Sunteți pe pagina 1din 193

LASERI, APLICATII IN MEDICINA

Notite de curs

Iasi2004

Cuprins

Prefata Scurt istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

v v

Aplicatii ale laserilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . vii Structura cursului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . vii Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . viii

I Laseri
1 Emisia stimulat a 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Absorbtia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Emisia spontan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Emisia stimulat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Relatii ntre probabilit ile lui Einstein . . . . . . . . . . . . . . . . . at Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1
3 3 5 7 9 10 11 12 15 19 23

2 Regimul de amplicare si pompajul laserilor 2.1 2.2 2.3 Obtinerea inversiunii de populatie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Putere prag de pompaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i

Probabilit ile de tranzitie si absorbtia . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 at

ii

CUPRINS

2.4

Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

25 27 29 35 36 40 41 41 43 45 48 50 52 53 54 55 57 58

3 Cavitatea rezonant a 3.1 3.2 3.3 3.4 Etalonul Fabry-Perot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cavit i cu oglinzi sferice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . at Conditia de stabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4 Tipuri de laseri utilizati n medicin a 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu rubin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu semiconductori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul Nd : YAG . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu excimer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu colorant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu CO2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu Ar + . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu He Ne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4.10 Laserul cu electroni liberi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.11 Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

II Aplicatii n medicin a
5 Interactiunea radiatiei luminoase cu materia 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 Reexia si refractia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Impr stierea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Absorbtia luminii de esutul viu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . t M surarea propriet ilor optice ale esuturilor . . . . . . . . . . . . a at t Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

61
63 64 68 70 73 78

iii

6 Mecanisme de interactiune laser-tesut 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6 6.7 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Efecte fotochimice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Efecte termice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

81 82 89 93

Ablatia laser . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 Efecte electro-mecanice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109 Ecuatia bioc ldurii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 a Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 123

7 Siguranta si riscuri la utilizarea laserilor n medicin a 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 7.7 7.8

Riscuri oculare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 Riscuri la nivelul pielii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127 Alte riscuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128 Clasele de risc pentru utilizarea laserilor . . . . . . . . . . . . . . . . 129 Observarea radiatiilor laser . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134 Protectia ochilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138 M surarea si calcularea unor m rimi corespunz toare laserilor . . . 140 a a a Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 143

8 Laserul n diagnostic si n tehnica medical a 8.1 8.2 8.3

Microscopie optic folosind laserul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143 a Pensete optice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146 Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 157 159

A Caracterizarea radiatiei laser B Actiunea radiatiei laser asupra ochiului si epidermei

B.1 Actiunea radiatiei laser asupra ochiului . . . . . . . . . . . . . . . . 159 B.2 Actiunea radiatiei laser asupra epidermei . . . . . . . . . . . . . . . 160 B.3 Clasicarea riscurilor radiatiei laser . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161

iv

CUPRINS

C Interferometrul Fabry-Perot Bibliograe

163 167

Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167 Glosar de autori Glosar de termeni 175 177

Prefat a
LASER provine de la acronimul expresiei englezesti

L IGHT A MPLIFICATION BY S TIMULATED E MISSION OF R ADIATION

n traducere:

Lumin Amplicat prin Stimularea Emisiei de Radiatie. a a

Ast zi, LASER a devenit un substantiv comun si desemneaz orice dispozitiv a a care are n componenta s-a o parte ce functioneaz pe baza amplic rii stimulate a a a luminii. Aceast transformare a unui cuv nt pur tehnic ntr-un cuv nt comun a a a subliniaz faptul c aplicatiile dezvoltate pe baza efectului LASER au devenit a a lucruri obisnuite pe care omul le foloseste n viata de zi cu zi.

Scurt istoric
Principiul efectului LASER a fost anticipat si studiat teoretic la nceputul se colului al XX-lea (1917) de c tre Albert EINSTEIN (Einstein [5]) ntr-o lucrare cea lebr n care s-a ridicat problema posibilit ii de a se realiza amplicarea luminii a at v

vi

PREFATA

prin emisie stimulat . Au trebuit s treac aproape 40 de ani pentru ca tehnic s a a a a se poat realiza primul dispozitiv care amplica stimulat microundele (MASERa ul) de c tre Charles TOWNES si A.L. Schawlow (Gordon et al. [6], Schawlow and a Townes [9]). Primul n adev ratul sens al cuv ntului a fost creat de c tre Theodore MAI a a a MAN (Maiman [7]) av nd ca mediu activ rubinul si care folosea drept surs de a a energie o lamp cu desc rcare. A urmat mai apoi o avalansa de inventii LASER a a din care vom cita doar c teva. Astfel: n 1961 a fost realizat primul laser cu gaz, a respectiv cu He-Ne; n 1963 s-a realizat primul laser cu semiconductor iar n 1966 primul laser cu lichid de c tre Peter Sorokin. a In Rom nia primul laser a fost realizat nc din primii ani de viata a acesa a tuia de c tre un grup de cecet tori condusi de profesorul Ion. I. Ag rbiceanu la a a a Institutul de Fizic Atomic . a a Trebuie remarcat faptul c pentru descoperirea laserilor si pentru dezvoltarea a aplicatiilor bazate pe laser au fost acordate 3 Premii Nobel: n 1964 Premiul Nobel pentru zic a fost acordat zicienilor: Charles Hard a Townes (1/2 SUA), Nicolay Gennadiyevich Basov (1/4 URSS) si Aleksandr Mikhailovich Prokhorov (1/4 URSS) pentru lucr rile fundamentale n doa meniul electronicii cuantice, care au condus la constructia oscilatorilor si amplicatorilor bazati pe principiul maserului si laserului; n 1981 premiul a fost acordat altor 2 cercet tori: Nicolaas Bloembergen a (1/4 SUA) si Arthur Leonard Schawlow (1/4 SUA) pentru contributia lor la dezvoltarea spectroscopiei laser; a a a n 1997 c stig torii Premiului Nobel pentru Fizic a fost Steven Chu (1/3 SUA), Claude Cohen- Tannoudji (1/3 Franta) si William D. Phillips (1/3 SUA) pentru dezvoltarea unor metode pentru r cirea si traparea atomilor a folosind radiatia laser

APLICATII ALE LASERILOR

vii

Aplicatii ale laserilor


Aparitia laserului a permis dezvoltarea unor aplicatii care au cuprins aproape toate domeniile de activitate ale omului. F r a avea pretentia c vom acoperi aa a toate aplicatiile posibile vom enumera c teva din acestea asa cum le-am nt lnit n a a diverse lucr ri de specialitate si din mediile informationale clasic nd n acelasi a a timp si domeniile vizate: Aplicatii n stiinte fundamentale: experiente fundamentale n zic ; spec a troscopie optic de nalt rezolutie, dubla rezonanta; pulsuri ultrascurte; a a generarea armonicelor optice; producerea de plasm ; diagnosticarea plasa mei; separarea izotopilor; aplicatii n biologie si genetic ; aplicatii n chimie a etc.; Aplicatii n inginerie: telemetrie; studiul materialelor m sur tori nedistruc a a tive; fotograa ultrarapid ; holograa; comunicatii etc.; a Aplicatii n medicin : at t n diagnostic c t si n tratamentul unor boli; a a a Aplicatii casnice: imprimante, CD-uri, DVD-uri etc.; Aplicatii militare;

Structura cursului
Cursul este mp rtit n dou p rti: n prima parte sunt descrise principiile a a a zice si tehnice care stau la baza constructiei unui laser, iar n cea de a doua parte sunt discutate pe larg aplicatiile pe care le au laserii n medicin at t n diagnostic a a c t si n tratament. a La nceputul ec rui capitol este un cuprins cu principalele teme cuprinse n a acesta, iar la sf rsit de capitol apare o scurt bibliograe. Toate aceste elemente a a conduc la o mai bun parcurgere a cursului. Principalele notiuni introduse sunt a evidentiate pe margine si sunt cuprinse n glosarul de termeni de la sf rsit. a

viii

PREFATA

Deoarece cursul nu-si propune tratarea exhaustiv a problematicii laserilor si a a aplicatiilor acestora n medicin (Dumitras [4]), ne-am oprit cu explicatiile la un a nivel mediu de ntelegere si pentru detalii suplimentare facem trimiteri la biblio graa din capitol (Singurel [10], Saleh and Malvin [8]). Cu toate acestea, parcurgerea cursului necesit unele notiuni de zic general , mai ales optic (Born and a a a a Wolf [1], Delibas [2], Dorohoi [3]), zic atomic si molecular , spectroscopie. a a a

Bibliograe
[1] M. Born and E. Wolf. Principles of Optics: Electromagnetic Theory of Propagation, Interference and Diffraction of Light. Pergamon Press, New York, 6th edition, 1986. [2] Mihai Delibas. Elemente de optic si spectroscopie. Editura Universit ii Al. I. a at Cuza, Iasi, 1997. [3] Dana Ortansa Dorohoi. Optica. Editura St. Procopiu, Iasi, 1995. [4] Dan C. Dumitras. BIOFOTONICA Bazele zice ale aplicatiilor laserilor n medi cin si biologie. Editura All, Bucuresti, 1999. a [5] A. Einstein. Z. Phys., 18:121, 1917. [6] J.P. Gordon, H.J. Zeiger, and Ch. Townes. Phys. Rev., 95:282L, 1954. [7] Th. Maiman. Nature, 187:493, 1960. [8] E.A. Bahaa Saleh and Carl Teich Malvin. Fundamentals of photonics. Wiley series in pure and applied optics. John Wiley and Sons, Inc, New York, 1991. [9] A.L. Schawlow and Ch. Townes. Phys. Rev., 112:1940, 1958. [10] Gh. Singurel. Fizica laserilor. Universitatea Al. I. Cuza, Iasi, 1995.

Einstein a avut dreptate, lumina poate coerent a Th. Maiman

Partea I Laseri

C APITOLUL 1

Emisia stimulat a
Cuprins
1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Absorbtia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Emisia spontan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Emisia stimulat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Relatii ntre probabilit ile lui Einstein . . . . . . . . . . . . . . . at Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 5 7 9 10 11 12

1.1 Introducere
Emisia stimulat este principalul fenomen care st la baza function rii unui a a a laser. Pentru studiul emisiei stimulate va trebui s ne reamintim modul n care a are loc emisia si absorbtia luminii (Einstein [5], Orszag and Hepner [7], Saleh and Malvin [8], Singurel [9]). Emisia si absorbtia luminii sunt fenomene pe care le consider m a str ns a a legate de organizarea materiei sub form de substanta (la nivel atomic sau moa lecular). Astfel, substanta este format din sisteme atomice (atomi, molecule, ioni a 3

CAPITOLUL 1. EMISIA STIMULATA

etc.) Un astfel de sistem atomic contine sarcini electrice negative si pozitive care interactioneaz ntre ele prin intermediul c mpului electromagnetic. Emisia lu a a minii dat de acest sistem atomic poate studiat n dou teorii: a a a teoria electromagnetic a luminii; a teoria cuantic . a In teoria electromagnetic lumina este considerat a o compunere de unde a a electromagnetice. M rimea zic care poate caracteriza emisia, absorbtia si/sau a a interactiunea undelor electromagnetice cu substanta este vectorul moment elec tric dipolar p . Sub actiunea unei alte unde electromagnetice sau chiar datorit a unor cauze interne (miscare de agitatie termic a sistemelor atomice, reactii chi a mice etc.) momentul electric dipolar si modic valoarea si/sau orientarea. Prin a aceast modicare intensitatea c mpului electric si inductia c mpului magnetic a a a din imediata vecin tate a sursei si modic valoare si se propag mai departe a a a n spatiu sub form de unde electromagnetice. Undele electromagnetice sunt de a scrise din punct de vedere matematic de ecuatiile lui Maxwell (Born and Wolf [1], Delibas [2], Dorohoi [3]). Teoria cuantic vine s completeze teoria electromagnetic a luminii. In teoria a a a cuantic unei unde electromagnetice i se poate asocia un corpuscul o particul a a elementar f r mas de repaus dar care se deplaseaz cu viteza luminii n a aa a a mediul respectiv si are energia direct proportional cu frecventa undei. Aceast a a particul elementar se numeste foton. In acest caz se consider c fotonul este a a a a emis atunci c nd are loc tranzitia sistemelor atomice de pe un nivel energetic sua perior pe un nivel energetic inferior si este absorbit de aceste sisteme atunci c nd a are loc tranzitia invers (Figura 1.1) (Orszag and Hepner [7], Saleh and Malvin a [8], Singurel [9]). Fenomenul de amplicare laser se datoreaz procesului de emisie indus (sau a a emisie stimulat ). Emisia si absorbtia luminii este descris at t n teoria electroa a a magnetic c t si n modelul cuantic al luminii. Deoarece explicarea emisiei stia a mulat este str ns legat de introducerea teoriei cuantice a luminii vom analiza a a a

1.2. ABSORBTIA

Figura 1.1 Reprezentarea schematic a dou nivele energetice pentru un sistem atomic. a a emisia si absorbtia luminii n acest model. In modelul cuantic al luminii un sistem atomic poate s emit sau s absoarb a a a a o cuant de energie h dac si numai dac are sistemul atomic are m car dou a a a a a nivele energetice (cel putin unul din ele trebuie s e populat dup cum are loc a a emisia sau absorbtia) E1 si E2 > E1 (Figura 1.1). In acest caz energia cuantei absorbite sau emise este dat de relatia: a h = E2 E1 unde: h este constanta lui Plank este frecventa undei asociate fotonului Emisia stimulat n teoria cuantic a luminii apare ca o necesitate pentru a a a putea explica modul n care se obtine radiatia corpului negru (la echilibru ter modinamic total). In cuprinsul acestui capitol va prezentat si demonstrat a a teoretic posibilitatea obtinerii unei emisii stimulat . Toate referirile la procesul a de absorbtie si/sau de emisie se vor face pentru sisteme atomice cu cel putin dou nivele de energie notate ca n Figura 1.1. a (1.1)

1.2 Absorbtia
Sub actiunea unei cuante de energie o parte din sistemele atomice aate pe nivelul E1 pot absorbi energie (1.1) si trec pe nivelul energetic E2 (Figura 1.2).

CAPITOLUL 1. EMISIA STIMULATA

Figura 1.2 Absorbtia unei cuante de energie conduce la popularea nivelului cu energie mai mare E2 . Cu c t num rul de sisteme atomice de pe nivelul E1 este mai mare, cu c t a a a num rul de fotoni cu energia h este mai mare cu at t fenomenul de absorbtie are a a se manifest mai puternic. In plus, absorbtia fotonilor ca si majoritatea proceselor a din zic se desf soar n timp nc t variatia num rului de sisteme atomice dN1 a a a a a (n timpul dt) este proportional cu N1 , densitatea spectral () si intervalul de a a timp dt: dN2 = dN1 = B12 () N1 dt unde: B12 este probabilitatea elementar de absorbtie 1 . a () este densitatea energetic spectral 2 a a Relatia (1.2) corespunde unui singur proces de absorbtie doar ntre nivelele energetice E1 si E2 . O relatie asem n toare se poate scrie pentru orice combinatie a a de dou nivele energetice cu urm toarele observatii: a a absorbtia este prin excelenta un proces indus (stimulat) deoarece este pro vocat din exterior prin actiunea unei cuante de energie;
1 Acest

(1.2)

coecient a fost introdus de Einstein. Uneori n locul coecientului Einstein B12 se

utilizeaz notiunea de timp de viata sau de tranzitie legat de coecientul Einstein prin relatia: a 12 = B 1 () . 12 2 Densitatea spectral este energia nmagazinat pe unitatea de frecventa n unitatea de volum, a a energie m surat n intervalul de frecventa [, + ] a a

1.3. EMISIA SPONTANA

absorbtia are loc dac si numai dac nivelul E1 este populat, adic N1 > 0; a a a chiar dac nivele energetice E1 si E2 exist si sunt populate se poate nt mpla a a a ca tranzitia direct ntre cele dou nivele s e interzis , lucru care este a a a a surprins n relatia (1.2) prin faptul c probabilitatea de tranzitie este nul a a B12 = 0; absorbtia duce la atenuarea densit ii energetice corespunz toare frecventei at a , fenomen care este distructiv atunci c nd se doreste amplicarea luminii. a In acest caz absorbtia nu este dorit . Totusi, chiar n cazul laserilor absorbtia a este un proces care joac un rol esential la amplicare prin realizarea unei a inversiuni de populatie.

1.3 Emisia spontan a


Atunci c nd un sistem atomic atom se a ntr-o stare excitat (corespunz toare a a a a unui nivel energetic superior, de exemplu, E2 ) el tinde s revin n starea funa a a a damental E1 n mod spontan dup un timp mediu 21 numit durat de viata a a tranzitiei ntre nivelele energetice E1 si E2 (vezi Figura 1.3).

Emisie spontan

g2,E2,N2

hn
g1,E1,N1
Figura 1.3

Emisia spontan. Nivelul energetic superior se depopuleaz i numrul sistemelor atoa as a mice de pe nivelul inferior crete. s

Revenirea pe nivelul energetic inferior se face prin pierderea energiei care se poate traduce si prin emisia unui foton h = E2 E1 . Prin emisie spontan nive a

CAPITOLUL 1. EMISIA STIMULATA

lul E1 se populeaz pe seama depopul rii nivelului energetic superior E2 : a a dN2 = dN1 = A21 N2 dt unde: A21 este coecientul Einstein pentru emisie spontan a Acest coecient a lui Einstein reprezint probabilitatea elementar de emisie spona a tan ind invers proportional cu durata medie n care are loc tranzitia respeca a tiv : a A21 = 1 21 (1.4) (1.3)

Prin integrarea relatiei (1.3) se obtine modul n care variaz num rul de sisteme a a a a atomice pe nivelul E2 n timp dac emisia spontan ar singurul proces din sistem: N2 = N2 (0) exp t (1.5)

unde: N2 (0) este num rul de sisteme atomice de pe nivelul 2 la momentul initial a t = 0. Emisia spontan are c teva caracteristici esentiale care o diferentiaz de emia a a sia fortat (sau indus ): a a Durata medie de viata la tranzitia spontan are o valoare cuprins ntre a a 109 si 107 s pentru majoritatea sistemelor atomice. Emisia spontan , ind un fenomen pur statistic datorat n primul r nd a a agitatiei termice, duce la obtinerea unei emisii lipsit de coerenta a unei a unde nepolarizat . Emisia spontan n laseri trebuie evitat pe c t posibil a a a a deoarece stric calitatea radiatiei emergente. a

1.4. EMISIA STIMULATA

1.4 Emisia stimulat a


Dac ar exista numai procese de absorbtie si emisie spontan a radiatiei eleca a tromagnetice pentru un sistem la echilibru termodinamic atunci: A21 N2 dt = B12 () N1 dt N2 B = 12 () N1 A21 (1.6)

Echilibru termodinamic pentru radiatiile electromagnetice se obtine n cadrul modelului corpului negru c nd densitatea energetic spectral () este dat a a a a de relatia lui Planck: () = 8h3 n3 h exp 1 kT c3
1

(1.7)

unde: n = c/v indicele de refractie al mediului respectiv. Din relatiile (1.6) si (1.7) rezult c sistemele atomice s-ar distribui n cazul echilibrului termodinamic a a conform relatiei: N2 B 8h3 n3 h = 12 exp 1 3 N1 A21 kT c echilibrului termodinamic: g E E1 N2 = 2 exp 2 N1 g1 kT
1

(1.8)

ceea ce este n contradictie cu legea de distributie a lui Boltzmann valabil pentru a h g2 exp g1 kT

(1.9)

In concluzie, e emisia si absorbtia cuantelor de energie nu se sunt procese care nu se supun legilor termodinamicii (ceea ce este evident un fapt foarte putin pro babil), e nu au fost luate n considerare toate procesele care pot avea loc n sis tem. In 1917 Einstein (Einstein [5]) a emis ipoteza c pe l ng procesele de emisie a a a spontan si absorbtie mai exist si o emisie stimulat (indus ) care duce la depopua a a a larea nivelului energetic E2 (Figura 1.4) astfel nc t: a dN2 = dN1 = B21 () N2 dt unde: B21 coecientul Einstein corespunz tor emisiei stimulate. a Caracteristicile emisiei stimulate: (1.10)

10

CAPITOLUL 1. EMISIA STIMULATA

Figura 1.4 Emisia indus (sau stimulat) duce la amplicarea undei incidente prin depopularea a a nivelului E2 . emisia stimulat este un proces rezonant deoarece se realizeaz doar sub a a actiunea unor cuante de energie cu aceeasi energie ca si cuanta emis sti a mulat; prin emisia stimulat se obtine o amplicare a fasciculului incident ca cu un a grad de coerenta si de polarizare foarte mare.

1.5 Relatii ntre probabilitile lui Einstein at


Emisia stimulat a fost introdus doar din necesitatea explic rii distributiei a a a spectrale a densit ii energetice pentru corpul negru. In acest caz pentru a comat pleta teoria va trebui s se reg seasc experimental valorile pentru probabilit ile a a a at de tranzitie introduse de Einstein. Intr-un regim stationar, atunci c nd se iau n a considerare, pe l ng procesele de absorbtie/emisie si procesul de emisie stimua a lat , num rul de sisteme atomice aate ntr-o stare energetic trebuie s r m n a a a a a a a constant n timp, adic : a dN2 dN1 = =0 dt dt In aceast relatie inem cont de faptul c procesele care populeaz nivelul E2 sunt a t a a procese de absorbtie si depopularea acestui nivel se face prin emisia spontan si a stimulat . Conform ecuatiilor (1.2), (1.3) si (1.10) se obtine: a

[ B12 () N1 B21 () N2 A21 N2 ] dt = 0

1.6. CONCLUZII

11

si conform distributiei de echilibru Boltzmann (1.9) rezult : a g1 h exp B21 () (1.11) g2 kT Deoarece tranzitia ntre cele dou nivele energetice nu poate instantanee (21 = a A21 = B12 0) oricare ar temperatura termodinamic de echilibru T rezult c A21 este o a a a m rime nit si c nd T (() ) sau c nd T 0 (() 0) Astfel a a a a este necesar ca ntre probabilitatea de absorbtie si cea de emisie stimulat s e a a valabil relatia: a g1 B12 = B21 g2 Tin nd cont de relatia (1.7) si (1.11) rezult : a a A21 8hn3 3 8h = = 3 B21 c3 In concluzie: Relatia (1.13) demonstreaz c raportul dintre probabilitatea de emisie sti a a mulat (indus ) si emisia spontan este cu at t mai mare cu c t lungimea a a a a a de und a radiatiei este mai mare. Din acest motiv se poate realiza o emisie a stimulat mult mai usor n microunde si infrarosu dec t n cazul ultraviolea a telor (MASER-ul a fost realizat naintea LASER-ului). Astfel, n cazul unei surse clasice de radiatii, de exemplu la o temperatur a T 103 K rezult : a kT = 1.3 1014 s1 h si pentru o radiatie n domeniu vizibil de pulsatie: = 2 4 1015 s1 raportul kT/h < 1 ceea ce conrm faptul c num rul tranzitiilor spona a a tane este mult mai important n acest domeniu. (1.12)

(1.13)

1.6 Concluzii
In aceast sectiune trebuie s facem c teva comentarii care vor trebui ad ugate a a a a la concluziile descrise n ecare din sectiunile anterioare.

12

CAPITOLUL 1. EMISIA STIMULATA

Scopul acestui capitol a fost acela de a introduce notiunea de emisie stimulat , a fenomen care st la baza amplic rii laser. In plus, am discutat pe scurt principaa a lele fenomene care permit realizarea efectului laser din punct de vedere al emisiei sau a absorbtiei luminii prin prisma modelului corpuscular al luminii. Trebuie remarcat faptul c fenomenul de emisie stimulat nu e nici pe departe a a studiat aici la adev rata sa complexitate (v. Singurel [9]) atunci c nd n sistemele a a atomice pot s existe mai mult dec t dou nivele energetice cu o structur n a a a a a complex . In plus, aici nu am discutat despre amplicarea efectiv a luminii prin a a emisie stimulat ci doar de faptul c poate exista un asemenea fenomen. a a O parte din aceste probleme le vom trata n capitolele urm toare. Toate ce a lelalte probleme sau pentru aprofundarea studiului recomand m parcurgerea a oric rei lucr ri legate de subiectul emisiei stimulate si de laseri (Dumitras [4], a a Herman [6], Orszag and Hepner [7], Saleh and Malvin [8], Singurel [9]).

1.7 Bibliograe
[1] M. Born and E. Wolf. Principles of Optics: Electromagnetic Theory of Propagation, Interference and Diffraction of Light. Pergamon Press, New York, 6th edition, 1986. [2] Mihai Delibas. Elemente de optic si spectroscopie. Editura Universit ii Al. I. a at Cuza, Iasi, 1997. [3] Dana Ortansa Dorohoi. Optica. Editura St. Procopiu, Iasi, 1995. [4] Dan C. Dumitras. BIOFOTONICA Bazele zice ale aplicatiilor laserilor n medi cin si biologie. Editura All, Bucuresti, 1999. a [5] A. Einstein. Z. Phys., 18:121, 1917. [6] Sonia Herman. Aparatura medical . Editura Teora, Bucuresti, 2000. a

1.7. BIBLIOGRAFIE

13

[7] Alain Orszag and Georges Hepner. Les lasers et leurs applications. Masson, Paris, 1980. [8] E.A. Bahaa Saleh and Carl Teich Malvin. Fundamentals of photonics. Wiley series in pure and applied optics. John Wiley and Sons, Inc, New York, 1991. [9] Gh. Singurel. Fizica laserilor. Universitatea Al. I. Cuza, Iasi, 1995.

C APITOLUL 2

Regimul de amplicare i pompajul laserilor s


Cuprins
2.1 Probabilit ile de tranzitie si absorbtia . . . . . . . . . . . . . . . at Conditii de amplicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.2 Obtinerea inversiunii de populatie . . . . . . . . . . . . . . . . . Sisteme cu 2 nivele energetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sisteme atomice cu 3 nivele energetice . . . . . . . . . . . . . . . Sisteme atomice cu 4 nivele energetice . . . . . . . . . . . . . . . Realizarea pompajului laser . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.3 2.4 Putere prag de pompaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 18 19 19 20 20 21 22 23 25

Amplicarea luminii pe baza efectului laser este determinat nu numai de a emisia stimulat (studiat n capitolul 1) dar si de fenomenul de absorbtie (opus a a emisiei) sau de distributia energetic a sistemelor atomice. a Absorbtia duce la sc derea intensit ii radiatiei laser si a coecientului de am a at plicare (numit uneori si c stigul laserului de la denumirea n englez gain). Din a a acest motiv trebuie g sit leg tura ntre probabilit ile de tranzitie si procesul de a a a at 15

16

CAPITOLUL 2. REGIMUL DE AMPLIFICARE SI POMPAJUL LASERILOR

absorbtie caracterizat de coecientul de absorbtie (Orszag and Hepner [2], Saleh and Malvin [3], Singurel [4]). O alt m rime care pe l ng probabilitatea de emisie, determin o amplicare a a a a a mare prin emisie stimulat este si distributia statistic a sistemelor atomice aate a a ntr-o stare energetic superioar . Astfel, dac num rul de sisteme atomice din a a a a aceast stare este mare cu at t va mai mare intensitatea emisiei stimulate. a a

2.1 Probabilitile de tranzitie i absorbtia at s


Relatia de leg tur dintre probabilit ile de tranzitie (pentru emisie stimulat ) a a at a si absorbtia radiatiilor electromagnetice va dedus n cazul unui mediu optic a caracterizat de un coecient spectral de absorbtie de lungime L si sectiune transversal S. Radiatia electromagnetic care interactioneaz cu acest sistem a a a optic va considerat a o und monocromatic de frecventa cu un vector de a a a und paralel cu axa x. Pentru a studia leg tura dintre absorbtie si amplicare a a vom neglija emisia spontan (Singurel [4]). a Absorbtia radiatiilor optice ntr-un mediu duce la o sc dere a intensit ii lu a at minoase sau a densit ii spectrale pe m sur ce lumina p trunde mai ad nc n at a a a a mediul optic. Variatia densit ii spectrale este proportional cu grosimea stratu at a lui parcurs dx si cu densitatea spectral initial (0) (v. Figura 2.1): a a d ( x ) = (0) dx (2.1)

Coecientul de proportionalitate se numeste coecient spectral de absorbtie. Prin integrarea ecuatiei (2.1) se obtine legea integral de absorbtie (legea Beer a Lambert): ( x ) = (0) e x (2.2)

Dac absorbtia si emisia stimulat au loc prin tranzitia ntre dou nivele enera a a getice E1 si E2 atunci n unitatea de timp dt au loc dN tranzitii: dN = dN1 + dN2

2.1. PROBABILITATILE DE TRANZITIE SI ABSORBTIA

17

Figura 2.1 Absorbtia radiatiilor ntr-un mediu Aici inem cont de relatiile obtinute pentru dN1 (1.2) si dN2 (1.10): t dN = B12 ( x, t) N1 dt + B21 ( x, t) N2 dt

= B12 ( x, t)

g1 N2 N1 dt g2

(2.3)

Totusi, undele monocromatice nu au o l rgime spectral innit mic ind ca a a a racterizate de o anumit l rgime de frecventa (sau de lungime de und ) dat de a a a a factorul g() numit si factor de form (Orszag and Hepner [2]). In acest caz variatia a densit ii spectrale devine: at d = h0 g()dN = ( x, t) g()hB12 g1 N2 N1 dt g2 (2.4)

Relatiile (2.1) si (2.4) exprim aceeasi lege de absorbtie astfel nc t prin identi a a care obtinem valoarea coecientului spectral de absorbtie: = N1 h0 g1 N2 g() B12 g2 c (2.5)

Analiz nd relatia (2.5) se observ c valoarea coecientului spectral de absorbtie a a a depinde de modul n care se distribuie sistemele atomice pe cele dou nivele a

18

CAPITOLUL 2. REGIMUL DE AMPLIFICARE SI POMPAJUL LASERILOR

energetice E1 si E2 , depinde de frecventa prin factorul de form g()1 si de pro a babilitatea de tranzitie ntre nivele prin coecientul Einstein B12 .

Conditii de amplicare
Relatia (2.5) permite cunoasterea conditiilor n care se poate realiza amplica rea radiatiei la simpla trecere prin acest mediu optic. Astfel, coecientul spectral de absorbtie poate lua valori e pozitive e negative: > 0 n cazul echilibrului termodinamic: N1 > ( g1 /g2 ) N2 . In acest caz are loc absorbtia progresiv a radiatiei n substanta si intensitatea undei scade a exponential cu distanta x parcurs prin mediu. a = 0 pentru: N1 = ( g1 /g2 ) N2 c nd mediul este complet transparent a pentru radiatia de frecventa , adic intensitatea undei este aceeasi n tot a mediul optic. < 0 pentru: N1 > ( g1 /g2 ) N2 (inversiune de populatie) Acesta este cazul n care prin trecerea undei prin mediul optic se obtine o amplicare a radiatiei. In cazul amplic rii se deneste un coecient de amplicare (numit si c stig, a a notat uneori cu , Saleh and Malvin [3]): a = = In plus: B12 = 3 g g2 B21 = 1 0 g1 g2 8h (2.7) g1 h N2 N1 g() B12 g2 0 (2.6)

si de aici conform (2.6) rezult : a a = L () N2


1 Factorul de form a

g2 N1 g1

(2.8)

g() arat de fapt modul n care se distribuie intensitatea luminoas ntr-o a a

radiatie monocromatic . De obicei aceast functie are valoare maxim n 0 nc t absorbtia este a a a a maxim n n u0 dar nu este de neglijat si faptul c desi mai mic absorbtia exist si pentru frecvente a a a a diferite de frecventa de rezonanta 0 (Singurel [4]).

