Sunteți pe pagina 1din 24

pag.

2-3
pag. 4-5
CQ-VO pag. 6-7
pag. 8-9
Voltmetru-ohmmetru
Reglarea avansului Mobra})" 50 Super
ornn""e'7;:l,i'cw 'roto
. , pag.
pag. 12-13
sortat


rOllorc,Ii'l11 color
Comutator electronic
TINERELE
Interior '8'j
PUSUCIT ATE . .
Autoturismul Dacia
REVISTA
Tester
Radiasen!ice
pag. 18-19
pag. 20
pag. 21
pag. 22
pag. 24
La Bazarul
din Str. Lipscani),
Cooperativa Radio-Progres pune la
constructorilor amatori o
serie de aparate electronice,
cum ar fi: interfon n variante,
montat cu piesele separate; truse de
montaj electronice model 1 2; pistol
de lipit. De asemenea, tot aici se pot
boxe stereo pentru radiorecep-
toarele instalate pe autoturisme (2,5 W-
5 Q), amplificatoare de 10 W, amplifi-
1illlRITDR
caroare stereo de 2x 30 incinte
acustice de 20 W, precum casete
inregistrate tip BASF. _
a Intre-
prinderii Electronica re-
Ia televizoarele cu jocuri elec-
tronice (tip Sport}) {(Olt.) numai in
perioada de Posesorii aces-
tor aparate care au necazuri ter-
minarea perioadei de trebuie
se adreseze Cooperativei Radio-
Progres.
II IIIII
Prin acest set n plic, I.P.R.S.-
propune iubi-
torii de in utilizarea
montarea circuitelor integrate. Circui-
tul folosit este un integrat COB 400,
din categoria circuitelor integrate lo-
gice.
,
aude semnalul generat de montaj,ln-
etajul de amplificare este
bun; semnalul nu se aude, etajul
de amplificare este defect. Se proce-
astfel pentru fiecare etaj in parte
0---------------
ntr-o
constructive, n
de
tre se transformatoare,
carcase, pirghii, capace, lamele, grife,
inele, ghidaje, cu
circuite imprimate tip {{Pentacon Elec-
tra, rame, suporturi, rozete,
lentile, filtre, stechere, piese
angrenaj, axe, role d'e fixare,
furi etc.
Magazinul de prezentare des-
facere al ntreprinderii de cabluri
din amplific!tor, se
cel defect.
Se alimentarea ntregu-
lui montaj de la o baterie de 4,5 V
sau de la o de tensiune stabili-
de 5 V.
Plicul toate piesele necesare
montajului, inclusiv placa de
cablaj aiiajul
de lipit tubular. Casca nu face parte din
set, ea se poate procura de la maga-
zinele de specialitate. Se
atentie la montarea circui-
tului 'integrat a condensatorului elec-
trolitic (cu plusul in
Montajul corect executat va
na de la nceput.
Cu ajutorul a trei a
rezistoare trei condensatoare se ge-
o de aproximativ
1 kHz.
r5V
Semnalul generat de montaj este re-
dat cu ajutorul unei telefonice cu
de 50 n.
Un generator de <>1\,-li"tro,,..,,c.nf;S
un electronic care
2
conductoare cu
manta de cauciuc sau cu cauciuc sili-
conic, steclotextolit dublu placat, con-
ductoare de cupru cu cu bum-
bac sau fire de cablu de
produse din hrtie de cabluri
de energie 1 kV, 10 kV, 20 kV, conduc-
toare cu profil din aluminiu izolate cu
fibre de cablu telefonic,
pertinax cu diferite produse
stratificate placate cu cupru. Nu
adresa: Bd. Republicii nr. 57!
fiII
11111'0-
GRAfiCI
NOI SURSE. DE ENERGIE
911979, p. 12 hidro-
10,1979, p. 12 (Microcen-
11/1979, p. 12 (Biogazul);
12/1979, p. 12 a apei
menajere); 111980, p. 12 (Minipunct
termic); 111gs0, p. 13 (Circuite pentru
iluminaful economic); 7/1980, p. 19
(Corp de iluminat); 8/1980, p. 12 (Mi-
24 V/800 W);
9/1980, p. 12 10{1980,
12 (Caracteristici ale
galvanice); 1/1981, 18
(Altematoarele auto: utilizare
TEHNRUM 8/1981
Acest aeromodel telecomandat a
fost construit pentru scopuri mai
sportive, mai mult utilitare. Dintre po-
sibilele fotogra-
fia lan de de fotbal
la meciuri, antrenament t,pl,p{'nrrl::!rlrl:'l

Cunoscnd
relor - stabilitate
reduse
cit realizarea
ales

TEHNIUM 8/1981
Poate fi n va-
rianta mai a procedeului
de mai sus, anume prin nlocuirea
diodei de cu o punte redre-
soare intre sursa de ali-
mentare consumator (fig. 2). Avan-
tajele sint discutabile, de la caz la caz,
dar dezavantajele sint evidente: patru
diode in loc de una, precum
rea de tensiune de cazul
cu o
Metoda in figura 3 se re-
tot la protectia impotriva
tot o dar
de data aceasta in paralel cu consu-
matorul n sensul de blo-
care (cu anodul la minus catodul
la plus). in serie cu alimentarea, na-
inte de este (obliga-
toriu!) o dimensio-
consumul maxim admisibil
-al montajului. Atunci cind sursa este
corect, dioda blo-
con-
-sumatorului. Cnd alimentarea
este invers (plusul la minus
minusul la plus), dioda se deschi-
de, fiind in sensul conduc-
curentul direct nu este limi-
tat decit de propria de
aceea a sursei (ambele foarte miCi)
prin urmare, puternic, du-
Cnd la arderea fuzibile
deci la ntreruperea circuitului. Ten-
siunea montajului (n
intervalul foarte scurt de timp de la
conectare la arderea nu va
valoarea de tensiune
in direct pe (cca 1 V), deci
montajul nu se in pericol.
Toate bune frumoase, dar cum
povestea aceea cu oul
na - pardon, cu dioda:
care se arde mai nti? punem
n presupunem se
punge intii dioda, oricum in foarte
scurt timp o va urma
deci montajul nu va
se arde n-
ti circuitul de alimentare
se ntrerupe dioda nu mai are nici
un motiv se
gluma la o parte, trebuie
tat dioda are un curent direct
maxim cu mult mai mare dect curen-
tul maxim absorbit de montaj (deci
cel pentru care a fost
ea are practic toate
sele scape in intervalul relativ
scurt de timp n care se produce
arderea fuzibilului. De exemplu, pen-
tru o de 0,5-1 A putem folosi
diode de 10-20 A (10 S110, RA220 etc.).
Mai de sursa
este su-
porte un astfel de sau nu.
ea este o auto
nici o e vorba de ba-
4
Fiz. ALEX. MARCULESCU
- terii, cu atit mai putine griji.
alimentatorul nu este nici auto-
protejat, nici exagerat de supradimen-
sionat, este mai bine la
alte metode mai putin violente, sau-
de ce nu? - in prealabil
pe el.
Oricit ar de de
solutia in figura 4
(sintem siguri ati tras cu ochiul),
nu este cazul la ciocanul
de lipit pentru a o verifica. Ea repre-
un circuit de protectie combina-
impotriva n
timp mpotriva eventualelor su-
pratensiuni provocate de functionarea
a sursei. O amintim
doar cu titlu informativ, deoarece dio-
deie Zener care se la astfel
de sint de
ca atare, putin
(de exemplu, pentru la 12 V
se poate folosi dioda ESM 233-18).
La conectarea a sursei,
dioda Zener se ca o
direct lucrurile
se petrec ca la circuitul descris ante-
rior. sursa este corect,
dar tensiunea de ea
tendinte de dioda (acum po-
invers) intervine prin proprie-
tatea ei stabilizatoare: ea va la
bornele sale tensiunea U
z
(valoarea Zener returnnd
pe a sursei, a sigu-
a conductoarelor de
surplusul U-U z' Veriga cea mai
a va ceda atunci cnd tensiu-
nea sursei va prea mult. Fiind
vorba tot de o
din care am dori scape sursa
nu mai
la natura sursei, ca in cazul precedent.
SUPRA TENSIUNE
Foarte constructori amatori
folosesc pentru alimentarea montaje-
lor experimentale surse reglabile de
tensiune cu sau stabi-
lizare circuite de auto
dar - in general - instrumente
incorporate pentru indicarea perma-
a tensiunii la borne a curen-
tului consumat. n este
probabilitatea de a uita
sursa pe o tensiune mare (18 V,
24 V etc.) de a o conecta ulterior
la un consumator ce admite o valoare
de tensiune sensibil mai
(6 V, 9 V etc.). Ce se poate ntmpla
este trist de analizat, ne vom
una dintre
multiplele de a prentim-
pina asemenea necazuri. Circuitul din
figura 5, ntilnit n literatura sub
numele Crow-ban>, con-
sumatorul (prin arderea
atunci cnd tensiunea de
o
n cazul exemplului dat de 14,5-15 V.
Pentru a functionarea dis-
pozitivului, tiristo-
rul Th. este conectat n paralel cu
consumatorul, n sensul de conduc-
avnd poarta n punctul
median al divizorului (O:. + R
t
)/R
2
n
amonte (spre este o

consumului maxim admisibil al mon-
tajului. Atta timp cit tensiunea sursei
este sub valoarea de prag, dioda Ze-
ner O: a fost alea-
prin urmare, tiristorul este
blocat, neavnd curentul de
necesar pentru amorsare. La
rea pragului, dioda Zener se deschide
brusc (pe caracteristica poar-
ta impulsul de curent nece-
sar pentru amorsarea tiristorului, a-
cesta face datoria se
tensiunea pe-
de la bornele consumatoru-
lui.
Din acest montaj pune in
pericol sursa de tensiune nu
este auto Cit despre tiristor,
trebuie n vedere alegerea unui
model cu un curent maxim admis cu
+

3
+
SURSA
4
+
12-1SV
.,
SURSA
5
mult mai mare dect consumul maxim
al aparatului alimentat (de
tiristoare de 10-20 A pentru
tori de 0,5-1 A). . ...
Dioda Zener trebuie tensiu-
nea de n jurul
valorii de prag dorite.
R
2
din divizor se
tai) n de valoarea tensiunli de
alimentare, ca de curentul de amor-
sare (de al tiriston,llui.
Din exemplele anterioare
probabil cu o impresie destul de
despre circuitele de
care fac pe dractl-n pa-
tru pentru a salva consumatorul, n
schimb in fiecare sursa
de tensiune, ca cum ar fi fost spe-
cial concepute pentru a testa
tile alimentatorului. Se impune deci
precizarea astfel de metode snt
justificate numai in cazul unor apa-
rate costisitoare, a deteriorare
din nici nu vrem o conce-
pem (casetofoane, magnetofoane, ra-
dioreceptoare complexe, amplificatoa-
re HI-FI etc.). Este de la sine
nimeni nu va ncerca protejeze
prin aceste metode o sonerie electro-
cu riscul de
alimentatorul universal din laborator!
+
CONSUMAlOR
+
CONSUMATOR
+
CONSUMATOR
"irE w
BEIECIIIIIIAJA
Dorim mperechem cu precizie
nu avem punte R; ce-i de
Nimic mai simplu dect ne
una ad-hoc (fig. 1). Am no-
lat cu U valoarea tensiunii de alimentare.
cu Rl una din dorite, iar
cu R
2
care se alege (prin sor-
tare dintr-un lot cu aceeasi valoare no-
n vederea cu R {.
Instrumentul (V) trebuie fie un
voltmetru c.c. cu mai multe domenii,
cel mai sensibil corespunznd ctorva
zeci de la cap de (merge
un A VO-metru domeniul cel
mai sensibil pe scala pA,
unde se vor citi corespun-

