Sunteți pe pagina 1din 29

Suport de curs la disciplina fiscalitate

1. Impozit pe profit Principiile fiscale si contabile privind gestionarea profitului si a impozitului pe profit modelul de baza Sisteme de impozitare Impozitul pe profit reprezinta un indicator de renumerare a factorului stat. Sunt obligate la plata impozitului pe profit toate entitatile economice care desfasoara activitati economice si nu sunt clasificate in alte categoriide impozitare a activitatii, cum sunt microintreprinderile sau organizatiile nonprofit. Impozitarea activitatii prin intermediul impozitului pe profit se realizeaza in principal prin trei sisteme, si anume: a. sistemul de baza prin care cota de impozit pe profit se aplica asupra profitului impozabil determinat conform Codului Fiscal; b. sistemul conditionat alternativ care vizeaza un calcul dublu al impozitului pe profit, din acest calcul alegandu-se valoarea cea mai mare; in aceasta categorie incadrandu-se anumite entitati economice, cum ar fi cazionourilor, barurile de noapte, pariuri sportive, etc; c. impozitarea activitatii economice a organizatiilor nonprofit. Principii de baza Determinarea bazei de impozitare se intemeiaza in baza principiului conectarii cheltuielilor la venituri. Acest principiu impune ca o cheltuiala sa fie recunoscuta in contabilitate si situatiile financiare numai daca prin consumul de resurse ale intreprinderii se va genera venituri cel putin egale cu valoarea consumului de resurse. Daca prin activitatile economice nu sunt generate venituri, in conditiile in care s-au avansat resurse (cheltuieli), valoarea acestora nu este recunoscuta in calculul profitului impozabil(baza de impozitare pentru impozitul pe profit). Pentru determinarea bazei impozabile a impozitului pe profit se mai tine seama de principiul evitarii dublei impuneri, conform careia un venit realizat de catre o entitate economica trebuie impozitat o singura data. Daca o intreprindere realizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, contabilizarea lor de catre intreprindere se va realiza in categoria celor neimpozabile in procesul de calcul al impozitului pe profit. Elementele componente al bazei de impozitare Baza de impozitare a impozitului pe profit este realizata din douan elemente de baza: cheltuielile si veniturile. Diferenta dintre acestea ofera indicatorul numit rezultatul contabil sau profitul brut, daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. Pentru obtinerea bazei de impozitare a profitului aceste elemente sunt clasificate la randul lor in mai multe subcategorii. Cheltuielile sunt clasificate astfel: deductibile, partial deductibile si nedeductibile. Veniturile sunt clasificate la randul lor astfel: venituri impozabile si venituri neimpozabile. Cheltuielile deductibile sunt cele pe care le prezinta prin cadrul legal Codul Fiscal, dar si acele cheltuieli realizate de catre intreprindere in urma carora sunt obtinute venituri la un nivel superior cheltuielilor ocazionate de catre activitatea curenta a intreprinderii. Cheltuielile partial deductibile sunt cele enumerate de Codul Fiscal, limita care daca este depasita de catre intreprindere devine automat nedeductibila fiscal. Cheltuielile nedeductibile trebuie clasificate astfel: a. cheltuielile care sunt enumerate strict de catre Codul Fiscal;

b. cheltuielile care depasesc limitele maxime ale cheltuielilor partial deductibile; c. cheltuielile care au fost ocazionate de catre intreprindere, iar veniturile obtinute in urma avansarii acestor resurse sunt inferioare nivelului acestora. Veniturile impozabile sunt considerate toate veniturile ocazionate de activitatea desfasurata de catre intreprindere. Valoarea acestora trebuie analizata din punct de vedere al modului de provenienta si al impozitarii la sursa. Daca intreprinderea realizeaza venituri care au fost impozitate la sursa, ele vor fi considerate neimpozabile la calculul bazei de impozitare a impozitului pe profit. Din aceste prevederi, definirea bazei de impozitare a impozitului pe profit se prezinta astfel: venituri totale minus cheltuieli aferente realizarii veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Intreprinderile care sunt supuse sistemului dublu de impozitare trebuie sa calculeze baza de impozitare si impozitul pe profit prin urmatoarele modalitati: a. varianta intai este cea clasica prin care se aplica cota de impozit pe profit asupra bazei impozabile; b. aplicarea unui procent legale asupra valorii veniturilor realizate din activitatile specifice activitatilor de baza ale acestor intreprinderi. Din acest dublu calcul al bazei de impozitare si a impozitului pe profit se va contabiliza si plati valoarea cea mai mare. Studiu de caz S.C. X S.A. inregistreaza in cursul exercitiului financiar N cheltuieli totale de 2.500.000 lei si venituri totale de 4.500.000 lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul exercitiului financiar curebt este de 4.000.000 lei. In categoria cheltuielilor au fost realizate urmatoarele cheltuieli particulare: - cheltuieli cu protocolul 55.000 lei, valoare fara TVA; - cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului 2.500 lei; - cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale inchiate 8.000 lei; - cheltuieli cu sponsorizarile 10.000 lei; - cheltuieli privind constituirea unei ajustari de valoare privind imobilizarile corporale 4.000 lei; - cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor 3.500 lei; - cheltuieli privind TVA nedeductibila aferente proratei TVA (mai mica de 100%) 500 lei; - cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a unei calamitati naturale, stocul de marfa nefiind asigurat 3.600 lei. Capitalul social al intreprinderii este de 1.000.000 lei, iar pana la 31.12.N intreprinderea a constituit rezerva legala in valoare de 160.000 lei. In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare: - venituri din participatii (dividende) 50.000 lei; - venituri din reluarea unei ajustari de valoarea privind stocurile 4.000 lei; - venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii judecatoresti definitive si irevocabile 2.000 lei; - venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale 20.000 lei. Din exercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de 270.000 lei, din care 70.000 fiscala si 200.000 lei contabila.

Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul: a. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli: Cont debitor Cont creditor 121 ./. 6 - cheltuieli b. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri: Cont debitor Cont creditor ./. 121 7 - venituri c. determinarea rezultatului contabil al exercitiului: Rezultatul contabil = Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul contabil = 4.500.000 2.500.000 = 2.000.000 lei. d. calculul si contabilizarea rezervei legale: Rezerva legale = Rezultatul contabil * 5% Rezerva legala = 2.000.000 * 5% = 100.000 lei Intreprinderea nu poate sa constituie aceasta valoare, deoarece aceasta are deja constituita din exercitiile financiare anterioare valoarea de 160.000 lei. Valoarea maxima deductibila a rezervei legale este de 20% din capitalul social subscris si varsat, adica 200.000 lei. Diferenta deductibila pe care o poate constitui intreprinderea este de 40.000 lei. Cont debitor Cont creditor Valoare 121 1061 40.000 e. determinarea rezultatului fiscal al exercitiului: Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile venituri neimpozbile Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele: - Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 14.000 lei; - TVA aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: 2.660 lei; - Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: 2.500 lei; - Cheltuieli cu sponsorizarea: 10.000 lei; - Cheltuieli privind constituirea unei ajustari de depreciere a imobilizarilor corporale: 4.000 lei; - Cheltuieli privind stocul de marfa distrus prin calamitati naturale: 3.600 lei; - Pierderea contabila din exercitiului precedent: 200.000 lei; Total cheltuieli nedeductibile: 236.760 lei Observatie: determinarea cheltuielilor de protocol deductibile se determina prin aplicarea cotei de 2% asupra bazei de impozitare formata din rezultatul contabil plus cheltuielile de protocol realizate in cursul exercitiului si eventualele cheltuieli cu impozitul pe profit contabilizate in cursul exercitiului financiar curent pana la momentul determinarii indicatorilor anteriori. Procedura este urmatoarea: - determinarea bazei de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: (2.000.000 + 55.000) * 2% = 41.000 lei; Valoare 2.500.000 2.500.000 Valoare 4.500.000 4.500.000

determinarea cheltuielilor de protocol nedeductibile: 55.000 41.000 = 14.000 lei; TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 14.000 * 19% = 2.660 lei.

Veniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profit sunt: - veniturile din participatii: 50.000 lei; - veniturile din reluarea unei ajustari privind stocurile: 4.000 lei; - pierderea fiscala din exercitiile financiare anterioare: 70.000 lei; - rezerva legala constituita in exercitiului financiar curent: 40.000 lei; Total venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 164.000 lei Rezultatul fiscal = 2.000.000 + 236.760 164.000 Rezultatul fiscal = 2.072.760 lei f. calculul si contabilizarea impozitului pe profit: Impozit pe profit = Profit impozabil * 16% Impozit pe profit = 2.072.760 * 16% = 331.642 lei. Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, dar facilitatea fiscala acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestor cheltuieli se scad din impozitul pe profit cu conditia ca ele sa nu depaseasca minim 20% din valoarea impozitului pe profit sau 3 din cifra de afaceri. Calcule financiare : valoarea financiara 1: impozit pe profit * 20% = 331.642 * 20% = 66.328 lei; valoarea financiara 2: cifra de afaceri * 3 = 4.000.000 * 3 = 12.000 lei. Valarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 10.000 lei, deoarece sponsorizarile realizate de catre intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori. Daca valoarea sponsorizarilor ar fi fost de 25.000 lei, reducerea impozitului era de 12.000 lei, limita minima rezultata din calculele financiare anterioare. Contabilizarea impozitului pe profit este: Cont debitor Cont creditor 691 441 Concomitent Cont debitor Cont creditor 121 691 g. determinarea profitului net: Rezultat net = Rezultat contabil Impozit pe profit Rezerva legala Rezultat net = 2.000.000 321.642 40.000 = 1.638.358 lei Aceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 31.12.N si evidentiata in situatiile financiare ale acestui exercitiu financiare astfel: Cont debitor Cont creditor Valoare 129 117 1.638.358 In cursul exercitiului financiar urmator fluxul informational contabil este urmatorul:

Valoare 321.642 Valoare 321.642

a. inchiderea contului 121 pentru a reflecta corect veniturilor si cheltuielile exercitiului financiar respectiv: Cont debitor Cont creditor Valoare 121 129 1.638.358 b. contabilizarea repartitiilor din profitul net, tinand cont ca intreprinderea are de finantat o pierdere din exercitiile anterioare in valoare de 270.000 lei. In acest sens din valoarea profitului net se va finanta in primul rand aceasta valoare, iar ceea ce ramane va fi supusa altor repartitii: dividende, alte rezerve, etc. Valoarea care trebuie suspusa repartitiilor este de 1.638.358 270.000 = 1.368.358 lei. Cont debitor Cont creditor Valoare 117 ./. 1.368.358 457 1.000.000 1068 368.358 Dupa realizarea acestei inregistrari contabile contul 117 este soldat (sold zero) prin acest aspect finantandu-se si pierderea din exercitiile anterioare. Pentru celelalte sisteme de impozitare se vor realiza studii de caz separate.

1. Alternative de calcul al impozitului pe profit


Impozitul pe profit reprezinta indicatorul prin care activitatea economica este taxa pentru rezultatele obtinute in cadrul unui exercitiu financiar. Activitatea economica este realizata de catre agentii economici, dar si de alte categorii speciale. In cadrul acestora mentionam organizatiile nonprofit si agentii economici care au ca obiect de activitate barurile de noapte, cazinourile si pariurile sportive. Organizatiile nonprofit desfasoara doua tipuri de activitati: a. activitati neimpozabile care sunt desfasurate pentru realizarea obiectului de activitate; b. activitati impozabile conditionat care sunt de natura economica in limita a 15.000 euro venituri din activitatile economice, dar nu mai mult de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile inregistrate in cursul unui exercitiu financiar Organizaiile nonprofit datoreaz impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, impozit calculat prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil. Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmtoarele tipuri de venituri: a) cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor; b) contribuiile bneti sau n natur ale membrilor i simpatizanilor; c) taxele de nregistrare stabilite potrivit legislaiei n vigoare; d) veniturile obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii i demonstraii sportive; e) donaiile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f) dividendele i dobnzile obinute din plasarea disponibilitilor rezultate din venituri scutite; g) veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole; h) resursele obinute din fonduri publice sau din finanri nerambursabile; i) veniturile realizate din aciuni ocazionale precum: evenimente de strngere de fonduri cu tax de participare, serbri, tombole, conferine, utilizate n scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j) veniturile excepionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate n proprietatea organizaiilor nonprofit, altele dect cele care sunt sau au fost folosite ntr-o activitate economic; k) veniturile obinute din reclam i publicitate, realizate de organizaiile nonprofit de utilitate public, potrivit legilor de organizare i funcionare, din domeniul culturii, cercetrii tiinifice, nvmntului, sportului, sntii, precum i de camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale i organizaiile patronale.

Cnd un contribuabil se nfiineaz sau nceteaz s mai existe n cursul unui an fiscal, perioada impozabil este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. Agentii economici care desfoar activiti de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaz aceste venituri n baza unui contract de asociere, i la care impozitul pe profit datorat pentru activitile prevzute n acest articol este mai mic dect 5% din veniturile respective sunt obligai la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate. Studiul de caz nr.1 O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economicofinanciari: a. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500.000 lei; b. venituri din activitati economice: 40.000 lei; c. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.000 lei, din care pentru activitatile economice 25.000 lei. La sfarsitul anului trebuie sa se calculeze indicatorii aferenti impozitului pe profit. Cursul valutar este de 3,2 lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele: - plafonul in lei al veniturilor realizate se situeazan sub nivelul maxim admis de lege, si anume ele sunt pana la echivalentul de 15.000 euro si mai putin de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile; - in acesta situatie pentru activitatea economica realizata de catre organizatia nonprofit nu va plati impozit pe profit. Chiar daca organizatia nonprofit realizeaza profit din activitatea economica, acesta trebuie sa fie utilizat tot pentru finantarea cheltuielilor aferente activitatii nonprofit in vederea realizarii obiectului principal de activitate. Studiul de caz nr.2 O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economicofinanciari: a. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500.000 lei; b. venituri din activitati economice: 50.000 lei; c. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.000 lei, din care pentru activitatile economice 25.000 lei. Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,2 lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele: - veniturile din activitatile impozabile sunt de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile; - veniturile din activitatile impozabile depasesc plafonul de 15.000 euro, ceea pentru diferenta de 2.000 lei se va calcula impozit pe profit. Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de venituri impozabile se determina prin ponderea depasirii in total venituri. Ponderea veniturilor impozabila care au depasit limita celor 15.000 euro este de 2.000 lei / 50.000 lei * 100 = 4%. Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de 15.000 euro este de 25.000 lei * 4% = 1.000 lei. Profitul impozabile este de 2.000 lei 1.000 lei = 1.000 lei. Impozitul pe profit = 1.000 lei * 16% = 160 lei. Pentru determinarea profitului impozabil se va aplica aceeasi procedura pentru impozitarea activitatii economice ale agentilor care desfasoara numai activitate economica, adica se tine seama de: a. cheltuieli deductibile, nedeductibile si partial deductibile; b. venituri impozabile neimpozabile; c. reduceri ale impozitului pe profit; d. luarea in consideratie a pierderii fiscale sau contabile din exercitiile anterioare. Studiul de caz nr.3 O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economicofinanciari: a. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500.000 lei; b. venituri din activitati economice: 90.000 lei; c. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.000 lei, din care pentru activitatile economice 25.000 lei.

Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,2 lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele: depasirea plafonului de venituri din activitatile economice este inregistrat atat la nivelul minimului de 10% din valoarea venuturilor neimpozabile, cat si la valoarea echivalenta de 15.000 euro; diferenta de impozitare se calculeaza in functie de nivelul minim al celor doi indicatori de comparabilitate: procentul din valoarea veniturilor neimpozabile si nivelul echivalent al celor 15.000 euro; diferenta de impozitare este de 90.000 lei 48.000 lei = 42.000 lei; ponderea acestor venituri in total venituri este de 42.000/90.000 * 100 = 47%;

Valoarea cheltuielilor aferente depasirii veniturilor impozabile este de 25.000 * 47% = 11.750 lei. Profitul impozabil este de 42.000 11.250 = 30.250 lei. Impozitul pe profit = 30.250 * 16% = 4.840 lei. Studiul de caz nr.4 O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economicofinanciari: a. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 22.000 lei; b. venituri din activitati economice: 50.000 lei; c. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.000 lei, din care pentru activitatile economice 25.000 lei. Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Cursul valutar este de 3,2 lei/euro. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei. Conditiile sunt urmatoarele: - valoarea maxima a veniturilor economice care pot fi inregistrate de catre organizatia nonprofit este de 2.200 lei, adica 10% din valoarea veniturilor neimpozabile; - depasirea inregistrata de organizatia nonprofit este calculata in functie de valoarea cea mai mare a indicatorilor de comparabilitate, adica 50.000 2.200 = 47.800 lei. Ponderea veniturilor impozabile in total venituri din activitatile economice este de 47.800 / 50.000 = 95,6%. Valoarea cheltuielilor aferente veniturilor impozabile este de 25.000 * 95,6% = 23.900 lei. Profitul impozabil = 47.800 23.900 = 23.900 lei. Impozitul pe profit = 23.900 * 16% = 3.824 lei. Observatie: comparabilitatea dintre chelutielile si veniturile impozabile se realizeaza intre valoarea efectiva a veniturilor realizate si valoarea cheltuielilor rezultata din aplicarea ponderii veniturilor impozabile in total venituri din activitatea economica realizate. Agentii economici care desfasoara activitati in domeniul cazinourilor si entitatilor cu obiect de activitate similar sunt impozitate prin comparabilitatea valorii impozitului pe profit si luarea in considerare a valorii cea mai mare astfel: - prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil determinat conform relatiei generale prevazuta de Codul Fiscal; - prin aplicarea procentului de 5% asupra veniturilor obtinute din astfel de activitati. Studiul de caz nr.1 Un agent economic care are ca obiect de activitate cazino inregistreaza in cursul exercitului financiar urmatorii indicatori economico-financiari: - venituri totale 80.000 lei, din care 75.000 din activitati specifice de cazino; - cheltuieli totale 45.000 lei, considerate deductibile. Profitul impozabil este de 80.000 45.000 = 35.000 lei. Impozitul pe profit este de 35.000 lei * 16% = 5.600 lei. Valoarea ponderii de 5% din veniturile specifice actiivtatii de cazino 75.000 * 5% = 3.750 lei. Valoarea impozitului care trebuie platit de catre agentul economic este de 5.600 lei. Studiul de caz nr.2 Un agent economic care are ca obiect de activitate cazino inregistreaza in cursul exercitului financiar urmatorii indicatori economico-financiari: - venituri totale 90.000 lei, din care 80.000 din activitati specifice de cazino;

cheltuieli totale 55.000 lei.

