Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA VALAHIA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

INDICATORII CIRCULA IEI TURISTICE

BNIC LUMINI A ERB ALEXANDRA ECTS AN 2, GRUPA 1

CUPRINS 1.Metode de masurare a circulatiei turistice-notiuni teoretice...................pg3 1.1.Indicatorii circulatiei turistice 1.2.Formele de turism 2.Lista de notiuni si indicatori turistici ................................................pg.6 2.1Circulatia turistica 2.2 Indicatorii circulatiei turistice prezentati in comunicatul de presa emis deINS 3.Circulatia turistica in 2009...............................................................pg.8 3.1Circulatia peste granita 3.2Turism intern vs turism extern

1. Metode de msurare a circulaiei turistice


Exist o serie de dificulti n msurarea circulaiei turistice, iar metodele de msurare sunt aa cum se tie imperfecte. In general instrumentele specifice utilizate n msurarea circulaiei turistice sunt recensmntul i sondajele. n general informaiile care sunt necesare de la turiti, fac referire la: profilul socio-profesional, nivelului de satisfacere a turitilor, strutura cheltuielilor: a)metoda care solicit nregistrri n spiile de cazareOrice persoan care se cazeaz, trebzue aib nregistrat n unitatea de cazare anumite date minim obligatorii: nume, prenume, anul naterii, cetenie, domiciliu, act de id, ziua sosirii. Acest metod permite evaluarea numrului de nnoptri., adic nr de nopi petrecute n cadrul unit de cazare. Dezavantaje: turitii n circuit sunt nreg de fiecare data cnd schimb hotelul, n al 2-lea rnd, n unitile mici, aceste nreg lipsesc, n al 3-lea rnd, persoanele aflate n gzduire la rude i prieteni(deci ntr-un spaiu neomologat) scap de nreg. b)metoda de nregistrare la frontier. Se nregistreaz toate persoanele care trec frontiera, indiferent de mijlocul de transport folosit. Metoda este adecvat doar pt evaluarea turitilor strini. Dezavantaje: sunt nregistrate si persoanele care practic micul trafic de frontier i care n realitate sunt vizitatori de mai puin de o zi. n rile UE, nu se mai fac acest gen de nregistrari. c)metoda anchetelor i sondajelor n rndul turitilor. Este folosit pentru cercetarea pe baza unor eantioane a aspectelor legate preferiele turistice, calitatea serviciilor, cuprinznd date de identificare a turitilor. d)metoda bugetelor familiei. Este o metod care ofer informaii cu privire la cheltuielile pentru turism, pondera acestora n consumul i veniturile totale, periodicitatea cltoriilor, frecvena lor, destinaii, etc. n RO, INSSE mpreun cu Ministerul Turismului, au elaborat Metodologia de urmrire statistic a activit de turism. 1.1. Indicatorii circulaiei turistice

