Sunteți pe pagina 1din 19

MUZICA BISERICEASC{ ORTODOX{ @N ROM}NIA @NAINTE ~I DUP{ SCHIMB{RILE DIN 1989

Preliminarii

Pentru a ^n\elege mai bine evolu\iile muzicii ortodoxe din Rom]nia ^n ultimele decenii, adic[ ^n timpul regimului comunist dinainte de 1989 `i apoi ^n anii ce au urmat c[derii acestui regim, p]n[ ast[zi, trebuie amintite c]teva elemente ale unui cadru istoric `i cultural mai larg. Astfel, ^n ultimele câteva secole, starea muzicii practicate în Biserica Ortodoxæ Românæ a fost determinatæ de o serie de factori ce \in, pe de o parte, de aspectele de Tradi\ie bisericeascæ, iar pe de altæ parte, de unele evolu\ii istorice mai generale, care în particular se poate spune c[ au exercitat influen\e `i asupra muzicii ortodoxe. Între aspectele tradi\ionale poate fi men\ionat mai întâi caracterul eminamente vocal al muzicii biserice`ti ortodoxe. De aceea în continuare vom vorbi în general despre cântarea bisericeascæ ortodoxæ în România. Færæ a discuta aici motivele neacceptærii instrumentelor muzicale în cultul ortodox, sæ amintim doar faptul cæ toaca `i clopotul constituie oarecum singurele excep\ii în aceastæ situa\ie.

Un al doilea aspect se referæ la originea bizantinæ a cântærii în Biserica Ortodoxæ Românæ. Studierea manuscriselor muzicale ce au circulat în decursul ultimului mileniu pe teritoriul actual al României au impus în mod hotærât aceastæ concluzie (sus\inutæ `i de memoria tradi\ionalæ a Ortodoxiei române`ti). Originea bizantinæ a determinat un alt caracter important al cântærii ortodoxe, `i anume este vorba despre caracterul sæu liturgic, astfel ^nc]t atunci când vorbim în general despre cântarea din Biserica Ortodoxæ, trebuie `tiut cæ, la modul foarte precis, avem în vedere ^ndeosebi cântarea culticæ a Bisericii Ortodoxe, sau, altfel spus, cântarea folositæ în cultul ortodox.

197

De asemenea, peste originea `i specificul bizantin s-a adaugat în ultimele circa trei secole (începând din a doua jumætate a sec.al XVII-lea) îndelungatul `i complexul proces de românire a cântærii biserice`ti ortodoxe, care prive`te traducerea textelor cântærilor în limba românæ (din greacæ `i slavonæ) `i adaptarea melodiilor originale la specificul rostirii în limba românæ sau chiar compunerea de melodii noi, întrutotul adecvate limbii române, dar pæstrând totodatæ specificul bizantin. @ntre aspectele legate de evolu\iile istorice rom]ne`ti, ^n ultimele dou[ secole (`i mai ales spre mijlocul sec.al XIX-lea), alæturi de stilul monodic tradi\ional (de origine bizantinæ), `i-a fæcut loc în

Biserica Ortodoxæ Românæ `i cântarea coralæ armonico-polifonicæ,

aceasta mai ales sub influen\æ apuseanæ `i ruseasc[. Dupæ mai multe zeci de liturghii de facturæ armonicæ clasicæ sau romanticæ (^n a doua jum[tate a sec.al XIX-lea `i la ^nceputul sec.al XX-lea), în sec.al XX- lea s-a încercat un compromis destul de fericit între cele douæ stiluri de c^ntare, cea monodicæ tradi\ionalæ `i cea armonicæ, prin armonizarea vechilor melodii biserice`ti - factura modalæ a armoniei întrebuin\ate `i folosirea predilectæ a isoanelor sau a mæsurilor alternative încercând sæ pæstreze “ethosul” specific al cântærii tradi\onale. Apoi, faptul unirii celor douæ Principate Române (|ara Româneascæ `i Moldova) la 1859, cæreia i-a urmat în plan bisericesc recunoa`terea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1885 `i apoi unirea într-un stat unitar a tuturor regiunilor istorice române`ti (incluzând `i Transilvania) la sfâr`itul primului ræzboi mondial, în anul 1918, cæreia i-a urmat ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie în anul 1925, toate acestea au fæcut sæ se punæ tot mai

insistent `i problema unificærii cântærii biserice`ti ortodoxe rom]ne`ti,

care pæstra caracteristici distincte în fostele regiuni istorice (Ardealul/Transilvania `i Banatul, în raport cu |ara Româneascæ `i Moldova). Mai ales între cele douæ ræzboaie mondiale aceastæ problemæ a cæpætat o expresie tot mai claræ. Tot între cele douæ ræzboaie mondiale au (re)apærut preocupærile pentru cântarea în comun a credincio`ilor (vis-a-vis de cântarea “solisticæ” a protopsal\ilor profesioni`ti), consideratæ de cætre unii la vremea respectivæ ca o influen\æ (neo)protestantæ `i se poate

198

vorbi despre începuturile muzicologiei bizantine moderne ^n Rom]nia

(interesând `i muzica ortodoxæ, dat fiind originile sale), prin studiile Pr.I.D.Petrescu 1 , dupæ ce pânæ la începutul sec.al XX-lea s-a putut vorbi oarecum doar despre o tradi\ie a “propediilor” în domeniul teoretic al cântærii “psaltice” (alt nume generic al cântærii monodice tradi\ionale de origine bizantinæ) - spiritul acestei tradi\ii pæstrându-se chiar `i în cazul Theoriticonului Ieromonahului Macarie 2 sau al Bazului teoretic `i practic al lui Anton Pann 3 , în cursul sec.al XIX-lea

`i al Principiilor de muzic[ bisericeasc[-oriental[ (psaltic[) ale lui Ion

Popescu-Pasærea 4 în primele decenii ale sec.al XX-lea. Mai trebuie ar[tat c[ ^nainte de al doilea r[zboi mondial, c]nt[re\ii din Biserica Ortodox[ Rom]n[ proveneau dintre absolven\ii celor c]teva seminarii teologice `i `coli de c]nt[re\i sau chiar din academiile de teologie ortodox[, de`i probabil destul de mul\i erau `i

cei care ^nv[\aser[ c]ntarea ^nc[ din copil[rie, pe l]ng[ c]nt[re\ul bisericii din sat. To\i ace`tia constituiau un corp profesional deja bine

structurat,

(constituit[ ^n anul 1914), care lupta pentru emanciparea economic[ `i cultural[ a membrilor s[i inclusiv prin revista proprie “Cultura” (^ncep]nd din 1911) `i care ^n cea mai bun[ epoca a sa num[ra circa 20.000 membri. Pre`edintele Asocia\iei a fost timp ^ndelungat Ion Popescu-Pas[rea. Acestea erau în general condi\iile istorice `i biserice`ti de la sfâr`itul celui de-al doilea ræzboi mondial, la momentul instaurærii, cu ajutorul trupelor sovietice, a regimului comunist, în anii de dupæ 1945. ~i aceste condi\ii au fost acelea care au influen\at ^n mod hot[r]tor `i evolu\iile ulterioare din domeniul c]nt[rii ^n Biserica Ortodoxæ Românæ.

C]nt[re\ilor

organizat

^ntr-o

Asocia\ie

General[

a

1 A se vedea, spre exemplu: Pr.I(oan). D(umitru). Petrescu, Etudes de paléographie

musicale byzantine, Les Idiomè les et le canon de l'Office de Noêl, Paris, 1932; idem, Les principes du chant d'eglise byzantin, extras din ”Bulletin de l'Institut

archéologique bulgar”, tome IX, Sofia, 1935.

