Sunteți pe pagina 1din 24
REVISTĂ LUNARĂ EDITATA DE C.C. AL NULXLNR.11
REVISTĂ LUNARĂ EDITATA DE C.C. AL NULXLNR.11

REVISTĂ LUNARĂ EDITATA DE C.C. AL

REVISTĂ LUNARĂ EDITATA DE C.C. AL NULXLNR.11

NULXLNR.11

DNSTR

eTil P

,

LUNARĂ EDITATA DE C.C. AL NULXLNR.11 DNSTR eTil P , T UA ATDRI SUMAR TEHNIUM LA

T

UA

ATDRI

SUMAR

TEHNIUM LA 10 ANI DE LA APARITIE RADIOTEHNICA PENTRU

.pag. 2-3

.pag. 4-5

Tranzistorul blpolar Rad io receptor Verificarea tiristoarelor

 

CQ·YO .

.

.

.

.

.

.

.

.

.pag. 6-7

Echivalentul paralel al unei

CITITORii RECOMANDĂ

 

. pag.

8-9

Alimentator pentru minicalculatoare Calibrator Demaror cu arc Temporizator foto Termometru

TEHNICĂ MODERNĂ

pag. 10-11

Capacimetru 100 pF-10 I'-F

Deschiderea automată a uşilor Aprindere electronică

Autostop pentru casetofon

TEHNIUM PENTRU CERCURILE TEHNICO-APLICATIVE .pag. 12--13

Caic brÎncovenesc

AUTO-MOTO.

.

.

.

.

.

. pag.

14

Instalatia electrică la «Skoda» model 1980 Atenţie la lumini!

PENTRU TINERII

DIN

incubator de capacitate redusă FOTOTEHNICA

.pag.15

pag.

16-17

Pozitive de cQ1ntroi Defecte in procesul pozitiv color

DESIGN.

Interior '80

 

.pag. 18

LOCUINTEI

pag. 19

20

' 8 0   .pag. 18 LOCUINTEI pag. 19 20 ZK 140 T stereofonic. pag. PUBLICITATE

ZK 140 T stereofonic. pag.

PUBLICITATE

.pag. 21

REVIST A

pag. 22

Căutător de metale

Releu de 24 Voltmetru

la

12

pag. PUBLICITATE .pag. 21 REVIST A pag. 22 Căutător de metale Releu de 24 Voltmetru la

Amuzament

. pag.

23

.pag. 21 REVIST A pag. 22 Căutător de metale Releu de 24 Voltmetru la 12 Amuzament
.pag. 21 REVIST A pag. 22 Căutător de metale Releu de 24 Voltmetru la 12 Amuzament

CI

În această lună se împlinesc zece ani de existenţă a revistei «Teh- nium» apărută iniţial
În această lună se împlinesc zece ani de existenţă a revistei «Teh- nium» apărută iniţial

În această lunăse împlinesc zece ani de existenţă a revistei «Teh- nium» apărută iniţial ca supliment

al revistei «Stiinţă şi tehnică», Mi

se pare simbolic incheie un cincinal, pe bună drep-

tate numit al «revoluţiei ştiinţifice

şi tehnice», şi deschide calea «de- ceniului ştiinţei, tehnologiei, cali-

tăţii şi eficienţei» definit astfel nu

numai

obiectivele amănunţite şi concrete

stipulate În programele-directivă

că această lună

ci

şi

prin

prin

denumire,

privind cercetarea ştiinţifică şi dez-

tehnologică, precum şi de

voltarea

cercetare şi dezvoltare În domeniul

energiei. Deceniul parcurs evidenţiază În mod elocvent pentru revista «Teh- nium» o sporire continuă a popu- precum şi un efort perma- cuprindere a probiematicii a creatiei tehnice amatori. Pro- de a ti-

pentru ni-
pentru ni-

menI ca

noi, acum şi

perspec-

tivă, există o migraţie a forţei de

muncă Înspre uzină, cincinalul vii- tor creÎnd circa un milion de noi locuri de muncă În industrie si În ramurile neagricole, Acest IU'cru

implică o complexă modelare a În- văţămîntului În funcţie de dezvol-

tarea economiei naţionale, proces Încheiat În linii mari, cît şi un proces

de educaţie şi perfecţionare per-

manentă, ştiut fiind faptul dina-

mica revoluţiei tehnico-ştiinţifice

determină o acută nevoie de infor-

maţie şi aducere la zi a cunoştin­

telor În cele mai variate domenii. Or, În perspectiva viitorului deceniu este foarte greu de presupus in

actuala situaţie publicistică vor fi

acoperite toate domeniile de in- teres, toate priorităţile existente În

educatia tehnico-stiintifică a tine-

retului'.

"

În acest context, cred se im- pune o mai atentă preocupare pen- tru diversificarea propagandei ştiin­ tifice si tehnice În acord cu necesi-

tăţile de educaţie şi instrucţie exis-

tente acum şi în perspectivă, mai concret spus, atît tirajul, cit şi

mărul publicaţiilor de ştiinţă şi nică trebuie să sporească pentru a

la

aduce o contributie formarea viitoarelor

pentru a la aduce o contributie formarea viitoarelor la care şi revista «Tehnium» îşi va inscrie

la care şi revista «Tehnium» îşi va

inscrie contribuţia sa specifică, ar

crea atmosfera şi condiţiile absolut necesare pentru realizarea saltului calitativ preconizat de documen- tele adoptate de cel de-al XII-lea Congres al partidului În domeniul ştiinţei şi tehnologiei. Aflat permanent sub atenta În- drumare a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, co- lectivul redacţional al revistei «Teh- nium» este conştient de sporirea sarcinilor privind o contribuţie mai

eficientă la formarea şi perfecţio­

narea profesională, la stimularea creativităţii tehnice, la indrumarea şi orientarea pasiunilor tinerei ge- neraţii înspre domenii de mare interes pentru dezvoltarea econo-

mico-socială a tării nnl'lcfl'Q

În acest sens 'am a materialelor
În acest sens 'am
a materialelor

bordează atît descoperirea, cit şi conservarea surselor de energie prin rubrici dedicate construcţiilor de microhidrocentrale electrice, eo- Hene, instalaţii de utilizare a ener- giei biogazului etc. Prin diversifi- carea rubricilor tradiţionale, bine- cunoscute de cititorii noştri, vom Încerca să abordăm specificul con- structiei de amatori in domenii ca fizica; chim ia, matematica, mecani- ca, fără a uita utilitatea materialelor referitoare la aparatailll de uz cas-

nic (depanare şi microconstrucţii),

la instalatii sanitare, tîmplărie, ac- varistică, precum şi teme de larg interes pentru diverse categorii de cititori cum ar fi tinerii din agricul- tură, tinerele gospodine.

tinerilor speCialişti,care vor găsi În coloanele paginilor din «Tehnium»

informaţii, propuneri de construcţii

referitoare la teme de automatică,

tehnică modernă, cibernetică etc. Dacă, răsfoind paginile colecţii­

lor acestor zece ani de apariţie ai revistei «Tehnium», ne putem con- sidera mulţumiţi de faptul di- versitatea articolelor si domeniilor abordate a constituit un atribut permanent, ne vom strădui ca şi În continuare acest angajament pro- gramatic fie respectat, cu noi

coeficienţi de calitate şi eficienţă

În selectionarea materialelor ce vor luş drumul tiparului. In pragul unui nou deceniu de activitate, sub semnul unor exi- genţe sporite, mulţumim tuturor ci-

semnul unor exi- genţe sporite, mulţumim tuturor ci- Din h.u:rările premiate la Concursul de crea- tehnică