Msurarea fenomenului turistic i a particularitilor lui se realiz cu ajutorul unor indicatori ce cuprind:indicatorii cererii tur. globale, ext i int/ind.ofertei turistice:hoteluri, alte unit de cazare, agentii de voiaj,alte intreprinderi din sectorul turistic/indicatorii relaiei cerere oferta/ind.efectelor economice/ind.densitii turistce/ind.potenialului turistic al pieelor/ind.ocuprii forei de munc. a)Nr. turitilor (Nt)-este un ind cantitativ de cuantificare a persoanelor crae realiz activit turistice. b)Nr mediu zilnic al tur(Ntmed=Nt/Nz)-acest indicator exprim intensit act tur n anumite perioade. c)Durata medie a sejurului(Dsmed=Nzt/Nt)- este un ind calitativ cu privire la amploarea actv turistice i disponibilitatea tur de a rmne o anumit perioad ntr-o anumit zon sau ar. d)Densitatea circulaiei turistice(Dt=Nt/Np)-este un raport ntre nr turitilor i nr populaiei rezidente sau ntre nr. de zile turist i nr pop rezidente (Nzt/Np).Acest indicator exprim legtura dintre fluxul turitilor i pop rezident a unei zone sau # 18118p1522s 5;tri. e)Preferinarelativ a uritilor: I. (nr turitilor din zona A sosii n zona B)/(nr pop rezidente a zon A), II. (Nr turitilor din zona A sosii n B)/(Nr turitilor in zona A)-acest indicat ofer info cu privire la orientarea geografic a fluxurilor turistice i conformarea politicii turistice n raport cu cererea. Ali indicatori: Turism intern: numrul de turiti la odihn i tratament i participani la circuitele itinerante interne, nr de turiti n staiunile balneo climaterice, nr zile turist ncasri din turismul intern, nr pers cazate i ak nnoptrilor, pe forme de cazare. Turism internaional: 1.Indicatori globali - nr tur straini sosii n ar, pe ri, puncte de frontier, mijloace de transp/nr de tur romni plecai n strainptate. 2.Indicat micri fluxului turistic n int rii nr de turitu detaliat pe ri de provenien, zone turistice, forme de cazare/ nr zile-turist, detaliat pe ri de provenien, zone tur i forme de cazare. 3.Ind ai ncasrilor i plilor vslutsre: a)ncas valutare i proveniena lor. b) pli valutare i densitatea lor c) pli valutare pentru aciuni promoionale i deplasri n strintate n scop comercial d) ncas valut n scop comercial e)ncasri valutare rezultate din exportl intern de mrfuri i valut 1.2.Formele de turism a) n funcie de modalitatea de angajare a consumului turistc, circulaia turistic poate fi: - neorganizat sau pe cont propriu (turiti au autonomie absolut i nu se angaejanz n prealabil prestaii turistice), - organizat (form aprut n sec XIX, prin care se angajaz prestaii anticipat i prezinta avantaje att pt organizator ct i pt turist),- semiorganizat (unele prestaii se contractez in prealabil ). b) Dpdv al gradului de mobilitate al consumatorului, circ tur poate fi: - itinerant (turismul de circuit-circulaie, cu ederi scurte 1-2 zile sau turismul de croazier) - de sejur ( turistul petrece un sejur ntr-o staiune, poate fi scurt sau mediu 12-15 zile) - rezidenial sau de sejur lung 4

(alimentat de turitii care au o a 2 a reedin ntr-o alt ar, iar sederea este mai mare de 30 zile), c) dpdv al periodicitii, exst: -turism sezonier (legat de condiiile naturale i climaterice sau de existena anumitor evenimente cultural sportive) -turism continuu (n staiuni balneoclimaterice), d)dpdv al acoperirii cheltuielilor turistice: -turism particular (pe cont propriu, adresat turistilor cu venituri mai mari i care i organizeaza singuri calatoria) -turism social (adresat tinerilor, celor cu venituri mai mici etc), e)n funcie de mijloacele de transport, avem: - pe cale terest (automobilism, cicloturism, motociclism) -pe cale aeriana -pe cale naval -forme mixte (cele de mai sus combinate n mai multe configuraii), f) dpdv al locului de consum circulaia turistic este: -naional, care corespunde turismului intern -internaional, care corespunde turismului extern i internaional i este de 2 feluri: imitor i receptor, g) unul din cele mai importante criterii de clasificare este cel legat de motivaia cltoriei. Astfel OMT, clasific din acest punct de vedere: loisir, recreere i vacane( turism de odihn) -vizite la rude i prieteni(turism sociologic) -afaceri i motive profesionale(turism de afaceri) -tratamente medicale(turism de tratament) -motive religioase i perelinaj(turism religios) -alte motive.