Cu voltmetrul pe un domeniu de 3-5 V
avnd cursorul lui P (liniar) cam pe la
puntea. Din P rea-
o echilibrare
rind o mi-
a acului. Trecem apoi voltmetruJ
pe domeniul cel mai sensibiL
din P echilibrul. Nu vom pro-
babiL exact nul!
vom nota cu U 1 valoarea

a mai umbla la cursorul poten-
ntre ele rezisten-
R
1
R
2
pola-
ritatea bornelor voltmetrului. Vom citi
o pe care, ce i
atribuim semnul minus, o cu U
2

n fine,
U 2 - U 1 (U l' U 2 -- cu semnele lor cu
tot) o cu dU: dU = U
2
-U
1

n aceste se poate demonstra

R
2
1 +dU/U
= -!=dU/U-
Este evident mperecherea
ntre R
2
R
1
ar conduce la
d t T = o. Cum aceasta este practic
ne vom obser-
1
M.
cineva
cu o 1.1::1111.:111,.1111:;:
nul sutelor de """ttn,""'';;
pla a
baterie de
o .dintre noi nu
aducem aminte de acea
cu caracter dida'ctic
prin care profesorul de ne-a
convins definitiv autoinductia
... (Pe atunci ne mai .
treaba aceea cu semnul
i zicea legea lui ca un
caz particular' al . principiului Le
Chate.lier; dar de ce profesorul
ne-a servit-o n versuri: Eu, curentul
cel indusi Totdeauna m-am opusj
Sensului AI celui care m-a
creat, toate indoielile ni s-au spulbe-
rat.) .'
Cu. timpul am incidentul, am
devenit amatori ne-am
curentat de ori cu montaje
experimentate excl.usiv cu surse de
tensiune (de exemplu, Cnd am
n mini condudoarele care ali-
mentau cu 6 V sau 9 bobina
unui releu
testa
u
.1
+
. abaterea (n
procente) a lui R
2
de R
1
., 6, se poate
calcula
se reco-
ale sche-
1
o putere
este
rp7idpn1rl'l a
ea va limita curentul
maxim prin dicfndin final
tensiunea bateriei necesare. Astfel,
excursia
comutator pen-
instrumentuhri
ne
nu avem dife-
periculoase
n oe
le
prin experimente.
la precise
improvizate!
2
etc. etc. Dar de
la convertizoarele statice
(care tensiunea conti-
n tensiune nal-
n-a mai dect un prin
sugestii noi
n traficul international se
mai mult cu modulatie
pe
transmisia
radioamatorii YO realiza
n"banda de 2 m, expunem
turat unui radioreceptor mo-
dern cu bune n trafic.
Analiznd schema: se o sem-
nalul din este aplicat pe o
pentru adaptarea impe-
coaxial de 75 n. Prin
semnalul ajunge apoi pe baza
care rolul

tru o stabilitate n a
acestui etaj, este m'ai deose-
n i s-a o neutro-
dinare. colector, de L3
semnalul Conden-
de 470 pF
baza tranzisto-
etajul de mixare
mai precis pe emitorul
este aplicat semna-
local construit cu
colectorul tranzisto-
se astfel semnalul de
cu de
10,7 Bobinele Ll' Lz, L3 L
4
snt
construite din de cupru argintat,
cu diametrul de 1 mm. Acest material
le factor de calitate mare, cres-
cnd acest mod selectivitatea recepto-
rului. Lz se con-
struiesc spirelor
fiind 6 mm. Astfel, cu pas
mm la Ia masa
Lz este cu
iar in acestea se
1 pentru a
un transfer optim energie.
L3 are 4 cu la
spira pas 1,5 mm. L
4
de la
oscilator se pea din
material plastic cu miez de ferita
este n de ra-
dio industriale la oscilator blocul UUS.
----
Ucao O
V V
0,35
2,75
6
8
3
4
f
V03CO
Ea se cumpara de la orice magazin de
specialitate.
Pe se . bobineazii
3,25 spire cu pas 1 mm la spi-
l'a 0,5 de la
trebuie fie bine pe
infime mecanice atrag
apreciabile ale osci-
latorului; bobina se poate rigidiza cu
un adeziv de plexi etc.).
Sarcina etajului mixer o constituie un
ICM PL f
A W MHz
1,5 2
170
3,75 4
2.25
4 175
1,5
1,5 4
175
1,0 2,5
8 14
15 28
30
1
) 28
20
45 175
9 10 225
12 14_ 225
circuit oscilant acordat pe de
10,7 MHz. Ls L6 se
sesc gata ca transforma-
toare de MF, sub
pentru apa-
ratele de radio. Se va avea ca atunci
cnd se de la magazin se
rezistorul conectat n paralel
pe Ls'
Prin intermediul 1,6' sem-
naluf este aplicat circuit
oscilant acordat tot pe 10,7, MHz, n
bobina L7
Cele circuite oscilante acordate
pe 10,7 MHz constituie un fil-
tru ce contribuie n mod la
selectivitatea a receptorului.
Bobina L
7
poate fi pe
o de, MF
cu miez de pe ea se
39 de spire din CuEm y) 0,1 cu
la spira 5. n continuare, semnalul
n circuitul integrat T AA 661, care
l n amplitudine,
eliminnd de amplitudine
semnalele perturbatoare suprapuse. Cu
circuitul oscilant ce bobina Ls
TAA'41
(27 spire q, 0,1), semnalul este defazat
cu de
Discriminatorul la un
semnal de care este apoi
amplificat de circuitul integrat TBA 790
ascultat n difuzor (4 o, 3 V A).
Circuitul de intrare (Lt-Lz) se
n mijlocul benzii, respectiv pe
BLW76 70 35 8
BLW77 70 35 12
BLW78 70 35 10
BlW19 0,5
BlW80 36 17 1,0
BlW81 2,5
BlW82 36 17 7
BlW83 65 36 3
BlW84 65 36 3
BLW8S 36 18 8
BlW86 65 36 3
BlW81 36 18 5
BlX 13 65 36 3
de 145 MHz, prin intermediul
satoarelor trimer. Condensatorul !'aria:
bil folosit este de la radioreceptorul
Neptun, care are spe-
ciale pentru UUS.
Alimentarea radiorecepfQrului se / face
de la o de tensiune, stabili-
electronic. Cele din
secundar trebuie debiteze cte 12 V
fiecare.
Montajul electric se fie
pe cablaj imprimat, fie n compartimen-
te pentru fiecare etaj, ecranate atre ele.
In etajul de intrare mixer se vor
monta tranzistoare de tip BF 181 sau
BF 200, iar n oscilator BF 214, BF 215,
BF 181 etc.
Tranzistorul BD 135 se pe
un radiator de cu de
100 cm
2

Receptorul poate fi construit n va
rianta cu de
6,5 MHz Pentru aceasta, se
blocul cale sunet din televizorul Dia-
mant.
Circuitele acordate de la T AA 661 se
n sensul rezistorul
0,1
tl
F
R 202 de 18 kQ se pe
schema uzinei).
EventuaL pentru ngustarea se
poate elimina C 202 (2,2 pF). Se dezli
de la L 204. acest (al lui
C 202), se la piciorul 6 de la
T AA 661 (dezlipit n prealabil de la
C 203).
n etajul mixer (colector T
2
\ n locul
lui Ls L6' se llil
tor acordat pe. 6,5 MHz (transformator
ce se poate din magazine).
L
7
se
La etajul de intrare nu se

n oscilator de de
4 MHz se obtine din miezul de
Pe placa de de la televi?:or punc-
t ul 6 se la
Redresorul neschimbat.
SQ-1) 28
20
80 108
30
130
1
) 28
130 87,5
25
100
1
) 28
100 170
1,5 2
3,0 4 470
7,5 10
18 30 470
6 25
1
) 28
9 25 170
20
30
1
) 28
45 170
9 45
10 25
170
6
Pentru a veni n sprijinul celor care
doresc realizeze un receptor sincro-
n cele ce
avnd ca punct de plecare un articol pu-
blicat n Tehnium nr. 5/1976, realiza-
rea unui receptor pentru gama de 10 m
(fig. 1). Acest receptor deose-
bit de simplu, n prezent sta-
de Y06-332/SB.
Semnalul din exte-
bine se prin-
tr-un atenuator rezistiv circuitului osci-
lant CI L h care realizea7.A selectarea frec-
dorite, apoi primarului transfor-
matorului Tr.1.
modulatoru-
lui echilibrat, format din diodele D 1 - D 4'
ntr-o a pun n
se semnalul de la osci-
lator, printr-un transformator similar.
Semnalul de astfel
nut se trimite, printr-un filtru n de
(L
3
; C
8
; C
9
), amplificatorului
de cu trei tranzistoare.
Filtrul o de trecere de
circa 3 kHz.
Osclatorul este realizat cu tranzisto-
rul T
4
, avnd circuitul oscilant n colec-
tor. Acesta este de tipul cu ca-
C
3
, C
4
, condensatorul C
5
ser-
vind pentru acord. La stabilirea punctu-
lui de servesc rezistoarp-leR
J
Rz n montaj divizor de tensiune, pre-
cum R3 n circuitul de emitor. Ten-
siunea de alimentare este cu
dioda Ds'
Amplificatorul de este
construit cu tranzistoarele T 1, T 2, T 3'
pentru T 1 recomandindu-se un exem-
plar cu ?gomot mic. Condensatorul CI ..
pentru
audio nalte, de natura asigu-
rnd o cu ton n
Amplificarea n se apro-
pie de valoarea 30000.
La receptorului se
o pereche de sensibile, de mare
(2 000 0-4 000 O). Poate fi
folosit un etaj suplimentar Ide ampli-
ficare pentru n difuzor. Rezul-
tate mai ales pentru re-
puternice, se prin
conectarea n locul a unui difu-
zor de radioficare cu transfor-
matorul de
Pentru reglarea volumului pa-
de pe intrarea de
care reduce semnalul aplicat, ct ten-
Ing- V.
V06AEA
siunea de zgomot, lucru util n
narea Dx n de QRM.
n de sensibilitatea amplifica-
torului de de zgomo-
tul modulatorului echilibrat, la reglaje
corecte se poate sensibilitatea de
2-3 la un raport semnal/zgomot mai
bun de 3.
Selectivitatea receptorului este
de caracteristica filtrului L3 Cg Cq
poate ajunge la 30 dB, la un dezacord
de 10 kHz.
Montajul se pe b de
cablaj imprimat cu dimensiunile de 140x
x 55 mm. Bobinele Ll L
2
au cte
ANTENo/\
3
C10
1
a implicit a semnalelor
aplicate celor patru diode.
Bobina filtrului L3 se pe un
tor de 1> 11 x 1> 8 x 6 mm cu-
prinde 300 de spire cu CuEm
\) 0,15. se poate folosi
de mare a unui
transformator defazor n a-
cest ultim caz, se
va lega cu un la
Se ecranarea bobinelor Ll
L2' precum a condensatorului va-
riabil C
2

T1
2
T3
EFT323
LA PUNCTUL@
spate, avnd o pentru bate-
rii, are dimensiuni: lun-
gime 170 mm; 80 mm; adn-
cime 120 mm, cu o de 22 mm
o
o 6EJ,
/--, Y
o
/ .. o , -<>
L31r-
\ II ! 1 O
I _ c7 O 1:>..1
C15! 1,"
-9V
+
D104
9 spire cu CuEm 0 0,5 ;'P1m, bobi-
nate pe carcase cu diametrul de 6 mm,
cu miez reglabil din
Priza de se ia de la spira a doua
dinspre a bobinei L
1
; celelalte
prize vor fi la mijlocul bobinelor.
Transformatoarele mixerului echili-
brat Tr.1 Tr.2 se pe miezuri
toroidale cu dimensiunile aproximative
o 11 x 1> 8 x 6 mm. primarll
se bobinnd 20 de spire CuEm
sau CuEm iar se-
bobinnd cu fire o
10 spire din legnd ncepu-
tul unei srme cu celeilalte,
nem priza o simetrie
".
Pentru a acordul n cazul re
SSB,
folosirea unui vernier, a unei extensii
cu o varicap, n figu
ra 2 Aceasta se va monta n paralel cu
condensatorul variabil C
z
sau chiar n
locul lui. Alimentarea se face cu tensiune
de la dioda D 5' Din
metrul R
12
se face acordul brut, iar din
R
14
acordul fin.
Montajul a fost realizat ntr-o cutie
din de aluminiu de 2 mm, din
ndoite n de U; prima for-
baza, panoul front al cel din
o
pentru baterii. A doua n
de U, se peste prima, for-
mnd laterali capacul cutiei.
Alimentarea montajului se face cel mai
bine din baterii plate de 4,5 V le-
gate n serie -- dar se poate folosi un
alimentator care livreze 9 V bine