Din h.u:rările premiate la Concursul de crea- tehnică VO: 1) «Cronometru minicalcula- pentru competiţii sportive», realizat de Gheorghe Samoilă şi ing. Răzvan Cucu, care au obţinut Premiul special al juriului; 2) «Transmiţător automat in cod Morse», reali- zat de ing. Vlad Predean, care a obţinut Marele premiu al concursu

revista noastră se cere ,u'G'v;::,eul pentru zonele ce materialelor şi mai ales a fost
revista noastră se cere
,u'G'v;::,eul pentru zonele ce
materialelor
şi
mai ales
a fost
vru",.,."",on'!',,,I""'- ce a-
proiecţie pentru dia.pozitive); 12 (Utilizaţi, filtrele); 2/1911, p. 12. de expunere hidropneumatic); p. 14
proiecţie pentru dia.pozitive); 12 (Utilizaţi, filtrele); 2/1911, p. 12. de expunere hidropneumatic); p. 14
proiecţie pentru dia.pozitive); 12 (Utilizaţi, filtrele); 2/1911, p. 12. de expunere hidropneumatic); p. 14
proiecţie pentru dia.pozitive);
12 (Utilizaţi,
filtrele);
2/1911,
p.
12.
de expunere hidropneumatic);
p. 14 (Aparatul foto «Zenib);
p. 16
(Macrofotografia);
4/1911,
(Intersubstituirea substanţelor);
14 foto priveşte prin

14 (Dispozitiv pentru pierea color); 5/1971, p. 15 reofotografia); 6/1971, p. 18 (Dispozitiv de încadrare pentru macrofotografie); 6/1971, p. 20 (Prelucrarea filmelor color reversibile); 6/1971, p. 20 (Container pentru developare color); 6/1971, p. 22

(Fotografia pe lemn); 7/1971, p. 14 (Stereodiascopul); 7/1971, p. 15 (Teh~

nologia diacolor); 8/1971, p. 14 (Corec- tarea efectelor de perspectivă); 8/1971,

p. 14 (Fotografia pe mase plastice);

9/1971, p. 15 (Diaproiector); 9/1971, p. 17

(Diapozitive sub lupă); 10/1971, p. 14 (Releu electronic de timp); 11/1971, p. 14

(Fotografia

pe

11/1971,

p.

15

su-.

ceaţă);

(Dispozitiv pentru expunerea prin

praimpresiune); 1/1972, p. 14 (Procedee pentru fotografia color); 1/1972, p. 15 (Releu de timp); 2/1972, p. 14 (Consul- taţie foto); 2/1972, p. 16 (Diaproiector semiautomat); 3/1972, p. 14 (Efecte spe-

16 (Diaproiector semiautomat); 3/1972, p. 14 (Efecte spe- 8/1971, p. trarlzis·tor): 7/1972, 8 4 (TV, tub);

8/1971,

p.

trarlzis·tor): 7/1972, 8
trarlzis·tor):
7/1972,
8

4

(TV,

tub);

p.

p. 3 (TV,

9/1972, p. 6 (Bandă

(TV);

(Radio); 8/1974, p.

3/1973,

p. 19 (Radio-auto,

~t,~1, ,:'" ti

2/1971, p. 5 (Rachetomodelul mos»); 4/1971, p. 9 (Aeromodelul 822); 10/1974, p. 14 (Pentru aero şi navo- modefişti); 11/1974, p. 10 (pentru aero şi navomodelişti); 3/1975, p. 15 (Aero- modelul «Acrobah»; 5/1975. p. 12 (Aero- modelul planor «Icam); 8/1975, p. 12 (Navomodelul velier «Navigator»); 7/ 1975, p. 12 (Rachetomodelele «Astral» şi «Delta}}); 8/1975, p. 12 (Aeromodelul LA.R.-80); 9/1975, p. 12 (Aeromodelul I.A.R.-80); 10/1975, p. 12 (Aeromodelul I.A.R.-80); 11/1975, p. 12 (Aeromodelui I.A.R.-80); 12/1975, p. 12 (Aeromodelul I.A.R.-80); 1/1976, p. 12 (Aeromodelele I.A.R.-80 şi I.A.R.-81); 2/1976, p. 12 (Pes- cadorul «Portiţa»); 3/1976, p. 12 (Pesca- dorul «Portiţa»); 4/1976, p. 12 (Aeromo- del captiv machetă «IS-24)); 5/1976, p. 12 (Automodelul de viteză «Sprinλ); 6/

1976, 12 radiocoman- dat 12 (Aeromode- S \' aIlIIJltlII
1976, 12
radiocoman-
dat
12 (Aeromode-
S
\'
aIlIIJltlII
stereoscopice); echidensităti!or
stereoscopice);
echidensităti!or

p. 15 (Fotografia În noaptea);

9/1972, p. 14 (Păstrarea negativelor); 9/1972, p. 14 (Telemetru de coinci- denţă); 10/1972, 16 (Controlul tonuri- ior); 11/1972, p. (Filtre de corecţie); 12/1972, p. 15 (Developarea in două so- luţii); 12/1972, p. 15 (Verificarea apara- telor monoreflex); 1/1973, p. 15 (Obiec- tive fotografice); '2/1973, p. 14 (Punerea la punct şi profunzimea); 3/1973, p. 9 (Luxmetru); 4/1973, p. 14 (Mişcarea În fotografie); 5/1973, p. 12 (Obiective uni- versale); 6/1973, p. 14 (Electronica În

tehnica foto); 6/1973, p. 14 (Obiective universale), 7/1973, p. 14 (Universal port- obiectiv); &/1973, p. 15 (Genuri de foto- grafii); 9/1973 (Determinarea diluării so-

luţiilor); 10/1973, p. 14 (Fotoceramică);

11/1973, p. 14 (Fotoceramică); 12/1973,

un util instrument hi!-,Iin., menit să-i ajute ,r,.tir şi schemele. care nrrnrln.::ll la domeniile: electro-
un util instrument hi!-,Iin., menit să-i ajute
,r,.tir
şi schemele. care
nrrnrln.::ll la domeniile: electro-
mOIClellsrn, construcţii practice, foto-
auitodot~iri pentru laboratoare şi cercuri
spaţiului disponibil.
ste'rec)scopic pen-
fofografic:e};
p.
16
(Măsurarea electronic);
7/1976, p. (Fulger auxiliar); &/1976,
p. 15 (Aparatul fotografie); 9/1976, p. 10
(Noţiuni de sensiîometrie); 10/1976, p. 8
(Filtre pentru camera obscură); 12/1976,
p. 10 (Prepararea soluţiilor foto); 12/
1976, p. 11 (CîntaI' pentru laboratorul
foto); 1/1977, p. 10 (Developări specia-
le); 2/1977, p. 16 (Laboratorul fotoama-
torului); 3/1977. p. 10 (Accesorii); 4/1977,
p. 10 (Expunerea neautomată a materia-
lelor senSibile); 5/1977, p. 20 (Expun,e-
a materia- lelor senSibile); 5/1977, p. 20 (Expun,e- 1/1971, p. 4 (L C); 4/1971, p. 2

1/1971, p. 4 (L C); 4/1971, p. 2 (Punte RC); 4/1971, p. 3 (Voltmetru electronic);

6/1976, p. 17 (Voltmetru electronic); 8/ 1976, p. 18 (Ohmmetru); 9/1976, p. 7 (Punte RC); 10/1976, p. 16 (Capacime- tru-ohmmetru); 10/1976, p. 18 (Punte RC);

