Diabetul Introducere

Diabetul este incapacitatea organismului de a folosi alimentele pentru a produce energie. Este incapacitatea de a metaboliza purtatori de energie glucoza fiind pe primul loc-,ceea ce va duce la leziuni multiple ,pe primele locuri fiind cele vasculare si cele neurologice. Diabetul cuprinde o serie de tulburari cu mecanisme de producere diferite ,care se manifesta prin cresterea cronica a glucozei sanguine (hiperglicemie) ,datorita unui deficit hormonal comun ,si anume lipsa de insulina ,care poate fi totala sau partiala (reltiva).Lipsa insulinei sau a raspunsului la prezenta ei se insoteste de o crestere a secretiei hepatice de glucoza , ce ar putea fi inclusa in definitia bolii. Diabetul este cea mai frecventa boala necontagioasa de pe glob ,producand anual 3 milioane de decese. Denumirea de diabet zaharat deriva din cuvantul grecesc diabetes, insemnand sifon pentru a indica eliminarea excesiva de urina ,simtomul obisnuit al bolii. Dupa mai multe secole a fost completat cu cuvantul latin mellitus,insemnand de miere sau indulcit cu miere. Deoarece la diabetici excesul de glucoza trece in urina , in secolele trecute specialisti stabileau diagnosticul in urma gustului dulce al urinei. In prezent ,pe glob, exista aproximativ 200 de milioane de diabetici,la care se adauga aproximativ 300 de milioane in stadiul de prediabet sau tulburare a tolerantei fata de glucoza Numai in Statele Unite sunt 21 de milioane de diabetici ,iar 41 de milioane se gasesc in stadiul de prediabet. In Germania ,40% din populatia adulta are o toleranta alterata fata de glucoza (prediabet) sau diabet de tip 2.(Clin Res Cardiaol 2006;136-147) Cine mai crede ca diabetul se intalneste doar in tarile bogate se insala. Iata populatia diabeticilor , la persoanele intre 20 si 79 de ani ,din cateva tari din jurul Romaniei : Polonia 9,0%,Slovenia 9,6%,Cehia 9,5%,Ungaria9,7%,Estonia 9,7%,Letonia 9,9%,Lituania 9,4%. Din cele 10 tari , cu cele mai multe cazuri de diabet, 7 se gasesc in Asia ,unde medicii si autoritatile lupta in acelasi timp impotriva subnutritie si a supraalimentatiei. In momentul de fata ,cei mai multi diabetici se gasesc in India si in China . pe locul 3 se gasesc Statele Unite ,urmate de Japonia.pakistan, Rusia , Brazilia si Banglades. Organizatia Mondiala a Sanatatii apreciaza ca,in 2025,pe glob vor fi 400de milioane de diabetici. Numarul persoanelor care sufera de diabet va creste datorita imbunatatirii sperantei de viata ,imultiri populatiei si datorita procesului de urbanizare,cu adoptarea unui stil de viata nesanatos.(MMW-Fortschr.Med.2006;148:4-6). Foarte curand ,diabetul va deveni principala cauza de morbiditate si mortalitate pe glob. Din nefericire ,rata de crestere a bolii e mai mare in tarile in curs de dezvoltare,in care conditiile economice ingreuneaza diagnosticul si tratamentul adecvat. In tarile industriale ,8-10% din populatie sufera de diabet si aceasta singura boala consuma 15-20% din cheltuielile pentru sanatate. De supra alimentatie si de prea putina miscare sufera chear si animalele. In Germania , se trateaza peste 30.000 de caini si peste 20.000 de pisici ,cu doua injectii de insulina zilnic ,pentru diabet de tip 2.pentru stabilirea dozei de insulina animalele sunt internate in spital o zi doua. Fiind principala cauza de pierdere a vederii,insuficientei renale terminale si a amputatiei netraumatice a membrelor inferioare diabetul creste de la 3 la 7 ori riscul anterosclerozei coronariene,cerebrale si periferice ,fiind in acelasi timp una dintre cauzele principale ale morbiditatii neonatale.

Dar exista si o veste buna :majoritatea ,daca nu chear toate complicatiile bolii pot fi prevenite sau mult amanate ,prin tratarea hiper glicemiei si a celorlalti factori de risc.