2 Macarie Ieromonahul, Theoriticon, ^n “Opere”, vol.I, ed.ingrijit[ de Titus Moisescu (dup[ ed.din 1823), Edit.Academiei Rom]ne, Bucure`ti, 1976.

3 Anton Pann, Bazul teoretic `i practic al muzicii biserice`ti, Bucure`ti, 1845.

4 Ion Popescu-Pas[rea,

Tipografia c[r\ilor biserice`ti, Bucure`ti (1897, 1906, 1923, 1928, 1939) 1942.

Principii

de

muzic[

bisericeasc[-oriental[

(psaltic[),

199

Cântarea în Biserica Ortodoxæ Românæ în perioada de dupæ cel de-al doilea ræzboi mondial, pânæ la 1989:

eforturile de uniformizare a c]nt[rii

Dupæ al doilea ræzboi mondial, Biserica Ortodoxæ Românæ, la fel ca `i celelalte confesiuni `i religii din România, a trebuit sæ-`i desfæ`oare activitatea în condi\ii cu totul deosebite, cel pu\in fa\æ de cele dinainte de ræzboi. Regimul comunist, regim politic totalitar `i ateu, a limitat drastic libertatea de ac\iune a oamenilor Bisericii, într-o atitudine nu atât de toleran\æ, cât de tolerare relativæ a unor practici considerate învechite `i asimilate superstii\iilor. În aceastæ situa\ie, dupæ modelul centralizærii totalitare politice, `i în Bisericæ indica\iile primite de la centru erau cele mai adecvate unui comportament “corect” politic în majoritatea cazurilor, deoarece respectivele indica\ii emanau din imediata apropiere a centrului de decizie politicæ, mai bine cunoscut ierarhiei biserice`ti. Patriarhul care `i-a legat numele de cele mai importante realizæri din Biserica Ortodoxæ Românæ în primele trei decenii ale regimului comunist a fost P.F.Iustinian Marina (1901-1977, patriarh ^ntre anii 1947-1977). Preocupat de majoritatea aspectelor vie\ii biserice`ti, în timpul pæstoririi lui s-au elaborat Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române 5 , cu reglementæri inclusiv în domeniul administra\iei biserice`ti sau al învæ\æmântului teologic `i s-au luat hotærâri importante privind uniformizarea cultului în Patriarhia Românæ 6 . ~i ^n domeniul cântærii biserice`ti, mai ales în deceniile de început ale regimului comunist, cuvântul de ordine a fost “uniformizarea”. Este vorba despre interesul interbelic pentru “unificarea” cântærii din cuprinsul Patriarhiei Române, dincolo de diversitatea stilurilor regionale, “unificare” care în noile condi\ii istorice c[pæta înfæ\i`area “uniformizærii”, aceasta din urmæ constituind o ac\iune mult mai hotærâtæ - `i hotærâtæ “de la centru” - de

5 Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române, Bucure`ti, 1953.

6 Tipic bisericesc, Edit.Institutului Biblic `i de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1976; v.“Cuv]nt de l[murire”, p.5-10.

200

impunere obligatorie în toate regiunile Bisericii Ortodoxe Române a unor “modele” melodice aprobate de o comisie “centralæ” de speciali`ti. Impunerea for\atæ nu era în mæsuræ sæ apropie cântærile “aprobate” de sufletul cântære\ilor `i credincio`ilor din acele regiuni unde stilul cântærii biserice`ti era sim\itor diferit, chiar dacæ evident înrudit cu cel impus prin uniformizare (datoritæ rædæcinii melodice bizantine comune, în toate regiunile române`ti). Din fericire, calitatea deosebitæ, în plan bisericesc, muzical `i general uman, a celor însærcina\i cu elaborarea mæsurilor `i a tipæriturilor necesare uniformizærii c]ntærii, a contribuit într-o mæsuræ importantæ la atenuarea asperitæ\ilor în aplicarea hotærârilor de uniformizare `i a favorizat ob\inerea de succese notabile. Conducætorul comisiei de uniformizare a fost de la început Prof.Nicolae Lungu, reputat muzician, compozitor `i dirijor de cor. Între colaboratorii sæi s-au numærat Protodiac.Anton Uncu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru `i nu în ultimul rând Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te, binecunoscut liturgist român, care a f[cut parte `i din comisia de elaborare a Tipicului bisericesc din 1976 7 . Comisia a publicat ^n anul 1951 Gramatica muzicii psaltice 8 , care constituie un fel de program metodologic al eforturilor de uniformizare. @n anii urm[tori s-au publicat apoi mai multe c[r\i

uniformizate de c]nt[ri biserice`ti: C]nt[rile Sfintei Liturghii `i c]nt[ri la cateheze 9 , Anastasimatarul uniformizat, cu cele dou[ p[r\i ale sale, Vecernierul 10 `i Utrenierul 11 , Cântærile Sfintei Liturghii `i podobiile celor opt glasuri 12

.

7 Ibidem.

8 Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru, Gramatica muzicii psaltice, Edit.Institutului Biblic `i de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1951 (ed.II, 1969).

9 Prof.Nicolae Lungu, Protodiac.Anton Uncu, C]nt[rile Sfintei Liturghii `i c]nt[ri la cateheze, Edit.Institutului Biblic `i de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1951.

10 Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Prof.Ion Croitoru, Anastasimatarul uniformizat: Vecernierul, Edit.Institutului Biblic `i de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1953 (ed.II, 1974). 11 Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Grigore Costea, Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te,

Anastasimatarul

Misiune

Ortodox[, Bucure`ti, 1954 (ed.II, 1974).

12 Idem, Cântærile Sfintei Liturghii `i podobiile celor opt glasuri, Edit.Institutului

Biblic `i de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1960 (cu edi\ii ulterioare; ed.III, 1969)

uniformizat:

Utrenierul,

Edit.Institutului

Biblic

`i

de

201

Speciali`tii aminti\i, care au activat în vederea realizærii uniformizærii cântærii, au încercat totodatæ sæ solu\ioneze cât mai definitiv un ansamblu de probleme ale cântærii biserice`ti române`ti, între care, spre exemplu, se numæræ `i transcrierea cântærilor 13 de stranæ în(tre) cele douæ sisteme de nota\ie în uz la mijlocul secolului al XX-lea: cel apusean, pe portativ (care s-a impus tot mai mult în \ærile române`ti dupæ jumætatea sec.al XIX-lea) `i cel psaltic (tradi\ional, în varianta bizantinæ modernæ, rezultatæ în urma reformei hrisantice, de la începutul secolului al XIX-lea `i care în sec.al XX-lea a început sæ piardæ tot mai mult teren în fa\a sistemului apusean de nota\ie muzicalæ). Conform principiilor de coresponden\[ (/ echivalen\[) ^ntre cele dou[ sisteme de nota\ie muzical[, principii enun\ate ^n Gramatica muzicii psaltice amintit[, toate edi\iile uniformizate au ap[rut cu c]nt[rile pe ambele nota\ii, puse ^n paralel. Prin uniformizarea c]nt[rilor ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ s- a sperat s[ se progreseze `i ^n rezolvarea problemei c]nt[rii de ob`te (^n comun), tot mai interesant[ din punct de vedere pastoral 14 . Ideea era aceea c[ to\i credincio`ii cu oarecare ^nzestrare muzical[ ar fi putut c]nta ^mpreun[, cunosc]nd acelea`i c]nt[ri (uniformizate). ~i aceast[ ini\iativ[ a dat roade, ^n multe parohii ortodoxe rom]ne`ti c]ntarea de ob`te fiind prezent[ ^ndeosebi la Sf]nta Liturghie (la care particip[ de obicei cel mai mare num[r de credincio`i). @n domeniul muzicii corale, Liturghia Psaltic[ a lui Nicolae Lungu 15 constituie poate exemplul cel mai reu`it al sintezei amintite mai ^nainte ^ntre stilul psaltic tradi\ional `i cel coral armonico- polifonic, maturitatea `i eficien\a trat[rii muzicale ^mbin]ndu-se fericit cu accesibilitatea - aceast[ ultim[ ^nsu`ire fiind foarte important[ dintr-un punct de vedere eclesial. O serie de alte culegeri corale au