11/1976, p. 5 (Măsurarea rezistenţei pri-

zelor de pămînt); 1/1977, p. 9 (Microam- permetru electronic); 2/1977, p. 10 (AVO- metru); 2/1977, p. 10 (Adaptor de ohm- metru); 2/1977, p. 22 (Voltmetru electro-

nic); 6/1977, p. 4 (Măsurarea rezistenţe­

lor); 7/1977, p. 5 (Punte R); 8/1977, p. 4 (Punte R); 8/1977, p. 10 (Voltmetru nu- meric); 9/1977, p. 8 (A VO-capacime- tru); 10/1977, p. 5 (Măsurarea conden- satoarelor); 10/1977, p. 20 (Wattmetru); 11/1977, p. 4 (Măsurarea condensatoa- relor); 12/1977, p. 9 (Voltmetru cu exten-

sie de scală); 1/1978, p. 17 (Voltmetre

electronice cu EFT); 2/1978, p. 8 (Gal- vanometru electronic cu CI): 5/1978, p. 7 (Voltohmmetru cu A 741); 6/1978, p. 6 (Ohmmetru-punte); 7/1978, p. 19 (Ohm- metru); 8/1978, p.4 (Ohmmetru cu A 741, indicatie liniară); 9/1978, p. 4 (Adaptoare de măsură); 12/1978, p. 4 (Voltmetru cu

indicaţie liniară); 12/1978, p. 11 (Capa-

cimetru cu CI); 12/1978, p. 11 (Ohm-

metru cu A 709); 3/1979, p. 5 (Umidita- tea solului, Capacităţi); 3/1979, p. 9 (S-metru); 5/1979, p. 20 (Multimetre

I.A.E.M.- Timişoara); 5/1979, p. 20 (S-me- tru); 6/1979, p. 8 (Punte RLC): 6/1979,

p. 8 (Voltmetru numeric 11-15 V); 101

1979. p. 16 (Ohmmetru cu scală liniară); 11/1979, p. 22 (VU-metru); 1/1980, p. 22 (Voltmetru); 1/1980, p. 22 (Ohmmetru);

2/1980, p. 11 (Capacimetru Cu Ci); 2/ 1980, p. 19 (Luxmetre); 3/1980, p.8 (Volt-

metru diferenţial); 3/1980, p. 22 (Ohm- metru); 4/1980, p. 5 (Experiment-Depla- sarea zeroului la ampermetre); 4/1980,

p. 8 (Indicator de nul); 4/1980. p. 22

(S-metru); 5/1980, p. 8 (AVO-metru):

5/1980, p. 22 (Punte RLC); 6/1980, p. 2 (Frecvenţmetru, Capacimetru, Genera- tor etalon); 9/1980, p. 11 (Ohmmetru

electronic); 9/1980, p. 22 (VU-metru);

10/1980, p. 5 (Măsurarea rezistenţei in-

terne a instrumentelor).

p. 5 (Măsurarea rezistenţei in- terne a instrumentelor). p. 15 (Fulger electronic EV-5); 1/1974, 5/1971,

p.

15

(Fulger electronic

EV-5); 1/1974,

5/1971, p. 5 (Măsurarea condensatoa-

p. 16 (Primele

procedee de fotografie

relor eledrolitice); 6/1971, p. 2 (AVO-

color); 1/1974, p. rit); 2/1974, p. 14

În

alb-

metru); 7/1971, 8 (AVO-metru, Mări- ' rea impedanţei intrare); 7/1971, p. 9

negru); 3/1974, p.

moderne

(Capacimetru); 11/1971. p. 8 (Voltme-

p. 16; 6/1976, p. 9 (Radio

3/1977,

p.

22

(144

MHz);

p.
p.

7/1977.

. (Radio, 144 MHz); 10/1977, p. 20 (Bandă largă); 3/1978, p. 20 (TV, tranzistoare); 5/1978, p. 22 (Radio, 70 cm); 6/1978, 22 (TV, tranzistor); 11/1978, p. 22 (100 35 MHz, tranzistoare); 2/1979. p. 22 (Ban-

dă largă); 5/1979, p. 22 (Radio, 144 MHz); 7/1979, p. 22 (TV, 5-12); 10/1979, p. 22 (100 kHz-10 MHz); 11/1979, p.9 (500 kHz- 500 MHz); 5/1980, p. 22 (40-800 MHz);

10/1980, p. 7 (TV); 10/1980, p. 7 (Radio).

p. 12 (Aeromodel planor tip A-1); 2/

1977, p. 12 (Aeromodeful de curse «Re-

chinul»); 9/1977, p. 12 (Aeromodel pro-

pulsor

p. 12 (Şalupa torpiloare «Rîndunica»);

5/1977, p. 12 (Planorul RC «Albatros»); 6/1977, p. 12 (În atenţia constructorilor amatori de aeronave); 7/1977, p. 12 (Na- vomodelul «Galaţi»); 8/1977, p. 12 (Aero- modelul planor «Icar»); 9/1977, p. 12

de

cu

motor

cauciuc);

4/1977,

(Navomodelul

(Aeromodelul planor «Zefir»); 11/1977,

«Mioriţa»); 10/1977, p. 12

p.

12 (Navomodelul «Caston»; 12/1977,

p.

12 (Aeromodelul tip B-2);

1/1978, p. 12 «Vivat Delta»);

2/1978,

3/1978,

12

12 12
12
12

tru electronic); 1/1971, p. 5 (Voltmetru electroniC); 2/1972, p. 7 (Milivoltmetru); 4/1972. p. 7 (Punte RC); 4/1972, p. 9 (Voltmetru electronic dc); 5/1972, p. 6 (Adaptor pentru măsurători LC); 4/1973,

p. 6 (AVO-universal); 4/1973, p. 7 (Volt-

metru electronic cu tuburi); 6/1973, p. 6 (AVO-metru);· 9/1973, p. 9 (Protecţia instrumentelor); 10/1973, p. () (Punte RC); 11/1973, p. 6 (Ohmmetru); 11/1973, p. 7 (A VO-metru); 12/1973, p. 6 (Milivolt- metru); 1/1974, p. 8 (Voltmetru electro- nic); 2/1974, 8 a rezistenţei contact); 2/1974, p. 13 (Măsurarea condensatoarelor); 4/1974,

p. 7 (Punte RLC); 4/1974, p. 14 (Punte

pentru sortarea diode lor); 4/1974, p. 15 (Milivoltmetru, tuburi); 6/1974, p.10 (Mul-

timetru); 5/1974, p. 16 (Ohmmetru); 7/

1974, p. 7 (Măsurarea rezistenţelor şi

condensatoarelor); 8/1974, p. 8 (Univer- sal); 8/1974, p. 22 (Voltmetru cu tub cu

neon); 10/1974, p. 4 (Aparat politest); 11/1974, p. 12 (Picofaradmetru); 12/1974,

p. 7 (Punte C); 1/1975, p. 4 (Volt-ohm-

metru); 3/1975, p. 5 (Punte R); 3/1975,

p. 5 (Punţi C); 3/1975, p. 7 (Măsurarea

rezistenţelor); 5/1975, p. 16 (Măsurarea

(Măsurarea dinamică

rezistenţei galvanometrelor); 5/1975, p. 17 condensatoarelor); 7/1975, R-salinometru); 8/1975, p. 16· mag netoelectronlc); 8/1975, 17 (Volîmetru electronic, punte du- 10/1975, p. 18 (Capacimetru); 12/

p.
p.