Dibetul si alimentatia
Profesorul Hans Hauner,directorul Centrului de Nutritie ,Universitatea Tehnica Munchen,Germania ,crede ca 80% dintre toate cazurile de diabet ar putea fi prevenite printr-o alimentatie sanatoasa. Este o parere aproape generala ca orcine sufera de diabet este condamnat la o dieta speciala pe tot restul vetii.Cei mai multi isi imagineaza un regim alimentar rigid,cu liste complicate de echivalente,de alimente interzise si produse dietetice speciale,la care se adauga si grija de a masura si cantari aproape tot ce se consuma. In timp ce unii se tem de perspectiva injectiilor zilnice cu insulina ,cei mai multi sunt inspaimantati la gandul restrictiilor alimentare ce vor urma. S-ar putea sa fie o surpriza vestea ca bolnavii cu diabet de tip 2 se pot alimenta fara liste si fara cantar. Intr-un studiu ,13 barbati cu diabet de tip 2 au fost trecuti pe o alimentarie bogata in glucide complexe cu fibre (produse cerealiere integrale ,legume,zarzavaturi si fructe)pentru 2 saptamani. Glicemia pe stomacul gol a scazut ,ca si colesterolemia si trigleceridemia. Toti care luau medicamente antidiabetice orale au putut renunta la ele , iar 4 au putut inceta injectiile de insulina. Intr-o cercetare efectuata asupra a 650 de persoane cu diabet de tip 2 ,trecerea la un regim predominant vegetarian si activitate fizica in fiecare zi au facut posibila intreruperea antibioticelor orale la 71% si a terapiei cu insulina la 39%dintre bolnavi. In cadrul unui studiu efectuat timp de 12 saptamani ,s-au comparat rezultatele obtinute cu dieta recomandata pentru diabetici de Asociatia Americana de Diabet ,cu o dieta total vegetariana(fara carne ,oua sau produse lactate), cu un continut foarte mic de grasimi. La grupul total vegetarian (vegan),glicemia pe nemancate a scazut cu 60% mai mult decat la grupul ce se alimenta cu regimul standard al Asociatiei Americane de Diabet .De asemenea, scaderea in greutate si a hemoglobinei A1c a fost de 2 ori mai mare in grupul vegan. Doua treimi din grupul vegan au putut reduce dozele medicamentelor antidiabetice ,in timp ce pacienti Asociatia Americana de Diabet au fost nevoiti sa foloseasca in continuare aceleasi doze. Sa retinem ca glucidele complexe din alimentatia vegana reprezentau peste 70%din aportul caloric total ,in timp ce in regimul conventional ,glucidele reprezentau 45-50% din calorii. Si acest studiu a aratat ca ,in timp ce dietele antidiabetice conventionale au o eficienta moderata ,alimentatia simpla ,total vegetariana ,e mult mai eficienta atat in prevenirea ,cat si in tratamentul diabetului. Mult timp ,ingestia unor cantitati mari de hidrati de carbon nu era recomandata diabeticilor . Insa hidrantii de carbon (glucidele) din produsele cerealiere ,impreuna cu fibrele pe care le contin,au un efect favorabil asupra glicemiei si a trigliceridelor. In timp ce supra incarcarea organismului cu energie duce la obezitate si la diabet ,restrictia energetica ,chear si pentru perioade scurte (4-20 zile), creste sensibilitatea fata de insulina,un factor atat de important in tratamentul diabetului. De asemenea ,s-a observat ca exista o mare deosebire in ceea ce priveste nivelul glicemiei in cazul unei alimentatii cu cruditati fata de consumul de alimente gatite,atat la diabetici,cat si la sanatosi. Recent ,autori americani au aratat ca regimul vegetarian aduce avantaje metabolice foarte insemnate atat in prevenirea ,cat

si in tratamentul diabetului si al complicatiilor lui.(Metabolism Clinica land Experimental 2005;54:1480-1489). In legatura cu dieta optima pentru diabet(indiferent de ce tip),exista cateva intrebari la care trebue sa raspundem: Cata grasime sa consume un diabetic si care sunt grasimile cele mai sanatoase ? Care sunt sursele cele mai bune de glucide? Ce cantitate de fibre sa se consume ,pentru a influenta cel mai bine glicemia ? Care este alimentatia cea mai buna pentru pentru a scadea in greutate? Scopurile tratamentuleui diabetic sunt: 1. Protejarea impotriva bolii coronariene. 2. Favorizarea unei greutati ideale. 3. Realizarea unei glicemii cat mai apropiate de valorile normale. Atingerea acestor tinte va preveni sau intarzia mult aparitia complicatiilor , va ameliora calitatea vietii si a sanatatii intregului organism. 1. Prevenirea si tratarea bolii coronariene. Pentru diabetici,regimul total vegetarian (vegan) ,sarac in grasimi ,constituie mijlocul cel mai eficient de protejare impotriva bolii coronariene. Persoanele care se tem ca regimul total vegetarian nu furnizeaza cantitatile necesare de grasimi , trebuie sa stie ca germenele boabelor de cereale contine grasimi impreuna cu antioxidantele necesare si ca mai sunt si alte surse de grasimi ca maslinele ,nucile , soia, avocado si uleiul de masline,presat la rece si nerafinat. Aceste surse , alaturi de semintele de in si vegetalele verzi,ofera cantitatile necesare de acizi grasi polinesaturati esentiali ,omega-3,care au o actiune protectoare impotriva bolii coronariene. Acizii omega-3 scad trigliceridele sangvine,diminueaza tendinta la coagulare a sangelui,privind aritmiile cardiace,neuropatia diabetica si nefropatia. S-a obectat ca regimul foarte sarac in grasimi ar putea duce la scaderea colesterolului HDL si la cresterea trigliceridelor sanguine. S-a observat ca aceste modificari apar numai daca sursele de glucide sunt din alimente rafinate(faina alba,zahar,miere,orez decorticat). 2. Promovarea unei greutati , daca nu ideala, macar acceptabila este o adoua tinta majora a tratamentului diabetic in diabet. 80-90% dintre diabeticii de tip 2 sunt supraponderali(uni considera ca cifra este de 97%) dintre care 40% sunt obezi. Cu cresterea greutatii se agraveaza si rezistenta la insulina,creste tensiunea arteriala si se grabeste aparitia arterosclerozei coronariene. Normalizarea greutatii este absolut esentiala in tratamentul bolii,de multe ori reusind sa inlature nevoia de medicamente antidiabetice. Iar mijlocul cel mai eficient este regimul alimentar total vegetarian,alaturi de crestera activitatii fizice. 3. Mentinerea unei glicemii cat mai aproape de valorile normale este a treia tinta a tratamentului diabetic . Sa nu uitam ca glucoza sanguina crescuta mareste riscul leziunilor microvasculare(retinopatie,nefropatie,neuropatie). Factori principali care influenteaza cel mai mult nivelul glicemiei sunt: Hidratii de carbon sau glucidele Fibrele alimentare Grasimile sau lipidele Frecventa maselor. 3

Chear daca in aparitia diabetului de tip 2 rolul principal il are excesul de calorii si in special de grasimi din alimentatie , in momentul in care boala s-a instalat ,nivelul glicemiei este influentat mai ales de glucide. Pana nu de mult ,eram obisnuiti sa deosebim glucidele simple de cele complexe (amidon). Glucidele simple se gasesc in alimentele rafinate ,lipsite de nutrienti, cum ar fi zaharul si mierea,dar ele se gasesc si in alimentele foarte sanatoase ,ca fructele si zarzavaturile. Glucidele complexe se gasesc in amidonul din paine sau paste fainoase din faina alba sau in orezul decorticat,dar si in alimente bogate in nutrienti cum sunt leguminoasele sau produsele cerealiere integrale ,inclusiv orezul nedecorticat. Zaharurile simple se absorb foarte usor ,crescand foarte repede nivelul glicemiei ,in timp ce amidonul ,pentru a fi absorbit ,trebuie mai intai sa fie desfacut in moleculele din care este alcatuit ,cea ce va face ca glucoza sanguina sa creasca ceva mai incet. Totusi este de recomandat numai acel amidon care este insotit de fibre ,asa cum ne-a fost dat de Creator,adica sub forma cerealelor integrale . Din acest motiv ,painea si pastele din faina alba nu sunt de recomandat,desi contin glucide complexe.