2.2. OBTINEREA INVERSIUNII DE POPULATIE

19

unde cu L s-a notat: L () = 2 g() 821 (2.9)

sectiunea ecace de emisie laser, m rime ce depinde doar de natura mediului optic a activ.

Concluzii
Amplicarea se poate realiza doar dac a > 0 c nd se obtine inversiunea a a de populatie. Acest lucru nu este posibil n cazul unui echilibru termodinamic total astfel nc t sistemul este scos din echilibru termodinamic ceea ce implic un a a consum de energie din exteriorul sistemului. Principalii factori care pot contribui la limitarea amplic rii prin emisie stia mulat sunt: a posibilitatea obtinerii unei inversiuni de populatie; emisia spontan se manifest necoerent si prin interferenta cu unda amplia a cat poate duce la atenuarea undei. a

2.2 Obtinerea inversiunii de populatie


Inversiunea de populatie este legat de actiunea exterioar exercitat asupra a a a materialului activ. Este nevoie de o alt surs de energie pentru a se realiza a a aceast inversiune de populatie. Denim notiunea de pompaj al materialului aca tiv ca ind procesul prin care se realizeaz inversiunea de populatie (num rul a a st rilor excitate este mai mare dec t num rul de st ri fundamentale la acelasi a a a a moment de timp N2 > N1 ) Vom analiza posibilitatea obtinerii inversiunii de populatie pentru diferite sisteme atomice.

20

CAPITOLUL 2. REGIMUL DE AMPLIFICARE SI POMPAJUL LASERILOR

Sisteme cu 2 nivele energetice


In cazul c nd materialul optic activ contine doar sisteme atomice cu 2 nivele a energetice (E1 ales nivel fundamental si E2 nivelul excitat) Dac cele dou nivele a a energetice au aceleasi grade de degenerare: g1 = g2 , atunci conform distributiei de echilibru termodinamic (distributia Boltzmann): N2 E E1 = exp 2 N1 kB T nc t pentru T rezult N2 N1 dar ntotdeauna N2 N1 . a a In concluzie pentru sisteme atomice cu dou nivele energetice, n conditii nora male, nu este posibil s se realizeze inversiunea de populatie. a

Sisteme atomice cu 3 nivele energetice


Vom considera un material activ care contine sisteme atomice cu 3 nivele ener getice: E1 nivelul fundamental, E2 , E3 > E1 nivele superioare excitate. Intr-un astfel de sistem se poate realiza inversiunea de populatie n anumite conditii (Fi gura 2.2).

Figura 2.2 Inversiunea de populatie pentru sisteme atomice cu 3 nivele energetice

Intr-un sistem atomic cu doar 3 nivele energetice inversiunea de populatie este posibil dac : a a

2.2. OBTINEREA INVERSIUNII DE POPULATIE

21

Poate exista o tranzitie laser E3 E2 cu E3 nivel metastabil (timp de viata 32 mare) si E2 are durata de viata cea mai scurt ceea ce face posibil a a tranzitia neradiativ (relaxare) rapid a sistemelor de pe nivelul E2 pe ni a a velul fundamental E1 . In acest fel se asigur o inversiune de populatie ntre a E2 si E3 dac se realizeaz un pompaj ntre E1 si E3 (Figura 2.2a). Un astfel a a de sistem poate functiona n mod continuu. Se poate obtine o inversiune de populatie si ntre nivelele energetice E2 si E1 dac , de exemplu, nivelul E3 corespunde unei benzi largi de absorbtie cu a un timp de viata foarte scurt (are loc relaxarea E3 E2 ) n timp ce nivelul energetic E2 este metastabil. Tranzitia laser are loc ntre nivelele energetice a E2 si E1 n timp ce pompajul se realizeaz , ca si n cazul precedent, tot ntre E1 si E3 (Figura 2.2b). Obtinerea inversiunii de populatie n acest mod este utilizat n cazul clasic al laserului cu rubin. a

Sisteme atomice cu 4 nivele energetice


Utilizarea sistemelor atomice cu 4 nivele energetice prezint avantajul c se a a poate obtine inversiunea de populatie raportat la un nivel inferior foarte putin a populat. Cu alte cuvinte, se realizeaz inversiunea de populatie nu prin populaa rea nivelului superior ci prin faptul c , n mod natural, nivelul energetic inferior a este foarte putin populat. In acest fel se obtine o ecienta mai mare a emisiei laser (Orszag and Hepner [2]). Pompajul se face ntre E1 si E4 ; nivelul E4 este un nivel cu band larg si cu a a timp de viata foarte scurt. Dac de pe nivelul energetic E4 pe nivelul E3 (nivel a metastabil) are loc o tranzitie neradiativ (de relaxare), atunci se realizeaz o in a a versiune de populatie ntre nivelul E3 si E2 . Intre aceste nivele energetice are loc si tranzitia laser. Nivelul energetic E2 se depopuleaz ntr-un timp foarte scurt a printr-o relaxare p n pe nivelul fundamental E1 . Pompajul se realizeaz ntre a a a nivelele energetice E1 si E4 (Orszag and Hepner [2], Saleh and Malvin [3]).

22

CAPITOLUL 2. REGIMUL DE AMPLIFICARE SI POMPAJUL LASERILOR

Figura 2.3 Pompajul i inversiunea de populatie pentru sistemele atomice cu 4 nivele energetice s

Dac nivelul energetic E2 este sucient de ridicat atunci acesta este, n conditii a normale, putin populat fapt care favorizeaz inversiunea de populatie. a Un astfel de sistem cu 4 nivele energetice se foloseste, de exemplu, n cazul unui laser cu Neodim n care: E2 E1 2000cm1 . C ONCLUZIE : Pentru a se obtine o inversiune de populatie si prin aceasta un efect laser sunt necesare sisteme optice care s formeze un mediu activ cu cel a putin 3 nivele energetice.

Realizarea pompajului laser


Pompajul laser este principalul proces prin care se realizeaz inversiunea de a populatie. Laserii utilizeaz diferite tipuri de pompaj: a pompajul optic: a fost utilizat prima dat de Kastler si se realizeaz prin a a iradierea sistemelor atomice cu o radiatie de frecventa: = E3 E1 h (2.10)

2.3. PUTERE PRAG DE POMPAJ

23

ntr-un timp t < 23 . Se folosesc l mpi de desc rcare cu gaze monoatomice a a ce au benzi largi de absorbtie si ferestre de transmisie pentru frecventa laser dorit . a pompajul electronic: utilizat de Javan(Javan [1]) la laserii cu gaz indiferent de presiunea de lucru. Tranzitia de pompaj (de exemplu E1 E3 ) se realizeaz prin excitarea sistemelor atomice cu ajutorul unui fascicul de a electroni. In plus, fasciculul de electroni produce si ionizari suplimentare ale gazului de lucru si astfel densitatea de electroni creste si ecienta pom pajului va mai mare. Totusi, apare problema aparitiei st rii de plasm a a care trebuie s e mentinut omogen . a a a pompajul prin transfer de excitare: energia de excitare este dat de ciocniri a ntre sistemele atomice care produc efectul laser cu alti atomi energetici, e prin cuplaj intern de la moleculele energetice ale aceluiasi gaz (exemple: laser cu He Ne sau cu CO2 si N2 ), e prin ciocniri cu alte molecule. pompajul chimic: de multe ori moleculele pot avea un num r mare de nia vele energetice de rotatie si vibratie. In reactiile chimice moleculele trec ntr-o stare care nmagazineaz energie nc t se poate produce o inversiune a a de populatie ntre diverse nivele de vibratie (ex: laseri chimici cu HF).

2.3 Putere prag de pompaj


Puterea prag de pompaj este puterea minim (energia minim n unitatea de a a timp) care trebuie furnizat unui sistem atomic pentru a se realiza inversiunea a de populatie Aici vom calcula puterea prag pompaj pentru un sistem cu 3 nivele energetice (Figura 2.2). Variatia num rului de sisteme atomice de pe nivelele a energetice E3 si E2 este dat de: a g dN3 = (13 ) 3 N1 N3 B13 N3 ( A31 + A32 ) dt g1 dN2 g = 2 N3 A32 N2 A21 dt g3 (2.11) (2.12)

24

CAPITOLUL 2. REGIMUL DE AMPLIFICARE SI POMPAJUL LASERILOR

In relatiile de mai sus s-a considerat c la tranzitia E2 E1 nu se manifest emisia a a stimulat . In cazul regimului stationar: a dN2 dN3 = =0 dt dt rezult : a
g1 g2 N2

N1

N1

A211 A321 F ( A31 + A32 ) A321 A321 F + ( A31 + A32 ) A321

(2.13)

unde s-a f cut notatia: a F = B13 (13 ) iar (13 ) este densitatea spectral de pompaj. a Conditia pentru a realiza inversiunea de populatie dorit este a
g1 g2 N2

(2.14)

N1 > 0,

adic trebuie ca rata de inversiune ntre nivelele E1 si E2 trebuie s e pozitiv . a a a Dac A32 > A21 , probabilitatea de emisie spontan pentru E3 E2 este mai a a a ridicat dec t pentru tranzitia E2 E1 nc t nivelul energetic E2 este considerat a a un nivel metastabil. Fluxul necesar pentru realizarea conditiei limit a
g1 g2 N2

N1 = 0 poate cu

a at t mai mic cu c t A32 >> A31 nc t coecientul Fprag poate scris: a a Fprag = B13 prag (13 ) = A32 A21 A21 A32 A21 (2.15)

iar puterea prag de absorbtie este: Pprag = Fprag N1 h13 Valoarea puterii prag de pompaj se poate rescrie pentru cazul c nd: a Ntot g1 N2 N1 = = g2 2 se rescrie: h Pprag Ntot 13 A21 = 2 (2.18) (2.17) (2.16)

2.4. BIBLIOGRAFIE

25

In relatia (2.18) Pprag este puterea minim necesar pentru a putea realiza in a a versiunea de populatie ntre nivelele energetice E3 si E1 atunci c nd se ine cont a t si de tranzitiile care au loc pe si de pe nivelul E2 (Orszag and Hepner [2], Saleh and Malvin [3]).

2.4 Bibliograe
[1] A Javan. Phys. Rev. Lett., 6:106, 1961. [2] Alain Orszag and Georges Hepner. Les lasers et leurs applications. Masson, Paris, 1980. [3] E.A. Bahaa Saleh and Carl Teich Malvin. Fundamentals of photonics. Wiley series in pure and applied optics. John Wiley and Sons, Inc, New York, 1991. [4] Gh. Singurel. Fizica laserilor. Universitatea Al. I. Cuza, Iasi, 1995.

C APITOLUL 3

Cavitatea rezonant a
Cuprins
3.1 3.2 3.3 3.4 Etalonul Fabry-Perot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Modurile rezonatorului Fabry-Perot . . . . . . . . . . . . . . . . Cavit i cu oglinzi sferice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . at Conditia de stabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 30 35 36 40

Prin utilizarea unei cavit i rezonante se poate m ri ecienta emisiei laser at a prin: m rirea drumului optic al undei electromagnetice prin mediul optic amplia cator; interferenta constructiv ntre undele din interiorul cavit ii rezonante av nd a at a ca efect o nou amplicare a undei; a selectarea anumitor frecvente de oscilatie datorit propriet ilor de ampli a at care selectiv a rezonatorului; a realizarea unui feed-back ce permite un control mai bun al emisiei (n regim pulsat sau continuu); obtinerea unui fascicul foarte ngust cu o mpr stiere mic datorit foca a a a liz rii n interiorul cavit ii rezonante; a at 27

28

CAPITOLUL 3. CAVITATEA REZONANTA

obtinerea de fascicule gaussiene sau de tip Hermite-Gauss prin selectarea anumitor moduri pentru c mpul electromagnetic din rezonator; a Cu alte cuvinte: cavitatea rezonant este o parte a unui circuit rezonant cu rol de a a conna, a nmagazina si a amplica energia undelor electromagnetice pentru anumite valori ale frecventei (Figura 3.1).

Figura 3.1 Cavitatea rezonant este o parte dintr-un circuit rezonant. a Rezonatorii cei mai utilizati n constructia laserilor sunt realizati prin utiliza rea unor oglinzi plane si/sau sferice cu diferite grade de transmisie (Figura 3.2) Studiul propag rii undelor electromagnetice n interiorul cavit ii rezonante a at se realizeaz prin rezolvarea ecuatiilor lui Maxwell (Delibas [1], Singurel [5]) a in nd cont de conditiile initiale si de m rginire. In acest fel se pot determina t a a caracteristicile rezonatorului: frecventa de rezonanta si distributia c mpului elec a tromagnetic n interiorul rezonatorului (Singurel [5]). Aceast abordare, desi a complet , este dicil datorit calculelor matematice implicate. Totusi, pentru a a a studiul rezonatorilor se pot utiliza unele modele simplicate: optica geometric a

3.1. ETALONUL FABRY-PEROT

29

Figura 3.2 Diverse tipuri de caviti rezonante: a) rezonator Fabry-Perot cu oglinzi plan paralele at (aici nu s-a reprezentat corect reexia pe oglinzi); b) rezonator cu oglinzi sferice (rezonator confocal). poate determina conditiile de connare a radiatiei optice si din conditiile de interferenta se pot determina frecventele de rezonanta si chiar distributia de c mp din rezo a natori. Analiza pierderilor datorate dimensiunilor nite ale oglinzilor poate f cut utiliz nd teoria difractiei luminii si optica Fourier (Saleh and Malvin [4]). a a a Un rol important n analiza cavit ilor este detinut de rezonatorul Fabry-Perot at si de rezonatorii cu oglinzi sferice.

3.1 Etalonul Fabry-Perot


Etalonul Fabry-Perot1 este un rezonator unidimensional cu oglinzi plan paralele asezate la distanta d (Figura 3.2) Prin generalizare etalonul Fabry-Perot poate
1 Acest

instrument a fost imaginat si creat de zicienii Charles Fabry (1867-1945) si Alfred

Perot (1863-1925).

30

CAPITOLUL 3. CAVITATEA REZONANTA

descrie comportarea unei cavit i rezonante ideale de form paralepipedic cu at a a pereti reect tori ideali (toat energia undei electromagnetice este reectat de a a a c tre pereti). a

Modurile rezonatorului Fabry-Perot


S consider m c n interiorul cavit ii rezonante se a o surs de radiatii a a a at a a electromagnetice cu un spectru larg de frecvente de intensitate constant . Atunci a c nd se analizeaz distributia de c mp n interiorul rezonatorului se observ c a a a a a distributia spectral se modic (Orszag and Hepner [3], Saleh and Malvin [4]). a a Astfel, unele unde cu anumite frecvente au o intensitate mai mare fata de cele lalte unde. In concluzie: cavitatea rezonant actioneaz ca un ltru de frecvente a a pentru undele electromagnetice. Pentru a explica acest fenomen presupunem c a sursa de radiatii din interiorul rezonatorului este descris de o superpozitie de a c mpuri electromagnetice monocromatice, intensitatea c mpului electromagnea a tic este: ES (r, t) =

( )

E(r) exp( jt)

(3.1)

unde E(r) este amplitudinea complex a undei monocromatice de pulsatie = a 2 ( frecventa undei) si care satisface ecuatia Helmholtz:
2

E + k2 E = 0

(3.2)

cu k = /c = 2/ = 2/c num rul de und . a a Din tot spectrul de radiatii emis de sursa S anumite unde si p stra neschim a bat valoarea amplitudinii E(r) pentru aceleasi conditii de m rginire. Aceste a a unde corespund unor moduri ale rezonatorului. Dac , n plus, undele monocroa matice sunt unde plane atunci conditiile de m rginire: a E(r) = 0 pentruz = 0 si z = d

3.1. ETALONUL FABRY-PEROT

31

impuse n ecuatia Helmholtz (3.2) determin solutii de tipul unor unde stationare: a

|E(r)| = A sin kz

(3.3)

unde pentru z = 0 conditia de m rginire determin valoarea vectorului de und a a a pentru ecare mod al cavit ii rezonante unidimensionale sin k d = 0 k d = at q: kq = q d (3.4)

cu q = 1, 2, . . . , q N deoarece E = Aq sin k q z, valorile negative pentru q nu determin moduri independente si modul pentru q = 0 determin k0 = 0 nu a a transport energie. a Concluzii undele care satisfac relatiile (3.3) sunt unde stationare de frecventa: q = ck q c =q 2 2d c 2d (3.5)

ntre dou unde stationare exist un interval de frecvente: a a F = (3.6)

spectrul modurilor cavit ii rezonante este un spectru ideal de linii rezoat nante q echidistante separate cu F lungimea de und a modurilor este legat de dimensiunea spatial a rezoa a a natorului prin relatia q = c 2d = q q

sau, altfel spus, lungimea rezonatorului trebuie s e un num r ntreg de a a semilungimi de und 2 : a d=q
2 Aici

lungimea de und este lungimea de und corespunz tor mediului din interiorul caa a a

vit ii: = 0 n. at

32

CAPITOLUL 3. CAVITATEA REZONANTA

Am determinat faptul c undele stationare satisfac conditiile de m rginire. a a Pentru a determina ce se nt mpl cu undele care se propag n interiorul ca a a a vit ii rezonante dup reexiile multiple la nivelul peretilor se poate considera at a o serie de unde cu amplitudini complexe ale intensit ii c mpului electric notate at a cu E0 , E1 , E2 , . . . (Figura C.1) dup ecare 2 reexii pe ambele oglinzi. In aceste a conditii, amplitudinea rezultant va : a E = E0 + E1 + E2 + . . . (3.7)

Calculul sumei din relatia (3.7) se poate realiza cunosc nd diferenta de faz ntre a a dou unde consecutive dup reexii a a = k 2d = 2 2d

si factorul de atenuare r a amplitudinii la reexia pe oglinzi3 . Astfel suma (3.7) devine: E = E0 1 + re j + r2 e2j + . . . =
serie geometric a

E0 1 re j

(3.8)

Intensitatea luminoas este proportional cu p tratul modulului intensit ii a a a at c mpului electric (Delibas [1], Dorohoi [2]) I = |E|2 si conform relatiei (3.8) rea zult : a I= I0
2 1 re j

I0 = (1 r cos )2 + (r sin )2
2

=
nc t: a I=

1 + r2

I0 I0 = 2r cos (1 r )2 + 4r sin2

Imax 1+
2F 2 sin2 2

(3.9)

3 Dac a

se consider c cele dou oglinzi sunt identice si reect la fel atunci factorul r = R2 a a a a

unde R este factorul de reexie al oglinzilor.

3.1. ETALONUL FABRY-PEROT

33

unde s-au f cut urm toarele notatii consacrate: a a Imax = I0 si (1 r )2 r F= 1r (3.10) (3.11)

M rimea notat cu F si denit de relatia (3.11) se numeste netea rezonatorului a a a (Saleh and Malvin [4], Singurel [5]). Observatii In spatiul liber o unda ar avea intensitatea I0 = | E0 |2 iar n cavitatea re zonant unda are intensitatea I Imax conform (3.9). Totusi, din (3.10) se a observ c Imax > I0 (deoarece r < 1) si la limit rezult I > I0 . In cona a a a cluzie, unda electromagnetic se poate amplica doar prin simpla plasare a a sursei n interiorul rezonatorului. Cazul limit I = Imax se obtine pentru sin( /2) = 0, adic conform denitiei a a pentru = k 2d conduce la relatia: kq = q d (3.12)

relatie identic cu (3.4). Adic , cea mai mare amplicare o au undele cores a a punz toare modurilor stationare; a Dac netea rezonatorului are o valoare foarte mare F (caz n care r = a 1 si unda este reectat total pe oglinzi) si intensitatea modurilor stationare a I Relatia (3.9) se mai poate scrie si functie de frecventa de rezonanta din =
4d c :

I= 1+

Imax
2F 2

(3.13)
2 F

sin

Valorile frecventelor pentru care se obtin valorile maxime ale intensit ilor at q sunt situate echidistant cu un interval de frecventa ntre ele egal cu F a (Figura 3.3).

34

CAPITOLUL 3. CAVITATEA REZONANTA

F
Intensitatea

F
/

F >F
2
F

8
1

F<0

Figura 3.3 Modurile etalonului Fabry-Perot Valoarea minim pentru intensitatea undelor n rezonatorul Fabry-Perot a este dat de relatia: a Imin = Imax 1+
2F 2

(3.14)

si are valoarea Imin = 0 atunci c nd netea rezonatorului are o valoare a foarte mare (F ); Semil rgimea spectral a liniilor de rezonanta este invers proportional cu a a a netea F si creste atunci c nd pierderile rezonatorului: a = F F (3.15)

o aplicatie practic a sistemului de tip rezonator Fabry-Perot pentru ca a zul c nd oglinzile au pierderi mai mari (practic se nlocuiesc oglinzile cu a

3.2. CAVITATI CU OGLINZI SFERICE

35

lame transparente cu fete plan paralele) este interferometrul Fabry-Perot (v. Anexa C).

3.2 Caviti cu oglinzi sferice at


Cavit ile rezonante cu oglinzi plane paralele prezint 2 dezavantaje majore: at a n primul r nd sunt foarte sensibile dac oglinzile nu sunt perfect paralele, iar n a a al doilea r nd orice raz de lumin care nu este normal pe planul oglinzilor se a a a a poate pierde prin reexii repetate pe aceste oglinzi. Rezonatorii cu oglinzi sferice (Figura 3.4) sunt mult mai putin sensibili la alinierea oglinzilor si au pierderi mai mici dec t cei cu oglinzi plane. Ca si n cazul etalonului Fabry-Perot vom ncerca a

Figura 3.4 Cavitate cu oglinzi sferice

s determin m conditiile n care rezonatorii cu oglinzi sferice sunt stabili si ce fel a a de moduri caracterizeaz aceste sisteme rezonante (Orszag and Hepner [3]). a Modurile din acest sistem nu sunt fasciculele cu suprafete de und plane para a

36

CAPITOLUL 3. CAVITATEA REZONANTA

lele asa cum este cazul cavit ii cu fete plan-paralele ci fascicule gaussiene4 . In at ecare sectiune a unui astfel de fascicul c mpul prezint o distributie gaussian a a a (Saleh and Malvin [4]).

3.3 Conditia de stabilitate


La constructia unui rezonator trebuie avut n vedere ca radiatiile ce se propag a ntr-o vecin tate a axei optice s nu se ndep rteze prea mult de axa optic chiar a a a a si dup un num r mare de parcursuri prin cavitate. Rezonatorii se consider a a a a stabili dac se conserv o mare parte din energie n interiorul cavit ii care a a at refocalizeaz undele pe axa optic . a a Vom folosi notiuni de optic geometric (Delibas [1], Dorohoi [2]) pentru a a a stabili conditia de stabilitate pentru rezonatorii cu oglinzi sferice. Pentru aceasta se consider raze de lumin ce se g sesc n acelasi plan cu axa optic a sistemului a a a a (numite raze meridionale). Pozitia razei de lumin va determinat de distanta a a fata de axa optic ym si de unghiul pe care l face raza cu directia axei optice m a (Figura 3.4). La ecare reexie a razei de lumin pe aceeasi oglind (dup para a a curgerea unui drum dus-ntors ntre oglinzi) noua pozitie pentru raza de lumin a este dat de transformarea liniar : a a m A B ym ym A B y0 y m +1 = = (3.16) m+1 C D m m C D 0 unde matricea de transformare este: A B 1 0 1 d 1 0 1 d = 2 2 C D 1 0 1 1 0 1 R1 R2
reexie peO1
4 Fasciculele

(3.17)

translatie

reexie peO2

translatie

gaussiene sunt fascicule care au o distributie radial a intensit ii luminoase de a at

tip Gauss cu maximul situat n centrul fasciculului.

3.3. CONDITIA DE STABILITATE

37

Relatia (3.16) poate rescris ca un sistem liniar de ecuatii cu dou necunoscute: a a y m+1 = Aym + Bm (3.18) m+1 = Cym + Dm Conditia de stabilitate a rezonatorilor cu oglinzi sferice impune ca indiferent de valoarea unghiului 0 raza de lumin trebuie s r m n n interiorul cavit ii. a a a a a at Din acest motiv din relatiile de mai sus vom elimina valorile unghiurilor: m = ym+1 Aym B (3.19)

si analog pentru m m + 1 m+1 = ym+2 Aym+1 B (3.20)

Relatiile de mai sus sunt nlocuite n ecuatia pentru m+1 din (3.18) si rezult : a ym+2 = ( A + D ) ym+1 + ( BC AD ) ym = 2bym+1 F2 ym
not m 2b a not m F2 a

(3.21)

Ecuatia (3.21) este de fapt o relatie de recurenta liniar ntre valorile de tip ym , ym+1 , ym+2 a si se poate rezolva numeric cunosc nd valorile initiale y0 , 0 . Orice relatie de a recurenta liniar dac are o solutie general atunci aceasta va unic (Saleh and a a a a Malvin [4]). Acesta este si motivul pentru care vom c uta o solutie de tipul: a y m = y0 h m (3.22)

cu h o constant . Inlocuind solutia general (3.22) n (3.21) se obtine ecuatia de a a gradul al II-lea n h: h2 2bh + F2 = 0 cu solutia h = bj F2 b2 = F (cos j sin ) = F exp( j) (3.23)

38

CAPITOLUL 3. CAVITATEA REZONANTA

unde s-a denit: = cos1 b F

si prin urmare: b = F cos si

F2 b2 = F sin . Solutia general pentru ym va a

o combinatie liniar ntre solutia de tip (3.22) cu semnul + si cu : a ym = ymax F m sin (m + 0 ) (3.24)

cu ymax = y0 / sin 0 si 0 constante ce depind de valorile initiale y0 , 0 . Solutia (3.24) este de tip armonic (m rginit : cu alte cuvinte radiatiile optice sunt cua a prinse doar ntr-un domeniu spatial restr ns) doar dac exist o valoare real . a a a a Acest lucru este adev rat atunci c nd |b| 1 deoarece = cos1 b. Revenind la a a relatia de denitie pentru b = ( A + D )/2 din (3.16) rezult : a b = 2 1+ d R1 1+ d R2

(3.25)

In concluzie: pentru rezonatorii cu oglinzi sferice conditia de stabilitate este dat de relatia: a 0 g1 g2 1 unde: g1 = 1 + g2 d R1 d = 1+ R2 (3.26)

cu d distanta dintre v rfurile oglinzilor si R1 , R2 sunt razele oglinzilor (Figura 3.4). a Dac conditia (3.26) nu este satisf cut atunci este imaginar, sin devine sinh a a a si rezonatorul devine instabil (ym creste indenit). Atunci c nd n (3.26) inega a lit ile devin egalit i rezonatorii sunt rezonatori stabili conditionat si orice erori at at mici la aliniere vor produce instabilit i. In tabelul 3.1 sunt prezentate c teva at a tipuri de rezonatori conditionat stabili.

3.3. CONDITIA DE STABILITATE

39

Tabela 3.1 Rezonatori stabili Tip de rezonator Reprezentare R1 R2 g1 g2

Confocal

Plan paralel

Concentric

d/2

d/2

Semisferic

40

CAPITOLUL 3. CAVITATEA REZONANTA

Uneori se prefer utilizarea unor rezonatori instabili n care radiatia urmeaz a a drumuri divergente si scap din sistem dup un singur parcurs dus-ntors. In a a astfel de sisteme energia nu este concentrat pe axa optic ci este disipat n tot a a a volumul rezonatorului ceea ce permite utilizarea unui volum mai mare de mediu activ si o crestere a randamentului de amplicare n materialul optic activ.

3.4 Bibliograe
[1] Mihai Delibas. Elemente de optic si spectroscopie. Editura Universit ii Al. I. a at Cuza, Iasi, 1997. [2] Dana Ortansa Dorohoi. Optica. Editura St. Procopiu, Iasi, 1995. [3] Alain Orszag and Georges Hepner. Les lasers et leurs applications. Masson, Paris, 1980. [4] E.A. Bahaa Saleh and Carl Teich Malvin. Fundamentals of photonics. Wiley series in pure and applied optics. John Wiley and Sons, Inc, New York, 1991. [5] Gh. Singurel. Fizica laserilor. Universitatea Al. I. Cuza, Iasi, 1995.

C APITOLUL 4

Tipuri de laseri utilizati medicin n a


Cuprins
4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 4.7 4.8 4.9 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laseri. Clasicare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu rubin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu semiconductori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul Nd : YAG . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu excimer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu colorant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu CO2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu Ar + . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Laserul cu He Ne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 42 43 45 48 50 52 53 54 55 57 58

4.10 Laserul cu electroni liberi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.11 Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4.1 Introducere
Explozia puternic de num rului de aplicatii ale laserului n medicin impune a a a discutarea ntr-un capitol separat principalele caracteristici ale celor mai folositi 41

42

CAPITOLUL 4. TIPURI DE LASERI UTILIZATI MEDICINA IN

laseri n medicin (Basting et al. [1], Fitz-Ritson [2], Herman [3], Benedikt [4], Juli a a et al. [5], Pirastru [6], Robertson and Clark [7]). In cuprinsul acestui capitol vom ncerca o clasicare a laserilor dup mai a multe criterii astfel nc t s e surprinse principalele caracteristici ale laserilor a a medicali.

Laseri. Clasicare.
Dup starea de agregare a mediului activ a Primul criteriu de clasicare a laserilor nu numai a laserilor medicali se refer a la mediul activ n care au loc procesele de pompaj si emisie stimulat . Astfel, a laserii pot clasicati n: laseri cu corp solid: laserul cu rubin, laserul Nd : YAG, laserul cu semiconductori, etc. laseri cu lichid: laseri cu colorant; laseri cu gaz: laserul cu CO2 , laserul cu Ar, laserul cu N2 etc. Pe l ng acesti laseri mai putem considera si o categorie special de laseri: laserii a a a cu electroni liberi1 n care mediul activ este format dintr-un fascicul de electroni care trece printr-o regiune cu c mp magnetic variabil realiz nd emisia coerent a a a de radiatii. Cunosc nd natura mediului activ al laserului se poate proiecta modul de reaa lizare a pompajului laser. In plus se cunoaste foarte bine ntre ce nivele energetice ale sistemelor atomice se realizeaz emisia stimulat si de aici lungimea de und a a a a emisiei laser. Ajungem astfel un alt criteriu de clasicare a laserilor: Dup lungimea de und a radiatiei utile a a Laserii utilizati n medicin pot clasicati n: a laseri cu emisie n domeniu infrarosu: laseri cu CO2 , ...
1 en.