(Voltmetru electronic); 2/ 3 (Voltmetru electronic cu me- 3/1976, p. 15 (Picofaradmetru);

TEHNUJM 12/00

3

ELEMENTE DE CIRCUIT TRANZISTDRUI IIPDlAB Fiz. A. MĂRCULESCU Referindu-ne în continuare la monta- jul cu

ELEMENTE

DE CIRCUIT

TRANZISTDRUI IIPDlAB

Fiz. A. MĂRCULESCU

Referindu-ne în continuare la monta- jul cu emitorul comun (EC1 vom schiţa

analizarea regimului alternativ de

func-

Cu

creşterea curentului

de

bază va-

riază de

această dependenţă deranjează mai puţin

asemenea

(scade)

şi

p,

dar

ţionare pe baza modelului în cuadripol

pentru semnale mici de intrare, dar la

calitatea semnalului de iesire.

 

simplificat, anume prin suprimarea ge-

În

analizarea

regimului' alternativ

nu

neratorului de tensiune electromotoare

interesează curenţii şi tensiunile de re-

h 12 . ~U2 (fig. 54). Acest model repre- zintă corect funcţionarea tranzistorului

semnale mari are dezavantajul de a ne- glija influenţa circuitului de ieşire asupra celui de intrare (reacţia). Circuitul de intrare este alcătuit dintr-o

paus, ci numai variaţiile de curent şi de tensiune. De aceea, schema de principiu a circuitului studiat se transformă, inlo- cuind prin scurtcircuit toate tensiunile

fixe (sursa de alimentare, tensiunile de la bornele condensatoarelor de cuplaj şi

rezistenţă h llE (rezistenţa dinamică

de

de decuplaj etc.). De asemenea, tranzis- toarele se inlocuiesc prin schema echiva-

intrare1 căreia i se aplică o tensiune

al-

lentă din figura 54.

ternativă U BE' rezultînd astfel un curent de intrare I B . Circuitul de ieşire cuprinde generat 0-

rul de curent constant fJ' IB' care debi-

tează pe o rezistenţă internă de ieşire

fiind

conectat circuitul extern de ieşire, adică

sarcina tranzistorului.

1/h 22E = p,

în

paralel

cu

aceasta

Rs

Rezistenta echivalentă a

extern

afla't

în

circuitului paralel cu p reprezintă

sarcina tranzistorului În regim alternativ,

R SA ' Aceasta nu trebuie confundată cu rezistenţa (sau componenta de altă na- cu- lege puterea utilă la ieşirea montajului, notată de obicei Rs. Pentru a ilustra transformarea de care am vorbit, în tabelul nr. 1 sînt prezentate

tură, asimilată cu o rezistenţă) care

TABELUL NR. 1 SARCINA ECHIVALENTĂ CIRCUITUL OBSERVAŢII 'IN CURENT CONTINW IN CURENT AlJERNATIV ~R ~R
TABELUL
NR. 1
SARCINA
ECHIVALENTĂ
CIRCUITUL
OBSERVAŢII
'IN CURENT CONTINW
IN CURENT AlJERNATIV
~R
~R
~R
PENTRU
~](
~R
Xc
-- 0,1R
Ia
PENTRU
~I--ff] Rl R2
~RI
~;9R2
Xc
-, 0,1-R2
PENTRU
~~fQ Rl l ~R3
~rn
~RI}]
XC1~ 0,1'R3
Xcz~ 0,1-R2
R2
.~~J~
PENTRU
~RI
~'~ R~ ,Te
~RI
Xc
~
0,1 R2
R2
PENTRU
I~}
Xl
~10 R
Ia
~
şi rezistenta
dlmi că a
bobinei
foarte mică
PENTRU
XL
~10R
V]R
?R
Xc
~ o,m
Ia
şi rezistenta
ohmi c ă a
bobinei foarte
mica
PENTRU
[}
XL
~10R
~c
~R
Xc
~O,lR
r=rezistenta ohmică
a
bobinei
PENTRU
rezistente ohmice ale
"'IIIE]JR
~W"'
Ia
Înfăşurărilor foarte mici
n=raportul de transformare
n
6
(n
= n2/nj)
[}
PENTRU
frecventa de rezonanta
~c
~
(~
a
circuitului
r =rezistenta
ohmică
a
bobinei
~ (~ a circuitului r =rezistenta ohmică a bobinei Tip Tip I.P.R.S. OC 26 AD 149

Tip

Tip I.P.R.S.

OC

26

AD 149

OC

27

AD 149

OC

28

ASZ 15

OC

29

ASZ 16

OC

30

AD 149

OC

33

EFT 333

OC

34

EFT 333

OC

35

ASZ 17

OC

36

ASZ 18

OC

37

EFT 343

OC

38

EFT 333

OC

41

EFT 333

OC

42

EFT 333

ac 43

EFT 308

OC

44

EFT 308

CC

45

EFT 308

OC

46

AC 180

OC

47

EFT 308

ac 65

AC 180

OC

66

EFT 343

OC

70

EFT 333

OC

71

EFT 333

OC

72

EFT 333

DC 74

AC 180

CC

75

EFT 333

CC

EFT 343

OC

77

EFT 343

CC

78

AC 180

 

EFT 333

AC 180

Rs
Rs

În cazul montajelor cu mai multe

etaje, este necesar se ţină cont, pentru

fiecare tranzistor, de circuitul conectat

natura cuplajului cu

la ieşire, ca şi de

acesta. într-adevăr, inductive

cele ,-.o.,o,-"t",o ",·rr";C{v,,r"
cele ,-.o.,o,-"t",o
",·rr";C{v,,r"
cele ,-.o.,o,-"t",o ",·rr";C{v,,r" + s Pentru semnale mici de intrare. mări­ fi consi-
cele ,-.o.,o,-"t",o ",·rr";C{v,,r" + s Pentru semnale mici de intrare. mări­ fi consi-
+ s
+
s

Pentru semnale mici de intrare. mări­ fi consi-

punctu- Însă
punctu-
Însă

cîteva circuite de sarcină simple,. Îm- preună cu rezistenţele lor echivalente în curent continuu şi în curent alternativ. Aplicînd transformarea me:nţlonata cuitului din figura 55,

echivalentă în regim dlll;;l1iallV ra 56. Prin
echivalentă în
regim
dlll;;l1iallV
ra
56.
Prin
SC ele se ANDRES se din Montajul se com- acord, cu rezistenţa bara de ferită.,
SC
ele
se
ANDRES
se
din
Montajul se com-
acord,
cu rezistenţa
bara de ferită., relăclnd
dintr-un
circuit
două
aju.stealli între
amtplific.:ttoare de radiofrecvenţă şi
audiţia
nea se va avea
variabil, pînă
optime. De aseme-
ori.entarea
un
de detecţie cu dublare de ten-
asemenea
tului
i'n raport
cu
direcţ.ia
siune.,
plus, alimentarea
ieşirea sînt
valoarea
prevăzute cu celule RC de
începutul
Circuitul de acord se compune din-
tr-un condensator variabil C v de la
radioreceptoarele «Albatros», «Nep-
tun», «Mamaia» etc. (de la care se folo-
masă.
se face
de
la
Cele două tranzistoare, TI
şi
sînt
cu siliciu,
npn, de
mică putere.
pot
două baterii de
consumul de curent
utiliza cu bune rezultate tranzistoare de
cu audiţie in căşti de
interiorul apartamentelor cu
din beton armat se poate face
nevoia unei antene exterioare sau
cameră (eventual un fir conectat
antena colectivă radio şi adus
la

seşte o singură secţiune sau ambele sec-

conectate în paralel) şi o bobină de

joasă

BC

108,

BC

de

exemplu

ABC

109,

BC

Ee

107,

171,

mA. Dacă recep-

torul este folosit pentru testarea amplifi-

2

fiind de

bobin! sau înfăşurat 2-3 spire pe

lllflCAIE rlll,rllA fi I

M. ALEXANDRU

- Beiuş

la solicitarea mai multor consb'udori incepători.prezen.

