Sunteți pe pagina 1din 7

Introducere Alturi de instituia efului statului i guvern, parlamentul constituie, in cadrul oricarei societati democratice, institutia politica cu rol

major in structurarea i funcionarea acesteia. Ea este creaia politic a burgheziei, a aplicarii n practica a principiilor separatiei puterii si al reprezentativitatii promovate de aceasta clasa. Aparuta nca din perioada moderna, de-a lungul vremii aceasta institutie a cunoscut numeroase transformari, atat in modul de constituire, structurare, functionare, al atributiilor si functiilor, cat si in privinta rolului si locului in societate, a relatiilor cu celalalte institutii ale statului. In perioada contemporan a Republicii Moldova, reeind din art. 60, alin. 1 din Constituie identificm c: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova i unica autoritate legislativ a statului. Aadar, Parlamentul Republicii Moldova este instituia juridic compus din 101 deputai care se bucur de anumite imunitai, avnd drept de control asupra autoritilor executive i fiind unica autoritate legislativa din stat. Parlamentul poate adopta acte cu caracter juridic i acte cu caracter exclusiv politic.

Actele Parlamentului - Legea, ca act juridic al Parlamentului

Page3

1. Conceptul de lege Prin termenul LEGE, noi identificm dou sensuri: Lato sensu, adic sensul larg care presupun toate actele normative si stricto sensu, sensul restrns care se desemneaza actul juridic emis de autoritate legislativ, adic de Parlament. Ambele sensurii sunt corecte ns distincia din punct de vedere tiinific se impune atunci cnd urmarim sa stabilim ierarhia izvoarelor de drept, s facem delimitarile necesare dintre diversele acte emise de autoritatile publice i prin urmare, i ntre cele ale Parlamentului, sau cnd vrem sa explicm supremaia juridica a legii. Aceasta deoarece suprematia legii priveste numai legea ca act juridic al Parlamentului. Reieind din cele menionate mai sus, putem contura o definiie a legii prin sensul su restrns care este: Actul juridic al Parlamentului, elaborat n conformitate cu Constitutia, potrivit unei proceduri prestabilite si care reglementeaza relatiile sociale cele mai generale si cele mai importante. Din aceast definiie, desprindem faptul c legea este actul juridic al Parlamentului, identificndu-se astfel organul emitent. De aici rezult ca legea este n exclusivitate actul Parlamentului, definiia punnd n valoare dispoziiile potrivit carora Parlamentul este unicul organ legislativ (Constituia Republicii Moldova, art. 60, alin. (1)). Aceasta prevedere constituional i realitate statal sunt rezultatul faptului c Parlamentul este singurul organ de stat ales de ctre toi cetaenii rii direct, prin vot universal, egal i secret i liber exprimat (Constituia Republicii Moldova, art. 61, alin. (1)). Prevederile exprese ale Constitutiei Republicii Moldova cuprinse in art. 72, alin. (1) impune clasificarea legilor n:
-

legi constitutionale legi organice

- legi ordinare Aceasta clasificare se realizeaza pe criteriul continutului reglementarilor, dar si pe cel al procedurii de adoptare. Constitutionale sunt legile care privesc revizuirea Constitutiei Republicii Moldova (art 72, alin. (2)) Art. 72 alin. (3) al Constituiei Republicii Moldova specific c legilor organice le sunt rezervate domeniile: a) sistemul electoral; b) organizarea i desfurarea referendumului; c) organizarea i funcionarea Parlamentului; d) organizarea i funcionarea Guvernului; instanelor judectoreti, a contenciosului administrativ;
Page3

c) organizarea i funcionarea Curii Constituionale, a Consiliului Superior al Magistraturii, a

f) organizarea administraiei locale, a teritoriului, precum i regimul general privind autonomia local; g) organizarea i funcionarea partidelor politice; h) modul de stabilire a zonei economice exclusive; i) regimul juridic general al proprietii i al motenirii; j) regimul general privind raporturile de munc, sindicatele i protecia social; k) organizarea general a nvmntului; l) regimul general al cultelor religioase; m) regimul strii de urgen, de asediu i de rzboi; n) infraciunile, pedepsele i regimul executrii acestora; o) acordarea amnistiei i graierii; p) celelalte domenii pentru care, n Constituie, se prevede adoptarea de legi organice; r) alte domenii pentru care Parlamentul consider necesar adoptarea de legi organice. Ct priveste legile ordinare, (art. 72 alin. (3) al Constituiei Republicii Moldova), Parlamentul poate intervine n orice domeniu al relaiilor sociale, cu excepia celor rezervate legilor constituionale i legilor organice. In ceea ce priveste delimitarea legilor n dependen de procedura de adoptare (procedura parlamentara si procedura prin referendum permite posibilitatea delimitarii legilor neconstitutionale sau n dependen de fora lor juridic n dou subcategorii distincte: - lege adoptata prin referendum(legi cu forta juridica suprema) ; legi adoptate in Parlament (legi cu for juridic inferioara legilor adoptate prin referendum).