Reglarea aparatului n verifi-
carea amplificatorului de
aplicnd un semnal prin
C 1 o; verificarea oscilatoru-
lui local fixarea lui n aGorda-
rea bobinei Ll' brut cu un
activ apoi din miez pentru maxim de
n
IlO pe 4B5 kHz
aparatul de radio, montajul sa-
deosebite n traficul de
radioamatori.
Personal am realizat montajul
pentru a-I utiliza ntr-un radioic-
ceptor VEF 206, care poate recep-
benzile de 1,83; 3,6; 7; 10,1
18 MHz.
Montajul din figura este
un generator cu de
465 kHz poate fi utilizat BFO
intr-un radioreceptor de radiodifu-
ziune, care are una sau mai multe
benzi de radioamatori. Astfel, ra-
dioreceptorul poate fi utilizat n
traficul de radioamatori,
nnd, pe emisiuni n AM,
emisiuni n SSB CW.
Primul etaj este un oscilator cu
circuit acordat n colector. Trans-
formatorul Tr.1 este de
de la un radiorecep-
tor tranzistorizat.
oscilatorul nu
la prima ncercare, se inversea-
capetele secundare
a transformatorului.
TEHNIU,m
Ing. DAVID MOLD.OVAN,
V04BTZ
Capacitatea C
3
se ex-
perimental.
Etajul al doilea este un repetor
pe emitor, avnd rolul de separator.
Realizat pe o de circuit
imprimat, ecranat introdus n
1115mA
* C3

pF

C5
\I.x K 01
-
i2
BC2.52.C
9V
1+

C6.P LASfCUNDARUl
r UL'TlMtJLUI
R6 'TRANSFORMATOR
:2 2 DE F. . DIN
Kn RECEPTOR
masurarea tensiuni-
de la V 1000 a
tensiunilor continue de la 1 la 1 V
si a rezistentelor electrice de la 10 Q la
io MQ. .
Precizia
mul rnd, de calitatea
atinge
pentru
OCTAVIAN BUTUZA
J
Baia Mare
ohmmetru este la latitudinea
n de comutatorul de care dis-
1
este in O,.. 300n
cOlnDl11ne dmtr-un
741 O - 1 kn
sau similar, de re-
zistoarele etalon n circuitul ohmmetru- O - 3
lui.
Att ct A O -
rele se m CIrcUI-
tul de n varianta nein- O _
versoare (-), iar la intrarea (+) se in-
troduce tensiunea de sau ten- 0-1 'JO
siunea de in cazul ohmmetrului
Valorile pieselor componente au fost 0-300
la un instrument de de
cu
de
de la un AVO-metru 0-000
scald n domeniile
evitnd astfel o eta- J - 1
destul de '
voltmetrului nu pro- O
bleme dec)set,ite. Ca de plecare se
valorile R
1
O
tru tensiunilor continue
pentru tensiunilor alterna-
tive (vezi 2). Aceste valori de
de
care
Ii
n cazul de V 1 V, iar I
i
=
= 1 00 deci
R = 1 V = 10 kQ.
1 A
cum se valoarea rezis-
a instrument ului de
nu in calcul poate varia
limite ce trece
de valoarea
de valoarea
de
mstrumenttllui de Ast-
nu este
La determinarea valorii lui R
2
se
are in vedere faptul micrc1arrmerme-
trul de curent continuu
curentului mediu. redresat.
a trece de la tensmml()r
tinue la tensiunilor
tive, este suficient se
R
2
(de la 10 kQ la 9
se cu comutatorul
Alegerea modului de lucru ",-,l'fn'l",trll_
ohmmetru se face cu comutatorul gli-
sant K3' comutatorului in sche-
ten-
siunilor
Toate rezistoarele vor avea precizia
de
cu
8
de un instrument de
alegem va-
mod corect, nu mai
dintre posesorii de moto-
rete mai ales cei n-
la reglarea aprin-
derii. Pentru ca motoreta
performantele cerute, acestui lu-
cru trebuie i se dea o impor-
Un mod foarte
simplu n timp foarte
eficace de reglare se poate
cu montajul din Acesta
este un generator de ton folosit
de radloamatorii ca so-
pune de pe care le are m
precizia de Cu ct banda de
lucru este mai cu att precizia
de este mai mare (citirea mai

Deoarece la mari (1-10 MQ)
raportul de 1:1 ntre rezistenta etalon si
cap de nu se mai
unele abateri care se cu
valorii se recoman-
ca rezistoarele R
19
, R
zo
R
21
fie
nseriate cu Cte un semi-
reglabil cu care se vor face corecturile
necesare.
La' reglarea ohmmetrului se va pro-
ceda astfel:
La bornele Rx se un rezistor de
precizie (0,5-1%) cu valoarea de. 1-10 kO
sau chiar de 100 k O. se capul
de pe gama cu ajutorul
semireglabil P l'
care se cu vop-
sea sau lac.
Pentru domeniile de lucru de 1 MD.
3 MD. 10 MO, tot la bornele RX' se
I
nerie sau pentru alfabe-
tului Morse. Constructia este
foarte nu re-
glaje, generatorul functionind de
la prima ncercare. n serie cu co-
mutatorul K se
de (A B) cu lungi-
mea de 0,5 m, la capete
cu Cte o de tip crocodil.
Cu acestea se face cuplarea gene-

pe rnd, rezlstoare de 1-3, .lespec-
tiv 10 MO/1 %, iar din
p 2> P 3 P 4 se fac corecturile la cap de
(P
1
blocat).
Sursa de tensiune de stabili\,
de cca 3 V, se obtine de la sursa de ali-
mentare .1-- 15 V cu ajutOrul unei diode
Zener (D
s
) PL3V3Z, prin sortare.
Dioda Zener (D6) la proteja-
rea instrumentului n cazul. in care bor-
-nele Rx libere. La dioda
se cu ajutorul microntre-
Ko.
Schema- de principiu a ohrrimetrului
nu de cele prezentate deja n pa-
ginile revistei Tehnium; ca atare, do-
ritorii pot consulta aceste reviste pentru
suplimentare.
Alimentarea montajului se face de la
o de tensiune si
de + 15 si - 15 V. Schema ali-
mentatorului se' poate alege din cele
publicate. Consumul nu 23-
24 mA.
- - -O RJ< 0---
2
MOD DE LUCRU
capacul ventilatoru-
lui ventilatorul, apoi volan-
tul magnetic Cnd semnul a
de pe volant coincide cu semnul
PM imprimat pe carter.
de reglare a platinei
ntre contacte la
0,35-0,45 mm (vezi cartea tehn
reglarea platinei se deco-
firul (albastru) ce alimen-
primarul bobinej' de inductie
se la generator prfn-
fr-unul din firele de (A).
fir de (8) se co-
la (corpul moto-
retei).
n momentul n due platina este
Tr. '{ MAMA!/(
'IAL6ATROS'')
TEHN.IUM

!Temporizatorul electronic este un
aparat care nu trebuie
din nici un laborator fotografic. n
de procedeul de temporizare
folosit se un anumit grad de
precizie, care este foarte mare pentru
T
7 8
4
Tornr .. "\rI'7",t,,,,,,,,'olo r(\lm::lnfl:::ltA cu
de sau sincronizate direct pe
Un astfel de temporizator este
mai greu de realizat, necesitnd
mai multe circuite logice avnd o
relativ Prezint
COTE N mm. GAURIZ 4
Dintr-o de ta-
de aluminiu cu gro-
simea de minimum 2 mm
un
blon care va ajuta la
montarea pe radiatoare
j tranzistoarelor de pu-
tere (2 N 3055, ASZ15
etc.) marcarea
a locu-
rilor pentru
Cu astfel de
bloane, puse unul peste
altul, ncadra folia
de 'n vederea
rii pe contur a
deteriorare.
n desen s-au dat
cofele pentru tranzistoa-
rele de tip AD 161.
N o
M
PT. TRANZISTOR
tip 2N 3055, cote: 42
tip A O 161 J cote: 33
30 28 17 11
23 20 15 6
turat schema unui
220
\l1'\J
doar integrate
care este de realizat re-
zultate bune.
Alimentarea montajului, care tre-
buie fie foarte este reali-
A
1
Un patent uzat nu
este de aruncat. Retezn-
du-i vrful sudndu-i
de fier ca n
o "'ro,-t' .... "'''''''
de lucru, atunci
de exemplu un blin-
daj de la un transfor-
mator sau la un preamplifi-
cator. Dimensiunile
depind de
mea patentului de
mea la vrf pe care o
fiecare. sudare se pot
la un polizor fin por-
cu prea umplu-
ca
montajul se
direct din La deschiderea
platinei alimentarea se face prin
bobina de aprindere. Acest lucru
face ca tensiunea
interne a bohinei, deci
polarizarea tranzistorului T se
schimbe. Sunetul difuzorului se
PBB41PLIFIU D
va schimba fapt ce
deschiderea Tonalitatea
se alege din
trul P.
Rotind rotorul magnetoului n
sensul invers acelor de ceasornic,
n momentul n care semnul a
de pe el ajunge n dreptul semnu-
lui A de pe capotajul de
trebuie deschiderea
contactelor ruptorului, deci schim-
barea n difuzor.
acest lucru nu' se proce-
la reglarea statorului.
Acest dispozitiv poate fi folosit
la reg larea altor tipuri de
forete sau chiar motociclete.
TEHNlUM 8'198\
Este vorba de un preamplificator
care poate fi utilizat naintea unui am-
plificator de putere, sau pentru ascul-
tarea unor programe mono sau. ste-
reo, n de varianta construc-
n n
Primele etaje, realizate cu tran-
zistoarele Ti T
2
, snt amplificatoare
de tensiune.
aceste etaje un co-
rector de ton de tip Baxendall,
care un nou etaj amplificator
de tensiune.
TranZistoarele snt de tip BC 100 C
sau BC 173 C, cu beta mare
zgomot de fond. Cu rezultate mai
slabe (n zgomotului de fond)
pot fi utilizate tranzistoarele BC 107,
BC 108, BC 171, BC 172, care v or fi
sortate cu un factor 13 peste 200.
Alimentarea montajului se va face
cu 18 V, de la o
56K.C'l.
l+J4
UJ 22nF l00nF
oc

f-

cu circuitul integrat 723, n capsu-
de tip TO 100, i se va
n mod obligatoriu un radiator con-
fectionat din de aluminiu. Ca
transformator se va folosi unul de
sonerie.
Circuitul de temporizare propriu-
zis este format din monostabilul inte-
grat COB 4121, care o 'precizie
Se pot comuta
de temporizare. Condensatoa-
rele folosite trebuie fie de cea mai
calitate, eventual cu
Comanda becului se tace cu un ti-
ristor de putere (TYP 220 sau echiva-
lent). Se impune folosirea unui radia-
tor pentru rea dar a-
cesta trebuie amplasat ct
de condensatoarele de tOl"n""ri7
de integratul COS 4121.
becului se poate face cu un releu,
caz n care nu se va folosi puntea
2PM6 nu va mai fi
La realizarea montaiului se va avea
la izolarea traseelor
de tensiune. Monostabilul si
condensatoarele de temporizare s'e.
vor ntr-un loc cu mici va-
de pentru a se
ne o cit mai se va
avea ca nici o
nu fie direct m'iinii, pentru
a evita riscul de curentare.
se vor realza alimentarea si cir-
cuitul de a tiristoruiui, iar
numai verificarea a-
cestor blocuri se va monta circuitul.
temporizator.
ClAN

li.
Aici se patentul J
foarte bine fi
de intrare este de aproxi-
mativ 30 k n, iar cea de de
10 kQ.
la de vo-
lum vor fi realizate cu cablu ecranat.
Pentru functionare se va ac-
asupra semireglabilului de
4,7 M D, care va putea fi nlocuit apoi
cu o
+18V
AMPlifiCATOR
HI-fl 2x201
StUd. LUCIAN HARTINGHER,
Pentru a veru In celor ce
circuite integrate liniare din se-
ria 741. (PA 741, SFC 2741 etc.), propun
mai jos reaIizareaunui amplificator audio
cu o putere de 2 x 20 W, ai para-
metri tI pot incadra in categoria ampli-
ficatmirelor HI-FI. cteva dintre ca-
racteristicile sale mai importante:
-- tensiune de alimentare: 15 V
cc
curent consumat la puterea maxi-
Imax= 3A
putere P max=
= 2x20 W
-- coeficientul de distorsiuni: 0= 1