tăm in materialul de

rapidă a terminalelor la 'tiristoarele cu un curent max.im de

pÎnă la 10 A. Schema permite de asemenea verificarea tiris- toarelor la care se cunoaşte dispunerea terminalelor, ea putind fi realizată sub forma unui tester de buzunar.

fată o metodă simplă de identificare

combinatie de două din cele trei ter- minale n~ conduce curentul continuu unul din sensuri. Pe baza a- cestei proprietăţi putem identifica ra- pid terminalul anod, după cum ur-

mează:

între bornele A si C' se conec- rind, În ambeie sensuri, toate posibile de cîte două din terminale ale tiristorului in patru dintre

-

tează

din terminale ale tiristorului in patru dintre - tează conduce rămîne ",I''''';:OtltA
conduce
conduce

rămîne

",I''''';:OtltA două lED-ul se

-,- terminalul. care

nu

aprinderea LED-ului În nici o combi-

natie cu

nici un

celelalte

două si

În

se~s este anodul

.

numai

intre bornele A

pentru a avea asigurată limitarea cu-

verificare

se

face

Între A

Această

şi C' (nu

şi el)

IDENTIFICAREA CATODULUI

(IMPliCIT A PORTII)

Se trece în prealabil potenţiometrul

R3

k O) pe valoarea Înseriate.

maximă a

se conec-

tează anodul

iar celelalte

ambele sensuri, la

la borna

pe

P

şi C.

din aceste două situaţii be- cul B rămîne stins, iar în cealaltă

becul se aprinde şi rămîne aprins deconectarea terminalului legat

şi

P urmă idemtltlc:a vnO/'Y",y
P
urmă idemtltlc:a
vnO/'Y",y

lui conectat la dul - terminalul ro becul unul din cazuri, se

valoarea

se aprinde

şi se

Dacă

1nseriată a

Acest caz din

termina-

eate-

nici

treptat

reiau

În

verificările.

Simbolul tiristorului este cel din figura 1. EI seamănă cu cel al diodei semiconductoare, cu deosebirea de la catod mai pleacă o linie oblică, aceasta corespunzînd terminalului de comandă, numit poartă (de fapt, ti- ristoarele se mai Întîlnesc uneori şi sub denumirea de diode comandate).

Prima problemă pe care şi-o pune

constructorul amator este aceea de a identifica terminalele tiristorului, evi-

dent În

pe capsulă simbolul.

pită, după scheme improvizate şi mai

este

ales

deosebit de riscantă; curentul de poar-

al tiristorului are de

valori

nu este marcat Verificarea pri-

cazul În

tensiuni

care

mari

cu

de

lucru

limită destul de scăzute

fi
fi

sau

ai

ordinul

mili-

de

depăşirea cărora dispo-

distrus în fracţiuni de (străpungerea unei joncţi-

cont de acest lucru, schema

2)

a iost

la o

cu

de lanternă

V, curenţii de verificare fiind li-

cu ajutorul unor rezistenţe adi-

IDENTmFICAREA ANODUlW

Prin construcţie, tiristoarele au pro- prietatea de a conduce curentul con-

tinuu Între terminalele catod si poartă in ambele sensuri. În plus, nici o altă

PC

(1'O'R1Ăl.~)

FIG.1

CANon)

rentului

la

valori

nepericuloase

 

derea

de

tensiune

pe

un

LED

de

20 mA este de cea 1,5-1,6 V, căderea

pe tiristor de 0,4-0,8 V, deci curentul este limitat sub 10 mA).

se

aprindă nici pentru R3 complet scurt- circuitat, ceea ce înseamnă fie ti- ristorul este defect (întrerupt), fie el are un curent de amorsare de poartă

mai mare (deCÎt cel limitat de valoarea aleasă pentru R 2 ). În fine, mai men- tionăm o a treia posibilitate (deocam-

Este

posibil

ca

becul

nu

~--<JCI
~--<JCI
LED=u\ rămîne stln-o
LED=u\
rămîne stln-o

dată Însă puţin probabilă), anume

aceea ca tirîstorul fie cu amorsare prin impuls negativ pe poartă.

FIG.2

FIG.4
FIG.4

FIG.3

Anului nou re- «Tehnium» urează tutu- noi succese şi sănătate!
Anului nou
re-
«Tehnium» urează tutu-
noi succese
şi sănătate!
Circuitele oscilante reale sînt com- puse din reactoare cu pierderi, deci fac- torul lor de
Circuitele oscilante reale sînt com-
puse din reactoare cu pierderi, deci fac-
torul lor de calitate depinde de factorii
de
calitate
reactoarelor din care se
compun. Legătura între factori de
calitate o stabili şi singur
continutului acestui ar-
Revenind
la
f'll"('\hIF'mll
culă.nl expresia tac:tOl:ulILU
celor doi
cazul ell}:)OlilIUJ
mun cele
cuit este curentul,
două puteri in
bornele dipolului, obţinem: Q = Rs
La dipolul echivalent paralel,
comun celor două co]rnp 1 onen 1 le
tensiunea la borne
două puteri în
aceasta,

.,

8ng. O. BLUJOESCU.

Y03AL

nem: Q =

C um cel

factorul

.

de

d Xp

01

d' lpO l' 1 sint ,

este

calitate

eCflivstlerlti

acelaşi,

în practica de radioamatorism se În- tîlnesc adesea situatii în care se la analiza unui circuit sau la o

indirectă de măsură, din cauza unor

calcule prea laborioase pe care le nece- sită. Recurgînd la o serie de artificii - din care unul este prezentat în articolul de -, se obţin importante simpli- calcul fără pierderi în principiu, o impe- oarecare., Z = R ± jX, ne sugerea-

re-

totdeauna un circuit în care

apare reactanţei seIlli'1ul ferim la modulul fie pasiv o rea.ctantă lentul sau invers
apare
reactanţei seIlli'1ul
ferim la modulul
fie
pasiv
o rea.ctantă
lentul
sau invers

ne uşurează calculele sau

urmărirea fe-

nomenelor. Prin aceasta se schimbă Rs ± jX s = ZAH =
nomenelor. Prin aceasta
se schimbă
Rs
± jX s =
ZAH =

+

±

Egalînd între ele părţile reale şi cele

imaginare, obţinem relaţia:

R

X 2

X

R 2

R s = -~ŞIXs='-~ (1)

p

P

P

[J

care leagă între ele perechile· de valori corespunzătoare celor doi dipoli echiva-

lenţi.

Utilizarea lor în această formă nu aduce nici un fel de simplificări în cal- cule şi de aceea, pentru a obţine o for- mai avantajoasă, trebuie introdu- cem noţiunea de factor de calitate Q al dipolului, ca fiind raportul între puterea reactivă şi puterea activă la bornele di- polului.

Q

=

Puterea reactivâ Ia borne Puterea activă la borne

Q = Puterea reactivâ Ia borne Puterea activă la borne un R este conectat a cărui

un

R este conectat a cărui reactanţă cărui care compun sau pe cel
R
este conectat
a cărui reactanţă
cărui
care compun
sau
pe cel

ferile, este Spre a ponentele dll:lolt!lUl fi marcate cu s sau nu vor purta indice, iar cele ale ·dipolului echivalent paralel vor purta indicele p. în articolul de faţă, cînd ne vom referi la reactanţă în modul general fără pre- cizarea semnului său (inductivă sau ca- pacitivă), vom folosi semnele ± sau Ţ. Odată cu precizarea semnului reactanţei,

cititorul are obligaţia să folosească nu-

mai semnele de sus sau numai pe cele

de jos,

nu

după caz.