2. Clasificarea legilor Legile constitutionale sunt acele legi prin care se revizuieste Constituia. Sub aspectul coninutului ele conin reglementri ale relaiilor sociale fundamentale i care sunt eseniale pentru instaurarea, meninerea si exercitarea statal a puterii. Sub aspect procedural ele se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor alei. Legile organice, sub aspectul continutului sunt acelea care intervin n domeniile rezervate prin art. 73 alin. (3) din Constitutie. Sub aspect procedural ele se adopta cu votul majoritii deputatilor
Page3

alei.

n ierarhia legislativa legile organice constituie un esalon intermediar ntre legile constitutionale si cele ordinare.Aceste legi reprezent o dezvoltare a normelor constitutionale i pot intervene numai n domenii deosebit de importante pentru care legislativul considera necesar adoptarea unei legi organice. Domeniile care se reglementeaza prin legea organic stabilite de art. 72 alin. 3 lit. a) din Constitutia RM si anume: sistemul electoral, organizarea i desfurarea referendumului, organizarea i funcionarea Parlamentului,organizarea si functionarea Guvernului,organizarea si functionarea partidelor politice etc. In conformitate cu aceste articole din Constitutie prin legile organice se mai reglementeaz i alte domenii, se deosebete n acest caz o categorie de legi care poate fi numit categoria legilor statutare prin intermediul carora se instituie juridic diferite organe ale statului, noi elemente social statale de reglementare i administrare i solutionare a conflictelor sociale. In acest caz legea organic constituie mijlocul soluionrii unei situaii sociale tipologice de apariie a necesitatii interveniei legiuitorului n domeniul relaiilor sociale. Aceasta categorie de legi se adopt cu votul majoritii deputailor alei dup cel putin 2 lecturi iar modificarea,completrea i abrogarea lor sau ale unor dispoziii ale acestora se fac tot printr-o lege organic conform procedurii stabilite n acest sens. Legile ordinare sunt este adoptate de Parlament pentru a reglementa domenii sociale de importan mai redus pentru care nu este necesar adoptarea unei legi organice. Legea ordinar se adopt cu votul majoritii deputailor prezeni la edin Parlamentului i sunt subordonate legilor constitutionale si organice. Acest tip de legi intervin in orice domeniu al relatiilor sociale, cu exceptia domeniilor supuse reglementarii prin Constituie si legi organice. Modificarea, completarea si abrogarea legilor ordinare sau ale unor dispozitii ale acestora se fac, de regula, prin lege ordinara, conform procedurii stabilite n acest sens. Deosebirile dintre legile organice i legile ordinare sunt date de poziia lor ierarhic i de modalitatea lor de adoptare. Legile ordinare din punct de vedere al obiectului de reglementare normativ juridic constituie categoria cea mai numeroasa de legi. Dup cum am menionat mai sus, ele intervin n orice domeniu al relatiilor sociale cu exceptia domeniilor supuse reglementarii prin constitutie si legi organice. Prin procedura mai simpla de adoptare a legilor ordinare, ele constituie categoria cea mai dinamica de legi. Legile ordinare reglementeaza cele mai distincte si dispersate institutii sociale, sunt lipsite de complexitate i de formalism. Aceasta categorie de legi este chemat s asigure n condiii, adesea de urgen, principiul supremaiei legii n raport cu alte categorii de acte normativ-juridice. Aceast categorie de lege este destinat preponderent soluionarii unor situaii problematice, relaii sociale, evoluia echilibrat n raport cu organismul social a crora necesit intermedieri de ordin normativ-juridic. In Republica
Page3

www.referat.ro Moldova aceasta categorie de lege nu trebuie sa contravin dispoziiilor constitutionale si organice iar

