Sunteți pe pagina 1din 24

EDIT T

u
PENTRU B..EVI ._ pag 4-5
cayo ............... .. ..................... p8g. 6-7
Din luoarife Simpozionuiui nal,,:mal al
dloamatarilor filtre! n scar.l
-FI _ ... _ ...... M ................ _ _ . p8g. 8-
e S IIm dt'Spm dlllcun?
pltrlealar
rma pemru lOCUinta
entru Bcumulaloare mICI
Automal pentru parbriz
COflv rtor
rag. 0-11
ODELIS ._ ... _ . _ .... _ .... _._ ... 0119. 12-13
_Ifj cuiul AKf\ON
AUTO-MOTO ___ __ ............... _ PIIg. 14-15
utaluf.smele OLTCIT

OTOTEHNICA ............ _ ................ pag. 16-17
. pO! !zator folo
- ertar
L mpl Cu OC)1fnda rece
CITITORII RECOMANDA __ .. M pag. 18-19
onllslar de aer
ApafiUa de ou
indic \III optica
EHNIC'" OOERNA __ ............. pag lO
IZlu,,!!a 1" culori
-_ .. .. -pIl9 21
E . STA ... _ ........... pa9. 22

ometr,
p
Amp altor
c. L .T U l XII .156
TELEVI lUNEA
- Eli U SI O R
-===========::::.. ' IN PAG. 2 o)

SUPLimEnTARa
PEnTRU
OHmmETRU
AVO-metru sovietic. prin ae<:(iona-
rea unei baterii .Pionler". ot4lnem
elemente R10; unul va fi
sit ca sursi de bazA. Iar celAlalt pen-
tru alimentarea convertorului. Pen-
tru AVO-metrul NIII vor fi folosite
tot doua elemente. dar de tip AS.
SCHEMA BLOC A SURSEI
SUPLIMENTARE
1 n figura 1 este prezentatA sehe-
ma-bloc. Oa .ur" de alimentare a
eonvertoru'lui e.te alea un element
gaivanlc de 1.5 V tip Re . R10 aeu
R14. deoarece acestea a", gabarit
redus O I o capacitate suficient de
mare :pentru scopul propus.
GENERALITATI
Majoritatea ohmmetr8l0r anale>-
ga fQIQSe8C pentru ,mAaurarea re-
pe acar, X 1 000 n.
surse luplimentare de tenaiune
oontinuA. Astfel. un ohmmetru care
ire ca sursA de 'bezj UII element de
1.5 V. pentru mAaurlri pe sear, X
, 000 n necesitA o aUfli supllmen-
tar de 12-15 V. DacA sursa 'de bazI
a ohmmelrulul eat. o baterie de 4.5
V. atunci msurans8 rezis-
pe aCera X I 000 Il neoeslt6
o de 30-40 V. Batet" acu
mulatoare cu tensiuni de 12-15 V.
respectiv 30-40 V. iii nt greu de
la dimensiuni acceptabile,
Un redresat care debiteazA ten-
siunile de mai sus complicA montll-
jul de ,1. In piUI. apare de-
pendenla de o re(ea de alimentare
cu energie
U
c
Ce
....!s..
T
Ing. ANDRei aDRD.
Pentru II compensa aceste ne-
ajunsuri. am oonceput o de
alimentare care poate debila un cu-
rent maxim de 0,2 mA la o
de 13.6 V. Aceste de 1"lr.
si nt suficiente pentru pe
scara X 1 000 Il, cu ohmmetrele
corporate In AVO-metrele indus-
triale.
Ca exemplu. sursa suplimentarA
poate fi folositA la AVO- metrele s0-
vietice care utilizeazA ca de
un element de 1.5 V sau la
AVO-metrul german NIII . Pentru un
Oad problema gabaritulul nu ..
pune In mod deosebi!, atunci poate
fi 1010611 ,1 elementul de lip R20,
Intrerupitorui K Itabil"te ali-
mentarea cu tensiune a osellatoru-
11,11. realizal Cu un tranzistor cu ger-
manlU, Acesta permite ca pierderile
datorata tezlsterce. ae saturlllie co-
lector-emitor IA '6 ni 116 reduse.
losind u/l tranzistor de oomutalie
cu germanlu. pierderile vor fi ,1 mai
reduse,
Frecven\a de lucru este de cea
8 kHz.
Redresorul este constru It cu o
------------------,
: CONVERTOR I
1

: REDRESOR :
BATERIE ONDUlOR + f-+--ISTABllIZATOR
II
II
ne
\1
II
e II e
II
II
ns
11
II
I FILTRU
I I
L __________________ 1
lle$
-
Fig 1: Se
a.u 'p m n arII
pentru ohmmelrLl ,
c.ar. II I 000.1\
2
Cb Ub
II
II
II
II
II
Uie$=
Uz
1"
. e
__ ________ ____
Fig. 2' Schem. I!X-
lIeRtlvi pentru
amblul conv rlor -
blliutor
ce se mAsoara cu ohmmetrul
pe scara X 1 000 O. Deoareoe cu-
rentul de mAsurare nu te
100 "A. este sufiCientA o stabilizare
parametricA realizatA cu dioda Ze-
ner.
SCHEMA DE PRINCIPIU.
FUNCTIONARE
In vedere puterea debitata
redusA. ne-am orientat spre schema
ullui convertor cu bobinA de de
acumulare. urmat de un stabilizator.
Schema de principiu a ansamblului
este prezentata In figura 2. unde am
'notat:
IJ, = tensiunea la borne a
elementului galvanic;
= valori Instantanee aie
tensiunilor pe
rea n .. respectiv Il.;
= valoarea instantanee a
curentului de colector.
= tensiunea oontinu la
intrarea in stabil izator;
n" n n, = de colector.
baz4. sarcinA.
Inceputurile au fost
marcate cu un punct.
i,
U.
Schema este simplA practic nu
necesitA reglaje.
Ca avantaje importante men-
lionAm cA:
al nu necesitl circuit special de
amorsare. deoareoe In momentul
pornirli dioda O este blocatA;
n,
b) r.portul de transformare -
fi,
poate fi mal mic <ledt deci nu-
de .pire In n.
poate mic decit la oonvertorul
cu transformator .
Faptul cA yaloarea rezistenlei de
i" ire I convertorului este mare
este evident un dezavantaj. Vom eli-
mina acest dezavantaj cuplnd 1-
rea oonvertQrului 'Ia intrarea unui
stabil izator. 1 n acesl iei vom ot4 ine
pentru Convertor un 'regim de sar-
cinA constantA.
r n momentul 'conectArii tensiunii
U. , curentul de colector Incepe sA
creascA liniar. Aceata Induce In In-
n. un curent care c0-
mandA baza tranzistorului in sensul
desehioerll.
. 5. lIP
1::20
i t
H7
\
___ o
;7
diodA detectoare cu germaniu. tot
pentru a avea pierderi dt mai mici.
Curentul d arcinA fiind mic, fil-
irajul tensiunii redresate nu pune
deoseblte. Se poate fo-
losi un filtru RC.
5
td
tj
CE
ve
---- - --
- - -
EH - - - ----
SE
1'--
1,
1- - -- - - -

SH
.

t

t
-
-------
l-
t
V"
-1-
1
e-- -
l'

3
Stabilizatorul de tensiune este
necesar din doua motive:
a) Tensiunea la bornel. elemen-
tului galvanic scade odatA cu inve-
chirea lui. ScAderea de tensiune
s-ar transmite la converto-
rulul.
bl Curentul absorbit din conver-
tor in timpul msurril are valori di-
ferite. In de valoarea rezis-
D
Le ::
::
'. II
C 1:
E II
..... II
II
cu
z,
. CJl6V'
I
Te
r
T
1
Tb
I
t II
II "
..
Z2 13,6V
0Z6V8
I I
a
1
3
CORDONlE Of

6
F.g 6: Cablajul Im-
prl mal -
Fig. 7: All menl"I or
13,6 V penl ru ohmme-
Iru. de montal
1. Sueta eate
realizeaza I i ntrerupa-
torul
2. banani izo-
la1j (bomJl - 13,6 V)
3. pentN capJIC
Flg. 8: SeC1lune prin
contaclul K
1. radio
2. P.ullla bueteJ
3. Perei" .nlerioT din
malerlal pl slic
.. . P rele exter ior
din
5. " latiUca
S. P apuc care e
'ilSY la -15 V
; "
;: '9. Mc-dul de ,e9ar a su tol Oh llil n<;lfu
il} .ip .S.S. i 4 35); b) R O.G. \ N III )
Valoarea maximA " curentului de
colector (Ic.,,) esle numai de
valoarea rezlsteOlel n. (r.)
, 1 de valoarea rezlstef1lel de satura(1e
a spaClulul colector emitor (-y" ... ) al
tranzi5torulul.
U.
le" = - -'---
"I4"I"Y".+ r,
Sensul n. este astfel
ales incit in timpul de conduC1ie a
tranzistorului dioda O nu conduce.
In momentul d nd curentul de c0-
lector a ajuns la valoarea In .. ten-
silmea uu se tranzislo-
rul se
Tensiunile induse InverSNZ
sensul dioda O se deschide ,i !rana-
i n " . i n.
1 ,
= - UCAl.
d1rcuitul de sarcina esle alimen-
tat tot timpul dt tranzistorul este
blocat.
TimpII de conduC1le (T,) ,1 de blo-
care (T,) al tranzistorului sint dBlI
de reia( ilie:
T _ L, . In,
r - U ..
T
_ L, . I
CII
,-
n,
- . U,
n,
1 n flQura 3 si nt reprodusa, in fu ne-
lie de timp. curentul ,i tensiunea de
l i 11 _ \ tAnC.. .. l nA:II
Energia In
rarea fi, nu deprnde dedt de Induc-
taOla el ,1 de curentul de colector
maxim. De aici rezultA cA puterea
debitali de convertor nu depinde
de valoarea rezlsteOlel pe care de-

Pentru o buna filtrare a tensiunii r&-
dresate este necesar ca R, C,. > T. +
1
:r Te = "1 ' unde f este frecveOla de
lucru.
Pierderii. eele mal mari din con-
vertor apar In tranzistor, t'n miezul
mrgnetiQ fi In dioda radresoare.
n general, randamentul " al unul,
asemenea, convel'1or de
de acumular. este de 50-80'!10.
ALEGEREA COMPO"ENTELOR,
REALIZARE PRACTICA
Schema realizatA, cu valorII. pie-
eate prezentatA In figura 4.
Tranzistorut va fi Cle tipul ASY42 ,
2N527 sau asemAnatoare, dar fune-
I ioneazl foarte !lI n. ,1 tranzlsloa-
re!e de tip AC160, ACl 84, ACI88.
Pentru radresare se va folosi O
diodA det89toare cu germaniu de
tip ,EFO 108 sau alta echlvalenli cu
tensiune Inversa J(lmlsA d. 50 V.
Dlodele Zener vor fi de tip OZ6V8
(0,3 W), pentru ca rezlstel"lla dlfa-
reOllali fie minimA, chiar ,lla cu-
reOlI mici.
RezlsteOlale sint de 0,25 W, tip
miniatura, cu de carbon.
Condensatorul C. are rolul de a
,unta rezlaleOla a elemen-
tului galvanlc, care cr.te In timp.
Se recomand. C.;:: 2OO.I'F/3V.
Condensatoarele C. ,1 C, vor fi de
tip MYLAR la 100 V. C. are valoarea
de 0,1 I'F, iar C,'" 0,68 I'F.
Rezlstef1lele Rr ,1 R. se folosesc
pentru pornirea mal rapidA a mon-
tajului (polarizara .
Con&lnsat<>rul O. ar.' rol de ac-
celerar. a comulirll tranzistorului.
Bobina de tOC FI, , 1 'InflaurArlle n ..
n. vor fi executate pa un miez de fe-
format din jumAlili E20
cu constanla AL = 630 nH/sp
Sa poate folosi cu succes miezul
transformatorulul de atec al etajului
final de linii din televizorul portabil
.Sport".
Dimensiunile miezului sint date
in figura 5. de colector
are 17 spire, Iar cea de 5 spire.
Sirma de bobinaj va fi de tip CuEm
0,5 mm. I de n,
'va avea 62 de splre din si rmA CuEm
,0,1 mm. Intre de sarcin
$ i c.lelalte douA se pune
un Itrat din hirtie de con-
densator. In mod obligatoriu se va
pAslr. sensul de boblnare pentru
foate notind i nceputu-

'n lipsa unu I miez tip E20 se mai
poetefolosl ,1 un miez din ferit tip
oal6 111 x II , cu con,tanta de induc-
taOlA AL = 630 nH/sp .
DacA ' amatorul dispune de un
miez ele cArui perlormaOle nu le cu-
va realiza Le
prin mAsurare la o punte. 'n lipsa
puOl II, n, se
prin IncercAri, boblnlnd 10-20
splr.; ,n. ,1 n. rezultA ,tiind
ti. n,
- - 3,1- - 5.
n6 ".
Indiferent de tipul miezului, In-
se vor bobina pe o car-
casa din material
plastic seu carton .
Ansamblul realizat va fi prins pe
CIe cablaj Imprimat cu un
colier din
DupA realiza_rea circuitului, pu-
tem modifica Intre oarecare limite
tensiun.a de Ire U" schimbind
valoarea rezistencel R .. Acest lucru
esta POelbil deoarece adncimea in-
trarii 'n Saturatie a IranzlstOrului da-
plnde de valoarea curentului de
bazA,
La 'masuratorile IIn.le au' rezultat
datele din tabelul
Ten,lunes 'ClnI1tul Ten,Iunea Curentul
Rancs-tul , U.M lIIMortIIt
.. " ....
la"' ....
I 1. (MA) u... ) 1. {mA}
,
0,75
',7
13,4
1,2t
2S 13,1
DacA limitAm tcAderea tensiunii
de alimentar. a .Iementulul galva-
nle la 1 V, tan.lunea U.. variazA
foarte Pl-4ln.
Desenul ceblajulul Imprimat este
dat la scara 1:f , t n. flgur. e. Din
cauza dimensiunii raduse a eab'laju-
lui au fost trecute numai simbolurile
componentelor. S-a Indicat modul
de legare cabiajuiui la
Tol monta!ul se va Introduce
Intr-o cutie din materilll' plastic
dimensiunile deccI 60x601I30.
Aceasta la "ndul el va fi Introdusa
Intr-o cutie din tabl6, cu dimensiuni
de cea 63x63x33. Culla ,exterioarA
constituie un ecran electromagnetic
pentru surse noastra ,i sa executA
din tabll r;cuperali dintr-o cutie de
conserve. Inchiderea cutiei de tablA
se face prin IIpire cu cositor. Iar a
celei da plastic prin Iiplre cu dlclor-
etan sau benzen. Cutl. din 'material
plastic VI avea doui compartimente,
Intr-unul din ele fiind montat ela-
mentul de 1 V.
Ecranul va .vea decupt\ri pe
dolpera(1 astfel Indt sa se
poeti monta iZOla" o radio
o
Dimensiunile sint date pentru fo-
'Iosltea ca iuru primara a unui el&-
ment !lalvanic tip AlO. La fOlosirea
altui tiP de element, dimensiunile
cutiei se vor modifica In mod cores-

I
o,a 0,53
1,a 0,51
In figura 7 .,te o
de amplasament a blocurilor
In carcau allmentatorulul de
136 V.
fII , figura II .sle prezentat modul
de realitar comutatorulul K. Se
obsetvl cA bananeI cordonului
de mAsuri va alabill 'legAtura Intre
lemei. 5 buqa izolali 1.
Cllpllld allmentatea de +1,5 V la
masa montajUlUi.
Dat I cele douA zone de masA de
p. cablajul Imprimat sint legate prin
colierul de fixare al "transformatoru-
lur', este necesara o leg4turA supli-
mentari prin flr_ tn cazul lipsei aces-
Iei Ieoiturl, funC1lonarea va fi per-
turbatl tensiunea la latire va fi
micA.
Cutia exterioarA din tablA se va
lega la masa montajUlui (emitorul
tranzlttorului).
Ea va '.vea un capac cu ce o
va Inchide prin alunecare.
MOD DE UTILIZARE
Sursa de tensiune ob(lnuta. de
13,6 V, se va Inserla cu ohmmetrul,
conform figurii 9.
Convertorul intrA in f unC1iune
dacA In se introduca fie ba-
nana cordonulul de mAsura, ca in fi-
gura 9 a, fie banana unul cordon
auxiliar, ca in figura 9 b.
DI51PATIA

