie
moi mare de 2 metri pentru ntrecerile
intre care din
in sou prin remorcaj cu cablu.
Pentru intrecerile cu lansare la 10'
cui de lansare trebuie fie cu mini
mum 5 m mai sus deCt punctul de ate-
rizare.
C r o n o m e t rar e o timpului de zbor
incepe din momentul in care aeromodelul
o mina lansatorului sau cirligul
de remorcaj se incheie cnd aeromo-
delul s-a oprit' (pe sol, intr-un obstacol,C::I'
pom, etc.) sau a dirl"n
l
raza a arbitrilor. Se 3
(trei) din care cele mai bune,
se pentru clasamentul
individual sau pe echipe. Concurentul
trebuie fie constructorul aeromodelului
lanseze remorce) personal.
GEORGE CRAIOVEANU
Antrenor emerit
Unul din organele cele mai frec-
vent solicitate n timpul conducerii
este ambreiajul, iar de corecta s,a
depind, in mare

Pentru a mai bine cau-
zele care pot duce la determinarea
anormale a ambr,eiaju-
lui, este necesar se
sa.
Dacia-1 300 este cu un
ambreiaj uscat, monodisc, de tip
ale elemente sint
date n fig. 1. Discul ambreiaju-
lui 8, cu arcurile 9 pentru
amortizarea a vibra-
torsionale, este plasat intre
volantul 4 placa de presiune 11.
Volantul placa de presiune, so-
lidarizate de 13, se ro-
tesc n timp ce discul
de ambreiaj se cu
arborele primar 3 al cutiei de vi-
teze. Contactul dintre aceste trei
piese - volant, disc. de pre-
siune - se face prin intermediul
garniturilor de 1, cu care
este discul ambreiajului.
In timpul rulajului, cind
rea de la motor se transmite la ro-
motrice, aceste trei piese for-
un bloc. asigurind cuplajul
dintre motor si cutia de viteze.
Cnd se pedala ambre-
5
7
8
9
1
3
Z
12
16
6
14
AMBREIAJUt
iajuhJ, furca ambreiajului 15
pe ru,lmentul de presiune 11 care,
prin intermediul diafragmei 10. eli-
placa de presiune. n acest
fel, volantul se poate roti inde-
pendent de discul ambreiajului,
efectuindu-se decuplarea motoru-
lui de cutia de vite.ze.
Exploatarea corec':""
ale ambreiajului nu pro-
bleme deosebite, dar nerespeda-
rea unor reguli elementare poate
crea neajunsuri mari. Astfel este
important se mane-
vrarea pedalei de ambrleiaj se
lin. socuri atit la ambre-
iere cit la 'debreiere, deoarece
violente
produc uzuri suprasolidtarea
ambreiajului. in timp con-
stituie o
rea a piciorului pe pe-
daia de ambreiaj. Acest procedeu,
practicat deseori pentru a prelungi
decuplarea moiorului de transmi-
sie la opriri temporare, conduce
ia uzura rulmentului de presiune
a discului ambreiajului.
Esle posibil ca in
ambreiajului la un mo-
ment dat fundionale.
in tabelul nr. 2 sint prezentate de-
te<:fltmille cele mai frecvente care
pot interveni in am-
breiajului, precum sjmptomele
lor. Diagnostkarea ambreiaj ului se
face in mod trei cri-
terii: cursa a pedalei,
gradul de patinare
decuplarea
Se pentru o
pedala ambreiajului
trebuie o astfel
incit, pe de o parte,
garant'eze complleta eliberare a or-
ganelor de pe de
parte, asigure completa des-
prindere a pieselor
de cele conduse. acestei
curse intre 20 si 45 mm, fiind
de obicei, n cartea ma-
asupra pie-
selor de reglare, cursa pedalei am-
breiajului nu poate fi in li-
mite normale, aceasta fie o
a organelor de co-
fie deformarea sau alun-
girea fimoneriei de dintre
pirghia de debreiere.
Pentru cursei libere
a pedalei se poate folosi un dis-
pozitiv foarte simplu, compus din-
tr-o pe care
cursoarele 1 2 (fig. 2). la o extre-
mitate a riglei este articulat supor-
tul 3 (poate fi magnetic), ce se
pe pedalierului
s,au pe podeaua cabinei. astfel in-
cit rigl.a fie cu pirghia
pedalei. Se apoi unul din-
tre cursoare in dreptul ini-
se incet pedala,
rind ca cursor se de-
plaseze cu aceasta in lun-
gul rigle;. consumarea cursei
libere a pedalei. se citeste distanta
dintre cele cursoare,
es!e tocmai
In tabelul nr. 1 sint indicate va-
lorile cursei libere a pedaiei am-
breiajului. la Oacia-1300 veri-
ficarea reglarea cursei libere se
!ace pe jocu-
lUi liber al levlerului de
accesibil sub podeaua masinii
15 cum se in fig. 3. PEmf;u a-
:r:easta :>e contrapiu-
1 se piulifa 2
ntr-un sens sau altul cind
11 levierului un joc
liber de 2,5-3,5 mm, care
10
rn
Ing. MIHAI STRATULAT
1 se strillge la loc.
reglarea a cursei
libere, a doua n
verificarea ambi;eiajului.
Un ambreiaj cu stare
trebuie fie capabil
cupluri care de 1,5-2 ori
cuplul motor maxim, a se pro-
duce intre piesele con-
cele conduse.
Cea mai de veri-
ficare a ambreiajului, n
lipsa unei aparaturi adecvate, con-
n pornirea moforului,
rea frnei cuplarea etajului de
a cutiei de viteze. Se
aduce apoi motorului la
1 500-1 200 rof/min (valorile inferi-
oare corespund autoca-
mioanelor) se progre-
siv ambreiajului. n acest
timp motorul se se poate
considera starea a am-
breiajului este
Un procedeu mai modern
n folosirea stroboscopice,
II de circuitul secundar
al de aprindere. Frec-
impulsurilor luminoase pro-
duse de lampa este
astfel cu mo-
torului. Se vehiculul pe stan-
dul cu rulouri se func-
sa n
TABELUL nr. 1
VALORILE CURSEI LIBERE A
AMBREIAJULUI PENTRU UNELE
AUTOMOBILE
Marca
automobilului
Renault Dauphine
Renault-8
Renauft-10 M
Renault-t2
Renault-t6
Fial-600
Fiat-850
Fiat-t100
Fiat-t300
Dacia-t ,100
Dacia-1300
ARO M-46t
Wartburg-1000
.koda-t 000 MB
Volga M-2'1
Warszawa-203
Moskvici-407
Moskvici-408

