Sunteți pe pagina 1din 5

Tulburarile psihosomatice

Bolile psihosomatice sunt cauzate de probleme psihice, care se manifest prin tulburri ale organismului, care sunt n general de tip funcional. Nu trebuie neles greit. Principala cauz a apariiei bolilor psihosomatice este de natur genetic. Din cauza acestei moteniri genetice, unele organe ale corpului nostru sunt foarte vulnerabile, predispuse la mbolnvire. Acesta vulnerabilitate este cea care "alege" pentru stres locul de aciune: de exemplu, modificri morfologice ale mucoasei, hipersecreia de acid clorhidric etc. va determina declanarea unui ulcer gastric sau duodenal, fie ca a fost declanat de un stres puternic/trauma (un divor, o concediere etc.), fie din cauze fizice: aspirina, otrvire sau ali factori comportamentali care se adaug - consum de alcool, cafea etc. Bolnavii psihosomatici sunt mari "colecionari de stres" fiind reprezentai in plan comportamental de indivizii ce aparin anumitor tipuri comportamentale, cum ar fi tipul comportamental A sau care prezint o intensitate crescuta a unor trsturi de personalitate. Bolile psihosomatice, aa cum indic numele lor, sunt cauzate de probleme psihice, care se manifest prin tulburri ale organismului, care sunt n general de tip funcional. Prin tulburri, reacii sau boli psihosomatice nelegem acele suferine care au manifestri organice, dar care sunt cauzate de stres sau probleme psihice. Practic, toate organele vitale ale corpului omenesc pot fi afectate de strile emoionale. Influenta personalitatii in perceperea bolii S-a constatat ca exista o serie de suferinte nefundamentate obiectiv si care nu pot fi rezolvate prin metodele universal valabile; uneori bolile pot fi rezultatul implicarii vietii psihice a bolnavului in viata lui somatica. Exista o legatura intre psihologia unei persoane si boala ei; de multe ori viata psihica a persoanei influenteaza suferinta bolnavului.Chiar bolile organice pot avea un substrat psihologic. Totodata putem afirma faptul ca manifestarea unei boli depinde de psihologia bolnavului, de personalitatea, caracterul sau temperamental sau. Modul cum se manifesta o boala, modul in care aceasta boala este perceputa si traita este conditionat de viata afectiva, emotionala si psihica a bolnavului. Bolile organice sunt insotite si de reactii psihice (de exemplu hipotiroidia se manifesta in plan psihic prin irascibilitate); astfel, aceeasi boala se manifesta diferit in functie de fiecare persoana. Persoanele isi percep boala in mod diferit (spre exemplu un coleric isi poate exagera boala din cauza trasaturilor sale temperamentale, tot la fel un histrionic isi poate accentua sau chiar simula unele simptome pentru a fi in centrul atentiei).

Astfel fiecare persoana isi personalizeaza boala si ii confera un aspect particular. De aceea exista diferente si deosebiri intre persoane care sufera de aceeasi boala: un bolnav poate fi agitat si nelinistit creandu-si tot felul de scenarii negative privind evolutia bolii, in timp ce altul poate fi calm si linistit, poate chiar indiferent. Psihicul are un rol foarte important atat in percererea si trairea unei boli, dar chiar si in ceea ce priveste declansarea sau crearea respectivei boli; unele boli functionale sau organice pot avea origine psihica. Mecanismele psihice ca imaginatia, obsesia, compulsia, depresia etc., pot da nastere anumitor suferinte cu caracter organic. Perturbarile psihice sunt transpuse in plan organic si astfel dau nastere anumitor boli somatice. Factorii psihici pot fi implicati in etiologia unor tulburari somatice intr-o maniera mai mare sau mai mica, pot cauza, favoriza, determina, ajuta, intensifica boala. In concluzie putem spune ca orice boala are si o latura psihica, generand anumite trairi subiective si in acelasi timp putem spune ca multe boli sunt produse si declansate de factori emotional-afectivi. De aceea, in tratarea oricarei boli, trebuie sa luam in seama atat aspectul psihic, cat si cel organic.