Free Electron Laser (FEL)

4.2. LASERUL CU RUBIN

43

laseri cu emisie n spectru vizibil: laseri cu Ar, ... laseri cu emisie n ultraviolet: laserii cu excimeri, ... laseri cu emisie n domeniul radiatiilor X Lungimea de und a radiatiei utile a unui laser este un parametru foarte impora tant pentru aplicatiile medicale (v. Capitolul 6) datorit faptului c interactiunea a a ntre radiatia laser si diferite esuturi este selectiv , n sensul c pentru anumite t a a aplicatii se vor utiliza diferite radiatii cu diferite lungimi de und . a Dup timpul de emisie a radiatiei utile a De multe ori laserii pot clasicati si dup timpul de emisie a radiatiei utile: a laseri cu emisie continu ; a laseri pulsati: radiatia util este emis n pulsuri cu perioade care pot s a a a ajung p n la valori foarte mici de ordinul femptosecundelor (1015 s). a a a Nu trebuie confundat modul de emisie al radiatiei utile cu modul de utilizare a radiatiei n aplicatiile medicale, adic nu trebuie s se identice perioada de a a emisie a radiatiei utile cu timpul de utilizare ntr-o anumit aplicatie. De exem a plu: se poate utiliza un laser cu emisie continu cum este laserul cu CO2 pentru a operatii bazate pe fenomenul de ablatie c nd timpul de interactiune ntre esut si a t laser este foarte scurt (maxim 103 s). Uneori, mai ales n aplicatiile medicale, se consider c pulsurile laser care a a au perioada de ordinul secundelor sau zecilor de secunde identic cu timpul de a interactiune ntre radiatie si esut sunt date de laseri cu emisie continu . t a In sectiunile urm toare vor descrisi c iva laseri utilizati n medicin . a at a

4.2 Laserul cu rubin


Laserul cu rubin este primul laser care emite n domeniul vizibil si a fost con struit de c tre Theodore MAIMAN (Maiman [8]). Rubinul este un oxid de alua miniu (Al2O3 cunoscut si sub numele de sar) n care o mic parte din ionii de a

44

CAPITOLUL 4. TIPURI DE LASERI UTILIZATI MEDICINA IN

aluminiu este nlocuit cu ioni de crom (Cr3+ : Al2O3 ). Nivelele energetice im a plicate n tranzitia laser a rubinului sunt reprezentate n gura 4.1. Este cunoscut

3
3

F1
32

E(eV)

2
2

F2

R1

Pompaj

694,3nm laser

Figura 4.1 Nivelele energetice pentru tranzitia laser la rubin faptul c laserul cu rubin este un laser care lucreaz cu trei nivele energetice: nia a velul 3 este format din dou benzi energetice situate la 550 nm (verde) si 400 nm a (violet). Aceste benzi de absorbtie sunt responsabile si de culoarea roz a rubi nului. Radiatia laser are lungimea de und = 694, 3 nm (radiatie de culoare a rosie). Pompajul se realizeaz optic de pe nivelul 1 pe nivelul 3 utiliz nd o lamp a a a cu desc rcare care nconjoar rubinul. Lampa de desc rcare are un spectru are a a a de emisie dar o fractiune din fotonii emisi sunt absorbiti si se produce tranzitia ionilor Cr3+ pe nivelul 3. Faptul c nivelul 3 este un nivel larg duce la m rirea a a ecientei procesului de absorbtie. Au loc tranzitii foarte rapide a ionilor de crom

4.3. LASERUL CU SEMICONDUCTORI

45

de pe nivelul 3 p n pe nivelul 2 (ntr-un timp de ordinul picosecundelor) n timp a a ce timpul de viata a tranzitiilor spontane de pe nivelul 2 pe nivelul 1 este relativ lung (3 ms). In acest fel se realizeaz o inversiune de populatie ntre nivelul 2 si a 1. Amplicatorii rubin laser comerciali sunt livrati sub form bare de rubin cu a lungimi cuprinse ntre 5 si 20 cm av nd o valoare a c stigului de aproximativ 20 a a n mod puls. Ecienta unui astfel de laser (raportul dintre energia util a radiatiei a laser si energia electric consumat ) este de aproximativ 0.1% iar energia util a a a a radiatiei laser este de aproximativ 5 J (Orszag and Hepner [9], Saleh and Malvin [10]). In medicin laserul cu rubin este utilizat n mod comutare Q2 ca un laser cu a pulsuri scurte pentru tratarea leziunilor pigmentate benigne ale epidermei sau dermei. Deasemenea, acest laser este utilizat n medicina cosmetic pentru epi a lare. Laserul cu rubin are rezultatele cele mai bune pentru ndep rtarea p rului a a roscat deoarece radiatia laser rosie emis de c tre rubin este puternic absorbit de a a a pigmentul din p rul roscat (bogat n melanin ). Din acest motiv r d cina (folicua a a a lul) p rului se nc lzeste p n la distrugere f r a afecta epiderma sau structurile a a a a aa celulare nvecinate (acest proces se numeste fototermoliz ). a

4.3 Laserul cu semiconductori


Laserul cu semiconductor este ast zi cel mai cunoscut si utilizat tip de laser n a diferite tipuri de aplicatii (acesti laseri sunt utilizati inclusiv la citirea CD-urilor, la imprimante ca s amintesc doar dou din cele mai cunoscute aplicatii ale acesa a tui tip de laser). In medicin laserul cu semiconductor este utilizat nc n putine a a ramuri medicale datorit faptului c laserul cu semiconductori este o realizare rea a lativ recent . In ultimii ani se ncearc nlocuirea laserilor asa-zisi clasici pentru a a aplicatiile medicale cu laseri cu semiconductori datorit faptului c acesti laseri a a sunt mai compacti, sunt laseri portabili si mai ieftini. De exemplu, n urologie, se
2 engl.

Q-switch mode

46

CAPITOLUL 4. TIPURI DE LASERI UTILIZATI MEDICINA IN

ncearc nlocuirea laserului Nd:YAG cu un laser cu semiconductori. Vom insista a ceva mai mult asupra aplicatiilor n medicin la sf rsitul acestei sectiuni. a a Mediul activ al laserului cu semiconductori este similar unei diode cu semiconductor si, din acest motiv, laserul cu semiconductor este denumit si diod a laser. In cele ce urmeaz sunt explicate principiile de functionare a unei diode a laser f r ns a intra n am nunte legate de structura si zica cristalelor semiaa a a conductoare3 . Diodele laser sunt formate dintr-o jonctiune p-n cu o dopare puternic (concentratia a impurit ilor de dopare este 3 1023 2 1024 m3 ). Principalele procese care inat tervin la emisia laser n astfel de sisteme sunt: emisia laser are loc la recombinarea electron-gol de pe nivelele energetice din banda de valenta si banda de conductie; o cuant absorbit n jonctiune duce la generarea unei perechi electron-gol, a a cresc nd astfel probabilitatea de recombinare. a Ca urmare a acestor procese poate avea loc o emisie stimulat de fotoni. a Inversiunea de populatie necesar pentru realizarea efectului laser se obtine a prin aplicarea unei tensiuni electrice directe pe jonctiune astfel nc t prin sc derea a a barierei de potential creste rata de obtinere a perechilor electron-gol prin tranzitii ntre cele dou benzi energetice. Prezenta impurit ilor contribuie si mai mult la a at realizarea inversiunii de populatie. Deoarece n emisia laser emisia stimulat tre a buie s e principalul proces de emisie si absorbtia trebuie s e neglijabil tena a a siunea aplicat pe jonctiune trebuie s dep seasc o valoare prag dat de relatia: a a a a a U> W e (4.1)

unde W este energia corespunz toare benzii interzise si e este sarcina electric a a elementar . a
3 Structura

si zica semiconductorilor sunt subiecte discutate pe larg n orice curs de corp

solid sau de electronic a

4.3. LASERUL CU SEMICONDUCTORI

47

Din punct de vedere tehnologic dioda laser este realizat , de exemplu, din a cristale semiconductoare de GaAs si GaAl As dopate cu impurit i acceptoare de at Zn si impurit i donoare de Te (Figura 4.2). at

Figura 4.2 Dioda laser Faptul c laserii cu semiconductori sunt foarte compacti reprezint un alt a a avantaj fata de celelalte tipuri laseri. Acest lucru se datoreaz si unei cavit i de a at rezonanta de dimensiuni micronice format de cristalul semiconductor a c ror a a suprafete sunt t iate si polizate corespunz tor radiatiilor laser emise precum si a a a modului de functionare a laserului. Laserii cu semiconductor emit n domeniu infrarosu sau n vizibil. Este de remarcat faptul c lungimea de und a radiatiei laser emise de astfel de sisteme a a poate modicat prin ajustarea temperaturii la nivelul jonctiunii sau prin introa ducerea diodei ntr-un c mp magnetic a c rei intensitate poate modicat . a a a

48

CAPITOLUL 4. TIPURI DE LASERI UTILIZATI MEDICINA IN

Laserii cu semiconductori pot lucra n regim continuu c nd se obtin puteri de a ordinul 1W = 106 W p n la c iva W sau n regim declansat la puteri mult mai a a at mari de ordinul 1 MW = 106 W. Pentru cresterea puterii utile n regim continuu de functionare se utilizeaz mai multe diode dispuse ntr-o matrice astfel nc t a a de ajunge p n la puteri utile de p n la 100 W. Randamentul acestor laseri se a a a a apropie de 100% datorit faptului c aproape toat energia electric consumat a a a a a este utilizat la producerea efectului laser. a Diodele laser se utilizeaz foarte frecvent n sisteme mobile de laseri cu aplicatii a n oftalmologie pentru coagul ri. Deasemenea diodele laser pot folosite si n a dermatologie pentru tratamente ale diverselor afectiuni legate de pigmentarea pielii sau n cosmetic la ndep rtarea p rului. Asa cum am mai mentionat de a a a cele mai multe ori dioda laser tinde s nlocuiasc sistemele bazate pe alte tipuri a a de laseri. De exemplu, n cardiologie se utilizeaz diode laser de mic putere pen a a tru suturi la nivelul vaselor de s nge, operatii care erau c ndva apanajul laserilor a a cu CO2 si Ar.

4.4 Laserul Nd : YAG


Laserul Nd : YAG este unul din laserii cei mai utilizati nu numai n medicin a dar si n alte aplicatii. Laserul Nd:YAG4 este un laser care emite n infrarosu care foloseste ionii de Nd3+ sub form de impurit i introduse ntr-un cristal de YAG a at (tipic concentratia de Nd n granat este de 1, 3 1026 m3 ). Acest tip de cristal este de culoare roz pal. Laserul Nd:YAG este considerat un laser cu 4 nivele energetice corespunz toare a ionului Nd3+ . C stigul acestui laser este substantial mai bun dec t cel al laserua a lui cu rubin datorit faptului c este un laser cu 4 nivele (Figura 4.3). Nivelul 1 a a are energia de 0, 2eV fata de nivelul fundamental, o energie sucient de mare fata
4 Formula

acestui cristal de granat de Y si Al impuricat este: Nd x Y3 x Al5 O1 2 dar pe scurt se : YAG sau pe scurt Nd : YAG

noteaz a

Nd3+

4.4. LASERUL Nd : YAG

49

Energia (eV)

32
2
4

F3/2

Pompaj

1,064m laser

1
0

4 4

I11/2 I9/2

Figura 4.3 Schema nivelelor energetice pentru Nd (s-au folosit notatiile spectroscopice)

de k B T = 0.026 eV la temperatura camerei, nc t se poate considera c n conditii a a normale de temperatur acest nivel practic nu este populat. Pompajul se realia zeaz pe nivelul 3 format din 3 benzi de absorbtie largi de aproximativ 30 nm a centrate pe 810, 750, 585 si respectiv 525 nm. Timpul de viata a nivelului 3 fata de nivelul 2 este foarte mic (32 100 ns) n comparatie cu timpul de viata pentru tranzitia spontan sp 1, 2 ms. Timpul de viata a nivelului 1 este de aproxima a tiv 30ns astfel nc t se poate realiza inversiunea de populatie ntre nivelul 1 si 2 a ntre care are loc tranzitia laser corespunz toare ( = 1, 064m). a Pompajul laserului Nd : YAG se poate realiza e optic direct pe nivelele de absorbtie ca si n cazul laserului cu rubin e, mai ecient, prin utilizarea unor laseri cu semiconductori. Randamentul laserului Nd : YAG este de aproximativ

50

CAPITOLUL 4. TIPURI DE LASERI UTILIZATI MEDICINA IN

2 3% ind randamentul cel mai mare pentru laserii cu solid cu exceptia laserilor cu semiconductori. Cavitatea rezonant este asem n toare celei utilizate n cazul a a a laserului cu rubin. Laserul cu Nd : YAG este un laser care functioneaz n regim continuu si se a obtin puteri de p n la 50 100 W5 . Deasemenea, laserul cu Nd : YAG poate a a functiona si n mod blocat, ceea ce permite atingerea unui puls scurt > 20 ps cu un intervalul de timp ntre pulsuri de 1 3 ns. Laserul Nd : YAG este un instrument folosit intens n chirurgie datorit fap a tului c prin efectele termice pe care le produce poate provoca vaporizarea si/sau a t ierea diferitelor tipuri de esuturi. Singura problem care se ridic n calea utia t a a liz rii pe scar larg a acestui tip de laser n chirurgie este costul ridicat al brelor a a a optice si a sondelor utilizate pentru transmiterea radiatiei c tre esut. a t In ultimii ani s-au realizat o serie ntreag de laseri care utilizeaz cristalul a a YAG dar impuricarea se face cu ioni diferiti. Astfel: laserul Holmiu:YAG este un laser n infrarosu = 2, 1m utilizat n artroscopie, pentru lithotripsie (dis trugerea calculilor biliari sau renali) n cazul utiliz rii unor puteri mari sau n a oftalmologie pentru sistemele mai putin puternice. Laserul Erbiu:YAG emite tot n infrarosu = 2, 94m are foarte multe aplicatii n ortopedie sau n stomato logie (datorit t ieturilor extrem de precise ce se pot realiza n esutul osos, acest a a t laser este denumit si mai plastic fer str u si masina de g urit pentru oase). a a a Laserul Er:YAG mai este utilizat si n dermatologie pentru rentinerirea pielii.

4.5 Laserul cu excimer


Laserul cu excimer ocup un loc deosebit n panoplia laserilor din lume. Acest a loc deosebit este dat de faptul c sunt laseri care emit n ultraviolet (lungimea de a
5 La

functionarea n regim continuu a acestui tip de laser contribuie si caracteristicile de

bun conductor de c ldur a cristalului Nd : YAG (coecientul de transmisie a c ldurii este a a a K = 0, 14 W cm1 K1 )

4.5. LASERUL CU EXCIMER

51

und pentru ArF este = 193nm iar pentru KrF are valoarea = 248nm) si pena tru c folosesc drept mediu activ molecule excimere. Aceste molecule sunt uoruri a de gaze nobile (exemplu KrF) care nu pot exista dec t n st ri electronice excia a tate deoarece starea fundamental este o stare repulsiv (de aici si denumirea de a a excimer). Tranzitia laser (v. Figura 4.4) are loc ntre nivelul excitat si nivelul fun damental, ntre care exist o inversiune de populatie natural (nu exist molecule a a a n starea fundamental ). Halogenurile gazelor rare se formeaz rapid n stare ex a a

12

10

Kr ( P
8
+ 2

+ 2

1/2

)+F

Energia (eV)

D
6

Kr ( P
1/2

3/2

)+F

C B
4
1/2

3/2

tranzi ia laser
2

(A
0

3/2

,A

1/2

Kr+F( P

3/2,1/2

1/2

d (x10

-10

m)

Figura 4.4 Tranzitia laser la un laser cu excimer (KrF). citat deoarece gazul nobil n stare excitat are aceeasi anitate pentru halogeni a a ca si metalele alcaline. Laserul cu excimer lucreaz n regim pulsat cu o energie maxim pe puls de a a aproximativ 500 mJ. Datorit faptului c radiatia laserului cu excimer este n domeniul ultraviolet a a

52

CAPITOLUL 4. TIPURI DE LASERI UTILIZATI MEDICINA IN

principalele efecte asupra esuturilor vii sunt efectele fotochimice si ablatia laser t prin fotodescompunere (v. Capitolul 6). Datorit acestor efecte laserul cu excimer a se utilizeaz at t n microchirurgie (ideal pentru operatii la nivelul ochiului sau a a n stomatologie) dar si n terapia fotodinamic sau n tratamentele dermatologice. a Vom sublinia doar una din caracteristicile laserului cu excimer ca un instrument ideal n microchirurgie: laserul cu excimer ndep rteaz prin actiunea direct a a a asupra esuturilor doar 0,25 microni din esut pe puls, adic 1/200 din grosimea t t a unui r de p r. a

4.6 Laserul cu colorant


Moleculele colorantilor organici sunt molecule mari si foarte complexe. Ca orice molecul complex si molecula de colorant are st ri energetice de vibratie a a a si rotatie at t n starea de singlet (S) c t si n starea de triplet ( T ) (v. Figura 4.5). a a St rile de singlet au un electron cu spinul antiparalel cu ceilalti electroni n timp a ce n starea de triplet electronii au spinii orientati paralel. Tranzitiile laser au loc ntre diferite nivele energetice astfel nc t laserul cu co a lorant este un laser acordabil (lungimea de und a radiatiei fotonilor laser variaz a a functie de nivelele energetice ntre care are loc tranzitia). De exemplu: laserul cu rodamin -6G este acordabil n mod continuu ntr-un domeniu de lungimi de a und cuprins ntre 560nm si 640nm. Pompajul la acest laser se realizeaz de obia a cei prin utilizarea radiatiei provenite de la un alt laser (de obicei cu Ar + ). Laserul cu rodamin functioneaz n regim continuu si are o putere maxim n fascicul a a a de 100mW. Laserul cu colorant este utilizat n medicin mai ales n tratamentele dermato a logice si cosmetice n care, spre exemplu, se ndep rteaz semne din nastere (asa a a numitele pete de vin6 ) cu un laser acordabil pe o lungime de und de 585 nm. a
6 engl.

port-wine stains

4.7. LASERUL CU CO2

53

T3
S2
5 4 3 2 1

Energia

T2
S1
Laser

T1

S0

St ri singlet

St ri triplet

Figura 4.5 Nivele energetice i tranzitia laser cazul unui laserului cu colorant s n

4.7 Laserul cu CO2


Laserul cu CO2 este unul din cei mai ecienti laseri care emit n infrarosu. Acest tip de laser lucreaz n mod continuu si poate ajunge la o putere maxim a a n fascicul de 100W. In laserul cu CO2 (si n general n cazul laserilor a c ror mediu activ este un a gaz poliatomic: N2 , CO, HCl etc.) tranzitiile laser au loc ntre diverse nivele ener getice de vibratie (v. Figura 4.6) caracterizate de numerele cuantice de vibratie corespunz toare notate aici (q1 , q2 , q3 ) corespunz toare modului simetric si antia a simetric de vibratie dar si unei misc ri de vibratie tip ndoire7 . Inversiunea de a populatie este realizat prin ciocniri ale moleculei de CO2 cu moleculele excitate a
7 engl.

bend

eV

54

CAPITOLUL 4. TIPURI DE LASERI UTILIZATI MEDICINA IN

0.5

(050)

0.4

(200) (001) (040)

Energia

0.3
(030)

10,6mm

9,6 m

(100)

0.2
(020)

(010)

0.1

(000) mod simetric mod antisimetric mod "ndoire"

0.0

Figura 4.6 Nivelele energetice de vibratie a moleculei de CO2 utilizate la tranzitiile laser.
de N2 (obtinute ntr-o desc rcare n atmosfer de azot). a a In medicin , laserul cu CO2 este un dispozitiv care nu ar trebui s lipseasc a a a

din orice sal de operatii chirurgicale (indiferent de specialitatea medical ) ind a a cunoscut prin efectele termice, de t iere si de evaporare ceea ce permite si o caua terizare rapid a zonei afectate. In chirurgia modern laserul cu CO2 este perfect a a adaptat unei metode moderne: laparoscopia ceea ce permite obtinerea unor rezul tate maxime f r distrugeri prea mari a esuturilor s n toase nvecinate. aa t a a

4.8 Laserul cu Ar +
Laserul cu Ar + este un laser care lucreaz n mod continuu iar principalele a tranzitii laser corespund unor lungimi de und de 514, 5 nm (verde) si respec a

eV

4.9. LASERUL CU HE NE

55

tiv 488 nm (albastru). Fiind un laser cu emisie n domeniul vizibil al spectrului electromagnetic se pot utiliza cu succes brele optice pentru dirijarea fasciculului c tre zona de interes n diverse aplicatii. Puterea maxim emisiei laser pe 514 nm a a este de aproximativ 10 W. Ionizarea si pompajul se realizeaz ntr-o desc rcare a a continu n gaz la o presiune mic (1 10torr). Un asemenea sistem are un rana a dament sc zut de aproximativ 0, 05%. Pentru a creste ecienta emisiei laser se a aplic un c mp magnetic axial de 500 1000 Gs ceea ce duce implicit la cresterea a a densit ii de curent pe desc rcare. at a Laserul cu Ar este utilizat n primul r nd n oftalmologie pentru fotocoagu a lare. In trecut a fost utilizat si n dermatologie la tratamentul leziunilor pielii n zonele puternic vascularizate pentru coagulare dar a fost nlocuit de laserii cu vapori de cupru sau de laserii cu colorant. In cele mai multe cazuri laserul cu Ar se utilizeaz ca laser de pompaj pentru laserii acordabili care utilizeaz coloranti. a a

4.9 Laserul cu He Ne
Laserul cu He Ne este unul din cele mai utilizate dispozitive nu numai n medicin dar si n multe alte aplicatii (de exemplu: cititoare de coduri de bare a n magazine universale sau, nainte de realizarea pe scar larg a laserului cu a a semiconductori, se utilizau si ca indicatoare luminoase) deoarece poate realizat n variante compacte si relativ ieftine. Schema nivelelor energetice pentru laserul He Ne este prezentat n Fia gura 4.7. Laserul He Ne poate emite n vizibil 0 = 632, 8 nm si n infrarosu 0 = 3.39m n mod continuu cu o putere de aproximativ 1 mW. Pompajul n cazul laserilor cu He Ne se realizeaz prin obtinerea unei desc rc ri n He n a a a care predomin procesele de ionizare: a He + e He+ + 2e

56

CAPITOLUL 4. TIPURI DE LASERI UTILIZATI MEDICINA IN

22 21 20
Energia (eV)

He
1

Ne
1

22 21 2p54p
632.8nm

s 2s

2p55s 2p54s

3.39 m

1s 2s 3S

20 19 18 17 16
Energia (eV)

19 18 17 16

2p53p

2p53s

Figura 4.7 Schema nivelelor energetice i tranzitiile laser pentru laserul He Ne. s

si de excitare: He + e He + e Atomul de Ne este adus n stare excitat prin ciocniri cu atomii de He: a

Ne + He Ne + He

Laserul cu He Ne se utilizeaz n medicin n tratamentul diferitelor afectiuni a a ORL [11] datorit efectelor fotochimice pe care le induce. Acest tip de laser mai a este utilizat si n tratamentul artritelor [2].

4.10. LASERUL CU ELECTRONI LIBERI

57

4.10 Laserul cu electroni liberi


Laserul cu electroni liberi, prescurtat FEL8 utilizeaz un c mp magnetic variaa a bil produs de un ansamblu de magneti asezati periodic cu polarit i alternante. at Mediul activ este format dintr-un fascicul de electroni relativisti care se misc n a acest c mp magnetic variabil. Acesti electroni nu sunt legati n atomi (de aici si a denumirea de laser cu electroni liberi) dar nici nu sunt electroni cu adev rat liberi a deoarece miscarea acestora este guvernat de c mpul magnetic variabil. Prin di a a rijarea misc rii n c mpul magnetic variabil electronii pot accelerati (n cazul a a acesta are loc echivalentul inversiunii de populatie) si apoi toti acesti electroni sunt fr nati puternic c nd are loc emisia stimulat . a a a Prin modul n care are loc emisia laser n cazul laserului cu electroni liberi (n functie de energia fasciculului de electroni si de perioada c mpului magne a tic) fotonii emisi pot avea lungimi de und de la ultraviolet p n la infrarosu a a a ndep rtat. De exemplu: laserul cu electroni liberi de la Universitatea Paris emite a n ultraviolet 200 nm, la Universitatea Stanford, California emite n vizibil si infrarosu 0 = 500 nm 10m. De regul acest tip de laser lucreaz n mod pulsat cu o a a energie de emisie laser pe puls de aproximativ 1 mJ. Prin excelenta laserul cu electroni liberi este utilizat n cercetare deoarece pen tru realizarea acestuia este nevoie de obtinerea unor fascicule de electroni relati viste cu o energie foarte bine controlat . Legat de aplicatiile n medicin , laserul a a cu electroni liberi a fost utilizat de exemplu la studiul ablatiei laser pe diferite materiale de interes medical [12, 13]. In lume sunt n derulare o serie ntreag de a cercet ri privind aplicatiile medicale ale laserului cu electroni liberi nc t se proa a pune nlocuirea altor tipuri de laser cu acest tip [4]. Marele avantaj al laserului cu electroni liberi const n faptul c se poate controla foarte bine energia fasciculua a lui laser, modul de aplicare a pulsurilor laser si nu n ultimul r nd lungimea de a und a radiatiei laser. a
8 engl.

Free Electron Laser

58

CAPITOLUL 4. TIPURI DE LASERI UTILIZATI MEDICINA IN

4.11 Bibliograe
[1] Dirk Basting, Klaus Pippert, and Uwe Stamm. History and future prospects of excimer laser technology. RIKEN Review, 43:1422, 2002. [2] Don Fitz-Ritson. Lasers and their therapeutic applications in chiropractic. J. Can. Chiropr. Assoc., 45(1):2634, 2001. [3] Sonia Herman. Aparatura medical . Editura Teora, Bucuresti, 2000. a [4] Jean Benedikt. Medical and surgical applications of fels. invited paper, 1995. [5] J. E. Juli , V. Aboites, and M. A. Casillas. Co2 laser interaction with biological a tissue. Instrumentation and Development, 3(10):5359, 1998. [6] Alessio Pirastru. Laser in medicina. Seminario conclusivo, Corso di Ottica Quantistica, 2001. [7] John H. Robertson and W. Craig Clark. Lasers in neurosurgery. Kluwer Academic Publishers, Boston, 1988. [8] Th. Maiman. Nature, 187:493, 1960. [9] Alain Orszag and Georges Hepner. Les lasers et leurs applications. Masson, Paris, 1980. [10] E.A. Bahaa Saleh and Carl Teich Malvin. Fundamentals of photonics. Wiley series in pure and applied optics. John Wiley and Sons, Inc, New York, 1991. [11] ANDREW F. MESTER, JAMES B. SNOW, and PAUL SHAMAN. Photochemical effects of laser irradiation on neuritic outgrowth of olfactory neuroepithelial explants. OTOLARYNGOLOGY: HEAD AND NECK SURGERY, 105 (3):449456, September 1991. [12] J. Sturman, J. Adair, Z. Marka, M. Albert, P. Hari, and N. Tolk. Photoablation studies at the vanderbilt free electron laser. reserch notes.

4.11. BIBLIOGRAFIE

59

[13] Kin Foong Chan, Daniel X. Hammer, T. Joshua Pfefer, Ashley J. Welch, and E. Duco Jansen. Fluorescence-based temperature measurements in laserinduced vapor bubbles. reserch notes.

Partea II Aplicatii n medicin a

61

C APITOLUL 5

Interactiunea radiatiei luminoase cu materia


Cuprins
5.1 Reexia si refractia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Legile reexiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Legile refractiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.2 5.3 5.4 Impr stierea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Absorbtia luminii de esutul viu . . . . . . . . . . . . . . . . . . t M surarea propriet ilor optice ale esuturilor . . . . . . . . . . a at t Determinarea experimental a coecientului total de absorbtie a 5.5 Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 65 65 68 70 73 73 78

Principalele aplicatii ale laserilor n medicin se bazeaz pe interactiunea radiatiei a a laser cu materia vie. Deoarece laserul este o surs de energie luminoas cu anua a mite propriet i, pe l ng procesele de interactiune ntre lumin si materie (n geat a a a neral) va trebui s e studiate si caracteristicile acestei interactiuni pentru radiatia a laser (n particular). In acest capitol vor discutate fenomenele care se mani fest c nd materia (si n special materia vie) este supus iradierii cu radiatii eleca a a tromagnetice neionizante (cu radiatii luminoase) (Andersen [1], Federici et al. [2], Cheong et al. [3]). 63

64

CAPITOLUL 5. INTERACTIUNEA RADIATIEI LUMINOASE CU MATERIA

Figura 5.1 Interactiunea radiatiei luminoase cu materia

Atunci c nd un fascicul luminos incident actioneaz asupra unui material oaa a recare se manifest trei fenomene: reexia si refractia, absorbtia si mpr stierea a a (Figura 5.1) (Born and Wolf [4]). Aceste trei fenomene vor discutate n acest ca pitol. Nu vom insista asupra demonstratiilor unor formule cunoscute din optic a si care pot cu usurinta obtinute de c tre cititor prin consultarea bibliograei. a

5.1 Reexia i refractia s


Reexia si refractia sunt fenomene care apar la suprafata de separatie dintre dou medii cu indici de refractie diferiti. Aceste fenomene apar simultan si sunt a descrise de formulele lui Fresnel. In mediile opace, de obicei, efectul refractiei este dicil de m surat datorit absorbtiei si mpr stierii. a a a Legile reexiei si refractiei sunt studiate n optica electromagnetic si geo a metric (Saleh and Malvin [5], Delibas [6], Dorohoi [7]). In cazul laserului, ca a surs de lumin reexia si refractia sunt fenomene guvernate de aceleasi legi ca a a si n cazul surselor de lumin obisnuite. In gura 5.2 sunt reprezentate fenome a nele de reexie si refractie clasice (suprafata de separatie plan , medii transpa a

5.1. REFLEXIA SI REFRACTIA

65

Figura 5.2 Reexia i refractia luminii s

rente omogene si izotrope). S retinem c la reexie si refractie nu se modic a a a frecventa radiatiilor optice incidente. In aceste conditii, reamintim legile reexiei si refractiei.