Cînd

în

calcule

r---- I I 1 I I I l+jXf> I I I I I IR5 I
r----
I
I
1
I
I
I
l+jXf>
I
I
I
I
I
IR5
I :
. I
I J b -jXp
-----
.
'---4~-o--l I
I
Fier. 2
a
L-
J I

Noţiunea nu este cu totul nouă pen- tru cititor şi are, de fapt, acelaşi sens fizic cu cea cunoscută de la teoria cir- cuitelor oscilante.

Pentru ca lucrurile fie şi mai clare,

presupunem dipolii echivalenţi din

:R figura 1 reprezintă, de fapt. schema echi-

real (cu pierderi).

P valentă a unui reactor

în acest caz, Rs sau

R p

iar

este

factorul

reprezintă re-

X p

de calitate al

zistenţa de pierderi în cazul circuitului

re-

prezintă reactanţele echivalente respec-

tive,

reactorului.

Q

echivalent serie sau paralel, Xs şi

putem scrie:

Q=

Rs

aceasta, înlocuind

(2)

relatiile

după mici transformări algebric~,

nem:

(3-1) (3-2) b c d
(3-1)
(3-2)
b
c
d

Deşi mai simplă. pentru scopurile noastre, această formă nu este încă destul de avantajoasă. Matematic se poate dC$

monstra în locul relaţiei (3-2) se poate

folosi relaţia (2) fără a se introduce nici

un feL de erori. Cu aceasta relaţiile pe care le reco- mandăm pentru calculul elementelor di- pol ului echivalent serie cînd se cunosc cele ale dîpolului echivalent paralel - şi invers - sînt:

Q=~= X s

X p

Rs

R p = (1+Q2) R s '"

{

[Relaţia (4)

scrisă în

provine

altă formă.]

din

(2)

(4)

relaţia (3-1)

Pentru ca cititorul se familiarizeze cu utilizarea lor şi să deducă singur

de calcul pe care le aduc,

avantajele

vom prezenta în continuare CÎteva exem- ple de aplicare, comentate pe larg.

Exemplul 1. O antenă cu impedanţa

de intrare ZA = (25 + j 35) el trebuie conectată la un fider de 75 el. Antena, prezentînd o impedanţă cu caracter in- ductiv, poate fi acordată cu ajutorul unui condensator variabil conectat fie

în paralel cu bornele sale (acora elen-

vaţie), fie

intre

fider

şi antenă (acord

serie).

din punctul de vedere al adaptării rea-

care

lizate se calculeze reactanţa

se compare cele două situaţii

o
o

riabil de

fiecare caz.

a) CAZUL ACORDULUI SERIE

Elementele sint date direct danţei de intrare ale

serie

componentele impe-

echivalent

= 25 n fiderului care nu
= 25
n
fiderului
care nu

b) CAZUL ACORDULUI

echivalent = 25 n fiderului care nu b) CAZUL ACORDULUI Pentru calcule vom înlocui în circuit

Pentru calcule vom înlocui în circuit dipolul său echi- vom obtine o eClliv'3.1elC1tăa circuitului de'acord

= 35 = 14 Rs 25 '
=
35 =
14
Rs
25
'

2.

al

antenei este:

calculăm acum compo- dlp,ohllUl echivalent
calculăm acum
compo-
dlp,ohllUl echivalent

nea la bornele sale? Evident vom înlocui antena nnntr-un

clipoi anume prin acela la

care

element

comun celor două componente ale sale,

deci prin echivalentul

400 Q în care:

tensiunea

borne

X s =

este

Deci Rs = 10 Q

400

= -

Rs

= 40 (valoarea este

verticale

10

uzuală în cazul unor antene

scurte de acest tip). R p ~ Rs(1+Q2) = 10(1+40 2 )= = 16010 n.

Puterea debitată de emiţător este o

putere activă, deci va fi re găsită la bor-

nele

echivalent al

dipolului

componentei

rezistive

RP'

a

Cum P = R ' rezultă că tensiunea

la borneie antenei

fi:

= R ' rezultă că tensiunea la borneie antenei fi: = JiOx 16010= V, eficace, adică

= JiOx 16010=

V, eficace,

adică amplitudi-

nea sa va fi j"2x400,125=564,176 V. Valoarea calculată nu este prea de- parte de cazurile antenelor uzuale de acest tip. Cînd antena este acordată, la

bornele sale se poate aprinde un bec cu

neon (care se aprinde uzual numai la tensiuni mai mari de aproximativ 80 V).

Observaţie. La aplicarea relaţiei (4)

pentru

dacă factorul de calitate Q este destul

de mare,

loarea lui Q2 şi atunci se poate utiliza

în locul acesteia o relaţie aproximativă,

dar de formă mult mai simplă:

calculul

lui

Rp, se observă că

se poate neglija 1 pe lîngă va-

R p :::Q2R$

Erorile

(4')

(numai pentru Q mare!)

prin

relative

ce

se

introduc

această aproximare sînt mai mici de 4%

dacă Q~5 sau mai

mici de

1% dacă

CONCURSUL DE CREATIE TEHNiCĂ PENTRU TINERET YO,

9

.

EDIŢIA 1980

Recent s-a incheiat Concursul de creaţie tehnică pentru tineret - YO, ediţia 1980, organizat de revista «Teh- nium» În colaborare cu Federaţia ro- mână de radioamatorism, Juriul - format din ing, Ilie Mihăescu, secre- tar responsabil de redacţie la revista

«Tehnium» (preşedinte),şi Iosif Pau·

Mazzo, secretar al Federaţiei române de radioamatorism, ing, Gheorghe

Drăgulescu, ing, Dumitru BEujdes.- cu, ing. Nicolae Andl'ian (membri) -

a stabilit clasamentul concursului, a- cordînd următoarele premii:

MARELE

PREMIU

Al

CON··

CURSULUI in valoare de 3000 de lei:

- Ing, Vlad Predean, din Bucureşti,

pentru «Transmiţător automat in cod Morse»

PREMIUL SPECiAL Al JURIU-

LUI

- Ing, Gheorghe Samonă, din Bucu-

reşti,şi ing, Răzvan Cucu,din Braşov,

pentru «Cronometru, minicalculator pentru competiţii sportive»,

În valoare de 2 500 de lei:

SENIORI

PREMIUL I În valoare de 2000 de lei:

- Ing. George Pintilie, din Bucu-

reşti, pentru «Radiobaliză144/432 MHz>~

«Retranslator 144/28 MHz», «Frecvenţ­ metru numeric 0-30 MHz», Premiul II in valoare de 1 500 de lei:

-

Dumitru Dumitru, din RllrnrQc::ti

pentru «Emiţător-receptor UUS

146 MHz)}

Premiul m În valoare de 1 000 de iei:

- Nicoară Paulian, Dan Voicules·

cu, Ştefan Bordeianu, din Bucureşti,

pentru «Convertor SSTV-FSTV».