Cum sa invingem diabetul prin alimentatie

Sanatatea nu este contagioasa . Sanatatea nu poate fi nici cumparat ,nici vanduta i ea nu vine nici prin pilule si nici prin potiuni. Sanatatea este rezultatul multor ani de alegeri intelepte. Si chear daca nu avem ultimul cuvant privind felul cum vom muri,sta in puterea noastra sa decidem cum sa traim. A face alegeri care sa promoveze sanatatea nu inseamna un sacrificiu ,ci un privilegiu,care trebue pretuit. Poate ca nici o boala nu este intr-o mai stransa legatura cu stilul de viata ca diabetul zaharat. Iar modul de alimentatie constitue un element primordial care ,in ciuda naturii progresive a acestei afectiuni,poate ameliora tulburarile metabolice majore ale diabetului de tip 2,intr-o asa masura incat folosirea medicamentelor sa nu fie necesara. 1. a. b. c. d. e. f. g. h. Primul pas evitarea alimentelor care contribue la aparitia diabetului: grasimile continand acizi grasi saturati(de origine animala) acizii grasi TRANS colesterolul glucidele rafinate proteinele animale sarea alcoolul,cafeaua si fumatul substantele oxidante(prooxidante)

2. Al doilea pas-folosirea alimentelor bogate in componente protectoare: a. substante fitochimice b. antioxidante 4

c. fibre alimentare d. proteine vegetale e. acizi grasi mononesaturati si acizi grasi esentiali

Primul pas EVITAREA CELOR DAUNATOARE

Diabetul a devenit epidemic odata cu imbunatatirea conditiilor economice:hrana abundenta si activitate fizica redusa .aproximativ 70%din populatia tarilor dezvoltate isi incheie viata prematur datorita bolilor produse de stilul de viata . Si nu e de mirat ,cand peste 60%prezinta un surplus ponderat sau obezitate . Un hamburger sau un cheeseburger, cu o portie mijlocie de cartofi prajiti si cu o doza uzuala de cola ofera 68 g grasimi(17 lingurite), din care jumatate sunt acizi grasi saturati,aproximativ 15g acizi grasi TRANS si 150 mg colesterol. Alimentele acestea sunt foarte sarace in fibre ,bogate in sare ,foarte bogate in zahar(20 de lingurite numai in cola ), bogate in proteine animale si lipsite de fitosterolii protector. Iar cartofi sunt prajiti in ulei hidrogenat de bumbac-cultura cea mai incarcata de pestigide de pe glob- ulei ce sta pe foc de dimineata pana la miezul noptii. Si,ca si cum toate acestea n-ar fi indeajuns,prajirea uleiului da nastere la acizi grasi TRANS si substante cancerigene , in timp ce pregatirea termica insuficienta poate duce la intoxicatii alimentare,de exemplu cu Escherichia coli. Grasimile saturate. Consumul de acizi grasi saturati creste colesterolemia,favorizeaza rezistenta la insulina ,ateroscleroza si numeroase forme de boli canceroase. Principalele surse de acizi grasi saturati sunt produsele animale . Cu cat o grasime este mai tare la temperatura camerei ,cu atat continutul in grasimi saturate este mai mare. Peste 60% din grasimile din lapte de vaca sunt acizi grasi saturati. Carnea de vaca are si ea 40% din grasimi acizi grasi saturati ,puii de gaina peste 30%,iar pestele intre 20% si 33 %. Pentru o comparatie ,amintim ca acizii grasi saturati din grasimile vegetale reprezinta intre 625%,iar in majoritatea cazurilor numai 10-15%. O exceptie importanta ce merita retinuta o constitue uleiurile tropicale.grasimea de cocos contine peste 85% acizi grasi saturati ,uleiulde smburi de palmier peste 80% si uleiul de palmier peste 50% . Din nefericire ,foarte multe preparate industriale vegetariene contin astfel de grasimi ,deoarece sunt cele mai ieftine . Tot in astfel de uleiuri se pregatesc cartofii prajiti. Cercetatori de la Universitatea John Hopkins ,SUA,au gasit ca,cu cat proportia de grasimi saturate din alimentatie e mai mare ,cu cat mai mare este cantitatea de grasime abdominala din jurul organelor interne .In schimb ,dietelete in acizi grasi mononesaturati se asociaza cu o cantitate mai mica de grasime viscerala.