Legile reexiei
Legile reexiei pot enuntate astfel: Directia de propagare a undelor incidente, reectate si normala la suprafata de separatie sunt drepte coplanare; Unghiul de incidenta i si de reexie i sunt egale: i=i (5.1)

Legile refractiei
In cazul refractiei legile pot enuntate astfel:

66

CAPITOLUL 5. INTERACTIUNEA RADIATIEI LUMINOASE CU MATERIA

Directia de propagare a undei incidente, undei refractate si normala la suprafata de separatie dintre cele dou medii sunt drepte coplanare; a Unghiul de incidenta i si de refractie r satisfac relatia: n sin i = n sin r (5.2)

unde n si n sunt indicii de refractie ai mediului incident si mediului n care are loc refractia. Observatie: Fenomenele de reexie si refractie care are loc pe o suprafata lucioas ce separ dou medii transparente se numeste reexie si refractie specua a a lar . a Pentru a caracteriza fenomenele de reexie si refractie din punct de vedere a cantit ii de radiatie reectat /refractat se pot deni dou m rimi zice astat a a a a fel: reectivitatea unei suprafete reprezint raportul dintre intensit ile c mpurilor a at a electrice corespunz toare undei reectate si a unei incidente. In practic este mai a a convenabil s se foloseasc reectanta raportul intensit ilor celor dou unde a a at a (incident si reectat ) ind proportional p tratul reectivit ii. Reectivitatea a a a a at si reectanta sunt m rimi zice care depind de unghiul de incidenta, polariza a rea radiatiei si indicele de refractie al materialelor care formeaz suprafata de a separatie. Relatiile pentru reectivitate si reectanta sunt date de formulele lui Fresnel: E sin(i r ) = E sin(i + r ) E tan(i r ) = E tan(i + r ) E 2 sin r cos i = E sin(i + r ) E 2 sin r cos i = E sin(i + r ) cos(i r ) (5.3) (5.4) (5.5) (5.6)

unde E, E , E sunt amplitudinile c mpului electric incident, reectat si refraca tat si semnele corespunz toare , a corespund componentelor perpendiculare si,

5.1. REFLEXIA SI REFRACTIA

67

respectiv, componentelor paralele ale acestor amplitudini. Reectantele n ecare plan (paralel si perpendicular) sunt date de relatiile: R = R E E E E
2

(5.7)
2

(5.8)

In gura 5.3 sunt reprezentate valorile m rimilor R si R functie de unghiul de a incidenta pentru cazul c nd n = 1 si n = 1, 33 (indicii de refractie a aerului si a ai apei). Unghiul pentru care R = 0 se numeste unghi Brewster si n cazul apei

1.0

0.8

Reflectan a

0.6

0.4

R
0.2

perp.

R
0.0 0 20 40 60

paralel

80

Unghiul de inciden

Figura 5.3 Reectantele R i R pentru cazul unei suprafete de separatie s ntre aer n = 1 i ap s a n = 1.33 este de aproximativ 53o (n cazul unei unde incidente total nepolarizate care cade sub acest unghi pe suprafata de separatie sub acest unghi Brewster atunci unda

68

CAPITOLUL 5. INTERACTIUNEA RADIATIEI LUMINOASE CU MATERIA

reectat si unda refractat devin liniar polarizate). Din gura 5.3 se observ c la a a a a incidenta apropiat de incidenta normal i a a aproximativ egal cu: R = R a 0 cele dou reectante au o valoare a 2.006 102 . Aceast valoare mic nu este de a a

neglijat n ceea ce priveste siguranta n lucru cu laserii utilizati n medicin astfel a nc t trebuie s e luate m suri de protectie necesare pentru a mpiedica radiatia a a a reectat de esuturi s produc efecte nedorite. a t a a In aplicatiile medicale ale laserilor, reexia si refractia joac un rol important a doar c nd este iradiat un mediu transparent (e.g. esutul corneei). Totusi, aici a a t fost discutat doar reexia asa zis specular (n care suprafata de separatie este a a plan si un fascicul de lumin paralel care cade pe aceast suprafata duce la a a a a aparitia a dou fascicule de lumin paralel : unul reectat si unul refractat). In a a a cele mai multe cazuri ns reexia este o reexie difuz deoarece marea majoritate a a a esuturilor nu au suprafete de separatie perfect plane si lustruite. t

5.2 atierea Imprs


Un alt proces care are loc c nd radiatiile optice p trund ntr-un anumit matea a rial (n particular si la interactiunea radiatiei laser cu esuturi) este mpr stierea. t a De obicei, materialele care interactioneaz cu radiatiile electromagnetice sunt a formate din molecule complexe n interiorul c rora se manifest leg turi chi a a a mice. Sub inuenta radiatiilor electromagnetice particulele nc rcate electric sunt a puse n miscare de oscilatie fortat . In acest caz sarcinile electrice pot s reemit a a a radiatii electromagnetice produc nd mpr stierea radiatiei incidente. Trebuie s a a a observ m c fenomenul de mpr stiere are loc pentru frecvente de vibratie difea a a rite de frecventele naturale de vibratie (pentru care unda electromagnetic este a absorbit ) si implicit amplitudinea radiatiei mpr stiate este mult mai mic dec t a a a a amplitudinea undei corespunz toare rezonantei. Deasemenea faza oscilatiei fortate a difer de cea incident produc nd o ncetinire a fotonilor ntr-un mediu mai dens. a a a Se pot distinge dou tipuri de mpr stieri: mpr stieri elastice si mpr stieri inelasa a a a

5.2. IMPRASTIEREA

69

tice n functie modul n care se redistribuie energia fotonului incident n procesul de mpr stiere. Astfel, n cazul mpr stierii elastice fotonul incident si mpr stiat a a a au aceeasi energie. Un tip special de mpr stiere elastic este mpr stierea Rayleigh. a a a Impr stierea Rayleigh are loc atunci c nd particulele care determin mpr stierea a a a a sunt mai mici dec t lungimea de und a radiatiei incidente. In acest tip de a a mpr stiere unghiul de mpr stiere este invers proportional cu lungimea de und a a a (legea Rayleigh) si intensitatea radiatiei mpr stiate de a pinde de indicele de refractie a materialului respectiv. Impr stierea Rayleigh a este o mpr stiere elastic nc t lumina mpr stiat are aceeasi valoare pentru a a a a a num rul de und k si lungime de und ca si lumina incident . a a a a S consider m o und electromagnetic plan care este incident normal pe a a a a a a un mediu de mpr stiere ngust de grosime L. Intensitatea undei electromagne a tice mpr stiate este dat de relatia: a a I (z) = I0 exp(s z) unde s este coecientul de mpr stiere (Figura 5.4). a Un tip important de mpr stiere inelastic este mpr stierea Brillouin. Acest tip a a a de mpr stiere provine de la o und acustic care se propag n materialul res a a a a pectiv si induce neomogenit i ale indicelui de refractie. Impr stierea Brillouin a at a luminii poate avea loc spre frecvente mai mari (sau mai mici) functie de modul n care se deplasa la momentul interactiunii cu fotonul a particulelor mpr stietoare a (acestea se misc spre sau dinspre sursa de lumin ). Acest fenomen poate privit a a ca un efect Doppler optic n care frecventa fotonilor mpr stiati se m reste sau se a a micsoreaz . In interactiunea laser-tesut mpr stierea Brillouin devine semnica a a tiv doar n timpul gener rii undelor de soc. a a Dac m rimea particulelor care contribuie la mpr stierea undelor electroa a a magnetice devine comparabil cu lungimea de und incident (e.g. n cazul celua a a lelor sangvine) teoria mpr stierii Rayleigh nu se mai aplic si apare mpr stierea a a a (5.9) la puterea a 4-a (
1 ) 4

70

CAPITOLUL 5. INTERACTIUNEA RADIATIEI LUMINOASE CU MATERIA

600
tiat

500 400 300 200 100 0 300

UV

VIS

IR

Intensitatea mpr

400

500

600

700
(nm)

800

Lungimea de und

Figura 5.4 Legea atierii Rayleigh pentru ultraviolet apropiat (UV), vizibil (VIS) i infrarou mprs s s apropiat (IR).

Mie. Cele dou tipuri de mpr stiere difer n dou aspecte importante: n pria a a a mul r nd mpr stierea Mie prezint o dependenta mai slab a intensit ii radiatiei a a a a at mpr stiate cu lungimea de und ( x cu 0.4 x 0.5) fata de mpr stierea a a a Rayleigh ( 4 ). In al doilea r nd mpr stierea Mie are loc preferential pe directia a a radiatiei incidente n timp ce mpr stierea Rayleigh are o distributie dup un a a ghiul de mpr stiere proportional cu 1 + cos2 . a a

5.3 Absorbtia luminii de esutul viu t


Absorbtia este un alt proces zic care poate avea loc n cazul interactiunii un delor electromagnetice cu un anumit material. In esenta fenomenul de absorbtie

5.3. ABSORBTIA LUMINII DE TESUTUL VIU

71

a luminii corespunde unei conversii a energiei fotonilor incidenti n alte forme de energie, n general neradiative. Fenomenul de absorbtie este caracterizat la nivel macroscopic de legea absorbtiei (legea Lambert-Beer): I (z) = I0 exp(z) (5.10)

unde este coecientul de absorbtie care este proportional cu densitatea sisteme lor atomice care absorb (N) si cu sectiunea ecace de absorbtie astfel nc t: a = N (5.11)

Coecientul de absorbtie este o m rime care depinde de tipul de material absorbant a si de lungimea de und a radiatiei incidente. a La nivel microscopic absorbtia corespunde unei tranzitii a moleculelor ab sorbantului de pe un nivel energetic inferior pe un nivel energetic superior sub actiunea radiatiei incidente (este deci un fenomen de rezonanta). Apoi energia moleculei excitate intr ntr-un fenomen de relaxare si diferenta de energie este a consumat pentru diferite procese (de exemplu: nc lzirea esutului, evaporaa a t rea apei, denaturarea macromoleculelor, reactii fotochimice etc.) Deoarece aceste procese stau la baza aplicatiilor laserilor n medicin vom reveni cu am nunte a a asupra acestui fenomen de absorbtie. Revenind la principalele procese care duc la atenuarea intensit ii radiatiei electromagnetice incidente se poate calcula un at coecient total de atenuare ca ind suma dintre coecientul de absorbtie si cel total de mpr stiere s : a t = + s si corespunz tor drumul liber mediu total va : a Lt = 1 1 = t + s (5.13) (5.12)

In marea lor majoritate materialele care interactioneaz cu radiatia luminoas a a sunt medii n care are loc at t fenomenul de mpr stiere c t si absorbtia unei a a a

72

CAPITOLUL 5. INTERACTIUNEA RADIATIEI LUMINOASE CU MATERIA

p rti din energia fotonilor incidenti (medii tulburi1 ). In acest caz se deneste o a m rime zic numit albedo optic a (Figura 5.5) care determin care din cele dou a a a a a procese considerate predomin : a a= s s = t s + (5.14)

1.0

a=0.1cm
0.8

-1

Albedo

0.6

a=1cm

-1

0.4

a=10cm
0.2

-1

0.0 0.1 1 10 100 1000


-1

Coeficientul de mpr

tiere

(cm )

Figura 5.5 Albedo optic functie de coecientul de atiere s pentru diferiti coecienti de mprs absorbtie . In sectiunile urm toare vom analiza c teva tehnici experimentale care permit a a m surarea acestor propriet i optice n cazul interactiunii radiatiilor luminoase a at cu esuturile. t
1 en.

turbid

5.4. MASURAREA PROPRIETATILOR OPTICE ALE TESUTURILOR

73

5.4 Msurarea proprietilor optice ale esuturilor a at t


Utilizarea pe scar larg a laserilor n medicin a dus la dezvoltarea unor teha a a nici pentru m surarea propriet ilor optice ale esuturilor de interes. Aceste teha at t nici permit m surarea unor m rimi zice cum sunt: intensitatea transmis , rea a a ectat sau mpr stiat . Absorbanta este greu de m surat direct datorit faptului a a a a a c fotonii absorbiti de esut nu mai pot detectati. Din acest motiv intensitatea a t absorbit se calculeaz prin diferenta: Iincident Ire f lectat Iimprastiat . In functie de a a metoda experimental adoptat se poate determina coecientul total de atenuare a a sau coecientul de mpr stiere si absorbtie. Prin rotirea detectorului se pot obtine a informatii despre gradul de anizotropie al acestor fenomene.

Determinarea experimental a coecientului total de absorbtie a


In gura 5.6 sunt reprezentate schematic trei aranjamente experimentale pentru m surarea atenu rii totale a luminii n diferite tipuri de esuturi. a a t Cea mai simpl metod pentru m surarea atenu rii totale este schitat n a a a a a Fig. 5.6a. Prin utilizarea unui divizor de fascicul (de obicei 50% din radiatii sunt reectate si restul de 50% sunt radiatii transmise) se obtine un semnal de referinta si cealalt parte din radiatie ajunge la proba de esut. Un alt detector este plasat a t n spatele esutului si m soar intensitatea radiatiei transmise. Raportul dintre t a a semnalele culese de cele dou detectoare corespunde atenu rii radiatiei lumia a noase n esut si conform legii de absorbtie (5.10) se poate aa coecientul de ate t nuare. Metoda propus aici nu poate discrimina ntre fenomenul de absorbtie si a de mpr stiere a radiatiilor luminoase. In acelasi timp, n aceast metod simpl a a a a se neglijeaz faptul c pe esutul respectiv are loc si un fenomen de reexie a a a t radiatiei. Reexia direct poate evaluat prin plasarea unui alt detector n fata a a esutului dar pentru reexia difuz trebuie s se utilizeze sfere integratoare. t a a In Figura 5.6b este prezentat un aranjament experimental pentru m surarea a absorbantei. Componenta de baz n acest experiment este sfera integratoare (Jac a

74

CAPITOLUL 5. INTERACTIUNEA RADIATIEI LUMINOASE CU MATERIA

Figura 5.6 Msurarea atenurii totale a luminii diferite tipuri de esuturi (a) msurarea atenurii a a n t a a totale; (b) Msurarea absorbtiei; (c) Msurarea distributiei unghiulare pentru a a atiere. mprs

5.4. MASURAREA PROPRIETATILOR OPTICE ALE TESUTURILOR

75

quez and Kuppenheim [8]). Sfera integratoare are un strat reect tor cu un coea cient de reexie foarte mare. Un detector integral m soar lumina care nu a a a fost absorbit de esut. M sur torile experimentale se realizeaz n dou etape: a t a a a a n primul r nd se noteaz valorile indicate de detectori f r esut si mai apoi a a aat n prezenta esutului astfel nc t diferenta dintre valorile m surate n cele dou t a a a cazuri este proportional cu absorbanta probei. Tin nd seama de dimensiunile a a geometrice ale esutului se poate obtine coecientul de absorbtie. t Pentru a obtine si dependenta unghiular a mpr stierii radiatiilor luminoase a a de c tre esuturi se foloseste un detector care are posibilitatea de a se roti n jurul a t probei (Figura 5.6c). Principalul dezavantaj ale tehnicilor prezentate mai sus este acela c nu se pot a realiza simultan. Se stie c propriet ile optice ale esuturilor biologice sunt alte a at t rate de nc lzirea datorat expunerii radiatiilor laser si este necesar aarea tutu a a a ror acestor coecienti n acelasi timp. Un aranjament experimental care satisface aceast cerinta este reprezentat schematic n Figura 5.7. Dispozitivul cuprinde a

Figura 5.7 Msurarea simultan a proprietilor optice ale esuturilor utiliznd dou sfere integraa a at t a a toare. Detectorii utilizati msoar intensitatea radiatiei coerente transmise Tc, intensi a a tatea radiatiei difuzate Td i intensitatea radiatiei reectate difuz Rd. s

76

CAPITOLUL 5. INTERACTIUNEA RADIATIEI LUMINOASE CU MATERIA

dou sfere aproape identice pozitionate n fata si n spatele esutului investia t gat (Pickering et al. [9]). Una din sfere integreaz toate radiatiile reectate sau a mpr stiate sub un unghi mai mare de 90o . Radiatiile transmise si cele mpr stiate a a sub unghiuri mai mici dec t 90o sunt m surate cu ajutorul celei de a doua sfere a a integratoare. In acest fel cu doar 3 detectori toate m sur torile pot realizate a a simultan. Se poate nt mpla, ns , ca o mic fractiune de lumin din ecare sfer a a a a a s penetreze esutul si s ajung pe cealalt sfer (Beekyc et al. [10]). a t a a a a Inainte de a da o list cu principalii parametrii optici pentru diverse tipuri de a esuturi trebui s subliniem faptul c toate aceste m rimi se modic n timpul t a a a a expunerii la radiatia laser. De exemplu: carbonizarea esutului duce la cresterea t absorbtiei. Totusi, n marea majoritate a cazurilor nu trebuie s se ajung p n la a a a a carbonizarea esutului ci doar la o coagulare a acestuia. t O serie de date privind propriet ile optice ale diferitelor tipuri de esuturi at t au fost m surate si/sau calculate utiliz nd metodele experimentale descrise ana a terior, metode de simulare numeric de tip Monte-Carlo sau modele teoretice (de a exemplu: teoria 3-uxuri, Kubelka and Munk [11]). In Tabelul 5.1 sunt prezentate aceste propriet i optice (coecientul de absorbtie , coecientul de mpr stiere at a s , coecientul de atenuare t si coecientul de anizotropie g) pentru diferite ti puri de esut uman sub actiunea radiatiei laser cu diferite lungimi de und . Tret a buie s subliniem faptul c aceste valori au fost obtinute de diferiti cercet tori a a a folosind metode de m sur diferite astfel nc t ele pot s e afectate de erori inea a a a rente datorate metodei de m sur . a a Tabela 5.1: Propriet i optice ale esuturilor umane in vitro at t Tesut Adventicea aortei Adventicea aortei Adventicea aortei (nm) 476 580 600 (cm1 ) 18,1 11,3 6,1 s (cm1 ) 267 217 211 t (cm1 ) 285 228 217 g 0,74 0,77 0,78 .

5.4. MASURAREA PROPRIETATILOR OPTICE ALE TESUTURILOR

77

Tabela 5.1: continuare ... Tesut Adventicea aortei Tunica intern a aortei a Tunica intern a aortei a Tunica intern a aortei a Tunica intern a aortei a Tunica medie a aortei Tunica medie a aortei Tunica medie a aortei Tunica medie a aortei S nge a S nge a S nge a Os (craniu) Os (craniu) Os (craniu) Creier (alb) Creier (alb) Creier (alb) Creier (gri) S n a Ficat Ficat Ficat Ficat Pl m n a a Pl m n a a (nm) 633 476 580 600 633 476 580 600 633 665 685 960 488 514 1064 633 850 1064 633 635 515 635 850 1064 515 635 (cm1 ) 5,8 14,8 8,9 4,0 3,6 7,3 4,8 2,5 2,3 1,3 2,65 2,84 1,4 1,3 0,5 1,58 0,8 0,4 2,63 0.2 18,9 2,3 0,3 0,3 25,5 8,1 s (cm1 ) 195 237 183 178 171 410 331 323 310 1246 1413 505 200 190 120 51,0 140 110 60,2 395 285 313 200 150 356 324 t (cm1 ) 201 252 192 182 175 417 336 326 312 1247 1416 508 201 191 121 52,6 141 110 62,8 395 304 315 200 150 382 332 0,87 0,90 0,96 0,95 0,95 0,88 0,68 0,95 0,93 0,75 g 0,81 0,81 0,81 0,81 0,85 0,89 0,90 0,89 0,90 0,99 0,99 0,99

78

CAPITOLUL 5. INTERACTIUNEA RADIATIEI LUMINOASE CU MATERIA

Tabela 5.1: continuare ... Tesut Muschi Miocard Prostat a Prostat a Piele (alb ) a Piele (alb ) a Piele (neagr ) a Uter (nm) 515 1064 850 1064 633 700 700 635 (cm1 ) 11,2 0,4 0,6 0,4 2,7 2,7 8,1 0,35 s (cm1 ) 530 175 130 110 187 237 229 394 t (cm1 ) 541 175 131 110 190 240 237 394 g 0,97 0,96 0,96 0,81 0,91 0,91 0,69

5.5 Bibliograe
[1] Peter E. Andersen. Characterization of tissue optical properties. Optics and Fluid Dynamics Dept. Riso National Laboratory, 2002. [2] John F. Federici, Nejat Guzelsu, Hee C. Lim, Glen Jannuzzi, Tom Findley, Hans R. Chaudhry, and Art B. Ritter. Noninvasive light-reection technique for measuring soft-tissue stretch. Applied Optics, 38(31):66536660, November 1999. [3] W.F. Cheong, S.A. Prahl, and A.J. Welch. A review of the optical properties of biological tissues. IEEE Journal of Quantum Electronics, 26:21662185, 1990. [4] M. Born and E. Wolf. Principles of Optics: Electromagnetic Theory of Propagation, Interference and Diffraction of Light. Pergamon Press, New York, 6th edition, 1986. [5] E.A. Bahaa Saleh and Carl Teich Malvin. Fundamentals of photonics. Wiley series in pure and applied optics. John Wiley and Sons, Inc, New York, 1991.

5.5. BIBLIOGRAFIE

79

[6] Mihai Delibas. Elemente de optic si spectroscopie. Editura Universit ii Al. I. a at Cuza, Iasi, 1997. [7] Dana Ortansa Dorohoi. Optica. Editura St. Procopiu, Iasi, 1995. [8] J.A. Jacquez and H.F. Kuppenheim. Theory of integrating sphere. J. Opt. Soc. Am., 45:450470, 1955. [9] J.W. Pickering, C.J.M. Moes, H.J.S.M. Sterenborg, S.A. Prahl, and M.J.c. van Gemert. Two integrating sphere with an intervening scattering sample. J. opt. Soc. Am. A, 9:621631, 1992. [10] J.F. Beekyc, P. Blokland, P. Posthumus, M. Aalders, J.W. Pickering, H.J.C.M Sterenborg, and M.J.C. van Gemert. In vitro double-integrating-sphere optical properties of tissues between 630 and 1064 nm. Phys. Med. Biol., 42: 22552261, 1997. [11] P. Kubelka and F. Munk. Ein beitrag zur optik der farbanstriche. Z. Tech. Phys., 12:593601, 1931. n german . a

C APITOLUL 6

Mecanisme de interactiune laser-tesut


Cuprins
6.1 6.2 6.3 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Efecte fotochimice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Efecte termice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Procese la temperaturi mici 82 89 93 95 97 97 100 102 103 104 105 109 113 114 116 118 119 120 120

(43 100o C)

. . . . . . . . . . . . .

Procese termice la temperaturi medii si ridicate (> 100o C) . . . Timpul de relaxare termic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 6.4 Ablatia laser . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ablatia sub pragul vaporiz rii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Vaporizarea rapid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Fotodistrugerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mecanismul de producere a fotoablatiilor . . . . . . . . . . . . . 6.5 6.6 Efecte electro-mecanice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ecuatia bioc ldurii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Ipoteze de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Legea Fourier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Transfer de c ldur prin radiatie . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a Transfer de c ldur prin convectie . . . . . . . . . . . . . . . . . a a Alte procese de transfer a c ldurii . . . . . . . . . . . . . . . . . a 6.7 Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

81

82

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

6.1 Introducere
Efectele benece ale radiatiilor optice (n special al radiatiilor optice care pro veneau de la Soare ca principal surs de lumin si putere1 ) sunt cunoscute a a a nc din antichitate la diferite popoare: chinezi, egipteni, greci, romani etc. Dup a a cum se stie, radiatia laser are c teva caracteristici importante care o deosebesc de a radiatia optic obisnuit (v. anexa A): radiatie monocromatic , coerenta tempo a a a ral si spatial mare. Toate aceste caracteristici ale radiatiei laser fac din acesta un a a instrument din ce n ce mai utilizat n medicin . a In acest capitol vom analiza principalele mecanisme de interactiune laser esut (Dumitras [1], Boulnois [2], Danuta [3], Herman [4], JAGADEESH and TAt KAYAMA [5], Pirastru [6], Srinivasan [7], Veiko [8], Whelan et al. [9, 10], Ronald W. and Ediger [11]). Caracteristicile acestor mecanisme de interactiune sunt determinate de tipul de radiatie laser utilizat (prin lungimea de und , densitatea a de putere, diametrul fasciculului laser, durata pulsului laser, etc.) dar, n aceeasi m sur de structura si propriet ile esuturilor (benzi de absorbtie, continut ap a a at t a si cromofori, etc.) In general, n toate tratamentele medicale trebuie s se actioneze local pe un a num r nit de celule datorit faptului c se cere distrugerea unui num r c t mai a a a a a mic de celule s n toase. Astfel, at t n tratamentele clasice bazate pe chemotea a a rapie sau n tratamentele cu radiatii, parametrul determinant este doza necesar a pentru tratament. . In cazul interactiunii radiatiilor cu celulele vii se consider c principiul a a activ sunt fotonii. Doza este energia comunicat esutului pe unitatea de arie at (m rime numit si uenta energetic ) este o m sur , la nivel macroscopic, a transa a a a a form rilor sau distrugerilor biologice de la nivelul esutului expus. a t
1 Marea majoritate a popoarelor antice personicau Soarele si i atribuiau puteri supranaturale

de cele mai multe ori benece: Ra zeul Soare la egipteni; Helios zeul Soare la greci sau Apollo zeul Soare la romani etc.

6.1. INTRODUCERE

83

Trebuie f cut observatia c efectele biologice ale radiatiei laser sunt diferite a a a atunci c nd se utilizeaz o radiatie continu sau n pulsuri astfel nc t timpul este a a a a o nou m rime zic important prin dou valori: durata pulsului si frecventa a a a a a de aplicare a pulsurilor. In regim continuu timpul de iradiere trebuie s e mai mare sau cel mult a egal cu timpul caracteristic pentru difuzia termic (denit ca un timp de a relaxare a temperaturii la nivelul esutului iradiat) nc t principalele efecte t a n acest caz sunt efectele termice ireversibile sau transform rile fotochimice. a Regimul pulsat de interactiune laser-tesut (pulsuri cu perioade de ordinul ps sau ns) corespunde unor efecte biologice datorate actiunii c mpului elec a tric radiant pe o arie extrem de mic . In acest mod se poate ajunge la produa cerea unor efecte bazate pe procese de fotoablatie sau de tip electromecanic. Procesele optice si termice la interactiunea laser-tesut sunt prezentate sche matic n Figura 6.1 In concluzie, principalele interactiuni foto-zico-chimice care au loc ntre radiatia laser si esuturi sunt: interactiuni fotochimice, interactiuni termice, fotoablatii si t interactiunile electro-mecanice. Aparitia si dezvoltarea unui anumit tip de pro ces la interactiunea radiatiei laser cu esuturile depinde de timpul de interactiune t laser-tesut dar si de intensitatea laserului (uenta) (v. Figura 6.2). Din Figura 6.2 se observ c doza de energie specic necesar pentru a ajunge a a a a la aceleasi efect biozic sau biochimic este aproximativ constant astfel nc t doar a a timpul de expunere face distinctia ntre diferite procese2 . Pentru a putea explica acest lucru trebuie ca procesele observate la nivel macroscopic s e legate de tot a ceea ce are loc la nivel cuantic (la nivel molecular). Astfel, n structura unui esut, t de orice tip ar se reg sesc pe l ng ap si proteine. Acestea din urm sunt n a a a a a
2 Intr-un

anume sens aceste rezultate extind legea de reciprocitate Bunsen-Rocoe din fotochi-

mie care arm c at t timp c t produsul iradierii si timpul de expunere este constant efectele a a a a fotochimice vor aceleasi. Se pot nregistra si abateri de la aceast lege de reciprocitate datorit a a faptului c r spunsul biologic al esutului este, de regul , ireversibil. a a t a

84

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

Figura 6.1 Procese optice i termice la interactiunea radiatiei laser cu esutul viu. s t

6.1. INTRODUCERE

85

ELECTRO10
12

MECANICE
Nd-YAG

(ps) oft.

Nd-YAG (ns) oft.

Densitatea de putere (W/cm )

10

XeCl

FOTOABLA
1 0
3

II

ArF KrF

1 1 0 J/

10

J/ cm
2

J/ cm
2

fl u e n

cm 1 J /c m 2
a

oft.
Ar

ORL
Kr

gin.
CO
2

10

1 m J /c m

TERMICE
LAVA
2

Nd-YAGgastr.

YAG Ar

hepat.
CO
2

gastr.

10

He-Ne RF Colorant+ HPD

derm.