DIMENSIONAREA
RADIATOARELOR
Pentru a putea final iza calculul
regimului de ie ne-a
mai SIi analidm
termi ce radi ator-am-
oiant. A . (pe care in acest capit ol
o vom nota cu A . pentru simpli fica-
rea scrierii). de natura materialului.
de dimensi unil e. pozijia culoarea
radi atorul ul. 1 n literatura de speci a-
lit at e se i ntilnesc numeroase proce-
dee i n acest sens. de la grafice. ta-
bele. nomograme. formule simplifi-
cate etc. la calcule complicate
care presupun de mate-
matici speciale. Noi vom I nSIi
la nivetul de al constructo-
rilor amatori, prezenti nd ni?te for-
mule aproximative. accesibile,
dar care dau muqu-
mitoare.
Intii ca rezistenla
a radiatorului. R. depinde
de:
- nalura metalului din care esle
in speci al de conduc-
tibli itatea sa A (A scade cu
lui )0, );
- grosi mea radiatorului. d. res-
pectr. grosimea medie, sec-
DIVIZOR
La sol ici tarea unor constructori
mo-
:lui de calcul al dlvizoarelor rezls-
IIlIe utilizate la intrarea voltmetrelor
electronice pentru selectarea do-
meniilor de tensiune. Am conside-
rat ca exempl u cazul unul amplifi-
cator foarte sensi bil (realizat cu
tranzistoare cu efect de cimp sau
cu ampl ificatoare cu
mtrare pe FET). care permi te o Im-
a divizorulul, Rol. de
peste 10 MI!. Mai precis. vom l ua re-
a dlvlzorului de 11
M!!. valoare curent la volt-
rnetrele profesionale. Calculel e se
tac pentru orice alte
val ori AJ
Problema cere sa puna este de a
determina componen-
te. A,. A" ... (fi g. 1). astfel inci t.
pentru
ale comutatorului K. Inst rumentul
i ndice capul de atunci cind
la, i ntrare se apllci! respectiv tenslu-
OIle U . U, . ... U". In acest fel etalo-
nares pentru un domeni u
oarecare se pentru ce-
l elalle. a mai f1 necesar reglajul
capului de
Alegerea domeniilor de
U U . . ... U. se face I n funqie de ne-
dar de divi zarea scal ei la
instrumentul utilizat. De exemplu.
scala este Q..30. vom
alege. pentru o ci ti re dome-
nii le 0.3..:3-30-300 V. eventual o
pane din mul:iplli 0.6-6-&)-600 V;
pentru o scala 0-100. loarte
;;int domenii le - 0-100-
Flz. A. MARCULESCU
1 000 V, eventual submultiplil
0.5-5-50-500 V etc. Li mita superi-
este de cu-
rente, ca de pOSi bilitl ile de izo-
lare ea
i n general 600-1 000 V. Limita
este de sensibi-
li tatea ampli ficatorului se stabi-
l&? te experimental (cea mai
tensiune care, la intrarea
amplificatorulul,
acului la cap de
Cu aceste trecem la
analizarea exemplului concret di n
figura 2, care o sol ut ie
pentru problema
- instrumentul divizat 0-100. cu
diviziuni eChidistante;
- sensibilitatea ampllficatorulul
O.3-{),4 V;
- a divizorului
A.I = 11 MIl;
- domeniile de
0.5-1-5-1 0-50-100-500 V.
Pentru a vedea cum 6-au calculat
comu-
tatorut f< in 7 (500 V) SIi
l a intrare tensiunea cores-
domeniului. U,
= 500 V. tensi une produce
pri n dlvlzorul A, + A, + ... A. = R.I =
= 11 Mn un curent IJ = UdA. "" 500
Vl11 Mll = 45,45 l' A. Deoarece sen-
si bilitatea amplificatorului este de
O.3-{) .4 V. R, - de la bor-
nele se culege tensi unea
13 Intrarea voltme.lrulul -
trebuie astiel dimensionata I ncit
de t&nsiune pe ed.
doi! curentul 1. sa fie de ""t Put In
Culoere
Radletor negrv-met
RedIMor elb-llrlluc:Itor
POlII"
QrOlle
d = 3 mm
5S3
Radiator
R. = 1,23 + S
vertical
R = 1,29+ 293
d = 2 mm
5S3
, S
R, =- 1,51+ S-
d = 1 mm
R - 1,82 + 293
,- S-
R =214 + 553
' S
d= 3 mm R "' 1 D8+
325
., S
R =1,28 + 850
. S
Radiator
325
R = 1,57 + 850
.- j
orizontal d oo 2 mm
R. = 1,32 + S-
S
d = 1 mm
325
R. =1,87 + S-
650
R = 2,23 + -
. 5
I iunea nu este uniforma (A scade
cu cr&? terea lui d):
- suprafala a radiatorului.
S (R, scade cu lui S);
atunci cind cel e fele au arii
egale. se ia In calcule suprafala S a
unei singure fele:
0.4 V. Prin urmare. R, I, 0,4 V. de
unde A, 0,4 V/45,45 l' A = 8.8 kJ1.
Putem lua. de exemplu. A. = 10 kn.
careia II corespunde o de Ien-
siune U = A, I , = 10 kll . 45,45 l'A =
= 0.4545 V, deci mal mare decit pra-
gul de sensibil itate al ampllficato-
rului. Di n trimerul aflat In serie cu
Instrumentul (1 n schema vOltmetru-
lui electronic) vom aduce
acului exact la capul de
calcularea R,.
pentru care presupunem comuta-
torul in 6 (100 V) . aplicind la
intrare tensiunea
U. = 100 V. Noua valoare a curentu-
lui prin divizor este 1, = U./R, =
100 V/II MII = 9,09 l' A. Pentru a nu fi
necesari! reajustarea capul ui de
scal. de tensiune pe gru-
pul R, + A. t rebuie fie cit
mal exact cu valoarea U din cazul
precedent. Vom folosi In calcul va-
5
lorlle nerotunj ite, U = 11 V, res-
100
pectlv 1, = ..." l'A, cu care obi i-
nem: R, + A, = = 5111 (V) =
1.1 100/11 (l'A)
5
o: 100 (MU) = 50 kl l. Valoarea lui


- gradul de finisare a suprafele.
(A. scada cu cr&? terea gradului de
finisare) ;
- culoarea (A. este
pentru alb-
pentru Su-

A, o deci R, =
= 50 kll - 10 kll = 40 kfi.
Proced! nd analog pentru A. ( K
i n 5. cu 50 V la intrare).
U
deducem: A, + A, + R. = - =
. I
5/11 (V) ,
50/11 (l'A) = 100 klt A. '" 100 kl l -
- f A' + A, ) = 50 kll.
n mod similar se obl in celelal te
valori. A. = 400 kll, R. = 500 k!l. t
A, =: 4 Mn = 5 MIl. in
tensiunea U = 5/ 11 (V)
la intrarea amphficatorul ur. Ultima
A" di n
val oarea totalA a divizorului suma
A, - A.: A, '= R,, - (R, + A, + ... + R.)=
=11 Mll- l 0 Mn = 1 Mn.
- poz ia rilO'" orului I A este
. pentru radiator llertical $ i
pent ru radiator orizontal );
- t ranzi storului pe radia-
lOr (A este at unci ci nd
capsula tranzistorului se
in centrala a radlatorului) .
Gama materialelor din care ama-
tor-ii radlatoarele
se practic la cupru, alumi-
niu Cel mal f recvent se fo-
Iose; te alumlnlul, de obicei sub
de cu grosi mea cu-
"sa in.tre 1 mm 3 mm, Au ince-
put, de asemenea, fie ulllizate pe
scara radl atoarele "uzlnate"
din aluminiu, caro sint produse In-
dustriale tipizate, cu di ferite profi-
luri dimensiuni, de cu ari-
plOare. Pentru acestea din ca-
racteristlcile se pot obli ne di n cata-
Ioagele
A";nd in vedere faptul racirea
r.K!l alOrulul se face I n cea mal mare
parte pri n radi al le, fac-
torul asent ial care rezis-
tenla A, eSle suprafala ra-
dlatorulul, S. pentru un
material dat putem deduce o cores-
intre A. S
de forma:
B
A, =' A +- (12)
S
unde valorile coefici ent ilor nume-
nei A B "l in cont' de fac-
tori negll\'al l (grosime, culoare, po-
zilie etc. depind de
de alese.
I n tabelul si nt trecute ex-
presiile numerice aproximative ale
(12) pentru citeva cazuri
de radiatoare din
de alumini u. S-a notat cu S supra-
fal a unei singure (I n centi metri
Iar rezistent a A. se obl lne
in grade Celsius pe watt.
varialia coeficlentilor A
$ ' B din tabel , putem desprinde o se-
rie de concluzii practice Importante
privind realizarea radlatoarelor.
1. Pentru vatori constante ale ce-
factori culoare,
rezistent a A. scade pe
ce te grosimea mate-
nal ului , In speci at la mari;
la mici , pi la ordinul ze-
dlor de centimetn i, grosimea
d nu are o
2. Chiar suprafll\ a radlato-
rului foarte mult (teoretic in-
inil). A.
valoarea
pentru S = 00 (coellclentul A din for-
,ulii) pronuntat cu
ea grosl mil d. Pri n urmare, pentru
a obti ne valori A. foarte mici nu este
suficient suprafat a, i n-
neg radtalorul S I
vertICal ; trabuie. in plus, sa asi-
o grosime minim a
materialului.
3. Pentru o grosime a mate-
rial ului o calitatea
radiatorulul se te (A.
i n ordine. de l a negru-mat
vertical la negru-mat orizontal, alb-
verti cal,
orizontal. Prin urmare, la de
i nnegrire este mai decit
lonarea Pentru su-
mici , l a zeci de centi-
metri 1, . i nnegrirea reduce
substanl lal rezistent a a ra-
diatorulul (cu cca 50%) .
Aelaliile prezentate sint valabile
(cu o aproKlmat le de cca 10'10)
pentru radiatoarel e artizana le
ple de sau
In cazul modelel or 'cu
profil special (diverse ariploare pe
una sau pe ambele calculele
se unel e dintre conclu-
ziile precedante devin di scutabile.
De exemplu, pentru modelele cu
aripioare, devi ne
de ia de
I nnegri re, la mari, deoa-
rece in ci rcula\ia
cu renl ll or de autoventilal le este
apreCIabil de arlpioare.
Aeamintlm pentru radlatoa-
rele de valo-
rile rezistentei termice sint tabelate
i n ie de model, dimensiuni, cu-
loare, etc., putind fi obl inute
din cataloage le
i n incheierea acestui capitol ,
formul ele din tabelul
nr; 1 au fost calculate pe baza re-
Iat iei generale (vezi 1. Felea, Ci rcu-
ite cu t ranzi stoare i n Industrie):
A, == 33 ' + 650 (1 3)
1"' d S
unde '" este conductlvitatea termic
a materialului (W/m' C), S - supra-
fat a unei a radiatorul ul (cm' ), d
- grosimea (mm), i ar u .. (" Cm'/W)
este un coeficient combi nat de con-
Val orile aproxima-
tive ale acestui coeficient sint:
1 pentru radiator orizontal, al b-

0,85 pentru radiator vert ical, al b-

0,5 pentru radiator orizontal, ne-
gru-mat;
0,45 pentru radiator vertical , ne-
gru-mat.
Di n relat i a (13) mai de-
ducem natura materialului infl u-
a
radiatoarelor mici (S sub 50 cm' ).
(CONTINUARE IN NR, VIITOA)
MILIVDLTMITRU
Propunem constructori lor
. experi mentarea unui montaj de
amplificar&-redresare care permite
rresurarea semnalelor slabe de au-
orientativ, de ta ordinul
ti orva la cap de la
sute de milivolt i. Pentru a putea efec-
tua citirlle pe un voit metru
(20 k! W ), schema a fost completalii
cu un etal repetor pe emitor, care nu
n tensiune, avind rolul de a
Impedarl\a de a ci rcui-
tuluI.
Semnalul da este aplicat la
intrarea neinversoare a circuitului in-
tegrat " A741 (sau PA741), prin Inter-
mediul condensatorului C, (0,1-1
_F. nepola,izat). Aezisten\ele de pa-
la1izare R, - A: se Iau egal e, cu va-
loarea cuprinsa I ntre 120 k!! 240
'1. de preferi n\ cu mela-

in regIm con\lnuu, ampl ilicatoru-
lUI I se o contrareaC\ le prin
rezlslenla FL, cu valoarea de ot iva
c"Q a '.".o C>6 n.gr,mp-n'!:;:at
B. MARIN
tantele lui C, CJ fi ind mici, CirCUi-
tului i se mai apli cA o ie
prin rezistenta A .
in tensiune este determi-
nat aproKimatlv de raport ul AJ A" cU
A. A., A,. p.,tru A, se
poate lua o valoare i n-
tre 500 11 10 kll, iar A, se stabi-
prin tatona re, in de
amplifi carea De eKemplu, se
poate experimenta ial cu A, =
= 1 kll A, - semlregl abil de
100- 500 kll .
Condensatorul C, trebuie
la frecventa de lucru, o reac-
In raport cU FI). Valoarea
sa se alege I ntre 47 f' F 470 f' F. Se
va folosi un condensator cu pierderi
foarte mici.
Valoarea mare a lui C, atrage
sine un fapt anume
Intrarea in a montajului
dUpa un Interval mare de timp (0 -
te'(a mi nute) de la aplicarea alimen-
Se poate acest inco
,..-""nPr rl i n CLI R o
fILTRU
filTRU RITE-A
. - '7
Adeseori Insuccesele . constructo-
rllor care
montaje alimentate de la se
electrici vehi-
culat l de conductoarele foarte lungi
ale retelei. Si nt, de
l apt, tensiuni nedorite, captate
transmise de (sci ntei produse
in apropiere, care, caracte-
rului lor de Impuls, o
foarte de tensiuni
de provenite de la di-
verse sau osci latoare
aliate i n etc.), sau defor-
ale tensiunii r!ll elei produse de
consumatori de putere ( n
special varlatoarele cu tlristoare sau
t riace) .
se i n apa-
ratele ali mentate de la retea fi e di-
rect (pri n firel e de prin
transfo rmatollre, condensat oare
etc.) , lie prin radlll\le din
aparatel e cu ali-
mentare sit uat e I n
preajma 'impotrl va ra-
dialiel se pot lua destul de
eficiente prin eorenarea montajelor,
direct pot l i i nl-
turBl i numai cu ajutorul unor filtre
de tip trece-jos, intercalate i ntre
priza de relea consumatori.
Aceste filtre asa treac practic
tensiunea r!ll el el, cu frec-
de 50 Hz, rejecti nd tensi unile
parazitare cu allt mai eficient cu ci t
f recven\ a lor este mal mare.
Desigur, nu toate montajele sint la
fel de sensibile de mo-
tiv pentru care filtre-
tor este ea foarte In gene-
ral, filtrele si nt din celule
de tip LC, i n diverse configurat ii. La
proiectarea lor trebuie se linii
cont de curentul maxim consumat
de montaj, In fUnc1 le de care se
alege diametrul conductorului folo-
sit. pentru bobinelor.
In cele ce propunem
construirea unul filt ru "universal"
pentru an1iparazitarea prlze!, care
rezultate i n nume-
roase sit uat ii practice. Schema se
compune din patru condensatoare
identice boblne Identice dis-
puse ca I n valorile nefiind
critice. Condensatoarel e si nt cu hi r-
tie, avind tensiunea de de'
1 000-1 500 V valoarea de 0,1 "F
chiS. nd un ti mp scurt buto-
nul, C, se incarc practi c Instanta-
neu prin rezislentA
Deoarece monta/ul este al h:nen-
tat cu tensiune un cA
partea de redresare este cupl ata
capacitiv (prin C,. cu valOl!rea de
0,1-4,7 " F) , separi ndu-se astfel
componenta de la irea
integratulul.
i f! ciuda aparentelor, redresarea
este cu dioda 0 ,.
Dioda O: i mpledlc salurarea inte-
Qratului pentru opuse.
MARK A NDR EB
(se pot optimiza experimental intre
H nF 100 nF). Cele bobIna
identice se pe bare
de cu 0 :
10- 12 mm, avind lungi mea de
4-6 cm. Boblnaj el e se cu
conductor . uEm 1 mm, in straturi
suprapuse, i n total cea
100 de spl re pentru fiecare bobina.
Conductorul de 1 mm permite un
curent maxim de cca 2,5--3 A rara

Punctele mediane ale celor doua
perechi de condensatoare nseriate
se la masa aparatului ce ur-
a fi alimentat, M, Obligato-
riu la o fome de nI
P. ACOlo unde este posibil . se va o-
losi o de

t---...,......,
Consumator
t----t'I
cablul de trebuind sa aiba
o CIt mai mare (conducto<
de cupru cu dl amet rul de cel PIJi .
1,6 mm) mini ma. Se e
o priza de
toare (prea cu cabl u sub-
l ire), In loc aj ute, poate
situal la. comportrndu-se ca o antena
care la /fndul ei
suplimentar I. .
Contactul de al prizelor
de tip nu este intotdeauna o
solut ie foarte tocmai dIn
cauza lungimii prea mari pi la i m-
De aceea, in apartamen-
l ele situate la etaj este preferabila
utilizarea pe post de a insta-
111\ Iei de bi nei nt eles avi nd gn-
se asigure un contact electric cii
mal bun (coliere inoxidabile stn nse
. i n r o port iune de leati
bi ne cural at In prealabil) ,
r n mod notmal, In astfel de SChemE
se folosesc diode cu ger maniu (dir
seriil e EFO, OA etc.) sortate penl n.
o ci t mai mare
CiStigul In tensiune fiind sufici en'
de mare, se pot folosi di ode cu sI-
liciu (IN91 4. lN4146 etc. ).
Allmentarea se face cu tensiUni:
foarte bine sta-
cu valoarea de 18-22 V. Se
poate eKperlmenta schema -
tensiuni mal mici (9-12 V). Cl
eventual e modl fl crl.
IN PAG. 17
+
DIN LUCRARI LE
SIMPOZIONULUI NAll ONAL
AL RADIOAMATORI OR -
BuzAu 1983
FILT E
NSCARA
(URMARE DIN NUMARUL TRECUT)
Din celalalt fl anc al curbei
de rami ne destul de necon-
Yenabil i n plus, atenuarea la reve-
nire in capitolul 3) este
mica. Aceste doua neajunsuri si nt
corectablle I ntr-un transcelver "aju-
nd'" filt rul Cu cu a" prin celelalte cir-
l C di n lanlul de in-
(numai la recepl le)
pnn filt re active sau pasive In joasa
( alit la recePlie, cit la
emisie) .
Rezultatele ob\ lnute la radloclu- '
bul C.N.F. Magurele (Y03KDA) cu
aceste filt re ne-au determinat I n-
cercam sa facem mai abordabile re-
laI iiie de celcul ale lui Dlshal [30].
Concluziile seminarlilor noaSlre
pe fac de fapt obiectul
de care
ofere amatorului metode simple
eficiente de calcul al filtrelor cu
cuaJ1 pentru SSS telegrafi e. Ae-
1a(lIle de calcul au putut " simpli-
ficate introducind no-
t3C ii:
a. Parametrul de proiectare
A care cu not8\ lile din [30] este
1 '
A = - .. ... (4) dezacor-
r .v.
dul capacitiv al rezonatoarelor din
fil tru. precum
cent ral e t. 8 benzii de trecere
de de serie f . 8
rezonatoarelor. EI poate fi ales de .
proIectant in de ceea ce do-
te dar .trl!bui e fie
10 deauna supraunitar.
Este recomandabil se
valon I ntre 1.4 3,5. care cores-
pund cazurilor uzuate.
b. Fact orul de calitate echival ent
f.,
fil l rului proiectat. a, = -S .. . (5)
Mit
caIS este de . lapt valoarea a
dezacordului relati v pe care-I re-
banda de trecere.
e Capaci tatea "de caicur' de
banda de trecere a se realiza,
C = a, c, = _ f,,_ . C . ...... ... (6-1)