Ia f = 1 kHz, P = 20 W
banda de trecere Ia O dB: B =
= 10 Hz -30 kHz .-
-- eficacitatea corectorului de ton:
20 dBla 20 Hz
18 dB la 20 kHz
-- de R
L
=4-8 a
difuzoarelor n gama de
puteri: P = 3-20 W
-- de scurtcircuit: t = 5 min
-- de sensibilitate: 3-
5 mV.
parametri se pot folosind'
AMPlifiCATOR
HI-f1181
Particularitatea schemei de
n faptul etajul ftnal este cu
un sistem de care automat
n atunci cnd, din cauza unui
scurtcircuit, puterea de
Ia. ori de puterea
n regim normal. .
Montajul are la intrare un amplifica-
tor diferential format din tranzistoarele
T1 T2, etajul de din
T 3' defazorul format din T s T 6
etajul final de putere constituit din tran-
zistoarele T7 Ta Tranzistorul T
4
are
rolul de a stabiliza .curentul de repaus
al tranzistoarelor finale n cazul varia-
de ca al
a tensiunii de lucru. Din acest
motiv, tranzistorUl T
4
trebuie\ obliga-
toriu fie montat pe radiator
un ul din tranzistoarele finale.
Tranzistorul se introduce mai
nti ntr-un mic radiator recuperat de
la un tranzistor AC 180 K apoi acesta
se pe radiatorul pe care . se
finalele. Este bine ca micul radiator
fie izolat cu de radiatorul
mare, deoarece tranzistorul T
4
areco-
lectorul la in ipoteza varian-
tei stereo a unui singur radiator, se
pot pune n scurtcircuit colectoarele de
la tranzistoarele celqr canale. Izo-
larea de radiator trebuie
pentru tranzistoarele finale.
Curentul de repaus de cea 85 mA
(care se cu aparatul ntre
lectorul lui T7 + Ucc) se
din R
1
. Din se-
mireglabilul de 1 Ma se sime-
tria (ntre polul + aI condensatorului C
6
trebuind fie
Ucc/2,)' 15 V.
Amplificatorul aflat la in-
trarea montajulUi
tensiunea de mijloc in regim de scurt-
10
Praf. M. VONICU
circuit n cazul pu-
ternice, n fel incit o si-
a puterii disipa te.
Pentru stabilizarea curentului . de co-
lector servesc de emitor ale
tranzistoarelor finale. de ten-
si une pe tranzistoarele finale T 5-T 7
respectiv T 6-T a provine de la T
g
T 1
prin cite un divizor de tensiune R
2
/R
3
,
respectiv R4/R 5' tranzistorul T 9
conduce la. alternanta a semna-'
13
kn
R
5,6
(pentru varianta stereo) integrate
PA 741 paisprezece tranzistoare bi-
polare. Este de preferat ca in ca?w folo-
sirii integratelor de romneas-
se cele ce au ultima P
sau J, pentru ele mai bine .in
la mai mari n
varianta de mine am folosit
PA 741 J. Se n mod deosebit
modtt
1
. de, cuplare a tranzistoarelor
BD 237 BD 238 cu amplificatoarele
(A. O.). Se pe
fiecare a A.O. se
cte o de 180 a.
de tensiune pe acestea, datorate
lor pe fiecare de
snt suficiente pentru a tranzistoa-
rele BD 237 BD 238 n zona activa
. Consumul A.O. este dictat de nivelul
semnalului aplicat la intrare (pentru o
valoare a 'p 17).
Prin intermediul acestui consum se ca-
sau nu tranzistoarele din etajul
driver care, prin montaju! Darlington,
finale 2 N 3055.
A.O. putere pe de
47 n la, Se
ca fie n gama
47-56' n Pentru val oii mai mici de 47 a
50% mai mare dect
consumat la puterea
nu
puteri mari ale SeIJIlmtlululj1
an1
f
La scurtcircuit. la
circula prin aceste rezisten
brusc. n momentul n care
tensiune pe fiecare va
tensiunea de deschidere a JOtlcn1llnu
emitor (0,6-0,7 V), tra:nzisitoar!Me
T 15 se vor deschide. T 17 va
lui T12 la V- va oloca
pe al ternan Cind
deschide, prin divizorul din
va trece un curent de.
2 mA, care va determina pe
ntre baza emitorul lui
de tensiune de aproximativ
pentru a-l deschide
a-I bloca pe T 11 deci tot
amplificare de pe
Cnd scurtcircuitul de la
de te'nsiune de pe
de 0,3 a scad sub 0,7 V, iar
T 17 se am,pliitlca,torUl:
normal. n la
circuit a etajului final aI amlpu'uc3ltor
lui, curentul prin tranzistoarele
Ia valoarea pe care
sit-o Ia calculul de
valoare ce nu este
ct este
de
se distrugerea A. O., iar pentru va-
lori mai mari de 56 a scade puterea
la de amplificator. n
cazul n care puterea
de amplificator este pen-
tru A.O. nu curent, deci
tranzistoarele BD 237 BD 238 snt
blocate.
O particularitate a acestui ampli-
ficator o c.onstituie la scurt-
circuit, realizat4 prin tranzistoarele T 15'
T16 n circuitele de emitor ali
tranzistoarelor finale se cte o
de 0,3 n/2 W. Aceste
se vor calcula la un curent cu
tranzistoarelor finale. Am
toare dn de cupru de 3
sime cu de 100
fiecare tranzistor final, un
de 5 minute. La realizarea etajului
pentru primele probe se vor
bazele lui T 15 T 17 din circuit.
ce se va pune complet la
etajul, se vor cupla in circuit T
lului de bazei tranzis-
torului :rs se t:educe ntr-att nct cu-
. rentul de colector al lui T 7 se
la valoarea de circa 3,4 A.
Dioda Di interzice ca in regim norma:
de lucru,
tranzistorul T9 lucreze invers ast.
fel deformeze semnalul de frec-
adus din etajul de La
a semnalului, tran-
zistorul i40 conduce n regim de scurt-
T 11 conduce li-
din baza tranzisto-
Il
se va verifica modul de
Pentru o
rului de T
3
In fel inct
comanda tranzistoarelor T
6
T
g
limitata
s-ar face limitarea de
pentru a ----.---.. ....
lui de n ea
atunci ar fi
sibil ca,. n regim de scurtcircuit,
densatorul de cuplaj la se
carce prin tr(inzistoarele serie T 10
T 3' aflate n
se cu acestea.
T hea de alimentare: 30 V; Consumul de curent: Ia Pa=O, 1=80 mA __
P"maxd:Panam' 1= 1,07 A; Puterea la (k= 1%, f=l kHz): 18 W;
de 4 a; Factorul de distorSIUni (f=20 Hz-16 kHz, Pa<O,Ol,
Ia 16 W): 0,5%; Tensiunea de intrare: 290 mV; de intrare:
500 ka; Amplificarea n tensiune: 30 dB; Amplificarea n putere: 80 dB.

BAlANS
P15
____ -+ ____ -. ___
Comutatorul de mod
e<:.te in pozitia 'OTEREQ
Tii -BD238
BDZ37
-2 N
T15,T11- ee 171
T'\b- BoC 251
Df:-D4 - Ef O 106
se ca tranzistoarele prefinale
finale fie mperecheate. n versiu-
nea de mine am folosit tranzis-
toarele BD BD 238 cu f3= 130
2N3055 cu f3 = 65.
Semnalul maxim aplicat la intrarea
etajului nu trebuie fie mai mare de
1,2 V, pentru a nu introduce distorsiuni
Cu ajutorul P 17 se
difuzoarelor ce sint
cuplate la amplificatorului,
acestea au puteri mai mip de 20 W.
Cu P 17 la minim, se pun la maxim P 1 l'
P12' .P15 P
16
, iar apoi din P
17
se re-
n sens cnd puterea
la amplficatorulUl va fi de aproxi-
mativ 75% din cea a difuzoarelor folo-
site. Puterea de a amplificatorului
se pe un VU-metru dublu de la
magnetofoanele M 2405 S, gradat n
prealabil n Pentru in-
dicatorului am folosit o punte cu patru
diode EFD 106, un condensator electro-
litic de 10 o de 12 kO
una de 50 kQ.
Etalonarea VU-metrului se face folo-
sind un generator de semnal de audio-
sinusoidal, un osciloscop un
wattmetru de n montajul realizat,
difuzoarelor n gama
llflCATDR
Montajul la o tenSIUne
de 10-14 V se compune din
trei etaje distincte.
Cele preamplificatoare --- pentru
microfon pentru magnetofon for-
primul etaj, ce se compune din
tranzistoarele TI T 2
le P
I
, respectiv Pz, P
3
P
4
pentru
preamplificatorul magnetofon ului.
preamplificare, semnalele se suprapun
se etajului al doilea, format
din 5 circuite filtre -- RC, cu aiutorul
TEHNIUM 8(1981
Elev. ZOL.TAN SILVESTRU,
Sf. Gheorghe
. l>e pot corecta 150-
160 liz; 340-350 Hz; 1,5-1,6. kHz; 4-
4,5 kHz 5,5-5,7 kHz, din
trele P
s
, P
6
, P
7
, P
8
, P
9
= 100 kQ.. Ulti-
mul etaj c:ste amplificatorul de putere
comun pentru cele semnale de
care se mixate la
intrarea (8) circuitului integrat TBA
810 A -- UL 1481. Acesta va da o putere
de 6 W la pe o de 4 Q.
Montajul estl? n varianta mono, dar
se poate realiza' n varianta stereo.
3-20 W.
n etajul corector de ton, prin ::tlcge-
rea a conden-
satoarelor am un reglaj de ton
foarte eficient.
n etajul de intrare este de preferat
nu se ntre intrare
o mai de 100 kO pentru
a nu scurtcircuita la. semnalul de
amplificat.
Factorul de amplificare al preamplifi-
catorului se din se-
de 100 kQ, el fiind ntre
R J -- 820 kQ; K
2
-- 62 kQ; R}
220 &2: R
4
47 kO; Rs --- 82 kO; R
6
--
220 O; R
7
10 kO; Rs -- 180 kQ;
R9 -- 1 MQ; RlO --- 1 MQ; Rll --
620 kO; R
12
4,7 kO; R13 -- 220 O;
R
14
-- 100 kQ; R
1S
82 kQ; Rl6 --
330 Q; R17 -- 47 kO; RIS 100 kO;
Rl9 -- 1 MO; R
zo
-- 100 kQ; R
21
--
180 H2; R
22
-- 1 MO; R
23
1 MQ;
R
24
100 Q; R
2S
-- 100 O; R
26
--
1 O; TI -- BC 108; T
2
-- BC 108;
CI -- 10 ,uF/IO V; C
2
5 ,uF/6 V;
C
3
50 ,uF/lO V; C
4
4,7 ,uF/I0 V;
C
5
-- 200 ,uF/lO V; C
6
-- 10 nF; C
7
4,7 nF; C
8
4,7 nF; C
9
--1 nF; C
10
--
10 ,uF/6 V; C
ll
-- 50 ,uF/lO V; Cu --
5 V; C
13
10 ,uF/lO V; C
14
1 nF; C
15
-- 390 nF; C
l6
-- 100 nF;
C 17 -- 100 V; C
18
-- 100
12 V; C
19
100 V; C
20
--
1,5 nF; C
21
--- 10 nF; C
22
0,1
C
7
, 50 jlF/12 V; circuit integrat
TBA 810 A, UL
Pentru realizarea unei
se va dubla montajul prezentat
iar pentru echilibrarea celor
se va folosi un de balans
(2 x 100 kQ).
Rea'izat corect
date, ampl1j[lcatoruJ
la prima Incercare.
\\ lonul .\Jig 1 ('"te tlllui tIintre aparate d(' inku ep-
tie dt' m,trc \itt'l;i, Llp,thiJ ,.1 rcdil.l'l.l' o \ k;;i. de ;:bofma;>i-
m:l dt' .\Llch 1.9 . C.tfl' d fo,! n dOI ,in'.! Fortelor .\nienr
Rom;"I!1e. FI ,[ fo"r reali/It n \,Iri,mit' la cafC difrf,{t
in"Ld.tti:t de foq:L .lparatufcl de ,lrm;iIlH'1l1ul <li\('I-
tipuri d(' 'chip.lllH'llt<: de IJOrd. n toah: variantele \t'
/.."1 cu ,lrip:l delta
\u 1'0 .. ( fl'J.li/.,!ic \J.ri.tlltc "p"r"""',"Ilt',r""",,,,,,, prt'Ullll)i va-
biJor pentru ,,"co,tL-a ';Ii antn.'nauwl1l.
.\Ii(, :.? 1 F ('"te prima \ ari.lnt;i de ,('rit' a a\'ioJ1ulu :\1i(;.
>i ,1 J.p.irut in urm:l dc/.\ o It'.-I ri L (1956)
l. j IJIJjlil,l:n, 1 71-; , J 7jF 1 pc hat;
1l1OlO,lrc!OJ RO II. \\I-;.,J RJ1I-'
Primul /boj" ,il ,nollului .\liL 21 r.1 fo.,>t r(.d:/.at n .mu! 1958
idr p('rf
1
)rm,mtt'k lui Ido dJt,l ;[(('(',1 erau comparabile cu {'cit- aJ(
\,Irialllt' ,Ii<' ,11',lr,ll<'lo\ \IIR.\(;E III ,i IO-l "Sta,
..,; net 'Upt"!'!OdIT .dlol' .1pJLlk reaJi.ldt<' ia an'a d;lt:t
\Ij(, ::: 1 i" ..,LI! LI h,I/.l ("on.,lruirii unej dt' prototi
IHI11 {' .... pnirn('!lI,lk dt !t"{'llrd .{",HT au du:-. ulleri()I LI !1"tli;,IlLl
d{' Il '1 \,IIl-!Il!1 l.!lltltl,de ... upt"riO.ift'.pn:nllll ';Ii la Iloik tipuri
\11(. \i l( l
.62 11l. re"':l Pitot 1-1.')
(lI tubul Pitot 15.76 m: !;>';.\I.II\!I.\ 4 ..-) ,,)(
2230 km/h
152
280 km/h
400 km/h
18000 m
20000 m
pc n)fnd d(' la pri/a de
unei turhinc pl.' motond ('U piston n
PINIRDCfRCU 111
'IHIICD-APUC I
1,5
AUTORI
ANDREI MIHAI
ANDREI VIOREL
CONU MARIUS
r
!
..
ing- ANeRIAN NICOLAE
DispozItivul descris in continuare per-
sortarea a. unor
cu valoare; de asemenea, cu aju-
torul se poate verifica o re-
se ntr-o de
se poate afla valoarea
a unei nemarcate.
o punte
ale snt formate din cele
ale RA' de
R
ref
,
Pe o se tensiunea
alimentare, care poate proveni de la
() baterie de 9 V sau de la prin
\
intermediul unui alimentator stabilizat.
Pe snt conectate in-
amplificatorului Din
R3 se sensibilitatea deci
precizia de La amplifi-
catorului snt cuplate
tranzistoare complementare (BC
BC 177). Sarcina acestora este
din trei diode luminescente. Cnd lumi-
dioda LED 1,
este cu de n
tensiunea dintre colec-
toarele tranzistoarelor este cu
n intervalul 3 ... 6 V. valoa-
rea Rx este mai deCt
a celei de tensiunea scade sub
3 V dioda D
1
(PL5V6Z) se deschide,
aprinznd dioda LED 2. Rx este
mai mare dect R
ref
, tensiunea de
peste 6 V dioda D
2
se deschide,
aprinznd dioda LED 3.
1. SORTAREA UNEI V ALO RI
Pe locul de la
bornele Rx se cte o
de valoare cu cea pe care dorim
o R3 se la cea 1/5 din
valoarea Se R
A
astfel
nct dioda LED 1 lumineze (diodele
LED 2 LED 3 stinse). Se
valoarea R3 cnd
se aprinde unul din LED-urile 2 sau 3.
Din nou se R
A
ce se re-
aprinde LED-ul 1. se
cnd, printr-o foarte a
llfCArllR
NC1flllAI
deSCrIS n continuare ser-
verificarea a tranzis-
toarelor bipolare, FET
a cristalelor. El se pe schema
a oscilatoarelor cu cristal de
1) folosind un tranzistor bipo-
Iar. C se alege
n de (se ia
aproximativ ntre 10 200 cu att
mare cu ct mai
2 este schema de
pnnClpm a unui oscilator cu cristal rea-
cu un tranzistor MOSFET. Functio-
nal, aceste tranzistoare
cum cu tranzistoarele cu efect de cmp
au G 1
doua se
N. GALAMBOS
la diferite De
numai la cristalele sub 500 kHz snt
(CONTINUARE IN PAG. 20)
IE$IRE