Tabe l :Continutul in acizi grasi saturati al diferitelor alimente

Alimentul Grasimi in Grasimi Grasimi saturate

Carne de vaca foarte slaba 100g Cotlet de porc 100g Sunca slaba 100g Lapte integral 250ml Chipsuri de cartofi 100g Piept de pui ,la cuptor 100g Somn 100g Inghetata 250ml 1 avocado mijlociu 2 oua ferte Nuci miez 100g Seminte de floarea-soarelui 100g Migdale 100g Seminte de in 100g Tofu,tare cana(125ml) 10 masline mari Fasole fiarta 1 cana (250ml) Grau fiert 1 cana (250 ml) Mazare fiarta 1cana(250ml) Salata verde 2 cani(500ml) Fructe 1 portie

Total (grame) 16,3 25,0 6,2 8,2 35,0 10,0 14,0 14,6 30,0 10,6 64,0 40,0 52,0 34,0 5,6 4,7 4,3 1,0 0,3 0,22 0,2

Saturate (grame) 6,4 11,2 1,9 5,1 9,4 2,8 2,8 9,0 4,5 3,2 5,9 5,2 4,2 3,2 0,81 0,60 0,44 0,17 0,02 0,03 0,02

%din totalul de grasimi 40% 37% 33% 62% 27% 28% 20% 62% 15% 30% 9% 11% 8% 10% 14% 13% 10% 17% 17% 13% 10%

Recomandatia Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentu diabetici este ca grasimile saturate sa nu depaseasca 7% din aportul caloric total ,ceea ce ,pentru un regim cu 1500-1800 calorii,inseamna aproximativ 12g . Cine se alimenteaza vegetarian si nu consuma uleiuri tropicale nu depaseste aceste cifre,deci nu exista nici un motiv de ingrijorare . Ideal este ca toti acizii grasi saturati sa fie inlocuiti cu acizi grasi mononesaturati ,cea ce va ameliora sensibilitatea fata de insulina. (J.Nutr.2005;135:2535-2540) Aproximativ 90% dintre acizii grasi TRANS din alimentatie sunt produsi prin hidrogenarea partiala a uleiurilor vegetale. Restulmenul se formeaza in mod natural prin fermentatie bacteriana in tubul digestiv al rumegatoarelor si se gasesc in unt,lapte , branzeturi si carne. In special in rumegatoarelor , uleiurile pe care animalele le obtin din nutret sufera un proces de solidificare, transformandu-se in slanina sau seu. In felul acesta ,din grasimi nesaturate iau nastere acizi grasi saturati,acizi grasi nesaturati CIS si TRANS. Grasimea animalelor nerumegatoare nu sufera procesul de solidificare si nu contine acizi grasi TRANS. Din nefericire, acizi grasi TRANS actioneaza in organism ca acizi grasi saturati si nu ca cei nesaturati. Ani de-a randul,acizii grasi TRANS erau considerati ca un factor minor in sanatate si boala. Existau si doua motive pentru aceasta atitudine. Prima era ca ingestia de acizi grasi TRANS era considerabil mai mica decat accea de acizi grasi saturati(2-4% din calorii, in comparatie cu 12-14% din aportul total de calorii). Al doilea era faptul ca studiile aratau ca acizii grasi TRANS cresteau colesterolemia numai in proportie de 80% in comparatie cu acizii grasi saturati. Insa cifrele duceau in eroare. In timp ce e adevarat ca influenta acestor acizi grasi TRANS asupra colesterolului nu este atat de mare ca a acizilor grasi saturati,efectul lor asupra inimii este mai rau. Acizi grasi TRANS cresc colesterolemia totala , dar nu numai atat- ei scad colesterolul HDL(colesterolul bun), cresc o forma deosebit de nociva de colesterol LDL (rau), numai lipoproteina (a)si si cresc trigliceridele. De asemenea , acizii grasi TRANS micsoreaza dimensiunile poarticulelor de LDL,usurand patrunderea lor in artere si crescand riscul bolii coronariene.

Efectele daunatoare ale acizilor grasi TRANS asupra sanatatii sunt mult mai mari decat cele ale diferitilor contaminanti sau decat urmele de pesticide din alomente , carora li sa dat o atentie atat de mare in ultimul timp. Diabeticii sa nu se uite ca acizii grasi saturati din produsele lactate si acizii grasii TRANS cresc insulinemia postprandiala. Pentru orientare, iata cantitatile de acizi grasi TRANS in grame la 100 g aliment: -margarina dietetica 0,1-0,5g; -margarina de plante 0,3-4,5g; -margarina din ulei de floareasoarelui 3,3-4,5g; -unt 3,7-5,2 g; - branzeturi 1,8-4,0g; - cartofi prajiti 26-34 g; -chipsuri de cartofi 5-22g; -crema nus-nougat 0,2-11g; -produse de patiserie si brutarie 1-6g. Colesterolul V-ati gandit cat colesterol contine o cana de nuci, alune, migdale sau nuci cashew?Raspunsul este: zero. Colestwrolul este produs de animale,nu de plante, incat toate alimentele de origine animala contin colesterol, in tmp ce toate produsele vegetale sunt lipsite de colesterol. Colesterolul este fiind o componenta esentiala a fiecarui celule din organismul uman. Colesterolul este necesar formarii si functionarii membranelor celulare, formarii sarurilor biliare cu rol in procesul digestiei, precum si in producerea unop hormoni si mediatori metabolici ca oxisterolul. Nucile, semintele, avocado contin steroli numiti fitosteroli,din punct de vedere chimic asemanatori cu colesterolul,insa avand actiuni benefice si nu daunatoare. Nucile pot fi utile in diabetul de tip 2: zilnic cateva nuci cu paine integrala si 1-2 mere pot constitui o masa indestulatoare (J Am Diet Ass 2005:105:1087). Sursele cele mai bogate de colesterol sunt ouale,creierul si carnea, insa cantitati apreciabile se gasesc si in grasimea din lapte si in toate produsele lactate. Contrar celor crzute de majoritatea populatiei, cantitatile de colesterol din carne de vita, porc, pasare si peste nu difera decat extrem de putin. Cine trece de la carne de vita la cea de peste nu face favoare deosebita sanatatii(ganditi-va la sutele de substante toxice acumulate in grasime, in special la peste din oceane). Tabel 2 Continutul in colesterol al alimentelor uzuale
Alimentul Lapte integral 100 ml Lapte soia 100ml Lapt de capra 100ml Branza de vaci 100g Camembert 100g Cascaval Gouda 100g Parmezan 100g 1 ou Inghetata 125 ml Carne vaca slaba 100g Creier de miel 100g Maruntaie pasare 100g Carnati de pasare 100 g Inima de miel 100g Ficat de pasare 100g Gasca la cuptor 100g Porc la gratar 100g Vitel la gratar 100g Colesterol (mg) 14 0 11 26 72 114 79 210 30 85 2200 393 101 260 631 91 94 82 Alimentul Rac fiert 100g Henring la gratar 100g Scrumbie 100g Stridie cruda 100g Midie fiarta 100g Creveti fierti 100g Sardele,conserve 100g Somon,conserve 100g Pastrav 100g Stiuca 100 g Curcan la gratar 100g Carne de cerb 100g Nuci si seminte ,orce cantitate Legume ,orice cantitate Zarzavaturi,orce cantita Fructe, orce cantitate Colesterol (mg) 100 80 80 54 100 200 100 100 80 68 82 80 0 0 0