d Capacitatea "de cal cul" a !iI-
rulul. dupa ce s-a alt"
parametrul de proiectare A,
C. a. f , .
C = - - = - .-'- ' C, =-- .
A' - 1 A - I S . ,.
_ - '- . C, ................ .. .. ...... .. (6-2)
De remarcat ca in cazul in care se
al ege parametrul de proiectare A '"
= I 2 = 1 ,41, cele i de
calcul sint egale (C. = CJ!,
Cu aceste nOl8\II, de calcul
ale lui Olshal vor II prezentate i n capi-
tolele separat penlru
FSLS FSlI, a6t In forma
pentf1,l un flll ru cu n rezonatoare, ci t
penlru cazurile particulare ale fiI-
trelor cu la opt rezona-
toare. CoeIlclen\ ii k Q din aceste re-
si nt cei din tabelele 1 ... 7 pentru
respectiv de rezonatoare
penlru aproxImarea
Pentru a calculele rapide
consultarea tabelelor, s-au pre-
zentat In fiecare cez rel8l1i SimplifI-
cate la maximum. pentru aproxIma-
tiv cu riplu de 0,5 dS (cea
mai des de noi) $i pentru pa-
rametrul de proiectare A . = 1,41.
. 1 n sensul prezentat in capitolul 3
pentru cazul unul si ngur rezonator,
unul fil tr u care Ine
mulle rezona.toare este caracten-
prin unor ochiuri a
unor noduri fiecare cite
un rezonator.
De asemenea, ca cazurile sim-
ple meni iona le. Ia filtrele cu mal
mulle rezonaloare conectate i n
longltudlnale (FSLI) se pro-
duc dezacorduri ale rezonatoarelor
pe fiecare ochi, din cauza conden-
satoarel or de cuplaj i ntre ochiuri.
in cazul FBlS (care in rezona-
toarele conectate In br8lele I rans-
versa le), se produc dezacorduri pe
fi ecare nod. din auza condensa-
toarelor de cuplaj i ntre nodurI.
Condensatoarele care produc
aceste dezacorduri sint calculate
cu aj utorul 1I0r din tabele
nu sint acelell\l i pe toate ochiurile
sau nodurile. Presupunnd ca toate
rezonatoarele filt ru lui si nt Identice.
adica au acelell\ll de rezo-
serie paralel aceell\l l ca-
pacltale C.. rezulta ca
frecven( ele de serie pe
ochiuri in cazul FBlI , sau frecve-
de paralel (antire-
pe noduri I n cazul FSl S,
de la un ochi, respectiv nO.d.
la altul
situat ie conduce la o
a riplulul I n banda de tre-
cere se poate remedia prin Intro-
ducarea In mont/i jui liltrulul a unor
condensatoare supli mentare. pe
A - I
C
t2

TIr-
CDTa" I
care le fi>m denumi _condensa-
lOare de acord" . conectate i n acele
locuri i n care nu cuplajul
I nlre rezonatoare. dar produc dez-
acordun suplimentare pe ochiuri,
respectiv pe noduri, spre a le aduce
pe toate la I de re-

Prin urmare, condensatoarele de
acord rlplul I n
sint singurele ' componente pe
care
de filt re le la re-
glaje, dar numai In cazul In care
curba de raspuns un ri plu
ne acceptabil. Cauza unui riplu na-
normal de mare o constituie adesea
nel denlitatea rezonatoarelor, ceea
ce este des i ntilnit la rezonatoarel e
de surplus. . .
Trebuie se considere
rlplul "teoretic" al alese
'cazul Ideal, cind rezona-
toarele sint absolut Idenlice, con-
densat oarele din componerll8 fii-
trulul au cepacltatea corespun-
terminale au
valoarea <le calcul nu cu-
plaje parazite intre componentele
fillrului (deci atent ie la montaj!).
Examfnlnd de calcul
din tabele, se filtrele
o sImetrie de valori Ince-
pi nd de la terminale, ceea ce simpli-
fi ca mult calculele. De asemenea se
mal poate constata dezacordu-
riie cele mal mici se produc pe
ochiurile, respectiv nodurile, nu-
marul doi de la fiecare
termlnal. Acesta este motivul pen-
tru care I n aceste ochi uri sau la
aceste noduri nu sint coneclate' de
obicei condensatoare 'de acord.
T n calculul /Iltrel c.r trebuJe se
valorile medII pentru pa-
rametrii rezonatoarelor de care se
dispune. Dintre tia este nece-
sar se f C. (val ori
medII) valorile lui Co pentru fie-
care rezonator, 1 i n calcul e sim-
pl ificate se poate ulillza penlru
eceesta o valoare medi e.
Alragem la pentru toale
condensatoarele conectale 1 n pa-
ralel cu rezonaloarele, Indiferent de
tipul 11I\Jlul. se vor alege vlllorl a
mai mici cu C cleei
valorile de calcul. Altfel spus. il
aceste cazuri valorile de cal cul con;
t in parazite ale mon;
ta]ulul ale rezonatorului le ).
S. CALCULUL Fil TRElOR PEN
TRU BANDA l ATERALA SUPE
RIOARA (FBlS)
Schema unul asemenea fi ltru CI:
n rezonatoare este prezentam i r
figura 4.1, din care no a-
componentel or, lI\Ia cum vor I
folosite in de calcu r.
Frecverlla a filtrului.
dlferent de de rezena
utilizat, esle:
81,1,01'
f,r 1. + - 2- A ..... .... .. .... .. .. ..... (17
. Din se deduce UN
din parametrului dE
proiectare A.
I n cazul general al fIItrului cu n re-
zonatoare di,! figura 4.1. componeoo
tele se cu ce ur
In care k q si nt coeficien-
din tabelele de prototipuri pentru
aproximarea pent ru n re-
zonatoare.

. Q,
A = A, A . .= -,-C .. .... .... ...... .. . (181
2.ht ,
Capacitatea de cuplaj ntre nodul
nodul (1 + 1) este:
CI I I ' 1\ = k, I t ' II. C, .. ...... ..... ........ (191
Capacitatea de acord la nodul i
este:
C", = (A - k" II. ' - k.. " " ) . C) ... (20)
din ca suma c
condensatoereJor c
nectate la nodul I cind cele dou
noduri ' vecine sint conectate la no-
dul comun ( de fie cu
cea pentru oricare din n0-
duri, anume:
C., = A C, ...... .... ...... ........ ....... .. (21
Acesta este procedeul pr in
care la prolectrll se poate
verifica exactitatea calculelor. '
TABELUL NR. 5
Filtre cu 8 rezonatoa,.
Alplu Q, == Q. kl .! = k\. " k, . , = k.o. , k .
.
O dB 0,5176 . 1,1688 0,6050 0,5176
0,01 dB 0,9372 0,8088 0.5500 0.5177,
0,1 dS 1,2767 0,7145 0,5385 0.5180
0,5 dS 1,7962' 0,6547 0.5326 0,5191
1 dS 2,25 0,631 0,531 0,51 (x)
, 3 dS 3,51 0,61 0,532 0,524 (x)
TABELUL NR.
Filtre cu 7 rezonaloare
Alplu Q, =: Q7 k, ;= k. . ! k" l = k., . '" Il. ..
O dB 0,445 1,3424 0,6671 0,5268
0,01 dS 0,9127 0,8289 0,5597 0,5168
0,1 dS 1.2615 0, 7223 0,5421 0 ,5155
0,5 dS 1,7896 0,6566 0.5328 0,5155
1 dS 2,25 0,631 0,53
O,517 !X)
3 dS 3 ,52 0.607 0,529 0,519 x)

TABELUL NR. 7
Filtre cu 8 rezonatoare
AlplU Q' = q, kl. : '" k,. k, . . 1 = k.. - k . = h k. .
O dB 0.3902 1,5.187 0,7367 0,5537 0.5096
0,01 dS 0,8966 0,8430 0,5673 0,5198 0.5098
0,1 dS . 1,2515 0. 7276 0 ,5451 0.5160 0,5100
0,5 dS 1.7852 0,6580 0 .5333 0,5145 0,5106
3 dS 3,53 0.605 0.527 0,515 0,513 ( x)
4:
nIIe C19) (20) se vor expflCita-pen-
tru cazul filtrelor cu 2. 3 .. .8 rezon8-
toate.
Rel.llie (17) (18) rilrri n ac&-
Iea$ i Indifarent de rezon8-
loarelor din cara este compus fi l-
trul. Pentru calculul lui C, C. se
yor folosi rel8\ liIe (6.2) respectiv
(6.1).
a) Filtrul cu rezonatoare (fI-
gura 4.2):
C.: = K, ,c,,: C
P
, = = (A-K'J) ' c,. .
Pentru aproximarea cu rl-
plu 0.5 dB A = 1,41. de-
v in: Cu = 0.7225C. ; C
P
, = C
r
, =
0 .6917 c .
b) Filtrul cu 3 rezonatoare (fi gura
4.3):
Cu = Cu = KI.l C, ;
C" = C
r
, = (A- K,.,) CI
C/" = (A- 2Ku ) . C,.
Pentru aproximarea cu rl-
'plu 0.5 dB, rel8\llIe devin (A = 1.41):
C, , = Cu = 0.6474 . C.
= C
r
, = 0.7668 . C.
C" , = 0.1194' C ..
c) Filtrul cu 4 rezonatoare ('Igura
4 .4): .
Cu = C, . = K", . C, ;
C", = CI' = (A- KI.l) C,
C1.l = Ku C, :
C,., = C" = (A-KI.l - K",) C"
Pentru aproximarea cu rl-
plu 0.5 dB A = 1.41 avem:
C, , = 0, . = 0.8482 C.
C". = 0,5446 . C. ;
C/', = C", = 0.766 . C. ;
C'l = Cp) = 0.2214' C .
------ - . -_._----- ,' . ...-- .
= Cu = K. , . C/ ;
Cu = C
,
. = K, ) . C, :
C. = Cp = (A- Ku ) . CI ;
. . , C
Cp = Cp = (A-Kl.l - Ku) ' I
, C; = (A - 2Kl.l) . c,.
l
Pentru aproximarea cu rl-
plu 0,5 dB A = 1,41 evem:
Cu = 0." = 0.6519 C,
Cu = C
"
, = 0.5341 C,
C"I = Cp, = 0.7623 . C.
C" = C
r
= 0,2282 C.
. C
p
,;: 0,346 . C .
e) Filtrul cu 6 rezonatoare (figu-
ra 4.8):
C .. , = = K . , . C, ;
C
"
= K
"
C/ ;
C/" =C"'. = (A - .K.., - Ku ) . C,:
Cu = C . = K' .l . Cf ;
C". = C,. = (A - K..,) CI ;
C,., = C,.. = (A- K,.J - K . ) . C,.
Pentru aproximarea cu
rlpl u 0,5 dB A = 1,41 avem:
C . I = C
,
. = 0.6547 C. ;
C,., = 0,5191 C. ;
C,. = C,. = 0,2269 . C. ;
Cu = C .l = 0,5326 . C. ;
<;.. = C,. = 0.7595 C. ;
l;,., = C,. = 0.3625 C .
t) Filtrul cu 7 rezonatoare (figu-
ra 4.7):
Cu = 0.., = KI.I CI;
Cu = C' " = KM C, ;
C,. = 0,. = (A - KI.l - K,. ) Cf ;
Cu = c,b = K
'J
CI ;
c,. = 0,. = (A - K. ) . CI ;
C,. = = (A - Ku - 1<,.) C, ;
c,.. = (A - 2 . K, .) C,.
Pentru aproximarea cu
rlplu 0.5 dB I A = 1.41 avem:
C.., = 0..1 = 0.6566 . C;;
C'.' = 0.., = 0.5155 . C. ;
R R
R
45 Cp1 Q, Cp2
Q
2 Q3
R C1.2 C2.3 C3.4 Ct, .5 R
'"" _ - \.o = o.a4tJ - \,;.
C: . = c. . = 0.5328 . C.
c. = C . = 0,7576 . C.
c .. "" C.< = 0,3659 . C.
C" = 0,3832 . C .
g) Filtrul cu 8 rezonatoare (figu-
ra 4.8):
Cu = 0,., = K . , . C,: .
C ... = C. "" K, . C, :
C,,' = C,. = (A - K, ,) . C, :
C", = C,. = (A - K", - K, . ) . CI:
C,., = C. , = K,,) . C, :

c/. = C,.,:; (A,- K .. , - Kl '! ' C
f
;
C,. = C,. = (A - K,., - K.,' C,.
Pent ru aproximarea cu rl-
plu 0,5 dB A = 1,41 avem:
Cu = 0, . = 0.7276 . C. ;
C
"
'" 0, .. = 0,516 . C. ;
C". = C". = 0.6866 . C. ;
C,,) = C", = 0.3531 C. :
c,J '= 0. , = 0,5451 C.:
C' o' =: 0,51 . C.:
C
P
, = C/" = 0.1415 . C. ;
C/ = C'" = 0.3882 . C .
I n toate cazurile R I se calou-
cu (18) respectiv (1 7).
Iar C
f
cu relalla (6.2). Pentru formu-
si mpli fi cate, C. se
cu rehllia (8.1).
6 CALCULUL FILTRELOR PEN
TRU BANDA INFE
RIOARA (FBLI)
Schema unul asemenea filtru i n
cazul general a n rezonatoare este
in figura 5.1. din care re-
notatiile componentelor
cum vor fi util izate in gene-
rale de calcul.
Pentru a da o mal
de calcul ale lui Oishal
[3OJ. se aici semnifi catiile
parametrilor A. 0 /, C. C/ conform
expresllior (4). respectiv (5) . (1).
(6.2), dar val orile de
cuplaj I ntre rezonatoarele filtrului
se vor calcula Indirect. prin reac-
taf1\ele lor la frecventa (
nolate i n continuare X, X. etc.
Acest lucru , '!iJult ' Calcu-
lul condensatoarelor de acord C.
Io
C" . ... ele se obll n mai
sub forma react8ll\elor lor la
1 notat e X, X . .... etc.
I nchei erea calculaiar unul
filt ru este 'oarte comod se obi
valorile respective,
prin aplicarea a bi necu-
noscutel C = 1 .
. 2.rf,, X.
centralA a FBLI se cal-
cu
B". A(K, + - 1
1, = f, + --. (7)
2 A - K., - K,:,
De remarcat la S8 de
f. depinde de prototipul ales. pen-
tru care se I n tabele coeli clell\lI
Ku K,., . Iar dependent a sa de pa-
rametrul A este mal de-
ci t la FBLS.
Rezlstenla R = R, = Rn
se cu re la:
1 A' - 1
R = . (8)
Q, 2.rl , C. (A '- KI.' - K, ,)'
Rel8\lIIe (7) (8) forma '
Indiferent de. n de rezona-
toare din componell\a IiIIrulul.
Condensatoarele de cuplaj se
aplicind rel8\ la .pentru
rezonatoarele nr. I nr. (1+1). di nd
lui I valori cuprinse i ntre 1 0-1:
X . """ = Q< K., r,' " . R (9)
cum se vede i n fi gura 5.1. In
filtru se un dezacord
capaclliv suplimentar, prin conden-
satoarele C_ conectate I n paralel cu
rezonatoarele (aceellj I valoare pen
tru toate). Capacitatea acestor con-
densatoar9 se cu relal la:
C '" A - K, : K: ' . C. (10)
A' - 1
ROlUl. este acela . de a aJusta In
ancul Sllperio( al caracteristici! m-
irulUI sa rle Ele 1I nt
cauza scderil la revenire
(I a frecvente de banda de
trecere) . Deoarece I n valoa'rea de
calcul a lui C.' capacl-
l atea C, a rezonatorulul. atragem
ca l a realizarea fIItrului se
fac coreq ie.
Condensatoarele C ., C , . C., ' ..
pentru acordarea fi ltrulul se calcu-
lIja cum s-a i n capito-
lul 4, din ca de
seri e pe oricare dintre
ochiuri fie I cu cea de la
ochiurile nr. 2, de la ter-
minale.
Pentru c rezonatoarele s;n
Identice, aceasta este echivalent cu
ia ca suma reactanl elor ca
pacit lve pe fiecare OChi fie egala
. cu cea de pe ochi ul II . adlc:
Xc// = X,, "'- X," (II >
i le- pentru
ochiul I unde este conectat rezona'
torul cu I este:
X, " '" X.O? + X " = X,''!''; X.'
+ X.o, (12)
Din care se deduce relal ia de calcul
a condensatorului de acord de pe
ochiul I X. X." + X" , X" ,
- X. ".r . (1 3)
i n care:
1= 1.2.3 . .. .. n. Iar X/ " = X,,,,. ,,'" O.
Cu aceasta general e de
calcul sint complete vor 'i explic,
tate concret i n cele ce
pentru cazul a la opt re-
zonatoare.
Pentru c in literatura de amatori
au fost publicate multe "r!!lete" de
(/ Icul al 'illrelor i n cu struc
am socotil necesar sa
le companlm pe cele mai importante
cu metoda Oishal. Plecnd de la
I (negll/'area lui C ).
cei care au folosit me ode le de cal-
cul ale fillrelor pollnomiale 124, 26.
27 1 au aj uns la de calcul
ap' roape Identice i ntre ele deose-
bite de cel e ale lui Olshal numai prin