Ce trebuie sa faca medicii? Medicul contemporan va trebui sa aiba o abordare exhaustiva; sa trateze bolile organice, dar sa aiba in vedere si psihologia bolnavului (aspectele psihice pot fi importante atat in stabilirea diagnosticului, cat si in tratamentul bolii). Astfel, spre exemplu, tratamentul unei bolnave cu hipertensiune arteriala nu poate duce la vindecare in cazul in care hipertensiunea arteriala este legata sau cauzata de conflicte nerezolvate, de traume psihice sau de conditii de munca stresante sau improprii. Medicul trebuie sa constate existenta sau lipsa unor tulburari psihice la un bolnav somatic. Tulburarile psihice constatate la un bolnav somatic pot fi atat somatopsihice cat si psihosomatice; importanta este insa existenta lor; atat unele, cat si celelalte pot avea aceeasi influenta negativa asupra bolii somatice. Aspectele psihice care pot genera boli organice sunt: aspiratii nerealizate; deceptii; nemultumiri; contrarietati; situatii conflictuale; sentimente de culpabilitate;

complexe de inferioritate si superioritate; dificultati profesionale; conflicte refulate; frustrari. Afectiunile cu cel mai mare impact asupra psihicului sunt: hipertensiunea arteriala, astmul bronsic, migrena, ulcerul duodenal, etc. Tabloul simptomatic al unei boli prezentata de catre bolnav este influentat de catre o multitudine de factori printre care: cunostiintele bolnavului, starea de sanatate psihica, inteligenta lui, capacitatea de percepere, interpretativitatea, tendentionismul sau etc. Astfel exista bolnavi care apeleaza la medic la cel mai mic simptom al unei boli, imaginandu-si consecinte catastrofale pentru ei, dar exista bolnavi care suporta suferinte enorme si doar atunci cand ajung la capatul puterilor apeleaza la ajutorul unui specialist. Modul subiectiv de percepere a bolii poate ajuta chiar la vindecare. Un pacient optimist care se increde in propriile capacitati de vindecare, dar si in competentele medicilor, poate influenta pozitiv evolutia ulterioara a bolii, in timp ce un pacient pesimist, temator si deznadajduit poate duce la o stagnare sau chiar la involutie a bolii. Componenta caracterului denumita atitudine si mai precis atitudinea fata de boala joaca un rol foarte important in tot tabloul clinic al unei boli de la declansare si pana la vindecare. Luarea in considerare si a aspectelor psihice implicate in etiologia bolii poate preveni complicatiile, recaderile si timpul de vindecare. Factorii psihici implicati in bolile somatice Factori nepatologici: procese afective, cognitive, volitive, personalitatea si comportamentul individului. Factori patologici: tulburari comportamentale, nevroze, psihoze, tulburari ale proceselor psihice. Medicina psihosomatica presupune un studiu amanuntit al persoanei, al vietii profesionale si sociale a acestuia dar si al vietii psihice a bolnavului. Clasificarea tulburarilor psihosomatice Sistemul cardiovascular boala arteriala coronariana; hipertensiune arteriala; aritmia cardiaca. Sistemul respirator astmul bronsic; febra fanului; sindromul de hiperventilatie;

tuberculoza. Sistemul gastrointestinal ulcerul peptic; colitele ulceroase; obezitatea; anorexia nervoasa. Boli neurologice tumori creier; boli degenerative ale creierului; Parkinson. Sistemul muscular-schelet artrite reumatoide; dureri ale spatelui; fibromialgia; dureri de cap; migrene(vascular); tensiuni(contractii musculare). Sistemul endocrin hipotiroidism; diabet zaharat; tulburari endocrine la femei (tulburarea disforica prementruala, distres, menopauza); infertilitatea. Tulburari imunologice boli infectioase; tulburari alergice; Cancer - tipuri diverse. Afectiuni dermatologice pruritul generalizat; pruritul localizat.

BIBLIOGRAFIE
Franz Alexande,r Medicina psihosomatica, ed Trei, 2008 Jacques Cain psihanaliza si psihosomatica , ed PUF, 1998 Tudose Florin, Fundamente n psihologia medical. Psihologie clinic i medical n practica psihologului, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2003. Vasile Valenau si Constantin Daniel, Psihosomatica feminina, ed Medicala, 1977

\\\\\\\\