.L
J F
c.ursorului RA' se trece de la
aprinderea LED-ului 1 la aprinderea
LED-ului 2 sau 3. n acest moment,
sensibilitatea precizia snt maxi-
me. n locul conectate la bor-
nele Rx se pe rnd,
ce trebuie sortate. n cazul n care se
aprinde dioda LED 1, Rx are
valoarea
2. VALORII UNEI
REZISTENTE NECUNOSCUTE
Rx
,
Cursorul R
A

n de la punctul. 1 sau se reface
etalonarea modul descris mai sus.
n locul de se cu-
o cutie sau un
metru gradat. Valoarea R3
se la 1/3 din valoarea
Se Rx. Rx < R
ref
, se aprin-
de LED-ul 2.
Rx < Rref aprind<t L ED2
"I.x = Rref aprinde LED!
Rx> Rref aprinde lED3
Se deca-
dice n trepte de valoare mare (10 sau
100 kQ). se aprinde dioda LED 3,
se revine cu o napoi se reia
valorii de
n trepte mai mici. Cnd se aprinde dioda
LED 3, se revine cu o napoi
se reia n trepte mai mici.
Se. sensibilitatea prin va-
lorii R3 se
3
K3
l1Q 1
I
PF

IPF1
P
01
(oarecum simplist) cu grila
ecran a unui tub electronic. Montajul
si cu un tranzistor FET.
'---------8---4J) + l
'NTRAR.E 11--
10PF
In acest caz poarta se conecteaza la G.
nu se conecteaza.
3 este schema
Montajul se
S-a folo-
a celor din figu-
r riIe 1-2. Soclurile SI' S2 introdu-
cerea tranzistorului de verificat, iar n
soclul se introduce cristalul. Alimen-
tarea de la o baterie
de 9 V. Punerea n se face cu
comutatorul K l' iar K
2
la se-
lectarea raport
de tranzistorul testat sau pnp). Cu
ajutorul se poate selecta
condensatorul care ne-
n a montajului
2


sJ-
4
de a valorii de refe-
se ajunge la treapta cea mai
n momentul aprinderii diodei
LED 1, se valoarea.
3. VERIFICAREA
NTR-O DE

Etalonarea din Rit se
ca la punctul 1. presupunem se
un stoc de se n-
n domeniul R 1 bor-
nele R
Yef
se o de va-
loare R. La bornele Rx se o
cutie la valoarea R- +
Se R3 cnd se
dioda LED 3 se stinge dioda L
aceea se valoarea rezis-
tentei decadice la n acest caz
trebuie se LED 2.
valoarea deca-
dice, trebUle se LED-u! 1.
nu, se reglajul rc-
R
A
la rezultatu-
lui dorit. Se revine la valoarea R + 10""
se reface reg!ajul. Aceste se
cnd dioda LED 1
pentru orice valoare a deca-
dice n domeniul R 10/
0
,
Astfel, orice care produce aprin-
derea diodei LED 1 se n li-
mitele de R n
mod se pot fixa alte domenii ( 5/
0
,
etc.).
----.--111'
10pF L
25
mH
TEHNIUM 811981
5
Tn practica radioamatorilor a con-
structorilor amatori de elec-
apare, de multe ori, necesita-
tea de a testa o serie de montaje cu
semnale sinusoidale sau dreptunghiu-
Iare.
Pentru a veni in sprijinul acestora,
am conceput am realizat cu bune
rezultate practice un generator de
cuplat cu un formator
de impulsuri dreptunghiulare. Con-
ceput intr-un sistem unitar, el poate
cu precizie unor
nevoi stringente ale amatorilor, ale
cercurilor de electronice
din casele pionierilor pa-
triei,' in licee chiar in apli-
industriale mai
se. Realizat numai cu componente
produse in foarte procura-
bile cu <;onvenabil, el poate fi
un auxiliar pentru activitatea
iubitorilor de montaje electronice.
Generatorul se compune din patru
principale (fig. 1):
1) generatorul sinusoidal cu circui-
tul integrat J3A 741;
2) formatorul de impulsuri drept-
unghiulare cu 1/2 COB400E;
3) atenuatorul;
4) blocul de alimentare.
DESCRIEREA MONTAJULUI
1) Generatorul sinusoidal este for-
mat dintr-o Wien. Ca element
activ se un circuit integrat
j3A741.
Wien este din con-
densatoarele C1-C5 C6-C10, selec-
tate printr-un comutator rotativ cu
2 x 5 sau o de A Iba-
4

11 O
741
4 5 6 7
u
CDB 400E
7
D!JOOD
TEHNIUM 8/1981
COSTEL
tros (<<Mamaia), din care se aleg
gamele de iar din
metru se poate varia in li-
mitele dorite. Ca la orice oscilator n
Wien, de este
,-----
I
I
I
I
I
I
I
de fo=1/2 1f RC; condi-
de amorsare a este
R4=2 R3, iar amplificarea devine
cu 3. Oscilatorul mai este
cu un sistem de limitare cu
diode cu siliciu 01, 02 montate n
antiparalel, care, asupra bu-
clelor de
n mod constant amplificarea ega-
cu 3 astfel semnalul are o va-
loare la Oiodele tre-
buie caracteristici identice
pentru a nu avea un domeniu mare
de Acest incon-
venient este n mare parte
de conectarea n paralel a unei rezis-
R5 sau mai dect
a celor diode.
Astfel, semnalul va avea un nivel
de distorsiuni minim. Nivelul de dis-'
torsiuni mai poate fi reglat din R4,
din care se poate amplitudinea
semnalului, dar cu aceasta
gradul de distorsiuni ale semnalului.
oscilatorului se face capaci-
tiv (capacitate mare pentru a putea
bine joase).
2) Formatorul de impulsuri drept-
unghiulare este din
ale circuitului COB400E care
patru operatoare cu cte
Pentru nu
folosim dect operatoare.
Astfel, aplicnd la intrare un sem-
nal sinusoidal, se semnal drept-
unghiular cu amplitudinea de 2,4 Vvv.
EI ca un discriminator
Schmitt. Semnalul se de la
oscilator prin R6 cu rol de
limitare condensatorul C13 cu rol
de cuplaj. Din P3 se durata
t a impulsului (simetria semnalului
dreptunghiular). este de ase-
menea la atenuator prin inter-
mediul comutatorului K2. Se poate
folosi o pentru for-
mator, unde dispunem n perma-
de impuls dreptunghiular (fig. 2).
3) Atenuatorul divizor de tensiune
este format din P2
din rezistoarele R10, R11, R12; se
poate o atenuare a semnalului
n raporturile 1/1, 1/10, 1/100, cu re-
glarea din P2.
se face la bornele B1 B2
de R10, R11 R12 snt
n raporturi de R11 =9 R10 R12=
=00 R10.
4) Alimentatorul este format din:
de la televizoareleDia- '
mant (pentru circuit imprimat); trans-
formatorul Tr, de sonerie, cu secun-
darul rebobinat la 12 V; diodele 04,
05, care pot fi F057 - F407 sau 1 N4001-:
4007; condensatoarele electrolitice
C15-C16, cu rol de a filtra tensiunea
Redresarea este monoalter-
dar cu un filtraj bun se poate
o tensiune suficient
de pentru a nu modula semna-
lul la cu Pen-
tru cei mai se poate folosi
o redresare n punte, dar este mai
Apoi se formatorul de
impulsuri dreptunghiulare. n cazul n
care nu oscilatorul, se
asupra lui R4 la apa-
se pe
osciloscop, ca ele nu fie
distorsionate (limitate). La fel se pro-
la formator din semiregla-
bilul R8.
Montajul se ntr-o cutie,
de pentru o
ec!anare, se
In figura 3 este o idee de rea-
lizare a cutiei de dispunere a
de reglaj
de In ncheiere, pentru-
oc
8