13 @n aceast[ problem[ v. I.D.Petrescu, Transcrierea muzicii psaltice în Biserica

Ortodoxæ Românæ, Bucure`ti, 1937 (extras din “Biserica Ortodox[ Rom]n[“ nr.1-2,

1937) sau Nicolae Lungu, Problema transcrierii `i uniformizærii cântærilor psaltice în

Biserica noastræ, ^n “Studii Teologice”, seria II, VIII (1956), nr.3-4, p.241-249

14 Nicolae Lungu, Cântarea în comun a poporului în bisericæ, ^n “Studii Teologice”, seria II, III (1951), nr.1-2, p.28-35; Cântarea în comun ca mijloc de în\elegere a

dreptei credin\e, ^n “Biserica Ortodox[ Rom]n[“, LXX (1952), nr.11-12, p.890-899.

15 Nicolae C.Lungu, Liturghia psalticæ pentru cor mixt, Edit.Institutului Biblic `i de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, 1957.

202

eviden\iat cele mai frecvent c]ntate (`i mai valororase) lucr[ri pentru corurile biserice`ti, stabilind oarecum un standard repertorial comun pentru acestea. Pot fi amintite ^n acest sens spre exemplu cel pu\in

Culegerea de c]nt[ri corale religioase “Iubi-Te-voi, Doamne” 16 `i

Repertoriul coral pentru coruri b[rb[te`ti al Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu 17 (acesta din urm[ foarte util mai ales ^n seminariile `i facult[\ile de teologie). Dup[ trecerea la cele ve`nice a Preafericitului Patriarh Justinian, ^n anul 1977, ac\iunea de uniformizare a continuat, prin tip[rirea Cântærilor Penticostarului, ap[rute ^n anul 1980 cu binecuv]ntarea P.F.Patriarh Iustin Moisescu 18 . Totu`i, ^n aceast[ perioad[ (a ultimului deceniu comunist) se poate observa `i apari\ia unor c[r\i de c]nt[ri care nu se ^ncadreaz[ ^n “tipicul” uniformiz[rii, ^n regiunile rom]ne`ti ^n care c]ntarea bisericieasc[ ortodox[ prezint[ nuan\e specifice, locale. Astfel au fost Cântærile biserice`ti, tip[rite la Timi`oara ^n anul 1980, pentru Banat 19

`i Cântærile la serviciile religioase, la Cluj-Napoca, ^n anul 1988,

pentru Ardeal 20 . Aceast[ tendin\[ se va accentua destul de puternic ^n perioada urm[toare, de dup[ 1989

*

@n deceniile “comuniste”, c]nt[re\ii biserice`ti proveneau ^n continuare de la cele c]teva seminarii teologice `i `coli de c]nt[re\i, mai pu\in de la cele dou[ Institute Teologice de grad universitar, de la Bucure`ti `i Sibiu, ai c[ror absolven\i se ^ndreptau ^n cea mai mare parte c[tre activitatea preo\easc[. De asemenea, mai ales ^n mediul rural, un mare num[r de c]nt[re\i s-a format, ca `i mai ^nainte, prin

16 “Iubi-Te-voi, Doamne” - culegere de c]nt[ri corale religioase (repertoriu de muzic[

bisericeasc[),Edit.Institutului Biblic `i de Misiune Ortodox[, Bucure`ti, anul ? (dup[

1957).

de

Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom]ne, Bucure`ti, 1983 (cu ed.ulterioare).

18 Prof.Nicolae

Penticostarului, Edit.Institutului Biblic `i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom]ne, Bucure`ti, 1980

19 Prof.Dimitrie

biserice`ti, Edit Mitropoliei Banatului, Timi`oara, 1980.

20 Pr.Prof.Ioan Brie, Cântæri la serviciile religioase, edit. de Arhiepiscopia Ortodox[ Rom]n[ a Vadului, Feleacului `i Clujului, Cluj-Napoca, 1988.

17 Pr.Prof.Dr.Nicu

Moldoveanu,

Repertoriu

coral,

Edit.Institutului

Pr.Chiril

Biblic

`i

Lungu,

Cusma,

Pr.Prof.Dr.Ene

Pr.Ioan

Brani`te,

Popescu,

Cântærile

Cântæri

Teodorovici,

Prof.Gheorghe

Dobreanu,

203

ucenicia la stran[ ^ncep]nd din copil[rie, pentru o eventual[ salarizare ob\in]nd ulterior c]te un “certificat de capacitate”, ^n urma vreunui curs de c]teva s[pt[m]ni. Salarizarea c]nt[re\ilor biserice`ti a fost mereu una dintre cele mai sc[zute (“cel mai mic salariu pe economie” sau chiar numai o parte de norm[), ceea ce a f[cut ca mul\i c]nt[re\i talenta\i `i cu studii muzicale de specialitate (chiar superioare) s[ prefere o carier[ muzical[ laic[, aduc[toare de avantaje sim\itor mai mari. @n catedrale (patriarhie, mitropolii, episcopii), ca `i ^n unele biserici mai mari din ora`e, au func\ionat coruri “armonice”, fie pe baz[ benevol[ sau cu o retribu\ie simbolic[ a cori`tilor `i dirijorilor. Nivelul muzical al acestor coruri era mai ridicat ^n ora`ele importante, care aveau institu\ii muzicale laice (filarmonici, teatre de oper[) de unde puteau fi recruta\i cori`ti cu calit[\i vocale sau cu o preg[tire de specialitate. Situa\ia aceasta, cu rare excep\ii, s-a perpetuat `i dup[ 1989, p]n[ ast[zi.

Cântarea în Biserica Ortodoxæ Românæ dupæ 1989

Evenimentele survenite în România la 22 decembrie 1989 (“Revolu\ia românæ” `i c[derea regimului comunist) au provocat importante schimbæri `i în domeniul cântærii biserice`ti ortodoxe. Libertatea nou dobânditæ, mai ales în domeniul tipografic, a fæcut ca unele evolu\ii doar incipiente înainte de 1989 sæ capete un aspect exploziv, la aceasta contribuind `i numeroase ini\iative mai mult sau mai pu\in private. Continuând `i amplificând reac\iile la insuficien\ele uniformizærii impuse începând cu anii ’50 ai sec.al XX-lea, apar acum

numeroase reeditæri a unor cær\i “clasice” de cântæri psaltice, dinainte

de cel de-al doilea ræzboi mondial sau din perioada imediat ^naintea declan`[rii campaniei de uniformizare. Pot fi amintite ^n acest sens cær\ile lui Dimitrie Suceveanu (Idiomelarul 21 , retipærit de Sebastian

21 Dimitrie Suceveanu, Idiomelar, ed.^ngrijit[ de Arhid.Conf.Dr.Sebastian Barbu Bucur dup[ ed.din 1856, vol.I (septembrie-decembrie), Editura M[n[stirii Sinaia,