In masa cheltuielilor totale sunt incluse urmatoarele categorii particulare: - cheltuieli de sponsorizare: 500 lei; - cheltuieli de protocol: 1.200 lei; - cheltuieli privind amenzile catre autoritatile romane: 800 lei; - cheltuieli privind ajustari de depreciere a activelor imobilizate: 400 lei; - cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie: 700 lei. In masa veniturilor sunt incluse urmatoarele categorii particulare: - venituri din participatii: 1.400 lei; - venituri din relarea unei ajustari pentru deprecierea stocurilor: 200 lei; - venituri din reluarea unui provizion pentru litigii cu clientii(deductibil): 500 lei. Capitalul social este de 10.000 lei. Rezerva legala constituita este de 800 lei. Fluxul informational fiscal pentru determinarea impozitului pe profit este: a. profitul brut este de 90.000 55.000 = 45.000 lei; b. rezerva legala este de 45.000 * 5% = 2.250 lei ; c. profit impozabil : - profit brut: 45.000 lei ; - (+) cheltuieli de sponsorizare: 500 lei ; - (+) cheltuieli de protocol nedeductibile : 276 lei ; - (+) TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 52 lei - (+) cheltuieli cu amenzile: 800 lei ; - (+) cheltuieli pentru deprecierea activelor imobilizate : 400 lei ; - (-) venituri din participatii : 1.400 lei ; - (-) rezerva legala deductibila : 1.200 lei ; - (-) venuturi din ajustari privind stocurile : 200 lei; - (-) pierderea fiscala din exercitiile anterioare: 25.000 lei. Profit impozabil: 19.228 lei Impozit pe profit: 19.228 *16% = 3.076 lei Reducerea impozitului pe profit = 210 lei Impozit pe profit: 3076 210 = 2.866 lei Valoarea procentului aplicat asupra veniturilor din activitatea de cazino: 80.000 * 5% = 4.000 lei Cheltuieli de protocol deductibile : (45.000 + 1.200)*2% = 924 lei ; Cheltuieli de protocol nedeductibile: 1.200 924 lei = 276 lei; TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 276*19% = 52 lei. Cifra de afaceri este de 70.000 lei. Reducerea de impozit privind cheltuielile de sponsorizare se aplica la nivelul minimului dintre 3%0 din cifra de afaceri si 20% din valoarea impzitului pe profit: - limita din cifra de afaceri: 70.000 * 3%0 = 210 lei; - limita din valoarea impozitului pe profit: 3.076 * 20% = 615 lei. Valoarea impozitului pe profit care trebuie platit este de 4.000 lei.

2. Cadrul general fiscal si contabil privind accizele din Romania


A. Cadrul general Accizele reprezinta taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru produse provenite atat din import, cat si din productia interna. Enumerarea prezentata de Codul Fiscal are in vedere urmatoarele categorii: bere, vinuri, bauturi

fermentate(altele decat bere si vin), produsele intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice si energie electrica. Accizarea produselor se realizeaza de regula la bunurile considerate de lux si la bunurile care sunt realizate din resurse naturale care au un caracter limitat. Exigibilitatea accizelor se realizeaza in urmatoarele situatii: in momentul eliberarii acestor produse catre consum, in momentul in care se constata pierderi si in momentul in care se constata minusuri la cantitatile produselor accizabile din diverse motive. Codul Fiscal enumera situatiile in care un agent economic trebuie sa considere toate aceste situatii: eliberare spre consum, pierderi, minusuri gestionare, import, dar si situatiile in care nu se considera aceste activitati. B. Accizarea produselor la bauturi si alcool etilic In categoria acestor produse accizabile sunt cuprinse urmatoarele categorii de produse: bere, vinuri, bauturi fermentate(altele decat bere si vin), produse intermediare si alcool etilic. Nivelul acestor accize este stabilit de catre cadrul fiscal national in functie de caracteristicile fiecarei categorii de bauturi: unuitatea de masura a produsului(grade plato, produs natural, alcool pur, etc). B1. Accizele pentru bere Accizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratie alcoolica mai mare de 0,5% in volum. De asemenea, producatorii independenti care realizeaza o productie care nu depaseste 200.000 hl/an, aceasta va fi accizata printrun regim special de accizare redus. Societatile care beneficiaza de un nivel redus al accizelor agentii economici care indeplinesc in mod cumulative urmatoarele conditii: a. sunt operatori economici producatori; b. utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici; c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator economic producator de bere; d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere. Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar autorizat ca producator de bere are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine in vederea realizarii productiei de bere. Relatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea: A=C*K*R*Q In care: A = acciza; K = acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala; R = cursul valutar de schimb dintre euro/leu; C = numarul de grade plato; Q = cantitatea in hectolitri. Studiu de caz nr.1 SC X SA produce 100.000 de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 4%. O sticla de bere este in cantitate de 0,5 litri. Cursul de schimb euro/leu este de 3,7 lei/euro. Acciza stabilita conform legii este de 0,748 euro/hl grad plato. Valoarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de: A = 4% * 0,748 * 3,7 * (100.000 * 0,5)/100 = 55,35 lei. Studiul de caz nr.2

SC X SA produce 100.000 sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 5% in volum. O sticla de bere este in cantitate de 1 litru, 1 euro = 3,7. Intreprinderea se incadreaza in categoria producatorilor independenti care nu depasesc o productie anuala de 200.000 hl. In aceasta situatie intreprinderea va fi accizata cu o cota redusa de accize de 0,43 euro/hl grad plato. Determinarea accizei se va realize astfel: A= 5% * 0,43* 3,7 * 100.000/100= 79,55 lei. B2. Accizarea produselor din vin, bauturi fermentate si produse intermediare Produsele din vin sunt accizate in doua variante: a. vinuri linistite cuprind acele produse care nu depasesc o concentratie alcolica de 15% in volum si alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare, produsele care au o concentratie alcoolica mai mare de 15% in volum, dar care dupa imbogatire nu depaseste o concentratie alcoolica de 18% in volum, alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare; b. vinuri spumoase cuprind acele produse ambulate in sticle cu dop de tip ciuperca fixat cu ajutorul legaturilor care tin sub presiune dixidul de carbon in solutie de cel putin 3 bari, au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, darn u depaseste 15% si alcoolul continut in produs rezulta in intregime prin fermentare. Sunt execeptate de la aceasta regula persoanele fizice care fabrica vin destinat consumului propriu, cu conditia sa nu fie vandut. In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse: a. alte bauturi fermentate linistite care au o concentratie alcoolica de minim 1,2% si maxim 10% in volum sau depasesc concentratia alcoolica de 10% in volum, dar nu depasesc 15% in volum in conditiile in care alcoolul continut in produs rezulta in intregime fermentare in limita a 10% concentratie alcoolica; b. alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle cu dop de tip ciuperca fixat cu legaturi sub presiune rezistente la cel putin 3 bari si care au o concentratie alcoolica cuprinsa intre 1,2 % si 13% in volum sau o concentratie alcoolica mai mare de 13%, dar nu depaseste 15% in conditiie in care alcoolul continut in produs este obtinut prin fermentare. Prin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie alcoolica care este cuprinsa intre 1,2% si 22%. Sunt considerate produse intermediare acele produse sub forma de bauturi linistite care au o concentratie alcoolica ce depaseste 5,5% in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare. In aceasta categorie sunt cuprinse si acele produse care au o concentratie alcoolica care depaseste 8,5% si care nu rezulta in intregime din fermentare. Relatia de calcul este urmatoarea: A=K*R*Q In care: A = acciza; K = acciza unitara; R = cursul de schimb euro/leu; Q = cantitatea in hectolitri. Studiul de caz nr.3

SC X SA produce 100.000 litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de 10% . O sticla are o capacitate de 0,75 litri. Cursul de schim euro/leu este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 50 euro/hl. A = 10% * 50 * 3,7 * (100.000 * 0,75) / 100 = 13.875 lei. B3. Accizarea produselor din alcool etilic In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele: a. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 1,2% in functie de codurile aferente nomeclatorului de produse; b. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 22% in functie de codurile aferente nomeclatorului de produse; c. tuica si rachiuri de fructe; d. alte produse care au in continut bauturi spirtoase potabile. Tuica si rachiurile din fructe destinate consumului propriu in limita a 50 litri pentru fiecare gospodarie individuala/an, cu o concentratie alcoolica de 100%, vor fi accizate prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic. Relatia de calcul a accizei acestui tip de produs este: A = C/100 * K * R * Q In care: A = acciza; K = acciza specifica in functie de capacitatea de productie anuala; R = cursul de schimb euro/leu; Q = cantitatea in hectolitri.