(-15V)
costisitor. Din punctul O-se
D5 1N4co1
2,2K.n
tensiunea de +5 V pentru circuitul
COB400E, care este cu dio-
da Zener 03 de tip PL5V1 Z.
R14 are rolul de a echi-
libra tensiunea pe partea
a alimentatorului. In punctele A B
se 15 V pentru f3A741. Punc-
tul C este OV este legat la masa
montajului a cutiei.
Realizarea a montaju-
lui se poate face pe o
de circuit imprimat. Comutatorul K
1
poate fi rotativ atunci se Cu
conexiuni la montaj,. sau cu
poate fi pus direct pe cablaj. Con-
densatoarele C1-C10 se pot lipi pe
comutator sau sau pe ca-
blaj. se pot lipi direct
pe cablaj la fel comutatorul K2
cu (comutator de ton de la
Neptun sau Gloria/,K3 are 1 x3po-
poate fi alegerea realizato-
rului. B1 B2 snt borne pentru ba-
nane.
Montajul trebuie o
iar gruparea pieselor a
componente se efectueze
corect. Se va evita plasarea
Wien n apropierea . transformatoru-
lui de sau a pentru pren-
tmpinarea unor fenomene nedorite
mai ales la amplitudini mici ale semna-
lului. se poate dimensiona
la 0,6 A. ce s-au strns toate
lJiesele, se trece la realizarea cabla-
jului. Se apoi piesele ali-
mentatorului, care se face proba
pentru a putea vedea tensiunile din
Se osciiatorul Wien
se face proba.
'((XX)
iR,
'I%V
10
Kn 111..
! .1
cei care nu dispun de circuitul inte-
grat CDB400E, se pot
impulsuri dreptunghiu-
Iare chiar din EA 741 prin lui
R4, ceea ce face ca oscilatorul Wien
lucreze ntr-un regim puternic de
limitare. Atunci R4 se poate realiza
din care, comutate
cu ajutorul lui K2, conduc la
rea semnalelor sinusoidale sau drept-
unghiulare (fig. 4).
Restul montajului identic,
cu alimentatorului, unde dis-
par R13, R14, 03, C13
formatorul de impulsuri dreptunghiu-
Iare cu toate elementele sale. n figu-
ra 5 se cir-
cuitelor integrate.
Personal am realizat montajul n
ambele variante el a corespuns
deplin impuse de activita-
tea a amatorului.
15
EXPUNEREA
a de fu-
Im!:>reSlone,aza pelicula foto-
mare Cau-
a
"'Io ..... oro"" a diafragmei
cele ele-
dozarea
De aceM de
foto s-a mai ales
asupra expunerii.
sisteme: unul care re-
automat
timp de expunere ales de
altul eare automat
o manual.
sisteme se n li mese automat.cu
prioritatea de expunere
respectiv, cu
Ele intr-un
foarte rar, din cauza
tehnice' ridicat;
una sau alta
Obtinerea unor rezultate bune n
mod 'constant este n
laboratorul de' utilizarea
ustensile curate.
Fiz. GH.
intensitatea luminii reflectate de su-
biect cu ajutorul unui element foto-
sensibil ncorporat in aparat. EI poate
fi o n jurul
obiectivului (fig. 1a) ori pe (b),
un fotorezistor plasat tot pe
sau pe o a pentaprismei la apara-
tele reflex (1c), eventual n spatele
oglinzii semitransparente (1d), ori o
ce lumina reflec-
de film perdelele obturatQrului
chiar n momentul expunerii (1e).
Celulele montate ca n figura1a au
mare se folosesc la apa-
ratele simple, unde curentul debitat
direct diafrag-
mei. Fotoeiementele montate pe car-
snt utilizate la aparatele de
medie ce dispun de un amplificator
electronic de de curent (ba-
terie). Montajele 1c, 1d se intilnesc la
aparatele de calitate au
avantajul exact lumi.na ce
trece prin obiectiv, tinind seama de
deschiderea lui de fil-
trele sau inelele intermediare
L
C. VASILE
vnd n vedere nocivi1:atea sa.
rea ustensilelor se va face ntr-un
mare, eventual deschis, pen-
tru ca vaporii acidului nu ne irite
respiratorii.
va fi
n de
Depunerile argintii care apar pe pe-
sticlelor uneori pe cei ai tase-
lor de revelator straturi sub-
de argint ce apar ca urmare a re-
bromurii de argint de
revelator. sa nu este abso-
lut obligatorie vasului
se permanent. Orice
depunerea de ar-
a este
cu bicromat de potasiu
dat mai jos:
- Bicromat de potasiu .. 1 9
Acid sulfuric concentrat . iz mi
..... .. pina la 1 I
alte de
unele cuprinznd acid sulfuric n can-
relativ mari si chiar acid azotic.
Nu a-sHel de retete avnd
n vedere gradul mare de pericol de
accidentare
te. In sistemul 1 e, de se
lumina tot prin obiectiv n
momentul expunerii, deci la diafrag-
ma de lucru, tinnd seama
de luminii ce se produc chiar
in acest interval de timp. Desigur,
electronica pe care o este
destul de
Indiferent de tipul sau locul de mon-
tare a fotoelementului, semnalul elec-
tric al acestuia, o am-
plificare prelucrare, asu-
pra diafragmei sau obturatorului.
AUTOMATIZAREA
DIAFRAGMEI
Atentie la confuzia ce se poate face
Cu denumirM
prin care se mecanismul ce
diafragma in timpul
vi o inchide doar n momentul
expunerii! In contextul de prin
automatizarea diafragmei intelegem
existenta unui mecanism care
valoarea a diafragmei n con-
concrete de fotografiere.
O n multe
aparate este n figura 2. Cu-
rentul generat de sub in-
luminii direct un
traductor electromecanic, construit si-
milar cu un instrument electrQmagne-
tic. Acul acestuia ca !imi-
tator de pentru o
ce se de jos in sus n mo-
. mentul pe ac-
asupra diafragmei.
de acului n decuparea
aceasta are o mai mare sau mai
nchide diafragma mai mult
sau mai in timpul expunerii.
Sistemul cont de timpul de expu-
nere ales de sensibilitatea emulsiei,
indicate de fotograf prin butoane care
din circuit.
Mecanismul descris mai sus este
aplicabil doar la aparate cu obiectiv
demontabil. Pentru automatizarea dia-
fragmei la obiectivele interschimba-
bile, acestea o pirghie (fig. 3)
prin care preselectia este din
aparat, de un mecanism mai
complex, ce poate include uneori un
micro motor.
AUTOMATIZAREA
OBTURATORUlUI
a obturatoru-
Snt n care copiei
fotoQrafice trebuie contra cro-
nometru. Uscarea peliculei foto pe
care am obtinut neqativele este o
de n mod normal.
Pentru a o scurta la cteva minute
(5-10), se folosesc cteva procedee
care snt descrise n continuare. Deza-
vantaiul acestor metode n
faptu. pentru o ndelun-
filmele trebuie (ulterior copierii)
urgent intensiv n
toare uscate nprmal.
1. USCAREA IN ALCOOL
o de 2-3 mi-
nute n pelicula se pen-
tru 3-4 minute n alcool. Uscarea are
loc rapid (alcoolul care s-a substituit
apei se rapid). Filmele astfel
uscate nu se a fi
trate, deoarece .alcoolul n concentra-
emo-
liente din pelicula devenind
Utilizarea alcoolului concen-
trat n deCt alcoolul rafinat
(alcool tehnic de exemplu)
riscul unei care
fotogramelor.
2. USCAREA iN DE
ALCOOL
Pentru a evita dezavantajele
alcoolului concentrat, se
lui se face n cazurilor
electromagnetic. 4 este Dre-
zentat un obturator central cu
lamele care se interpwj n
calea momentul
rii, lameleie snt deblocate mecanic.
Lameia 1 se sub actiunea
unui resort (deschide obturatorul), n
timp ce lamela 2 este de.> un
electromagnet. Cnd 1 ajunge la
tul cursei, ea un contact
electric ce n TUflqlUrle
tai de to'".,n .... ri.,,:>'o
de lumina pe care o nrimo",to
tul fotosensibil, un anumit tinlp,
electromagnetul nu mai este alimen-
tat, lamela
de resort, nchide
ntrzierea lamelei2 de 1 poate
varia de la sutimi de la
cteva secunde sau mai mult; acesta
este chiar timpul de expunere asigu-
rat de automat.
la aparatele cu obiective interschim-
babile se automatizarea obtu-
ratorului foca!. Principiul este
celui descris, cu precizarea
aici se lntlrzierea perdelei a
doua de
Tn oricare cazuri, automatul tre-
buie fie informat despre valoarea
diafragmei alese de fotograf sensi-
bilitatea peliculei. Aceasta se face
electric, prin sau, la
aparate mai simple, optic. Este vorba
de aplicarea unui tiltru gri cu densi-
tate n fotoelementului
(fig. 5). Deplasnd o mai
mult sau mai este
in celulei; aceasta pri-
o fractiune mai mare sau mai
din lumina
timpul de expunere n
Multe tipuri de aparate cu expunere
diafragma ori
timpul ales de automat fie printr-un
ac indicator, fie prin aprinderea unor
diode electroluminescente ce se
ln vizor. Se de aseme-
nea, unor improprii
de iiuminare (prea ori prea in-
pentru ca fotograful schimbe
parametru al expunerii, pelicu-
la sau ... renunte la fotografie.
circuite specializate care n-
volum greutate
a se folosi o de cea 70';;) alcool
n Timpul de n
a este de 5 minute.
Se poate folosi orice fel de alcool;
este de dorit a se evita alcoolul
metilic, care este nociv pentru vedere
vaporii snt ntr-o
cantitate prea mare.
Se vor respecta normele de pro-
prevenirea incendiilor, .
avnd vedere inflamabilitatea alcoo-
3. (car-
bonat de potasiu)
Pe baza potasei se
poate uscarea n minute
a unui l ntr-o
solutie a
nate' timp de --- Anterior
filmul se intensiv 3-5 minute.
FilmUl scoaterea din
solutia de se sterqe cu o
moaie, calo nu s'came, de stratul
cleios care pe sa;
4. LA TEMPERA TU-

Este o de accesi-
bilitate. Ea se exclusiv filmelor
alb-negru tanate (fixare care
se n dulapuri cu temperatura
Uscarea se face n plaja de
45-60C.
TEHNIUM 8/1981
'ro
u
ro
04-
.ro -o
- >
:::1 o
- .J-
al o

reduse electronica a-
cestor operatii.
mecanisme cu arc, care,
amorsate, transportul
mului armarea a obtura-
torului pentru un de 4-8 cadre
chiar mai mult. Este suficient
mentinem degetul pe
aparatul o succesiune de fo-
tografii, in de cteva cadre pe
este atunci
cnd pe eveni-
mente cu in timp
(in sport de surprinde-
rea celei spectaculoase pozitii
este
Alte mecanisme
pneumatic de t .. "'n"'n ..... rt
se intr-un
bioxidul de
de
sifoane. ""CI' .... "" ..
cu micromo-
TW1CliUfie automat
precedente,
cea mai intere-
este vorba de
mare de cadre. Ele se
prin
mare.



rul pe majoritatea fotoapara-
telor actuale este un prim spre
automatizarea acestei Un re-
sort tensionat se n
de

de un dichet sau o astfel
destinderea se face uniform, n
15 secunde. la cursei, obtura-
torul este
Treapta de automatizare
a este introducerea unui
mecanism cu electromagnet, care, pri-
mind un de
obturatorul. utilizat n
cu senzori de tipuri
permite n anumite si-
tuatii date: intrecerile
tive', unui intrus
loc nepermis etc.
canismul de transport
sistemul poate
cu
mic,
lor
luarea
fOCALIZAREA
Cea mai este
rea la
TEHNIUM 8[1981
I
panou cu
elemente fotosensibile
imagini clare a sUi)lectului situat la
o oarecare. Cauza o consti-
tuie complicatiile tehnice care nu justi-
totdeauna automatizare.
Unul din sistemele utilizate se ba-
pe principiul telemetru lui cu
cuplat cu obiectivul. Su-
biectul este vizat prin lentile
situate la o oarecare una
de alta (fig. 6), din
ei este sub unghiuri diferite.
ntr-un telemetru se realizea-
suprapunerea celor imagini
prin rotirea unei oglinzi aprecierea
a momentului cnd coincidenta
este Tn telemetrul automat,
coincidenta este fotoelectric.
Fiecare din cele lentile proiec-
imaginea subiectului pe cte un
panou cu elemente fotosensibile (in
desen snt reprezentate 4 elemente,
de Semnalul
electric produs sub luminii
de fiecare element al unui panou este
comparat cu semnalul produs de ele-
mentul de pe
panou. Egalitatea pentru toate pere-
chile de fotoelemente coinci-
denta imaginilor proiectate pe ele.
Practic punerea la punct n siste-
mul de mai sus se face astfel: un mi-
cromotor obiectivul
telemetrul cuplat) de la un
la altul al domeniului de reglaj (de
exemplu 0,6 m - ce). Pe durata acestei
se semnalele foto-
elementelor se elec-
tronic pozitia n care a fost
cea mai Apoi sistemul readuce
obiectivul in acea permite

citeva secunde o electro-

Alt tip de automat radarul
cu uitrasunete. Un difuzor
emite un scurt impuls ultrasonic n
aparatului. Apoi difuzor,
folosit ca microfon, ecoul
datorat reflexiei pe primul obstacol
ntlnit - considerat subiectul foto-
grafiei. in de durata intirzierii
semnalului este motorul ce
obiectivul n nece-
unei bune
d e
BUTZUl AUTOMAY
Fulgerul electronic, fie ncorporat
n aparatul foto, fie ca accesoriu al
acestuia, a fost el automatizat (sau
dotat cu computer cum se spune, nu
tocmai justificat, n prospectele co-
merciale). Despre ce este vorba? La
un blitz cantitatea de
de' prin
condensatorului este Re-
vine fotografului sarcina ele a doza
lumina de film, prin reglarea
diafragmei la o valoare
functie de distanta blitz-subiect.
Bli'tzul automat reglajul men-
. tionat. Se cu o
de sens'ibilitatea
emulsiei. Iluminarea de blitz
are o cu
lumina care se pe subiect.
Pentru aceasta, pe blitz este
o cu raspuns rapid, care
lumina prin reflexie
chiar n timpul (fig. 7).
Cnd iluminarea este un
circuit electronic acest lucru
intreruperea
Ea se face fie prin conden-
satorului, fie prin intreruperea
lui cu tubui de AI
w
E
ro
procedeu este preferabil, deoarece e
eneraia n con-
densator (blitz cu dar ti-
ristorul circuitul de compli-
schema.
"tr,n-o,,,,ti,',,,,r'::'::1 blitzului aduce
seama de rofllo ... ";"i_
de filtrele montate
de ilumi-
",ir1nlllt""rl&l cu alt blitz
neri corecte chiar in cazul
lumina a blitzului.
tehnica foto, iar
Itisme la
'constitui un
realizarea