204

Barbu-Bucur), Ion Popescu Pasærea (Liturghierul de stranæ 22 ) sau Victor Ojog (Anastasimatarul 23 ) etc. Oarecum pe o linie intermediaræ între reeditarea “istoricæ” (cu caracter `tiin\ific) a unor cær\i renumite de c]nt[ri `i adaptarea lor (totu`i) pentru folosirea curentæ în cântarea bisericeascæ se înscrie noua edi\ie a “Anastasimatarului” Ieromonahului Macarie 24 . Retip[rirea unor c[r\i de c]nt[ri biserice`ti cuprinz]nd variante regionale ale c]nt[rii (din Transilvania `i Banat), ac\iune ^nceput[ destul de timid ^n ultimii ani ^nainte de 1989, cap[t[ un nou suflu dup[ 1989. Totu`i se observ[ o în\elegere mai largæ a unitæ\ii existente în cântarea ortodoxæ româneascæ, prin faptul c[ ^n aceste c[r\i apar aproape ^ntotdeauna `i c]nt[ri psaltice “propriu-zise” - de obicei dintre cele uniformizate, `i mai ales de la Sf]nta Liturghie. Dintre aceste tip[rituri pot fi amintite cele ale Arhid.Prof.Ioan Brie 25 `i Pr.Prof.Vasile Stanciu de la Cluj 26 , Pr.Conf.Gr[jdian Vasile de la Sibiu 27 , Pr.Lect.Nicolae Beleanu de la Timi`oara 28 , Constan\a Cristescu de la Arad 29 etc. Dintr-un fel de “nostalgie a originilor” `i poate totodat[ ca o reac\ie la uniformizare, ^mpletit[ cu o oarecare tenta\ie de nuan\æ exoticæ, apar ^n aceast[ perioad[ c]teva c[r\i de c]nt[ri “athonite”, prin osteneala Ob`tei monahale a Chiliei “Buna Vestire” din Schitul

1992; vol.II (ianuarie-august), Editura Mitropoliei Moldovei `i Bucovinei-”Trinitas”, Ia`i, 1996; vol.III (Triod `i Penticostar), 1997.

22 Ion Popescu-Pas[rea, Liturghier de stran[, ed.^ngrijit[ de Arhid.Conf.Dr.Sebastian Barbu Bucur dup[ ed. din 1925, Editura Episcopiei Arge`ului, 1991.

23 Victor Ojog, Anastasimatar, ed.^ngrijit[ de Arhid.Conf.Dr.Sebastian Barbu Bucur `i Pr.Conf.Alexie Buzera dup[ ed. din 1943, Editura Mitropoliei Moldovei `i Bucovinei- ”Trinitas”, Ia`i, 1998.

24 Anastasimatarul

Paharnicului Dimitrie Suceveanu, ed. ^ngrijit[ de Diac.Cornel Coman `i Gabriel Duca, Edit.Bizantin[ - Funda\ia Stavropoleos, Bucure`ti, 2002.

25 Arhid.Prof.Ioan Brie, Cântæri liturgice `i la diferite servicii religioase, Beiu`, 1994.

26 Pr.Prof.Vasile Stanciu, Slujbele Sfin\ilor rom]ni din Transilvania `i alte c]nt[ri

religioase, Cluj-Napoca, 1990.

27 Pr.Vasile Gr[jdian, Cântæri biserice`ti, Sibiu, 1994.

28 Pr.Lect.Nicolae Belean, C]nt[ri biserice`ti, Editura Mitropoliei Banatului, Timi`oara, 1995.

29 Dr.Constan\a Cristescu, Liturghier de stran[, Edit.Universit[\ii “Aurel Vlaicu”- Edit.Episcopiei Aradului, Arad, 2001; idem, Vecernier, idem edit., Arad, 2001.

Cuviosului

Macarie

Ieromonahul

cu

ad[ugiri

din

cel

al

205

(românesc) “Sfântul Dimitrie-Lacu”, de la Sfântul Munte Athos:

“Buchetul muzical athonit” cuprinde Cântærile Sfintei Liturghii (vol.I),

Cântærile Utreniei (vol.III), Polielee (vol.IV) 30

.

Nu trebuie sæ se creadæ cæ tendin\ele de uniformizare s-au stins în aceastæ perioadæ. Credincios crezului înainta`ilor sæi, Pr.Nicu Moldoveanu de la Facultatea de Teologie din Bucure`ti, singur sau în colaborare cu al\i speciali`ti, a continuat tipærirea unor edi\ii “uniformizate”, acoperind în cea mai mare parte necesitæ\ile slujbelor biserice`ti. Apari\iile ultimilor ani, tip[rite cu binecuv]ntarea P.F.

Patriarh Teoctist Ar[pa`u, num[r[ Cântærile Sfintei Liturghii `i alte cântæri biserice`ti 31 , Noul Idiomelar 32 , Cântærile Triodului 33 , Cântæri la Sfintele Taine `i la Ierurgii `i alte cântæri religioase 34

@n domeniul c]nt[rii corale apar de asemenea numeroase culegeri 35 . Desigur, ^n afara c[r\ilor de c]nt[ri men\ionate p]n[ acum, apar o multitudine de alte culegeri de muzic[ bisericeasc[, mai mult

sau mai pu\in importante, ^ntr-o diversitate care era de neimaginat ^nainte de 1989.

.

*

30 Buchet muzical athonit, Editura “Evanghelismos”, Bucure`ti, vol.I: Cântærile

Sfintei Liturghii, 2002; vol.III: Cântærile Utreniei, 2001; vol.IV.: Polielee, 2002

31 Colectiv, Cântærile Sfintei Liturghii `i alte cântæri biserice`ti, Edit.Institutului Biblic

`i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure`ti, 1992.

32 Noul Idiomelar (ce cuprinde cântærile din slujba vecerniei `i utreniei de la praznicele înmpæræte`ti `i de la sfin\ii cu polieleu din perioada Octoihului, dupæ Dimitrie Suceveanu, Ion Popescu-Pasærea `.a.), ed. ^ngrijit[ de Pr.Prof.Dr.Nicu

Moldoveanu, Edit.Institutului Biblic `i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure`ti, 2000

33 Cântærile Triodului (dupæ Dimitrie Suceveanu, ~tefanache Popescu, Ion Popescu- Pasærea, Anton Uncu `.a., selectate `i transcrise pe ambele nota\ii muzicale de Conferen\iar univ.Nicolae C.Lungu `i Asistent univ.Chiril Popescu - Bucure`ti 1985),

ed. ^ngrijit[ de Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Edit.Institutului Biblic `i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure`ti, 2001.

34 Cântæri la Sfintele Taine `i la Ierurgii `i alte cântæri religioase, ed. ^ngrijit[ de

Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Edit.Institutului Biblic `i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure`ti, 2002.