a) Nu se dau canti talive
asupra frecvenl ei central e a
benzi i de trecere de , ,a rezona-
l orului.
b) Rezistent a termlnal se calcu'
cu la:
1
R = ----
q, . 2.rl.. C.
(8-A)
care este un caz particular al re
iei complete (8) pentru o valoare
a lui A care sat isface
- 1
K K)
= 1. Rezolvarea
(A - ,, - ,.1
acestei ecu8\ ii pentru A so-
lU\ iI supraunltare pentru oricare din
prototipuril e din tabelele 1.. .7. deci
sl nt solU\ii ' izlc realizabile.
c) In montaj nu si nt
condensatoarele C
r
din schema
FBLI Oishal , deci se consideril C, =
C . ceea ce. conform relll\lei (10).
i nseamna:
A - K. ,- K", f , C,
, , - , -"' 1.
A- - 1 B./. C,.
i nlocui-
rea lui cu valoarea sa din (3).
se obllne o foarte
2.1f A' - 1
care in
8 1114 " A - - K!.,
neral nu poate fi pentru
valorile lui A oblinute din
deci t pentru .prototipuri
cu riplu mare. de rezona-
toare mare numai pent ru anumite
tipuri de rezonatoare. deci esti-
mate cantit ativ observatii le experi'
mentale din [22. 24. 25. 26. 27 j in
cu intervalul de
a cuar1 uritor utilizate i n filtrele cal
culate cu relal iile lor de calcul pe
care le vom denumi i n continuare
.. formule aproximative". Aceste for
mula si nt foarte i n pre-
zent cu imprecizla lor, asi-
calcule mult mal simple deci t
rela\ lil e exacte ale lui OishaJ.
c,estm
DESPRE DISCURI
Discul , element de In stoca-
rea de este cunoscut de
marele public In special din Inregls-
tnlnle muzicale. Se la un mo-
ment dat ci magneti ce
vor Inlocui inreo;strarea
respecti v discui, -dar faptul discuI
o foarte
de timp
fie apreciat, folosil protejat.
Spre a li eficient folosit de lubilo-
rij de fidelitate,
citeva date despre discuri ,
despre modul cum trebuie manipu-
l ate. .
Discurile microsillons de fi-
delitate o a lecturII
de aproximativ 25 de minute pe fla-
care fiecare centimetru
al discul ui in trei secunde o
aleg ro,
In aceste trei secunde de
un considerabil de
Informal iii sint transmise, asigurind
calitatea
La inregistrare trebuie in8crlse In
minuscule structura Interpre-
tarilor noastre pentru diferite octave,
sonoritatea a diver-
selor Instrumente, nlvelurife Intensl-
sonore, precum efectul spa-
I,al. Trebuie, de asemenea.
pe ambele flancurl ,
asigurind in timp o separare
a celor canale stereo-
onice, fiecare avind .calitatea sa
pr 9pri e.
In cursul unul disc, al
multi plelor opera\ii de fabrlcare, nu-
factori calitatea
talentul, abilitatea persona-
li tatea discipli na artis-
a orchestrei , talentul dlrllorulul,
apoi se acustica studioului
de i nregistrare, dispunerea'
a diverselor instr umente a micro-
foanel or. Un disc bun trebuie po-
sede toate ca furmeze o
t,ni e sonorA de fidelitate.
Ci nd un di sc pe el Inscrl p-
lia HI - FI, el este aproape perfect,
dar cum o carte I n tiraj mare
paate avea foi sau capitole In-
versate, la fel la di scuri unele
exemplare pot evea defecte din pro-
cesul atunci cind se
un disc, spre a nu avea
surprize trebuie
audiat in magazin I ntr-un agregat de
fi delitate: un ac de picup da-
ormat la o poate
de-teri ora discul. la un di sc au-
zim diverse zgomote, varia\1I ale ni -
velului sonor, di storsiuni ale sunet u-
lui, acesta trebuie refuzat.
Separarea Instrumentel or poate
ne parA masa fi-
Ind mal al es ci nd
avem o mare orchestrA cor, o
simfoni e cu solist, dar gral le agra-
gatelor electronice de redare care
au incluse efectul de sltu-
a\la anterior poate fi i n
mare parte
Ing. 1,
UN CONTROL RAPID
Controlul discurilor nu ne-
Instrumente complexe nici
deosebite de specialitate,
ci un pic de o ureche
I n primul rind
cum sint reproduse f recvenlel e
loase foarte Joase, de exemplu
toba orga; sunetele proveni te de
la violoncel SIIU contrabas nu sint
edificatoare In acest sens.
apoi sunetele inalte provenite de la
sau de la inst rumente de per-

Sunetele medii asigurA IntellglbUl-
tatea cuvintelor prin contrast cu mu-
zica,
Este necesar mal di -
nami ca puterII; i n acest caz, ascul-
cu cu
planlssimo fortlsslmo In special
trecerlle I ntre aceste niveluri.
atenl le cum sint reproduse sunetel e
pianului ca
de
apropi em urechea de difuzor cind
audii la este la nivel mic auzim
zgomotul de fond. Aceste citeva
examene ne permit epreciem ca-
litatea a gravurll , care con-
calitatea
CONSERVAREA MUZI-
CALE
Discurile actuale se Inevi-
tabil in timpul audllillor, Indiferent
ac de safi r sau de dia-
mant.
urile sint supuse la care
tind le deformeze, aceasta
nu efectuilm lectura unei la In-
tervale de timp suficiente. Material ul
discului nu are calitatea de a asi-
gura revenirea formei unui i n
i ntervale scurte de timp, ce a
fost presat transversal de ac.
In timpul lor normale,
aceie de satir de di amant, care au
I nl ocuit pe cel e de si nt
(incet, dar sigur) de perelli
l or, deformare care face ca el e
nu mai calce bi ne, reproducerea
avi nd de suferi t.
Un ac deformat printr-un accident
(de cite ori nu se din
plcupulull), ci nd vIrful ca-
forme piramidale, trebuie Inlo-
cuit Imediat. Cu un astlel de ac, la o
singurA lecturA, un disc (foarte pre-
este complet det eriorat scos
din serviciu.
Un ac nou, bine rotunjit ,
ambel e margini ale
perfect t oate
spre deosebire de un ac uzat, care
pe mare, plerzl n-
du-se In felul acesta tocmai frec.ven-
Inalte din spectru, gama muzi-
fIInd
Un ac deformat poate pur
simplu discului, poate apoi
modifice adincimea,
verticale ale de re-
dare.
Durata de lucru depi nde de greu-
tatea de factori
mecanici. La o greutate
intre 3 6 g, a dOZ810r
moderne, ea se poate evalua la mi-
nimum 50 .de ore de conti-
la un ac de satir le 500 de Ore
la un ac de diamant, dar in
se poate admite o
greutatea dozel se
uzura acului scade aproape dis-
pare doza ara greutatea mal
de 1 g). desigur, o li-
mitA unde se poate merge cu
aceastA greutate, I ntrucit acul nu
mal este suficient de bine ghldat de
discului, putind 08-
care salturi pe alte
Implicit o defectu-
oull reproducere a InregistrArii de
pe disc.
este utiliza-
rea unor ace de foarte bun' ca!!/a!a,
care' sufere uzurl reduse, optim
fiind diamantul. Amintim numai
trai ectul parcurs de ac la un di sc cu
diametrul de 30 cm este de ordi nul
a 1,5 km.
Dacii dorll l o bunA dupa
200-250 ore de ascultare, acul tra-
bule studiat cu o se ob-
cea mal modificare a vi r-
fului . acului, acesta trebuie schim-
bat, cit se poate de
PRAFUL - INAMICUL NR. 1
Una din . cauzele esenl ,a,e de
a acului provine din
acumularea prafului ce
discui Intr-un element abrazlv, de
unde necesitatea ma-
cu a discuri or. Masele
plastice di n care se
. Examinat, vIrful IIC<,I -
l ui nu trebuie ai prezinte
delormArl.

A,a trebuie U 8/111a
un ac privit fI,ln lupa.

e Acul I rabule .pel e
uniform pe ambele lupra-
lat.rale ala
actual mente di scuril e sint mal el as-
ti ce (decit cel e de dar
sint de mecani ce.
radlal ll dll (I n special ) in
plus, produc un puternic efect de
electricitate Este
experienla cu atragerea de mici bu-
de hi rt ie de obiectele
electrlzate, or, tocmai acest efect
apare foarte nedorit In cazul de fala,
discurile electrlzate atrag pu-
ternic particulele de pref, Inamicul
lor ' nr. 1. Acest praf mi-
lioane de ace mlcroscoplce pe ver-
santele ului pe ce
discuI liste utilizat, produc uzura
acului, deformarea gravurll discului
seu un zgomot de fond foarte puter-
nic i n t impul
aceste neajunsuri elimi-
acest - praful -
discuril e In casete: chiar in
timpul unei ri cuPUI trebuie
fie acoperit. Tota contralndicata
este discului plat8nul pi-
cupului.
CUM DISCUL
Trebuie avut In vedere un disc
nu se line decit de margini sau de
partea cu fii nd total con-
ati ngerea grav8te
cu degetele. Spre a se evita zgomo-
tul de fond produs de ac prin ali er
gerea fundului practi-
cieni ungerea
lor discului cu un ulei foarte fin SII oJ
cu un produs parafl nat.
De fiecare cind un
disc cu praf, acul cum a
amint it) produce mecit-
nice In disc, care nu ma,
pot 11 remediate - discul nu este
- , o Imprimare
nu mai poate fi corijata
acesta este de fapt princi palul
: i!28Vantaj de banda
!Ja multe ori unul
_ provin dintr-o manipulare bru-
:... 3.. dint r-un picup defect sau
:: n-o doza ac defecte.
Depozit area di scuril or se face
" r-I) sau pe o tot-
=" iWna in Imbracamintea de protec-
.
. dori m linem un di sc In
- "'lij spre a-I ci ti eticheta. sau
." llica m gravat. ac@sta
.8 sta in echili bru pe palma dreapta
.:: - cu concavitatea in sus.
margi nile di scului cu dege-
:" "" discul este mare. mergi-
- e acest uia vor fi prinse Intre de-
1 la un,le doz.tl modtll'n e .",eui o
perle c:e cu"ll ,anlurlle dllculul.
Un picup de buni calita le ilie p,....i -
lut cu un capac p,otector Impotriva prafu-
luI"
Dllcurll. Ia pI.tr.aU InlT'un ambafaJ
Idlcval , 1 In pOIIII, vlrtlcall"
1 Mlnlpull,,, dltcurUor Irebule IicuIA
t;U Illnlll; .. eu, .. dtlculul pe picup f'l-
bule Itcutlt cu Imblle mIIni"
gete abdomen i n Iei ca supra-
fala nu fie
Discul se totdeauna pe
platanul pi cupului cu ambele miini,
fiind sustinut prin presare de mar"
gini, numai cind platanul nu 'se

rn Inchei ere, autorul va reco-
A
A, = -
R,

1. discurile intr-o pung"
de material plastic fl exi bil.
2. discuril e numai de ma, -
gine sau de partea cu eticheta s
de partea
3. discuril e de praf cu :
curata, dar (even ua
chimi c sau Cu Uf'l
jet de aer com primat.
4. SpAlat l di scuril e murdare in
rece cu detergent, cu un but e e
celulozi c moale.
5. Depozitati discurile in pozItie
vartical6 nu se delormeze) .
6. Cun1tal i acul cu o peri e cu
fin.
.7. La discurile HI' FI de
preferinl a ace de di amant (veri ficate
250 de ore de .
8. Verificati periodi C
partea: a plcupului. Ortc;;
zgomote produse de aceasta se re-
suprapuse peste programul
ascultat.
9. Cind nu este fol osit, acope"I'
picupul impotriva prafului.
10. Veri ficati presiunea
pozitia bralulul pe disc si nt nOrma e
11. Nu schlmball discui in
picupului.
PREAmPlIFI[ATOR
Ampli ficarea se poate modi fica
pii n schimbarea valo-
rII lui R, . dar acceptind o
a benzii distorsiunil or.
12. Nu supuneti discurile raze :"
soarelui sau altor cal or B
13. Nu dlscuril a cu "
se el ect rl zeaza at rag
pral ul.
14. Nu permiteti copiilor sau ne
nilielilor sa umble in la
electroacuslc.
- figu ra alaturala se schema
_ - .., preampllflcator pentru doza
- crofon) magnetica. Schema con-
" -_ouA tranzistoare de ti p npn, cu
: IJ.
de intrare (100 kll)
=,,"= i n mare parte. de rezls-
' _ -,>R .
53 urmarim i n contInuare felul in
C:Z'e se Slabil lzarea
: " - ;;L 'or stat,ce de (1n
: _ '''0 conltnuu) .
momentul sursei de
: :. sune. pnn rezistorui R, se stab,-
;,; a un curent ce tinde salureze
'?z.slo<ul T. Curentul de emitor
3 llC5!U\a (apro. imatiV egal cu cu-
' '''':_ de colector) determina apa-
LO _ 'lEl lens;unl la bornele rezis-
R "nd tensiunea
: r il "aloare (aproxi mativ 0,7
se deschida rranzlstt1'
_.. = n cauza curentului ce apare
_ ele R R. Deci o
il - :. ... fen ul ce rece c r 11 R
Ing, A. NICOLAE
mai In acest
Iei, aj unge la un echilibru.
autosl abllZate a punctului
static de funcli onare constituie re-
zultatul negati ve (I n ' anti-
in curent continuu pri n rezis-
tentele R
Stabilirea a de
oolector se l ace din rezistenta R."
DIn punct de vedere alternativ.
lucrur il e sint ceva mai complicate.
R l mpreun cu cOmlen-
sat oarele C. C, realizeaza o com-
pensare i n functie
uU"'i i n cazul redani discurilor. Re-
zistenl a R. nedecupl al a introduce o
de 't ip serie-serie
pe primul etaj. L Iei R" I?ri n R., se
Introduce o glo-
de tip paralel-serie. A. R sinI
de ale celor
doua tranzIstoare
Conden5atorul C realIzeaza de-
cuplare surse, de alt mentare. Am-
fl carea 1" l enSILJne a
Cu valori le de pe distor-
siuni le si nI practic
(sub 9,1 %).
15. Nu imprumutall discuri prlete"
nllor - de cel e mal mulle ori pier"
dell discurile prietenii.
'2\
R9 22Ka


ALARMA ,
PENTRU
Schema mal jos se cu-
pleazii la soneria din la
un de de la
ntrare, realizate sint
'fl<! rele:
a) soneriei t imp de
30-40 s atunci cind un Int rus des-
chi de pentru un timp mai lung
.de 0,5 s.
bJ Aprinde un bec de 3 W pe
durata deschiderii acllo-
PENTRU
F l z , GH. SALUTA
nari i soneriei pe butonul
de decoplare a alarmel, plus un In-
terval de 30 s. Becul
vizual decuplarea alarma, dar este
util seara pentru orientare la In-
trarea ori irea din apartament.
c) Decuplarea alarmel se face au-
tomat cnd se butonul
soneriei sau de la buton separat;
ea 30 s, dar un
timp neli mitat, este

MICI
in pract ica cinema-
a amatorilor s-a raspindit
din ce i n ce mai mult utilizarea acu-
ulatoarelor ca surse de energie
pe.nt ru aparatele de fil mare foto-
grafiere, pent ru fulger etc,
Este vorba de acumulatoare de mici
dImensiuni. cel mai adesea de for-
matul baterii lor R6.
Posesorul unor asemenea acu-
mulatoare va trebui
naze un dispozitiv de
sau, cum se propune in acest
articol,
Schema pe care o propune H.
Kuhne in lucrarea sa .. Elektronisch
gesteuerte Aulladung von Akku-
mutatoren" , i n ciuda simplilti l sale.
are caracteristici:
- a curen-
tului de
- nt reruperea la atin-
gerea tensi unii nominal e a acumu-
tatorului;
- reglarea tensiunII de
i n intervalul 1,2 - 7,5 V;
reglarea curentului de i n-
i ntre 5 60 mA.
DIspozi tivul descris I n continuare
permi te astlel menI inerea acumula-
lOarelor timp i ndelungat la i n-
in moment ul folosirii
0\
VAStLE CDST EA
lor practic. este util izabil pentru o
de acumulatoare. atit cu
plumb CI t cu NiCd, Evident.
. schema este pentru acu-
mulatoare de capacitate sub
de nasture sau sub form de
baterie.
cum se poate constata din
schema este de reali-
zat, un numAr redus de
piese, toate fii nd componeote
procurabile de-
osebite,
Transformatorul poate fi din cele
pentru sonerie, rebobinindu-se se-
cundarul astfel inci t se 12 ,
V altemativ. Redresarea se face cu
patru diode, ca in aau cu o
punte. Pe terminalele condensato-
rului de 1 000 }J F trebuie se
o tensiune de 12- 18 V.
Curentul constant de
este asigurat de sursa de curent
constant din T3, DZ2, LED
P2. Cu ajutorul
P2 se Intensitatea curen-
tului de Se ' poate grada
butonul potent iometrului P2 i n mi-
liamperi. i n care caz operati a se
lace cu cursorul potent iometrulul
p, la extremitatea
LED-ul ne aprins pe durata
pentru diverse necesitati.
d) Permite aCI lonarea a
soneriei, indiferent de starea m'onla-
jului
Schema trei bu-
toane de contrOl:
- S (sonarie) este
normal al soneriei , ale fire se
din circuitul ' existent al
soneriei se la montaj ;
- O (decuplare) este uil i ntreru-
pator tip sonerie, montat I n Interior
IOtr-un loc greu vizibil;
- A este un
care le un contact electric
atit timp cit este Se
pe tocul poate li un
microintrerupiitor sau realizat din
tablii . sugestiile din
desenul a.
Soneria cu
sursa el de alimentare ( figurate in
schema b) 'Vor ti legate l n serie cu
contactul normal deschis "sonerie"
se stinge la
acestei a.
P1
. tensiunii (in le de tipul acumula-
toalelor de I poate li gradat
in vo_i. OperBlia de grada(e se face
cu cursorul iometrulul P1 pe o
medianA cu un instrument
de conectat In paralel cu o re-
zis de 1 kll la bornele de