mm
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
10-15
20
40-50
32--40
35--40
32--40
cum se la verificarea
puterii pe stand. Se le-
cu lampa strobo-
observatorul va
vedea acest organ n stare
ambreiajul este complet lipsit de
alunecare. ambreiajul pati-
se va observa o ro-
tire a cuplajului cardanic ntr-un
sens sau altul sau se vor observa
smucituri ale acestuia.
Pentru a se verifica ambre-
iajul complet, se por-
motorul, se am-
breiajul se succesiv,
etajele cutiei de viteze. de-
cuplarea este schimbarea
etajelor nu este de zgo-
mote.
TABELUL nr. 2
SIMPTOMELE DEFECTfUNllOR AMBRE'AJUlUI SI CAUZELE
POSIBILE
Simptom Cauze posibile
--------,----+-------------------1
1. Ambreiajul 1.1. Lipsa cursei libere a pedalei
1.2. sau ruperea arcurilor de pre-
siune
1.3. unsorii sau uleiului la garni.
tura de
1.4. Uzura garniturii de
1.5. cablului n
-------------+----------------,--t
2. Ambreiajul nu 2.1. Cursa a pedalei excesiv de mare
2.2. Deformarea tijelor pirghiilor ,de co-

2.3. Deteriorarea garniturilor de
2.4. Deformarea discului de
2.5. Ruperea cablu lui de
2.6. Sistemul de este
defect
-------------1-------------------1
3. Ambreiajul cu

3.1. Niturile de prindere a garnituri.or de
ies n
3.2. discului de frictiune la
butuc .
3.3. ntepenirea mufei de presiune in
de ghidaj
3.4. Ruperea arcurilor de amortizare
3.5. Uzura canelurilor din butucul discului
de sau de pe arborele primar
-------------f------------------I
4. Zgomot perceptibil la
pedalei
4.1. Rulment de presiune defect
4.2. la
4.3. Arc rapel de a rulmentu-
lui de presiune slab sau rupt
4.4. Arc rapel sau rupt
4.5. doc excesiv al arborelui primar al cutiei
de viteze in din yolant '
----------------1-----------,--------1
5. Zgomot perceptibil la
eliberarea pedalei
5.1. Vezi pct. 4.2., 4.3 4.4
5.2. Pierderea alinierii ntre discul ambreia ..
iului volant '

6. Efort excesiv de mare la

6.1. Vezi pct. 1.5 2.2.
6.2. Axul pedalierului neuos sau
7. Pedala nu revine in

7.1. Vezi pct. 5, 2.2. 6.2
7.2. Arcul de revenire al pedalei este rupt, i
1 2
RETINETI SI EVITATI
,1 I
din partea
Accidentul de din
vina soferului se produce. de
in cazurile cind acesta:
1. Conduce in stare de ebrietate sau
de sub
alcoolice sau a medicamentelor contra-
indicate, care capacitatea
de conducere.
2. manevre de schimbare
a directiei de mers sau de intoarcere a
autovehiculului, se asigure
semnalizeze din timp intentia.
3. neregulamentare.
4. Nu ia toate de
la pietonilor. sau
a mijloacelor de transport in comun
oprite in statii.
5. Nu obligatiile ce-i revin
in momentul cind este de un
alt autovehicul.
6. Conduce cu in
raport cu de (caro-
sabil umed, vizibilitate trafic
aglomerat etc.) sau vitezele
maxime admise de lege.
7. Foloseste sistemele de frinare si