modificarea, completarea si abrogarea legilor ordinare sau ale unor dispozitii ale acestora se fac de regula prin lege ordinar conform procedurii stabilite n acest sens. 3. Suprematia legii Conceptul de suprematie a legii Suprematia legii este un principiu constitutional ce exprima acea calitate a legii (trastur a legii) n virtutea careia legea, elaborata n conformitate cu litera si spiritul Constitutiei, este superioara juridic tuturor actelor normative existente ntr-un sistem constitutional. Suprematia legii se explica deci prin funciile sale n exprimarea si realizarea voinei poporului ca voin general obligatorie (de stat). Fundamentarea tiinific a supremaiei legii se regsete n totalitatea urmtorilor factori: - economici - sociali - politici - juridici factori ce se afla ntr-o strns legatur i interaciune i care trebuie privii n raport cu legea n indivizibilitatea lor. 4. Elaborarea legii Procedura de elaborare a legilor cuprinde urmatoarele etape: 1) initiativa legislativa; 2) examinarea si avizarea proiectului de lege de catre comisiile parlamentare; 3) includerea proiectului de lege pe ordinea de zi a sedinei parlamentului; 4) dezbaterea proiectului de lege n plen; 5) votarea proiectului de lege; 6) promulgarea si publicarea legii; 7) aprobarea legii prin referendum (doar pentru legile constitutionale).
Page3

Initiativa legislativa

Dreptul de iniiativ legislativ aparine deputailor n Parlament, Preedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunrii Populare a unitii teritoriale autonome Gguzia (art. 73 din Constituia RM) Initiativa legislativa a Guvernului se exprima prin prezentarea de proiecte de legi, n timp ce deputaii prezint propuneri legislative. Pentru ca proiectul de lege sau propunerea legislativa sa ajunga pe agenda de lucru a parlamentului (pentru a se putea realiza deci initiativa legislativa) ele trebuie verificate att sub aspectul coninutului reglementrilor, ct si al tehnicii juridice si al armonizarii (corelarii) cu ntregul sistem de drept. De aceea normele de tehnica legislativa prevd obligaia unor organisme statale de a examina, dezbate, aviza proiectele de legi, naintea sesizarii parlamentului deci n faza de conturare a initiativei legislative. Aceasta activitate complexa de examinare si avizare d certitudine c proiectul de lege reprezint un text bine alctuit i util. Examinarea si avizarea proiectului de lege de catre comisiile parlamentare Examinarea si avizarea proiectelor de legi de catre comisiile parlamentare este o activitate complexa, de mare utilitate, aceasta permitnd o verificare, la nalt nivel statal a coninutului i formei proiectelor de legi. Comisiile parlamentare examinnd un proiect de lege pot propune adoptarea sa, eventual cu amendamente sau respingerea proiectului. Ele nu pot nsa propune un alt text dect cel prezentat de catre initiatori. Trebuie sa subliniem ca punctul de vedere al comisiilor parlamentare nu obliga nici pe iniiator si nici parlamentul. Soarta proiectului de lege este hotrt exclusiv de Parlamentul, n afara cazurilor n care iniiatorul si retrage proiectul, n condiiile prevazute de lege. Includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a sedintei Parlamentului La ntocmirea proiectului ordinii de zi, biroul permanent trebuie sa aiba n vedere proiectele de legi i propunerile legislative nregistrate. Orice proiect de lege depus, trebuie deci supus atentiei. Dezbaterea proiectului de lege n plenul Parlamentului Dezbaterile ncep prin expunerea de motive facute de ctre iniiatorul proiectului de lege. Este ascultat apoi raportul comisiei parlamentare competente. Proiectul este supus n continuare discutiei generale si apoi discuiei pe articole. Fiecarui deputat i se nmneaza, n timp util, cte un exemplar tiparit din proiectul de lege i din expunerea de motive, nainte sau cu ocazia dezbaterilor n plen, depuatii pot propune amendamente. Cu privire la amendamente exista regula de a se cere ntotdeauna avizul comisiei parlamentare (sau n orice caz a raportorului acesteia atunci cnd parlamentul le dezbate fara a cere avizul comisiei) precum i de a se asculta iniiatorul proiectului de lege. Cel care a propus amendamentul poate sa-1 retraga pna cnd este supus votului.

Page3

Votarea proiectului sau a propunerii de lege intervine dupa discuia pe articole a proiectului. Publicarea legilor prezinta o mare importanta deoarece este operaiunea de care este legata intrarea lor n vigoare. Art. 76 din Constituia RM stipuleaz c Legea se public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova i intr n vigoare la data publicrii sau la data prevzut n textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistena acesteia. Aprobarea legii prin referendum Art. 75, alin. (1) din Constituia RM stipuleaz c Cele mai importante probleme ale societii i ale statului snt supuse referendumului. Hotrrile luate n baza rezultatelor Referendumului au putere suprem juridic.

Page3