Dioda OS
acumul atoarelor In cazul tensiu-
nea la bornele lor este mai mare de-
ci t tensiunea de .
Cit timp doar
tranzistorul T3 este deschi s, asigu-
rindu-se curentul de con-
stant. La atingerea tensiunii de in-
cu potentlometrul
Pl . tranzistorul TI se deschide, Im-
plicit se deschide tranzistorul T2
se T3 (prin deschide-
rea lui T2 se DZ2 ,1
LED-ul).
Daca acumulatoru-
lui nu indica altlel, se te la
o tensiune de 1,1 ori mai
mare decit tensiunea
Curentul de I ne
constant pinii l a atingerea a cca
95' ; din tensiunea cu
P1, dupa care scade lent la
zero,
Piesele din sint:
Dt -OS = SY200; SY320 sau echi-
valente;
OZ1 = SZX 21 / 7,5;
DZ2 '" SZX 2115.1; LED-
ul se ve folosi SZX 2116.8;
Tl = SS2160(ll > 80) sau echiva-
lent;
T2 "" KFY18; KF517 1'1 :> SOI sau
echlvjl ljlnt (tranz stoare cu si-
liciu);
T3 = ASZ1018; G0240 (Jl :> 30) sau
echivalent 18 V; 2! 1 W);
LED = VQA 12 ... 15 sau similar;
Pl. P2 = 1 k!l. ,
Rezistentele snt de 0,25 W, ci nd
nu se altfel.
pun Cl . t:! II,AJIIIlf nu. \S,;. ClI GU1U1 m rt=-
ru pere. u se pol folosi soneni
bing-bang Cu un simplu electromag-
net, circuit de i ntrerupere pe-
a curentului.
schema, sa
ellmentarea se face cu plusu I la
I n "stare de teptare" un
buton nu este toat e tran-
zistOarele si nt blocate, releele de-
C, iar C,
cat.
Daca un Intrus .deschide se
te contactul A. In citeva ze-
ci mi de prin De se descar-
e" Iar baza lui TI este conectata
la T" 1 n condUCI ie
pI,"ctulul X devine nega-
tiv. Pe de parte, prin O este
deschiderea lui T 3' Colec-
torul lui T. este I\cum alimentat, Iar
prin Ca t rece un curent de care
asigura deschiderea lui T. prin
acesta T" releul ul
Re,. Pri n contactul NO, acesta
astlel
Inchiderea ( blocarea lui T, ) nu
duce la Contactele ,.so-
nerie" fac sune alarma. Pot apa-
rea sitU8\Ii: este tnchisii
rapid sau este I n
primul caz. Ia circa 30 s inchi-
dere (deSChiderea lui A) , curentul
de al lui T, scade din cauza i n-
lui C" T"f se
Re, n al doilea caz.
cele tranzi stoare in con-
dar Re, este dato-
rltil lui T., de
carea, i n 30- 40 S, a lui C
2
Ca ur-
mare, semnalul 80nor
prevenindu-se arderea soneriei. care
nu este, de obicei,
pentru o Re-
I ng. CDBTACHE FLDRE ,
Pentru conducatorII autoturis-
melor .. Dacia" 1300
construirea unul automat pentru
de foarte util pe
timp nefavorabil atunci cind nu se
te lonarea continua a

Schema In fi gura 1
dintr-un astabil realizat cu
circuitul integrat PE 555, la care se
poate regla durata Impulsurilor ge-
nerate la Ire,
La i nchiderea "
Circuitul astabil genereaz semnale
dreptunghiulara care
atragerea sau nu a releu lui RL,
In th:TIpul cit releul este atras, moto-
rul M se prin contactul
rel eului AL direct de la bateria miii inii
torul t ncepe ioneze.
Ci nd releul RL nu mai este atras.
va continua
neze ci nd cama K va reveni In
din figlJra , . moment i n care
motorul M este fnnat.
Ciclul se reia la o atragere a
releulul AL. Pentru schema po-ezen-
tN t impul de ionare a $ ter-
de parbriZ se poate regl a
i n mod continuu din potenl iomet rul
p. pinii la maxi mum 70 s, Iar t impul
dupa care se reia ciclul este de ' .5
min
10 .Q.
90,1.1
16 V
1>] T 1 3 = BC 109C
Ti = 2N 3055
T4 c8C 179 (
D
1
_S-1N 4001
astorul montat in paralel pe C
2
il
pe acesta in aproximativ 5
" i nu!e de la desohiderea lui A.
:ind montaJul apt pentru o
lIarmare. Dioda D.
::area lui C. i n situa1ia cind se
;lE! S.
a soneriei
lIS l e astfel: la lui
S sint legate la cite o a
relee lor baza lui 'f" Cum am va-
tuI. in X apare un potenl ial negativ
de 30 s; Re. este pe
Interval ; Iar Rei doar n t imp
!:e 5 aste deoarece proprie-
latea de automen1lnere a-a transfe-
rat de la Re, Re, prin deplasarea
DETALII CONSTRUCTIVE
I n fi gura 1 se prezinta legturile la
sta laI ia autoturismulul.
Schema se pe o
de circuit imprimat al cablaj
este dat in fi gura 2 care poate fi
lJ$or la bordul autoturi s-
lui. In exterior Intre-
poten\lometrul P. .
Montajul, simplu util. este fiabil
n exploatare nu afecteaz tune-
ionarea a instalBtiel
autolUrismului.
RL
T
,------,
,
I
,
,
,
I
I
F
A (
70 .
-1 2 V
Re2
--jl
12 V
170.ll
, .
sonene
contactulul central al lui Re,. Pe un .
interval de 30 s de la ridicarea dege-
tului de pe S. alarma este
lipsei emltorul ul lui
T. Ia I n acest timp putem
deschide Iar blocarea
pe durata deschiderii. pluS 30
s inchidere. Simultan cu blo-
carea. becul B este apri ns.
Cum cind dorim ie-
a alerta ... vecinii? I n acest
caz, o pe butonul O
montat in interior releul
de blocare Re. circuitlll de tem-
porizare cu T" 2' Efectul este
ca cel de la apasarea lui S. exclusiv
lunCI ionarea soneriei care se obt l-
8
1
2
COMATQR
INfTlAl DE
LA BORD
man a, (dispar dIode e D"".J. eg n-'
du-se i n paralef cu contactele ..so-
nerie" ale releu lui Re,. schema
c.
la deconectarea alarmei . poste
o de foarte scuna
a soneriei atunci cind se
)
O. Fenomenul se produce da-
a Re, este mai rapid decit Re, .
Intr-un asemenea caz se vor inversa
releele sau i se Ira inell ia lui
u.
e Re, prin legarea unul condensatOf
de circa 1()OI' F n parale.1 cu bObi na
EJII I
acestuia.
'llOV Oiodel e O" Interco-
b)
nectarea circuitelor legal e la I
Intrerupator. Condensatoarele vor
R
avea curen11 de cit mai
&
11 Din cauza varla1iei tran-
zistoarelor curenlllor de 8 1
.L este posibil ca tlmPll
EJ
Indicati pentru (30-40
II S sI s nu se obtina de la nceput. Se
M710V U vor modifica atunci valorile conden-
. e) satoarelor sau, in limite
nea prin O ..
Am men1 ionat mal sus deco-
nectarea alarmei din se face
automat. simultan cu bu-
tonului S al soneriei. acest sis-
tem nu este agreat de constructor.
se poate folosi o variantA a montaJu-
lui la care blocarea se face de la un
buton le\lat i n paralel pe O situat
i n exterior. EI poate fi camuflat
i ntr-un mod oarecare: de exemplu.
prin real izarea sa din piese
metalice (Chiar capete de cuie). in-
tre care se te contactul prin
atinge(ea lor cu chei a sau cu o mo-
t n butonul S
al soneriei nu se mal conecteaz la
:1: 25%, ale rezistoarelor marcate cu
o Verifical l mal i ntii monta-
jul emitorul colectorul lui
T. abi a ce v-aII convins de
buna tunC1ionare ellmina1i scurt icir-
cultul pentru a verifi ca deconectarea
a alarmei in cazul cnd
este
Alimentarea se face cu 12-14
V/O.5 A, de la o surs de
cea a sonerrei, pentru evitarea su-
pratenslunllor ce apar i n . timput
funC1 ionarii acesteia.
CoNVIRTOR 8V/12'-81
Cu montajul prezentat mai jos se
poate asigura alimentarea unui ca-
setofon auto dintr-un acumulator de
6 V. . ,
Montalul o putere n jur de
8 W. avind un ran dament de
80-85%. EI a fost montat pe un au-
toturism .,Trabant... asiguri nd ali-
mentarea unul casetofon .. Corina"
dft 2 x 2.6 W. .
I n absen1a miezului de ferit
t ransformatorul se poate realiza cu
tole E 12, grosimea pachetului
24 mm. in care caz: n,= 18 spire. n,
Nr . spire
3 - 4
' 25
n)
5 - 6
)
- 2
9 n
2 7 - fi
n
3
9 - 10 60
9
2
J
ZN30!i5 ,
2N
Ing. MARIN PETRESCU
= 7 spi re n3 = 43 spire. '1 oate jnla-
primarului sint n acelas I
sens. noti ndu-se capetele, care se
lea9a conform schemei. Bobinarea
se Incepe cu se cu n,
care trebuie sa se all e la exterior.
Tranzistoarele se in
compartirnentul motorului. n habl-
tscl u venindu-se numai cu tensiu-
nea de 12 V.
Becul e-ste necesar pentru a
marca punerea sub tensiune a con-
vertorului.
Diametrul Mater ial
1, 0 mm CuE
0,5 m Oi CuE
0,8 mm c uE
C55
I ABIL L
A RON
I ng. CRISTIAN CRAcIUNQI..,
., at tormd de

el e ea veh cuie de Iransport de
mar. randament , Iar revl slele de
apeeialliate publi cll , deocamdatA,
modele ale acestor .
Dlrijabllele au In.
primele decenII ale secolului, dar
accldantele datorate utlllzllrll hi dra-
genului (gaz loarte Inllamabll) pen-
tru reali zarea suatenta! lel, cit per-
rapidA a avioanel or au
. dus practic la disparitia lor.
Utilizarea heJlulul In locul hidra-
genuluI, a unor motoare foarte eco-
nomice aparitia unor malerlale
foarte pentru struc-
le-au readus In actualitate, se
considerA pretul unei tone de
material transportate pe calea aeru-
lui prin Intermediul unul dirijabll
este de circa 4 ori mal redus decit In
cazul transport ului cu avionul.
Pentru amatorii de machete pre-.
planurile , i istoricul unuia
dintre cele mai mari dirij abll a con-
struite AKRON.
Pri mul zbor al acest ui vehicul a
avut loc la 23 septembrie 1931, in
cadrul unei festlvltilll, i n Statele
Unite ale Americii. In acest zbor el a
transportat 113 persoan., atlngl nd
vi teza de 125 km/h.
Avea o lungi me de 240 m, o
time de 48 m un volum total de
185 000 mc, Deplasamentul di ri jabl-
lulul era de 208 t din care 56 t de
carburant. Raza de era apre-
20 000 km la vi teza de
74 km/h 9 000 km la 125 km/h.
In locul celor 120 de pasageri pu-
tea transpO<1a 5-7 hidroavloane,
executlndu-se de lansare a
acestora in plin zbor.
Propulsla era de' 8 elice
montate sl metnc de-a lungul corpu-
lui , in partee inferioar. Era VOPSIt
Platforma de
IlrginUu purta Insemnele mari nei
mOitare.
const ruct ia mache-
tei stati ce pentru dar nu
excludem posibilitatea constructiei
unul model tel ecomandat, principa-
l ul mpediment Ilind di mensiunile
apreciablle ale constructiei pentru a
putea ridica receptorul statiei mi-
nimum motoare. Dlrljabll ele de
mici dimensiuni cu
sint utillzatll In scopuri meteorol o-
gice, de suprllvehere a bazi nulUI hi-
drografl c, de lnsecliclde
etc.
In cazul machetel stati cII
recomandAm o de
Intre 1"100 1:50.
Corpul poate Il toarte binll execu-
tat din pol isUren expandat acoperi t
cu pinza \evenlual ciol
nailon) aracet. Nacel a
rel e urmeazA II fi executa:
lemn.
unui model zt
este i nsA cu mul t ma, aompl
presupune un calcul exact a
de lIScenslune, al ut
oluslv al deplasamentului p
Tehnol ogia de in
caz este accesibila numai av
lor, corpul putind li ex.
dintr-un schelet de balsa ii'
cu O de llim celulozlC
din cauc."
este de interes nici o fi'
mal decit aerul ce st
de birou sau npl ta de ta .....
propria ranA aseensl onal. o-.
de!L
2 - 10.938
== 28,31 kmlh.
Acoperirea. In acest caz, este p0-
zitiva, j,V == + 2,83 kml h, iar SChim-
barea vitezei i n treapta a II-a se faCE
- caracteristici! motorulu
- a 8e mersul normal
al autoturismului, rezistell\ele
I naintare fiind mul t mai mici deci
de (a se vedea d,it'
grama din figura 4) .
Pentru autoturl smul T A-2, la care
tur8\ ill e extreme de schimbare a
treptelor de - situate in zona
de funCl lonare - si nt n' '"
3 500 roVmln n" :;, 6 000 roVmlO,
vitezel e calculate sint date, de ase-
menea, in tabelul 2.
AUIOIURISIIU "OUCIl'1
l a acest autoturism, acoperirea
este penl nJ
toate treptele de viteza, mI-
nima fii nd turalia corespunzatoare
momentului motor maxim. Cu aju-
torul valorilor obt lnute mai sus s-au
trasat diagramele ferstru respec-
tive, prezentate in fi gurile 2
Vitezel e minime maxime - de-
terminate prin calcul - ce se pal
obtine la fiecare de viteza.
in iile . unei bune
a motorulul , sint - pre-
zentate i n tabelul 3.
PERFORMANTE
1. CARACTERISTICI LE
.. ICE ALE MOTOAREl OR
DINA
Capacitatea de a auto-
turismelor OLTCIT este determi-
de dinamice ale
motoarelor cu care sint echipate
cele tipuri de autoturisme, fa-
bricate de uzinele ti , con-
cretizate i n caracteristi ca de turalie
(exterioar) a acestora ( fi g. 1).
Autoturismel e TA-l si nt echipate
cu motoare M-<l31, care - incer-
cate la banc - au ca-
racteristici dinamice: putere maxi-
m de 34,0 CP (25 kW) , la lur81 ia de
5250 roVmln; moment maxim de 5,1
daN. m, la tur8\ia de 3500 rot
min: tural ia de 6 250 rot
m,n: de funCl ionare
( stabil itate): 3 500-6 250 rot min;
indice de adaptabilitate
Ka == 1,108,
AutoturiSmele TA-2 sint echipate
cu motoare M-036, care - 1 ncereate
la banc - au caracteris-
tici dinamice: putere maxima de 57,4
CP (42.2 kW) , la turll\ ia de 6 000 rot
min: moment maxim de 8,2 daN,m la
de 3 500 rol min; turS\ ia ma-
X1rT18 de 6 500 rot min; de fune-
lionare (stabilitate):
3 500-6 500 rot min; indice de
adaptabilitate Ka = 1,17.
2. RAPOARTELE DE
TERE A DE RO'NITIE
VITEZELE AUTOTURISMELOR
AutoturismAle OLTCIT si nt echi-
P 11
j [ d. N .. j
[ cp

10
4
O a
o 6
2
o 4
O 2
/
.;---
/
/
1111/
V
V
/

1111 /
V
V
.
pat e cu de viteza me-
canice, organizate cu cite patru
trepte pentru mers i nainte o
pentru mers inapoi; iCI-
narea acestora este cu pi r-
ghie de viteze. '
Rapoartele - totale -
de transmitere sint prezentate i n t a-
belull ,
ilie progreslIIor geometrice,
formate de rapoartele de t ransml-
lere ale sChimbtQarelor de viteza,
folosite la cele autoturisme
sint: 0,604 (TA-l ) 0,640 (TA-2).
Prin ie, s-a aSigurat ca
sall ul rapoart elor de trans
mitere s fi e din ce in ce mai mic:
la autot urlsmul TA-l : 4,545
2,500
1,643
1,147
la autoturismul T A-2:
2,294 1,500
- -- > -- --
1,500 1,031
3,818
2.294
>
asigurlndu-se astlel
a motoarelor la schimba-
rea vitezelor.
Acoperirile la schimbarea trepte-
lor de - I n Inlerlorul zonei de
funCl lonare a motorulul -
si nt
Pentru autoturismul TA-l , la care
turallil e extreme da schimbare a trep-
telor de - situate i n zona de
funct ionare - sint n' = 3500
PI1 -
V-
"
/
fo\
1
V
" 11036
V
-1
-.