2. Lista de notiuni si indicatori statistici in turism


Evolutia turismului este influentata de o serie de factori dintre care determinant sunt cei ce influenteaza cele doua laturi corelative ale pietei: a) Factorii cererii turistice ( venituri, urbanizare, timp liber, dinamica, populatiei ); b) Factorii ofertei turistice (eversitatea si calitatea serviciilor, costul prestatiilor, nivelul de pregatire al fortei de munca ). Analiza turismului si urmarirea evolutiei sale se realizeaza cu ajutorul unui sistem de indicatori specifici, bazat pe o metodologie de calcul uniformizata pe plan mondial. Cu ajutorul acestor indicatori specifici turismului se pot furniza si cuantifica informatiile necesare actiunilor de politica turistica, permitand astfel masurarea efectelor acestor actiuni. Indicatorii turismului pot fi grupati in doua mari categorii: I. Indicatori la nivel macroeconomic II. Indicatori la nivel microeconomic I. Indicatori la nivel macroeconomic Sursa datelor o constituie cercetarile statistice pentru urmarirea rezultatelor din activitatea de turism, organizate de Comisia Nationala pentru Statistica: rapoartele statistice ( primite de la agentii economici care au in proprietate sau administreaza unitati de cazare turistica pentru activitatea de turism intern ) si sursele administrative ( Ministerul de Interne pentru turismul international ). 1.1. Capacitatea de cazare turistica Unitatea de cazare turistica furnizeaza turistilor in mod permanent sau ocazional prestatia de cazare. In unitatile de cazare turistica sunt cuprinse unitatile existente la sfarsitul anului respective, exclusive cele care si-au intrerupt activitatea pentru o perioada de timp. Se face distinctie intre: a) Capacitatea de cazare existenta (instalata), reprezinta numarul de locuri de cazare de folosinta turistica inscrise in ultimul act de receptie, omologare, clasificare a unitatii de cazare turistica. b) Capacitatea de cazare in functiune (disponibila), reprezinta numarul de locuri de cazare de care pot beneficia turistii, tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise unitatile intr-o anumita perioada.

2.1. Circulatia turistica


Masurarea statistica a circulatiei turistice are drept scop de a determina dimensiunile acesteia si de a oferi informatii utile pentru dezvoltarea in perspective a industriei serviciilor. Indicatorii statistici utilizati in comensurarea si caracterizarea fluxurilor turistice sunt: numarul total de turisti, numarul total de zile-turist, numarul mediu zilnic de turisti, durata medie a sejurului, densitatea circulatiei turistice, preferinta relativa a turistilor. a) Numarul total de turisti (t) este un indicator absolute ce reprezinta numarul persoanelor care calatoresc in afara localitatilor in care isi au domiciliul stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni sis tau cel pitin o noapte intr-o unitate ce cayare turistica. Motivul principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o activitate remunerata in locurile vizitate. b) Innoptarea, reprezinta fiecare noapte pentru care o persoana este inregistrata intr-o unitate turistica. c) Numarul total de zile-turist (zt) este un indicator ce se obtine ca produs intre numarul de turisti (t) si durata activitatii turistice exprimata in zile (z), perioada maxima luata in calcul fiind de un an. d) Numarul mediu de turisti ( ) exprima circulatia turistica medie intr-o anumita perioada: = , unde: zt = numarul total de zile-turist z = numarul de zile e) Durata medie a sejurului ( ) ofera informatii complete in legatura cu amploarea activitatii turistice. = , unde : zt = numarul total de zile-turist

2.2Indicatorii circulatiei turistice prezentati in comunicatul de presa emis de Institutul National de Statistica (INS) au cunoscut cresteri semnificative in anul care s-a incheiat, fata de 2005.

Numarul de innoptari a crescut, anul trecut, cu 3,4% la un grad de ocupare de 33,6% Numarul de innoptari in structuri de cazare a fost de aproape 19 milioane, anul trecut, cu 3,4% mai mult fata de 2005, iar indicele de utilizare neta a locurilor de cazare a fost de 33,6%, fata de anul anterior, a anuntat Institutul National de Statistica (INS). In 2006, cresteri insemnate ale numarului de innoptari, fata de 2005, s-au inregistrat la urmatoarele tipuri de structuri de cazare turistica: hoteluri pentru tineret (+73,1%), pensiuni turistice rurale (+25,5%), pensiuni turistice urbane (+22,5%), hanuri (+22,4%). Comparativ cu anul precedent, scaderi mai importante s-au inregistrat la spatiile de cazare pe nave si casute (-23,9%), potrivit comunicatului INS. Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in 2006 a fost de 33,6%, nivel relativ constant cu cel inregistrat in anul anterior, cresteri mai mari inregistrandu-se la spatii de cazare pe navele de croaziera (67,8%), hoteluri (41,0%) si hoteluri pentru tineret (27,1%). 6