Citeva pentru
de motorete mo-
tociclete, in scopul acei ..
dentelor din pricina
regulilor de de
alti de vehicu-
le" (lU).
Cel mai frecvent, pen-
tru comiterea accidentului rutier
revine unui singur participant
ferul nu a respectat n
mers ntre a lovit auto-
vehiculul din tot el, in alt
caz, nu a acordat prioritatea la
care il obliga regulamentul de cir-
a intrat n coliziune cu
vehiculul care rula pe artera priori-
ori a surprins pe pieta-
nul care circula corect
Sint nu cind
, apartine am-
bilor de vehicule an-
n coliziune. Unul - pre-
supunem - s-a angajat n
se asigure un alt
vehicul nu du-
bleze. iar cel din" a intrat n
o (driplare
, a observat vehiculul din
angajindu-se ntr-o ase-
:
cum mai in circu-
totul decurge normal atunci
cind fiecare e prudent nu numai
pentru el, dar pentru participan-
din jur se prost atunci
cind dovedind impru-
nu se va ajunge
la accident ce-
ior din jur.
Frecvent au loc
de alt gen. De exemplu. un con-
auto o de
punnd in pericol pe alt
Acesta. curat in
'legii, poate evita acciden-
tul sau determina o ate-'
nuare a
acestuia Unii, cu dreptatea
de partea lor. cu calm snge
rece, ntreprind manevrele nece-
sare pentru a evita sau ameliora
coliziunii. nu fac
acest lucru din con-
tinuind ruleze ca si cum nu s-ar
fi intimplat nimic pe di-
socotind n cele din
va lua.
coliziunea Acest I.ucru in
multe cazuri nu se <<ne-
vmovatul moare cu dreptatea de
de directie in mod neadecvat lbwschea-
in conditii de drum alunecos.
Nu prioritare de trecere celior
in drept.
9. Nu indica-
toareior marc:ajelor rutiere, semna-
luminoase sau agentu-
lui de circulatie.
10. ConduCe agresiv, neatent sau
discutii cu din auto-
vehicul, care ii distrag atentia.
11. Nu
autovehiculul stafiona1 in carosabil ca
urmare a unei defectiuni.
12. Foloseste incorect luminile auto-
vehiculului Pe timp de noapte.
13. Conduce autovehiculul avind par-
brizul, luneta geamurile laterale abu-
rite. inghetare sau murdare, ori avind
Colonel V.
partea lui. Sint unII care In ase-
menea ar vrea ceva
pentru a evita evenimentul rutier,
dar nu cum procedeze
n domeniul conducerii
preventive un de procedee de
evitare a accidentelor, valabile pe
deplin pentru de
motorete motociclete.
Desigur, diversitatea
in drumu-
rilor a gabaritele
autovehiculelor, starea
mintei arterelor rutiere, specificul
manevrelor
corect pe sau pe de
vehicul succesul ma-
nevrelor de evitare;: neputndu-se
garanta deci n loate, n absolut
toate cazurile,manevrele recoman-
date vor avea drept rezultat preve-
nirea coliziunilor.
Practica a demonstrat
un mare de accidente au
fost evitate complet ori consecin-
tele au fo!ft reduse la minimum
n momentele
critice a manevrelor recomandate.
In acest ne vom referi la
o situatie extrem de des
(din in traficul rutier.
n spatele unui tractor.
Cel din cuminte pe
dreapta, nednd de n nici
un fel schim-
be Ne de-
luind cerute de
lege: asigurare. semnalizare. Ne
n dublare. Motocicleta
sau motoreta a ajuns n
dreptul din spate a tractoru-
lui. Totul se normal,
ca n zona din a so-
selei nu se afle angajat:" n tra-
versare vreun pieton neatent, cnd
colosul din dreapta vi-
la stnga. tracto-
ristul volanul spre stnga
pentru a intra pe un drum de
Ce-i de Trebuie
rim n cteva de
noi la stinga (avnd
ne echilibrul), urmnd
o traiectorie cu cea a trac-
torului. Avind un gabarit redus n
fiind maniabil, autovehi-
cuiul cu poate efectua,
relativ o astfel de
Chiar vrem am ajuns
un alt drum, ne-am salvat
viitor, alte de
evitare a accidentelor.
obiecte sau bagaie,
care ii vizibilitatea.
14. Scoare maneta de
la punctul mort sau ntrerupe
contactul moforului la. coborirea unei
pante.
15.. la drum rezerve de timp,
conducind precipitat, obsedat de n-
tirziere.
16. Nu in mers o
de autovehiculul
din sau, cind brusc, pune
in pericol celor din spate.
17. Nu se la treceri le la nivel
Cu calea
18.
te sarcina de construc-
tor, diminuind stabilitatea rezistenta
autovehiculului.
15
FULGER ELECTRONIC
La sugestia mai multor cititori,
n acest schema
unui blitz alimentat de la
a unuia alimentat att de la
ct de la baterii. Avnd n vedere
tensiunile mari care _vor exista n
montaj, ca realiza-
rea fie unor elec-
tron cu
BUtzul din fig. 1, alimentat la
este o
n de gabaritul condensa-
torului principal, C
2
, poate fi rea-
foarte compact, integral n
corpul de iluminat care se mon-
pe aparatul de fotografiat.
Schema este din lucrarea
101 montaje electronice (de Ilie
Sergiu Ten-
siunea de lucru este cu
dublorul format din condensato-
rul Ci cele diode. Lampa L
este un tub utilizat la blitzurile
cele 'mai des ntlnite la noi, de tip
TKF 120, XB 81-00. Diodele 01
O
2
treb u ie rez iste la 700-800 V.
Se tipurile DR 304,
O 226, F 407, SY 110 sau altele
echivalente. Becul indicator cu
neon N este de tip MH 15 sau echi-
valent, pentru tensiune de
200-220 V. Sister,nul, din
condensatorul C
3

bobina de impuls Tr asi-
tensiunii de amorsare. Bo-
bina se pe un miez de
cilindric cu diametrul de 5 mm
lungimea de 40 mm.
(KM) are 31 de spire din
Cu-Em de 0,3 mm, iar
(OP) are 3000
de spire din Cu-Em de 0,1 mm. O
mare trebuie izo-
care se va face cu
sau folie de
Fig. 3 o a bobi-
nei de impuls. Cablul de sincroni-
zare se sau se recupe-
de la un blitz vechi. Dealt-
fel, se dispune de un blitz
vechi, se poate folosi reflectorul
eventual ntreaga
a corpului de iluminat.
rea (sau realizarea) casetei corpu-
lui de iluminat, se face montajul
pe o de circuit imprimat.
Blitzul va avea un director
de 22-30 pentru 20 DIN,
fiind de 4-5 ori pe
minut.
Schema din fig. 2 este a unui
blitz de putere mijlocie cu
toarele caracteristici:
- director: 30-40, pentru
20 DIN;
- 4-5 pe
minut la baterie, 15-20 pe mi-
nut pentru alimentarea la re-

- alimentarea: 220 V alternativ
sau 4 baterii mari de 1,5 V
(tip R 20).
Se simetria din
dreapta a celor scheme, di-
ferentele nefiind semnificative.
Noua' n plus con-
vertorul de tensiune cu transfor-