/"

V
\

-


;]
Dr. I"IiI ' TRAIAN CANTA
roVmi n n" == 6000 roVmln, vitezele
calcu late cu ia:

" 1,
i n care raza a pneu lui fCl-
, 1,720
los,t este rd == - 2- (m) sint data
in tabelul 2.
Sa acoperi rea - Indi-
teoretic - pentru schimbarea
vitezei di n t reapta I I n treapta a II-il
este varlalla
momentului, In graficul din figura 1,
se l a turalla de 3 000
roVmin momentul dezvoltat de mCl-
tor este foarte apropiat de valoarea
sa (M - 5 daN'm), ca atare
se poate efectua schimbarea la
tural ie, i n care:
3. CARACTERISTICILE DE DINA-
MICITATE ALE AUTOTURISMElOR
OLTCIT
3,1, CARACTERISTICi l E DE

Din ecualla de echUibru dinamic -
care ce
asupra autoturismului la
plina admislune (putere -
se determina de care
suma tuturor
lor la inaintare. de Ft
variaz i n de momentut mo-
MI,
tor, M, astfel: Ft = --. ,n care
r. ,
r. este raza de rulare a rOI ,lor mCl-
toare, == randamentul global al
transmisiei , 1. == raportul total de
transmitere I n treapta de se-
leetam.
Pentru determinarea caracteristi-
cilor de dlnamicitale ale autot uris-
TABELUL 1: Rap08rtel e de transmitere ale autoturlamelor OLTCIT
Grupul Cutie de vIte
,
TA-l TrMPta TA-l Treep(1 ,-tr-1 TA-2 - :
ISI
4,545 3.618
Iti
19,885 15,794
Is ii
2,500 2,294 I
tl l
10,938 9,463
4,375 4,1 25 .
I
SII I
1,643 1,500
Iti II
7,188 6,188
I
SIV
1,147 1,031 I
tlV
5,0188 4,253
IsMi
4,182 4,182
IIMI
17,251
TABELUL 2: Acoperiri la schimbarea vitezel or la autoturismele OLTCIT
.
Vi ..... =r.:ndtoenllreptllor"
.'
TrwapCa

de
turIC IIOr (ktnlorl)
schimbare
SuperIoeri InferIoerI
TA-1 TM TA-l TA4 ' TA-1 TA-2
1- 11 31 ,14 . 39,32 33,02 38,17 - 1,88 +1,15
11- III 56,61 65,43 50,25 58,37 7,06
III-IV 86,14 100,07 71,98 84,93 + 14, 16 + 15,14
TABELUL 3: Vitezele extreme teoret ice pentru fi ecare treapli de vlteDi
-
Viteza autoluri8mulul (kmlh)
Auloturlemul

T reptefa de vJtez4
I II III IV
.
TA-l mln, 3,37' 28 50 71
max. 31 56 86 123
TA-2 min. 3,28" 38 58 85
max . 39 65 100 146
pentru n = 650 ro min:
.. . .... ... t.- l ... .... _ ... . _ - C.IV\ .. _ . _ : ...
ut:rANAHt
RAPIDA
Ne vom referi la defecti unile mo-
:orulul de .Oacla" 1 300. ,1 anume la
'nodul I n care se manlfeslA ele la
Jnele de remedlere tem-
sau tot814.
Ruper cu ...... de ventll.tor.
Cureaua de venlllator este confee-
lionalA din pinzA cauclucat4. mate-
rial care se uzaaz4 pe !lmpul folosl-
n1 se rupe. Oefectlunea 8e con-
prin zgomotulul ca-
racterls!lc produs de ventilator. prin
Incalzi rea motorulul funcllonarea
acestuia cu prin aprlnda-
rea beculul de control ,1 pri n nel ndl-
cafea ampermetrului. Re-
mediere: se monteazA o curei
se Intinderea el se I n-
motorulul. In
cazul In care nu avem curea de r&-
ElIM. pri ndem capetela celei vechi
E;U o alrmA moale.
Deteriorirl .1. raCOfdurIJor de
!*ICIIIC. Se produc In urma folosi rII
!ncorecte a acestora sau
imbAtrinirII caucluculul. Acesta se 11-'

, 1 permite scurgerea lichl-


lui de Remedlere: se Inlo-
racordui deteriorat cu unul
r'ou. CInd nu avem. locul
,"urat cu o izolat oare peste
cara apllci m un atrat de sApun.
Defectiuni ce pot .pi ..... Ia b ..
Ierte. La incercarea de pornire a
,"Ol orulul . vedem aceasta nu 8e
ba. mai mult. becurile de
conlrol nu ae aprind. Oefecti u-
STANESCU
nea 8e datoreazA unor des-
fAcute. lipael totale sau par1iale de
electrollt In el emente. prea
mi el a eleetrolltulul sau InghetArli
acestuia (Iarna) . Remedi ere: bateria
se la control la centrele de spe-
cialitate sau se cu una

Cobortr.. enorm_' citr. z.ro
acului Indleatorulul de benzlni se
datoreazA IntreruperII circuit ului
elactrlc sau partorirll. dezllpirll ori
spargarll rezervorului de benzinA.
NafunC1lon.ra. vltazomatrulul
sau Indlcarea unor viteze
este cauzatA de ruperea cabl ulul de
kllometral
UpNI de banzlni este una din
. panele care ar trebui sA fie Intil nlte
foane rar. Ea se datoreazA fie termi-
combus!lbllulul. fie unor defec-
pa circuit ul rezer-
vor-<:arburalor.
Tarmln.r
duce la opri rea motorulul. Fenom&-
nul este precedat de aparil ia
i ntraruperl ale motorulul. Oefectlu-
naa se poate observa ,1 la Indicato-
rul de care rimine la zero
dupA punerea cont.ctului. Rame-
dlere: se pune benzinA I n rezervor
se amorseazA Instalalia de alimen-
tare prin pompa de benzinA. manual
are un ulfel de dispozitiv. sau
prin rotirea arborelui cot ll cu ajuto-
rul motorulul. Uneori. cum pe fun-
dul rezervorului se atrlng
'" . .' .
V [ krn/h]
...!M...
VI
v"
120
100
ao
60
40
2
20
2000 3SGO 6000 n [rol/mi"]
"t{turofo7
VII
140+-----,---;.----+1
120+---+--4--....... '---1
3
-_. _ ............. -. I .........
sau. In cal mBJ caz, l i ctoarele
carburator uluI.
Defsetlunl ilpirut. pe circuitul ...
.rvor-earburator
L Parfora ... a "."'Mulul de ban-
llni eate In general da rugl-
nlrea tablei din care aste
nat. Remedlere: temporar. se aco-
peri ,pirlura sau fi sura cu un' petic
de ImpermeabllA (sau car-
ton sUbllre) lipit cu sApun sau miez
de pline Inmui at.
b. Conduct... Iint Intundate .. u
d.lattorat Infundarea conductelor
duce la allmentarea a
motorulul. de Intreruperea
de oprirea acestui a.
Oefectl unea se prin de-
montarea pe rind a conducte lor pe
traseul rezervor-pompA de benzi
In POfllunea In care
se observA nu curge re-
ci si nt ImpurltAll. Remedl ere:
sa suflA aer comprimat pri n con-
ducte cu ajutorul ppmpel de ulnflare
a pneurllor pinA clri<! 81nt scoase Im-
. (sau dopurll e da ghealA.
Iarna).
c. Flllral. de banzlni Infundlt.
taII deteriorat. pot duce la I nfunda
ree conductelor sau 8 Jlcloarelor
carburetorul ul. Intrerupind
narea motor uluI. Filtrarea se face
pri n 81ta metallei I n carbura-
tor ta Intrarea benzi neI. Re medl ere:
8e cu grlj4 de
prlndere a altei. ae scoate sita se
curAIA prin suflare cu aer; se verifici
prin ea se vede lumina zilei
sau a unul bec se monteazA la
.i
/ i\
O
f
V
30
20 O
V
,\n

10 O
r
"",".
d. Defsetlunl ... pompa! de benzi-
ni. Pompa de debiteazi
sub presiune combusti bil din rezer-
vor spre carburator. ee este
prin Intermedi ul unei pirghii d
cAtre arborela cu cama al motor uluI.
Cele mal frecventa pene legate
de perlorarea membranel.
unor dafectlunl al e de ali-
mentare. OdatA cu perloraree mem
branel . apar scurgeri de benzin
i nSOlite de mi rosul caracteriati c. Re-
med ere: dupA constatarea scurgen-
lor. 8e demonleazA pompa se in-
membrana cu
una nouA. Oacii nu avem o me
branll recurgem pi nA la primul
service la i mproviza\lI; de exemplu.
dintr-o de cauciuc de ca-
se o mem-
branA si milarA. La 8cur\lerlle de
In exterior (nu sont legate
de 8a apllci pe
pOr1l unea de scurgare.
e. Defectiuni lIe earburatoruluL
Carburatorul este cel mal Imponant
organ al In8talal lel de ali mentare a
motorulul. In carburator are loc
amestacul benzinei cu aerul Intr-o
Una din cel e mai
' recvente pene l a carburator este in-
fundaree jlclorulul principal. ee, ec-
unea sa produce cInd benzi na con-
l ine praf. scame etc. Remedl ere: se
benzi na din carburator. se
spalA ji clorul principal se sufla aer
comprlmllt cu ajut orul pompal de
umllare a pneurllor. Este interzisa
orificiul ui pclorul ul cu aju-
torul Iirmel.
TA 1
4
-...,JJ
"
.,-.

Itr !.!!-
I
I
20 60
melor OLTCIT. s-au considerat ur-
mtoril parametri princi pali:
, - coefi ci ent mediu de rezi s-
l a rul are (0.02);
k coeficient aerodinamic
(0.0625 Cx '" 0.0241875) ;
A - aria maxi me per-
pendlculara pe de
depl asare (1.783 m-);
L. - raportul de transmitere al
grupului conic (4.375 pentru
TA-1 4.125 pentru TA-2);
G .. - greutatea autoturismulul;
r, - raza de rulare a pneului
(0,274 mI ;
'1. - randamentul global al tl"8115-
misial (0.89).
Pe baza unor cunoscuta
din literatura de specialitate. pentru
fiecare autoturism separat s-au tra-
sat caracteristicile prezentate i n
continuare.
Astlel. pentru autoturismul TA-, .
la trasarea caracteristicii de trac-
I iune din figura 4 s-au determinat
parametrii principal i. i n fiecare
..
1)'
100 120 V [K",/hl
Caracteristicile de dau
posibilil atea da a determina stu-
di a performal1\ela autoturismelor in
diferi te de rulare drum
CARACTERISllICILE
PUTERILOR '
Oln cercetarea ului pute,,
lor la rO\lIe motoare ale celor
autoturisme OLTCIT. s-au trasat
grafi cele acestor bilan! uri, care re-
caracteristicile puterilor in
toate treptele be precum
curbele de varlali e a puterilor rezis-
tente ( de rulare a aerului) . pentru
Iletare autoturism I n parte.
Astlal. I n figura 6 avem caracl e-
ristica puteril or la autoturismul T A-
' . Iar In figura 7 aceeasi caracteris-
pentru autoturismul TA-2.
Pe aceste diagrame s-au trasat
curbele de variali e a puteril or rezIS-
tente i n cele doua situa\ il
cu autoturismele numai
cu i n habitaclu, indidndu-se
vitezele maxime i n ambele sTIu",,,.
Un temporizator se poate utiliza In
:a industriale, automat l -
zri casnice, laboratoare foto etc,
in cele ce urmeaza vom prezenta
n temporizator Ce poate eslgura
etnporlzari Intre zecimi de secunde
!Si ore, acoperi nd astfel aproaRe
, oate domeniile de utilizare ale unor
.asemenea dispozitive. Toate compo-
ne tele electronice sInt de
LP.R.S. Schema conllne un oscllator
ce furni zeaza baza de ti mp selecta-
bil intre 0,1 secunde 100 de se-
cunde, un de deca-
ce decodificetoare binar-zeci-
male. 4 comutatoare cu cite un galet
pentru programarea
un circuit cu tiris tor ce
;opri nderea becul ul sau permite all-
entarea cu energIe a dispozitivului
de
Oscilatorul are In componen!1l sa
)( 1
K2
Ing. N. ANDRIAN
4 por1 1 NANO dintr-o de ti-
pul COS 400 E. Pentru a reallza OS-
cu perioada mare utilizind
condensatoare de capacitate mle .
de valoare rldlcat, s-a In-
trodus un tranzisior ce rolul
de adaptor de Schimba-
rea gamelor de ti mp se
prin modificarea constantei RC cu
ajutorul comutalorului K,.
de Impulsuri de
ti mp este compus di n patru capsule
de tipul COS 490 E. Fiecare
cite un decadlc.
Intrarea de se la pl nul
14; Iar aducerea l a zero se reali-
o pentru lot pri n in-
chiderea contact ulul ,. Astfel , pe pi-
nII 2 3 se aplle un nivel logic ,,1"
ce
memorat.
Decodifi catorui are In compo-
K4
sa 4 celule de decodificare bi-
nar-zecimalA tip COS 442 E.
aceslora 8e la 4 comutatoare
cu cite un galet fi ecare. Comutatoa-
rele pot fi Inloculte cu cite 10 borne
plus un fir cu ce se Intro-
duce Intr-unul din selectate
penlru temporlzare. Citirea se face
prin observarea celor 4 co-
mutatoare cuplate cu decodlflcatoa-
rele binar-zeci mal a. Cifra unltl il or
este de comulatoru-
lui Kb a zecilor de K:t. a sutelor de
K. a miilor de Aceast
est. cu valoarea bazei de
timp, allindu-se astfel durata' tempo-

Circuitul de aprindere a beculul
un tl rlstor ,1 o punte de re-
dresare a curentului alternativ furni-
zat de ComaMa tlrlstorulul se
pri n Intermedi ul unui
tranzistor ti p ec 107.
Examplu de programar . Presupu-
nem dorim o tempori zare de 30
de minute. Se Inchi de contactul ,.
Se comutatorul K, pe
Xls, comutatorul K
2
pe O, K3
pe O, K. pe 8 pe ,. aceea
se dispozitivul. Startul
ae prin deschiderea contactulul 1.
J---- --------IOEM - --- - - ---:- -- - ----1
cos 442
+
4,5 V

START
22!JV N
UU
M. DRADEANU
. Manevrarea hirtiei fotosensiblla i
l aboratorul fotografic eete mult faci-
de unul sertar
la aliat In apropierea apa-
ratului de In acest sertar se
line hirtia eventual .
dacii permite. hirtia expus
pinA la developare.
Dacii aparatul de mArit se pe
o este probabil ca
aceasta albii un aertar utilizabil
in sensul expus, luarea unor
masuri da la luminii.
Pentru cazul , In care aceet sertar
nu se propune construirea
unui a, corp comun cu apa-
ratul ui de cum se poate
vedea in IIgura 1, unde s-au notat: 1
- aparat de 2 -
aparatului de 3 - ansambl u
sertar.
Ansamblul sertar (Ilgura 2) se
com pune dintr-o casetA avInd pere-
tele superior chiar aPata!u-
lui de marit un sertar propriu-zis.
componente sInt : 1 - peret i
l aterall; 2 - perete posterior; 3 -
de 4 - perete f rontal
sertar; 5 - laterall sertar: 6 -
. de fund; 7 - perete posterior
sertar; 8 - mIner.
Dimensiunile aparatului
de sint "Ixsxg". Plecind de la
ele alegind sertarulul
.. a", se determin/! cote le celelalte a
Vom exemplilica pri
Ing. v. CALINESCU
Printre care In ulti -
mII ani a-au impus i n tehni ca foto-
grafle se nu
marii cu halogen 'cu
rece. Fotoam810rul sau c
neamatorul le in capete
color ale aparatelor de la
aparatel e de prolecl ie, lIe el e pentru
diapozitlve sau cinematografi ce.
in a sursei de
dintr-un sistem de
ca pAr11 obligatorII o oglind
o cu
(excludem cazul folosi rii arcul ui
electric) sau, mal rar, una cu des-
In gaze un sistem opti c
condensor. De sursa In an-
samblu este cu un filtru
antlcalori c.
Introducerea I n a becuri -
lor halogen a permis In foarte multe
cazuri sa excludA sistemul optic
condensor, date fiind caracterul
puncliform al luminII emise de aces-
tea Intensitatsa mare a fl uxul ui l u-
minos. Ca impediment ins a
IncAlzirea mal mare a echip8mentu-
lui cu becuri hal?gen dato-
scurgerea celor 1 800 de im-
pulsuri cu perioada de o Ia
circuit ului SAU, realizat cu
cele 4 dioda EFO, apare un nivel lo-
gi c O, ce va determina oprirea osei -
latorului bl oparea tranzistorulu
de comanda a tri storului. O
temporizare incepe Imedl al ce
de se aduce la zera
prin Inchi derea apoi deschiderea
contact ul uI '-
,
cazul unul aparat de da tip
KROKUS 3 (4) cara are de
6OOx450x20 mm. Se alege "a" de
100 mm. cota "H" = a+g "
120 mm. Cotele "t" sint , de
asflmenea, la al egere In pl aja t =
10 ... 20 mm t = 15-25 mm. SA
" nsiderAm t = 10 T = 15.
Reperele 2 3 se l ac din placaj
gros de 4-6 mm ("b"), Capacul ser-
tarului se Iaca din panel seu scln-
2
2 1
COtB "C" valoarea
H" , dar nefiind mal de .. a+1 0",
rn cazul exemplificat vom oon,idera
c 5 110 mm. La montarea
laterall ,e va avea griJA ca placa de
fund 6 laterall lIe mon-
tall de marginea a ca-
pacului 4 la o distanlA mal cu
1-2 mm deci t grosimea plAcli 6.
Pl aca 6 se face din placaj
ca reperele 2 3. Reperele 5 7
se l ac din panel sau scinduri!! de
6-12 mm grosime. Se vor lolosi
metode de imblnare In
timpltl rie.
principiului de lucru al acestora
puterII lor mal mari comparailv cu
becurile de proiect ie normal .. (ou In-

Reducerea cantltiltil de radlatli In-
respectiv a cedate
echipamentului (cu nega-
asupra peliculelor), se reali-
prin Intercalarea unor filtre
calorlce eficienta prin lOloslrea in
,
,
'J-'
I
\
''i
I