Numarul de sosiri in structuri de cazare a crescut cu 7,1% in 2006, fata de 2005 In ceea ce priveste numarul de sosiri, in structuri de cazare turistica, acesta a fost, anul trecut, de 6,216 milioane, cu 7,1% mai mult decat in 2005, cea mai mare crestere inregistranduse la hoteluri pentru tineret (55,5%), iar cea mai mare scadere, la casute turistice (41,2%). "Cresteri insemnate s-au inregistrat la urmatoarele tipuri de structuri de cazare turistica: hoteluri pentru tineret (+ 55,5%), hanuri (+34,7%), pensiuni turistice rurale (+27,5%) si campinguri (+22,3%)", informeaza Institutului National de Statistica (INS) In anul 2006, fata de anul anterior, s-au inregistrat scaderi importante ale numarului de sosiri la casute turistice (-41,2%), bungalouri (-36,6%) si spatii de cazare pe nave (-10,6%). Numarul de iesiri in strainatate ale romanilor a crescut, in 2006, cu 24,7% Si plecarile vizitatorilor romani in strainatate, in anul 2006, care au fost in numar de 8,905 milioane, au consemnat o crestere cu 24,7% fata de 2005, 83,3% din numarul total de deplasari in strainatate efectuandu-se cu mijloace de transport rutier, se mai spune in comunicat. Numarul de straini care au vizitat Romania, in 2006, a crescut cu 3,4% fata de 2005 Sosirile vizitatorilor straini in Romania, in anul 2006, in numar de 6,037 milioane, au fost in crestere cu 3,4% fata de anul precedent, 94,2% dintre acestia provenind din Europa, iar 46,4%, din statele Uniunii Europene.

3. Circulatia turistica in anul 2009


Anul turistic 2009 va fi marcat de evolutia crizei economico - financiare, cu repercursiuni negative asupra circulatiei turistice in Romania si a plecarilor romanilor in strainatate. In ceea ce priveste estimarile turismului din Romania in 2008, Federatia Patronala din Turismul Romanesc (FPTR) spune ca acest an poate fi impartit in doua perioade: primele trei trimestre s-au caracterizat printr-o usoara crestere fata de 2007, iar ultimul trimestru este caracterizat de o scadere semnificativa a activitatii raportata la aceeasi perioada a anului 2007, informeaza Newsin. "In 2008, se constata o crestere cu 3,6% a capacitatilor din structurile turistice cu functiuni de cazare (de la 283.701 locuri la 295.898 locuri), cresterea cea mai importanta respectiv 4.215 locuri, fiind in pensiuni urbane si rurale . Acest fenomen poate fi explicat prin volumul mai redus al efortului financiar necesar investitiilor in pensiuni turistice si cresterii interesului pentru aceasta forma de turism", potrivit comunicatului FPTR. Efortul investitional in dezvoltarea si modernizarea structurilor turistice de categorie superioara, ritmul de crestere a capacitatilor in aceste categorii fiind in crestere cu 17,8% la 5 stele, cu 38% la 4 stele si cu 3,5% la 3 stele. S-au redus capacitatile din structurile neclasificate cu 3,3%. In zona infrastructurii turistice, au loc fenomene cu efecte favorabile asupra dezvoltarii turismului in tara noastra, constata federatia patronala. 3.1Calatoriile peste granita Privind calatoriile internationale la frontierele Romaniei, acest indicator reprezinta treceri la frontiera care nu intotdeauna se fac in scopuri turistice. Anul 2008 poate fi caracterizat ca un an cu ritm de crestere deosebit a intrarilor de 7