Valorile considerate normale ale colesterolemiei au fost scazute , la fel ca cele privind greutatea si tensiunea arteriala. Colesterolemia totala n-ar trebui sa depaseasca 140-150 mg/dl, LDL 75 mg, iar HDL ar trebui sa fie mai mare de 40-50mg/dl. La diabeticii cu o boala 7

coronariana manifesta ,se recomanda scaderea colesterolului LDL sub 70 mg/dl.(MMWFortschr.Med.2005;47:64) Glucidele rafinate. Conform recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in alimentatia persoanelor sanatoase, zaharul ar trebui sa reprezinte sub 10% din totalul caloriilor integrate. Pentru diabetici se recomanda cantitati mai mici. Glucidele rafinate nu numai ca tulbura tinerea in frau a glicemiei, dar au efecte negative si asupra lipidelor sanguine,crescand trigliceridele. Avand o actiune acidifianta, zaharul creste riscul osteoporozei. Glucidele rafinate cresc radicalii liberi in organism. In ultimul timp,se pare ca multi medici au devenit mai ingaduitori in legatura cu consumul de zahar sau miere. Din acest motiv,adesea, diabeticii parasesc cabinetul medical cu ideea ca a consuma zahar in cantitati moderate nu e chear asa de rau. Cate o inghetata, o felie de tort,un serbet,o ciocolata sau cateva lingurite de zahar ce-ar putea sa strice,mai ales daca au aflat ca diabetul este o boala grasimii, si nu a zaharului. Indiferent daca e vorba de zahar,miere,sirop de porumb sau bauturi dulci,caloriile pe care le furnizeaza sunt lipsite de nutrienti. Bauturile dulci cresc riscul diabetului de tip 2: un singur pahar zilnic,creste mult riscul diabetului, in comparatie cu persoanele ce consuma mai rar decat o data pe luna un pahar de suc dulce. Organismul uman nu are nevoie nici de sucuri de fructe,oricat de naturale ar fi, deoarece au un continut relativ mare de energie ,insa sunt lipsite de fibre si de alte componente nutritive prezente in fructul intreg. Se recomanda consumul de fructe. Sucurile de rosii sau de alte diferite vegetale contin mai putine calorii decat bauturile dulci,insa li se adauga o cantitate mult prea mare de sare. Este bine ca rosiile si celelalte vegetale sa fie consumate asa cum au fost create,si nu sub forma de sucuri. Sarea Persoanele care sufera de diabet de ti 2 prezinta foarte des hipertensiune arteriana,avand un risc crescut pentru boala coronara, accidente vasculare cerebrale si nefropatie diabetica. Alte avantaje asupra sanatatii produse de reducerea consumului de sare sunt: protectie impotriva debutului hipertensiunii arteriale; cresterea eficacitatii medicamentelor hipotensoare; regresia hipertrofiei ventriculare stangi; reducerea proteinuriei(deosebit de valoroasa la diabetici); diminuarea riscului osteoporozei; scaderea frecventei accidentelor vasculare cerebrale. Stiind ca organismul uman adult nu are nevoie de mai mult de 250 mg de sodiu pe zi,inseamna ca 1-2 g de sare zilnic asigura din plin necesarul de sodiu. Alcoolul Pana nu de mult, literatura medicala sugera ca ingestia moderata de alcool poate proteja impotriva infarctului si a accidentelor vasculare cerebrale (desi se stie ca creste trigliceridele in sange),in timp ce favorizeaza riscul unor forme de cancer. Abstinenta totala era recomandata doar pentru femei insarcinate si in unele stari ca pancreatita si bolile hepatice. Est destul de trist ca a trebuit sa treaca atata timp pana ce substanta care produce intoxicatia alcoolica sa fie recunoscuta ceea ce este, si anume un toxic celular, un toxic pentru intregul arganism si in cantitati mici,chear daca efectele nu se observa imediat. La diabetici, alcoolul fvorizeaza aparitia cataractei. Diabetologii spun ca alcoolul trebuie evitat de persoanele cu hipertrigliceridemie, cu hipertensiune arteriala si de cele cu surplus ponderal. 8