\
'o\;
3
ro

1,
"
-
s:;
'1
,
a:
I
..)
z
.
\

-
t.JJ "lJJ 'C --:n 1))J
'). lOC
Reperele 1, 2, 3 se ImbinA prin in-
cleiere cu aracet fi xare cu cui-
sau holZ'luruburl de dimen-
siuni
aparatului nu va II lipitA pentru a-I
l orma Se va urmari
ca 're cadrul
lormat din elementele 1 2 se
IacA cit mal l est.
Constructia se cu
baghete (neflgurate),
montate pe partea arepa-
retor 1 ca elemente de ghidare
a sertar uluI.
Cu acestea este
sistem a ogllnzllor recI. ca etapA ul-
de perfectionare s-au con-
struit cu becuri halogen cu
oglindA, obtlnlndu-se 8stlel un ran-
dament luminos crescut pri n centra-
rea absolut corectA a filamentul ui
de refi ectantA a oglin-
zii pri n eliminarea flllrului caloric
i n unele cazuri. Montarea unei astfel
de lAmpi unica de
plasare de a.xa
.
Figura 1 fotografia unei
cu rece de 50-100
W/ 12 V, capetelor color.
din figura 2 oferi!!
denumlrli de rece.
Oglinda este din stiolii
pe care 8-a depus. prin vapo-
rlzare In vid, materialul reflectant.
Natura materialului grosimea Sira-
tulul sint astfel alese Incit pe cale
radlalla de be-
cul 1 este impArtitA de oglinda 2,
ceB este Iar
cea cal ori este
In figura 3 este dati! o prin-
a transmisiei radla\llior in
lunctle de lungimea de undA pentru
o Interferen-
caz situa-
In Se observA In
zona vl zlbll ulul (400-700 nm)
transmisia este nult. sau foarte re-
ea crescind dupA 700 nm, res-
peotlv in
Dezavantajul IAmplior cu ogllndtl
rece este ul rl dl cet, de 3-4 ori
mal mare decit al unui bec halogen
de putera constlnd
In costurile de mari ale
ogllnzJl .
ConsecintA a ridicat, se
Impun o serie de mburl de econo-
mlslre In senl ul duratei
de utilizare. ca exempl e de astfel de
putem
- lucrul cu dl afragma mari pen-
tru a realiza timpi de exp\lnere mici;
- nementlneraa IAmpli sub ten-
siune in fazele de lucru Intermedia-
re'
:..- all mentarea la tensiuni mai
in f azele ex-
punerii sau proiecti ei propriu-zi se;
.- foloSirea capetelor color numai
pentru pe materiale fotosansi-
bil e color;
- evitarea sup(8tens unitor,
aproape gata, singura eate
mai trebuie constind In li p
raa unor d& catifea sau stofa de
culoare pe supralfl1ele sus-
ceptibile de a l orma fante neetanse
la
Se va lolosi materi al lemnos b.ne
usoat. Nu se' nu se
pentru a nu exista riscul l or
de vapori al unor substanTe
care atecteze strat ul lotosensibl l
al hirtiei care sa Introduce in sertar
Constructia este de
realizat cu lnoe-
minare In tehnica
(URMARE DIN PAG, 5)
Tranzistorul T este de t .p npn,
silici u, de putere cu zgo -:
redus (BC109, BC173, sau
BC107. BC172 - prin .sortare pe"-
tru beta mare zgomot redus).
Rezistenla R" din emitor se ia i r1-
tre 1 5 k11. Valoarea condensato-
rului C, (care poate li pseasca
apreci abil citirea, deter-
mini nd gradul de. filtrare a tenSi unii
la bornele voltmet rului; ea se alege
orientativ ntre 47 470 I' F.
Ca instrument Indicator se folo-
te un voltmetru c,c. de 20 kH V,
pus pe un domeniu de 0,6-3 V,
Pentru etalonare se apli ca la I r>-
trarll un semnal AF Cu nivelul cunos-
cut, de exemplu de 30 mV. se PIlre
voltmetrul pe 3 V se R
(trimerul) astfel ca acul indice ca-
pul de Se reziste a
R, acestei ampll-
de 3 V 30 mV = 100 de ori
Analog se slabilesc val onle lui R
penlru alte dori te. In ' f.
nal se va introduce un comutalOf
pentru selectarea domenii lor.
ajutorul se conecta in cir
cult pe ri nd reziste",ele de etalo-
nare R<, Regl aj ul fin al capuluJ de
se poate efectua intercai r J
i n serie cu " ocare rez ls an R c':e-
un trlmer adecvat. O a ' SOI - :
consta in inlocuirea lu' R ar _
P de aceea; ,8
conectarea voi "",
cursor
Fi ind foart e sensJbll .s G: ' :='::-
din mediul ambiant, rrxu- '-iO-
bule ecranat obl iga or 2' " '::-
duce intro cutie meta ' =.-s? :?
masa). Iar conexiunea ce "r.: -: sa
lace cu cordon ecran81
Experimenlarea elak;-;;:e:: __
astfel de aparat nacesti --:"
mal un generator AF reglat. s _ - :.=-
cil oscop, Cu rezultat a rTIa! r-oOde5:..,
se pot folosi tensiunt . .el , :-.:t-
nute de la secundarul unUI tral' s' : '.
mator de rel ea pri n div<tilri
calculale,
in fjne, aceas:a
apli cat ie a amplill catoarelor oPE-
rat ionale. intilnita in It teratur 'r
numeroase vanante, nume,e
sugestIV de dioda prag,
IONIZATOR DE AER
Fl z. VALENTI N PABCU, Bu c v.
ul ion iza lor pe care 1\ propu-
nem c,li torilor aro trei carac-
teri$tici o cOn-
un raport
op Im inlre de lonl pozitivi
cel de ioni negativi ceea ce
es e mal Important . nu produce
oml de azot toxici .
1. pU:OOARIE PENTRU
UN CLIMAT sANATOS
Long evitatea oamenilor c are
triesc in apropi erea rurilor repezi
de munte sau pe ling' cascade, clt
a unor maladi i
(boala astmul , scleroza)
In aceste zone sint cunos-
cute. este de con-
centra\l a de l onl mici in aer
care aspecl e:
- cantitativ. care se
I limi tele de 1 500-2 000 l onl/cm
l
;
- calitati v, legat de tipul de I"nl
aHa J in exces cu limitel e de N+/N-
= , 2- .4.
D ul tima relal ie i n
r .od ormal . cantitatea de
(- ) trebuie fie mal mare cu
2C-JO'to decit cea de ionl (- ). Cum
se cxo ,ca atunci faptul cA toate io-
--=a:oarel e sint construite pentru a
::rod.jC8 ioni(-j? -
a oslera marilor In
ele moderne lonil miCi (-) lip-
sesc Gazele de aeroso-
In materialele plas-
5
CAPR ON
E
N
tice, care s-au substituit cel or tradi-
(clasice) i n
lor, hai nelor, mochetelor, perdeh,lor,
sint puternic absorbante de lonl
mici (-) . lonlzatoarele existente, rea-
li zate scheme deja cunoscute,
dintre cllre unel e au fost publicate
In revista aduc aport de
l onl (-) In Dezavanta-
j ul lor este acela nu sint contro-
labil e din punct de vedere al co n-
central/el de lonl pe care
o produc.
lonlzalorul propus In aceste
Inconvenlente, intr-o arie
de 2-3 m
2
concenlralla cantita-
tea optimA.
2. DESCRIEREA APARATULUI
Aparalul se compune dintr-un ge-
. nerator de Inalta tensi une, realizat
cu un multiplicator de tensi une
prinz1nd un numilr k=14 diode un
numAr egal de condensatoare, ca In
figura 1, dintr-un fir radlant cu di-
mensiunile din figura 2.
a) a.neralorul de IMItA l entlune
va fol osi diode care 116 suporte ten-
si uni de peste 700 V condense-
toare de 10 nF/1 000 V.
Tensiunea la va fi de: U'ES =
klf2U, in care k = 14 (numA rul de
diode); U = 220 V.
RezultA: = 4340 V.
ae limitare a curentului
R are o valoare mare In scopul pro-
FIR RAOIANT
PAT
(]]
.1- _______ __ _ _________ J
tejArII persoanei care atinge II rul ra-
dianI. Se poate construi dintr-un ci-
lindru de material plastic (tefton, ro-
ballt), pe care se dispun co-
lIere; se reglem dlstan\a dintre co-
lIere ,1 cu un megaohmmetru se sta-
o valoare In jur de 1 000 MA.
Practic, montajul se poate realiza
pe o rlgletA dublA cu Intre
contacte, ca 111 figura 3. Pe o parte
se vor plasa diodele, Iar pe
condensatoarele. Lampa cu neon In-
functionarea lonlzalorulul. Evl-
denl, 88 poale sA IIpaeucA, starea
de functionare putind II IndicatA de
(, (3
(2 (4
pozitia unul IntrertJpAtor montat pe
firul de alimentare de la ratea.
b) Firul radlanL Se va folosi un fir
de olel, care nu oxldeze, cu 0
0, 16 mm care va avea dimensiu-
nile di n fi gura 2. alnt puse
pentru a verti cal e capetele de
inceput ale firului radi anI.
Se pot folosi Indolte la
tate , i st t1nse cu pat.entul dupa ce
fir ul a fost trecut printre cele
j umAIAti. se vor
rolunjl pentru a evita descArcArlle
Corana. La Indolturile C O (fi g. 2)
sa vor lega lire de capron (fir de .un-
dlIA), cara vor folosi la ancorerea ra-
diantulul Intre doi Pfretl al ca-
merei , ca I.n figura 4.
Fi rul radl!!nt va fi le m
da taven, perell laterall sau elte
obi ecte din camerA. Cimpul de
actiune este cel punct at In figura 5.
Poate fi Intins Intre douA paturi, la
0, 5 m de tavan nu mal de
1, 8 m de pardosealA. DecA paturile
nu sint cu mal mult de 1,5
Il< 'TI, ambele persoane vor 1\ plasate In
ul a de a lonlzatorulul.

.... _ 3. MONTAREA, PUNEREA
IN I7ERIFICAAEA
1:> Generatorul de' tensiune,
protejat Intr-o cuti e de pl astic. se va
monta pe perete. Firul radlant se va
intinde intre doi pereI I cape-
tele de capron fi ind pri nse de
cuie, cu respectarea dlstantelor mi-
nime de 0,5 m. Un fir cu
.. l face legAtura Intre genera-
lor ,1 firul radianI. Se va la
unul din capetele radianlulul, fArA a
11168ale "mustAti". Ol n hirtie nu prea
groas6 se tale o bandA de 10180
mm, care se Indoaie de la jum6tate,
astfel format se
pesl e flru radienf. Se conecteazA la
retea l onlzatorul ,1,
normal, cind se aprople mIna
de de hirtie, acesta ae va
Inclina spre degete. Ati ngerea acci-
a firului nu eale perlculO88.l .
[7 ( 9
la f irul
radian
ti,
R
efo Ce
(,0 (12 [14 434W
855
DupA scoaterea de sub tensiune
Instalatlel, Ump de aproximativ 10
secunde, IncA trebuie se
Incline spre degete.
Aparatul va fi folosll, i n general.
pe tot percursul noplll sau de cite
ori ne odihnim. Consumul esta i n-
fi m, pracUc Inexistent, Iar
rea nu este InsOlltA de nici un zgo-
moI. Nu se va fuma i n camera res-
pectivA, deoareCe sus pensiile solide
emisia de el ectroni. O si n-
gurii !umatA dersnjeazli f unc-
timp de cTlava ore.
Ionl zatorul a fost testat ti mp i nde-
lungat a trecut multiplele probe
de control al e
La un minut punerea i n
concentratl a de loni
ajunge le valoarea oplimA nu mai
peste. aceesta. In citeva se-
cunde de III scoateree din
a aparatului, scade l a
cea Inltiall . Aparal ul realizeazA un
climat fArA degeje un
miros caractarlstic. Nu produce
ozon sau oxizl de azot. I efectele
sale benellce asupra sint
mari , nu trebui e privit ca un pana-
ceu universal. Cu toate acestea.
chiar noapte se vor
semnala ameliorAri ale somnului
deoarece efectul ere caracter cumu-
latv. dupA o peri oadA mai de
timp se vor Inregistr a efecte salutare
8$upra in general .
I I Alt AIURI
CU
,
Apara ele propuse I n li ndurile ce
folosesc pentru le o
arnpa cu compo-
lent electric la indemina tuturor
tmatorilor. Dezavantajul pri ncipal al
l8CUlul electric cu filament i l repre-
:ml gama foarte a posibll i-
ii .l or de Iona re. ceea ce per-
, e utili zarea lui in aparate Indica-
re sau i n Instal8\ 11 de semnalizare
)pIJC. totodatA
)8tIlru asigurarea preciziei Indicalll-
or necesare unui instrument de
J n schemele de mai jos acest
pedlment a fost prin util I-
pentru Indi c8\le a
:lipirilor sau situatiei ..
arii a fi necesar se aprecIeze In-
lensltatea 8
VOLTMETRU
Schema din figura 1 re-
prezintA un voltmetru capabil mii.-
5Qare tensiuni continue al1erna-
e cuprinse i ntre O 30 V. Aceste
e pot fi exti nse
,ind insii suficiente pentru
suratorile curente adecvate aparatu-
anzistorizate uzuale. instalal iilor
ef9ctrice de pe autovehlcule sau
P.B"tru demonstratII i n scopuri di-
tlactice.
Schema asllel: prin
comutatorulul K I n una
tiin cele de lucru. In
ie de natura tensiunII pe care
.... em o se i nchide cir-
ClJltul de alimentare a montajului
o bateria E. la bornele de In-
trare nu apare nici o tensiune. tran-
lis orul T, este I nchis. lampa nu
arde. deoarece tranzistorul T. este
rnenI,nut deschis de tranzisto-
rul T, . i nchis deoarece are baza ne-
i n raport cu emitorul.
"pa ,a unei tensi uni sufi ciente
deschiderea tranzistorul ui T"
o 0f\J1 de tensiune format din
00l!!nI e e' e R. Rs rezisten-
'efe aci ' le R lI> R \2.
tranzlstoru ui T;lo care.
a 're t sau. inde sa-I pe
r r a . relar a curentu-
ce COleC Of al tranzistorului T.
!5:e !!1l'l$tT1sa pnn seria el R, la
)a:l.a ItaAZl$ orulul Te:; determinind
complet a acestuia.
ranz.;s: '1 T. se Inchide. atragind
erma a tranzistorului
r, -pa l se aprinde. pentru
ICX> -;p insa. deoarece capacita-
ea C, se destul de repede.
trBJ\Zls1orui T
o
revine la pragul
le desChidere. adudndu,l pe TI
li pragul de deschidere. Se reduce
:ure tu t de colector al tranzistorului
, si lampa tinde se stinga. Feno-
I'8IWt se releul electronic
o.rmat cu tranzistoarele T,
i n ritmul impus de ca-
liIo:a ea e, l ampa L
e, are rolul de a ,!m-
rICa tuminozitatea scurllnd
de deschidere a tranzistorului
Rez :en\a R. IImi-
-.a curentul de repaus al tranzis-
)f\Jkli T] la 8-10 mA. Dioda D,
Iocheaza semialternanl a
cazul masurari l tensiunilor alter-
' Ne. impledldnd-o la
&a ranzlstorulul T 3' Eventual.
oale li psi redresarea fiind aslgu-
de a
ces:UI tranzistor. Capacitatea el
c componenta continua
Jl'e ' n5OI e$ te tensiunea

Pentru asigurarea unei
Il ,ntrare de , 0-'5 ItON. cores-
sensibilitli i aparatelor
ustr e. este necesar ca factorul
o T_ d T. fi j:ll rT\P.;
In g . ZAHARIA IANCU
unui preampllficator realizat cu un
tranzistor (f' g. 2) se obl lne o rezis-
de intrare cu cea
a voltmetrelor electronice. de ordi-
nul a 50-100 kl lN.
Practi c. aparatu I va II realizat
i nt r-o de formA paralellplpe-
I n care se introduc bateriile de
alimentare baterii de lanternA
tip 3R- 12 sau 4-6 baterii de tip
R-14 sau A-20 legate I n serie)
montalul electronic. realizat pe o
bucata de circuit imprimat pe a
rui linie se i n or-
dine. comutatorul cu 3 (Ia
mij loc intrerupt) , K. basculant sau
prin translal le. lampa L. cu soclu
E-l0/13 iometrul gradat
(sau R" . caz I n cere
RI - c.alibrare va fi inlocuit cu po-
ten\iOmetrui R
2
1> cu I semnill-
cC!\ el
Panoul frontal al aparatului sus-
bornele de Intrare. butoanele de
aellonare ale comutatorulul K po-
R. R9-, din care R.
este cu In
( gradB\la .,zero" corespunde pe
din stinga" a curso-
rului) . vIzorul indicatoare
L.
Deoarece precizia indicaliilor de
1- 2% depinde I n mare' de
tensiun-ea de alimentare a montaju-
lui. Implici t de gradul de a ba-
teriel . este indicat ca reglajul se
execute pentru tensiunea de 6 V.
urml nd a se allmenta aparatul cu
tensiunea de 9 V. corecll nd-o la
6 V. pe ce bateri a se

Aeglajul gradarea se executA In
cu unul avo-
metru industrial. consldel1nd prima
clipire a L. Din capacitatea e.
se 3-5 cllpirVs. se
tensiunea pe lampa
mal cu 10-2O"At decit
tensiunea de allrnentare a montaju-
lui. Se te astfel IAm-
pli a sursei de alimentare. P.entru
rBlllaj semlreglabiiA R. va
fi Intr'o In momen-
tul clipiril. curent ul de colector al
tra n z isto r ul ui T
2
va atinge
50-80 mA. motiv pentru care inter-
val ul I ntre succe-
sive va fi mai mare de 1 mlnul.
CAPACIMETRU
Aparatul a este pre-
zentatA In fi gura 3 este destinat
masoare cuprinse Intre li-
mitel e 2 4 OOOjJ F. cu tensiuni de
lucru mal mari de 6 V.
Aparatul di n oscllatorul cu
prin transformator. realizat
cu tranzistorul T ,. care trl-
gerul realizat cu tranzistoarel e T.
T" I n colectorul este montat
releul electromagnetic A.
cu un contact de comutare.
La conectarea numai
tranzistorul T, este deschis lampa
L nu se aprinde. i n cazul
se aprinde. se stinge.
Capacitatea conectatA la bornele
C. este scurtclrcuitatA de
R, prin contactul normal inchis 1 A
al releului electromagnetic.
butonul normal deschis
B. Tranzistorul T 1> inchizindu'se. 11
deschide pe T care atrage releul R.
Lamr>a se aprinde capacitatea C.
Incepe se incarce prin multiplica-
torul decadal R. 'R .. la valoarea
de 63% din tensiunea de alimentare.
d nd te oscll atorul realizat cu
tranzistorul T,. Timpul ce ten-
siunea la bornel e C,
ajunge cu 213 din tensiunea
de alimentare a montajulUI il masu-
..a .... ...... -"
ca-paena ea el' ReleUl FI se
lampa L se slInge Oprim
cronometrul. pe care !-am pomI
dnd am pe butonul B. Mult ..
phdnd indicalia cronometrului cu
coeficientul indicat de comu-
tatofulul K. valoarea capa-
Tn jJ F. De exemplu: co-
mutatorului K x 100 cronometrul