vizitatori straini la frontiera, cresterea fiind de 20% (7.721.741 in 2007 si 9.266.100 in 2008). Sosirile din Europa cresc cu 21% fata de anul precedent, iar cele din Ucu iunea Europeana cresc cu un procent de 21%. Pe tari de provenienta, cresteri importante s-au consemnat pentru: Bulgaria (cu 48%), Ungaria (cu 15%), Italia (cu 14%), Germania (cu 15%), Regatul Unit (cu 13%). S-au mai inregistrat cresteri importane ale sosirilor din Republica Moldova (cu 43%), Turcia (cu 9%), in timp ce sosirile din Ucraina sunt la acelasi nivel ca in anul anterior, mai informeaza FPTR. "Anul 2008 a fost si din punct de vedere al turismului, al doilea an al apartenentei la Uniunea Europeana. Lipsa oricaror restrictii de calatorie in spatiul comunitar pentru cetatenii romani a mentinut apetitul romanilor pentru calatorii in strainatate in dauna calatoriilor pentru vacante in Romania. Pe de alta parte, am asistat la o crestere semnificativa a sosirilor de turisti din Uniunea Europeana, fapt determinat de dorinta cetatenilor UE de a cunoaste mai bine noii membri ai UE", mai spun reprezentantii federatiei patronale. Calatoriile romanilor in strainate au crescut cu 20% (1.097.756 in 2007 si 1.317.600 in 2008), diferenta dintre calatoriile romanilor in strainatate si intrarile de straini in tara fiind de 3,9 milioane persoane. Prin agentii de turism, au plecat in strainatate 730.000 persoane, ceea ce reprezinta 5,5% din totalul plecarilor in strainatate. Capacitatea de cazare turistica a crescut Despre utilizarea capacitatilor de cazare turistica, datele FPTR spun ca, in anul 2008, se inregistreaza cu 3,5% mai multi turisti in structurile hoteliere, la romani sporul fiind de 5,8% , iar la straini se consemneaza o diminuare de 4,5%. La innoptari in structuri hoteliere se inregistreaza o crestere de 1% pe total, la romani cresterea fiind de 2,4% , in timp ce la straini se constata o reducere de 5,9%. Prin agentii de turism, au fost cazati 23% din romanii gazduiti de structurile hoteliere. Zona statiunilor balneare inregistreaza o diminuare de 1,4% a numarului de turisti, numarul de innoptari fiind mai mic cu 3,5%. Zona litoral consemneaza o crestere cu 5,4 procente a numarului de turisti si o diminuare cu 0,8 procente a numarului de innoptari. Zona montana inregistreaza o crestere cu 0,4 procente a numarului de turisti cazati si cu 2,4 procente a numarul de innoptari. 3.2Turism extern vs turism intern Agentiile de turism au inregistrat rezultate inferioare celor din 2007 la actiunile turistice interne, desi numarul turistilor antrenati in astfel de actiuni, per total , fiind cu 4,4 procente mai mare (1.249.240 in 2007 si 1.304 200 in 2008), dar la numarul de turisti -zile, care masoara volumul prestatiilor, se constata o reducere cu 8,7 procente fata de anul anterior. Actiunile organizate in zona litoral inregistreaza un spor de 11,2% la turisti si de 5,5% la turisti-zile. In zona montana, s-a inegistrat o crestere a numarului de turisti cu 3,7% si o diminuare a numarului de turisti-zile cu 8,3%. In zona statiunilor balneare, s-a redus cu 7,6% numarul turistilor, iar numarul de turisti-zile cu 12%. Actiunile turistice externe au cunoscut o dezvoltare remarcabila, cresterea fiind de 18,9% la numarul de turisti (614.328 in 2007 si 730.000 in 2008) si de 21,7% la numarul de turisti-zile. Principalele beneficiare ale acestor cresteri au fost: Egipt (cu 37,2%), Austria (cu 58%), Turcia (cu 58,4%), Regatul Unit (cu 53,7%), Franta (cu 19,7%), Bulgaria (cu 19,6%). Tarile cu traditie, precum Italia sau Spania, s-au bucurat de mai putin interes din partea romanilor. "Explicatia cresterii numarului de calatorii in strainatate consta in ameliorarea nivelului 8

de trai a populatiei, in special intarirea clasei de mijloc, dorinta de calatori si a lua contact cu alte culturi si civilizatii, calitatea superioara a serviciilor turistice oferite, libertatea de a calatori in Europa", potrivit FPTR.

BIBLIOGRAFIE 1.Ban, Olimpia, Economia turismului internaional, Ed. Universitii din Oradea, 2006; 2.Tourism Market Trends, 2003 Edition, -World Overview & Tourism Topic; 3. Statistici O.M.T. 1970-2005; 4. http://www.wall-street.ro/articol/Turism/25291/Circulatia-turistica-dinRomania-in-crestere-in-2006.html.

10