35 Spre

Catedralei Mitropolitane, ed.^ngrijit[ de Pr.Vasile Gr[jdian, Sibiu, 1998 etc.

ex. Cântærile Sfintei Liturghii pentru cor mixt din repertoriul Corului

206

@n ceea ce prive`te preg[tirea c]nt[re\ilor biserice`ti, trebuie observat c[ dup[ c[derea regimului comunist, ^n numai c]\iva ani, num[rul `colilor de teologie `i al absolven\ilor acestora s-a m[rit cu un ordin de m[rime, adic[ de aproape zece ori - de la c]teva seminarii teologice `i `coli de c]nt[re\i ^nainte de 1989, ajung]ndu-se actualmente la c]teva zeci, de la cele dou[ institute teologice de grad universitar la circa 15 facult[\i de teologie ^n cadrul universit[\ilor de stat, iar de la c]teva sute de absolven\i ajung]ndu-se la c]teva mii ^n fiecare an. Imediat dup[ 1989, o sec\ie de muzic[ bisericeasc[ (bizantin[) a ap[rut `i la Conservatorul de Muzic[ de la Bucure`ti, iar pentru doar c]\iva ani `i la Cluj. @n ultimii ani s-a mai ^nfiin\at o sec\ie specializat[ ^n muzic[ bisericeasc[ la Facultatea de Teologie din Constan\a `i sunt actualmente ^ncheiate `i ^naintate la Ministerul Educa\iei, Cercet[rii `i Tineretului formele pentru o sec\ie de muzic[ la Facultatea de Teologie “Andrei ~aguna” de la Sibiu. Fiind studiat[ ^n toate aceste `coli, la aceasta ad[ug]ndu-se orele de religie reintroduse ^n ^nv[\[m]ntul general, se poate spune c[ nivelul de cunoa`tere al muzicii biserice`ti ortodoxe a sporit sim\itor, la toate nivelurile - merg]nd p]n[ la studiile de master `i doctorat. Pe de alt[ parte, aceasta nu ^nseamn[ c[ situa\ia social[ a c]nt[re\ilor biserice`ti s-a schimbat ^n aceea`i m[sur[. Remunera\ia de obicei insuficient[ a acestora a f[cut ca ^n continuare, cu unele excep\ii, selec\ia c]nt[re\ilor `i calitatea general[ a c]nt[rii ^n biserici s[ nu cunoasc[ evolu\ii deosebite.

*

F[r[ a face parte dintre c]nt[rile liturgice ale Bisericii Ortodoxe, dar afl]ndu-se ^n imediata apropiere a spiritualit[\ii ortodoxe, o grup[ de c]nt[ri foarte iubit[ de cre`tinii ortodoc`i rom]ni este cea a colindelor (mai ales pentru perioada s[rb[torilor din jurul Cr[ciunului), ^n care componenta folcloric[ este de obicei foarte important[. Continu]nd o venerabil[ tradi\ie, ini\iat[ de folclori`ti ca Sabin Dr[goi 36 , George Breazul 37 `.a. ^n perioada interbelic[ `i

36 303 colinde cu text `i melodie, culese `i notate de Sabin V.Dr[goi, publicate la

“Scrisul Rom]nesc S.A.”, Craiova (1925).

207

men\inut[ oarecum `i ^n perioada comunist[ 38 , publicarea de culegeri de colinde de tot felul (pe o voce sau ^n aranjamente corale etc.) a devenit ^n ultimii ani un fapt c]t se poate de obi`nuit 39 . Un alt fenomen distinct ^n peisajul c]nt[rii de factur[ religioas[ ortodox[ ^l constituie c]nt[rile asocia\iei “Oastea Domnului”, interzis[ ^n perioada comunist[ `i care `i-a reluat activitatea dup[ 1989. Numeroasele culegeri publicate ^n ultimii ani de aceast[ asocia\ie (de men\ionat cele aproape o mie de pagini ale volumului “S] c]nt[m Domnului” 40 ) cuprind c]nt[ri izvor]te dintr-o tr[ire pioas[, care din punct de vedere muzical nu se ^ncadreaz[ neap[rat pe o linie tradi\ional[ - ceea ce face ca ele s[ nu se ^n cadreze de obicei ^ntre c]nt[rile propriu-zis liturgice.

Preocupæri de muzicologie bisericeasc[ `i bizantin[ înainte `i dupæ 1989

@n perioada comunist[, deci p]n[ ^n 1989, ^n ceea ce prive`te preocup[rile teoretice rom]ne`ti asupra c]nt[rii biserice`ti ortodoxe se poate observa un fenomen interesant, care d[ m[sura situa\iei politice `i culturale din vremea aceea. Cercet[rile ^n domeniul bizantinologiei muzicale, care desigur priveau `i c]ntarea ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[, puteau apare ^n editurile sau publica\iile culturale mai “oficiale” (laice), a`adar totul sub o oarecar[ “umbrel[ bizantinologic[“, ^n timp ce lucr[rile care f[ceau trimitere direct[ la

37 Colinde, culegere ^ntocmit[ de G(eorge).Breazul cu desene de Demian, “Scrisul

Rom]nesc S.A.”, Craiova, 1938; retip.^n Edit.Funda\iei Culturale Rom]ne, Bucure`ti,

1993.

38 Astfel, ^n perioada comunist[, ^n afara unor apari\ii totu`i singulare (spre ex., Prof.Ioan Brie, 73 colinde pentru trei voci, Cluj-Napoca, 1980), colinde apar chiar `i ^n Repertoriul coral deja men\ionat, al Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu(Edit.Institutului Biblic `i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom]ne, Bucure`ti, 1983). 39 Dintre foarte numeroasele culegeri corale de colinde se poate men\iona cel pu\in, ca fiind reprezentativ[, Antologia de colinde pentru cor mixt, ^ntocmit[ de Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu `i ap[rut[ ^n Edit.Institutului Biblic `i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure`ti, 1999.

40 S[ c]nt[m Domnului - carte de c]nt[ri a Oastei Domnului, ed.a IV-a, Editura

“Oastea Domnului, Sibiu, 1999.

208

c]ntarea bisericeasc[ (sau la domeniul bisericesc), puteau vedea lumina tiparului doar ^n revistele `i publica\iile strict biserice`ti. Aceasta exprim[ ^nc[ o dat[ condi\ia Bisericii Ortodoxe sub regimul comunist, de tolerare, dar ^n limite c]t se poate de precise. Totodat[, la vremea respective[, aceast[ situa\ie putea crea `i o anumit[ impresie “propagandistic[“, referitor la problemele vie\ii cre`tine, biserice`ti, ca fiind vorba despre o realitate doar “istoric[“ `i de interes doar “`tiin\ific”. @n mod asem[n[tor, sub o alt[ “umbrel[“ oficial[, cea a etnomuzicologiei, au ap[rut lucr[ri foarte interesante privind aspecte din imediata apropiere a vie\ii religioase, cum este cazul colindelor, care fiind foarte “folclorice”, nu sunt prin aceasta mai pu\in religiosae. @ntr-un fel, situa\ia aceasta mai exprima (`i exprim[ ^n continuare) profunda ^nrudire a domeniului c]nt[rii ortodoxe rom]ne`ti cu cel al bizantinologiei muzicale, pe de o parte, `i cu al etnomuzicologiei, pe de alt[ parte. De aceea, bizantinologi `i etnomuzicologi valoro`i, unii dintre ei continu]ndu-`i activitatea ^nceput[ ^n perioada interbelic[, ^nainte de venirea la putere a regimului comunist, au publicat sub acest regim at]t ^n reviste `tii\ifice laice, c]t `i ^n reviste biserice`ti, aduc]ndu-`i p]n[ la urm[ o contribu\ie deosebit de important[ pentru domeniul muzicii biserice`ti din Rom]nia. A`a a fost cazul Preotului Ioan D.Petrescu (1884-1970) 41 , al lui George Breazul (1887-1961) 42 , Gheorghe Ciobanu (1909-2000) 43 ,

41 Pr.Ioan.D.Petrescu, Etudes de paléographie musicale byzantine, vol.I, Editura

Muzical[, Bucure`ti, 1967, vol. II, 1984 (ed.^ngrijit[ de Titus Moisescu).