ALE MATERIALELUI
rUTIISEHSlBlLE
JXrUSE I:U
LAMPI rULUEI
Materialele fotosensibile impre-
sionate utiliznd lumina fulgerului
electronic unele particu-
n ceea ce expu-
nerea developarea.
n articolele publicate n pagi-
nile revistei s-au prezentat struc-
tura, materialelor foto-
sensibile, o serie de de
sensitometrie, caracteristicile ima-
1
(negative) n de sensi-
corectitudinea expune-
procedeul de developare,
materialelor fotosensi-
constata pentru
se
innegriri' egale. n aceasta
legea Cantitatea de
este, de fapt, produsul din-
tre fluxul luminos timp, cores-
unei de ma-
terial fotosensibil expus n sensul
noastre. Astfel pro-
blema, pentru un timp foarte scurt
un flux luminos intens se va
o nnegrire ca pen-
tru un timp lung un flux luminos
slab produsele respective sint
egale"Practica
legea nu mai este
n cazurile extreme (timpi
foarte sau
Pagini, realizate de ing. V.
matorul un circuit re- Cu-Em r/> 0,4 mm Q-P = 1000 de
gulator care un nivel spire Cu-Em r/> 0,08 mm. Butonul B
maxim de constant. Da- la nesincro-
circuitului regulator se asi- se montaf.pe corpul de
la o ace- iluminat, putnd- fi realizat direct
easi tensiune, ceea ce pe circuitul imprimat cu o
de intensitate de (de la bateriile
pentru succesive de 4,5 V) un corp de din
prelungirea duratei de utilizare a material plastic.
bateriilor prin Transformatorul Tr
j
se face pe
rii la care snt supuse n perioa- tole E8, cu o a. miezului
deie de prelungite. Ten- de 2,4 cm
2
(respectiv 1,5 cm gro-
siunea de lucru ce trebuie sime). Primarul secundarul se
C1
R1 lH/600V

5K/ZW O,
este de 440-480 V. Problemi
cea mai grea este procurarea con-
densatorului principal, C
4
, care tre-
buie tensiunea de
lucru de 500 V. Se rea-
lizarea unei baterii de condensa-
toare (2 x 250jlF, de exemplu),
eventual decuplabile, ceea ce ar
permite utilizarea blitzului cu pu-
tere Valoarea condensa-
torului C
4
poate fi mai
znd puterea director
mai mic).
Condensatorul C
s
trebuie re-
ziste la 300 V. Bobina de impuls
Tr
2
se tot conform fig. 3,
avnd datele: K-M = 25 de spire
noase Astfel, materia-
lele fotosensibile expuse la lumi-
na fulgerului electronic o
subexpunere de aproximativ 30%,
stiut fiind durata
pii fulger este foarte (1/250-
1/40000 s).
Cunoscnd acest lucru, se pro-
la o compensare n ca-
drul tratamentului de laborator
printr-o a
duratei de developare (de ob'icei,
cu 30-50%) sau prin utilizarea unor
revelator; cu alcalinitate
Supraexpunerea cu o
prin considerarea unui ghid
mai mic este un procedeu folosit,
dar care atrage sine multe
neajunsuri n redarea
n general, lumina de blitz reali-
contraste mari fap-
tului utilizarea ei presupune
absenta unei ambiante
intense, ceea ce va duce la apari-
tia de zone iluminate extrem. Ca
apare fenomenul de lu-
Cnd des-
chise la culoare
pierd ca
Si01!)!e zone albe
;'elief. Acest fenomen apare cu
att mai pregnal't cu ct lampa
fac pe separate. Datele
de bobinaj snt:
A(B) C = 2x45 de spire Cu-Em
r/> 0,6 mm;
D(E)F = 2x15 spire Cu-Em
p 0,3 mm;
H-G = 3100-3150 de spire Cu-Em
p 0,15 mm.
transformatoru-
lui se convertorul
montajul dublor de tensiune se
tensiunea. La nevoie, se
H-G
sau de
spire).
este mai aproape de subiect
iluminarea este mai
Ca remedii de principiu se reco-
utilizarea mai multor
unei mini-
me de 2,5-3 m de subiect.
Supraexpunerea
respectarea timpului no-
minal de revelare, va avea dezavan-
tajul imaginii cu o
ma i ntre
zonele luminate cele neluminate,
ducnd la pierderea detaliilor.
unor negative bune
presupune o expunere co-
ghid al
fulger o developare pre-
ntr-un revelator compen-
sator. Practic.se vor folosi revela-
tori de
ale egalizatoare
snt recunoscute. Foarte bune re-
zultate se obtin cu revelatorul
A TOMAL (A 49).
De asemenea, orice de
developare cu efect egalizator poa-
te fi Pentru obtinerea unei
mai bune a deta'liiior se re-
ca revela re se
filmul n de ace-
cu revelatorul!)
cteva minute (maxi-
.... :;;.,- , (CARTON, PINZA UlEIATA)
""'"'!:WlE7EB;EWW;J:l;"Eij:' Iza E -
t""'l ,H-r ............ 'H-H'Hr .... '-t,-t,-tI+:+-t f1 PO U ETil E N A
/"/" ,.
'........ .. .. " .. " .: ........ *.' ............... 1O .... ..
::: ... .. : .... : .. : .. ... MIEZ DE
..:,'..:., .; .. .; ;:....::'::; . ..:,. .. -;'; '-;,:;.'; (4) 5 ... 7)
1 I II' I II IIII I ILllfI
II I -r--SECUNDAR
v/./ :..,..r./ /" /"./ ,. ..... ./ '/:..1
I 1,.,' ,'1 -PRIMAR
din montaj snt de
0,5 W. Cu semireglabilul R9 se
punctul de aprindere al
becului cu neon N2 la 460-470 V.
Regulatorul n la
atingerea tensiunii de lucru pe con-
densatorul C
4
Cu semireglabilul
Rs se punctul de aprin-
dere al Ni implicit, punc-
tul de intrare n a regu-
latorului. De pe R .. se
mum 5), care se re-
velarea intr-o baie si
se .
Utilizarea revelatorilor egaliza-
tori are avantajul de a contribui
la recuperarea multor negative a
expunere nu a fost
Este cunoscut le-
gate de o apreci.ere si ra-
manevrarea dia-
fragmei pentru fiecare
fac ca fotograful la fel
mici serii de imagini care, binen-
nu snt identice, consecin-
reflectndu-se n calitatea ne-
gativelor obtinute.
Luarea mai multor imagini pen-
tru subi.ect, cu diferentieri
n expunere, este un lucru foarte
bun, care poate salva deseori ne-
indeminarea primei expuneri.
n continuare cteva -retete
utile pentru developarea negative-
lor cu iluminare fulger
electron ic.
D 23 (15-20 minute la 20C)
Metol - - - - - - - - 7,5 9
Sulfit de sodiu (anh.) - 100 9
- - - - - - la 1 I
AGFA 14 (16-20 minute la 18C)
Metol - - - - - - - - 4,5 9
Sulfit de sodiu (anh.) - 85 9
Carbonat de sodiu
(anh.) - - - - - - - 1 9
de potasiu - 0,5 9
- - - - - - - la 1 I
D 76 (17 minute la 20C)
culege o tensiune care
tranzistoarele T,. Ta'
Ta intervine n schema converto-
rului, modificnd punctul de func-
al tranzistoarelor Ti T
2
,
astfel nct acestea lucreze cu
putere La ncercarea
schemei se tran-
zistorul Ta cu O de 1-
1,5 kO (montaj regulator).
Constructorul re-
Metol - - - - - - - - 2 9
Sulfit de sodiu (anh.) - 100 9
- - - - 5 9
Borax - - - - - - - - 2 9
Ultima este mai
boraxul pe de parte,
n emulsie.
Timpii snt cei normali. Se
revelatorul A TO-
MAL poate fi folosit diluat
la 1:1, de obicei), efectul egaliza-
tor cresCnd.
O particularitate a imagini-
lor prin expunere la fulge-
rul electronic este contrastul dife-
rit, de la la
apare ca ur-
mare a de po-
n timpul imaginilor. De-
sigur, developarea egalizatoare
mici par-
pe cele medii. mar
impun folosirea unor hirtii de
Problema alege;.
rii (contrastului) hrtiei
nu este totdeauna pen-
tru fotoamatorul impune
cheltuieli suplimentare. Este de-
seori suficient se lucreze pe hr-
tie dar folosind revela-
tori de contrast diferit. Cele mai
avantajoase snt care, n
de duc la
de contraste diferite. Este vorba n
principal de revelator;i cu
pentru hrtie, dintre care
vom reda
CABLU DE
SINCRONIZARE
zolve problemele de ge-
Partea va
bateriile, convertorul, transforma-
torul Tril regulatorul, redresorul,
condensatorul C
7
se dispu-
ne de un corp de iluminat cu func-
la se poate
adapta acesta la grupul
de tensiune. Se tensiu-
nea sa de lucru se bo-
binajul G-H astfel nCt furni-
zeze redresare ten-
siune. Se poate inlocui dublorul
de tensiune cu o redresare
tensiunea
de pe transformatorul ne-
modificat are valoarea
Blitzurile sovietice de obi-
cei, la tensiuni mai mici, n jur de
250-300 V. Partea de alimentare
poate servi, la nevoie, pentru utili-
zarea a corpuri de iluminat.
Schema corespunde pe desen
la retea. Pentru baterii
se nchide un comutator multiplu
(K
1
, K2' Lampa este de tip
XB 82-00, 82-20 (se poate n-
cerca cu XB 81-00).
RETETA I
A
Metol - - - - - - - - - - 4,7 9
Sulfit de sodiu (anh.)--- 34 9
Carbonat de sodiu (anh.) -. 26 9
de potasiu- - - - 2,5 9
- - - - - - - - - la 1 1
Gradul de contrast A
Contrast mic 375 mi
Contrast. normal 185 mi
Contras.t mare 185 mi
RETETA II
SOLUTIA A
Metol - - - - - - - - - - 8 9
Sulfit de sodiu (anh.) - - - 23 9
Carbonat de sodiu (anh.) - 20 9
- - - - - - - - - la 1 I
SOLUTIA B
- - - - - - 8 9
Sulfit de sodiu (anh.) - - - 23 9
Carbonat de sodiu (anh.) - 27 9
- - - - - - - - - la 1
REVELATORI
PENTRU
HiRTIA ARFO
1. Revelator cu actiune moale
Metol ..... '. . .. 3 9
Sulfit de sodiu (crist.) .. 15 9
Carbonat de potasiu 15 9
de sodiu . . .. 0,5 9
. . . . . . . la 1 000 mi
Timp de developare minimum 2 mi-
nute, la 20-22<>C.
2. Revelator pentru tonuri negre-