FOTOCHIMICE

10

-3 -12 -9 -6 -3 0 3

10

10

10

Timp de i terac iune (s)

10

10

10

Figura 6.2 Clasicarea principalelor procese fotozice ale interactiunii laser-tesut

fapt macromolecule ce prezint un spectru de absorbtie format dintr-o multime a de nivele electronice peste care se suprapune un spectru larg de vibratie, rotatie sau combinat (de vibratie-rotatie). In experimentele efectuate privind absorbtia radiatiilor optice de c tre diferite tipuri de proteine s-a observat c interactiunea a a dintre radiatia laser si biomoleculele din esut prezint o saturare pe m sur ce t a a a creste doza de radiatii, cu alte cuvinte, efectele produse de interactiune sunt din ce n ce mai intense pe m sur ce creste doza de radiatii p n la o anumit valoare a a a a a c nd, practic, oric t ar creste doza de radiatii incidente nu se mai observ nici o a a a modicare a intensit ii acestor efecte. Acest lucru nseamn c alterarea fotoinat a a

86

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

dus a moleculei int necesit un num r nit de cuante de energie pe molecul , a t a a a a num r determinat de propriet ile de mpr stiere, absorbtie a esutului iradiat si a at a t de gradul de ireversibilitate a transform rilor respective. a Modelul propus pentru a explica constanta dozei specice de energie atunci c nd sunt induse transform ri biologic n esut este un model simplu n care se a a t consider un sistem biologic ce contine biomolecule av nd doar 3 nivele energea a tice. In acest caz interactiunea laser-tesut se presupune c are loc n dou etape: a a n prima etap radiatia electromagnetic este absorbit n mod rezonant la a a a lungimea de und corespunz toare fotonului incident (A + h A ). a a Sistemul astfel excitat A trece ntr-o alt stare excitat de energie mai mic a a a cu declansarea procesului biologic datorit diferentei de energie ntre cele a dou st ri excitate. a a Procesele biologice care se pot induce n acest fel n esut pot conduce la o reglare t (sau o dereglare) metabolic , la producerea de substante toxice sau chiar la distrua gerea esutului functie de nivelul de organizare a esutului si a dozei energetice t t dat de laser. a Modelul de mai sus pune accentul pe modul n care fotonii sunt absorbiti la nivelul esuturilor astfel nc t analiza efectelor biologice necesit , n mod oblit a a gatoriu, cunoasterea spectrului de absorbtie a principalelor substante continute n esuturi. Cele mai nt lnite substante din esuturi sunt: apa, s nge (hemoglo t a t a bin ), melanin , hematoporrina etc. Spectrele de absorbtie ale acestor substante a a sunt reprezentate n Figura 6.3. Din Figura 6.3 se constat c apa are un coecient a a mare de absorbtie n domeniu infrarosu ( > 700nm) si ultraviolet ( < 300nm) n timp ce oxihemoglobina (din s nge), melanina (piele) sau hematoporrina ( a cat) au maxime de absorbtie n situate n domeniu radiatiei vizibile. Din acest motiv principalele aplicatii terapeutice se realizeaz cu laseri n care emit n do a meniu vizibil (laseri cu Ar, He Ne) si care permit selectarea unui anumit proces fotozic sau fotochimic n functie de lungimea de und a radiatiei incidente, coe a cientul de absorbtie a esutului, densitatea de energie a radiatiei incidente si t

6.1. INTRODUCERE
10 10
6

87
1 0.1 0.08

0.8 0.6

0.4

E(eV)

mol cm );

Apa

10

HbO2

-1

coeficientul,de absorb ie a apa(cm )

-1

VIS

Melanina HPD

-1

10

e(10

-3

10

Coeficientul de extinc ie molar

10

10

10

ArF

KrF

GaAs

d :Y A G

Ar

d :Y A (4 G w

(2

d :Y A G w

10

-2

l(x10

nm)
60 80 100

10

20

40

Figura 6.3 Spectrul de absorbtie pentru ap, oxihemoglobin, melanin i hematoporrin derivat. a a as a a timpul de interactiune ntre radiatie si esut. t Spre deosebire de aplicatiile terapeutice (bazate pe efectele fotochimice), efec tele termice si ablatia laser sunt str ns legate de absorbtia radiatiilor de c tre apa a a din esuturi. In acest fel laserii care emit n domeniu infrarosu (laseri cu CO2 , t Nd : YAG, GaAs) sunt folositi pentru a produce efectele termice iar laserii cu radiatie ultraviolet (laseri cu excimer) induc ablatii la suprafata esuturilor. Cele a t mai multe aplicatii medicale ale efectelor termice si a ablatiei laser au fost dez voltate pentru chirurgie. Tot n Figura 6.3 sunt indicate valorile energiilor co respunz toare lungimilor de und a radiatiilor laser. Aceste energii au valori a a

CO

10

XeCl

-1

He-Ne

88

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

cuprinse ntre 0.08 si 10eV, domeniu care corespunde energiilor necesare pentru excitarea nivelelor energetice din macromolecule sau chiar pentru ruperea unor leg turi ntre diverse grupe functionale ale macromoleculelor. a Asa cum se observ si din Figura 6.2 doza de radiatie (expunerea radiant = a a produsul dintre iradianta si timpul de interactiune laser-tesut) variaz n cazul a aplicatiilor medicale n intervalul 1 100J/cm2 . Mai mult, oricare ar valoarea expunerii interactiunea laser-tesut se poate realiza prin oricare din mecanismele enumerate (mecanisme fototermice, fotochimice sau electromecanice). In acest caz timpul de iradiere este principalul factor care prin valoarea sa va determina selectarea unui anumit mecanism de interactiune. Totusi, cunoasterea expune rii si a timpului de interactiune nu asigur neap rat o evolutie dorit pentru a a a interactiunea laser-tesut. De exemplu: chiar dac esutul supus iradierii are o at temperatur relativ mic ( 40o C) se poate ajunge la necrozare prin folosirea a a unui timp de iradiere lung. In plus, la temperaturi mari datorate valorilor mari ale iradiantei se manifest simultan mai multe mecanismele de interactiune laser a esut (unele din aceste mecanisme trebuie de regul inhibate pentru a nu produce t a efecte ireversibile n aplicatia medical ). Asadar, pentru a obtine efectul dorit n a cadrul unei aplicatii medicale atunci c nd se utilizeaz laserul trebuie s se in a a a t a cont de urm torii factori: a doza de radiatie, timpul de interactiune, iradianta (este sucient s se cu a noasc 2 din aceste 3 m rimi); a a structura spatial a radiatiei laser utilizate (dimensiune, divergenta etc.); a comportarea temporal a fasciculului laser (puls sau und continu ); a a a propriet i optice ale esutului afectat (reexie, absorbtie, mpr stiere, facat t a tor de anizotropie); caracteristicile termodinamice si optice pentru mediul din jurul locului afec tat (temperatur , coecienti calorici, absorbtie optic , variatii ale indicelui a a de refractie etc.) Multitudinea de factori enumerati mai sus de care depinde nalitatea si repro

6.2. EFECTE FOTOCHIMICE

89

ductibilitatea interactiunilor laser-tesut duce la necesitatea unui studiu amplu care s permit elaborarea unor algoritmi de lucru (a unor manevre) pentru ea a care interventie medical ce presupune folosirea laserului. Acesti algoritmi tre a buie s aib la baz m sur tori experimentale si modele teoretice pentru mecanisa a a a a mele de interactiune laser-tesut. In practic se utilizeaz dou proceduri pentru a a a obtinerea acestor informatii: 1. sunt m surati experimental parametrii radiatiei laser legati de iradierea a esuturilor pentru un anumit rezultat medical dorit. Acesti parametri se t pun n relatie cu rezultatul interactiunii laser-tesut, relatii reprezentate prin curbe caracteristice sau tabele. Aceast metod poate da doar o prognoz a a a primar a efectelor ce s-ar putea obtine n anumite conditii prin interpolarea a sau extrapolarea curbelor caracteristice. 2. ranarea metodei anterioare presupune pe l ng m surarea caracteristicia a a lor radiatiei laser si o m surare c t mai exact a unor parametri legati di a a a rect de rezultatul medical (temperatura la suprafata esutului, uorescenta t esutului, semnal RMN, etc.). In acest caz se pot realiza curbe caracteristice t mult mai realiste n ceea ce priveste efectul biologic al interactiunii si, n plus, se pot dezvolta metode de control rapid a interactiunii prin realizarea unei conexiuni inverse (feed-back) chiar n timpul interactiunii. In sectiunile urm toare vor analizate pe larg mecanismele de interactiune a laser-tesut ce produc: efecte fotochimice, efecte termice, ablatia laser si efecte electromecanice. Datorit importantei deosebite pe care o are cunoasterea modua lui n care c ldura este transferat esutului de la un laser este analizat si dedus a at a a ecuatia bioc ldurii ntr-o sectiune separat . a a

6.2 Efecte fotochimice


In efectele fotochimice ale interactiunii radiatiei laser cu esuturile undele elec t tromagnetice induc reactii chimice ntre moleculele continute sau introduse n

90

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

esut obtin ndu-se produsi de reactie ce pot determina diferite alte procese biot a logice. In aplicatiile medicale interactiunile fotochimice joac un rol important a n: foto-biostimulare: stimularea anumitor procese metabolice prin actiunea radiatiei terapia fotodinamic 3 : prin realizarea disocierii fotoinduse a unor biomolea cule (ex: tratamentul cancerului); izomerizarea fotoindus (ex: degradarea bilirubinei) a producerea fotoindus de sarcini electrice (ex: polarizarea membranelor n cazul a actiunii luminii asupra retinei); sinteza fotoindus : sintetizarea de molecule organice ca n cazul fotosintezei; a modic ri induse de laser prin uorescenta biomoleculelor. a Interactiunile fotochimice se desf soar n conditiile n care densitatea de pu a a tere pentru radiatia incident este mic (tipic 1W/cm2 ) si timpi lungi de interactiune a a de la c teva secunde p n la interactiuni cuasi-continue. Datorit timpului lung a a a a necesar pentru interactiunile fotochimice, densitatea de putere trebuie calculat a cu mult grij pentru c distributia radiatiei n interiorul esutului este determia a a t nat de mpr stierea radiatiei. In marea majoritate a cazurilor se folosesc laseri a a cu lungimi de und situate n domeniu vizibil (laseri cu colorant, He Ne, cu a semiconductori, etc.) datorit ecientei mari a acestora si a capacit ii lor de a a at p trunde ad nc n structurile esuturilor iradiate. a a t In terapia fotodinamic n esut sunt injectate molecule fotosensibile (numite a t cromofori) capabile de a determina reactii fotochimice la alte molecule care n mod normal sunt inerte la actiunea radiatiei. Procesul de mai sus se numeste fotosensi bilizare. Printre produsii de reactie obtinuti se pot reg si si unii produsi cito-toxici a care pot determina oxid ri ireversibile ale structurilor esentiale ale celulei. Din a aceast cauz tratamentul fotochimic trebuie s utilizeze un cromofor receptor cu a a a
3 engl.

optice (ex: vindecarea r nilor si ndep rtarea durerilor sau stimularea microcirculatie a a

PDT: Photodynamic Therapy

6.2. EFECTE FOTOCHIMICE

91

rol de catalizator care nu particip direct la reactiile induse (m reste doar viteza a a de reactie si n nal se reg seste n esut si este eliminat pe cale natural ). a t a Marea majoritate a moleculelor fotosensibile (cromofore) fac parte din grupa colorantilor organici (de exemplu: derivati de porrin HPD Figura 6.4). Aceste a
30000

HPD
1

20000

~ (cm-1)

O Transfer
intersistem

b
a

+ g

630nm

570nm

530nm

500nm

690nm

10000

1 g

Fosforescen
1

Figura 6.4 Diagrama energetic pentru HPD i molecula de oxigen. a s molecule sunt caracterizate de st ri singlet (pentru care momentul total de spin a a electronilor s = 0) si de triplet (s = 1). Mai mult, ecare stare electronic a este mp rtit n benzi de vibratie. Aceast structur a moleculelor fotosensibile a a a a permit o serie de reactii fotochimice prezentate pe scurt n tabelul 6.1.

92

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

Tabela 6.1: Posibile canale de reactie sub actiunea radiatiei laser Excitare rezonant a 1. Absorbtia la nivel de singlet Dezexcit ri a 2. Dezexcitare radiativ (uorescenta) a 3. Dezexcitare neradiativ singlet a 4. Transfer intermolecular 5. Dezexcitare neradiativ triplet a 6. Fosforescenta triplet 7. Transfer de proton 8. Transfer de electron 9. Obtinerea de ap a 10. Superoxidarea anionic a 7. Schimb intermolecular 8. Oxidarea celular a 1. Extinctia oxigenului singlet
1 S 1 S 1 S 3 S 3 S 1 S + h

1 S

1 S + h 1 S 3 S 1 S 1 S + h + RH SH + R + RH S + RH +

Mecanisme de tip I
3 S 3 S

SH + 3O2 1 S + HO2 S + 3O2 1 S + O2

Mecanisme de tip II
3 S 1 O 2

+ 3O2 1 S + 1O2

+ X X (O) + CAR 3O2 + 3 CAR

Protectia carotenului
1 O 2

Procesele de dezexcit rile radiative ale st rilor de singlet si triplet sunt numite a a uorescenta si respectiv fosforescenta. Fluorescenta este caracterizat de un timp de a viata de ordinul nanosecundelor n timp ce fosforescenta are un timp de viata care poate atinge milisecunde sau chiar secunde. Reactiile de tip I sunt reactii n care starea de triplet a moleculei interactioneaz a cu o molecul int , alta dec t oxigenul, av nd drept produsi de reactie radicali at a a a neutri sau ionizati. Reactiile de tip I cu oxigenul pot conduce la obtinerea apei

6.3. EFECTE TERMICE

93

prin oxidarea hidrogenului. In reactiile de tip II moleculele aate n st ri de triplet interactioneaz cu oxi a a genul aat si el n starea de triplet iar energia de excitare este transferat acestuia a din urm obtin ndu-se o stare excitat a moleculei de oxigen singlet. Molecula de a a a oxigen singlet excitat este foarte reactiv si poate conduce la oxidarea celular a a a si necroz . Pentru a mpiedica aceste procese pentru celulele s n toase se intro a a a duce n esutul respectiv caroten cu rol de a transforma oxigenul singlet toxic n t oxigen triplet inert. In functie de concentratia de oxigen triplet si a moleculelor int sunt favorizate una sau alta din c ile de reactie prezentate mai sus. t a a

6.3 Efecte termice


Termenul de interactiune termic desemneaz un grup mare de interactiuni a a laser-tesut n care temperatura local a esutului se modic induc nd modic ri a t a a a la nivelul esutului (energia electromagnetic a undei incidente este transformat t a a n energie termic ). Efectele termice pot induse at t de laserii pulsati c t si de a a a radiatia laser continu . Spre deosebire de procesele fotochimice care sunt guver a nate de un anumit set de reactii chimice, efectele termice sunt prin excelenta efecte nespecice care nu sunt datorate unui anumit canal de reactie. Alegerea corect a a caracteristicilor laserului prin lungimea de und , diametrul fasciculului si prin a putere a laserului utilizat pentru efectele termice permite determinarea ad ncimii a de actiune prin efect termic. La nivel microscopic, procesele fototermice si au originea n benzile de absorbtie ale moleculelor din esut. Intr-o prim etap are loc absorbtia fotonilor: t a a A + h A urmat de o dezexcitare neradiativ a moleculei absorbante la ciocnirea cu o alt a a a molecul M: a A + M ( E) A + M ( E + E)

94

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

astfel nc t efectul termic este determinat de 2 factori: a Probabilitatea mare de dezexcitare neradiativ exprimat prin sectiunea ea a cace de ciocnire 1018 1017 cm2 ; num rul mare de st ri de vibratie pentru cele mai multe biomolecule (103 a a 105 ) Marea majoritate a biomoleculelor absorb n domeniul radiatiilor ultraviolete, de exemplu: apa are un coecient de absorbtie 106 cm1 la 100nm si protei nele care formeaz 15-20% din masa celulei au un maxim de absorbtie n jurul a valorii de 280nm. In tabelul 6.2 sunt prezentate principalele modic ri histologice n functie de a temperatura local la nivelul esutului. a t Tabela 6.2: Modic ri histologice ale esuturilor functie de temperatur a t a Temperatura Modic ri histologice a 43 45o C Schimb ri conformationale a retractie (hipertermie), moartea celulei 50o C Reducerea activit ii enzimatice at 60o C Denaturarea proteinelor Coagularea proteinelor 80o C Denaturarea colagenului Permiabilizarea membranelor 100o C+ Formarea vacuolelor extracelulare

> 100o C Spargerea vacuolelor


300 1000o C Termoablatia esutului t 3350o C Vaporizarea carbonului

Trebuie f cut o observatie referitoare la datele prezentate n tabelul 6.2: valoa a rile temperaturilor la care are loc efectul histologic respectiv nu sunt xe ci pot s a

6.3. EFECTE TERMICE

95

varieze mai mult n functie de tipul de esut implicat n procesul fototermic. Ast t fel, se poate nt mpla ca diferite esuturi nc lzite la temperaturi ntre 43 45o C a t a s prezinte pe celule individuale distrugeri reversibile dac timpul de expunere a a la radiatia laser nu dep seste 25min p n la c teva ore. a a a a Localizarea spatial a diferitelor modic ri histologice este redat n Figura 6.5. a a a Este evident faptul c modic rile histologice cele mai dramatice apar la suprafata a a esutului unde temperatura poate s creasc p n la valori de peste 3500o C cot a a a a respunz toare procesului de vaporizare a carbonului. a

Figura 6.5 Localizarea spatial a efectelor termice la interactiunea laser-tesut. a

Toate modic rile histologice prezentate n tabelele anterioare pot grupate a n dou mari categorii: a procese biozice ce au loc la temperaturi mici (43 100o C) si procese biozice ce au loc la temperaturi mari (> 100o C) dup valorile temperaturilor la care si fac simtit prezenta, temperatur de referinta a a a ind temperatura de evaporare a apei 100o C n conditii normale.

Procese la temperaturi mici (43 100o C)


Primul efect al nc lzirii esuturilor const n denaturarea (ruperea leg turilor a t a a de hidrogen) din biomolecule (proteine, colagen, lipide, hemoglobin ). In jua rul temperaturii de 45o C se observ schimb ri conformationale n care leg turile a a a

96

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

chimice ncep s se rup si se altereaz membranele. Dac aceast situatie nu a a a a a dureaz foarte mult timp schimb rile conformationale nu duc la moartea celua a lei. In functie de tipul de esut si de radiatia incident dup circa 25 minute t a a p n la c teva ore de actiune a laserului distrugerile termice devin ireversibile. a a a In unele aplicatii (tehnici de hipertermie pentru tratamentul tumorilor) celulele canceroase sunt distruse naintea celulelor normale si se folosesc laseri Nd : YAG si CO2 n regim continuu. Coagularea apare la temperaturi mai mari dec t temperatura corespunz toare a a denatur rii celulelor. Intre 50 si 60o C activitatea enzimatic se reduce si ncepe a a denaturarea macromoleculelor (proteine, colagen, lipide etc.). Dintre toate procesele de denaturare un rol important l are denaturarea colagenului, o protein a broas format din 4 lanturi polipeptidice unite. In acest caz, cresterea tempea a raturii distruge organizarea spatial a lanturilor macromoleculare si se modic a a spectrul de absorbtie a radiatiei optice ap r nd un efect vizibil de contractie a aa brelor de colagen. Denaturarea termic si contractia proteinelor intracelulare, a mpreun cu un posibil colaps al citoscheletului sunt procese care produc o con a tractare a celulelor coagulate. t In esuturile n care exist o ordine spatial relativ mare la nivel celular, de a a exemplu n esutul muscular, denaturarea proteinelor distruge aceast structur t a a regulat proces nsotit de schimbarea propriet ilor optice (indice de refractie, a at coecienti de mpr stiere sau de absorbtie etc.). Astfel la temperaturi mai mari de a 43o C miocardul congelat si dezghetat si pierde birefringenta iar ntre 70 75o C colagenul si schimb refringenta. a Procesul de fotocoagulare este utilizat n chirurgia ochiului pentru operatii de desprindere de retin si n dermatologie pentru tratarea unor leziuni vascularia zate si pigmentate. Alte tehnici chirurgicale se bazeaz pe modic rile induse n a a brele de colagen (piele, vase de s nge si n urologie) la temperaturi relativ mici a (40-50o C).

6.3. EFECTE TERMICE

97

Procese termice la temperaturi medii i ridicate (> 100o C) s


Efectele termice la temperaturi mari sunt dominate de prezenta apei din esuturi. t La 100o C apa din esuturi se vaporizeaz si esutul se deshidrateaz ncep nd de t a t a a la suprafata, n interiorul esutului se formeaz vacuole pline cu vapori de ap . t a a Dac aceste vacuole cu vapori se dezvolt rapid presiunea exercitate de acestea a a la nivelul esutului creste foarte mult si prin spargerea vacuolelor se ajunge la t microexplozii (efect pop-corn) produc nd la suprafata esutului mici cratere. a t Elastina este o alt protein (care predomin n esutul conjunctiv) si care se dea a a t natureaz la temperaturi mari de peste 140o C. a Dac apa din esut se evapor complet temperatura esutului creste rapid a t a t p n la aproximativ 300o C esutul practic arde si se carbonizeaz sau poate s a a t a a se manifeste ablatia esutului prin fragmentare exploziv . Vaporizarea mpreun t a a cu carbonizarea duc la descompunerea esutului respectiv. t

Timpul de relaxare termic a


Multe din efectele termice descrise n sectiunile anterioare se pot produce si multan pe diferite regiuni spatiale ale esutului (Figura 6.5) n functie de tem t peraturile zonelor respective. Dac se utilizeaz laseri pulsati cu pulsuri mai a a mari de microsecunde pe l ng ad ncimea de p trundere a radiatiei trebuie s a a a a a se in seama si de lungimea pulsului n raport cu timpul de relaxare termic a t a a esutului. Trebuie remarcat faptul c dac timpul de aplicare a radiatiei laser t L t a a este mai mare dec t timpul de relaxare termic T atunci c ldura absorbit de a a a a esut difuzeaz n interiorul esutului pe o distanta mai mare dec t ad ncimea t a t a a de p trundere tipic . Aceasta este o modalitate de a realiza o actiune mai proa a fund a laserului n esuturi prin efect termic. In unele aplicatii medicale ns a t a nc lzirea puternic a straturilor profunde din esuturi nu este de dorit si va tre a a t bui s se g seasc un mod de a controla si a m sura pragul de distrugere termic a a a a a n profunzime. M rimea zic care contine informatii cu privire la ad ncimea de a a a

98

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

p trundere a c ldurii n interiorul esuturilor este timpul de relaxare termic . a a t a Timpul de relaxare termic este denit pe baza unui model teoretic ce consider a a c la suprafata esutului temperatura la momentul initial t0 este T0 . Plec nd de a t a la aceste date trebuie s se ae temperatura la ad ncimea z fata de suprafata a a esutului la un timp oarecare t > t0 . Pentru o suprafata de esut de form plan t t a a prin rezolvarea ecuatiei bioc ldurii (6.9) se g seste faptul c temperatura are un a a a prol spatial de tip Gauss dup directia z (perpendicular pe suprafata esutului): a a t T (z, t) = T0 t0 z2 exp t 4k d t (6.1)

unde k d este coecientul de difuzitivitate termic a esutului. Variatia tempea t raturii cu ad ncimea de p trundere a c ldurii z si n timp este reprezentat n a a a a Figura 6.6. Vom analiza ecuatia (6.1) prin stabilirea timpului necesar ca la o anu mit distanta de suprafata z = l prin propagarea undei termice temperatura s a a r m n constant T (l, t0 + ) = T (l, t0 ) = T0 /e. Astfel din (6.1) la t = t0 se a a a a determin t0 : a t0 = l2 4k d (6.2)

si pentru z = l din (6.1) maximul de temperatur se obtine la timpul t = l 2 /2k d a de unde timpul de relaxare termic pentru o ad ncime l este: a a = l2 l2 t0 = 2k d 4k d (6.3)

De exemplu: pentru ap k d = 1, 4 103 cm2 /s din t = l 2 /2k d rezult o vitez de a a a difuzie a c ldurii de 0, 75mm/s. a Observatii: Dac timpul initial t0 = 0 atunci valoarea timpului de relaxare termic se a a dubleaz : = l 2 /2k d ind denit ca timpul n care temperatura devine a T0 /e pentru maximul expresiei (6.1). Expresia (6.3) a fost dedus ntr-o geometrie plan a esutului. Este de a a t asteptat ca pentru diferite geometrii de interactiune laser-tesut s se obtin a a expresii diferite pentru timpul de relaxare termic : a

6.3. EFECTE TERMICE

99

tim

p
p Tem

ura erat

Figura 6.6 Variatia spatio-temporal a temperaturii din esut (sgetile indic sensul de cretere al a t a a s mrimii zice respective). a = d2 /16k d n geometria cilindric cu d diametru caracteristic esutului a t respectiv (formula se poate aplica de exemplu pentru procesele termice ce au loc la interactiunea radiatiei laser cu esutul dintr-un vas de s nge); t a = d2 /24k d n geometria sferic cu d diametru caracteristic esutului a t respectiv (se aplic , de exemplu, pentru interactiunea dintre laser si celule a sau organite celulare); Unii cercet tori denesc timpul de relaxare ca ind timpul la ad ncimea l a a n esut temperatura este egal cu jum tate din valoarea temperaturii de la t a a suprafata esutului (1/2) T0 . In acest caz se vor obtine alte expresii pentru t timpii de relaxare termici pentru diferite geometrii dar ordinul de m rime a al acestui timp se p streaz . a a Timpul de relaxare termic este caracteristic unui anumit esut nc t se poate a t a

100

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

evalua extinderea spatial a interactiunilor termice n acel esut. De exemplu: a t dac impulsul laser este mai scurt dec t timpul de relaxare termic interactiunea a a a termic laser-tesut nu are o extindere spatial foarte mare ind practic limitat a a a la regiunea de penetrare a radiatiei optice. Cum n acest caz energia termic este a connat practic ntr-un volum mic se poate obtine coagularea sau vaporizarea a esutului n functie de m rimea energiei pulsului laser. Din contra, dac timt a a pul de iradiere este mult mai mare dec t timpul de relaxare termic atunci unda a a termic va p trunde mai ad nc n straturile esutului, c ldura se disip mai rea a a t a a pede si distrugerile provocate vor mai mici dec t n cazul precedent. Mai mult, a dac se utilizeaz frecvente de repetitie laser mult mai mici dec t 1/ se poate a a a evita acumularea nedorit de energie termic n esutul din imediata vecin tate a a t a a esutului supus interventiei laser. Practic, prin reglarea energiei pe puls si a t frecventei de repetitie a pulsurilor laser se poate ajunge astfel la distrugeri mi nime ale esutului adiacent. Acest lucru se aplic n medicin pentru vaporizarea t a a si/sau coagularea selectiv a esuturilor (termoliz selectiv ) . a t a a

6.4 Ablatia laser


Ablatia laser (numit uneori pe scurt fotoablatie) este un proces termic de interactiune a laser-tesut prin care se ndep rteaz (prin fotodescompunere) o parte din mate a a rialul supus iradierii laser (n cazul aplicatiilor medicale ideal ar ca ndep rtarea a unei p rti din esutul biologic s se realizeze f r a produce efecte termice consia t a aa derabile). Fotoablatia a fost studiat de c tre Srinivasan [7]. Acesti cercet tori au a a a constatat c atunci c nd un material este expus la radiatii laser ultraviolete foarte a a intense acesta se descompune, proces numit fotodescompunere. Dup cum se observ si din Figura 6.2 fotoablatia este un proces fotozic care a a se manifest n cazul n care laseri pulsati (cu o durat a pulsului de ordinul naa a nosecundelor) actioneaz asupra esutului la valori mari ale desit ii de putere a t at 107 108 W/cm2 . Spre deosebire de efectele fotochimice sau termice studiate n

6.4. ABLATIA LASER

101

sectiunile anterioare ablatia laser este un efect cu prag energetic. Acest prag energetic este denit ca ind nivelul minim de ux energetic (notat (w prag )) pentru ca s se produc ablatia. Imediat ce uxul energetic de prag este atins, rata a a de ndep rtare a materialului iradiat creste aproape liniar cu uxul p n c nd se a a a a ajunge la saturatie datorit efectelor de absorbtie neliniare. Viteza de ndep rtare a a a materialului (exprimat n g/puls) si valorile de prag pentru ablatie depind si a de lungimea de und a radiatiilor laser (Figura 6.7). a
(mg/puls) m
abl

l1

l2>l1

w(J/cm )
2

prag

sat

Figura 6.7 Rata ablatiei: cantitatea de esut t ndeprtat pentru un singur puls laser depinde de a densitatea de energie a laserului i de lungimea de und a acestuia. s a In functie de uxul de radiatie laser si de propriet ile optice, termice, meca at nice si chimice ale esutului ablatia laser se poate produce urm nd un anumit sir t a de procese (Figura 6.8). Astfel, indiferent de valoarea energiei absorbite n vo lumul de esut ndep rtat temperatura local a esutului trebuie s ating limita t a a t a a de vaporizare a acestuia pentru a se produce fotoablatia. Pentru ap , de exem a plu, energia necesar pentru atingerea temperaturii de 100o C este de aproximativ a 2500J/cm3 . Din acest motiv ablatia se produce pe diferite canale de actiune n functie de pragul de vaporizare al esutului. Totusi, n anumite conditii, s-a con t statat c ablatia laser poate s se manifeste chiar dac valoarea energiei absorbite a a a

102

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

Figura 6.8 Procesele induse de ablatia laser a esuturilor. t

de esut este sub pragul energiei de vaporizare. Vom ncepe studiul ablatiei laser t cu acest din urm caz. a

Ablatia sub pragul vaporizrii a


Chiar dac energia absorbit de esut nu este sucient pentru vaporizarea a a t a unei fractiuni semnicative din acesta ablatia poate avea loc datorit pulsurilor a laser foarte scurte (de ordinul nanosecundelor). In acest caz factorul determinant pentru producerea ablatiei este presiunea datorat conn rii inertiale a macro a a moleculelor si a reexiei undei (termo)elastice la interfata aer-tesut. Atunci c nd are loc connarea inertial n volumul de material iradiat apare a a un gradient mare de presiune n imediata vecin tate a suprafetei esutului. Acest a t

6.4. ABLATIA LASER

103

gradient de presiune poate dep si valoarea critic de rezistenta a esutului ceea a a t ce are ca efect expulzarea unei p rti din materialul biologic. a S-a observat c atunci c nd nu se realizeaz conditiile de connare ale esutului a a a t ablatia poate s se manifeste (altfel spus, o parte din esut poate nl turat) dato a t a rit faptului c se poate produce o und termoelastic . In acest caz se produce asa a a a a numitul stres Gruneisen c nd durata de puls laser este mai mic dec t timpul a a a necesar unei unde acustice s se propage pe o lungime egal cu ad ncimea de a a a penetrare. Se obtine astfel o nc lzire local ce nu se mai poate relaxa pe durata a a pulsului laser din care se dezvolt o und termoelastic format dintr-un front a a a a de stres compresiv (puls pozitiv) urmat de un puls de stres de extensie datorat reexiei la suprafata liber a esutului. Aceast und se propag c tre interio a t a a a a rul esutului si poate provoca, mai ales n faza de extensie, ruperea intern si t a microexplozii de suprafata. Acesta este un mecanism de ablatie foarte ecient deoarece expunerea la radiatia laser si temperatura esutului au valori mici ceea t ce nu afecteaz major straturile esuturilor adiacente. a t

Vaporizarea rapid a
Atunci c nd materia vie absoarbe o energie mai mare dec t energia de vapoa a rizare si pentru pulsuri laser de nanosecunde esutul este ndep rtat printr-un t a proces de vaporizare rapid caracterizat de mici explozii microscopice. a Dinamica ablatiei laser n acest caz prezint 3 etape: a Radiatia este absorbit puternic de apa din esuturi rezult nd o crestere a a t a temperaturii; Apa se vaporizeaz , are loc expansiunea n volum a vaporilor de ap , prea a siunea creste n interiorul esuturilor; t Dac presiunea dep seste valoarea de tonicitate (rezistenta la rupere) se a a ajunge la ejectarea particulelor din esut cu viteze supersonice (> 103 m/s) t Aceast vaporizare rapid este utilizat n chirurgie pentru un control foarte a a a

104

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

bun a esutului moale ndep rtat mai ales c nd trebuie minimizate efectele tert a a mice adiacente. Efectele termice n esuturile adiacente sunt minime datorit fap t a tului c energia este transferat aproape n ntregime pentru procesul de vaporia a zare si timpul de interactiune este mult mai mic dec t timpul termic de relaxare a caracteristic esutului adiacent. Pe de alt parte, efectele fotomecanice nu pot t a evitate n totalitate deoarece expulzarea violent a materialului din esut produce a t o variatie de impuls mecanic care se poate propaga n directie opus ca o und a a de presiune n interiorul esutului. t

Fotodistrugerea
Atunci c nd intensitatea laserului este sucient de mare si timpii de depunere a a componentelor expulzate destul de mici interactiunea laser-tesut este determi nat de caracteristicile plasmei formate n vecin tatea suprafetei radiate. Procesul a a de formare a plasmei datorit unei radiatii n puls (1100ns) este cunoscut sub dea numirea de colaps optic.4 Plasma din imediata apropiere a suprafetei esutului este t generat datorit ioniz rii multi-fotonice a atomilor si/sau a moleculelor precum a a a si datorit sarcinilor electrice proasp t formate n c mpul electric asociat radiatiei a a a optice. In doar c teva nanosecunde temperatura local atinge valori de circa 104o C a a iar densitatea relativ mare a plasmei (103 cm3 ) este un factor care determin o a plasm optic opac pentru radiatia laserului (plasma are un coecient de absorbtie a a mare pentru radiatia incident ). Acest lucru provoac un efect de mascare a a a suprafetei esutului pentru radiatia incident si n plasma format se dezvolt t a a a presiuni si temperaturi din ce n ce mai mari (p n la mii de grade si atmosfere). a a Temperatura si presiunea foarte mare provoac expulzarea plasmei si duce la for a marea unor unde de soc care pot provoca, la r ndul lor, fragmentarea si ruperea a esutului. t
4 en.

optic breakdown

6.4. ABLATIA LASER

105

Acest proces de fotodistrugere se foloseste, de exemplu, n operatii de distru gere a calculilor urinari sau pentru fotodistrugerea membranelor endo-oculare prin utilizarea laserilor pulsati: laseri cu coloranti, Nd:YAG, Ho:YAG sau laseri cu excimeri. In Figura 6.8 am inclus si cazul ablatiilor termice discutate anterior n cadrul proceselor termice atunci c nd energia absorbit este peste limita de vaporizare a a dar timpul de interactiune este de ordinul milisecundelor sau chiar mai mare. In acest caz pe l ng ablatie are loc si o distrugere termic a esutului ceea ce nu a a a t este, de cele mai multe ori, de dorit. Studiul proceselor de ablatie a esutului sub actiunea radiatiilor laser trebuie t completat cu un mecanism de producere a acestor fotoablatii.