Studiul de caz nr.4 SC XSA produce in cursul unui an 100.000 sticle de alcool etilic cu o concentratie alcoolica de 75% in volum. O sticla are capacitatea de 0,5 litri. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei pentru acest tip de produs este de 750 euro/hl. A = 75/100 * 750 * 3,7 * (100.000*0,5)/100 = 1.040.625 lei. Studiul de caz nr.5 O persoana fizica produce 40 litri de tuica cu o concentratie alcoolica de 90%. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 475 euro/hl. A = 90/100* 50%*475*3,7*40/100 = 316,35 lei. C. Accizarea produselor din tutun In categoria produselor din tutun accizate se includ urmatoarele produse: tigarete, tigari si tigari de foi, tutun de fumat, tutun de fumat fin taiat destinat rularii in tigarete si alte tutunuri de fumat. Acciza aferenta produselor din tutun se determina prin doua sisteme: a. acciza specifica; b. acciza advalorem. Relatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel:

A1 = K1*R*Q1 A2 = K2*PA*Q2 In care: A1 = acciza specifica; A2 = acciza advalorem; K1 = acciza specifica la 1000 de tigarete; K2 = acciza advalorem calculata in %; PA = pretul maxim de vanzare cu amanuntul; Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1000 bucati tigarete; Q2 = cantitatea exprimata in numar de pachete de tigarete. Studiul de caz nr. 6 SC X SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete de tigari, iar un pachet contine 20 tigarete. Pretul de vanzare cu amanuntul este de 5 lei/pachet. Cursul de schim este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta acestor tipuri de tigari din categoria cea mai vanduta este de 4 lei/pachet. A1 = 40 euro (anexa)* 3,7 * (100.000 * 10 * 20)/1000 = 2.960.000 lei A2 = 40%(anexa) * 5 * 100.000 * 10 = 2.000.000 lei. A = A1 + A2 = 2.960.000 + 2.000.000 = 4.960.000 lei. In cazul tigaretelor accizare care este datorata este egala cu acciza specifica plus acciza advalorem, darn u mai putin de 91% din acciza aferenta tigaretelor din categoria de prt cea mai vanduta, reprezentand acciza minima. Atunci cand suma dintre acciza specifica si acciza advalorem este mai mica decat acciza minima se va plati acciza minima. Acciza minima = 91% * acciza aferenta tigarilor din categoria de prt cea mai vanduta Acciza minima = 91% * 4 lei/pachet * 10 pachete * 100.000 cartuse = 3.640.000 lei. Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de 4.960.000 lei, adica mai mult de 3.640.000lei, deci valoarea finala a accizei platite de intreprindere este de 4.960.000 lei. Studiul de caz nr.7 SC X SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete a cate 20 tigarete in pachet. Pretul de vanzare cu amanuntul al unui pachet este de 5 lei. Cursul de schim valutar este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta tigarilor din categoria de prt cea mai vanduta este de 4 lei/pachet. A1 = 40 euro(anexa) * 3,7*(50.000*10*20)/1000=1.480.000 lei A2 = 40%(anexa) * 5 lei/pachet * (50.000 * 10 pachete) = 1.000.000 lei A = A1 + A2 = 1.480.000 + 1.000.000 = 2.480.000 lei. Valoarea accizei minime este de 3.640.000 lei, adica mai mult de 2.480.000 lei,deci intreprinderea va plati valoarea minima a accizei adica 3.640.000 lei. Studiul de caz nr.8

SC X SA importa 100.000 tigari de foi. Cursul de schim valutar este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta acestui tip de tigari este 40 euro (anexa). A = (100.000 / 1.000) tigari * 40 euro/tigari * 3,7 lei = 14.800 lei. In cazul produselor din tutun fin taiat destinat rularii in tigarete si pentru alte tutunuri de fumat, relatia de calcul a accizei este: A=Q*K*R In care: A = acciza Q = cantitatea in kilograme K = acciza unitara prevazuta in anexa R = cursul de schimb euro/lei

Studiul de caz nr.9 SC X SA importa 100.000 kg tutun destinat rularii in tigarete. Cursul valutar este de 3,7 lei/euro. A = 100.000 kg * 50 euro(anexa) * 3,7 = 18.500.000 lei. D. Accizarea produselor energetice In aceasta categorie de produse se include: benzina cu plumb, benzina fara plumb, motorina, petrolul lampant, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, pacura, carbine, cocs si electricitate. Relatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin urmatoarea relatie: a. pentru produse energetice A=Q*K*R In care: A = acciza Q = cantitatea exprimata in tone, 1000 litri sau gigajouli K = acciza unitara prevazuta in anexa R = cursul de schimb valutar c. pentru electricitate: A=Q*K*R In care: A = acciza Q = cantitatea de energie electrica active exprimata in MWh K = acciza unitara prevazuta in anexa R = cursul de schimb valutar Studiul de caz nr.10 SC X SA importa 100.000 litri de benzina fara plumb, cursul de schimb valutar este de 3,7 lei/euro. Acciza unitara prezauta in anexa pentru acest tip de produs accizabil este de 348 euro/1.000 litri. A = 100.000 / 1.000 * 3,7 * 348 = 128.760 lei.

E. Accizarea autoturismelor si a autovehiculelor In aceasta categorie de produse se includ autoturismele si autovehiculelor comerciale cu masa totala maxima autorizata de pana la 3,5 tone inclusive, cu exceptia celor echipate special pentru persoanele cu handicap si celor apartinand misiunilor diplimatice, oficiilor consulare, precum si altor organizatii si persoanelor straine cu statut diplomatic care desfasoara activitate in Romania. In aceasta categorie intra si autovehiculele care au masa totala autorizata de peste 3,5 tone, inclusiv cele care sunt destinate transportului de personae care depasesc 8 locuri pe scaune in afara de conducatorul auto, cu exceptia celor destinate lucrarilor de drumuri, de salubrizare, industria petrolului si altele. Relatia de calcul a accizelor este: A = A * B * C * (100 D) / 100 In care: A = capacitatea cilindrica B = taxa pentru norma de poluare C = coeficientul de corelare a taxei de poluare in functie de vechimea autoturismului D = coeficientul de reducere a taxei in functie de depreciere autoturismului Studiul de caz nr.11 SC X SA importa un autoturism in luna aprilie N de 2.000 cmc fabricat in septembrie N-1. Cursul de schimb utilizat este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta acestui import se determina astfel: A = 2.000 cmc * 0,5 euro/cmc(anexa)* 0,9(anexa) * (100-3)/100* 3,7= 3.230,10 lei. F. Accizarea altor produse In aceasta categorie se include urmatoarele tipuri de produse: cafea, confectii din blanuri naturale, articolele din cristal, bijuterii, produse de parfumerie si arme, altele decat cele de uz militar. Fiind o gama diversa de articole accizabile, modul de calcul este diferit de la un produs la altul, acesta este prezentat in urmatoarele studii de caz. Studiul de caz nr.12 SC X SA importa produse din blana naturala, 100 bucati, la un prt de 250 euro/bucata. Cheltuielile de transport pe parcurs extern sunt in valoare de 1.000 euro. Cursul de schimb valutar este de 3,7 lei/euro. Taxa vamala este de 15% si comisionul vamal este de 0,5%. Relatia de calcul este urmatoarea: A = K * (Vmfv + Tv + Cv) Vmfv = (Pv+Ch)*R Tv = 15% * Vmfv Cv = 0,5% * Vmfv In care: A = valoarea accizei K = acciza procentuala conform anexei R = cursul de schimb valutar Pv = pretul marfii

Tv = taxa vamala Ch = cheltuieli pe parcurs extern Vmfv = valoarea marfii in vama Cv = commission vamal Vmfv = (Pv+Ch)*R = (100*250+1.000)*3,7=96.200 lei Tv = 15% * 96.200 = 14.430 lei Cv = 0,5% * 96.200 = 481 lei A = K * (Vmfv + Tv + Cv) = 45%*(96.200+14.430+481)=50.000 lei Studiul de caz.nr.13 Societatea importa 10 tone de cafea prajita. Cursul de schimb valutar este de 3,7 lei/euro. Relatia de calcul a accizei este urmatoarea: A=Q*K*R In care: A = valoarea accizei Q = cantitatea de cafea exprimata in tone K = acciza unitara prevazuta in anexa R = cursul de schimb valutar A = 10 tone * 900 euro/tona * 3,7 = 33.300 lei Studiul de caz nr.14 Societatea importa 10 tone de cafea verde. Ulterior societatea prajeste 5 tone de cafea prin mijloacele proprii. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Relatiile de calcul al accizei in cazul cafelei verzi sunt: At = A Ar A=Q*K*R In care: At = acciza totala K = acciza unitara conform anexei A = acciza pentru toata cantitatea de cafea verde Ar = acciza aferenta cafelei verzi utilizate ca materie prima pentru cafeaua prajita Q = cantitatea de cafea exprimata in tone R = cursul de schimb valutar A = 10 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 22.644 lei Ar = 5 tone * 612 euro/tona * 3,7 = 11.322 lei At = 22.644 11.322 = 11.322 lei Societatea va plati b ugetului de stat valoarea de 22.644 lei, dar o parte din aceasta poate fi recuperate in situatia in care societatea realizeaza operatiuni de export. G. Scutiri de la plata accizelor Principalele categorii de produse care sunt scutite de la plata accizelor sunt urmatoarele: a. produsele exportate direct de intreprinderile producatoare sau prin intreprinderi care isi desfasoara activitatea pe baza de commission;

b. produsele aflate in regimuri vamale suspensive; c. orice produs importat provenint prin donatii sau finantat direct prin imprumuturi nerambursabile; d. produsele livrate din rezerva de stat. Plata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor interne, la data receptionarii produselor in cazul produselor provenite din spatial comunitar si la data declaratiei vamale pentru produsele importate.