Metol ......... 2,5 9
Sulfit de sodiu (anhidru) 25 9
. . . . ., 6 9
Carbonat de sodiu (crist.) 100 9
de potasiu . . .. 0,5 9
. . . . . . . la 1 000 mi
Timp de developare 1 minut, la 20"C.
3. Revelator pentru tonuri adinci
Metol ......... 5 9
. . . . . . 7 9
Sulfit de sodiu (anhidru) 50 9
Carbonat de potasiu 100 9
Benztriazol . . . . . .. 0,1 9
de potasiu . . . 1,5 9
. . . . . . . la 1 000 mi
Timp de developare 2-3 minute,
la 20-22C.
4. Revelator pentru portrete cu to-
nuri calde
. . . . .. 10 9
Sulfit de sodiu (anhidru) 50 9
Carbonat de potasiu
(anhidru) . . . . . . .. 50 9
de potasiu . .. 1,5 9
....... la 1 000 mi
Timp de developare 2-3 minute,
la 20C.
5. Revelator pentru tonuri brune,
destinat hirtiei ARFOTYP
Sulfit de sodiu (anhidru) 40 9
. .... . . . 6 9
. . . 6 9
Carbonat de sodiu
(anhidru) . . . . . 80 9
de potasiu . .. 2 9
....... la 1 000 mi
Timp de developare 2-3 minute, la
20C. A nu se temperatura
de 20C.
6. Revelator pentru tonuri negre,
profunde
suim de sodiu (anhidru) 25 9
Amidol . . . . . . . . . 7 9
de potasiu . .. 0,5 9
. . . . . . . la 1 000 mI.
Cel 2 minute. utilizare
se Rezultate
oentru fotografiile de
B
Sulfit de sodiu (anh.) - - - 34 9
- - - - - - 199
Carbonat de sodiu (anh.) - 26 g
de potasiu - - - 2,4 9
- - - - - - - - - la 1 ,
B
625' mi
-
185 mi 630 mi
375 mi 440 mi + 0,4 9 KBr
Separat se o de
de potas,iu de 10 la
Se 5-10
turi la
voal se cantitatea.
Se prin amestec se
obtine un reveiator metol-hidro-
n de raportul din-
tre va rezulta gradul de con-
trast.
Gradul de contrast
A B