42 George Breazul, Pagini din istoria muzicii rom]ne`ti (cu numeroase studii de bizantinologie muzical[ sau referitoare la c]ntarea bisericeasc[) , vol.I (ed.^ngrijit[ de Vasile Tomescu), Edit.Muzical[, Bucure`ti, 1966, vol.II (ed.^ngrijit[ de Gheorghe Firca), 1970, vol.III (ed.idem), 1974, vol. IV, (ed.idem), 1977, vol.V (ed.^ngrijit[ de Gheorghe Ciobanu), 1981. 43 Gheorghe Ciobanu, Muzica bisericeascæ la români, ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[“,

XC (1972), nr.1-2, p.162-195; idem, Studii de Etnomuzicologie `i Bizantinologie,

vol.I, Editura Muzical[ a Uniunii Compozitorilor `i Muzicologilor din Rom]nia,

Bucure`ti, 1974, vol.II, 1979; idem, Theorie, pratique, tradition, facteurs complementaires indispensables pour dechiffrer l'ancienne musique byzantine, în

”Jahrbuch der Österreichischen Byzantinistik”, 32/7 (1982), p.29-37 etc.

209

Titus Moisescu (1922-2002) 44 , Arhid.Sebastian Barbu-Bucur (1930- ) 45 etc.

Dintre cei care care au activat `i au publicat ^ndeosebi ^n cadrul bisericesc `i cu referire direct[ la “c]ntarea (/ muzica) bisericeasc[“, trebuie aminti\i ^n primul r]nd Prof.Nicolae Lungu (1900-1993) 46 , men\ionat deja ^n leg[tur[ cu problemele uniformiz[rii c]nt[rii ^n Biserica Ortodox[ Rom]n[ dup[ 1950, `i urma`ul s[u la catedra de muzic[ bisericeasc[ de la Facultatea de Muzic[ din Bucure`ti, Pr.Prof.Nicu Moldoveanu (1940-) 47 , cu valoroase sinteze de istorie a c]nt[rii biserice`ti. La Sibiu Pr.Prof.Gheorghe ~oima

44 Titus Moisescu, Valorificarea tezaurului de culturæ muzicalæ bizantinæ în România,

^n “Biserica Ortodox[ Rom]n[“, C (1982), nr.7-8, p.682-691; idem, Prolegomene

bizantine - Muzica bizantinæ în manuscrise `i carte veche româneascæ, Editura

Muzical[, Bucure`ti, 1985 etc.

45 Arhid.Prof.Dr. Sebastian, Barbu-Bucur, D.G.Kiriak - contribu\ii la armonizarea

melodiilor psaltice,

^n “Glasul Bisericii”, XXXIII (1974), nr.7-8, iul.-aug., p.696-705;

idem, Axionul ”Îngerul a strigat” în armonizarea lui D.G.Kiriak, ^n “Glasul Bisericii”,

XXXIV (1975), nr.7-8, p.763-778; idem, Ac\iunea de ”românire” a cântærilor psaltice

`i determinærile ei social-patriotice. Filoteri sin Agæi Jipei `i al\i autori din sec. al

XVIII-lea, ^n “Biserica Ortodox[ Rom]n[“ XCII (1980), nr.7-8, iul.-aug., p.836-856;

idem, Cântarea de cult în Sfânta Scripturæ `i Sfânta Scripturæ în cântærile Bisericii, ^n

“Studii Teologice” seria II, XL (1988), nr.5, p.86-104, idem, Cultura muzicalæ de

tradi\ie bizantinæ pe teritoriul României, Editura Muzical[, Bucure`ti, 1989 etc.

46 Prof.Nicolae Lungu, Tehnica recitativului liturgic. Organizarea corului bisericesc,

^n “Sudii Teologice” seria II, I (1949), nr.3-4, p.238-251; Cântarea în comun a poporului în bisericæ, ^n “Sudii Teologice” seria II, III (1951), nr.1-2, p.28-35; idem,

Cântarea în comun ca mijloc de în\elegere a dreptei credin\e, ^n “Biserica Ortodox[

`i

uniformizærii cântærilor psaltice în Biserica noastræ, ^n “Studii Teologice” seria II, VIII (1956), 3-4, p.241-249; idem, Combaterea inova\iilor în recitativul liturgic, ^n

“Studii Teologice” seria II, VII (1957), nr.7-8, p.562-573 etc.

47 Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Izvoare ale cântærii psaltice în Biserica Ortodoxæ Românæ - manuscrise muzicale vechi bizantine din România (grece`ti, române`ti `i româno-grece`ti) pânæ la începutul secolului al XIX-lea, ^n Biserica Ortodox[

Rom]n[“, XCII (1974), nr.1-2, p.131-280; idem, Manuscrise muzicale bizantine cu

nota\ie antechrysantica din Biblioteca Sfântului Sinod `i Biblioteca Palatului

Patriarhal din Bucure`ti, ^n “Glasul Bisericii”, XXXIV (1975), nr.7-8, p.806-812;

idem, Preocupæri de muzicæ `i muzicologie în Biserica Ortodoxæ Românæ în ultimii

cincizeci de ani (1925-1975), ^n “Sudii Teologice” seria II, XXIX (1976), nr.3-4,

p.263-297; idem, Muzica bisericeascæ la români în secolul al XIX-lea, partea I, ^n

“Glasul Bisericii” XLI (1982), nr.11-12, p.883-915; partea II, XLII (1983), nr.9-12,

p.594-625; idem, Muzica bisericeascæ la români în sec.XX, partea I, “Biserica

Ortodox[ Rom]n[“, CIII (1985), nr.7-8, p.615-636; partea II, CIV (1986), nr.3-4, p.117-139 etc.

Rom]n[“,

LXX

(1952),

nr.11-12,

p.890-899;

idem,

Problema

transcrierii

210

func\iunile muzicii liturgice 48 , despre

folclorul muzical religios 49 `i despre muzica bisericeasc[ `i laic[ la

Institutul Teologic din Sibiu 50 . O lucrare colectiv[ deosebit de important[ `i pentru c]ntarea bisericeasc] este seria de Izvoare ale muzicii românesti 51 , publicat[ ^ncep]nd cu anul 1976 (`i unde se poate u`or observa “alunecarea” speciali`tilor spre problemele bizantinologiei muzicale), care va continua `i dup[ 1989. Dintre muzicologii laici, a tratat despre melodica bizantin[ Prof.Victor Giuleanu 52 `i au atins ^n preocup[rile lor domeniul muzicii rom]ne`ti de origine bizantin[ Prof.Viorel Cosma 53 , Prof.Octavian Laz[r Cosma 54 , Adriana ~irli 55 `.a., iar dntre cercet[torii str[ini care s-

(1911-1985)

a

scris

despre

48 Pr.Prof.Gheorghe ~oima, Func\iunile muzicii liturgice, Edit.Arhidiecezan[, Sibiu,

1945.

49 Idem, Folclorul muzical religios, ^n “Studii Teologice” seria a II-a, II (1950), nr.3-6,

p.288-294.

50 Idem, Muzica bisericeasc[ `i laic[ la Institutul Teologic din Sibiu, ^n “Mitropolia

Ardealului”, VI (1961), nr.5-6, p.798-806. 51 Izvoare ale muzicii românesti: vol I -Culegeri de folclor `i cântece de lume, ed.Gheorghe Ciobanu, Edit.Muzical[, Bucure`ti, 1976; vol II - Muzicæ instrumentalæ,

vocalæ `i psalticæ din secolele XVI-XIX, ed.idem, 1978; vol III - „Øcoala muzicalæ de la Putna“-Manuscrisul nr. 56/544/576 I de la Mænæstirea Putna: „Antologhion“, ed.