+ L
6. 3V
0,3A
1
2
____ .... K
. 0

Dz,-8A243
22 secunde, OD\ lnem pr;" I I"-
mu .re: C. ; 22 100 = 2200 _F.
Aeleul el eclromagne ie A se
atrage la un curent de 70-100 mA
si are rezisten1a bobanel in jur de
100!!.
(CONTINUARE i N PAG. 23)
1O-av
RI2
220
KJl
bazi
THi C3
R23-100K.o.
6
Spre K
5---1/J
1-1(1/ 10-20V
+
3
K
-,.,---.., .
. .. " .. .- I .... ... w .. .. Vn
SI COLOR
1. PROBLEME GENERALE
Ca urmare a Congresu-
.1, al XII -l ea al P.C.R.. incepind cu
0 3: a de 23 august 1983 au fost inau-
!; "'ate primele emisi uni de televi-
1 ne i n culori (TVC) in Iara noas-
:r. Aceste emisiuni sint inseriate
ntre emi siunile curente i n alb-n&-
9 (a.n ) sint difuzate prin r&-
saua de de emi sle a p rogra-
"' ulu, I de televiziune ' (TV).
Fenomenele problemele legate
de aSigurarea transmisiilor color de
c_ra calilate si nt mal complicate ca
in a. n presupun ridicarea pe o
-eapla mal a
:- n'CE! legate de
cs gurarea menlinerea unor para-
r"lelri superiori alit I n de
a-n,s' e. ci t in reteaua de recePl le
, stalB\iI indivi duale colective),
Propagarea undelor ale
de tel eviziune poate fi i n
"' olte asemiinala cu cea a
urodelor lumi noase, ambele avind
I
Deosebi rea este
i n.s de lungimea de
loarte i n nu-
i i n de dimensi unea ob-
stacolelor di n mediul de propaqare,
cpmparata cu lungimea de unda, se
IlVt face unele analogii. Lungimlle
de unda fol osite pent ru reteaua t&-
estra de emisie sint cuprinse apro-
ativ intre 0,3 I 6 m, Iar ' cele
ooll\IOute i n vizibil al lumi-
I" aproxi i 780 .10-'
", (de la
na'Ur,B'tf' sau
a putea
acoperi i n v zone
ci mai cuprinzatoare de pe teritoriu,
1" ara care are un relief va-
a cu numeroase obstacole in ca-
",a undelor. s-a impus realizarea.
re, ""ele formate din zeci de stat ii
"'C' pale de televiziune sute de
secundare sau translatoare.
putea reteaua statiilor
ce emiSie de televiziune cu o mui-
e de raruri, de puteri diferite,
estlflate i n ansamblul lor "ilumi-
:2 -
10
neze" sufici ent eficient su-
prafala
Fiecare de emisie are i n sar-
acoperi rea unei zone mal largi
sau mai restri nse, funGlie de struc-
tura reliefului amplasa-
mentului, proteGlia cana-
lului alocat etc.
Reteaua de statii a programul ui I
de benzile de frec-
vell\ ii (1, II III ) alocate pentru tele-
viziune i n domeniul 48 - 230 MHz
cu un total de 12 canale. Fi ecare
pori iune de pe teritoriul este
in zona de servlc u a unui a
anume canal din cele 12. Ret eaua
de stat ii a ramulul II va folosi,
de lui
i
dup
I lui
cum se vedea, maic,ritatE,a
amplasamentelor dispun de
bune sau ch iar excelente, dar pen-
tru un anumit procentaj de locuri nu
pot fi evitate il ie medlocre sau
proaste.
i n fi gura 1 se poate vedea dl stri-
la a IIlor de r&-
cePl le TV, in zona de serviciu, cu
caracteristici de teren medII, pe axa
X reprezenti ndu-se gradele de cali-
tate de la O la 5, Iar pe axa Y procen-
1
-
I,,'a_ VICTOR BOLCAN
taje din amplasament ele zonei ben&-
ficiind de diferite grade de celitate.
Suprafala 5 a curbei , reprezentind
totalitatea amplasamentelor, este
cu syma supraf&-
lelor cu delimitate de num&-
rele intregi 1-0-5.
5 , ar fi o cu Ine de
ameliorare a recePl iel pri n mijloace
Individuale.

lillor medlocre
din fig. 1) ,
Vom face cu principa-
lele caracteristici ale semnalului a.n.
TVC vom analiza citeva din
t ransforma rIIe suferite de acesta i n
de t ransmisie. Vom Insista
mal mult asupra fenomenel or ce se
pot petre<;e in de servici u a
statiilor, ce undele
de semnal au fost radlate de antena
deoarece In acea
diversitatea mare a fenomenelor le-
gate de propagare, obstacole natu-
rale arti fi ciale
particulare, speCifice practic
amplasament I n parte, nu pc, t ti
controlate prin asupra inSloJ-
lali llor de emisle,
propagarea undelor nu poate
fi terea citorva
fenomene legate de aceasta I n
mod deosebit a celor care se petrec
i n zona din Imediata apropiere a fie-
amplasament de recePlie (in-
sau poate servi
la alegerea unei instal B\ ii corespun-
de antena la amplasarea
el i n condij ii le optime din zona
de acesta.
Ca ori entare se poate
afi rma in locurile unde recePl ia
Imagi nilor a,n, este sau foarte
majorll atea timpul ui. $i recep-
TVC va fi sau
bun Deoarece opt imizarea instala-
acolo u!,de.S 5.",te
preocuparea es(: y
chiar i nainte de a dispune de
receptor oolor,
Pract ic, fiecare amplasamen do
recePlie are proprii le probleme_ C1
diverse grade de di ficultate,
chiar foarte mari sau 18;
de prin propri ile ir
loace ale posesor ilor Instalat iei res
pectlve,
de propaga"
a undel or de pe diferite canale cii
televiziune - obstacolele nal\Jm
(relief, vegetal li), sau arti ficiale (da
dlri, rel ele etc,) din preajma amp.a
samentulul mal ales cele situa
pe ce leaga antena de re
cePlle cu cea a rece!)
l ionat - . se produc fenomene dl
verse printre care mai Importan
t2t 03I1S
a' ...
2
de .multe ori recePl la este
sau POli ave<.
foarte amplificator de
etc.. posibilitatea de a
obline o
nu il "potenl ial"
favdrabile pe care le pOl I ex-
ploata in zona, sau apro-
de aceasta. De n astfel
de zone se face o tehnico-&-
de exemplu: afec-
1 000 de locuitori. se poate
justifica rezolvarea prin Instalarea
unor stat il de locale: pen-
tru ' 1 000 de locuitori prin instalac ii
de pe cablu
coaxlale, e vorba de o concen-
trare de sau pe alte cai.
In timp pot fi numerOase
locuri unde "potent iale'
locale si nt bune sau chiar foarie
bune, neutilizate corespunzto
din motive de cunoas
tere a cauzelor, din lipsa unor mi,.
loace tehnice adecvate, sau pur i l
simpl u prin neglijare.
Prin il .. potenl ia le" ale unul
amplasament de recePl le i nt el egem
acel maxim de calilate oferit de
semnalul sosit de la stat ia dorita in
zona amplasamentului sau in im&-
dlata apropiere de acesta, a-ar
valorif ica optim: t ipul
adecvat de anten . compensarea
pierder il or de pe cablul coaxial (am-
pli cator). i 'IuBnlei per-
o ' ba) 'ilor e c.
U nou IIlU
int re cele mal recente produse
a ;! T ntrapri nderi! de IIparate elec-
t"'Ce de mAsurat am se-
';o(:\lona! pentru dumneavoastrA re-
a esorul de baterii de IICU-
- laloare auto REDAC 625. pe care
pU!e( i soli cita la magazi nele spe-
c aliate cu piese accesorii auto.
:>nnclpalele caracteristici tehni ce
e noului ti p de redresor sinI:
- tensiunea de alimentare 220
50 Hz;
- puter ea absorbit!
VA;
prezemare noul redresor
permite acumulatoarelor
de 6 V 12 V cu o capacitate cu-
i ntre 15 Ah 90 Ah. acope-
rind daci practic Tntreaga gamA a ti-
purilor de baterii ce I Ut o-
turl smele moderne.
Spre dttosebl re de celelalte tipuri
de redresoara axlstante. noul model
este autoprote)at. mal precis este
echipat cu un di spozitiV disjunotor
care as pe de o parte. protec-
lia aparatului in cazul manlpulrll or
It e. Iar pe de part@. protec-
NTREPRINDEREA
bornele acumulatorului de i ncarcat
(dou cordoane cu crOcodili).
mal este dOl lit cu un
grafic de util izare. care d.ii indica1il
asupra IImpului de nece-
sar. n funclie de tipul de starea
bateriei. I n li ne. de control
tensiunii la bornele
translormatorului . avert izind astfel
conectarea redresorului la relea.
Se ca pentru In-
tr8\ lnerea corespunzatoare. cu urt
E APARATE E E TRICE
E MASURAT
11 i9j ire 6 V. ntspec-
de i
CI e a s pracurent
II n a l netor de 6.5 A
- ""CI ara tem>itl!Olrt;
- eg re tulul de In-
da1orat! caIacterl sticil ex-
'li! a anslormalorului. care Il mi-
penal' curent ul;
- apI '1l.t Ind ca or de 8 A pentru
r -,jnnra C1Jrentul\Ji de I ncarcare;
- ()('atoq la persoanel or i mpotriva
' - QeI'llor acci dentale. prin
corespunzAtoare a pa" ilor aflate
b tensiunea de 220 V;
- greutataa cea 2.5 kg;
- dLmensiunl de gabarit 240 x
17;) x 140 mm.
Compact, robust, cu o linie de
tia baterlei In cazul In care acaasta
ara a de a absorbi un curent
de excesiv.
REDAC 625 se compune dintr-un
transformator de rei ea. punte re-
dresoa", monol szatA un disjunc-
tor. toate protejate de o cutie met a-
cu ferestre de
si re. afl.te sub tensiune si nt
izolate de cutie.
Pe panoul Irontal se aflA inst ru-
mentul indicator al curentului de In-
re. comutatorul de selectare a
tensiunII (6 V-12 V) lampa de
semnalizare care Intra-
rea in s
prin di.junctor.
Pe partea din spate a cutiei sint
plasate racordurlle electrice Ili relea
(cordon cu blpolafi. care Intri
In prizele de relea) la
U nOUIIl
Inatt coeficient de slgura"la r8\e-
lelor de alimeritare cu energie elec-
a d81 distribuire,
In de mal
si nt necesare aparate adecvate de
control. ar. aparatele de
de precizie - i
foarte necesare ele pentru unele
mai - se
dovedesc adeseori prea fragile. prea
volumlnoaae prin urmare Inco-
mode. I n special pentru operll\iile de
montare ,1 r.viiie sau In condilille
de 'n "ifei de cazuri .. pre-
ut ilizarea unO( indicetoare sirn-
ple. robuste. de dimen,luni reduse.
c.re - IArI unor ln/liaurA-
torl de preciz le - perm It
rea rapldl a 'conductoareior de lazA.
etabilirea succesiunii fazelor,. con-
tinUitAt ii circuitelOr. determlnar.a
orientativ a tenSIunilor e c-
Testorul de tensiune TT-1. PE'
care il in imagi nil e
ale caracteristici tehnIC<!
vom prezenta intr-un reportaj vlitor
foarte bine aces:tor ce-

Pentru informatii suplimentare
vind produsele IA.E.M. cond.,lh.
de livrare. adresat la INTFUo-
PRINDEREA DE APARATE ELEC-
TRICE DE
Calea ul ui nr. 26. tel&lon
961/37718. telex: 71343.
Convertotul conl!'" un amplifica-
tot cu trll\Zlstotui AF239 ti un, ml.tI"
cu trlnZistotui BF244. Semnalul
432 MHz .pllcl ,liniei L., apoi
prin linia L2 emltotulul, tl'lnzl.totulul
AF239. De IICI, tot prin cuplaj
(l3-UI, sen'lnalul alung. Ia grila
tranzistotuM 8F244. In .urss 'CI&-
tui tr.nziSIot Nil fIllicat de
288 MHz cit Il loc ... B0.-
bina L5 ar. 3 Iplr. CuAo '.' bobl-
MIle pe e mm. Prtu ..te 1. splra
0.3. . _
OIn drent tranzistorului 8F244 le
culege lemne! t44MHi prin
doui Il001,,. CJonatrulW l!Ie un euport
o 5 cu miez d. N'. At.e bobIne au
cn. 41p1re CuEtil 0."
Uniii. II"' conatrult. C1lnCuAg
1,2 ti "ni la dieta",' de $ II'Im de
mIIII. t.unglm .. lot .e dati!! '" 6.
tQnul Imprimat (1C,'a
111).
1118[03
1Jc1
AtIt.
....(ti4t,iig,

lm-,RJ(
L .. '
Lk4
Montajul se compun. dintr-un ampllflcstot CI\ 3140. Iar
ca element- al de tempel'ltutt !In tranzl,tot
2N2222.
Le ,mplllicatotuluill mQlltelZl un Instrument
grada' direct In grade. Gam. de lucru' Nle cuprinsi Intre
-55"C ,1 +125C. l)Iodeie Zener .Int PUS. Iar ampllflcato-
rul poate fi ,1 741.
RADIO ILiCTRONIC8, ,,/''''
Acest miC deblteazl 200
mW In banda de 7 MHz. Etajul osel-
Istor esle construit cu doul celule
dintr-un COS 400. Celelalte doua
celule alnt utilizate In IMIpll'ltor
manlpulstor.
Etajul final este formst dintr-un
7403.
CQ-Dl. ,01, .. ,
Oin materiale ,1 pl_ de tip mal
'leCh1 poate const(ul un. ampllfl-
cstor util In IOnorlzare, unul vehicul
eau unei I,,"perl.
DupA cum ee Oblervl lImenter.a
.. lace cu 12 V dintr-un acumulator
eau .dlntr-un alimentelor.
Tranzlatoa,rele P214 se vor monte
pe radiatOi. _ntual se vor Inlocui
cu ASZl50-ASZ17. EFT212.
MOOILl'ST KONSTRUKTOR.
3/1113
111 II
. ,. .
J...

l,2pM
9
Tula
URS S
PhWps
Ferra
i
inl

I
Transformatorul Tr se va r,
pe un miez de de la fi ltrE
intermediari ale ra,
ceptoarelor tranzistorizate ce
egale. a
150-175 spire conductor de ,
emailat 0.07-0.09 mm,
Constructiv. aparatul nu se el
te de voltmetrul descris ma
Mal nti se regleaz
autoblocat. Cu rezisten(a se '
R
2
la valoarea ( aJl
la de sus pe (
eem provizoriu la un rez
\a R, $1 I n casca rnc
n pe rez' !eru R.
genera e, 'In Cl!:l
nu se vor Inversa ler
lele uneia dintre e '
formatorului Tr.
Trlgerul se legind
tru PUI in timp in scunclrcun /O
nea colector-emitor a lui T I
se aprinde sau idem la T, I
se stinge.
Refacem montajul regl
astfel ca tensiunea ntre CL: T'!
de sus pe !
exact de 5.6 V, Oe Ill"
depinde precizia O<
Rezistef11 a de izoliil le a cap.>
lor masurate va rr cu alit In"
cu ti t coeljc;entul de mult.
timpul ui tit rii fTine I
este ai mic. fiir>d necesa . Ci,
SilVIU - Orilful Victoria
. detectorul MF
' U"fTEANU EDUARD -
1'3\ul IRK 602 AL este desti""t
-re, ta! autoturisme se
receptor ce lu-
. a "ro: -l ,de medti lungi
- -u" o:as: 'ofon il citi numai
c sau stereo.
':.;8 emol lficatoare de AF ce
=_ ta 2.5 1,'1 e canal pe o sar-
.
,
,
,
.
. ,
... -... ... .. ,. -_ ...
, ,
\. .. ... "''00 .. .....
publicat in "Tehnium" nr. 9/ 1983
pag. 19
de 4-8 n.
Aliment area se face din acumula-
torul autoturismului cu minusul la
masa.
Componentele pot II i nl ocuite ast-
fel: 2SA329 = BC177; 2SC839 =
BF214; 2SC900 = BC109; 2SC945 =
BCIO?
.... rogr ;s se ,ran e numai i n
gama undefor ultrascurte. Utll izali
un aparat dotat cu !jjam
sau un convertor '1 cu.-
pl.i iefirea convertorului 1, q,ma
de 'MHz).
CI080TARU IOAN -
Pentru apelati la: 9 l epre-
ntreprind6rii .. electro-
nica".
MIRCEA VAlENTI" - ROflorU ele
Vede
Mira de control TII la care vi refe-
r4L televiziunii elene.
CIGCAZAN GHEORGHE - )UCf.
0011 .
N"u cunoilf tem schemele la care
v6
OPREA VASILE - Roman
Nu schema
ION - Jud. Doi'
In articolul publicat sint date toate
detaliile constructive. cali-
tatea tranzistoarelor tensiunea de
alimentare.
Pentru televizor apelati tot l a coo-

IOSIVAN NICOLAE - Hunedoara
Emisiuni de televiziune de la mare
se pot i n princi-
pal datonta co,'dil ii lor meteorol o-
gice deos bi te; aportul antenei e, le
mai redus. Vom mal publica antene
entru benzile IV-V-TV.
OVANlcA - Corabia
fost Pu leat r rest nu
ajuta.
CRISTESCU V. - SUCNYa
TII la mare
Imagine fi sunet - se dato'
unor anomalii - deci , i fl eresj:)eC'
rea trecerii sunetului poate f. o a :-
malie.
Mercurul' IIU !le in cc-
Itruel ia antenelor.
GOGU MIHAI - URZICENI
Veriflc_i coo4ensatoarele de <:e-
cu piara a motorului', apoi comuta!o-
rul de regim.
ADRIAN - Brilla
Nu trebuie mag-
petofonui dv. numai 15 kHz
altele 20 kHz. Ca red -
t 5 kHz trebuie i di fuzoare <:_
calitate i n plus fiziologic treb ..
aceste frecveni e.
DANCIU MIHAI -
Scrisoarea dv. a fost remi s Fede-
ral iei romne de radioamatoriE ....
care va trimite
CUTOV NICO E - Tulcea
Un complex stereo are dou
plificatoare identice. TDA 2030 nu
are echivalent I. P.R.S.
LAZA - Suceava
stabil itatea oscllarOtLlu
de linii. Nu schema 5 I C-
tatii .
,

0'''
1.
ff W!4 SUIII. ' ' ( ' \
1.10 \QUOIPl,jU
CQI I[tfQ!
: p f.
mllTlltf . 111!11
. ----- -_ .. -_ .. --- -- ----- .. ---- --- -_ ........ _ .........