Mecanismul de producere a fotoablatiilor


Primele studii pentru ablatia laser au fost realizate pe polimeri sintetici. Mai t rziu s-a analizat si ablatia indus de laser pe corneea de la bovine. S-a constatat a a c cele dou studii se coreleaz foarte bine cel putin n privinta efectelor macrosa a a copice observate pentru un anumit tip de laser cu acelasi regim de lucru. Pentru studiul mecanismului de producere a ablatiei induse laser vom considera, pentru simplitate, c radiatia laser actioneaz asupra unei probe de polimer: polimetila a metacrilat (PMMA), poliimid , teon etc. Desi multe din teorii privind fotodesa compunerea ablativ se refer la acesti polimeri (caracterizati printr-o omogenia a tatea ridicat ) , totusi aceste modele au fost aplicate cu succes si asupra ablatiei a esuturilor vii (caracterizate de o neomogenitate mare). t Polimerii organici sunt macromolecule care contin mai mult de 103 atomi, n principal carbon, hidrogen, oxigen si azot. La nivel atomic se constat c aceast a a a macromolecul este format prin repetarea unor unit i mai mici de aproximativ a a at 50 de atomi care formeaz un monomer. a Pentru PMMA fotoablatia a fost studiat de Srinivasan [7] ntr-un model sim a

106

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

plu n care se utilizeaz legea misc rii a lui Newton. Astfel: polimerul este descris a a ca ind o structur de monomeri legati ntre ei prin leg turi chimice puternice (si a a implicit prin forte echivalente corespunz toare). S-a presupus c la interactiunea a a radiatiei laser cu un monomer se ajunge ntr-o stare excitat astfel nc t se ajunge a a la o stare repulsiv . Aceast tranzitie la starea repulsiv are ca rezultat schima a a barea volumului ocupat de ecare monomer care are loc cu un transfer de impuls urmat de posibilitatea ca o parte din constituietii macromoleculei s se des a prind de aceasta (n fapt are loc ablatia materialului). Simplic nd si mai mult a a problema ablatiei s-a considerat o structur ordonat de monomeri (ca ntr-un a a solid cristalin cu fete centrate) cu o densitate 1, 22g/cm3 si o mas molecular a a de 100 uam. In aceste conditii constanta retelei se poate calcula si rezult ca a ind de aproximativ 0, 81 nm. Principalele forte de atractie care sustin structura propus mai sus sunt cele corespunz toare leg turilor covalente simple C C a a a corespunz toare unei energii de leg tur de aproximativ 3, 6 eV (v. tabelul 6.3). a a a Tabela 6.3: Energiile de disociere pentru diferite leg turi chimice a Tip de leg tur a a C=O C=C OH NH CO CC SH CN CS Energia de disociere (eV) 7,1 6,4 4,8 4,1 3,6 3,6 3,5 3,0 2,7

Fortele repulsive sunt considerate ca ind proportionale cu 1/r12 unde cu r

6.4. ABLATIA LASER

107

s-a notat distanta medie dintre doi monomeri. Este de remarcat c energia de a disociere pentru toate leg turile covalente considerate n tabelul 6.3 corespund a energiei unor fotoni din domeniu ultraviolet si implicit laserii utilizati pentru ablatia esuturilor vor laseri care emit astfel de radiatii (n general laseri cu t excimeri). La ablatia laser a esuturilor s-au analizat fragmentele detasate din esut si t t s-a constatat c acestea sunt formate, de obicei, dintr-un amestec de atomi soa litari (C, N, H, O), fragmente de molecule simple (C2 , CN, CH, CO) dar si frag mente de macromolecule sau molecule stabile ( MMA monomer, HCN, benzen). Compozitia chimic a fragmentelor moleculare detasate de esut depinde de ener a t gia laserilor utilizati si de tipul de esut. Totusi, pentru acelasi tip polimer, Sri t nivasan [7] a iradiat materialul cu doi laseri 248nm (laser KrF, energia fotonului 5eV) si 193nm (laser ArF, energia fotonului 6.4eV). S-a constatat c fragmentele a moleculare obtinute de n cazul radiatiilor laser cu lungime de und mai mare a au o mas molecular mai mare dec t n cazul radiatiei 193nm. Din acest motiv, a a a suprafata polimerului dup ablatie este mai rugoas n primul caz. a a Pentru a se obtine o anumit dimensiune a craterului format n urma ablatiei a trebuie ca intensitatea laserului s dep seasc o anumit valoare prag functie de a a a a coecientul de absorbtie pentru respectiva lungime de und . Dac intensitatea a a laserului dep seste aceast valoare prag s-a constatat c apare un fenomen de a a a uorescenta n spatiul de impact nsotit de un efect sonor specic. Dac intensita a tea radiatiei incidente este medie astfel nc t grosimea ablatiei este mai mic dec t a a a lungimea caracteristic de absorbtie, pulsurile laser vor iradia at t portiunea sua a pus ablatiei c t si esutul aat sub aceast portiune. Din acest motiv doar pria a t a mele pulsuri laser au un efect diferit fata de celelalte pulsuri aplicate n sensul c exist o relatie liniar ntre num rul de pulsuri aplicate si dimensiunea cratea a a a rului ablatiei. La interactiunea pulsurilor laser asupra esuturilor se constat c t a a ntre num rul de pulsuri aplicate si dimensiunea spatial a ablatiei se p streaz a a a a directa proportionalitate (stabilit ca o relatie liniar ) dar cu o eroare relativ de a a a

108

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

aproximativ 10% ceea ce corespunde gradului de neomogenitate a esuturilor. t In concluzie: Prin ablatie se obtine o fotodisociere (n sensul ruperii leg turilor intramole a culare din lantul polimerului) a macromoleculelor iradiate cu radiatia laser. Aceast fotodisociere este urmat de o desorbtie de la suprafata materialua a lui a fragmentelor fotodisociate. La nivel molecular fotoablatia corespunde tranzitiei unei macromolecule AB p n la o stare excitat repulsiv (AB + h(5 7eV) [ AB] a a a a A + B) (Figura 6.9) Pulsuri UV laser scurte (10ns)

Absorbtia radiatiei UV (proteine, amide, peptide)

I 108 W/cm2 Ad ncimea absorbtiei a 1m

St ri excitate repulsive a

Fotodisociere

Desorbtie f r necroz aa a (eliminarea fragmentelor disociate) Figura 6.9 Mecanismul de interactiune a laserilor prin ablatia esuturilor. t Laserii utilizati pentru ablatii sunt laserii care emit n ultraviolet: laseri cu excimeri, Nd:YAG sau Nd:YLF pe armonica a 4-a etc. Toti acesti laseri lu creaz n pulsuri scurte pentru a evita aparitia unor distrugeri termice ale a esutului t Folosind ablatia laser se pot produce incizii subtiri cu distrugeri termice minime pentru structurile adiacente. Astfel:

6.5. EFECTE ELECTRO-MECANICE

109

In microchirurgie ablatia laser se foloseste pentru incizii pe diferite ti puri de esuturi: piele, artere, etc. t In stomatologie fotoablatia se foloseste pentru ndep rtarea tartrului a de pe dinti. In oftalmologie se poate obtine o schimbare a puterii refractive a ochiu lui (de exemplu pentru reducerea miopiei) prin incizii radiale ale corneei.5 Alte cercet ri urm resc potentialul mutagenic al radiatiilor ultraviolete care a a actioneaz asupra celulelor vii prin modicarea bazelor azotate ale ADN a ului sau modicarea fotochimic a ARN-ului. Toate modic rile la nivel a a genetic duc n nal la schimbarea functiilor celulelor afectate.

6.5 Efecte electro-mecanice


Atunci c nd pulsul laser este mai mic dec t 1s efectele fotomecanice sunt a a prezente la interactiunea radiatiei laser cu esuturile. Aceste efecte se manifest t a prin pulsuri de presiune care se propag n esut si/sau n aerul din jurul acestuia a t (Figura 6.10). Generarea undelor acustice prin interactiunea radiatiei laser cu esutul se poate t datora mai multor mecanisme de interactiune: Sub pragul de vaporizare (caz deja nt lnit la fotoablatie) este posibil ge a a nerarea unei unde acustice prin nc lzirea tranzitorie a unui volum mic de a esut, gradientul de temperatur produce o tensionare n material si o ext a pansiune termic . a
5 De

remarcat c ablatia stomei corneale la 193nm produce cea mai precis incizie (< 20m) a a

f r lezarea zonelor nvecinate (cu aspect de zdrentuire) ceea ce se nt mpl la 248nm. Acest aa a a efect este atribuit diferentei coecientilor de absorbtie pentru cele dou lungimi de und ( = a a 2700cm1 la 193nm si = 210cm1 pentru 248nm). Totusi si calitatea fasciculului este crucial a pentru m rimile inciziilor astfel nc t cele mai bune rezultate se obtin prin utilizarea armonicii 4 a a a laserului Nd:YAG cu o t ietur de 3m datorat coerentei spatiale deosebite. a a a

110

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

Figura 6.10 Reprezentarea schematic a efectelor fotomecanice (aici w prag este valoarea de prag al a densitii de energie a radiatiei laser pentru ablatie) at

Vaporizarea exploziv (pentru lichide) sau ablatia (n cazul solidelor) esuturilor a t sunt 2 procese zice care pot genera unde acustice dac densitatea de enera gie laser dep seste un anumit prag. Undele acustice sunt un efect al exa pulz rii materialului de la suprafata esutului si producerea unui recul ce a t se propag n masa esutului ca un semnal acustic tranzitoriu. a t a t In anumite conditii energia absorbit de esut conduce la formarea si colapsul de vacuole (bule cu gaz) proces denumit si cavitatie indus laser. Acest a proces genereaz unde acustice si este utilizat, de exemplu, n litotritia laser a sau n administrarea fotoacustic a medicamentelor. a La densit i de putere foarte mari 109 1010 W/cm2 n pulsuri laser foat calizate se poate obtine str pungerea dielectric nsotit de conversia energiei a a a laser n energie acustic (acesta este cel mai ecient proces pentru o astfel a

6.5. EFECTE ELECTRO-MECANICE

111

de conversie). Electrostrictiunea este procesul prin care interactioneaz moleculele polare a din esut cu unda laser produc nd miscarea acestor molecule n sau din ret a giunea iradiat (dup cum polarizarea este pozitiv sau negativ ). Aceste a a a a misc ri produc un gradient de densitate si o und acustic similar celei a a a a termoelastice. Acest mecanism de generare a undelor sonore este mai important n mediile foarte slab absorbante, n celelalte medii, desi prezent, ind ascuns de celelalte mecanisme. Producerea undelor sonore n esuturi sub actiunea radiatiei laser poate t se poate datora si presiunii radiatiei (raportul densitatea de putere si viteza luminii) dar chiar n cazul absorbtiei totale pentru o densitate de 106 W/cm2 se obtine o presiune a radiatiei de 0,3mbar neglijabil fata de c iva bari n a at cazul termoelastic sau sute de bari pentru cavitatea indus laser. a Functie de tipul de interactiune, unda de presiune din aer poate de tip acus tic (cu viteza de faz egal cu viteza sunetului) sau und de soc (o und subsonic a a a a a caracterizat de o valoare mare a maximului de presiune). a Pulsurile de presiune n esuturi sunt generate n timpul ilumin rii cu radiatia t a laser a acestora atunci c nd apare o expansiune local rapid datorit c ldurii a a a a a degajate. In anumite conditii procesele fotomecanice pot provoca ndep rtarea sau dis a trugerea esutului asa cum se nt mpl , de exemplu, n cazul proceselor de fotoablatie t a a si fotofragmentare. At t timp c t temperaturile si presiunile induse n esut nu determin modia a t a c ri structurale ireversibile se spune c sistemul se a n conditii termoelastice. a a a Un parametru fundamental cu ajutorul c ruia se poate caracteriza starea termoea lastic este dat de expansiunea termic reprezent nd variatia relativ a volumului a a a a de esut datorit variatiei temperaturii. Prin iluminarea esutului cu radiatii laser t a t cu pulsuri sucient de scurte pentru a produce connarea termic (t puls a ) se produce o crestere a temperaturii pe o regiune limitat spatial asociat cu o a a

112

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

crestere brusc a presiunii. Aceste fenomene genereaz o und acustic care se a a a a propag dincolo de regiunea erbinte a esutului cu viteza sunetului. Timpul n a t care frontul de und de presiune parcurge o distanta egal cu cu lungimea de a a penetrare optic l se numeste timp de relaxare elastic el . Dac acest timp este a a mai mic dec t pulsul laser aplicat presiunea continu s creasc pe toat durata a a a a a pulsului si relaxarea presiunii are loc doar n timpul dintre pulsurile pulsurile laser consecutive. Conditia t > el se numeste conditia de connare inertial si a corespunde unor pulsuri cu o valoare mai mic dec t 10ns ind o valoare vital a a a pentru gradientii de presiune de la suprafata esutului. t M sur tori asupra undelor de soc generate la interactiunea radiatiei laser cu a a esutul vii permit stabilirea valorii de prag a ablatiei sau a unei leg turi ntre rata t a ablatiei si densitatea de energie (uxul) incident . Asa cum s-a mai mentionat a o nc lzire rapid a esutului si desorbtia unor fragmente de macromolecule din a a t esut prin ablatie laser se induc n esut gradienti de presiune care se pot prot t paga n interiorul esutului ca o unde de presiune. Prin m surarea amplitudinii t a unei astfel de unde functie de uxul laserului se poate determina pragul ablatiei c nd amplitudinea undei creste brusc (Figura 6.11). Cresterea amplitudinii una

Amplitudinea undei

Absorb ia plasmei

Absorb ie Absorb ia unui singur foton multifotonic

Flux

prag

Flux (J/cm )

Figura 6.11 Variatia amplitudinii undelor de presiune transmise esut functie de densitatea de n t energie a radiatiei incidente. dei atunci c nd se atinge pragul ablatiei se datoreaz reculului dat de expulzarea a a

6.6. ECUATIA BIOCALDURII

113

fragmentelor de esut. In continuare amplitudinea undei creste liniar cu densit tatea de energie incidente (absorbtia unui singur foton) dup care se ajunge la o a regiune neliniar corespunz toare unor procese de absorbtie multifoton sau daa a torit unei schimb ri majore a coecientului de absorbtie n timpul procesului de a a ablatie (de exemplu prin producerea unei ablatii induse de plasm ). a M sur nd intervalul de timp ntre momentul producerii undei la suprafata a a esutului si respectiv timpul n care aceast und traverseaz esutul se poate t a a at determina rata ablatiei (masa de esut ndep rtat pentru un puls). Astfel s t a a a obtinut o variatie liniar ntre num rul de pulsuri laser aplicate si intervalul a a de timp de mai sus ceea ce conrm faptul c rata ablatiei depinde liniar de a a num rul de pulsuri. Avantajul acestei metode const n aceea c se poate dea a a termina ad ncimea ablatiei on-line f r ndep rtarea esutului pentru a m sura a aa a t a aceast valoare cu alte metode (de exemplu la microscop). a

6.6 Ecuatia biocldurii a


Orice interactiune ntre sistemele termodinamice poate avea ca efect si un transfer de c ldur n interiorul sistemelor sau ntre acele sisteme. Transferul a a de c ldur este evidentiat printr-o variatie temporal sau spatial a temperatua a a a rii termodinamice a sistemului analizat si/sau prin efectuare de lucru mecanic (principiul I al termodinamicii). La nivel microscopic schimbul de c ldur se maa a nifest printr-o variatie a energiei interne n sistemul termodinamic. a Transferul de c ldur se poate realiza n mai multe moduri dup procesul zic a a a implicat: transfer de c ldur prin conductie: se realizeaz dac n sistem temperatura a a a a este diferit de la un punct la altul, adic exist un gradient de temperatur , a a a a iar uxul de c ldur este ndreptat n sens invers acestui gradient (c ldura a a a este transferat de la regiunile cu temperatur mai ridicat c tre regiunile a a a a cu temperatur mai mic ); a a

114

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

transfer de c ldur prin convectie: energia termic este transferat prin intera a a a mediul unei misc ri ordonate a particulelor unui uid (misc ri de convectie); a a transfer de c ldur prin radiatie: prin actiunea unei unde electromagnetice a a (unde IR; termice). Din punct de vedere al termodinamicii interactiunea dintre radiatia laser si esutul viu este o interactiune ce implic si un proces de transfer de c ldur . t a a a Radiatia laser este considerat a un sistem termodinamic capabil de a ceda a energie c tre esutul asupra c ruia actioneaz (numit de obicei izvor de c ldur ). a t a a a a Mai mult, chiar dup ncetarea actiunii radiatiei laser n imediata vecin tate a a a suprafetei esutului temperatura r m ne destul de ridicat , apare un gradient de t a a a temperatur ce va determina un transfer de c ldur n interiorul esutului si o a a a t continuare a proceselor termice n volumul acestui esut. t In aceast sectiune vom ncerca s model m matematic modul n care se realia a a zeaz transferul de c ldur n esuturi prin deducerea ecuatiei de transfer a c ldurii a a a t a n biostructuri sau pe scurt ecuatia bioc ldurii. Rezolvarea analitic si/sau nume a a ric a unei astfel de ecuatii permite cunoasterea distributiei de temperatur n a a esutul iradiat T = T (r, t) n ecare punct determinat de vectorul de pozitie r si t la ecare moment de timp t.

Ipoteze de lucru
Deducerea ecuatiei bioc ldurii necesit coroborarea unor informatii cu privire a a la: geometria esutului (form , structur etc.) si a radiatiei laser (tip de fascicul: t a a Gauss, Gauss-Hermite, etc.) m sur tori de temperatur n experimente reale cu un num r nit de sonde a a a a termice (functie de toleranta pacientului si de aspectele practice) pentru a se cunoaste unele m rimi termodinamice ce determin transferul c ldurii a a a prin conductie, convectie si prin radiatie pentru diferite tipuri de esuturi. t

6.6. ECUATIA BIOCALDURII

115

Astfel, transportul c ldurii n esutul viu la interactiunea cu radiatia laser este a t inuentat de urm torii factori: a propriet i termozice ale esuturilor (capacitate caloric , conductivitate at t a termic , etc.); a geometria esutului iradiat; t producerea de c ldur datorit absorbtiei radiatiei laser; a a a producerea de c ldur datorit proceselor metabolice; a a a transportul de c ldur prin convectia n s nge (perfuzia sangvin ); a a a a mecanisme de termoreglare la nivelul esutului. t Fiecare din factorii descrisi mai sus se reg sesc n ecuatia bioc ldurii ntr-un a a termen separat astfel nc t s se poat realiza, atunci c nd situatia o impune, o a a a a simplicare a ecuatiilor prin neglijarea unor termeni. Ecuatia bioc ldurii neexplicitat este de fapt o lege de conservare a energiei. a a In unitatea de volum de esut (1m3 ) c ldura degajat sau absorbit n unitatea de t a a a timp deneste rata de transfer a c ldurii pe unitatea de volum: a q= 1 dQ V dt (6.4)

iar n termeni de rat de transfer ecuatia de conservare a energiei se poate scrie a simplu: qc stigat = qnmagazinat + qpierdut + W a unde: qc stigat : rata de transfer a c ldurii c tre volumul considerat de la laser si din a a a volumul de esut al turat; t a qnmagazinat : rata de transfer a c ldurii n interiorul volumului de esut considerat a t care nu ajunge la margini (c ldura nmagazinat pe unitatea de volum n a a unitatea de timp); qpierdut : rata de transfer a c ldurii prin marginile volumului de esut considerat; a t (6.5)

116

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

W: lucrul mecanic efectuat de volumul de esut si c ldura metabolic (pe scurt t a a lucrul mecanic al volumului de esut efectuat n unitatea de timp). t Pentru a putea explicita ecare din termenii ce intervin n ecuatia (6.5) va trebui s se analizeze dou cazuri: a a 1. r nd transferul de c ldur n interiorul volumului considerat (transferul ina a a tern de c ldur ); a a 2. transferul de c ldur prin suprafata de m rginire a volumului considerat a a a

Legea Fourier
Transferul intern de c ldur este descris de legea Fourier. Dac se consider a a a a un volum cu sectiune transversal constant de arie A, de lungime L atunci a a legea Fourier poate enuntat astfel: c ldura transferat printr-un mediu este a a a proportional cu aria sectiunii A, cu diferenta de temperatur T2 T1 , cu inter a a valul de timp t si este invers proportional cu lungimea mediului L: a Q = kA T2 T1 T t = kA t L L (6.6)

Legea Fourier se poate rescrie dac denim c ldura transferat prin unitatea de a a a arie n unitatea de timp (ux de c ldur ): a a f = Q A t (6.7)

nc t se obtine forma diferential a legii Fourier: a a f = k T cu f vectorul ux de c ldur : cu directia gradientului de temperatur si sens invers a a a lui T; k coecient de conductie termic ; a T gradientul temperaturii (6.8)

6.6. ECUATIA BIOCALDURII

117

Rata de transfer intern al c ldurii prin conductie va egal cu a a qc stig,conductie = a f=

f. De aici:

(k T )

t In esut rata de nmagazinare a c ldurii este qnmag = c T cu densitatea a t medie a volumului de esut considerat; c c ldura specic iar t a a temporal a temperaturii n volumul de esut. a t Tin nd cont si de rata de absorbtie a c ldurii prin actiunea radiatiei laser qs , a a rata de transfer a c ldurii prin s nge (perfuzia) q p si de rata de transfer a c ldurii a a a datorit activit ilor metabolice qm ecuatia intern a bioc ldurii devine: a at a a c T = t
T t

este variatia

(k T ) + qs + q p + qm

(6.9)

Observatie: S ngele transport energie n si din volumul de esut considerat a a t astfel nc t rata de transfer a c ldurii prin s nge este: a a a q p = s s cs ( T Ta ) unde: s este perfuzia s ngelui: volumul de s nge ce curge pe unitate de mas de esut a a a t n unitatea de timp; s este densitatea s ngelui; a cs este c ldura specic a s ngelui; a a a Ta este temperatura s ngelui arterial a Propriet ile termice pentru diferite materiale sunt prezentate n tabelul 6.4. at Tabela 6.4: Propriet i termice pentru diferite esuturi(Dumitras [1]) at t Conductivitatea Tesut Muschi Gr sime a Densitate C ldur specic a a a Difuzitivitate (6.10)

(Wm1 K1 )
0,380,54 0,190,20

(Kg m3 103 )
1,011,05 0,850,94

(KJ Kg1 K1 )
3,63,8 2,22,4

(m2 s1 107 )
0,91,5 0,96

118

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

Tabela 6.4: continuare ... Conductivitatea Tesut Rinichi Inim a Ficat Creier Ap 6 a Densitate C ldur specic a a a Difuzitivitate

(Wm1 K1 )
0,54 0,59 0,57 0,160,57 0,63

(Kg m3 103 )
1,05 1,06 1,05 1,041,05 0,99

(KJ Kg1 K1 )
3,9 3,7 3,6 3,63,7 4,2

(m2 s1 107 )
1,3 1,4 1,5 0,441,4 1,5

Ecuatia (6.9) poate rezolvat numeric prin integrarea pe un volum nit (n a care se poate considera c m rimile zice care sunt determinate de propriet ile a a at termice sunt constante). De exemplu: dac se neglijeaz c ldura metabolic prin a a a a integrare se obtine: T = k T ndS Vs s cs ( T Ta ) + Vqs t S unde V este volumul de integrare; T este temperatura medie n volumul respec Vc tiv; qs este rata medie de transfer a c ldurii prin actiunea laser. a

Transfer de cldur prin radiatie a a


In marea majoritate a cazurilor n care se doreste modelarea transferului de c ldur n esut se neglijeaz componenta radiativ . totusi, un model riguros trea a t a a buie s contin si un termen corespunz tor transferului de c ldur prin radiatie a a a a a descris de legea Stefan-Boltzmann: E( T ) = T 4 (6.11)

unde este constanta Stefan-Boltzmann 7 iar este emisivitatea termic a esutului a t mediat pe spectrul termic al radiatiei. a
6 m sur tori a a 7 In

pentru temperatura de 37o C SI = 5, 67 108 mW 4 2K

6.6. ECUATIA BIOCALDURII

119

Transfer de cldur prin convectie a a


Transferul de c ldur prin convectie se poate realiza doar n prezenta unui a a uid n contact cu esutul. Transferul c ldurii prin s nge a fost deja discutat ca t a a ind datorat perfuziei. Un alt uid care se poate aa n contact direct cu esutul t studiat este aerul Convectia c ldurii este destul de dicil de modelat matematic at t pentru ca a a zul unei curgeri laminare c t si pentru cazul unei curgeri turbulente a uidului a implicat n transferul de c ldur . De cele mai multe ori n modelarea matematic a a a a convectiei se utilizeaz relatii empirice. In prim aproximatie se poate utiliza a a legea de r cire a lui Newton: a qc = hc ( Tm Ts ) unde: qc este uxul de c ldur la suprafata esutului datorat procesului de convectie; a a t hc este coecientul de transfer a c ldurii prin convectie; a Tm este temperatura mediului (aerului); Ts este temperatura suprafetei esutului t In cazul convectiei aerului coecientul de transfer hc este: hc = Nu Kf D (6.13) (6.12)

cu Nu num rul lui Nusselt; K f este conductivitatea termic a aerului (Wm1 K1 ) a a si D lungimea caracteristic egal cu lungimea unei laturi a unei pl ci p trate a a a a deasupra c reia are loc transferul de c ldur prin convectia aerului. Num rul lui a a a a Nusselt s-a calculat empiric utiliz nd formula: a D3 Nu = 0, 54 gloc ( Ts Tm ) 2
0.25

(6.14)

unde gloc este acceleratia gravitational local ; este coecientul volumic de a a dilatare termic a aerului calculat la valoarea medie a temperaturii la interfata a suprafata esut/mediu si nu este coecientul de viscozitate dinamic . t a

120

CAPITOLUL 6. MECANISME DE INTERACTIUNE LASER-TESUT

Alte procese de transfer a cldurii a


Atunci c nd esutul iradiat contine o cantitate important de ap o parte din a t a a c ldura absorbit de la laser poate duce la evaporarea partial sau total a apei. a a a a In acest caz rata de transfer a c ldurii c tre vaporii de ap este: a a a qevap = h f g hm (v,e v,sat ) unde qevap este uxul de c ldur din esut necesar pentru evaporare; a a t v,e este densitatea vaporilor de ap la temperatura camerei; a v,sat este densitatea vaporilor saturati la temperatura suprafetei esutului ira t diat: Ts ; h f g este entalpia schimb rii de faz al apei; a a hm este coecientul de transfer prin convectie masic : a hm = hc a c a Le2/3 (6.16) (6.15)

hc coecient de transfer prin convectie a , c a densitatea si c ldura specic a aerului; a a Le este num rul Lewis pentru difuzia vaporilor de ap n aer. a a La suprafata esutului c ldura este transferat prin procese de convectie a ae t a a rului; prin radiatie si/sau prin evaporarea apei. Astfel, uxul total de c ldur a a prin suprafata qsupr (i, 0) la marginea esutului considerat (i, 0) este: t
4 4 qsupr (i, 0) = hc ( Te Ti,0 ) + ( Te Ti,0 )+

+ hc h f g (v,e v,sat )

1 a c a Le2/3

(6.17)

6.7 Bibliograe
[1] Dan C. Dumitras. BIOFOTONICA Bazele zice ale aplicatiilor laserilor n medi cin si biologie. Editura All, Bucuresti, 1999. a

6.7. BIBLIOGRAFIE

121

[2] Jean-Luc Boulnois. Photophysical processes in recent medical laser developments: A review. Lasers in Medical Science, 1:4766, 1986. [3] Frackowiak-ApplPhotMethBiop:01 Frackowiak Danuta. physics, 25(1):1118, 2001. [4] Sonia Herman. Aparatura medical . Editura Teora, Bucuresti, 2000. a [5] G. JAGADEESH and K. TAKAYAMA. Novel applications of micro-shock waves in biological sciences. J. Indian Inst. Sci., 82, 2002. [6] Alessio Pirastru. Laser in medicina. Seminario conclusivo, Corso di Ottica Quantistica, 2001. [7] R. Srinivasan. Ablation of polymers and biological tissue by ultraviolet lasers. Science, 234:559565, 1986. [8] Vadim P. Veiko. Laser microshaping: Fundamentals, practical applications, and future prospects. RIKEN Review, (32):1118, January 2001. [9] W.M. Whelan, P. Chun, L.C.L. Chin, M D Sherar, and I. A. Vitkin. Laser thermal therapy: utility of interstitial uence monitoring for locating optical sensors. Phys. Med. Biol., 46:N91N96, 2001. [10] Harry T. Whelan, John M. Houle, Deborah L. Donohoe, Dawn M. Bajic, Meic H. Schmidt, Kenneth W. Reichert, George T. Weyenberg, David L. Larson, Glenn A. Meyer, and James A. Caviness. Medical applications of space light-emitting diode technology - space station and beyond. CP458, Space Technology and Applications International Forum- 1999, 1999. [11] Waynant Ronald W. and Marwood N. Ediger, editors. Electro-Optics Handbook. McGraw-Hill Inc., New York, 2nd edition edition, 2000. Application of

photothermal methods in biophysics and in medicine. Current Topics in Bio-

C APITOLUL 7

Sigurant i riscuri la utilizarea laserilor medicin a s n a


Cuprins
7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 Riscuri oculare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Riscuri la nivelul pielii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Alte riscuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Clasele de risc pentru utilizarea laserilor . . . . . . . . . . . . . Observarea radiatiilor laser . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Calculul NOHD pentru expunerea direct . . . . . . . . . . . . a Calculul NOHD pentru radiatia difuzat . . . . . . . . . . . . . a 7.6 7.7 7.8 Protectia ochilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Calculul ltrului protector . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . M surarea si calcularea unor m rimi corespunz toare laserilor a a a Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 127 128 129 134 135 137 138 138 140 141

Sursele de radiatii electromagnetice sunt surse de energie care, pe l ng efec a a tul benec pe care l pot avea, pot s aib si un efect nociv. Este binecunoscut a a faptul c radiatiile electromagnetice ionizante au si efecte nocive pentru organisa mul uman. Desi se vorbeste mai putin despre celelalte domenii din spectrul elec tromagnetic totusi se poate nt mpla ca orice surs de radiatii s provoace efecte a a a letale n anumite conditii si laserii medicali nu fac exceptie. In tabelul de mai 123