Iar diabeticii tratati cu insulina sau preparate orale, trebuie sa stie ca alcoolul are efect hipoglicemiant puternic. Cafeaua Cofeina (1,3,7-trimetilxantina) este o componenta biologic activa a multor alimente, care este implicata si in rezistenta fata de insulina. Numeroase studii au arat ca dimetilxantina, teofiliana si cofeina influenteaza in mod negativ utilizarea glucozei si sensibilitatea fata de insulina la om. Chear si fara zahar sau lapte, cafeaua creste glicemia postprandiala si insulinemia, motiv suficient pentru a nu fi folosita. Consumul de cafea a fost asociat cu cresterea mai multor factori de risc pentru bolile cardiovasculare, de exemplu cresterea colestrolemiei totale si a colesterolului LDL (cel rau ). Cafeaua filtrata sau nefiltrata creste concentratiile plasmatice de homocisteina un factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare. Si cafeaua decofeinizata creste colesterolul LDL si acizii grasi liberi in sange. Fumatul Deoarece fumatul creste rezistenta la insulina, creste nivelul insulinemiei si al trigliceridelor sanguine, scade colesterolul HDL, produce disfunctie endoteliala, creste adeziunea celulelor de endoteliul vascular, creste concentratia moleculelor de adeziune din sange, creste colesterolul LDL oxidat,scade concentratia vitaminelor antioxidante din sange si diminueaza elasticitatea arteriale,orce diabetic trebuie sa renunte imediat la fumat. Proteinile animale In zilele noastre, grasimile si dulciurile nu au o reputatie prea buna. In schimb, despre proteine se spun numai cuvinte bune. Iar in diabet, valoarea proteinelor esubliniata chiar mai mult decat pentru persoanele cu o sanatate medie. Nu e de mirare ca cele mai indragite si mai populare diete din zilele noastre sunt cele mai incarcate cu proteine. Propagatorii acestor diete pledeaza pentru o ingestie de proteine de 2-3 ori mai mare decat este recomandat in mod curent. Multi adopta aceste regimuri bogate in proteine, incantati de faptul ca,in sfarsit, au descoperit o alimentatie ce justifica un consum foarte generos de carne. Desi nu pare sa afecteze in mod negativ controlul glicemiei,totusi acest consum ecesiv de proteine dauneaza in alte privinte, mai ales daca provine din surse animale. Regimul alimentar in care proteinile repreezinta mai mult de 20% din aportul caloric total se asociaza cu alterarea functiilor renale o problema care poate ingrijora pe orcine sufera de diabet pe langa efectele nocive date de cantitatile mari de colesterol, grasimi animale si lipsa de fibre alimentare. Statisticile spun ca aproximativ o treime din diabetici vor prezenta probleme renale sau nefropatie diabetica tipica. Si odata ce a inceput alteraea functiilor renale,ea va fi urmata de o inrautatire previzibila. Proteinele animale ridica colesterolemia cu aproximativ 5%, in timp ce proteinele vegetale o scad 5%. Cu toate datele stiintifice, atitudinea predominanta in randurile populatiei este ca diabeticii au nevoie o cantitate mare de proteine si proteina recomandata cel mai frecvent este carnea slaba. Realitatea este ca,la majoritatea bolnavilor de diabet de tip 2, metabolismul proteinelor este normal si nu e nevoie de nicio cantitate suplimentara. Timp indelungat, expertii credeau ca proteinele incetinesc absorbtia glucidelor,ajutand astfel la ameliorarea glicemiei. Studii recente arata ca realittea e alta. Cand cineva consuma o anumita cantitate de glucid, sa zicem 50g, raspunsul glicemic este acelasi,indiferent daca s-au ningerat numai glucidele sau concomitent si

proteine. Totusi, daca se inlocuieste o parte din glucide, de exemplu, in loc de 50g se ingera numai 40g de glucide si 10g proteine,glucoza sanguina va creste mai putin. Dar aceasta scadere nu se datoareaza prezenteiproteinei,ci pentru ca s-au consumai mai putine glucide. Tabel 3 Continutul de proteine al alimentelor uzuale .
Alimentul Pasare la gratar 100g Somon 100g Carne de vaca 100g Carne de porc 100g Linte 1 cana (250 ml) Tofu tare (125 ml) Fasole 1 cana (250) Texturate de soia uscate 60 ml Seminte floarea-soarelui 60 ml Spanac fiert 1 cana (250 ml) Broccoli fiert 1 cana (250 ml) Ciuperci gatite 1 cana (250 ml) Cartof mijlociu la cuptor Orez nedecorticat 1 cana fiert Fasole verde fiarta 1 cana Conopida fiarta 1 cana (250 ml) 1 portocala mijlocie 1 banana mijlocie 1 mar mijlociu Total proteine (grame) 28,3 27,9 24,5 22,0 17,9 17,4 15,8 11,0 8,0 5,4 4,6 3,4 2,8 2,5 2,4 2,2 1,2 1,2 0,3 %caliriilor din proteine 52% 52% 38% 28% 30% 40% 24% 56% 17% 40% 35% 26% 8% 8% 18% 26% 7% 4% 1%

AL DOILEA PAS : Alegerea Alimentelor protectoare.

Multi cred ca, odata scapati de substantele cele mai daunatoare,ca grasimile animale si colesterolul,nu mai pot face nimic pentru a-si ameliora sanatatea . o parere eronata . In timp ce primul pas, acela de evita alimentele nesanatoase, este extrem de important, el nu inseamna decat jumatate in batalia pentru sanatate. Din fericire,a doua jumatate e mai placuta si consta in alegerea de a consuma o varietate larga de alimente delicioase si nutritive. Substantele fitochimice. De mult se stie ca zarzavaturile,legumele, fructele,produsele cerealiere integrale,nucile si semintele alcatueschrana sanatoasa. In primul rand, fitochimice sunt antioxidante puternice, care distrug radicalii liberi. Substantele antioxidante ofera un mecanism de aparare, care scade stresul oxidativ in aproape orce proces patogenic cunoscut. Exista dovezi ca , in cazuldiabetului,antioxidantele pot reduce riscul complicatiilor,inclusiv pe cel al insufientei renale,al pierderii vederii sau al amputatiei unui picior.