Menţiuni:

- Radioclubul

«Tehnium»

V03

KWH pentru «Receptor 2 m» (instru- ment de măsură MF-35 oferit de I.A.E.M.-Timişoara, tranzistoare dife-

rite oferite de I.C.C,E,-Bucureşti, 4 di-

fuzoare oferite de Întreprinderea «Elec-

tronica»-Bucureşti);

-Ioan SiIIi, din Arad, pentru «Trans- ceiver 2' (radioreceptor oferit de

«Tehnoton»-Iaşi şi 2 difuzoare oferite de Întreprinderea «Electronica»-Bucu-

reşti);

- Ion Cuzneţov, Vasile

din Bucureşti, pentru «Reflectometru»

«Elec-

(2 transformatoare

Decean,

de

oferite

trotehnica»-Bucureşti şi 4 difuzoare oferite de «Electronica»-Bucureşti);

-

Trifu Dumiirescu, din Bucureşti,

pentru «Receptor control 144 MHz» (turometru oferit de I.A.E.M.-Timi- şoara şi 2 difuzoare oferite de «Elec-

tronica»-Bucureşti);

- Mihail

Ciocu,

lucian

Dordea,

din Sibiu, pentru

tronic» (6 difuzoare oferite de «Elec-

tronica»-Bucureşti);

- Ion Chiorean, din Sîngeorz-Băi,

pentru «Manipulator electronic auto- mat» (aparat de radio oferit de «Teh- noton»-!aşi şi 2 difuzoare oferite de

«Cronometru elec-

«Electronica»-Bucureşti),

JUNIORI

Premiul I nu se acordă

Premiul II În valoare de 1 500 de lei:

- Cristinel Pisică, lulian Roşu, din

Bucureşti, pentru «Sursă de tensiune

reglabilă»

Premiul III in valoare de 1 000 de lei:

- Teodor Paraschiv, din Galaţi, pen-

tru «Convertizor 12/220 V» Menţh.mi (cîte un transformator ofe- rit de Întreprinderea «Electrotehnica»- Bucureşti şi cîte 2 difuzoare oferite de intreprinderea «Electronica» - Bucu-

reşti):

- Gabriela Popa, din jud. Iaşi, pentru «Alimentator»;

-

tru «Căţei electronic»;

- Romeo Tudor, din Ploieşti, pentru

Dan Petrescu, din Bucureşti, pen-

«Ceas cu buzer»;

 

,

-

Bogdan' Mirel

Răzvan, din

Bucu-

reşti, pentru «Sirenă electronică»,

CLASAMENTUL

Campionatului republican de creaţie

tehnică YO

Categoria JUNIORI

A, Unde scurte:

1. Cristinel Pisică, hdian Roşu - Bucureşti, «Sursă de tensiune cu re-

glaj şi stabilizare».

CAMPiONI R.S.R.

2, Teodor

Paraschiv

-

Galaţi,

«Convertizor 12/220 V»;

3. Cătălin Calu - Brăila, «Genera-

tor AF/RF»;

4. Gabriela Popa -

tator tranzistorizah>. Categoria SENIORI

A. Unde scurte:

laşi, «Alimen-

1. Nicoară Paulian, Dan Voicu. lescu, Ştefan Bordeianu - Bucu-

reşti, «Convertor SSTV-FSTV»,

CAMPIONI R.S.R.

2. George

Pintilie

-

Bucureşti,

«Retranslator 144/28 MHz»;

3, Trifu Dumitrescu -

«Convertor 144/28 MHz»;

Bucureşti,

4. Ion Cuzneţov, Vasile Decean-

«Reflectometru»,

Bucureşti,

B, Unde ultrascurte-:

1. Dumitru Dumitru -

Bucureşti,

«Transceiver 144 MHz».

CAMPION

R.S.R.

2, Ioan

144 MHz»;

BUIi -

Arad

,

«Transceiver

3, George

Pintilie - Bucureşti

«Radiobaliză 144/432 MHz»;

,

Petre Endrejevschi, Trifu Du" -

4.

mitrescu

Bucureşti, «Convertor

432/144 MHz». C, Radiotelegrafie sală:

1.

Predean - Bucureşti,

Vla~ «TransmIţător automat in cod Morse»,

CAMPION

R.S.R.

2, Ion

Chiorean

-

Cluj-Napoca,

«Manipulator electronic automat».

D. Radiogoniometrie de amator:

1, Trifu Dumitrescu - Bucureşti,

«Receptor control 144 MHz»,

CAMPION

R.S.R.

com-
com-

3,

Ciocu, lucian DOl'dea -

Sibiu, «Cronometru electronic»,

lucian DOl'dea - Sibiu, «Cronometru electronic», În funcţie de exigenţele impuse, după calcularea

În funcţie de exigenţele impuse, după

calcularea valorii lui Q se poate decide

dacă se va utiliza relaţia aproximativă (4') sau relaţia exactă (4).

ECHIVALENTUL PARALEL AL

UNEI IMPEDANŢE

Exemple de utilizare

în exemplele precedente circuitele fiind simple, înlocuirea unui dipol serie re-

zistenţă reactanţă prin echivalentul său

paralel (sau invers), schimbînd configu-

raţia circuitulu~ simplifica relaţiile de

calcul. Sistemul acesta de obţinere a unui circuit echivalent mai simplu sau mai comod pentru calcule se poate apli- ca de mai multe ori intercalat cu sim-

reac-

tanţe conectate în paralel sau în serie. în felul acesta se poate obţine o suc- cesiune de circuite echivalente (de trans-

formări echivalente ale circuitului) care oferă posibilitatea de a rezolva probleme destul de complicate. Pentru edificare oferim două exemple.

plificări obţinute prin compuneri de

Exemplul 3. O antenă cu nnl,ed.an1ţa

adap-

tată la fiderul F

ca în figura

X 2 =20 n.

Ce impedanţă de sarcină are fiderul

de alimentare? Examinînd circuitul, se observă că pe ramura spre antenă avem conectate în serie două reactanţe de semn contrar + jX 1 = + j78 Q şi - j X A = - j60 Q, dec~ din punct de vedere al comportării circuitului la bornele fiderului, le putem înlocui cu o singură reactanţă cu valoa-

rea egalăcu suma lor algebrică: + j Xl -

j

iar

cu un circuit de tip «r»

ZA = RA-j X A =(6-j 60) Q

3a, în

care

Xl = 78

Q,

-

jX A =

+ j

78

-

60 =

+ j

18 o.

=

=

+

jX 3

Se obtine astfel circuitul echivalent din

care se observă că este avan-

X 3

prin echivalentul său paralel. După a-

tajoasă înlocuirea

figura 3b, în

dipolului

R A + j

TEHNIUM 12/8)

ceastă transformare se obţine circuitul foarte simplu din figura 3c, în care RAp

şi X 40 sînt rezistenţa, respectiv, reactanţa

serie

echivalente

rezistenţa, respectiv, reactanţa serie echivalente FA&.4 sarcina fiderului este Urmărind şirul de

FA&.4

sarcina fiderului este

Urmărind şirul de transt'Dmlăn

valente din

figura

3,

se
se

foarte uşor rolul fiecăreia

cele două

componente (Xl şi X 2 ) ale circuitului de adaptare şi se pot trage concluzii legate

de metoda cea mai expeditivă pentru

re~lajul său.

s-ar fi obţinut o sarcină de 6 n, iar la

cel paralel 606 n.) Aceasta pentru că, pe de o parte, componenta rezistivă a impedanţei antenei este prea mică pen- tru acordul serie, iar factorul de calitate al antenei este prea mare (QA = 10) pentru un acord paralel.

paralel

18 =3

6

ale

dipolului

X s

Rs

=

paralel

R A + jX 3 şi se calculează cu relaţiile (2)

şi (4) din capitolul precedent:

Factorul de calitate Q =

=~=

R A

R p =

Rezistenţa echivalentă

= RAp

= (1

=

(1

+ 3 2 )6 =60

+ Q2) Rs = (1 + Q2) R A =

n.

Reactanţa echivalentă paralel X p =

= X

4

=

R

p

Q

=

RAp

Q

= 60

3

=

20

Q

.

Cu valorile calculate observăm că cir- cuitul echivalent (fig. 3c) conţine trei

paralel,

reactant.e (- j X 2 =

componente

în

din

care două

şi + jX 4 =

-

j20 Q

=

j

20 O) egale şi de semn contrar, care

circuit acordat (fără pierderi), a

deci

din circuit fără a afecta va-

formeazi1.