124

CAPITOLUL 7. SIGURANTA SI RISCURI LA UTILIZAREA LASERILOR MEDICINA IN

jos sunt cuprinse date comparative privind intensitatea radiatiei pentru diferite surse de radiatii neionizante. Tabela 7.1: Valori comparative pentru densitatea de putere pentru diferite surse de radiatii electromagnetice neionizante Sursa de radiatii Radiatia solar a Soare focalizat Flac ra gaz a Lampa cu arc Fascicul electroni Laser continuu Laser pulsat Intensitate W/cm2 0,14 102 103 103 104 107 108 107 108 1014

Utilizarea pe scar larg a laserilor n toate domeniile de activitate a cona a dus, din p cate, si la accidentarea utilizatorilor (medici, tehnicieni) sau chiar a a pacientilor. Aceste accidente se pot datora uneia din urm toarele cauze: a Expunerea accidental a ochiului cu pierderea functional a vederii (tempoa a rar sau, mai grav, permanent). Acestea sunt accidentele ele mai frecvente; Expunerea accidental a pielii av nd ca efect arsuri (de diferite grade) si a a efecte fotochimice; Mai rar sunt accidente datorate: declansarii unor incendii, electrocut ri, a intoxicatii cu gaze etc. Toate aceste riscuri trebuie cunoscute si nl turate. Asa cum vom vedea n a cursul acestui capitol, riscurile sunt mai mici dec t n cazul utiliz rii unor aparate a a rontgen datorit faptului c fotonii au energii foarte mari n raport cu fotonii a a din infrarosu, vizibil sau chiar ultraviolet. Mai mult, radiatia este o radiatie care provoac distrugeri masive ale celulelor din esuturi prin ioniz ri (de aici si a t a

7.1. RISCURI OCULARE

125

denumirea de radiatii ionizante) n timp ce radiatiile laser medicale sunt absor bite puternic la nivelul esuturilor si energia se disip pe alte c i. Asa cum am t a a precizat deja, cele mai nt lnite riscuri la utilizarea laserilor sunt cele legate de a actiunea radiatiilor laser asupra ochilor (Figura B.1), piele (Figura B.2) dar sunt si riscuri colaterale: riscuri chimice, electrice etc. In tabelul B.1 (p. 161) sunt date c teva exemple a efectelor pe care le pot avea radiatiile optice asupra diferitelor a tipuri de esuturi (ochi si piele) functie de lungimea de und . t a

7.1 Riscuri oculare


Radiatia laser poate avea efecte nedorite asupra diferitelor componente ale ochiului uman functie de absorbtia radiatiei laser la nivelul acestor componente. Astfel efectele radiatiei laser sunt mai puternice asupra retinei pentru radiatiilor IR-apropiat si vizibil (lungimi de und n domeniul 400 nm p n la 1400 nm). a a a Lumina care provine direct de la laser sau prin reexia specular n acest caz a p trunde n ochi si este focalizat de c tre cornee si cristalin pe o regiune extrem a a a de mic de pe retin astfel nc t la nivelul retinei creste uxul energetic de aproa a a ximativ 100000 de ori. Corneea este afectat pentru radiatiile UV (180 nm p n la 390 nm) si IRa a a ndep rtat (1400 nm p n la 1 mm). Totusi radiatia laser cu anumite lungimi de a a a und pot leza cristalinul. Toate aceste efecte sunt redate schematic n Figura 7.1. a Radiatia ultraviolet cu lungimea de und cuprins ntre 180 nm si 315 nm este a a a denumit ultraviolet-actinic (datorit faptului c produce reactii chimice) si este a a a absorbit puternic la nivelul corneei. Aceast radiatie produce o inamare a cora a neei ca si n cazul actiunii radiatiei emis de arcul electric de la sudur c nd nu se a a a poart masca de protectie. Radiatia ultraviolet apropiat (UV-A) cu lungimea de a a a und ntre 315 nm si 400 nm este absorbit de cristalin si poate provoca diferite a a forme de cataract . a Componentele ochiului sunt transparente pentru radiatiile vizibile (400 780 nm)

126

CAPITOLUL 7. SIGURANTA SI RISCURI LA UTILIZAREA LASERILOR MEDICINA IN

Figura 7.1 (a) absorbtia radiatiei vizibile i IR-apropiat; (b) absorbtia radiatiei IR i UV; (c) absorbtia s s UV-apropiat

si IR-apropiate (780 1400 nm) dar sunt focalizate pe retin form nd un spot cu a a diametrul cuprins ntre 10 si 20 m. O asemenea focalizare poate determina o intensitate de radiatie destul de mare pentru a produce leziuni la nivelul retinei.1 Lungimile de und cuprinse ntre 400 si 550 nm sunt periculoase, n particular, a dac actioneaz un timp lung asupra retinei (de ordinul minutelor p n la ore) si a a a a produc boli denumite generic leziuni de lumin albastr . a a Radiatia IR-ndep rtat (IR-C) cu lungimea de und ntre 3m si 1mm este a a a
1 Din

acest motiv radiatia laser cu lungimea de und cuprins ntre 400 si 1400 nm este a a

al turat termenului de regiune de lezare a retinei a a

7.2. RISCURI LA NIVELUL PIELII

127

absorbit de suprafata anterioar a ochiului. Radiatiile IR-mijlocii (IR-B cu = a a 1, 4 3m) p trund mai ad nc p n la nivelul cristalinului si poate duce la cataa a a a racta su torului de sticl . Asemenea cataracte se pot produce si n cazul expunerii a a prelungite a ochiului la radiatii IR-apropiate (IR-A).

In concluzie: localizarea leziunilor oculare datorate radiatiilor laser este rezultatul unei absorbtii puternice a radiatiei cu o anumit lungime de und a a ntr-un anumit tip de esut ocular. t

7.2 Riscuri la nivelul pielii


Din punct de vedere al sigurantei folosirii laserilor medicali, efectele nocive ale acestora asupra pielii sunt considerate, de obicei, de o mai mic importanta a comparativ ce riscurile la nivelul ochiului. Totusi, pe m sur ce s-au produs si a a utilizat laseri UV si laseri de putere din ce n ce mai mare, efectele nocive ale acestora asupra epidermei au fost reconsiderate. Radiatiile UV (230-380 nm) pot determina: eritem2 , cancer de piele si mb tr nirea a a accelerat a pielii. Cele mai severe leziuni ale pielii le produc radiatiile UV-B (280a 315nm). O crestere a pigment rii epidermei se poate produce si la expuneri cro a nice ale pielii la radiatii de 280-480nm. Dac aceste radiatii sunt foarte intense a se produc si eriteme ale pielii. Unele radiatii ultraviolete si/sau (310-400nm) vizibile (400-600nm) pot produce unele reactii fotochimice. In cazul radiatiilor infrarosii (700-1000nm) produc, de cele mai multe ori arsuri de diferite grade si deshidrat ri ale pielii (Figura B.2, p. 160). a

2 Inrosirea

pielii ca si n cazul arsurilor solare

128

CAPITOLUL 7. SIGURANTA SI RISCURI LA UTILIZAREA LASERILOR MEDICINA IN

7.3 Alte riscuri


In unele aplicatii, n general aplicatii tehnice, se utilizeaz laseri de mare pu a tere pentru topire, t iere si/sau g urirea unor materiale. In asemenea cazuri se a a degaj vapori toxici. De exemplu: tratamentul esutului muscular uscat cu ajua t torul unui laser cu CO2 n und continu are ca efect secundar producerea de to a a luen, etilbenzen si stiren n cantit i mult mai mari dec t pentru muschiul umed. at a Cele mai multe riscuri letale asociate cu laserii se datoreaz aliment rii laseria a lor cu energie electric si implicit riscului legat de electrocutare. a Unii laseri prezint un pericol pirotehnic datorat posibilit ilor de incendiere a at a materialelor de lucru. Este cazul, n general, laserilor care lucreaz n regim a continuu cu puteri mai mari de 0,5W. Un alt pericol legat de utilizarea laserilor de putere mare este cel dat de agentii de r cire a laserilor care pot produce le a ziuni la nivelul pielii prin contact direct, explozii sau dezlocuirea oxigenului din atmosfer n cazul unei proaste ventil ri. Nivelul de zgomot a unui laser este a a nesemnicativ dar poate sup r tor n cazul unui laser de putere mare care proaa duce un zgomot uniform caracteristic. Unii laseri utilizeaz substante chimice foarte periculoase (de exemplu: laserii a cu excimer, laserii cu colorant) iar alti laseri pot produce substante toxice. In acest caz trebuie inut cont de modul de eliminare si manevrare a acestor substante t toxice. Nu vom insista n acest capitol dec t asupra riscurilor legate strict de efec a tele directe ale radiatiei optice asupra esuturilor (si n special pentru ochi si t piele). Totusi este bine de stiut c n cursul interventiilor cu laser trebuie s se a a asigure o protectie corespunz toare si celorlalte categorii de risc. Astfel este bine a ca ntotdeauna s se ia m suri de siguranta privind combaterea incendiilor, elec a a trocut rilor sau a inhal rii de gaze toxice prin m suri specice si norme de lucru a a a corespunz toare (manevrare corect a aparaturii, izolatii electrice bune, ventilaa a rea s lii de operatie, etc.). a

7.4. CLASELE DE RISC PENTRU UTILIZAREA LASERILOR

129

Pentru a cunoaste mai bine eventualele pericole la care sunt supusi utilizatorii unui laser acesta este caracterizat de o anumit clas de risc (sau altfel spus o clas a a a de siguranta). Clasele de risc vor analizate n sectiunea urm toare. a

7.4 Clasele de risc pentru utilizarea laserilor


Laserii sunt clasicati dup riscurile pe care acestea le pot induce la actiunea a direct a radiatiei asupra esutului viu. Pentru ecare clas de risc se aplic un a t a a set de m sur tori si calcule pentru controlul parametrilor optimi de lucru a unui a a laser din acea clas (Alwan [1], Drewsen [2], Dumitras [3], Ronald W. and Ediger a [4]). Standardul de utilizare f r riscuri a laserilor si schema international de aa a clasicare are la baz standardul american (ANSI3 ) Z136.1 din 1993. Pe plan a international standardul de siguranta pentru utilizarea laserilor a fost adoptat de Comisia International Electrotehnic (IEC4 ) n standardul 60825-1 privind a a Siguranta produselor laser Partea 1: Clasicarea echipamentelor, necesit ti si ghid de a utilizare. In Europa acelasi standard este adoptat sub denumirea EN60825-1. Diferentele dintre standardul american si cel european constau doar n modul de etichetare al laserilor si limite pentru unele produse din clasa i de siguranta. In Rom nia Institutul Rom n pentru Standardizare (IRS) a preluat n 1996 stana a dardul european sub codul SR EN 60825-1. Aceste standarde stabilesc 4 clase (mp rtite la r ndul lor n subclase) de risc a a pentru laseri functie de puterea sau energia emisiei laser ca si cum aceast radiatie a ar utilizat n mod direct f r nici un ghid de und sau alt aparat optic care ar a aa a putea atenua radiatia laser. Cu c t clasa de risc are un num r mai mare cu at t po a a a sibilitatea de a produce leziuni utilizatorului este mai mare. Pentru ecare clas a de risc se stabileste o m rime caracteristic numit limita de emisie accesibil pres a a a a
3 American 4 International

National Standards Institute Electrotechnical Commission

130

CAPITOLUL 7. SIGURANTA SI RISCURI LA UTILIZAREA LASERILOR MEDICINA IN

curtat AEL5 denit ca ind nivelul maxim de emisie accesibil permis pentru a a a respectiva clas . Aceste clase de risc sunt: a Clasa 1: corespunde laserilor sau sistemelor laser care, n conditii normale de ope rare, nu pun n pericol utilizatorul. Clasa 2a: corespunde laserilor din domeniu vizibil de mic putere sau sistemelor de a laseri pentru care nu se recomand observarea direct a radiatiei un timp a a ndelungat. Aceast clas de risc presupune c , n general, nu se produc a a a leziuni dac fasciculul este observat direct un timp mai mic de 1000s. a Clasa 2b: corespunde laserilor de putere mic care emit fotoni din domeniu vizibil si a care, datorit r spunsului natural al ochiului (clipire, misc ri ale globului a a a ocular, etc.) nu prezint un pericol dar poate leza ochiul dac timpul de a a expunere este ndelungat (la fel ca si n cazul majorit ii surselor de lumin at a conventionale) Clasa 3a: corespunde unor sisteme laser care sunt etichetate cu un avertisment (CAUTION) si care n mod normal nu produce leziuni ale ochiului dac radiatia a laser interactioneaz cu ochiul perioade foarte scurte de timp (c teva clipiri a a sau misc ri oculare) cu ochiul liber dar pot produce leziuni severe c nd se a a utilizeaz un sistem optic de observare. Un alt grup de laseri din aceast a a clas de risc o reprezint acei laseri care sunt etichetati ca periculosi (DANa a GER) capabili s produc dep sirea nivelului de expunere permis pentru a a a a ochi n 0,25s si totusi s prezinte un risc mic de lezare a acestuia (Figura 7.2). a

Clasa 3b: corespunde laserilor sau sistemelor laser care pot produce leziuni ale ochiului dac sunt priviti direct sau prin reexie specular dar nu prezint pericol a a a dac sunt priviti prin reexie difuz (Figura 7.3). a a Clasa 4: corespunde sistemelor laser care produc leziuni oculare dac sunt priviti a direct sau prin reexie specular dar si n cazul reexiei difuze. Asemenea a
5 en.

Accesible Emission Limit

7.4. CLASELE DE RISC PENTRU UTILIZAREA LASERILOR

131

Figura 7.2 Etichetarea laserilor din clasele de risc 2 i 3a. s

Figura 7.3 Etichetarea laserilor din clasa de risc 3b. laseri pot produce, de cele mai multe ori, si leziuni ale epidermei si/sau prezint pericol de incendiu (Figura 7.4). a

Figura 7.4 Etichetarea laserilor din clasa de risc 4.

Atunci c nd clasa de risc pentru un anumit laser nu este specicat de proa a duc tor va trebui determinat prin m sur tori si/sau calcule. Pentru calculele a a a a de fotoprotectie trebuie denite si cunoscute c teva m rimi zice si/sau biozice a a (apertura limit , timp maxim de expunere, expunerea maxim permis , etc.). a a a Apertura limit se deneste ca ind aria circular maxim pentru care iradierea a a a

132

CAPITOLUL 7. SIGURANTA SI RISCURI LA UTILIZAREA LASERILOR MEDICINA IN

si expunerea la radiatie poate mediat . In general, apertura limit depinde de a a lungimea de und a laserului utilizat. a In standardul folosit la noi n ar se deneste un timp caracteristic tmax pentru t a a stabili cea mai lung expunere posibil f r urm ri grave at t pentru laserii n a a aa a a regim continuu c t si pentru laserii pulsati. Acest timp maxim de expunere nu a trebuie s dep seasc 8 ore pe zi sau 3 104 secunde. Mai precis, acest timp are a a a valori limit diferite n functie de tipul de expunere: a se consider c timpul maxim de expunere accidental la radiatiile laser a a a vizibile este de 0,25s (timp caracteristic reexului de clipire); timpul maxim de expunere accidental la radiatia ultraviolet si/sau infrarosu a a apropiat este de 10s (timp caracteristic misc rii naturale a globului ocular); a limita timpului de expunere intentionat este considerat a de 100s (timp a a caracteristic pentru alinierea laser); limita timpului de expunere ndelungat este de 8h 3 104 s. a M rimea biozic cea mai important este expunerea maxim admis (MPE)6 . a a a a a Valoarea pentru MPE depinde at t de timpul de expunere c t si de lungimea de a a und . In Figura 7.5 sunt redate c teva exemple de calcul a expunerii maxime a a permise pentru ochi n functie de lungimea de und si de timpul de expunere t. a Valorile corespunz toare pentru expunerea pielii sunt de obicei mult mai mari a deoarece epiderma nu este la fel de sensibil ca si ochiul. Pentru pulsuri mai a mici dec t 1ns pragul de risc pentru densitatea de energie este proportional cu a r d cina p trat din durata pulsului. De exemplu, pentru calculul MPE la un a a a a puls laser de 10ps densitatea de energie corespunz toare valorii de 1ns va mula tiplicat cu un factor 1/ 100 = 1/10. a De obicei fasciculele laser nu sunt fascicule uniforme (cu energia distribuit a uniform n sectiunea transversal a fasciculului) ci au o anumit distributie spatial a a a (cel mai adesea aproximat de o distributie de tip Gauss). In plus, fasciculele laser a sunt limitate spatial cu ajutorul unor diafragme (deschideri circulare cu diferite
6 en.

Maximum Permissible Exposure.

7.4. CLASELE DE RISC PENTRU UTILIZAREA LASERILOR

133

Figura 7.5 Modul de calcul pentru MPE pentru expunerea ochiului la radiatia vizibil i IR-apropiat. as Observm c factorii de corectie (C) variaz cu lungimea de und. Astfel: C A = a a a a 102(700) pentru 700-1050nm; C A = 5 pentru 1050-1400nm; CB = 1 pentru 400500nm; CB = 1012(550) pentru 550-700nm; t1 = 10 1020(550) pentru 550700nm; CC = 1 pentru 1050-1150nm; CC = 1018(1150) pentru 1150-1200nm; CC = 8 pentru 1200-1400nm. (La calculul coecientilor de corectie se msoar nm) a a n

134

CAPITOLUL 7. SIGURANTA SI RISCURI LA UTILIZAREA LASERILOR MEDICINA IN

diametre numite si aperturi) si astfel este necesar s se realizeze o medie pe o arie a de actiune a radiatiei laser. Astfel, pentru calculul expunerii corespunz toare a actiunii unui laser cu emisie n vizibil asupra ochiului uman medierea se va face pe o deschidere circular cu diametrul de 7mm valoare ce corespunde unei desa chideri maxime pentru pupila ochiului. In cazul celorlalte domenii spectrale diametrul aperturii maxime pentru mediere variaz ntre 1 si 11mm (v. tabelul 7.2). a

Tabela 7.2: Valori maxime pentru diametrele diafragmelor de limitare utilizate pentru calculul expunerii maxime permise pentru ochi. Domeniul spectral 180400nm 4001400nm 1400nm100m 1001000m Timp expunere (s) 109 0, 25 0, 25 3 104 109 3 104 109 0, 25 10 3 104 109 3 104 Diametrul aperturii (mm) 1,0 3,5 7,0 1,0 3,5 11,0

Orice sistem laser nchis este clasicat ca ind un laser de clas de risc 1 dac a a emisia din spatiul nchis al acestuia nu dep seste emisia maxim permis (MPE) a a a n conditii normale de utilizare.

7.5 Observarea radiatiilor laser


Din punct de vedere a sigurantei n utilizare laserii sunt considerati surse de lumin extrem de intense si colimate (asa se explic si valorile mari ale densit ii a a at de putere pentru laseri n comparatie cu alte surse de lumin n tabelul 7.1). Dato a rit acestor propriet i majoritatea dispozitivelor laser pot considerate ca ind a at

7.5. OBSERVAREA RADIATIILOR LASER

135

surse cu o str lucire foarte mare spre deosebire de sursele conventionale de lua min sau de reexiile difuze ale laserilor de clas 2 si 3 considerate surse extinse a a si foarte putin str lucitoare datorit emisiei n toate directiile. a a Expunerea ochiului la radiatia laser (n mod accidental sau nu) se poate face n diverse moduri (Figura 7.6). Cea mai periculoas expunere se realizeaz atunci a a c nd fasciculul este privit direct (Figura 7.6a). Observarea radiatiei reectate spea cular pe diferite suprafete prezint riscurile cele mai mari atunci c nd suprafata a a reectant este plan sau concav . Atunci c nd suprafata reectant este cona a a a a vex radiatia laser este mpr stiat prin reexie si prezint mai putine riscuri (Fia a a a gura 7.6c). De regul reexiile difuze nu prezint pericol pentru ochi cu exceptia a a laserilor de foarte mare putere din clasa de risc 4. Cunosc nd valoarea expunerii maxime permise (MPE) se poate calcula o alt a a m rime numit distanta nominal de siguranta ocular (NOHD)7 at t pentru privia a a a a rea direct a radiatiilor laser c t si pentru radiatia laser difuzat . a a a

Calculul NOHD pentru expunerea direct a


Pentru a calcula aceast distanta (notat n standarde de obicei cu z NOHD ) a a trebuie cunoscut diametrul fasciculului laser d0 la iesirea radiatiilor din siste mul laser, unghiul de mpr stiere a acestui fascicul si puterea de emisie P0 (Fi a gura 7.7) In aceste conditii intensitatea (sau puterea) radiatiei emis pe unitatea a de suprafata la surs (se consider c toat energia este distribuit uniform pe a a a a a suprafata de emisie) este dat de relatia: a Es = P0 a
d2 0 4

(7.1) este aria de emisie. Analog la distanta z fata de surs : a (7.2)

unde a = Ez =
7 en.

P0 A

Nominal Ocular Hazard Distance = NOHD.

136

CAPITOLUL 7. SIGURANTA SI RISCURI LA UTILIZAREA LASERILOR MEDICINA IN

Figura 7.6 Observarea radiatiei laser: (a) fascicul direct, (b) reexie pe o suprafat plan, (c) re n a a exie pe o suprafat convex, (d) reexie difuz. a a a

7.5. OBSERVAREA RADIATIILOR LASER

137

Figura 7.7 Emisia unui laser de putere P0 cu o divergent unghiular . a a cu A = r2 . Se observ c suprafata A este un disc de raz r A : a a a A rA = d0 + z tan 2 2 (7.3)

si conform (7.2) pentru unghiuri de mpr stiere mici < 5o se obtine urm toarea a a valoare a expunerii la distanta z: E= 4P0 ( d0 + z )2 (7.4)

Dac expunerea E este mai mic dec t valoarea expunerii maxime permise MPE a a a atunci radiatia laser nu este nociv la distanta z si de aici se poate deduce valoarea a distantei nominale de siguranta ocular : a z NOHD = 1 4P d0 MPR (7.5)

Dac z NOHD < 0 atunci laserul este considerat a sigur pentru ochi oricare ar a distanta ntre surs si globul ocular. a

Calculul NOHD pentru radiatia difuzat a


Prin mpr stierea difuz a energiei radiatiei provenite de la un laser se modi a a c distributia spatial a acestei energii n sensul unei oarecare izotropii. Astfel, a a

138

CAPITOLUL 7. SIGURANTA SI RISCURI LA UTILIZAREA LASERILOR MEDICINA IN

se poate considera suprafata care difuzeaz radiatiile optice ca ind o nou surs a a a de radiatii secundare care emite ntr-un unghi solid 2 si se obtine o relatie ana loag celei prezentate n (7.4) cu d0 = 0, = si P P/2: a E = 2P 1 z
2

(7.6)

de unde se obtine: z NOHD = 1 2P MPR (7.7)

7.6 Protectia ochilor


Marea majoritate a produc torilor de laseri utilizati n medicin realizeaz sisa a a teme laser nchise astfel nc t, cu exceptia fasciculului util, pierderile de radiatie a sunt neglijabile. Totusi, ca o m sur suplimentar de protectie se protejeaz ochii a a a a cu ltre optice corespunz toare lungimii de und si puterii laserului. a a

Calculul ltrului protector


Filtrele optice pentru protectia ochilor sunt caracterizate de o m rime numit a a densitate optic (OD)8 : a OD = log () (7.8)

unde () este factorul spectral de transmisie a ltrului respectiv, adic un ltru a cu densitatea optic egal cu 6 factorul de atenuare a acelui ltru este 106 . In a a acest mod ltrele optice se clasic functie de densitatea optic rezult nd 10 clase a a a de protectie (tabelul 7.3). Mai mult, se poate calcula densitatea optic pentru un ltru optic necesar a pentru protejarea ochilor la expunerea radiatiei unui laser conform relatiei: OD () = log
8 en.

H0 MPE

(7.9)

Optical Density.

7.6. PROTECTIA OCHILOR

139

Tabela 7.3 Clasicarea ltrelor dup clasa de protectie, factorul spectral de atenuare i puterea sau a s energia maxim admis pentru aceste ltre domeniu de lungimi de und 315nm < a a n a < 1400nm (CW laseri cu functionare continu (W/m2 ) , I,R laseri pulsati sau a cu pulsuri foarte lungi ( J/m2 ) , M mod cuplat (W/m2 )) Clasa de protectie L L1 L2 L3 . . . L 10 () 101 102 103 . . . 1010 CW 102 103 104 . . . 1011 I, R 5 102 5 101 5 100 . . . 5 107 M 5 107 5 108 5 109 . . . 5 1016

unde H0 corespunde celei mai defavorabile expuneri la radiatia laser (exprimat a n W/cm2 pentru laserii cu regim continuu de functionare si n J/cm2 pentru laserii pulsati si MPE se va exprima n aceleasi unit i de m sur ). at a a Exemplu: Consider m cazul unui laser Nd : YAG ( = 1064nm) la singur a puls, un diametru de fascicul emergent de 2mm si o divergenta 1.0mrad. Radiatia acestui laser este de tip puls transversal electromagnetic TEM00 de energie 80mJ pe un puls de 15ns. In aceste conditii expunerea maxim permis (MPE) este 5 a a 106 J/cm2 . Cel mai nefavorabil caz de expunere corespunde unei valori maxime H = 2, 55J/cm2 (corespunz toare la 80mJ pe un diametru de fascicul de 2mm). a Cum n standardul european valorile H0 se calculeaz pentru o apertur limit a a a de 7mm (m rimea maxim a pupilei) vom obtine: a a H0 = 80mJ = 0, 21J/cm2 (0, 35mm)2 (7.10)

si densitatea optic necesar pentru un ltru va : a a OD () = log 0, 21 = 4, 6 la = 1064nm 5 106 (7.11)

140

CAPITOLUL 7. SIGURANTA SI RISCURI LA UTILIZAREA LASERILOR MEDICINA IN

In concluzie, o expunere direct a ochiului la o radiatia laser considerat necesit a a a un ltru cu o densitate optic n jurul valorii 5 pentru a reduce expunerea p n a a a la nivelul de siguranta (MPE).

7.7 Msurarea i calcularea unor mrimi corespunztoare a s a a laserilor


Pentru a determina protectia necesar pentru un anumit laser trebuie cunos a cute din m sur tori sau din calcule unele m rimi legate de acel laser. a a a Diametrul fasciculului emergent este un parametru important pentru clasicarea laserilor si pentru evaluarea riscului ocular si de piele. Marea majoritate a produc torilor specic n documentatia laser puterea sau energia acestuia dar a a si diametrul fasciculului emergent. De cele mai multe ori utilizatorul trebuie s a calculeze intensitatea la iesire (n W/cm2 ) si expunerea sau uenta (n J/cm2 ) pentru a comparate cu expunerea maxim permis (MPE) din standard. a a Diametrul fasciculului specicat de cei mai multi produc tori este diametrul a unei aperturi prin care trece 90% din energia de iesire a laserilor pulsati sau 87% din puterea de iesire a unui laser continuu atunci c nd fasciculul are un prol a gaussian (n unit i 1/e2 ). Din p cate pentru m surile de siguranta este necesar at a a s se calculeze sau s se m soare picul expunerii la radiatie pentru un diamea a a tru mare al fasciculului, sau fractiunea de putere sau energie care trece printr-o apertur limit . a a Apertura limit corespunde pupilei dilatate pentru expuneri n limita domea niului vizibil si IR-apropiat (400-1400nm). Pentru radiatiile UV si marea majo ritate a radiatiilor din spectrul IR aceast apertur este de 1mm sau 3,5mm, cu a a exceptia regiunii de IR-ndep rtat (0,1-1,0mm) c nd se alege apertura limit de a a a 1cm. Utiliz nd un powermetru se m soar diametrul fasciculului w1 , w2 la dou a a a a

7.8. BIBLIOGRAFIE

141

distante z1 , z2 pentru aceeasi apertur si se calculeaz divergenta fasciculului9 : a a = 2w2 2w1 2w = z2 z1 z (7.12)

De interes pentru siguranta lucrului cu laserii mai este si valoarea maxim a a uentei E0 sau intensit ii fasciculului I0 deoarece aceast valoare poate de at a termina leziuni. De cele mai multe ori aceast m rime nu este specicat de a a a c tre produc tori. Din fericire pentru un fascicul gaussian n modul fundamena a tal TEM00 se poate obtine valoarea maxim din raza fasciculului w1/e (n unit i a at 1/e). Aceast raz a fasciculului este denit ca raza unei aperturi prin care trece a a a 63% din puterea incident , adic o fractiune 1/e din puterea fasciculului incia a dent este blocat si nu trece prin apertur . Relatiile pentru calculul intensit ii n a a at regiunea central I0 si uenta maxim E0 a fasciculului gaussian sunt: a a I0 = E0 P 2 w1/e Q = 2 w1/e (7.13) (7.14)

unde P este puterea radiant (n W) si Q este energia radiant (n J). a a Deseori raza fasciculului este specicat n unit i 1/e2 si nu n 1/e astfel nc t a at a va trebui f cut o ajustare a valorilor pentru a obtine diametrul fasciculului n a a unit i 1/e: at w1/e2 w1/e = 2 0, 707w1/e2 . (7.15)

7.8 Bibliograe
[1] Jim Alwan. Eye Safety and Wireless Optical Networks. AirFiber, Inc., 2001.
9 Mai

precis, raza unui fascicul gaussian se modic cu distanta conform unei functii hipera
2 w0 + (/2)2 z2 . La

bolice si nu liniar, asa cum s-a considerat aici. Atunci c nd exist o l rgire a fasciculului la portul a a a de iesire w0 al laserului relatia corect pentru raza fasciculului este w(z) = a distante sucient de mari fata de portul de iesire se poate neglija w0 .

142

CAPITOLUL 7. SIGURANTA SI RISCURI LA UTILIZAREA LASERILOR MEDICINA IN

[2] Michael Drewsen. Notes on Laser Hazards, 2002. [3] Dan C. Dumitras. BIOFOTONICA Bazele zice ale aplicatiilor laserilor n medi cin si biologie. Editura All, Bucuresti, 1999. a [4] Waynant Ronald W. and Marwood N. Ediger, editors. Electro-Optics Handbook. McGraw-Hill Inc., New York, 2nd edition edition, 2000.