10

Principalii furnizori de antioxidante din hrana noastra sunt vitamina C si E, fitochimicele si carotenoizii. Alte antioxidante deosebite de importante pentru diabetici sunt glutationul, taurina si acidul alfa-lipoic. In ultimul timp s-a constatat ca vinetele contin cantitati mari de acid clorogenic, unul dintre antioxidantele cele mai puternice produse de plante. Diferitii carotenoizi au efecte deosebite in multe boli. Cel mai bine cunoscut carotenoid este beta-carotenul,cea mai importanta sursa vegetala de vitamina A. Alti carotenoizi sunt alfa-carotenul,gama-carotenul,cantaxantina,criptoxantana,licopenul, luteina si zeaxantina. In aparitia diabetului de tip 2 este implicat si stresul oxidativ,care produce rezistenta la insulina in tesuturile periferice si altereaza functia celulelor beta din pancreas, un motiv in plus de a consums antioxidante naturale prin hrana zilnica. In timp ce carotenoizii din alimente protejeaza impotriva diabetului de tip 2, cancerul,bolilor cardiovasculare,suplimentele,sub forma tabletelor din farmacii,nu au astfel de efecte. Pentru diabetici,carotenoizii luteina si zeaxantana prezinta un interes deosebit. Aceste antioxidante diminueaza riscul degenerarii maculare si al cataractei. Ca antioxidant,luteina e de 10 ori mai eficiente decat vitamina E. Pe langa carotenoizi,fructele si restul vegetalelor sunt bogate in vitamina C, acid folic si alte substante protectoare ca steroli vegetalu si inhibitori de proteaze. Fitochimicele protejeaza si impotriva bolilor cardiovasculare, diminuand formarea de colesterol, scazand tensiunea arteriala,nivelul colesterolemiei si al agregabilitatii trombocitelor,prevenind cuagularea sanguina intravasculara(tromboza),dilatand vasele sanguine si reducand leziunile peretilor vasculari. O alta grupa importanta de fitochimice sunt fitosterolii sau sterolii vegetali. Acesti compusi sunt asemanatoti ca structura cu colesterolul, insa in organism au efecte deosebite. Sterolii vegetali sunt in competitie cu colesterolul din alimente, scazand absobtia lui in intestin. Datirita hiperglicemiei si hiperinsulinemiei, diabeticii sintetizeaza mai mult colesterol. Sterolii din plante reduc nivelul colesterolului LDL(rau) atat la diabetici, cat si la nediabetici. La diabetici, fitosterolii favorizeaza scaderea glicemiei. Fitosteroli se gasec din abundenta in seminte, nuci, uleiuri vegetale, cereale integrale (in germenele cerealelor),legume, zarzavaturi cu fructe verzi si alte plante. Un regim vegetarian contine intre 600 si 800 mg fitosteroli zilnic. Studii efectuate asupra a zeci de mii de persoane au aratat ca riscul diabetului de tip 2,al bolii coronariene si al accidentelor vasculare cerebrale era mai scazut cu 34%la persoanele cu consumul cel mai mare de produse cerealiere integrale. Flavonoidele se gasesc in ceapa, conopida,coacaze,varza creata,laptuci si fructe citrice. Numeroase studii arata ca sia are efect benefic asupra diabetului,scazand glucoza, colesterolul si lipidele din sange. Proteinele din soia au o actiune favorabila in abezitate si diabet prin diminuarea rezistentei fata de insulina si prin favrizarea lipolizei in ficat si tesutul adipos. Despre usturoi se stie ca scade colesterolul, trigliceridele,glicemia, tensiunea arteriala si coagulabilitatea sangelui,dilata vasele sanguine,creste activitatea sistemului imun si scade riscul cancerului. Aproape toate alimentele vegetale sunt surse bogate de figre insolubile. Alimentatia bagata in fibre poate sa alimenteze sensibilitatea fata de insulina si sa scada secretia de insulina. Continutul in magneziu este mai mare in cerealele integrale decat in cele rafinate. Aceasta poate contribui la frecventa mai mica a diabetului,observata printre cei ce consuma din abundenta alimente bogate in fibre. Numeroase studii recente arata ca produsele cerealiere integrale scad riscul diabetului si al bolii coronariene.Taratea si germenele boabelor de cereale sunt foarte bogate in fibre, vitamine

11

minerale si fitoestrogene,care, toate la un loc, amelioreaza sensibilitatea fata de insulina, scad trigliceridele sanguine,concentratiile de homocisteina,de colesterol si de insulina. Pentru orientare ,iata cateva surse foarte bune de fibre: fasolea boabe,negatita, 60g contine 10g fibre; mazarea uscata,60g =10g fibre; lintea uscata, 60g = 6g fibre; fulgii de cereale,nepregatiti,50g =5g fibre; pastele fainoase din faina integrala,50g = 4g fibre; o felie paine integrala de 45g = 3g fibre; coacaze 125 g = 9 g fibre; fasolea verde, 200 g =4 g fibre; varza rosie, 200 g =5 g fibre; morcovi, 200g = 7 g fibre; varza de Bruxelles,200g = 9 g fibre; broculi, 200g = 6 g fibre; portocala,130 g = 2 g fibre; banana,125 g = 2 g fibre; Proteinele vegetale. La auzul cuvantului proteina, de obicei,cei mai multi se gandesc la carne,oua si produse lactate. In trecut, diabeticii erau incurajati sa consume, pe langa grasimi, si cantitati mari de carne. Deci, nu e de mirare ca, pentru foarte multi,notiunea de proteina vegetala pare ceva strain. Dar este timpul ca mitul sa fie inlaturat, amintind mai intai cateva dintre avantajele proteinelor vegetale fata de cele animale: proteinele vegetale sunt bogate in fibre- carnea, auale si produsele lactate nu contin fibre; majoritatea vegetalelor sunt sarace in grasimi(exceptie fac nucile,semintele si fasolea soia), cele mai multe legume contin doar 5% grasime sau chear mai putin, iar aceste grasimi sunt mai ales nesaturate, in vreme ce produsele animale sunt bogate in grasimi care contin acizi grasi saturati; proteina vegetala scade colesteromia,cea animala o creste; proteina vegetala e incarcata cu multe fitochimice protectoare, pe cand produsele animale nu contin fitochimice; produsele vegetale contin calciu,iar carnea nu are calciu, insa prin efectul acidifiant creste pierderea calciului prin urina; proteinele vegetale protejeaza rinichii,cele din carne compromit functia renala; proteina de soia reduce dimensiunile placilor aterosclerotice; la persoanele cu diabet de tip 1 , inlocuind jumatate din proteinele consumate cu protein de soia, se scade perderea urinara de proteine; proteina de sia scade rezistenta fata de insulina, scade trigliceridele si creste colesterolul HDL(cel bun). Ce grasim trebue sa consumam ? Acizii grasi nesaturati protejeaza organismul impotriva bolilor cronice, se oxideaza mul mai greu, scad susceptibilitatea LDLfata de oxidare, scad trigliceridele, nu scad HDL, nu favorizeaza procesele de tromboza, nu altereaza sistemul imun, amelioreaza sensibilitatea fata de insulina si ajuta la stapanirea glicemiei. Sursele cele mai bogate de acizigrasi mononesaturati sunt: maslinele,avocado,migdalele, ulei de masline, migdale si de rapita. Uleiul de arahide contine 50% acizi grasi mononesaturati. In capitolele anterioare, am vazut ca,in prezenta rezistentei la insulina, glicemia este mentinuta in limite normale, cat timp celulele pancreatice beta produc o cantitate suplimentara