mic 8 O 8
t
7 1 8
fi 2 8
mediu 5 3 8
l
4 4 8
3 5 8
mare 12 14 O
17
Unele din UUS transmit programe c1"t:l\I"On'tI'\._
nlee, programe ce pe dintre tinerii
cititori .. Venind n ntmpinarea numeroaselor vom
puplica citeva montaje apte a facilita stereofonice
din programele rad iod ifuz ate.
Cele d S (stinga)
D (dreapta) sosite la dela
studio sntinlroduse n codor, la
se obtin tot
semnale formate din dife-
celor
S+D S-D. Semnalul S+D mo-
n
Tot la emisie, un sem-
nal pilot, numit sub cu
frecventa de 38 kHz, este modulat
inampliludine cu semnahdS -D.
In procesul de modulare, sub
toarea este Cu benzile
laterale cu un semnal pilot cu
frecventa de 19 kHz se

La discriminare,
semnalul S+D poate fi'ascultat cu
sistemele monofonice.
Ca fi audiat stereofo-
nie, semnalul de ia discri-
mi'na:torului receptorului este in-
trodus n decodor. Aici, din semna-
Jul S-D, cu ajutorul semnalului
pUol det9 kHz, se cele
semnale respec-
tiv ca.nalul stinga (5) dreapta (O),
care se introduc in amplificatorul
de pulere.
DECODOR CU CIRCUI;FE ' ,,"
ACORDATE . " " ' , ,
Montajul din fig. 1 la intrare,
prin rezistoruI de 27 ka, semnalul de la
etajul discriminator al radioreceptoru-
lui Circuitul oscilant, format din bobina
Ll condensatorul de 3,9 nF, este
acordat pe de 19 kHz Cu
acest circuit se va selecta deci semnalul
pilot de 19 kHz.
Circuitul din colectorul tranzistorului
T I este acordat tot pe de
19 kHz (att primarul ct secundarul).
La bobma L3 snt conectate
diode EFO 108. Acestea un
dublor de la lor obti-
un semnal de 38 kHz anu-
larea semnalului de 19 kHz. Acest sem-
12V
ual de 38 kHz reface tocmai
touea la -emisie.
n continuare, tranzistorul T 2 ampli-
semnal din bobina L
4
con-
densatorul de 3,9 nF, care este acordat
pe de 38 kHz
Prin intermediul Ls. sem-
nalulse unui demodulator n
inel format cu 4 diode EFO 108. La
acestui demodulator se sem-
nalele pe cele canale, respectiv
stnga dreapta.
ntre cele semnale este cuplat
tranzistorul T 3> care la o
simetr:izare la atenuarea
diafoniei ntre canale.
LA CEREREA
CITITORilOR