*
aparat
nu a fost comer-
e! ar fi att de
utilitatea sa
Iar
, i
tatea de a se sincroniza pe armonice
ale semnalului aplicat pe intrare,
pentru n canale, apIi ..
cnd semnal, dar stabilind
proprii de dife-
rite, se la 'respective
semnale de diferite pentru

caracteristicii de a
rui PE 565.
canalul sintetizor
de 0,3 .kHz,
Blocurile monostabile de pe
. nale pot fi reglate pentru limpi dJ
de ordinul secundeIor\,
astfel inct creeze
M
\ impresia
sursele luminoase se integrealA n,;:;
tr-un fluviu de (lumin4
modulat n
de sursa (S'em
i
nalul de
MUZICASICULDABB
" .,' GELU FRUNZA.
Impulsul de este pre..
luat de pe una din (4+ 5),
(9) ale sintetizorului aplicat pe
pinii 3, 3
m
ai monostabi-
lelor M l' respectiv Mn'
Circuitul se pentru timpi
de' foarte mici atunci cnd
celor elemente de
de pe un canal primesc
sem!ll11 de pe Q respec-
tiv, Q. Se astfel o
zare ritm pe Q
ritm + pe Q. '
Sistemul electronic pe care-l pro-
pun o sincronizare
a luminoase cuamplitu-
dinea semnalului audio, pe de, o
parte, a lungimii de n care
emite sursa de cu
semnalului prelucrat, pe de
parte.
n acest fel, efectele sunet-culoare
snt percepute ca
neobositoare, avnd un caracter re-
qonfortant, de
este de
faptul intensitatea pe
canal indiferent
. de sintetizate,
pe' canal a
surse de comandate n con-
tratimp, compensndu-se reciproc.
Schema bloc este n
figura 1, iar schema n
figura' 2. Semnalul audio preluat de
la (? 50 m V) se uneia
dintre M, N.
Blocul AAF un' ampli-
ficator de care am-
semnalul aplicat pe .intrarea M
(pe intrarea N fiind' recomandat a
se aplica numai semnalul a
putere 500 niW).!
blocului AAF este cu
rile sintetzoarelor S1' S2'''S", co-
celor n canale,
Frecventele' sintetizate de acestea
snt apicate monostabilelorM
1
,
M2 .. Mn
ntruct snt utilizate ambele ie-
(Q Q) ale unui
fiecare canal tiris-
toare care au ca sursele de
.
elementele de sta-
au tensiuni sau de des-
chidere ntre Q", res-
pectiv Q", se interconec-
amplificatoare ca acela repre-
zentat n figura 3.
Principiul de se ba-
pe utilizarea circuitelor inte-
grate de tip PLL ca filtre de. frec-

Semnalul audio prelua,t de la o
(oricare a .unui magne-
tofon, radio, picup etc.) cu P?
mW se pe intrarea N
(pentru nivel semnal ?50 mV pe
intrarea M) puncte comune ale
pentru cele n canale.
" Prin condensatorul de cuplaj C
N
semnalul ajunge pe baza tranzisto-
rului Ql (pinii 2) din
circuitului integrat tip PE 565.
de f
o
este prin f
o
= (3,7'
. R
o
C
o
)-l, respectivf
on
= (3,7 .
Rgn C
on
)-l.
lntruct comparatorul de din
PLL-ului are proprie-
18
r-
I
I
I
I
I
I
I
M
t!IIHTETlZOR
N M
O
1
AA.F.
N
5,
O
1
5
T

'8
Mi
I
t
I
I
I
I
I
I

--dtnM5l!N-
I
I
I
I
r
I
I
c
O
M
U
T
A
t
k
2.
1 I
I '. .n"
'-------------
piG 1. tlCHEtV\ &L-Oc.
I
... __ ........ I
I
I
I
I
I
I
I
I I
.,n
ll


____________________________________ ________ __________
CANAL. 1
__
1,
Spe.n cat"IOIa
1 .

L _________ ______________ . _____ _
F=a; 2. PR...scPU
intranz

1
I LA
Ing. STAN PAVEL,
Montajul prezentat un cir-
cuit integrat de din seria
SN 7404 sau COS 404 E (LP.R.S.),
care 6 inversoare simple.
Cu valorile condensatoarelor
nate n (fig. 1) se trenuri
de impulsuri dreptunghiulare care pro-
duc ntr-un difuzor sunete de tipul
ti-ta (ca la de iar
prin schimbarea valorilor unora dintre
condensatoare se poate modifica a-
cest sunet la unui de-
osebit de bim-bam,
Cele 6 ale circuitului
snt utilizate pentru formarea a 3 cir-
cuite astabile, cu timpi de bascu-
Iare. Astfel, primele 2.
un circuit astabil cu perioada de co-
de circa o
de pe fiecare snt conectate
prin intermediul unor de
2,7 kU cu celelalte circuite asta-
bile, formate cu ajutorul celorlalte
4 ale circuitului integrat, reali-
zindu-se n acest fel comanda
TATaR
TRONIC
Praf. MIHAI CORUTIU,
LiI:::euB<.<C. A. Ressett

Folosirea osciloscopului catodic pre
cu un comutator electronic este
extrem de n studiul unor
procese care vizualizarea simul-
a semnale. n acest sens pot fi
date exemple: vizualizarea
a semnalelor de" intrare
existente la un amplificator (avan-
taje: evaluarea a
aprecierea a caracteristicii de
observarea a unui
semnal de modulat n
amplitudine a semnalului detectat
(avantaje: calculul rapid al randamen-
tului detectorului evaluarea gradului
de distorsiuni' introduse de acesta),
vizualizarea semnalelor de
pentru un filtru (n vederea aprecierii
caracteristicii acestuia), observarea sem-
nalelor produse de un generator stan-
dard un oscilator oarecare (pentru
etalonarea acestuia din etc.
Utilizarea unui osciloscop cu
tunuri electronice este, evident,
n toate aceste cazuri. Acest aparat este
greu de procurat, iar construirea
lui este
n articolul de un co-
mutator electronic, realizat n ntregime
cu piese de care
poate nlocui n multe cu rezul-
tate deosebit de bune, osciloscopul cu
spoturi. Comutatorul introduce,
pe rnd, la intrarea osciloscopului sem-
nalele care trebuie vizualizate. frec-
venta de comutare este mult mai mare
decit cea a semnalelor, acestea se vor
observa pe ecranul osciloscopului sub
forma a curbe distincte.
Schema de principiu a comutatorului
electronic este n figura 1.
Montajul un relativ mic,
de componente: patru tranzistoare,
circuite integrate elementele pasive
aferente. Tranzistoarele TI T 2
alternativ: cnd TI este blocat,
T
z
se n stare de in-
vers. semnalele aplicate Ia
1 2 ale ampli-
ficate cu ajutorul etajelor echipate cu
tora n de primului cir-
cuit astabil care se alternativ
n conductie. Cele circuite asta-
bile vor oscila deci. pe rind, cu frec-
diferite, dictate de valorile con-
densatoarelor care Osci-
snt culese simetric de pe por-
circuit aplicate la un
amplificator format cu ajutorul tran-
zistoarelor T1 T2. se
. unui sunet mai puternic,
acest amplificator poate fi nlocuit cu
orice alt tip de amplificator, la care
semnalul se va aplica tot prin interme-
diul condensatorului de 5jlF. Difuzo-
rul utilizat poate fi de orice tip, cu
rezistenta bobinei mobile de 8 o. Cu
rezultate mai slabe, n locul difuzoru-
lui poate fi chiar o te-

tranzistoarele T 3 T 4' vor ajunge la
intrarea Y a pe rnd
de (comu-
tare) este mult mai mare dect cea a
semnalelor, pe ecranul oscilosco-
pului, ,se vor observa, cum s-a preci-
zat mai nainte, curbe distincte.
n realitate, aceste curbe apar pe ecra-
nul osciloscopului intermitent.
rim bazei de timp a oscilosco-
vom observa fasciculul electro-
nic al tubului catodic descrie, alternativ,
din cele curbe: ntr-o ju-
de a semnalului de co-
este o din
prima (cea la intrarea 1 a
comutatorului), iar n
este o din curba a doua
1
Executat corect, montajul
de la prima ncercare, fiind ne-
cesare numai unele mici reglaje asu-
pra celor oscilatoare de frec-
pentru unui
ton ct mai Aceste reglaje se
a fi numai prin mo-
dificarea valorilor condensatoarelor de
0,1 0,2 ....uF, deoarece de
pot pune in pericol circui-
tul integrat. Ca
rea valorii acestor condensatoare pro-
duce coborrea tonului dat de oscila-
la intrarea 2)
bazei de timp a osci-
cele curbe par con-
tinue.
Comanda alternative a
tranzistoarelor Ti' T
2
se cu
ajutorul unor semnale dreptunghiulare
defazate cu 180. Pentru unor
astfel de semnale se folosesc cir-
cuite integrate: CDB 400 CDB 473.
Trei din cele patru NAND ::tIe
circuitului integrat CDB 400 snt legate
ca inversoare un circUlt
INTR Y
OSCI LOSCOP
toare, iar lor duce la
nerea unor tonuri mai
Alimenarea se face de
la o baterie de de 4,5 V sau
de la un alimentator stabilizat cu ten-
si unea de 4,5-5 V. Nu se ;/a
n nici un caz tensiunea de 5 V, deoa-
rece circuitul se poate dis-
truge. Circuitul se alimen-
cu tensiune ntre 7
14, cu pinul 7 la
basculant astabil. Frecvema
generate de acest circuit
1
de grupul (f = R13
3
torul de
bascu!ant
unghiular. Aplicnd
trarea de tact T a unui circuit
(n cazul de realizat cu
COB 473), se la
semnale n si
iar fac-
unghiulare. Aceste func-
a tranzistoarelor T t
T?

