Studenti: Gheorghiu Irina, grupa 6, anul 3 Grigorita Serghei, grupa 6, anul 3 Grou Tudor, grupa 6, anul 3

Notiuni generale de psihosomatica

Psihosomatica este o ramura a stiintei aflata la granita dintre medicina, psihologie, sociologie si antropologie, care se ocupa de studiul si tratamentul bolilor cu dubla componenta: psihologica si somatica (considerate a fi manifestari diferite ale aceleiasi persoane), a bolilor somatice cu implicatii psihologice, a bolilor psihologice cu implicatii somatice, a aspectelor legate de somatizare, precum si studiul interactiunilor dintre minte, corp si mediul social. Astfel, psihosomatica reuneste calitatile depline ale unei teorii si practici medicopsihologice avand in centru sau omul.

Termenul de psihosomatica desemneaza conceptul care uneste Spiritul si Corpul intr-o unitate globala in interiorul careia orice functie sau afectiune a unuia se asociaza cu modificarile celuilalt R.Grinker si F.P.Robins,Clinique psychosomatiques
Se poate spune ca psihosomatica este expresia rezultatului experientelor psihologice traite in si de propriul corp in raport cu sfera sufleteasca. In cazul patologiei psihosomaticei, corpul este in totalitatea sa integrat in sfera experieintelor sufletesti, atat normale, cat si patologice. Prin aceasta, trupul carnal si visceral devine instrument si teren de manifestare a unor trairi nevrotice. D.Staniloaie spunea ca intre suflet si trup exista o corespondenta. Trupul (soma) este organizarea vizibila, concreta si obiectiv-obiectuala. Sufletu (psyche) este interior trupului, imaterial si subiectiv, fiind din acest motiv somatomorf. Conceptul de psihosomatica a fost anticipat inca din 1816, cand Heinroth a vorbit despre cauzele psihogene ale bolilor psihosomatice. In a doua jumatate a secolului XX, se va constitui medicina psihosomatica, avand la baza cercetari stiintifice ale lui Pavlov, Danielopol, ori Selye. In perioada 1936 1938 apar primele reviste de specialitate si primele societati de psihosomatica. Bolile psihosomatice Bolile cu componenta somatica si psihologica, indiferent de succesiunea factorilor cauzali, poarta numele de boli psihosomatice. 1.Sindromul de hiperventilatie si pseudotetanie - are o etiologie emotionalaanxioasa si se manifesta clinic prin crize de tahipnee care declanseaza crize de tetanie,simuland in multe situatii atacurile isterice. Functiile respiratorii revin la normal o data cu epuizarea descarcarilor emotionale. 2.Hipertensiunea arteriala esentiala(HTA) - este caracterizata prin cresterea valorilor tensiunii arteriale in absenta oricarei cauze organice. Etiologia sa este psihogena, de factura emotionala, legata de efortul fizic prelungit sau de efortul intelectual, fara pauze, tendinta la competii etc, iar pericolul este reprezentat de accidente vasculare cerebrale determinate de cresterea tensiunii arteriale.

3.Boala ulceroasa este caracterizata prin aparitia unor ulceratii ale mucoasei stomacale sau duodenale, care evolueaza sub forma de crize dureroase. Ele se pot complica cu hemoragii digestive (hematemeza) sau cu scaune melenice. In etiologia bolii ulceroase un rol important revine terenului constitutional si factorilor erditari-genetici dar, totodata, si factorilor fiziologici, psihogeni si socioculturali. 4.Tulburarile menstruale - la adolescente si femei se asociaza cu modificari ale stari de dispozitie emotional-afectiva, iritabilitate, plans facil nemotivat, astenie, crize de angoasa, cefalee, dureri pelviene etc. In unele sitatii, mai ales la adolescente, amenoreea se poate asocia cu anorexia realizind tabloul clinc al anorexie mintale, cu consecinte severe asupra evolutie clinice a bolii si a procesului de formare/maturizare a personalitati persoanei respective. Stresul, suferinta, emotiile negative, anxietatea, teama, etc. afecteaza functiile fizologice ale organismului: frecventa respiratorie, frecventa cardiaca, filtrarea urinii, si asa mai departe. Psihosomatica se ocupa cu studiul acestor fenomene.