BE&:zrTIA
SIUNILaB
ZBElifUNll:E
Buna simetrizare a se
din cu de 5
S O se la
respective ale unui preamp.tificator ste-
reofonic. Bobinele se pot construi in
oale de sau pe carcase aI miez de
carcase utilizate pe de unde
lungi in radioreceptoare.
de 19 kH2; pe oaIe
vor bobina n jur de 250 de
frecventa de 38 kHz se vor
180 de' spire.
Mai este totusi reafuarea
binelor pe carcase de Ja' gama. de
din radioreceptor. Astfel, bobina
de spire Cu-Em o,m cu
Ing. t. MIHiESCU
Identice sint si bobinele
are Prilii exact
este formati din 320 de
iar LSi din 250 de spire
la mijloc. Sirma este tot Cu-Em
lI1!Q)mandabi ca inainte de a fi
monta:tte circuitele mcilante se acorde
cu 1Im generat.or voltmetru
de.:komt;, ca apoi cind montate n
de acord se
al bobine1or.
alt
atunci se vor monta alte
OECODOR CU FilL TRE Re
De fa demodulatol'w receptorului sem-
nalul poate fi introdus intr-un decooOlr
cu filtre Re. Un astfel de montaj este
prezentat n fig. 2.
Primele etaje construite cu trnn-
zistoarele TI T 2 constituie un
ficator de tensiune. Tranzistorul T
3
un euy cu reaqie
conectat intre
intrare un mtm dublu.. T. Acest
etaj semnalul pilot de 19 kHz.
U rmem apoi un etaj defazor tran-
zistorul T 41 la multi-
plicatorul simetric, format cu diodele
EFD 108, se un semnal cu frec-
de 38 kHz Semnalul de 3S kHz
este apoi amplificat de etajul cu tram:is-
torul T 5' Acest etaj are o
tot cu un filtru dublu T
astfel se numai 3S kHz..
Oin colectorul tranzistorului T Si o
parte din semnal se moduJatoru:-
lui echilibrat cu diodele D3 iar
o parte diodelor 0
5
- D6'
La modulatorul echilibrat sosesc sem-
nalul S+O cu banda ntre 0-15 klI2;
semnalul S - O de
3S kHz. La modulatorului echi-
librat se cele canale stereo
S D.
Ammt:am anterior o parte a sem-
nalului de 3S kHz este aplicat diodeIor
Dr Acestea acest sem-
COiDJK)DeJIlQ o apuci pe
mulllZiistor1ll1ui T 6<> care se deschide
intennediul tranzistorului T 7 se
n felul acesta
becul B, pm-
receptionat este stereofonic. Be-
de tipuf. 12 V -50 mA.
C"md programul receptionat este mo-
deei semnalul pilot,. bam
brallIlZiistOl1oJui T Si este dati la prin
cezistenQ de 33 n Aceasta mic-
amplificarea etajului se- reduce
zgomotul monofonice
prin modWatorul echilibrat va trece nu-
mai smmaIul 0-15 HIz obisnuit n
mon1:a!j se u1iIizaJea' conden-
satoaJrelor stiroOex. a de
0,,25 cu celei de 33 Q din
emitomi tmnzistomlui T care trebuie
fie de 2 W. Nivelul semnalului mono-
fonie se din Pl'
D
__ __ e---__
18
1
I
Selectivitatea
19 kHz se
iar selectivitatea pe
P 3. Acordul
face cu un generator de
DECODOR CU
FILTRE Le
n fig. 3 este prezentat un deoodor de
o mai simpli..
Primul etaj are circuite aalIrdate Le
atit n colector, cit in emitor. Circuitul
din emitor o negatiw
pentru toate componentele, de
frecventa de 19 kHz. Diodele din inf:i-
L.z semnal de 3S kHz.
etaj
de 38 kHz, care
dularea.
Bobinele se construiesc pe carcase
de ,la gama de unde lungi. ro Cu-Em
l) 0,08 sau 0J)6. Astfel, are 350 de
spire cu la spirn 280, are 2 x 150
de spire, L3 are 210 de are
T1
EFT
323
---'JD
2
II
..
li
--..... !I.--........
III
220 de spu-e,iar Ls are 2 x 100 de spire.
Acordul circuitelor se face cu UIJ ge-
neratorcu semnal standard
ti
l5
4XEFD115
&112
acest montaj este utilizat la un
radioreceptor cu tuburi, alimen-
tarea se face din tensiunea a
2xBC173
radioreceptorului.
De la + 250 V se un rezis-
tor de 25 kn/2 W si o PL 12 z..
fiLTRU
&:U
Filtrul de prezen-
tat in schema se
utiliza in diferite sisteme de
fidelitate pentru zgomote-
lor care au o in
raport cu natura zgomotului (zgo-
mot de ac, de disc sau de
etc.) se poate modifica frec-
venta de a montajului. in
fel se poate regla aparatul
pentru ca utile trea-
prin filtru neatenuale.
am-
(T, - T
2
), un
separator (Ta) un etaj pen-
tru adaptarea de im (1.)
liniar Ra -R
s
kSl) permite reglarea frec-
ventei de de la 3 kHz la
34 kHz. Panta de
este de 12
Valoarea condensatorului C
2
co-
nectat in bucla de
considerabil panta
12V
Bibliograjie
- Documentatie Tehnoton-
. ,
Scheme electrice-Philips
+
12V
Toate montajele prezentate pot fi con-
struite pe circuit imprimat. dar pe
circuite clasice.
frecventei de iere.
La realizarea montajului se va da
o la
bune la in vederea
introducerii unui brum pa-
raz it in
Piesele vor de
calitate si verificate de mon-
tarea lor' aparat.
19
"WlRELESS WORLD" - ANGLIA;
"TECHNIQUES ELECTRONIQUES
El AUDIOVISUELLES" - FRANTA
.. "'W\"'"m', F:UUINKSCHAU" _ R. F .

DE
AmplificatoareJe de au n general, un factor de amplificare
destul de Schema o amplif.icare de 26 dB
in banda de ntre 0-30 MHz.
Primele ultimele sint cuplate galvanic, ceea ce atit monta-
jul, dar, mai ales, banda de trecere. Acest amplificator poate fi
folosit n transmisiile B.W., puterea fiind de aproximativ 1W.
"WIRELESS WORLD" - ANGLIA:
AUTIIMAT

STIKUATIIKUL
'DE PABIBI'
Schema ca un genera-
tor de impulsuri cu durata
manual.
Releul montat n circuitul tranzisto-
rului T3 trebuie se la un
curent maxim de 50 mA. Contactele
releului stabilesc alimentarea moto-

Tranzistorul BCY 58 poate fi inlocuit
cu BC 107, iar tranzistorul BCY 74 cu
BC 177.
,JEGHNIQUES ELECTRONIQUES
ET AUDIOVISUELLES"-
FRANTA
"RADIO" - U.R.S.S. ;
"FUNK AMATEUR" ... R.D.G.
WAT'TMETRU
Cu aparatul descris se pot puteri la 25 W n banda de
20 Hz-100 kHz.
I de intrare snt de 4, 8 16. D.., respectiv pe gama 1, 2 3 .
. trebuie reziste la 100 V. Precizia de este de 10%.
Utilizind un Instrument pe scala 0,5 mA, 0,1 mA corespunde la
1 W, 0,22 mA corespunde ia 5 W, 0,32 mA corespunde la 10 W, iar 0,5 mA co-
respunde la 25 W.
BLITZ;
Utilizind un tiristor de putere,
se poate realiza un blitz alimentat di-
rect din de curent alternativ.
Transformatorul de pornire este
construit pe o de are n
primar 3 spire, iar in secundar 300 de
spire cu rp 0,18. Rezistorul R5
este construit din 5 m de manga-
cu de 0,2 mm
2