Gheorghe Ciobanu, Marin Ionescu, Titus Moisescu, 1980; vol. III B transcripta -

Øcoala muzicalæ de la Putna“ - Manuscrisul nr. 56/544/576 I - P/II: „Stihirar“, ed.idem, 1984; vol. IV - „Øcoala muzicalæ de la Putna“-Manuscrisul nr. I-26/Ia`i:

„Antologhion“, ed.idem, 1981; vol. V - documenta, „Øcoala muzicalæ de la Putna“- Antologhionul lui Evstatie Protopsaltul Putnei, ed.Gheorghe Ciobanu, Marin Ionescu,

- nr.12/Leipzig: „Antologhion“, ed.Titus Moisescu, 1984; vol. VII A-D, documenta et

transcripta: Filothei sin Agæi Jipei. Psaltichie rumâneascæ, ed.Sebastian Barbu-Bucur,

vol.1-3, Bucure`ti, 1981, 1984, 1986; vol.4, Buzæu, 1992; vol VIII - documenta et

transcripta: Anastasimatarul de la Cluj-Napoca (Ms.1106), ed.Hrisanta Trebici Marin,

1983;

vol.

VI

monumenta:

„Øcoala

muzicalæ

de

la

Putna“-Manuscrisul

1985.

52 Victor Giuleanu, Melodica bizantin[, Editura Muzical[, Bucure`ti, 1981.

53 Viorel Cosma, Men\iuni istorice rom]ne`ti privitoare la interpretare ^n muzica

bizantin[ (sec.XIV-XVIII), ^n “Biserica Ortodox[ Rom]n[“, LXXXV (1967), nr.9-10, p.1051-1056 etc. 54 Octavian Laz[r Cosma, Hronicul muzicii rom]ne`ti, vol.I-VII, Bucure`ti, Edit.Muzical[ a Uniunii Compozitorilor din Rom]nia, 1973-1979.

211

au aplecat asupra problemelor muzicii medievale (de origine bizantin[) ^n spa\iul rom]nesc trebuie men\ionat[ cel pu\in Anne E.Pennington 56 . Al\i speciali`ti care au publicat ^n perioada comunist[ ^n domeniul muzicii biserice`ti: Diac.Prof.Grigore Pan\iru (1905- 1981) 57 , Arhid.Lect.Ioan Popescu (1925-1992) 58 , Pr.~tefan C.Alexe 59 , Pr.Ioan Bo`tenaru 60 , Pr.Prof.Nicolae Necula 61 , Pr.Marin Velea 62 , Pr.Prof.Alexie Buzera 63 , Prof.Constantin Catrina 64 etc. @n sf]r`it, unii teologi importan\i ai Bisericii Ortodoxe Rom]ne, ca Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te (1913-1984) 65 `i

55 Adriana ~irli, Repertoriul tematic `i analitic al manuscriselor psaltice vechi (sec.XIV-XIX).I.Anastasimatarul, Edit.Muzical[, Bucure`ti, 1985

56 Anne E.Pennington, Muzica în Moldova medievalæ - Music in Medieval Moldavia

(16th Century), bilingual ed., Edit.Muzical[, Bucure`ti, 1985.

57 Diac.Prof.Grigore Pan\iru, Nota\ia `i ehurile muzicii bizantine, Edit.Muzical[, Bucure`ti, 1971.

58 Arhid.Lect.Ioan Popescu, Muzica bisericeascæ în Transilvania, în vol. ”Contribu\ii transilvænene la teologia ortodoxæ”, Sibiu, 1988, p.305-317.

59 Pr.~tefan C.Alexe, Foloasele cântærii biserice`ti în comun dupæ Sf.Niceta de

Remesiana, ^n “Biserica Ortodox[ Rom]n[“, LXXV (1957), nr.1-2, p.165-182.

60 Pr.Ioan Bo`tenaru, Muzica `i cultul în Biserica Ortodoxæ, ^n “Studii Teologice” seria II, XXII (1971), nr.1-2, p.110-118 etc.

61 Pr.Prof.Nicolae Necula, Cântarea culticæ în Biserica Coptæ Ortodoxæ,^n

Bisericii”, XXXVIII (1979), nr.7-8, iul.-aug., p.773-781

62 Pr.Marin Velea, Originea `i evolu\ia semiografiei cântærii biserice`ti, ^n “Studii

Teologice” seria II, XVII (1965), nr.9-10, p.593-620; idem, Începuturile muzicii corale române`ti, laice `i biserice`ti, ^n “Biserica Ortodox[ Rom]n[“, XCVIII (1980), nr.1-2, p.232-242 etc.

63 Pr.Alexie.Al.Buzera, ~coala de psaltichie de la Madona-Dudu din Craiova la

^nceputul sec.al XIX-lea `i sistema nou[, ^n “Mitropolia Olteniei”, XXIII (1971), nr.7-

8, p.559-562; idem, Contribu\ii la istoria muzicii biserice`ti `i laice din Craiova, ^n

“Mitropolia Olteniei”, XXV (1973), nr.7-8, p.576-586 etc.

64 Constantin Catrina, Muzica psaltic[ rom]neasc[ ^n biblioteca muzeului din ~cheii

Bra`ovului, ^n “Studii `i Cercet[ri de Istoria Artei”, seria “Teatru, Muzic[, Cinematografie”, tom.19, 1972, p.37-44 (^n colab.cu Mihai Manolache); idem, ~coal[

`i dasc[li de psaltichie ^n ~cheii Bra`ovului, ^n Studii de Muzicologie, vol.X,

Edit.Muzical[, Bucure`ti, 1974, p.147-160 (^n colab.cu Mihai Manolache) etc.

65 Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te, Temeiuri biblice `i tradi\ionale pentru cântarea în comun a

credincio`ilor, ^n “Studii Teologice” seria II, VI (1954), nr.1-2, p.17-38.

“Glasul

212

Pr.Prof.Dr.Dumitru St[niloae (1903-1993) 66 , au abordat ^n unele dintre scrierile lor aspecte ale c]nt[rii biserice`ti. Este de remarcat `i interesul unor compozitori pentru valorificarea muzicii de origine bizantin[, exemplul cel mai ilustru fiind Paul Constantinescu (1909-1963), cu cele dou[ monumentale

lucr[ri vocal-simfonice ale sale, Oratoriul bizantin de Pa`ti-Patimile `i @nvierea Domnului (1946-1948) `i Oratoriul bizantin de Cr[ciun- Na`terea Domnului (1947).

*

Dup[ 1989, unii dintre cei men\iona\i ^nainte ^`i continu[ o activitate rodnic[ ^n noile condi\ii de libertate a exprim[rii: Gheorghe Ciobanu 67 , Titus Moisescu 68 , Arhid.Sebastian Barbu-Bucur 69 , Pr.Nicu Moldoveanu, 70 Pr.Alexie Buzera 71 , Constantin Catrina 72 etc. Se afirm[ totodat[ o serie de noi cercet[tori, fie clerici sau laici, care abordeaz[ problematica muzicii biserice`ti sub o multitudine de aspecte. F[r[ preten\ia de a epuiza subiectul pot fi men\iona\i: Gheorghe C. Ionescu, cu un foarte interesant Lexicon al celor ce s-au preocupat de muzica bisericeasc[ rom[neasc[ de-a lungul

66 Pr.Prof.Dr.Dumitru St[niloae, Cântarea liturgicæ comunæ, mijloc de întærire a

unitæ\ii în dreapta credin\æ, ^n “Ortocoxia”, XXXIII (1981), nr.1, p.58-72.