+5V
Ra
6,2Kn
1/+ 13 12 11 10 9 8
C O 8 400
Rg
6,2KQ
5\/
2
9 8
473
5 6
+ SV
'7
I
Cnd serii mai
canicula. miezului de cu
mare tihna de un ceas
de sedere balcon, mica
de habitatul modern.
nu balcon flori
sau ghivece simple
de apropiere de na-
de care am fost att de este
una din dimensiunile ale ome-
nescului. Dar, din n majori-
tatea balcoane lor, jardinie-
relor este la ntmplare, de cele
multe ori parapetul balconu-
pe cel ce
cu de bordaj. Mai
dezavantajul acciden-
ini,",_alrw al scurgerii apei
balco-
de
cerile enumerate mai sus, mai
n exces a plan-
de apartament, lucru ce le poate.
prezentat.e mai jos au avan-
a asigura florilor un
""'f;";,,n{ o iluminare
toare specii n parte.
jardinierei este
ea are forma unei orgi compuse din
mai multe tuburi de plastic cu diame-
trele cuprinse ntre 10 15 cm, n
u-se un
cu un diametru convenabil
1 ).
vor avea diferite, for-
plin de
avea n vedere ca plantele
au nevoie de mai fie
pe mai inalte mai
de marginea a bal-
iar cele care nu lu-
se vor pe mai
scurte spre interior. In tabelul anexat
E. V designer
snt cteva plante
n ordinea necesarului de
Balcoanele cu orientare vor
trebui cu coperti ne de pn-
care, pe de umbrar
al
mpotriva excesive. Iarna,
treaga poate fi n
o unde plan-
tele vor primi o parte din lumina ne-
lor. Vom avea
ca,n lunile cu mare nebulozitate
cu o a zilei (de-
cembrie-ianuarie), ilu-
minarea florilor cu cteva tuburi de
neon de 20 W montate n scafe reflec-
tor, deasupra ansamblului.
Durata suplimentare este
ntre 2 4 ore zilnic.
vom folosi pentru
iluminatui vom realiza o eco-
nomie de energie
Dar nu numai plantele de aparta-
ment se pot cultiva n balcoane,
multe plante anuale sau perene care
trec prin care,
din punct de vedere decorativ, ntrec
plantele de apartament. Astfel, o ba-
de curte- hortensia-,culti-
pe balcon, ne surprinde cu vigoa-
rea florilor
ce se proaspete aproape
de prima
O iubitoare de
este care poate ocupa
etajele inferioare ale de ase-
menea, ied era trtoare sau
de care normal cresc n locuri
umbrite, sau alte plante pe care citi-
torul le potrivite gustului
decorativ.
Consultnd un manual de floricul-
sau lucrarea lui Aurelian
Florile, parfum culoare,
n Cristal, vom o
1
multime de sfaturi utile iubitorului de
flori: la vor fi folosite
de plastic cu diametrele cuprinse ntre
10 si 15 cm, care se vor de-a lungul
generatoarelor ce vin contE(d cu
codez sau prenadez.
La centimetri de la capetele
inferioare ale vom lipi cte un
fund circular din polistiren, vom prac-
tica un colier de q; 10 mm, care
vor servi la aerisirea ghiveciuiui la
evaporarea apei n exces. mon-
tare, ntreg ansamblul se va vopsi Cl:l
emaur alb, aplicat cu un pistol de
stropit, sau cu o vopsea email,
cu pensula.
O de asamblare a jar-
dinierei se poate n figura 2.
ntregul ansamblu se va monta de-a
lungul unei platbande cu grosimea
de 3 mm, care va prin-
tr-un decupaj adecvat practicat n fie-
care n parte; cele capete
libere ale platbandei se (q> 6,
r/J 8 mm) se prind cu
n console incastrate in perete.
La fel ca n primul caz, se Ii-
uleffen bachia
picta
Sanseuieria
Oxicardium
Marania
IBromelia
Chlorophytum
Feriga
Feriga piUaea
ficlJs IYI'aia
.edera
150

250
300
350
350
400

600--800 I li!
1 000
pesc ntre ele cu c.odez.
Amplasarea jardinierei se poate-face
pe unul din balconului sau pe
un perete al unei
Finisajul se face tot prin vopsire
cu emam sau email alb.
n cazul cind jardiniera se va monta
ntr-o este recomandabil
doar o specie ca fe-
riga sau ficus care
prin efectul lor decorativ ntrec orice

Montarea jardinierei trebuie
pe peretele cel mai luminos al
perii.
(URMARE DIN PAG. 14)
necesare de de valori
mai mari. normal se face
un compromis, utiliznd 22 ca va-
loare Dioda permite polarizarea
a tranzistoarelor
bipolare; ea
tensiune spre soclul S2' respectiv la tran-
zistoarele FET sau MOSFET.
Bobina de (Si) este o
des la
aparate de en:isie.
MODUL DE UTILIZARE
verificarea conexiunilor in-
troduce un cristal n soclul S31 iar Si
ori n S2 se introduce un tranzistor adec-
vat. piesele snt bune conexiu-
nile corecte, montajul
care se poate culege la borna
de Se pot testa astfel cristal ele de
folosind un tranzistor verificat. Se
n acest scop, de exemplu, tran-
zistorul bipolar BC 107, care n mod
normal la 300 MHz
Folosind un cristal testat, se poate
efectua verificarea a tranzis-
toarelor. Cele utilizate n
vor fi testate cu un cristal de
tiv 1 MHz (ntre 500 kHz 1,5 MHz),
iar cele de cu un cristal
de peste 10 MHz.
se poate detecta cu un aparat de radio,
care
instrument de
(de la
S-a
cmp (FET)

Cu ajutorul

p 1
se
osciloscop, unda-
etc.
inclic2ltor de
utilizarea unui
sensibil
efect de
mentul indicator ei va
fi n jur de kn. Se pentru
testare folosirea ... unui
(5 kQ); P2 se la mijlocul cursei.
Ze:coul electronic se
conectat 1I'"I1",,,,i'7<'.,,.il1
R*, care se
cu un rezistor de
de la o ha-
de alimentarea
H!l!J.\";i:Hll:1 miliampermetru-
lui este pen-
tru aprecierea compQnen-
telor verificate.
Aparatul se mai poate folosi ca gene-
rator de semnal pentru
la se un circuit
acordat pe semna
lul va fi mai
DAC.An .. 1300 SPORT
Dimensiuni Lungime

(gol)
Ampatament
Ecartament
Garda la sol (gol)
Greutate proprie
Greutate
Greutate
de locuri
Panta
Motor
Raport compresie
cilindri


Cilindree
4150 mm
1636 mm
1301 mm
2235 mm
1 312 mm
225,5 mm
930 kg
330 kg
1 260 kg
4
0,32
MAS
9:8
4
65 CP la
5250 rot/min
10,2 mdaN ld
3 300 rot/min
1 397 cm
Pentru suplimentare
adresa
rulul:
INTREPRINDEREA DE
AUTOTURISME

telefon: 13300; 14800
telex: 18226; 18227
TEHNIUM '81

de modele
care,
cte'l;>- ....
noi ..:>' .....< i<t.....
in timp ce designerii au studiatnrii:tl aspect al produSelor' anulut'
inginerii s-au preocupat de sporirea confortului prin dotarea cu noi
echipamente utile n special, de reducerea consumului de carburant.
dintre aceste modele ale anului 1981 : Dacial>-1300
Sport Dacia>-131O, reproducnd cteva caracteristici:
Caracteristici
Cilindree
Raport de compresie
Putere
DACIA \1-1310

1289 cm
9: 1
56 CP (DIN)
5 300 rat/min
Cuplu 9,4 kgfm/3000
Ampatament 2 441 mm
Ecartament 1 312 mm
Lungime 4340 mm
1 636 mm
1 430 mm
Greutate in ordine de mers 920 daN
Greutate 800 daN


Demaraj 1000 m
Consum de
Ia 60 km/h
Ia 80 km/h
urban
140 krn/h
39,1 s
5,3 1/100 km
6,3 1/100 km
8,7 1/100 km
5,8 1/100 km
6,6 1/100 km
8,7 1/100 km
21

n banda de
o putere de
,
lu-
de-
oscilator cu tranzistorul
are n circuitul oscilant bobina
condensatorul C
v
= 10-40 pF.
Li se pe o car-
8 mm de la US din radiorecep-
toare are 40 de spire CuEm 0,2-0,4.
Pentru cuplaj, L
2
are 8 spire din

Etajul final (modLllatj
tranzistoare
(EIT 317, OC 169
Bobina L3 are 30 de
in
CuEm
bobinate tot pe
poate fi construit
cu 150 de spire
8. Socul
un miez
0,1.
VTM,2/1980
MODUL.ATIE
1[;6
Cz
AMPlifiCA O
COIPRIBOR
Aplicind la intrare semnal de I.a
microfon, cu foarte nr,")ntmt::lt",
la etajului se
cvasiconstant cu foarte
mici. este uf.i-
in special n transmisii
unde modul.are
co!nstan"rn se raza
a ..
Piesa

TEHNIUM 8/1981
ORA EIACTA ...
n epoca ceasurilor cu cu
cristale lichide, constructorii au rea-
lizat un ceas electric care ora
prin intermediul unor bile. n-
tregul sistem de pirghii role este
pus in cu ajutorul unui ma-
electric.
Astfel, o pirghie din de-
pozit, din minut n minut, o n
canal,!1 care primele patru mi-
nute. In momentul celei
de-a cincea bile, prima cade in cana-
lui din cinci in cinci minute.
n clipa n care cade cea de-a 60-a
toate bilele din canalul minutelor
. curg in depozit, in de ultima,
care n canalul orelor.
Este ora 8 23 de minute; deci
orele
CUVINTE
ORIZONTAL
1) Energie in adinc - Motor
natural. 2) Aparate electrice. 3)
electromagnetic viteze-
Cititor al revistei Tehnium. 4)
Ite! - 5)
victorios- Copt. 6) Face
- Campion. 7) Nucleu
cat cu electricitate elec-
troni
TEHNIUM 8/1981
GHERGHiNA
10 egale (notarea se face

(URMARE DIN PAG. 19)
Semnalele care trebuie vizualizate si-
multan pe ecranul osciloscopului snt
aplicate la 1 2 ale comutato-
rului electronic. n ca.zul n care atp.pli-
tudinile acestor semnale snt prea
ele pot fi cu
ajutorul ajustabile P
5
P 6' Punctele statice de
ale tranzistoarelor Ti T
2
se stabilesc
prin rezistoarelor (ijustabile
P
3
P
4
(modificnd valorile lor, putem
determina ca distorsiunile introduse de
etajele echipate cu aceste. tranzistoare
fie minime). Pentru modificarea com-
{>onentei continue a curentului electric
existent n colectoarele acestor tranzis-
toare se rezistoarele variabile
notate cu P 1 P 2' Prin schimbarea va-
lorilor acestor rezistoare se poate de-
termina apropierea sau curbe-
lor vizualizate pe ecran. Rolul rezisto-
rului ajustabil P
7
este acela de a echi-
libra etajelor echipate cu
tranzistoarele n n
care acestea nu caracteristici
identice.
Montajul a fost realizat pe' un cablaj
imprimat, avnd dimensiunile de 70 mm!
35 mm. Circuitul integrat CDB 400 se
nlocui cu inversoare de tip
404, tranzistoarele existente
tranzistoare echivalente,
ffifl(llIJca.rea
23
MIRCEA - Cmpia Turzii'
In Cmpia Turzii se recep-
programului 1 TV.
Ca radioamator,
cu radioclubul din C/uj-Na-
MIHAI - jud. Pra-
hova.
tubul PCL 86 este defect,
se face scurtcircuit
electrozi. '
BONDAR DANIEL -
o
mente,
SIMA MARIAN - Valea Dulce
n televizor probabil este
bobina de deflexie sau transformatorul
final de linii. Oricum, unei
cooperative: .
GURGU rOAN - jud. Tulcea
Ce va ce modifica re-
ceptorul Jupiter ( Sigur, un aparat
nu ma
VfiRGIUU -- Craiova
Oxidarea elementelor antenei nu per-
nu -rie oxidate puncte-
le de
elementele antenei cu
material
C. - jud.
tuburile EL 12 cu No-
pe schema snt n gene-
radiocasetofon productie
gama
undelor
rai bune, singurul element este
conectarea la etajul final. Rezistoarele
de 1 k..Cl. se la G 1.
La televizor verificati tuburile din
etajul de sunet. .
Iosua IOAN -
circuitului TBA 790 au
fost publicate n multe alte materiale
din Tehnium.
GHEORGHE MARIAN -
Probabil circuitul de intrare sau
FI este defect (neacordat).
DANel RADU - Sighetu Marma-
tiei
. Materialul trimis redactiei este inte-
resant. Nu cum se poate
construi un termometru cu contact
deplasabi!.
VilSAN ALEXANDRU - Con.

pentru L
1
15 spire CuEm
pentru Lz 5 spire cu
(peste L
1
).
C. - jud. Doij
nlocui diodele cum spe-
niei
alt cap magnetic cu
dimensiuni mecanice (ca
se partea de UUS este for-
tunel" ca element
circuitul
este
stereo
fi montat).
AMARIEI ANGELICA
Tubul 6H 2 nu poate fi nlocuit:!lclJ 6
nlocuire ar fi

turile n circuitul imprimat al
rului. este mai
la un specialist.,
TOMA MIRCEA
Magnetofonul trebuie consultat
un specialist.
LUCA CORNEL -
mereu echivaiente de'
zistoare. .
iVACSON ADRIAN - la$i
Cele solicitate de dv. vor fi publ
n cadrul rubricii HI-FI.
IONESCU ADRIAN - Doi;
Reducerea unei tensiuni de alimen-
tare se poate face cu un rezistor, un
rezistor o Zener sau cu un
stabilizator electronic. Tubul 6C 1
este o poate fi nlocuit cu
sau o ca
Tranzistorul AC 180 K este
radiator de Pentru 100 V
10 montat; o punte diode 10-51-6.
. M.
pe II tegrate
Cele amplificatoare de audio-

S-ar putea să vă placă și