"RADIO" - U.R.S.S.
10
.n
"FUNKSCHAU" - R.f.G.
27K.Q
39K.n 1
f(f1JK-120
IiENER ATDI
DE IMPULSURI
Cu un circuit integrat se poate con-
strui un generator de impulsuri cu
intre 15 Hz 65 kHz.
Circuitul este de tipul COS 400 E, pro-
dus la LP.R.S.
Acest generator este formatul adec-
vat n tehnica aparaturii elec-
tronice. Alimentarea cu 4,5 V.
"fUNK AMATEUR" - R.D.G.
510 11<
61
trotehnice rOITIne:sti.
de MG4
plexei truse de Faun>, o
al princi-
pal atribut, n afara n func-
il constituie diversitatea ope-
ratiilor ce le poate executa.
Trusa de accesorii pentru de cu-
prinde 10 subansambluri, set de pentru lemn,
set de burghie, set de discuri abrazive etc.
Un mare avantaj al celor care aleg pentru dotarea
atelierului de MG4 este faptul
aceasta se poate transforma, cu ajutorul trusei
Faur, ntr-un strung pentru piese din lemn care
poate prelucra piese cu o lungime de 300 mm
cu un diametru maxim de 70 mm.
principalele pe care le poate executa
de MG4 cu trusa
Faur:
n lemn la un diametru maxim de
10 mm);
n aluminiu la un diametru maxim
de 8 mm);
n la un diametru maxim
de 6 mm);
de a
-strunjirea n lemn;
-Iustruirea mobilei;
-Iustruirea autoturismului.
21
Verificarea componentelor electronice, nainte de a
fi montate ntr-un aparat, este deosebit de
Se astfel dificile de depanare a defec-
provenite din folosirea unor piese construc-
tiv Diodele semiconductoare sint
folosite des ntr-un mare n de
n special cir-
cuitele logice.
Constructorul amator diodele cu un
metru. este
rezultatele scontate ntruct se face
statice, la tensiune sursei
aIitnclltare a ohmmetrului.
schema n fig. 1 un dislDozitiv
care permite verificarea a
Rapiditatea este de
se face n curent la
(50 Hz). La o
dioda in conductie este ntlrenlpti,.
perniite sesizarea unui
prea mare sau scurtcircuit
snt indicate vizual prin unor
diode luminescente (LED). Introducerea ac-
a diodei de verificat in dispozitiv nu are
caracter destructiv. Dioda nu se se aprind
LED-urile indicatoare.
Cnd o este corect, nici UDa.
din diodele luminescente nu se aprinde.
aparatul de verificat este pus n
neavnd de verificat n suport, se aprinde indi-
DIRECT.
avertizare in functiune dadi rezistenta
ntre bornele de conectare a diodci Dx are o val oaie
peste o sau este
din fig. 2 panoul frontaI al verificato-
iar n fig. 3 se n detaliu un suport elastic (din
cele pentru prins terminalul diodei de verificat.
Analiznd schema de principiu (fig. 11 se
di aJimenfarea montajului in curent alternativ este una
din verificatorului.
Tranzistoarele snt alimentate numai in timpul unei
Astfe], tranzistorul T 1 piesele afe-
rente (DI' D2> D;3> R2> R3 LED
1
) cnd
emitorul lui TI este -aJirDentat cu polaritate
!ar opus aI secundarului este pozitiv.
In situatie dioda de verificat baza lui
TI la emitor, iar LED
1
nu se aprinde. Dadi Dx in con-
are o prea mare, se
bam lui T l' care in iar LED! se
aprinde.
existente la
tranzistoarele T 2 - T 3 nu snt alimen-
tate, din cauza modei D
4
.
La schimbarea se
se T
2
T 3' care in in cazul
o
PORNIT
VERIFICATOR
DIO O E
DIRECT INVERS
o
o
o
in care a dlOdei Dx este prea
se baza lui T prin R
7
D 5> respectiv
12.6vj30Om
rf

l;DJ
220V
(V
prin T.l\ oon-

Cu tensiunea ]fet:)OulaDdalti"
si unea de vrf este de aproJrimativ
curentul marim in este mai mic de
se !tprinde de ten-
siune in pe- Dx este mai
1,3 V la 3 mA, aprinderea lui j4K1fNfV'lPV'C:",>\
un curent invers de
16 V sau mai mult.
De remarcat rezistenla a diodei Dx for-
cu R
1
un divizor tensiune care pollariizcm
(prin R
7
- D
s
) baza lui DaCi de-
-2 V, tranzistorul in oondnctie.
R* 3 R* s timitarea' curentului
LED-uruor. "'fodificind valoarea !Se in-
[CONTINUARE IN PAG. 231
IiENERATUR
PENTRU
DEPANARE
rapid prin T
2
, Cuplind gene-
ratorul la antena unui receptor TV,
pe ecran apar dungi
linii verticale subtiri. Intrucit am-
plitudinea impulsu'rilor pe Rs atinge
valori de virf n jur de 10-15 V, ele
pot fi reduse reglind R",
Constructiv, generatorul se va in-
troduce ntr-o cutie cu
dimensiunile de 120x30x25 mm.
Alimentarea se face de la o bate-
rie de 9 V de tip Trans-
formatorul va avea o de
0,3 cm
2
Primarul (1) 60 de
spire Cu-Em cu ti> = 0,1 mm: n-
2 35 de spire, iar
3 va avea 800 de spire.
Srma va fi t::u-Em. cit mai
posibil (eventual 0.1
n ncheiere nu
toate tranzistoarele 'de tip
pot in regim de
Pentru T
2
se vor incerca tran-
zistoare de tipul BF214-215-200 elc.
De asemenea se pot incerca
tranzistoarele cu germaniu '" 416A.
Tf 4166, 1f 422-423. In acest caz
se va inversa sensul de legare a!
diodei D.
Depistarea a defectelor
ce survin n aparatura TV sau
radio se poate face utilizind un ge-
nerator de semna.le avnd un spec-
tru cit mai larg posibil. Astfel de
semnale pot traversa att etaje de
cit cele de' me-
d ie sau
Generatorul a este
n produce impulsuri
cu un spectru cuprins intre 400 Hz
1 000 MHz. Se deci
el poate fi utilizat la testarea blocu-
rilor in gama unde-
lor decimetrice. Generarea unor
impulsuri cu un spectru att de
extins nu este cu tranzis-
toare lucrnd n regim
n con-
22
n tranzistorului T
2
ncit acesta lucreze in regim de
Functionind intr-un ast-
fel de regim
F
tranzistoarele pot ge-
nera impulsuri a de
este extrem de (li-
teratura fractiuni de
Regimul de ava-
se alimentind tranzis-
torul cu o tensiune mult
De aceea n este
un convertor de tensiune realizat
cu tranzistorul Ti transforma-
torul TR
Cnd tensiunea pe condensato-
rul C
2
atinge o valoare de 50-70 V,
se fenomene de ioni-
zare la tranzis-
torului n C
2
se des-
1
Il
EFT322
0- DR300