3.

Imobilizari corporale

Raportul dintre reevaluarea si ajustarea valorii contabile a imobilizarilor corporale Reevaluarea imobilizarilor corporale reprezinta operatiunea contabila si de gestiune a acestei structuri contabile prin care valoarea neta contabila a acestora este adusa la nivelul valorii juste. Aceasta operatiune poate fi realizata in doua sensuri: in sensul cresterii valorii contabile pana la nivelul valorii juste sau invers, in sensul scaderii. Daca reevaluarea se realizeaza in sensul cresterii aceasta modificare a valorii contabile trebuie analizata din punct de vedere al caracterului sau, in sensul ca aceasta are un character stabil si considerat permanent. Acest lucru trebuie analizat deoarece daca aceasta crestere este judecata prin prisma principiului prudentei ca un castig probabil care nu trebuie contabilizat. Tocmai caracterul permanent ii confera dreptul de a fi contabilizata aceasta diferenta in categoria capitalurilor proprii. Daca reevaluarea este realizata in sensul scaderii valorii contabile, trebuie analizata de asemenea natura acestei diferente. In acest sens se pot distinge doua situatii : caracterul reversibil al micsorarii valorii contabile care trebuie contabilizat ca o ajustare de depreciere; caracterul ireversibil al micsorarii valorii contabile contabilizat sub forma unei reevaluari negative sau a unei amortizari extraordinare. Reevaluarea se poate realiza prin initiative proprii ale intreprinderii (reevaluarea libera) in functie de rationamentul professional al factorilor de decizie sau prin acte normative(reevaluarea reglementara). Ea este realizata in functie de fluctuatiile valorii juste a imobilizarilor corporale. Diferentele obtinute in urma reevaluarii sunt contabilizate in categoria capitalurilor proprii. Atunci cand reevaluarea se realizeaza in sensul pozitiv ea este contabilizata prin urmatoarea inregistrare contabila de principiu: ____________________________________________________________________________________________ Imobilizari corporale = Rezerve din reevaluare ____________________________________________________________________________________________ Valoarea rezervelor din reevaluare inregistrata este mentinuta in bilantul contabil pana cand imobilizarea corporala care a facut obiectul reevaluarii este realizata. Prin aceasta notiune se intelege faptul ca imobilizarea corporala este fie vanduta (valoarea ramasa de amortizat este mai mare decat pretul de vanzare), fie este complet amortizata si casata. Acest lucru este impus de normele contabile internationale deoarece daca in exercitiile viitoare reevaluarea este in sensul micsorarii valorii contabile, diferenta negativa sa fie finantata din rezerva din reevaluare pozitiva contabilizata in exercitiile anterioare. Daca valoarea diferentei din reevaluare negative este mai mare decat valoarea rezervei din reevaluare pozitive contabilizata in exercitiile anterioare, intreprinderea dispune de doua solutii contabile: prezinta in bilantul contabil un sold negativ la contul 105 Rezerve din reevaluare pana la amortizarea integrala a imobilizarii corporale si casarea acesteia, dupa care daca aceasta valoare negativa se mentine contul este soldat prin trecerea valorii soldului negative asupra cheltuielilor exercitiului respective; diferenta negative este contabilizata prin intermediul conturilor de cheltuieli curente in exercitiul in care se realizeaza reevaluarea imobilizarii corpoarel. Reevaluarea imobilizarilor corporale este reglementata din punct de vedere contabil de IAS 16 Imobilizari corporale si contabilizarea acestora se realizeaza prin doua procedee: reevaluarea simultana a valorii brute si amortizarilor cumulate; reevaluarea numai a valorii nete contabile, obtinuta prin deducerea valorii amortizarii din valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. Ajustarea valorii contabile are in vedere caracterul reversibil al diminuarii valorii contabile in raport cu valoarea justa. Diferenta dintre valoarea contabila si valoarea valoarea justa este contabilizata sub forma ajustarilor de depreciere. Conturile privind ajustarile pentru depreciere sunt conturi rectificative

ale valorii de intrare/valorii contabile a imobilizarilor corporale si nu apar in categoria capitalurilor proprii, ci valoarea lor corecteaza valoarea de intrare a imobilizarilor corporale. Contabilizarea ajustarilor pentru depreciere este realizata prin intermediul principiului prudentei : - daca valoarea contabila este mai mare decat valoarea justa, diferenta este tratata sub forma unei pierderi probabile care conforma principiului prudentei este contabilezata astfel : ____________________________________________________________________________________________ Cheltuieli privind ajustarile de depreciere = Ajustari de depreciere ____________________________________________________________________________________________ daca valoarea contabila este mai mica decat valoarea justa, diferenta este tratata sub forma unui castig probabil care conform principiului prudentei nu se contabilizeaza pentru a nu raporta profituri fictive si a distribui dividende care pot afecta trezoreria intreprinderii si implicit decapitalizarea ei. Atunci cand valoarea contabila inregistreaza o apreciere in raport cu valoarea justa sau imobilizarea corporala nu mai este depreciata, ajustarile pentru depreciere constituite in exercitiile precedente sunt diminuate pana la valoarea deprecierii constatate in exercitiul financiar respective sau anulate prin urmatoarea inregistrare contabila: ____________________________________________________________________________________________ Ajustari de depreciere = Venituri privind ajustarile de depreciere ____________________________________________________________________________________________ Raportul dintre reevaluare si ajustarea valorii imobilizarilor corporale este evidentiat prin faptul ca reevaluarile nu afecteaza in mod direct rezultatul current al exercitiului in care acestea se realizeaza. Ele pot influenta exercitiul numai atunci cand imobilizarile corporale reevaluate sunt realizate (vandute sau casate): - valoarea pozitiva a soldului de rezerve din reevaluare poate fi virata la rezultatul reportat, iar de aici prin decizie AGA poate fi distribuit la alte elemente ale capitalurilor proprii sau la dividende; - valoarea negativa a soldului rezervei din reevaluare afecteaza rezultatul exercitiului cand imobilizarea corporala la care se refera este realizata, prin trecerea pe seama cheltuielilor extraordinare a valorii soldului negative. Intreprinderea trebuie sa gasesca sursele aferente pentru finantarea acestei pierderi. Ajustareile pentru depreciere afecteaza in mod direct rezultatul exercitiului cand ele sunt ocazionate, fie la constituirea lor prin intermediul cheltuielilor, fie la realuarea sau anularea lor prin intermediul veniturilor. Pen langa aceste aspecte contabile, informatiile furnizate de situatiile financiare sunt diferite in functie de rationamentul profesional al judecarii acesteor diferente dintre valoarea contabila si valoarea justa a imobilizarilor corporale. Pe ansamblul metodologia reevaluarii avantajeaza situatia si pozitia financiara a intreprinderii, dar in functie de obiectivele echipei manageriale, sensul diferentei dintre aceste doua valori alegerea metodei contabile utilizate pentru contabilizare acestor diferente este numai o optiune in formarea politicii contabile adoptate de catre intreprindere. Exemplu: SC X SA achizitioneaza la 01.01.N un utilaj la un cost de 2.000.000 lei, TVA 19%. Metoda de amortizare utilizata este cea liniara, iar durata normata de utilizare este de 5 ani. La sfarsitul primului an de functionare intreprinderea decide reevaluarea utilajului aplicand procedeul reevaluarii atat a valorii brute, cat si a amortizarii cumulate pana la momentul respective.Noua valoare reevaluata este de 2.400.000 lei, aceasta valoare vanad calitatea de valoare justa a utilajului. Etapele reevaluarii prin intermediul acestui procedeu sunt urmatoarele: Anul I de functionare: a. determinarea valorii contabile a utilajului inainte de reevaluare: Val.ctb.= 2.000.000 400.000 = 1.600.000 b. determinarea coeficientului de reevaluare(K) a valorii brute si a amortizarii cumulate: K = 2.400.000 / 1.600.000 = 1,5 c. reevaluarea valorii brute a utilajului: Val.reev. = 2.000.000 * 1,5 = 3.000.000 Dif.din reev. = 3.000.000 2.000.000 = 1.000.000 d. reevaluarea amortizarii cumulate: Val.reev. = 400.000 * 1,5 = 600.000 Dif.din reev. = 600.000 400.000 = 200.000 d. determinarea diferentelor din reevaluare: Dif.din reev = 1.000.000 200.000 = 800.000