12

de insulina. Un factor important in secretia de insulina este insasi masa de celule beta. Concentratiile crescute de glucoza sanguina actioneaza toxic (glucotoxicitate), determinand moartea celulelor secretoare de hormon. Intr-un studiu foarte complex s-au urmarit efectele nivelurilor crescute de glucoza si acizigrasi din sange izolate si asociate-asupra functiei si duratei de viata a celulelor ce secreta insulina. S-a constata ca acidul gras saturat palmitic (gasit in toate produsele lactate) si concentratiile crescute de glucoza au redus capacitatea proliferativa a celulelor beta si au indus moartea celulara. In schimb, acizii grasi monosaturati palmitoleic si oleic au avut un efect opus. Nu au produs moartea celulara (apoptoza), ci au favorizat poliferarea celulelor beta si au contracarat efectele toxice ale glucozei si acidului palmitic. Efectele benefice ale acizilor grasi mononesaturati s-au reflectat si prin imbunatatirea parametrilor functionali ai celulelor beta. Acidul palmitoleic si oleic au prevenit scaderea continutului in insulina al celulelor beta, indusa in acidul palmitic si glucoza, precum si secretia dificitara de insulina, la stimularea cu glucoza. Alte studii au aratat ca alimentatia cu acizi grasi mononesaturati duce la concentratii de glucoza mai mici pe nemancate si la o utilizare mai buna a glucozei. Inglobarea acizilor grasi mononesaturati in particulele de lipoproteine face ca aceste particule sa se oxideze mult mai greu. Asa se face ca inlocuirea acizilor grasi saturati din alimentatiei cu acizi grasi mononesaturati a scazut mult colesterolul LDL(rau). Studii recente arata ca maslinele si uleiul de masline presat la rece contin, pe langa cantitati mari de vitamina E, si o serie de substante fenolice foarte active ca aleuropein si hidroxitirozol in concentratii de 50-800 mg/kg, care au o puternica actiune antioxidanta si de inhibare a agregarii trombocitelor, impedicand adeziunea celulara de peretii vasculari(efecte antitrombotice). Sursa cea mai bogata de acizi grasi mononesaturati o constituie nucile macadamia(Macadamia ternifolia),cultivate in Australia, Hawaii si Africa. Continutul lor de ulei este de 73,7% si sunt bogate in calciu magneziu,fosfor si numeroase vitamine. Semintele, cerealele, nucile, si celelalte grasimi vegetale contin mai ales acizi grasi polinesaturati, cel mai frecvent intalnim fiind acidul linoic(un acid gras omega-6 cu doua duble legaturi)si acidul alfa-linoleic(omega-3,cu trei duble legaturi). Deoarece organismul uman nu poate produce acid linolic si alfa-linoleic, ei trebuie sa fie obtinuti din alimente, motiv pentru care se numesc acizi grasi esentiali. Acidul linolic constituie aproximativ 65% din acizii grasi ce se gasesc in uleiul de floarea-soarelui, de soia sau de germen de porumb. Organismul uman nu are nevoi decat de cantitati mici de acizi grasi esentiali. Este suficient daca acestia reprezinta 12%din aportul caloric total. Din cercetarile efectuate, reiese ca alimentatia cu ulei de floarea-soarelui,alcatuit in cea mai mare parte din acidul omega-6 linolic,mareste continutul intramuscular de trigliceride si rezistenta la insulina,prin cresterea oxidarii grasimilor,ceea ce pentru diabetici nu e de dorit. Nu trebue sa uitam ca germenele de grau contine o cantitate apreciabila de grasimi, impreuna cu antioxidantele necesare, asa ca cine foloseste produse cerealiere integrale, cantitatimici pana la moderate de nuci si seminte,eventuale masline si avocado, lapte de soia sau tofu s-a asigurat de necesarul de grasimi si ar putea renunta la gatirea cu ulei,indiferent de provenienta. Mai ales in diabetul de tip 2, aportul de grasimi nu trebuie safie mai mare de 1015% din aportul total de calorii. Sper ca din cele prezemtate aa reiesit ca diabetul nu e ca o fractura pe care medicul o imobilizeaza, si nici o raceala , care trece de la sine dupa o saptamana. Totusi, cine a descoperit ca sufera de diabet nu trebue sa ramana victima bolii. Deoarece cresterea glucozei in sange nu doare, foarte multi cad in extrema opusa, neacordandu-i nici o atentie, convinsi ca, daca nu simt nimic, nici in organism nu se petrec lucruri prea grave. S-a observat ca cei care cred ca diabetul este o o boala serioasa si ca actiunile

13

lor au importanta in evolutia bolii, au sansele cele mai bune de a face ca afectiunea sa devina doar un incovenient care face parte din rutina zilnica.

14