împreună un

derivaţie ideal

cărui

impedanţă la borne este infinită -

poate

loarea sarcinii resimtită de fider.

În acest fel se obţi~e circuitul echiva-

lent din figura

3d, din

care rezultă că

""

~XL
~XL

Re

a

c

In exemplul de faţă, nici una din cele două metode de acord al antenei pre- zentate în exemplul 1 nu ne-ar fi apro- piat de adaptare la fiderul cu impedanţa

b caracteristică de 60 Q. (La acordul serie

se

obţină adaptarea, ar fi fost necesar ca în echivalentul paralel al impedanţei antenei componenta rezisti vă să fie de 60 Q (vezi exemplul 1).

La o componentă rezistivă serie a an-

tenei

pentru a obţine o com-

Pentru

R A

ca

= 6 Q

la

acordul

paralel

ponentă rezistivă în echivalentul său pa-

ralel

factorul de calitate al antenei Q să aibă

de

RAp = 60

Q,

este

necesar

ca

o

valoare

ce

laţia (4):

se poate

deduce din

re-

~

R

A

=

1 + Q2

Q = JlO-l =3

este

în

realitate.

=

60

6

=

faţă de

Aceasta

10, de unde

QA = 10, s-ar

fi

cît

putut

obţine dacă impedanţa antene~ pentru

aceeaşi valoare a componentei rezistive

(R A

= 6

Q), ar fi avut o componentă

reactivă de

QRA =

rent

ce

semn ar

fi

3 x 6= 18 avut

Q

indife-

această reac-

tanţă. Rezultă că există două soluţii pen-

tru

adaptare.

Din considerente care nu-şi au locul aici, proiectantul circuitului a ales solu- ţia de a realiza pe ramura antenei o

reactanţă inductivă. Pentru aceasta a conectat în serie o reactant.ă inductivă

X 1 cu modulul mai mare d~cît compo-

nenta reactivă a antenei, astfel încît

realizeze factorul de calitate necesar (Q = 3) pentru ca echivalentul paralel

al impedanţei totale pe braţul antenei

să aibă componenta valoarea necesară adaptării fiderului (60 Q). Componenta reactivă a echiva- lentului paralel este apoi «acordată» cu

rezistivă egală cu

circuitul

care

realizeze

această

o reactanţă paralel egală şi de semn con- trar X 2 (acordul derivaţie). Prin urmare se poate afirma rolul

lui Xl (reactanţa dinspre sarcină) este

de a reali7.a «cuplajul» necesar cu fide-

ruI, iar rolul reactanţei dinspre genera-

tor (fider) este acela de a compensa

componenta reactivă care rezultă, deci

de a «acorda» sarcina.

(CONTINUARE

ÎN

NR.

VIITOR)

7

ALIMBNTATOR MIRIC&LCULAT04RI P I I T I U Vă de ,spre mlCl realizare o sursă

ALIMBNTATOR

MIRIC&LCULAT04RI

PIITIU

de

,spre

mlCl

realizare o sursă tensiunea de

lucru de 9 V a cajlcu.lat~)rullU1.

Schema de principiu ra 1. COlnpune transformator redresor în tor de
Schema de principiu
ra
1.
COlnpune
transformator
redresor în
tor de

Ing. EKART

BMRE J Tur-da

redresor în tor de Ing. EKART BMRE J Tur-da BNDICATU CONSTRUCTIVE 2 3 se realizează cutia

BNDICATU CONSTRUCTIVE

tor de Ing. EKART BMRE J Tur-da BNDICATU CONSTRUCTIVE 2 3 se realizează cutia cu lac
tor de Ing. EKART BMRE J Tur-da BNDICATU CONSTRUCTIVE 2 3 se realizează cutia cu lac

2

tor de Ing. EKART BMRE J Tur-da BNDICATU CONSTRUCTIVE 2 3 se realizează cutia cu lac

3

de Ing. EKART BMRE J Tur-da BNDICATU CONSTRUCTIVE 2 3 se realizează cutia cu lac ~~
se realizează cutia cu lac
se realizează
cutia cu lac

~~ 0,15 mm· euEm Transformatorul se montează în cutie in poziţia «culcat» cu ajutorul a două şuruburi M3, in care coloanele laterale vor fi străpunse de

0 mm.
0
mm.
În figura 1 este prezentat un calibra- tor si mplu pentru verificarea etalonă­ rii radioreceptoarelor.
În figura 1 este prezentat un calibra-
tor si mplu pentru verificarea etalonă­
rii radioreceptoarelor. Montajul folo-
de 2,5
kQ.
perioada monostabiluiui se re-
glează mai mare ca perioada oscilato-
nale
construit, semnalele calibratoru-
distinct de alte sem-
gamele
seşte
ce pot fi obţinute
rului cu
la ieşire se va
Se recomandă utilizarea unei surse
cu la ieşire se va Se recomandă utilizarea unei surse forma şi de torsiune, Acesta arc,
cu la ieşire se va Se recomandă utilizarea unei surse forma şi de torsiune, Acesta arc,

forma şi

de torsiune,

Acesta

arc, calita-

care este de fapt demarorul.

se execută din

sîrmă de

tea R1,

realizarea formei circulare se confec-

R2,

R3, Îndoită ia rece. Pentru,

prin

Circuitul

integrat

1J3/;

stabilizate de 5 V

 

pentru că funcţio­

tionează un ax cu diametrul de 25 mm

CDB404E, de fabricaţie românească,

In acest caz, monostabilul Înde-

narea monostabiiului divizor este pu-

şi lungimea de 80

120 mm. Fixînd

este

utilizat

la

maximumul

posibili-

plineşte rolul de divizor de frecvenţă. Pentru recunoaşterea rapidă a sem-

ternic influenţată de variaţiile tensiunii

acest

ax

Într-o

menghină, sîrma de

tătilor sale.

 

de alimentare.

 

arc se poate Înfăşura manual la nu-

 

cum se observă din figură,

nalului calibratorului, ieşirea acestuia este întreruptă În ritmul de 1-2 Hz (semnalată şi de LED). Astfel, cali-

În

figura

2

este

arătată placa

de

mărul de

spire

indicat în

figura 1 A.

circuitul

integrat îndeplineşte trei func-

circuit imprimat

cu

amplasarea

pie-

Înaintea inceperii

infăşurării se va

ţii distincte: primele două porţi con-

selor.

.

avea

grijă să se

lase un

capăt de cca

stituie

un osci!ator asimetric cu frec- de 1-2 Hz; cele două porţi din constituie oscilatorul cu cristal,

bratorul poate fi montat intr-un Rx

 

50 mm din sîrmă, iar după infăşurare

 

se taie

sîrma

la

o

lungime de cca

100 mm de

la ultima spiră. Din

aceste

a

frecvenţă se poate regla cu tri-

Cristal

C 1 (pF)

Divizare

   

C z (nF)

capete

se formează, tot prin indoire

merul

C,. Valoarea condensatorului

la rece, ochiurile extreme ale resortu-

CI se alege in funcţie de cristalul folo-

1 MHz

10-40

 

2

   

2,2

lui (1, II). Sensul de infăşurare a arcu-

sit, conform datelor din tabelul alătu­ rat. U Itimeie două porţi constituie un multivibrator monostabil a cărui con- stantă de timp se poate modifica din

500

kHz

20-50

2

4,7

lui

va

fi

invers

sensului

de

rotire a

200

kHz

20-100

2

1.0

motoraşului. În figura 2 prezentăm

100

kHz