Bolile psihosomatice ale zonei orale

Termenul de psihosomatica presupune o tulburare fizica care este cauzat sau influenat de starea emotionala a pacientului. Aceste tulburri psihosomatice sunt rezultatul controverselor emoionale, care nu sunt rezolvate. Emoii ce nu pot fi exprimate sunt convertite n simptome somatice, astfel nct s uureze tensiunea. De obicei, fiinta umana nu-si poate exprima liber problemele emoionale n societate, din cauza restriciilor sociale necesare pentru a tri n armonie. Acest lucru duce la creterea tensiunii si in final la frustrare. n efortul su de a tri n mediul nconjurtor, individual dezvolt tulburri psihosomatice. Deoarece cavitatea bucal are un potenial psihologic ridicat, incontient acesta devine destinatarul simptomelor i bolilor somatice. Unele boli psihosomatice ale cavitatii bucale sunt: glosodinia (senzatia de arsura a cavitatii bucale), bruxism, xerostomie, ulceratii aftice, stomatit i boli temporomandibulare comune de durere. Aceste emotii suprimate pot fi, de asemenea, convertite pe cale psihoneurotica oral (tulburare emoional), prin care apar sentimentul de anxietate, acte compulsive i reclamatii fizice, fr nici o dovad a bolii. De exemplu, ntr-o astfel de condiie pacientul se poate plnge de greturi,chiar daca proteza sa e perfect construta sau pot exista plngeri din incapacitatea de a mesteca alimente, chiar dac pacientul avea o dantura naturala perfect functionala si eficienta. Obiceiuri orale, cum ar fi muscarea obrazului, impingerea limbii in dantura si muscarea buzei sunt, de asemenea, rezultatul conflictelor emotionale nerezolvate. Aceste simptome si reclamaii sunt cauzate de probleme emoionale i formeaza cauza principala a bolilor psihosomatice orale. Bruxismul este denumirea medical a scrnitului i a ncletrii dinilor. Bruxismul afecteaz att copiii ct i persoanele adulte. Unele persoane care

sufer de bruxism i ncleteaz dinii n mod incontient n timpul zilei, n special atunci cnd se simt tensionai i suprai. Bruxismul poate fi declanat de factori psihologici, acetia incluznd anxietatea, stresul, tensiunea nervoas, furia i frustrarea reprimat, agresivit atea, competivitatea i personalitatea de tip hiperactiv. Femeie, 28 de ani, profesoara de limbi straine de origine englez, s-a adresat la o clinica de ORL, plngndu-se de o "umflare", n regiunea temporal stnga, pe care o observase cu ase luni n urm. Masa a fost asimptomatica, cu toate acestea, din istoricul femeii, a fost evideniat faptul c familia ei a observat c, n timp ce dormea, pacienta scrasnea din dinti. In urma interogatoriului, sa constatat c pacienta a avut dificulti n deschiderea gurii de diminea, i n timp ce mesteca produse alimentare reci, astfel a demonstrat sensibilitatea dintilor. Pacienta a mai avut la istoric frecvente crize de rinite alergice, dispoziie de anxietate, i prezenta tulburri neurovegetative evidente.

Glosodinia sau stomatodinia "apare ca o senzatie de arsura sau usturime la nivelul cavitatii bucale, cel mai des afectata fiind limba," spune Sotirescu Maria, medic dentist, specializare stomatologie generala. Aceasta afectiune poate fi asociata cu iritatii cronice la nivelul cavitatii bucale, deteriorarea nervului provocata de extractiile dentare, xerostomia (senzatia de gura uscata), candidoza orala, deficit de vitamine, alergii, schimbari hormonale sau la nivelul sistemului imunitar, fumat sau anumite afectiuni psihologice precum anxietatea sau depresia.

Stomatitele aftoase recurente sunt reprezentate de ulceratii primare de culoare alb-galbuie, inconjurate de o zona eritemato asa. Fie singulare sau multiple, afltele constituie o serie de leziuni dureroase si ciclice ce apar, de obicei, in regi unile nekeratinizate ale mucoasei bucale. Ele sunt clasificat e in ulceratii aftoase minore, ulceratii aftoase majore si ulceratii aftoase herpetiforme.

Lichenul plan este o afectiune a tegumentelor si mucoaselor caracterizat prin diferite forme la nivelul mucoasei bucale. Poate fi reticular, papular, ulcerativ, eroziv si atrofic. Tinde spre a fi nedureros, exceptie facand formele ulcerativa si eroziva, care sunt localizate cel mai frecvennt la nivelul obrajilor, buzelor, limbii, gingie, palat si planseu bucal. Dferite studii atesta faptul ca exista o corelare a acestor afectiuni cu alterarea psihica a pacientilor, alterare determinata in speta de nivelul crescut de stres, anxietate si depresie

Afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare (ATM).S-a demonstrat ca in afectiunile temporo-mandibulare un rol important il are sexul subiectului. Astfel, aceste afectiuni sunt intalnite cu o frecventa dubla in randul femeilor, acestea

insumand si 80% din cazurile tratate. Cea mai mare diferenta intre sexe se considera a fi intre 20 si 40 de ani. Afectiunule ATM sunt deseori asociate cu un comportament depresiv. Considerente psihologice n tratamentul dentar Un succes dentar necesita o abordare globala la nivelul pacientului ca un ntreg, mpreuna cu constituirea sanatoasa a dentitiei si rapida alinare a simptomelor. Chirurgul dentar nu ar trebui s arate prea mult entuziasm, n a pune un diagnostic sau a da un tratament. Acest lucru poate creste tensiunea sau spasmele musculare si sa conduca la mai multe dificultati. Dac pacientul are probleme emotionale, atunci trebuie efectuate numai procedurile necesare. Chirurgul dentar poate oferi cele mai bune rezultate n cazul n care se ocupa de pacienti in mod conservator i moderat, reasigurandu-i si dandu-le informaii utile despre starea lor psihologica i fiziologica. Chirurgul dentar trebuie s asculte cu atentie framantarile si anxietatea pacientului i ar trebui s evite acordarea unei atentii prea minutioase in tratarea i solicitarea lor. El ar trebui s-i dea explicatii simple, dar rezonabile despre simptomele acestuia. Pacientul cu siguranta va rspunde unei astfel de interventii chirurgicale calduroasa si intelectuala. Relatia medic-pacient i starea pacientului este imbunatatita, atunci cnd dentistul este nelegator, competent i de ncredere.
(Varianta in engleza a unor paragrafe)

Psychosomatic oral diseases The term psychosomatic implies a physical disorder that is caused by or influenced by emotional state of the patient. These psychosomatic disorders are the result of those emotional controversies, which are not resolved. Emotions that fail to be expressed may be converted into somatic symptoms so as to relieve tension. Usually the human being cannot freely express his emotional problems in the society because of social restrictions necessary to live in harmony. This results in increased tension leading to frustration. In an effort to live within his environment, the individual develops psychosomatic disorders. Since oral cavity has high psychological potency, it unconsciously becomes the recipient of somatic symptoms and diseases. Some of the common psychosomatic diseases of the oral cavity are burning mouth, burning tongue, bruxism, xerostomie, aphthous ulcers, stomatitis and temporomandibular joint pain. These suppressed emotions can also be converted into oral psychoneurosis which is an emotional disorder in which feeling of anxiety, compulsive acts and physical complaints without any evidence of disease, dominate the personality. For example, in such condition patient can complain of gagging in perfectly constructed denture or there may be complaint of inability to chew food even though patient have a well functioning and efficient natural dentition. Oral habits such as check biting, tongue thrusting and lip biting are also the result of unresolved emotional conflicts. These symptoms and complaints are

caused by emotional problems and form the essential cause of psychosomatic oral diseases. Psychological considerations in dental treatment A successful dental requires a wide approach to the patient as a whole, along with establishing the dentition in a state of health and rapid relief of symptoms. The dental surgeon should not show over enthusiasm, in making a diagnosis or in treatment. This may increase tension or muscle spasm and lead to more difficulties. If the patient is having emotional problems, only necessary procedures should be carried out. The dental surgeon can give best results if he handles the patients conservatively and moderately and gives them reassurance and useful information about the psychology and physiology of their condition. The dental surgeon should attentively listen to anxiety-ridden patient and should avoid over treating and over straining them. He should give them simple but reasonable explanations of their symptoms. The patient will surely respond to such a warm and intellectual dental surgeon. Patient-doctor relationship and patients condition are improved when the dentist is understanding, confident and competent. Female, 28 years old, a foreign language teacher of English origin, came for attention to ENT clinic, complaining of a swelling in the left temporal region, which she had first noticed six months previ ously. The mass was asymptomatic, however, from the case history, it was re vealed that her family had observed that, whilst asleep, the patient ground her teeth. With further questioning, it was found that the pa tient had difficulty in opening her mouth in the morning, and, during chewing of cold foods, teeth showed sensitivity. The patient who had a history of frequent bouts of allergic rhinitis, was of anxious disposition, and presented marked neurovegetative disorders.

Bibliografie : Oral medicine (Satish Chadra, Shaleen Chadra, Girish Chadra, Kamala R), JAYPEE 2007 Psihosomatica (Constantin Enachescu,Liliana Enachescu )POLIROM 2008 http://www.topsanatate.ro/articol/glosodinia-senzatia-de-arsura-a-cavitatii-bucale28023.html http://www.psihosomatica.eu/ http://www.sanatateatv.ro/ghid-terapeutic/tratamentul-bruxismului/ http://www.actaitalica.it/issues/2004/3-04/balatsouras.pdf http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S169844472004000100001&lng=pt&nrm=&tlng=en http://www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S180683242009000200011