67

Gheorghe Ciobanu, Studii de Etnomuzicologie `i Bizantinologie, vol.III, Editura

Muzical[ a Uniunii Compozitorilor `i Muzicologilor din Rom]nia, Bucure`ti, 1992;

idem, La rythmique des neumes byzantins dans les transcriptions de J.D.Petrescu et de Egon Wellesz par rapport à la pratique actuelle, în vol.”Rhythm in Byzantine

Chant”, Hernen, 1991, p.21-35.

68 Titus Moisescu, Monodia bizantin[ ^n g]ndirea unor muziciceni rom]ni, Editura

Muzical[, Bucure`ti, 1999 etc.

69 Arhid.Prof.Dr.Sebastian Barbu-Bucur, Manuscrisele muzicale rom]ne`ti de la Muntele Athos, Editura Muzical[, Bucure`ti, 2000 etc.

70

Pr.Prof.Dr.Nicu

Moldoveanu,

Macarie

Ieromonahul

(1770-1836),

traduc[tor,

compozitor, copist, tipograf, ^n “Biserica Ortodox[ Rom]n[“, CVIII (1990), nr.1-2,

p.116-136; idem, Afirmarea Muzicii noastre ^n vremea Domnului Alexandru Ioan

Cuza (1859-1866), ^n “Biserica Ortodox[ Rom]n[“, CIX (1991), nr.4-6, p.121-152 etc.

71 Pr.Prof.Dr.Alexie.Al.Buzera, Cultura muzical[ rom]neasc[ de tradi\ie bizantin[ din

sec.al XIX-lea, Funda\ia Scrisul rom]nesc, Craiova, 1999 etc.

72 Constantin Catrina, Muzica de tradi\ie bizantin[ - ~cheii Bra`ovului, Editura

Arania, Bra`ov, 2001 etc.

213

timpului 73 , Constan\a Cristescu, cu un studiu substan\ial despre toac[ (unul dintre pu\inele instrumente muzicale acceptate de Biserica Ortodox[) 74 , Pr.Prof.Vasile Stanciu, cu sinteze privind c]ntarea bisericeasc[ ^n Ardeal (Transilvania) 75 , Pr.Conf.Vasile Gr[jdian, cu

studii ^n domeniul teologiei c]nt[rii liturgice ortodoxe 76 `i al oralit[\ii

c]nt[rii biserice`ti din Ardeal (Transilvania) 77 , Vasile Vasile 78 , Florin Bucescu etc.

Congresele de muzicologie bizantin[, ca cel de la Ia`i (anual,

ajuns ^n anul 2003 la a zecea edi\ie), de la Bucure`ti (2002) sau Piatra Neam\ (2002) `i revistele de specialitate, de obicei cu apari\ie anual[, ca “Byzantion romanicon” (la Ia`i, ^ncep]nd din 1995) sau “Acta Muzicae Byzantianae (tot la Ia`i, ^ncep]nd din 1999) au constituit un prilej de apropiere ^ntre studiul savant `i practica bisericeasc[ a c]nt[rii `i au permis apari\ia, al[turi de cei mai ^n v]rst[, a numero`i tineri, ca Nicolae Gheorghi\[, Elena Chircev, Petre Stanciu, Mariana Flai`er, Costin Moisil, Delia-~tefania Barbu, Constantin Secar[ etc.

*

73 Gheorghe C.Ionescu, Lexicon al celor care, de-a lungul veacurilor, s-au ocupat cu muzica de tradi\ie bizantinæ în România, Edit.Diogene, Bucure`ti, 1994.

74 Constan\a Cristescu, Chem[ri de toac[, Editura Academiei Rom]ne, Bucure`ti,

1998.

75 Pr.Prof.Dr.Vasile Stanciu, Muzica bisericeascæ ortodoxæ din Trasilvania, Cluj- Napoca, 1996; idem, Muzica bisericeasc[ coral[ din Transilvania, Edit.Presa

Universitar[ Clujean[, Cluj-Napoca, 2001.

76 Pr.Vasile Gr[jdian, Teologia cântærii liturgice în Biserica Ortodoxæ - Aspecte de

identitate a cântærii liturgice ortodoxe, Editura Universit[\ii “Lucian Blaga”, Sibiu,

2000.

77 Idem, Aspecte de oralitate în cântarea de stranæ din Ardeal, în “Acta Musicae

Byzantinae” (Ia`i), vol.II, nr.1, aprilie, 2000, p.65-75; idem, Oralitate `i uniformizare

în evolu\ia cântærii biserice`ti de origine bizantinæ, în idem rev.(Acta Musicae

Byzantinae”), vol.III, aprilie, 2001, p.38-45; idem, Elemente de oralitate ^n cartea de

c]nt[ri biserice`ti a lui D.Cun\anu (Sibiu, 1890), în idem rev., vol.IV, mai, 2002, p.182-187; idem, C]teva aspecte actuale de oralitate ^n c]ntarea bisericeasc[ din

Ardeal, în idem rev., vol.V, mai, 2003, p.102-110; idem, ^n colaborare cu Lect Drd.Sorin Dobre, C]nt[re\i biserice`ti din Ardeal, vol.I, Editura Universitæ\ii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2003,.

78 Vasile Vasile, Istoria muzicii bizantine `i evolu\ia ei ^n spiritualitatea rom]neasc[,

vol.I-II, Edit.Interprint, Bucure`ti, 1997.

214

Dac[ ^nainte de 1989, apari\ia vreunei ^nregistr[ri de muzic[ bisericeasc[ era cu totul singular[ `i f[cea uneori s[ se b[nuiasc[ cine `tie ce interes propagandistic al regimului (comunist) - cum a fost cazul c]torva LP-uri ale corului “Madrigal” condus de Marin Constantin (^n anii ’70-’80), dup[ 1989 un fenomen cu totul nou remarcabil este apari\ia a nenum[rate ^nregistr[ri (casete, CD-uri, mai nou Mp3 etc.) de muzic[ bisericeasc[ ortodox[, de tradi\ie bizantin[ sau coral[ - al[turi de cea a altor confesiuni. Desigur, calitatea c]nt[re\ilor sau a corurilor difer[ foarte mult, dar entuziasmul este ^ntotdeauna prezent. @ntre grupurile cu activitate mai ^ndelungat[ `i cu mai multe ^nregistr[ri poate fi men\ionat[ ^ndeosebi forma\ia “Psalmodia” de la Bucure`ti, condus[ de Arhid.Prof.Sebastian Barbu-Bucur.

Concluzii

La cap[tul acestei sumare present[ri se pot trage c]teva concluzii:

1. Sub regimul comunist, p]n[ la 1989, c]ntarea bisericeasc[

ortodox[, la fel ca toate celelalte manifest[ri religioase, s-a dezvoltat

^n condi\ii deosebit de restrictive din punct de vedere politic, ce au permis totu`i o oarecare “unificare” programat(ic)[ a stilurilor de c]ntare.

2. Dup[ schimb[rile din 1989, ce au ^nsemnat ^n primul r]nd

c[derea regimului comunist, promovarea c]nt[rii biserice`ti ortodoxe s-a putut bucura de mai mult[ libertate, cunosc]nd o deosebit[ diversitate de manifest[ri. 3. Totu`i, indiferent de condi\iile istorice sau politice, o caracteristic[ (`i o preocupare) permanent[ ^n dezvoltarea c]nt[rii din Biserica Ortodox[ Rom]n[ a constituit-o p[strarea acesteia ^n unitatea `i continuitatea Tradi\iei biserice`ti.

215