e. determinarea noii valori contabile dupa reevaluare: Val.ctb.noua = 3.000.000 600.000 = 2.400.000 f. calculul amortizarii anuale pentru urmatoarele exercitii financiare: Aa = 2.400.000 / 4 = 600.000 g. inregistrarea achizitie utilajului: ___________________________________________________________________________________ ./. = 404 2.380.000 213 2.000.000 4426 380.000 ___________________________________________________________________________________ h. inregistrarea amortizarii primului an de functionare: ___________________________________________________________________________________ 6811 = 281 400.000 ___________________________________________________________________________________ i. intregistrarea in contabilitate a operatiunii din reevaluare la 31.12.N al primului an de functionare: ___________________________________________________________________________________ 213 = ./. 1.000.000 281 200.000 105 800.000 ___________________________________________________________________________________ j. inregistrarea amortizarii anuale pentru urmatorii ani de fuctionare: ___________________________________________________________________________________ 6811 = 281 600.000 ___________________________________________________________________________________ Anul II de functionare: La sfarsitul celui de al doilea an de functionare intreprinderea decide reevaluarea utilajului, noua valoare contabila este de 1.710.000 lei. Aceasta valoare reprezinta totodata si valoarea justa a utilajului la momentul respective. Etapele reevaluarii conform primului prodeceu sunt urmatoarele: a. determinarea valorii contabile la sfarsitul anului II: Val.ctb. = 2.400.000 600.000 = 800.000 b. determinarea coeficientului din reevaluare intre valoarea contabila si valoarea reevaluata: K = 1.710.000 / 1.800.000 = 0,95 c. reevaluarea valorii brute a utilajului prin comparatie cu valoarea istorica de intrare: Val.reev. = 3.000.000 * 0,95 = 2.850.000 d. reevaluarea amortizarii cumulate a utilajului prin comparatie cu valoarea amortizarii istorice: Val.reev. = 1.200.000 * 0,95 = 1.140.000 e. determinarea diferetelor din reevaluare: - pentru valoarea bruta = 3.000.000 2.850.000 = 150.000 - pentru amortizare = 1.200.000 1.140.000 = 60.000 ___________________________________________________ - diferenta din reevaluare = 90.000 f. contabilizarea reevaluarii in anul al doilea de fucntionare: ___________________________________________________________________________________ 213 = ./. -150.000 281 - 60.000 105 -90.000 ___________________________________________________________________________________ g. calculul si inregistrarea amortizarii anuale pentru exercitiile viitoare: ___________________________________________________________________________________ 6811 = 281 570.000

___________________________________________________________________________________ Se observa ca diferenta din reevaluare negativa a fost suportata pe baza valorii reevaluarii positive inregistrate in exercitiul precedent. De aceea aceasta valoare nu trebuie utilizata pana cand fiecare imobilizare corporala nu este realizata. Daca valoarea noii reevaluari negative depaseste valoarea reevaluarii pozotive inregistrata in exercitiile anterioare, prezentarea poate fi realizata in situatiile financiare astfel: - prezentarea in bilantul contabil a unor rezerve din reevaluare negative, in speranta ca utilajul va ma fi reevaluat pana la expirarea duratei normate de utilizare, iar rezultatul viitoarelor reevaluari va unul pozitiv astfel incat sa finanteze aceasta valoare negativa a reevaluarii; - prezentarea in bilantul contabil a unei valori nule a rezervelor din reevaluare si trecerea pe seama cheltuielilor in contul de profit si pierdere a diferentei negative. Se poate recurge si la urmatoarea varianta: - diminuarea soldului pozitiv al contului 105 pana la valoarea nula; - pentru diferenta negativa se poate constitui o ajustare pentru deprecierea imobilizarilor corporale. Consideram ca pana la casarea utilajului la sfarsitul duratei normate de utilizare, intreprinderea nu mai reevalueaza utilajul, amortizandu-l annual la o valoare de 570.000 lei. La sfarsitul anului V de functionare, utilajul este integral amortizat si intreprinderea decide casarea lui (realizarea lui). Inregistrarea in contabilitate este urmatoarea: ___________________________________________________________________________________ 6811 = 281 2.850.000 ___________________________________________________________________________________ La sfarsitul duratei normate de functionare contul 105 prezinta un sold pozitiv de 60.000. Aceasta valoare poate fi tuilizata de catre intreprindere, dupa aprobarea acestei operatiuni de catre AGA in urmatoarele directii: - majorarea capitalului social; - majorarea de rezerve; - incorporarea lor in rezultatul reportat si apoi acesta poate fi utilizat pe destinatiile uzuale ale Rezultatului reportat, inclusiv pentru distribuirea de dividende. Inregistrarea contabila de principiu pentru utilizarea soldului pozitiv al contului 105 este urmatoarea: ___________________________________________________________________________________ 105 = ./. 1012 106 117 ___________________________________________________________________________________ Daca la sfarsitul anului al cincilea contul 105 prezinta un sold negativ, acesta trebuie finantat prin intermediul conturilor de cheltuieli extraordinare. Inregistrarea contabila este urmatoarea: ___________________________________________________________________________________ Cheltuieli extraordinare = Rezerve din reevaluare ___________________________________________________________________________________ Din punct de vedere contabil este indicat ca la casarea unei imobilizari corporale, soldul negativ trebuie finantat la momentul scoaterii din functiune din evidenta contabila a acesteia. Cel de al doilea procedeu privind reevaluarea vizeaza numai reevaluarea valorii contabile nete. La prima reevaluare procedura era urmatoarea: a. anularea amortizarii inregistrate in primul an: ___________________________________________________________________________________ 281 = 213 400.000 ___________________________________________________________________________________ b. determinarea valorii contabile inainte de reevaluare: Val.ctb. = 2.000.000 400.000 = 1.600.000 c. stabilirea valorii juste a utilajului la sfarsitul primului an de functionare, aceasta fiind de 2.400.000 lei; d. determinarea diferentei din reevaluare: Dif.reev. = 2.400.000 1.600.000 = 800.000 e. inregistrarea rezervei din reevaluare:

___________________________________________________________________________________ 213 = 105 800.000 ___________________________________________________________________________________ f. calculul si inregistrarea amortizarii anuale aferente celui de al doilea an:\ Aa = 2.400.000 / 4 = 600.000 ___________________________________________________________________________________ 6811 = 281 600.000 ___________________________________________________________________________________ g. determinarea valorii contabile a utilajului la sfarsitul celui de al doilea an de functionare: Val.ctb. = 2.400.000 600.000 = 1.800.000 h. stabilirea valorii juste la sfarsitul celui de al doilea an de functionare care este de 1.710.000 lei; i. determinarea diferentei din reevaluare aferente celui de al doilea an de functionare: - valoarea contabila = 1.800.0000; - valoarea justa = 1.710.000 Diferente din reevaluare = 90.000 ___________________________________________________________________________________ 213 =105 -90.000 ___________________________________________________________________________________ Din punct de vedere contabil rezultatele celor doua procedee sunt identice, cu deosebirea ca primul procedeu prezinta istoricul valorii brute si amortizarii cumulate, in timp ce al doilea procedeu prezinta numai baza de amortizare anuala pentru exercitiile viitoare. Aplicarea unuia dintre procedee este o problema de rationament profesional, dar si de obiectivele managerialeale intreprinderii. Daca aceste fluctuatii ale valorii juste de la sfarsitul primilor doi ani de functionare era analizata prin prisma principiului prudentei si al ajustarilor pentru depreciere, contabilizarea acestor operatiuni era urmatoarea: a. la sfarsitul primului an diferenta prezentata era judecata ca un castig probabil si nu era contabilizata conform principiului prudentei; b. la sfarsitul celui de al doilea an diferenta negativa era judecata ca o pierdere probabila si era contabilizata ca o ajustare pentru depreciere astfel: ___________________________________________________________________________________ 6813 = 291 90.000 ___________________________________________________________________________________ Anularea valorii ajustarii constituite se realizeaza la sfarsitul anului al treilea deoarece s-a considerat ca in urmatorii ani utilajul nu mai inregistreaza depreciere si ca atare ajustarea nu mai are obiect si va trebui anulat. Inregistrarea contabila este urmatoarea: ___________________________________________________________________________________ 291 = 7813 90.000 ___________________________________________________________________________________ La casarea utilajului nu mai este cazul altor regularizari in situatiile financiare ca si in cazul reevaluarilor. Utilizarea reevaluarilor sau a ajustarilor pentru depreciere pentru a contabiliza fluctuatiile valorii juste la sfarsitul unui exercitiu financiar este o problema de rationament profesional, dar si de interese de prezentare pe o anumita pozitie a situatiilor financiare.

4.

TVA

Operatiuni impozabile privind taxa pe valoarea adaugata Persoana impozabil din punct de vedere al TVA este acea persoan juridic care are un sediu fix n Romnia i dispune de suficiente resurse tehnice i umane pentru a

efectua regulat livrri de bunuri i/sau prestri de servicii impozabile. Condiiile care trebuie ndeplinite pentru a avea acest statut sunt urmtoarele : a. persoana impozabil are o structur fix de desfurare a activitii, cu excepia antierelor de construcii; b. structura este condus de o persoan mputernicit s angajeze persoana impozabil n relaiile cu clienii i furnizorii; c. persoana care angajeaz persoana impozabil n relaiile cu clienii i furnizorii s fie mputernicit s efectueze achiziii, importuri, livrri de bunuri i prestri pentru persoana impozabil; d. obiectul de activitate al structurii respective s fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. Din punct de vedere al taxei sunt operaiuni impozabile n Romnia cele care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) operaiunile desfurate constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, n sfera taxei, efectuate cu plat; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi n Romnia; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizat de o persoan impozabil; d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor s rezulte din activitile economice enumerate. Se consider import de bunuri efectuat n Romnia de orice persoan, dac locul importului este n Romnia. Alte operaiuni impozabile sunt urmtoarele : a) o achiziie intracomunitar de bunuri, altele dect mijloace de transport noi sau produse accizabile ; b) o achiziie intracomunitar de mijloace de transport noi, efectuat de orice persoan; c) o achiziie intracomunitar de produse accizabile, efectuat de o persoan impozabil, care acioneaz ca atare, sau de o persoan juridic neimpozabil. Nu sunt considerate operatiuni impozabile n Romania privind achiziiile intracomunitare de bunuri, dac se indeplinesc urmtoarele condiii : a) sunt efectuate de o persoan impozabil care efectueaz numai livrri de bunuri sau prestri de servicii pentru care taxa nu este deductibil sau de o persoan juridic neimpozabil; b) valoarea total a acestor achiziii intracomunitare nu depete pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al crui echivalent n lei este stabilit prin norme. Nu sunt considerate operaiuni impozabile n Romnia: a) achiziiile intracomunitare de bunuri a cror livrare n Romnia ar fi scutit; b) achiziia intracomunitar de bunuri, efectuat n cadrul unei operaiuni triunghiulare de o persoan impozabil, denumit cumprtor revnztor, care este nregistrat n scopuri de TVA n alt stat membru, dar nu este stabilit n Romnia, n cazul n care sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: - achiziia s fie efectuat n vederea realizrii unei livrri ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romniei, de ctre cumprtorul revnztor, persoan impozabil, care nu este stabilit n Romnia; - bunurile achiziionate de cumprtorul revnztor s fie transportate de furnizor sau de

cumprtorul revnztor ori de alt persoan, n contul unuia din acetia, direct dintrun stat membru, altul dect cel n care cumprtorul revnztor este nregistrat n scopuri de TVA, ctre beneficiarul livrrii ulterioare efectuate n Romnia; - beneficiarul livrrii ulterioare s fie o persoan impozabil sau o persoan juridic neimpozabil, nregistrat n scopuri de TVA n Romnia ; - beneficiarul livrrii ulterioare s fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuat de persoana impozabil care nu este stabilit n Romnia; c) achiziiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de art, obiecte de colecie i antichiti, atunci cnd vnztorul este o persoan impozabil revnztoare, care acioneaz n aceast calitate, iar bunurile au fost taxate n statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile sau vnztorul este organizator de vnzri prin licitaie public, care acioneaz n aceast calitate, iar bunurile au fost taxate n statul membru furnizor, conform regimului special ; d) achiziia intracomunitar de bunuri care urmeaz unei livrri de bunuri aflate n regim vamal suspensiv sau sub o procedur de tranzit intern, dac pe teritoriul Romniei se ncheie aceste regimuri sau aceast procedur pentru respectivele bunuri. Pot fi operatiuni impozabile urmtoarele: a) operaiuni taxabile, pentru care se aplic cotele n prezentul Cod Fiscal ; b) operaiuni scutite de tax cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaz taxa, dar este permis deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziii ; c) operaiuni scutite de tax fr drept de deducere, pentru care nu se datoreaz taxa i nu este permis deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziii ; d) importuri i achiziii intracomunitare, scutite de tax ; e) operaiuni prevzute la punctul (a) i (c), care sunt scutite fr drept de deducere, fiind efectuate de ntreprinderile mici care aplic regimul special de scutire, pentru care nu se datoreaz taxa i nu este permis deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziii. Studiu de caz nr.1 : vnzarea bunurilor n consignaie Societaea X este consignaie platitoare de TVA care nregistreaza n cursul unei luni urmtoarele tranzacii: a. primete de la o persoan fizic un bun a crei valoare platit acesteia 20.000 lei; b. adaosul comercial al consignaiei este de 25%, cota de TVA este de 19% ; c. societaea vinde ulterior bunul la un pre de vnzare de 25.950 lei ; d. primete un bun de la o persoana juridic platitoare de TVA, valoarea de contract cu aceasta este de 200.000 lei ; e. pretul de vnzare al celui de al doilea bun este de 297.500 lei. nregistrarile contabile realizate n contabilitatea societaii de consignaie Acestea sunt urmtoarele : a. primirea primului bun n regim de consignaie : Cont debitor Cont creditor Valoare 8033 20.000 b. vnzarea primului bun n regim de consignaie : Cont debitor Cont creditor 5311 ./. Valoare 25.950

462.1-PF 704 4427

20.000 5.000 950

c. descrcarea de gestiune a bunului vndut : Cont debitor Cont creditor 8033

Valoare 20.000

d. primirea celui de al doilea bun n regim de consignaie : Cont debitor Cont creditor Valoare 8033 200.000 e. vnzarea celui de al doilea bun n regim de consignaie : Cont debitor Cont creditor Valoare 5311 ./. 297.500 462.2-PJ 238.000 704 50.000 4427 9.500 f. plata contravalorii bunului ctre persoana juridic : Cont debitor Cont creditor 462.2-PJ 5311 g. plata contravalorii bunului ctre persoana juridic : Cont debitor Cont creditor 462.1-PF 5311 h. descarcarea de gestiune a bunului vndut : Cont debitor Cont creditor 8033 i. situatia TVA pe luna n curs se prezinta astfel : - TVA colectat : 950+9.500 = 10.450 lei ; - TVA deductibila=0 lei. j. regularizarea TVA trimestrial : k. plata contravalorii bunului ctre persoana juridic : Cont debitor Cont creditor 4427 4423 Valoare 238.000 Valoare 20.000 Valoare 238.000

Valoare 10.450

nregistrarile contabile realizate n contabilitatea persoanei juridice care ofer bunul n consignaie : Acestea sunt urmtoarele : a. trimiterea bunului n regim de consignaie, nregistrat la valoarea de intrare(costul de achiziie) : Cont debitor Cont creditor Valoare 357 371 160.000 b. contabilizarea vnzrii bunului n regim de consignaie, dup ntiinarea de ctre aceasta c bunul a fost vndut :

Cont debitor 461

Cont creditor ./. 707 4427

Valoare 238.000 200.000 38.000 Valoare 160.000

c. descrcarea de gestiune a bunului vndut : Cont debitor Cont creditor 607 371

d. ncasarea contravalorii bunului vndut prin consignaie : Cont debitor Cont creditor Valoare 5121 461 238.000 OBS : societatea de consignaie nu contabilizeaz primirea bunului de la persoana juridic ca o intrare de marfa deoarece ntre aceasta i persoana juridic este un contract de consignaie, nu un contract de vnzare-cumprare. Studiu de caz nr.2 : achiziii vnzri cu reduceri comerciale i financiare Reducerile comerciale sunt prezentate de reglementrile n vigoare ca fiind formate din rabaturi comerciale, remize i risturnuri. Rabatul comercial se acord pentru defecte de calitate a stocurilor vndute, remiza se acord pentru cantitati mari tranzacionate, iar risturnul se acord pentru relaiile cu clientul din punct de vedere al volumului tranzaciilor efectuate intr-o anumit perioad, de regul la sfritul unui exercitiu financiar. Reducerile financiare se acord sub forma scontului de decontare datorit faptului ca societatea client i-a achitat obligatiile financiare n mod anticipat fa de data scadent a facturii. Aceste reduceri se pot acord sub dou modaliti : a. toate pe aceeai factur(varianta nr.1) ; b. pe facturi separate, n funcie de clauzele contractuale i succesiunea operaiunilor(varianta nr.2). Varianta nr.1 Societaea X cumpar marfuri de la un furnizor la un cost de achiziie de 500.000 lei, TVA 19%. n factura de achiziie sunt nscrise urmtoarele reduceri comerciale i financiare : rabat 7%, remiz 5% i scont de decontare(discount financiar) de 3%. nregistrrile contabile n contabilitatea cumparatorului sunt urmtoarele : a. ntocmirea i prezentarea facturii de achiziie : - cost de achiziie : 500.000 lei ; - rabat comercial : 500.000 * 7% = 35.000 lei ; - remiz : (500.000 35.000)*5% = 23.250 lei ; Net comercial : 441.750 lei - scont de decontare : 441.750 * 3% = 13.252,5 lei ; Net financiar : 428.497,5 lei TVA : 428.497,5 * 19% = 81.414,5 lei Net de plat : 428.497,5 + 81.414,5 = 509.912 lei b. contabilizarea facturii de achiziie cu reduceri comerciale i financiare : Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare

523.164,5 441.750 81.414,5

./. 371 4426

./. 401 767

523.164,5 509.912 13.252,5 Valoare 509.912

c. decontarea datoriei furnizorului : Cont debitor Cont creditor 401 5121

nregistrrile contabile n contabilitatea vnztorului sunt urmtoarele : a. contabilizarea facturii de vnzare : Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare 523.164,5 ./. ./. 523.164,5 509.912 4111 707 441.750 13.252,5 667 4427 81.414,5 b. decontarea creanei fa de client : Cont debitor Cont creditor 5121 4111 Valoare 509.912

Varianta nr.2 In factura initial este nscris numai un scont de decontare de 3%. Reducerile comerciale sunt acordte ulterior prin facturi separate. Pentru a vedere corelaiile ntre cele dou variante se iau aceleasi valori. nregistrarile contabile n contabilitatea cumparatorului sunt urmtoarele : a. ntocmirea i prezentarea facturii initiale : - costul dem achiziie : 500.000 lei ; - scont de decontare : 500.000 * 3%= 15.000 lei ; Net financiar : 485.000 lei TVA : 485.000 * 19% = 92.150 lei ; Net de plata : 485.000 + 92.150 = 577.150 lei b. contabilizarea Valoare 592.150 500.000 92.150 facturii iniiale de achiziie a mrfurilor : Cont debitor Cont creditor ./. ./. 371 401 4426 767 Valoare 592.150 577.150 15.000

c. ntocmirea i prezentarea facturii ulterioare(cu reduceri comerciale) : - costul de achiziie : 500.000 lei ; - rabat 7% : 500.000 * 7% = 35.000 lei ; - remiz 5% : 465.000 *5% = 23.250 lei ; Net comercial de redus : 35.000 + 23.250 = 58.250 lei - scont de decontare aferent reducerii : 58.250 * 3% = 1.747,5 lei ; Net financiar de redus : 58.250 1.747, 5 = 56.502,5 lei TVA aferent reducerii : 56.502,5 * 19% = 10.735,5 lei Net de plat de redus : 56.502,5 + 10.735,5 = 67.238 lei d. contabilizarea Valoare 68.985,5 -58.250 -10.735,5 facturii de reduceri comerciale : Cont debitor Cont creditor ./. ./. 371 401 4426 767 Valoare 68.985,5 -67.238 -1.747,5

e. decontarea datoriei fa de furnizori dup nregistrarea tuturor tipurilor de reduceri : Valoare datorie neta : 577.150 67.238 = 509.912 lei Se observa ca valoarea net a datoriei fa de furnizori este aceeai ca n varianta nr.1, atunci cand toate tipurile de reduceri erau nscrise n cadrul aceleiai facturi. Cont debitor 401 Cont creditor 5121 Valoare 509.912

nregistrrile contabile n contabilitatea cumparatorului sunt urmtoarele : a. contabilizarea primei facturi de vnzare ce conine numai un scont de decontare : Valoare Cont debitor Cont creditor Valoare 592.150 ./. ./. 592.150 577.150 4111 707 500.000 15.000 667 4427 92.150 b. contabilizarea Valoare -68.985,5 -67.238 -1.747,5 facturii ulterioare ce conine reducerile comerciale : Cont debitor Cont creditor Valoare ./. ./. -68.985,5 4111 707 -58.250 667 4427 -10.735,5

c. decontarea creantei fa de client dup contabilizarea ambelor facturi ce conin toate tipurile de reduceri : Cont debitor Cont creditor Valoare 5121 4111 509.912 Studiul de caz. nr.3 : TVA la societaile de amanet Apectele principale privind operatiunile de amanet vizeaza urmtoarele: a. posesorul bunului primeste creditul solicitat n schimbul bunului lasat drept gaj i se obliga sa-l restituie la data scadentei impreuna cu un comision practicat de societaea de amanet; b. posesorul bunului poate solicita la scadenta o reinnoire a termenului de rambursare a creditului primit anterior. Societaea X incheie un contract de amanet cu o persoan fizic pentru un bun pentru un credit n valoare de 500.000 lei. Contractul se ncheie la data de 01.09.N. Durata contractului este de 4 luni (31.12.N). Comisionul practicat de societatea de amanet este de 25%. La expirarea contractului, posesorul bunului va restitui ctre societatea de amanet: - valoarea creditului: 500.000 lei; - comision: 125.000 lei; - TVA aferenta comisionului: 23.750 lei; - valoarea final de restituit: 648.750 lei. nregistrarile contabile ale societaii de amanet sunt urmtoarele: a. acordrea creditului posesorului bunului amanetat: Cont debitor Cont creditor Valoare

2677

5311

500.000

b. la scaden posesorul bunului ramburseaz valoarea total: credit initial, comision, TVA aferent comisionului: Cont debitor Cont creditor Valoare 5311 ./. 648.750 2677 500.000 704 125.000 4427 23.750 Daca la expirarea contractului de amanet posesorul bunului nu restituie valoarea toatal a creditului, societatea de amanet are la dispoziie dou variante: a. s pstreze bunul n patrimoniu-varianta nr.1; b. s l valorifice astfel fel nct s-i poat recupera creditul acordat-varianta nr.2. Varianta nr.1 Societaea de amanet pastreaz bunul n patrimoniu, iar prin natur bunului care face obiectul acestui contract aceste este considerat obiect de inventar. Contabilizarea acestei operaiuni economico-financiare se realizeaz astfel: Cont debitor Cont creditor Valoare 303 2677 500.000 Varianta nr.2 Pentru aceast variant societatea de amanet trebuie s formeze preul de vnzare cu amnuntul, adaosul comercial practicat de aceasta este de 45%: - valoare credit acordat/valoare de intrare a bunului: 500.000 lei; - adaos comercial: 500.000 * 45% = 225.000 lei; - TVA: (500.000 + 225.000) * 19% = 137.750 lei; - pret de vnzare cu amnuntul: 862.750 lei. nregistrrile contabile n aceasta situaie sunt urmtoarele: a. contabilizarea intrrii n gestiune a bunului sub form de marf: Cont debitor Cont creditor Valoare 371 ./. 862.750 2677 500.000 378 225.000 4428 137.750 b. vnzarea bunului: Cont debitor 5311 Cont creditor ./. 707 4427 Valoare 862.750 725.000 137.750

c. descrcarea de gestiune: Cont debitor Cont creditor ./. 371 607 378 4428

Valoare 862.750 500.000 225.000 137.750

Dac la expirarea contractului de consignaie, posesorul bunului solicit prelungirea termenului de scaden, valoare finala a creditului se recalculeaz n funcie de perioada de prelungire socilitate i procentul comisionului practicat de societatea de amanet n aceste situatii. Presupunem ca posesorul solicit o perioad de 5 luni, iar valoarea procentului este de 7% lunar. Calcule financiare: - comision: (500.000+125.000) * 35% = 218.750 lei; - TVA aferent comision: 218.750 * 19% = 41.562,5 lei; - Total credit: 500.000 + (125.000 + 23.750) + (218.750 + 41.562,5) = 909.062,5 lei. Dac la scaden posesorul se prezint i achit valoarea creditului rennoit/reclaculat, nregistrarea contabil este: Cont debitor Cont creditor Valoare 5311 ./. 909.062,5 2677 500.000 704 343.750 4427 63.312,5 Daca la noua scaden posesorul bunului solicit o noua prelungire a termenului de scaden, atunci se va rennoi contractul de amanet printr-un act aditional i se reia procedura calculelor financiare anterioare. In funcie de clauzele contractuale, comisionul societaii de amanet poate fi reinut din valoarea bunului evaluat la momentul semnrii contractului, adic din 500.000 lei. Se consider un comision de 25%. Calcule financiare: - valoare bun evaluat: 500.000 lei; - valoare comision: 500.000 * 25/125 = 100.000 lei; - TVA aferent comisionului: 100.000 *19/119 = 15.966 lei. nregistrrile n contabilitatea societatii de amanet sunt urmtoarele: a. acordarea creditului : Cont debitor Cont creditor Valoare 2677 5311 400.000 b. rambursarea creditului: Cont debitor Cont creditor 5311 ./. 2677 704 4427 Valoare 500.000 400.000 84.034 15.966

In condiiile noilor prevederi europene, fiscalitatea TVA a nregistrat modificari conceptuale n mai multe domenii, elementele de noutate fiind n special la importuri i exporturi, dar i la decontrile intracomunitare ce reprezint aspect de noutate i vor fi dezbatute n numerele viitoare.

In studiile de caz care au fost prezentate s-a utilizat cota de TVA de 19%, dar Codul fiscal prevede i alte cote de TVA n funcie de domeniul de activitate al agentului economic i natura tranzaciilor realizate de ctre acesta. In cadrul tranzaciilor care difer de aceasta cota se menioneaza cota de 9% care este utilizat pentru urmtoarele tipuri de tranzacii: a. dreptul de livrare n muzee, castele i alte obiective culturale; b. livrri de manuale scolare, ziare i reviste; c. livrrile de proteze de orice fel; d. livrri de produse ortopedice; e. medicamente de uz uman i veterinar ; f. cazarea n secorul hotelier; g. nchirierea terenurilor amenajate pentru camping. Cota de TVA aplicabil este cea n vigoare la data la care ia natere faptul generator al TVA.