C APITOLUL 8

Laserul diagnostic i tehnica medical n s n a


Cuprins
8.1 8.2 Microscopie optic folosind laserul . . . . . . . . . . . . . . . . a Microscopie confocal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a Pensete optice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Principiul zic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Regimul Rayleigh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Regimul Mie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aplicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.3 Bibliograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143 144 146 146 147 148 150 153 154

8.1 Microscopie optic folosind laserul a


In prezent nu se poate imagina un laborator de medicin f r un microscop a aa optic sau electronic. Microscopul a devenit cel mai cunoscut instrument optic utilizat n medicin . Rolul unui microscop optic este de a produce imagini m rite a a a unor probe de esut care s poat interpretate stiintic. Pentru a atinge acest t a a scop imaginile trebuie s e sucient de mari, clare si cu un contrast foarte bun. a 143

144

CAPITOLUL 8. LASERUL DIAGNOSTIC SI TEHNICA MEDICALA IN IN

Cea mai mare problem a microscoapelor optice, dup limitarea rezolutiei a a dat de difractie, este realizarea contrastului deoarece de cele mai multe ori lua mina trece sau este reectat de probe de esut foarte subtiri, probe care au suprafete a t cu grad mare de reectivitate. Pentru mbun t irea contrastului se utilizeaz a at a o serie de tehnici moderne de iluminare sau de interpretare a imaginilor: utilizarea luminii polarizate, imagine cu contrast de faz , contrast prin interferenta a diferential , iluminare prin uorescenta, iluminare n c mp ntunecat, iluminare a a Rheinberg, modularea Hoffman a contrastului, utilizarea unor ltre optice, etc. In prezent, datorit dezvolt rii tehnicilor optice si a laserilor s-au dezvoltat o sea a rie de tehnici de microscopie optic de nalt rezolutie si cu un contrast foarte a a bun. In acest capitol vom prezenta o astfel de tehnic de microscopie optic n a a care se utilizeaz laserul denumit : microscopie confocal . a a a

Microscopie confocal a
Microscopia confocal este o tehnic de microscopie optic n care imaginea a a a are un contrast mare, n special n cazul c nd se doreste analiza unor esantioane a cu grosime destul de mare (Webb [1], Pawley [2]). Microscopul confocal foloseste drept surs de lumin o radiatie laser care este a a focalizat puternic pe zona de interes. a Fasciculul de la un laser trece printr-un obiectiv n fata c ruia este plasat o a a diafragm foarte mic (v rf de ac1 ) si ajunge la obiectivul microscopului cu o a a a apertur numeric foarte mare (Figura 8.1). Acest obiectiv focalizeaz lumina a a a ntr-un plan al structurii de studiat. Lumina reectat de prob este redirijat de a a a c tre obiectiv si o oglind dicroic 2 spre o nou diafragm pin-hole la un detector a a a a a care este format din elemente fotosensibile (fotodiode sau CCD). Structura de stu1 en.

2 oglinda

pin-hole. dicroic reect preferential o radiatie cu o anumit lungime de und si permite a a a a

separarea unui fascicul n dou sau combinarea a dou radiatii. a a

8.1. MICROSCOPIE OPTICA FOLOSIND LASERUL

145

Diafragme pin-hole

Laser

Detector

Oglind dicroic

Obiectiv z x y proba

Figura 8.1 Reprezentarea schematic a microscopului confocal de baleiaj. a

diat poate baleiat n planul focal al obiectivului dar si de-a lungul axei optice a a acestuia ceea ce permite reconstructia imaginilor tridimensionale ale probei.

In Figura 8.2 sunt reproduse dou imagini ale unui r de p r, imaginea din a a st nga reprezint rul de p r n microscopia optic cu c mp larg (rul de p r a a a a a a este perpendicular pe planul imaginii) si n imaginea din dreapta acelasi r de p r n microscopia confocal n care este surprins doar sectiunea rului de p r a a a a n planul focal al obiectivului.

146

CAPITOLUL 8. LASERUL DIAGNOSTIC SI TEHNICA MEDICALA IN IN

Figura 8.2 Imaginea unui r de pr microscopia optic cu cmp larg (stnga) i la microscopul a n a a a s confocal (dreapta).

8.2 Pensete optice


Pensetele optice sunt instrumente utilizate pentru manipularea neinvaziv a a unor obiecte macroscopice prin utilizarea laserului. Lumina laser este colimat si a directionat c tre obiectul de manipulat si acesta este capturat de c tre und . a a a a Dac forta exercitat de fasciculul laser este sucient de mare este posibil ca a a obiectele trapate s se miste usor cu mare precizie. a

Istoric
In secolul al XVII-lea Johannes Kepler explica formarea cozilor cometelor utiliz nd pentru prima dat notiunea de presiune a luminii. Datorit valorilor extrem a a a de mici pentru fortele corespunz toare radiatiei luminoase, aplicatiile practice n a care se pot utiliza aceste forte s-au realizat abia dup inventarea laserului. Teh a nica pensetelor optice a fost fundamentat si realizat practic de Arthur Ashkin3 a a
american care a lucrat n cadrul Bell Telephone Laboratories si premiat pentru inventia sa n 1993. In 1997 colegul lui Ashkin, Steven Chu a primit Premiul Nobel pentru cer cet rile sale privind traparea si r cirea atomilor. a a
3 Fizician

8.2. PENSETE OPTICE

147

la nceputul anilor 70 (Ashkin [3, 4, 5], Ashkin et al. [6], Ashkin and Dziedzic [7], Ashkin et al. [8], Ashkin [9]). In 1978 A. Ashkin a utilizat 2 laseri cu fascicule opuse pentru traparea si r cirea atomilor. In 1986 s-a utilizat un singur laser pentru traparea unor sfere a de polistiren cu diametrele 25nm 10m. Mai mult, n 1987 au fost trapate cu ajutorul laserului cu Ar (541,5nm) si Nd:YAG (1064nm) bacterii si protozoare. O alt aplicatie legat de manipularea cu ajutorul laserului a particulelor mia a croscopice a fost descoperit c tre Miles Padgett si Les Allen de la Universitatea a a St. Andrews Scotia. Acesti cercet tori au constatat c pe l ng manipularea a a a a prin translatia particulelor si posibilitatea rotirii acestora utiliz nd un fascicul la a ser Laguerre-Gauss4 (et. al. [10], Padgett and Allen [11]). Radiatiile de acest tip au un front de und n form de spiral si vectorul Poynting se roteste pe aceast a a a a spiral . a

Principiul zic
Pensetele optice, cunoscute si sub denumirea de capcane optice, sunt capcane tridimensionale care utilizeaz variatia de impuls a fotonilor care si schimb a a directia de propagare la suprafata obiectelor microscopice. Impulsul unui foton este: p = mc (8.1)

unde c este viteza luminii n mediul de propagare si m este masa de miscare a fotonului dat de relatia: a h = mc2 m = h . c2 (8.2)

Inlocuind relatia (8.2) n (8.1) se g seste impulsul fotonului: a p= h h = c (8.3)

4 ca si n cazul rotirii piulitelor cu ajutorul unei chei sistemul care roteste particulele cu ajutorul

laserilor se numesc chei optice.

148

CAPITOLUL 8. LASERUL DIAGNOSTIC SI TEHNICA MEDICALA IN IN

Atunci c nd radiatia electromagnetic este reectat sau refractat de mediile opa a a a tice pe care le str bate, prin schimbarea directiei de propagare a luminii, apare o a variatie a impulsului luminii plum . Impulsul total al sistemului trebuie s se a conserve astfel nc t variatia de impuls a obiectului iluminat, care a produs ree a xia si refractia, este egal n modul si de sens contrar variatiei de impuls a luminii a pobiect = plum . Orice variatie de impuls a unui obiect poate interpretat a ca ind rezultatul actiunii unei forte medii: f =
p t .

De exemplu: asupra unei

oglinzi plane cu suprafata de 1m2 orientat astfel nc t razele solare s cad per a a a a pendicular pe suprafata sa actioneaz o forta de radiatie de aproximativ 6, 7N; a un laser cu puterea de 1W poate determina pe o sfer cu diametrul de 1m o forta a de aproximativ 8, 9nN iar greutatea acestei sfere este de doar 2nN. Ca si n cazul mpr stierii luminii teoria pensetelor optice poate simpli a cat atunci c nd se consider dou modele corespunz toare la dou regimuri de a a a a a a lucru: regimul Rayleigh corespunz tor cazului c nd particulele manipulate au un a a diametru mult mai mic dec t lungimea de und a radiatiei laser folosit a a a

(d

);

regimul Mie pentru o lungime de und mult mai mic dec t diametrul para a a ticulelor (d ). In cele ce urmeaz vom considera c radiatia laser este utilizeaz pentru manipua a a larea unor sfere de diametru d = 2r si indice de refractie n si care se a ntr-un a mediu de indice de refractie nm .

Regimul Rayleigh
In regimul Rayleigh se utilizeaz modelul clasic de actiune a radiatiilor eleca tromagnetice asupra dipolilor electrici (Saleh and Malvin [12]). Radiatia elec tromagnetic , prin interactiunea cu dipolii electrici ai obiectului manipulat, este a absorbit si/sau reemis de acestia av nd ca rezultat o forta de mpr stiere Fimpr . a a a a

8.2. PENSETE OPTICE

149

Aceast forta de mpr stiere este proportional cu intensitatea radiatiilor optice a a a si este orientat n directia de propagare a luminii. Forta de mpr stiere este dat a a a de formula: Fimpr = n unde: 8 = (kr )4 r2 3 m2 1 m2 + 2
2

S c

(8.4)

(8.5)

este sectiunea ecace de mpr stiere corespunz toare sferei de raz r. S este a a a vectorul Poynting iar cu S s-a notat valoarea medie a acestui vector n timp. m = n/nm este indicele de refractie al sferei relativ la indicele de refractie al me diul n care se a aceast sfer . k = 2nm / corespunde num rului de und al a a a a a radiatiei laser n mediul respectiv. Un alt tip de forta care actioneaz asupra microparticulelor este forta datorat a a interactiunii dipolilor electrici cu un c mp electromagnetic neuniform. Aceast a a forta a fost denumit forta de gradient F grad si o valoare proportional cu gra a a dientul intensit ii undei electromagnetice si este ndreptat spre regiunea mai at a str lucitoare a undei. Relatia de calcul pentru forta de gradient este: a Fgrad = unde: = n2 r 3 m m2 1 m2 + 1 (8.7) 2 E2 (8.6)

Astfel, asupra unei particule microscopice cu o constant dielectric mare va a a actiona o forta ndreptat spre locul unde unda este focalizat . Prin modicarea a a punctului de focalizare a radiatiei laser se poate manevra particula respectiv . a In practic , radiatia laser este focalizat pe sfera de manevrat cu ajutorul unui a a obiectiv cu apertur numeric mare obtin ndu-se un gradient mare de intensitate a a a luminoas . Diametrul fasciculului n zona de focalizare este extrem de mic ind a

150

CAPITOLUL 8. LASERUL DIAGNOSTIC SI TEHNICA MEDICALA IN IN

comparabil cu lungimea de und a radiatiei incidente (adic p n la limita de a a a a manifestare a fenomenului de difractie). Datorit faptului c sfera transparent se a a a a sub actiunea fortelor de mpr stiere si de gradient ea va trapat de radiatia a a a laser dac forta de gradient este mai mare ca cea de mpr stiere (Figura 8.3). a a

Profil gaussian
Lumina mpinge sfera n sus

fascicul focalizat

Lumina mpinge sfera spre dreapta

fora rezultant Sfer dielectric

Sfera schimb direcia de propagare a luminii spre stnga

Sfera transmite lumina

Figura 8.3 Capcana optic. a

Regimul Mie
In cazul regimului Mie diametrul obiectelor care sunt manipulate este mult mai mare dec t lungimea de und a radiatiei laser (d a a ) si la suprafata aces tor obiecte au loc fenomenele de reexie si refractie a luminii. Pentru analiza impulsului transferat de radiatia luminoas obiectelor sferice se poate utiliza op a tica geometric (Figura 8.4). In Figura 8.4 este reprezentat o sfer si dou raze a a a a luminoase incidente a si b. La suprafata sferei are loc refractia si reexia (a si

8.2. PENSETE OPTICE

151

a
raza incident

a'

raza reflectat

b'

b
raza incident

Fgrad Fb Fb' Fa Fa' Fimpr

a
Figura 8.4

Determinarea calitativ a fortei de atiere Fimpr i de gradient F grad pentru regimul a mprs s Mie. b ). Schimbarea de directie a undei incidente presupune o variatie a impulsu lui fotonilor si existenta unor forte corespunz toare acestor variatii de impuls a (F a , Fb , F a , Fb ). Aceste forte sunt componentele fortei de mpr stiere (F a si Fb ) a si a fortei de gradient (F a si Fb ). Valoarea acestor forte a fost calculat de c tre a a Ashkin (Ashkin [9]) pentru un fascicul incident de raze paralele: Fimpr = Fgrad n1 P c n P = 1 c 1 + R cos 2 T 2 [cos(2 2r ) + R cos 2 ] 1 + R2 + 2R cos 2r T 2 [sin(2 2r ) + R sin 2 ] R sin 2 1 + R2 + 2R cos 2r (8.8) (8.9)

unde P este puterea radiatiei luminoase care ajunge la sfera dielectric ; si r sunt a unghiurile de incidenta si de refractie; R si T sunt coecientii Fresnel de reexie si transmisie. Termenul n1 P/c este impulsul fasciculului laser de putere P n uni tatea de timp (ntr-o secund ). Relatiile (8.8) si (8.9) sunt obtinute prin sumarea a impulsurilor datorate tuturor razelor reectate sau transmise pe suprafata sferei

152

CAPITOLUL 8. LASERUL DIAGNOSTIC SI TEHNICA MEDICALA IN IN

si pentru toate razele reectate n interiorul acesteia. Totusi, forta total poate a exprimat simplu prin relatia: a F= Qnm P c (8.10)

unde Q reprezint coecient corespunz tor ecientei sistemului respectiv, nm este a a indicele de refractie a mediului unde se g sesc obiectele manipulate cu penseta a optic , P este puterea incident a laserului si c este viteza luminii. a a Forta rezultant este orientat ntotdeauna spre punctul de focalizare a radiatiei a a laser (Figura 8.5).
b a Fb F b b a b a Fb F Fa b a Fa Fa a F b

Fb

Figura 8.5 Orientarea fortei rezultante ctre punctul de focalizare a radiatiei laser regimul Mie. a n

8.2. PENSETE OPTICE

153

Aplicatii
Pensetele optice sunt utilizate mai ales n biotehnologie, prin manipularea diverselor componente ale celulei vii datorit faptului c fortele implicate sunt a a de acelasi ordin de m rime ca si fortele care se manifest ntre aceste componente a a (pN nN). Recent s-a realizat bisturie laser care se bazeaz pe principiul pensetei opa tice cu un laser n pulsuri cu o intensitate bine controlat . Aceste bisturie sunt a utilizate pentru distrugerea unor anumite celule din micro-organisme, t ierea a peretilor celulelor sau chiar a moleculei de ADN. Unul din avantajele majore ale pensetelor optice este faptul c radiatia laser a este steril ceea ce este vital atunci c nd se lucreaz cu celulele vii. a a a Singurul dezavantaj al utiliz rii unor astfel de instrumente este riscul de disa trugere a celulelor datorit utiliz rii unei puteri laser prea mari proces numit a a t iere optic 5 In practic , laserii utilizati la constructia capcanelor optice au pua a a teri cuprinse ntre 10mW si 1W si prin focalizarea acestor radiatii prin microscop se obtin intensit i mari 100W/cm2 . Pentru a mpiedica producerea unor ast at fel de fenomene nedorite se utilizeaz laseri care emit n domeniul IR-apropiat a (700 1300nm) numit si fereastra optic a celulelor si esuturilor datorit faptu a t a lui c celulele f r pigmenti sunt transparente la astfel de radiatii. In acest caz, a aa chiar si n cazul unui laser care determin o intensitate medie de 20GW/cm2 dar a dac nu se dep seste local 100GW/cm2 temperatura la nivel celular nu creste cu a a mai mult de 2o C. S-a constatat (Ashkin and Dziedzic [7]) c o radiatie cu lungia mea de und de 514, 5nm a unui laser cu Ar omoar bacteriile pentru o putere de a a 100mW n timp ce prin utilizarea unei radiatii de 1064nm a unui laser Nd:YAG celulele trapate s-au nmultit ca si cum ar fost n mediul lor natural (Ashkin et al. [8]).
5 en.

opticution.

154

CAPITOLUL 8. LASERUL DIAGNOSTIC SI TEHNICA MEDICALA IN IN

8.3 Bibliograe
[1] R.H. Webb. Confocal optical microscopy. Rep. Prog. Phys., 59:427471, 1996. [2] J.B. Pawley, editor. Handbook of Biological Confocal Microscopy. Plenum, New York, 2nd edition, 1995. [3] A. Ashkin. Acceleration and trapping of particles by radiation pressure. Phys. Rev. Lett., 24:156159, 1970. [4] A. Ashkin. Atom-beam deection bz resonance-radiation pressure. Phys. Rev. Lett., 25:13211324, 1970. [5] A. Ashkin. Trapping of atoms by resonance radiation pressure. Phys. Rev. Lett., 40:729732, 1978. [6] A. Ashkin, J.M. Dziedzic, J.E. Bjorkholm, and S. Chu. Observation of a single-beam gradient force optical trap for dielectric particles. Optics Letters, 11:288290, 1986. [7] A. Ashkin and J.M. Dziedzic. Optical trapping and manipulation of viruses and bacteria. Science, 235:15171520, 1987. [8] A. Ashkin, J.M. Dziedzic, and T. Yamane. Optical trapping and manipulation of single cells using infrared laser beams. Nature, 330:769771, December 1987. [9] A. Ashkin. Forces of a single-beam gradient laser trap on a dielectric sphere in the ray optics regime. Biophysical Journal, 61:569582, 1992. [10] M.J. Padgett et. al. Mechanical equivalence of spin and angular momentum of light: an optical spanner. Optics Letters, 22(1), January 1997. [11] Miles Padgett and Les Allen. Optical tweezers & Spanners. Physics World, 1997.

8.3. BIBLIOGRAFIE

155

[12] E.A. Bahaa Saleh and Carl Teich Malvin. Fundamentals of photonics. Wiley series in pure and applied optics. John Wiley and Sons, Inc, New York, 1991.

A NEXA A

Caracterizarea radiatiei laser

Tabela A.1: Principalii parametri ai radiatiei laser Parametru Lungimea de und a Energia Timp de expunere sau de puls Putere M rime spot laser a Aria fascicul laser Densitatea de energie Densitatea de putere sau Intensitatea laserului sau Fluenta I=
P S

Simbol E t P= S w=
E S E t

Unitate de m sur a a nm = 109 m J (Jouli) sec sau s 1s = 103 ms = 109 ns W (Watt) mm cm2 J/cm2 W/cm2

d sau

157

A NEXA B

Actiunea radiatiei laser asupra ochiului i epidermei s


B.1 Actiunea radiatiei laser asupra ochiului

Figura B.1 Ochiul uman. Modelul Gullstrand-Legrand.

159

160

ANEXA B. ACTIUNEA RADIATIEI LASER ASUPRA OCHIULUI SI EPIDERMEI

B.2 Actiunea radiatiei laser asupra epidermei

Figura B.2 Interactiunea radiatiei laser cu epiderma.

B.3. CLASIFICAREA RISCURILOR RADIATIEI LASER

161

B.3 Clasicarea riscurilor radiatiei laser


Tabela B.1 Cteva exemple a efectelor pe care le pot avea radiatiile optice asupra diferitelor tipuri a de esuturi (ochi i piele) functie de lungimea de und. t s a Lungimea de und a 100-280nm 280-315 nm Domeniu spectral UV-C UV-B Ochi Foto keratitis Foto keratitis Piele Inrosire, arsuri peri culoase a a Imb tr nirea de cancer 315-400 nm 400-780 nm UV-A Vizibil Cataract a mic a Distrugerea retinei prin efecte fotochimice si termice 780-1400 nm 1400-3000 nm IR-A IR-B Arsura retinei, cataract a Arderea opacizarea linului, 3000-10000 nm IR-C corneei, cristaafectarea Arsuri, reactii foto sensibile Aici trebuie denite c teva notiuni: keratitis este o boal a ochiului caractea a rizat prin inamarea corneei si pierderea transparentei acesteia; cataracta este a boala ochiului n care cristalinul si pierde transparenta, acuitatea vizual este a diminuat p n la orbire. a a a Arsuri, reactii foto sensibile Arsuri, reactii foto sensibile fotochiBronzare, reactii fo tosensibile, arsuri Bronzare, reactii fo tosensibile, arsuri progresiv a pielii Risc a

corpului vitros Arderea corneei

A NEXA C

Interferometrul Fabry-Perot
Interferometrul Fabry-Perot este asem n tor cu etalonul Fabry-Perot descris n a a cadrul capitolului Cavitatea rezonant ns de data aceasta sunt analizate radiatiile a a electromagnetice care sunt transmise prin peretii rezonatorului (Figura C.1). Un rezonator Fabry-Perot cu pierderi mici se poate utiliza drept analizator de spectre. Se consider o und plan cu amplitudinea complex Ei si intensitatea Ii care a a a a p trunde n rezonator si particip la reexii si transmisii multiple. Se deneste a a transmitanta interferometrului Fabry-Perot T ca ind raportul dintre intensitatea total a undei transmise It = | Et |2 si intensitatea undei incidente Ii = | Ei |2 : a
transmitanta interferometrul Fabry-Perot

T () =

It Ii

(C.1)

Intensitatea undei transmise este legat de intensitatea undei din rezonator prin a relatia It = |t2 |2 I0 iar I0 = |t1 |2 Ii de unde: I It = |t|2 = T () unde t = t1 t2 Ii I0 si conform denitiei transmitantei si relatiei (3.9) rezult : a

T () =
1+

Tmax
2F 2

(C.2) 163

sin2 F

164

ANEXA C. INTERFEROMETRUL FABRY-PEROT

Figura C.1 Interferometrul Fabry-Perot: r1 , r2 i t1 , t2 sunt coecientii de reexie i respectiv s s coecientii de transmisie pentru cei doi pereti ai interferometrului. unde:

Tmax =

| t |2 cu r = r1 r2 (1 r )2

(C.3)

si F este netea rezonatorului denit de relatia (3.11): a r F= 1r Concluzii: Transmitanta este o m rime care depinde de frecventa undei incidente a la fel ca si variatia intensit ii undei n interiorul rezonatorului (3.13) (Fi at gura 3.3); Un etalon Fabry-Perot poate utilizat ca un ltru foarte bun sau ca analizator de spectre (prin variatia distantei d dintre lamele cu fete plan paralele se poate stabili frecventa ce trebuie ltrat ; a

165

Deoarece transmitanta este o functie periodic de frecventa cu perioada a F = c/(2d) l rgimea spectral a radiatiei m surate trebuie s e mai mic a a a a a dec t F pentru a se evita m sur torile eronate pentru frecvente1 ; a a a O mic variatie a distantei dintre lame d duce la o variatie a frecventei de a rezonanta q = q =
qc 2d

cu valoarea: (C.4)

d qc d = q 2 d 2d

Acest lucru este mai evident n urm torul exemplu: pentru d = 1, 5cm n a aer n = 1 rezult F = 10Ghz. Pentru o radiatie optic cu frecventa = a a 1014 Hz si o variatie a distantei d = 1, 5m rezult q = 10GHz n timp a ce domeniu spectral liber F = 9, 999GHz este alterat doar cu 1Mhz.

1 Din acest motiv m rimea a F

se mai numeste domeniu spectral liber ind m rimea limit pentru a a

l rgimea spectral a radiatiei incidente. a a

Bibliograe
[1] Jim Alwan. Eye Safety and Wireless Optical Networks. AirFiber, Inc., 2001. [2] Peter E. Andersen. Characterization of tissue optical properties. Optics and Fluid Dynamics Dept. Riso National Laboratory, 2002. [3] A. Ashkin. Acceleration and trapping of particles by radiation pressure. Phys. Rev. Lett., 24:156159, 1970. [4] A. Ashkin. Atom-beam deection bz resonance-radiation pressure. Phys. Rev. Lett., 25:13211324, 1970. [5] A. Ashkin. Trapping of atoms by resonance radiation pressure. Phys. Rev. Lett., 40:729732, 1978. [6] A. Ashkin. Forces of a single-beam gradient laser trap on a dielectric sphere in the ray optics regime. Biophysical Journal, 61:569582, 1992. [7] A. Ashkin and J.M. Dziedzic. Optical trapping and manipulation of viruses and bacteria. Science, 235:15171520, 1987. [8] A. Ashkin, J.M. Dziedzic, J.E. Bjorkholm, and S. Chu. Observation of a single-beam gradient force optical trap for dielectric particles. Optics Letters, 11:288290, 1986. [9] A. Ashkin, J.M. Dziedzic, and T. Yamane. Optical trapping and manipulation of single cells using infrared laser beams. Nature, 330:769771, December 1987. [10] Dirk Basting, Klaus Pippert, and Uwe Stamm. History and future prospects of excimer laser technology. RIKEN Review, 43:1422, 2002. 167

168

BIBLIOGRAFIE

[11] J.F. Beekyc, P. Blokland, P. Posthumus, M. Aalders, J.W. Pickering, H.J.C.M Sterenborg, and M.J.C. van Gemert. In vitro double-integrating-sphere optical properties of tissues between 630 and 1064 nm. Phys. Med. Biol., 42: 22552261, 1997. [12] Jean Benedikt. Medical and surgical applications of fels. invited paper, 1995. [13] S. A. Boppart, T. F. Deutsch, and D. W. Rattner. Optical imaging technology in minimally invasive surgery. Surg. Endosc., 13:718722, 1999. [14] M. Born and E. Wolf. Principles of Optics: Electromagnetic Theory of Propagation, Interference and Diffraction of Light. Pergamon Press, New York, 6th edition, 1986. [15] Jean-Luc Boulnois. Photophysical processes in recent medical laser developments: A review. Lasers in Medical Science, 1:4766, 1986. [16] Kin Foong Chan, Daniel X. Hammer, T. Joshua Pfefer, Ashley J. Welch, and E. Duco Jansen. Fluorescence-based temperature measurements in laserinduced vapor bubbles. reserch notes. [17] W.F. Cheong, S.A. Prahl, and A.J. Welch. A review of the optical properties of biological tissues. IEEE Journal of Quantum Electronics, 26:21662185, 1990. [18] Frackowiak-ApplPhotMethBiop:01 Frackowiak Danuta. physics, 25(1):1118, 2001. [19] Mihai Delibas. Elemente de optic si spectroscopie. Editura Universit ii Al. I. a at Cuza, Iasi, 1997. [20] Dana Ortansa Dorohoi. Optica. Editura St. Procopiu, Iasi, 1995. [21] Michael Drewsen. Notes on Laser Hazards, 2002. Application of

photothermal methods in biophysics and in medicine. Current Topics in Bio-

BIBLIOGRAFIE

169

[22] Dan C. Dumitras. BIOFOTONICA Bazele zice ale aplicatiilor laserilor n medi cin si biologie. Editura All, Bucuresti, 1999. a [23] A. Einstein. Z. Phys., 18:121, 1917. [24] M.J. Padgett et. al. Mechanical equivalence of spin and angular momentum of light: an optical spanner. Optics Letters, 22(1), January 1997. [25] John F. Federici, Nejat Guzelsu, Hee C. Lim, Glen Jannuzzi, Tom Findley, Hans R. Chaudhry, and Art B. Ritter. Noninvasive light-reection technique for measuring soft-tissue stretch. Applied Optics, 38(31):66536660, November 1999. [26] John F. Federici, Nejat Guzelsu, Hee C. Lim, Glen Jannuzzi, Tom Findley, Hans R. Chaudhry, and Art B. Ritter. Noninvasive light-reection technique for measuring soft-tissue stretch. Appl. Optics, 38(31):66536660, November 1999. [27] Don Fitz-Ritson. Lasers and their therapeutic applications in chiropractic. J. Can. Chiropr. Assoc., 45(1):2634, 2001. [28] Jeffrey M. Gordon. Nonimaging optical designs for laser ber optic surgery. Opt. Eng., 37(2):539542, February 1998. [29] J.P. Gordon, H.J. Zeiger, and Ch. Townes. Phys. Rev., 95:282L, 1954. [30] TAYYABA HASAN, ANNE C.E. MOOR, and BERNARD ORTEL. Photodynamic therapy of cancer. internet. [31] Sonia Herman. Aparatura medical . Editura Teora, Bucuresti, 2000. a [32] Hanna J. Hoffman and William B. Telfair. Photospallation: A new theory and mechanism for mid-infrared corneal ablations. Journal of Refractive Surgery, 16:9094, January/February 2000.

170

BIBLIOGRAFIE

[33] M. M. Ivanenko, G. Eyrichb, E. Bruder, and P. Hering. In vitro incision of bone tissue with a Q-switch CO2 laser. Histological examination. Lasers in the Life Sciences, 9:171, 2000. [34] Mikhail M. Ivanenko, Thomas Mitra, and Peter Hering. Hard tissue ablation with sub- co2 laser pulses with the use of an air-water spray. SPIE Proc. ls Optical Biopsy and Tissue Optics, 4161-08, 2000. [35] J.A. Jacquez and H.F. Kuppenheim. Theory of integrating sphere. J. Opt. Soc. Am., 45:450470, 1955. [36] G. JAGADEESH and K. TAKAYAMA. Novel applications of micro-shock waves in biological sciences. J. Indian Inst. Sci., 82, 2002. [37] E. Duco Jansena, Ton G. van Leeuwen, Massoud Motamedi, Cornelius Borst, and Ashley J. Welch. Partial vaporization model for pulsed mid-infrared laser ablation of water. J. Appl. Phys., 78(1):564571, July 1995. [38] A Javan. Phys. Rev. Lett., 6:106, 1961. [39] J. E. Juli , V. Aboites, and M. A. Casillas. Co2 laser interaction with biological a tissue. Instrumentation and Development, 3(10):5359, 1998. [40] D. Kim, M. Ye, and C.P. Grigoropoulos. Pulsed laser-induced ablation of absorbing liquids and acoustic-transient generation. Appl. Phys. A, 67:169 181, 1998. [41] P. Kubelka and F. Munk. Ein beitrag zur optik der farbanstriche. Z. Tech. Phys., 12:593601, 1931. n german . a [42] Terho Latvala, Carmen Barraquer-Coll, Kaarina Tervo, and Timo Tervo. Corneal wound healing and nerve morphology after excimer laser in situ keratomileusis in human eyes. Journal of Refractive Surgery, 12:677673, September/october 1996.

BIBLIOGRAFIE

171

[43] Jun Li, Geng Ku, and Lihong V. Wang. Ultrasound-modulated optical tomography of biological tissue by use of contrast of laser speckles. Appl. Optics, 41(26):60306035, October 2002. [44] Th. Maiman. Nature, 187:493, 1960. [45] Fabrice Manns, Peter Milne, and Jean-Marie Parel. Ultraviolet corneal photoablation. Journal of Refractive Surgery, 18:S610S615, September-October 2002. [46] ANDREW F. MESTER, JAMES B. SNOW, and PAUL SHAMAN. Photochemical effects of laser irradiation on neuritic outgrowth of olfactory neuroepithelial explants. OTOLARYNGOLOGY: HEAD AND NECK SURGERY, 105 (3):449456, September 1991. [47] Michael Mrochen and Theo Seiler. Inuence of corneal curvature on calculation of ablation patterns used in photorefractive laser surgery. Journal of Refractive Surgery, 17:S584S587, September-October 2001. [48] David N. Nikogosyan and Helmut Gorner. Laser-induced photodecomposition of amino acids and peptides: Extrapolation to corneal collagen. IEEE JOURNAL OF SELECTED TOPICS IN QUANTUM ELECTRONICS, 5 (4):11071115, July/Augut 1999. [49] Alain Orszag and Georges Hepner. Les lasers et leurs applications. Masson, Paris, 1980. [50] Miles Padgett and Les Allen. Optical tweezers & Spanners. Physics World, 1997. [51] J.B. Pawley, editor. Handbook of Biological Confocal Microscopy. Plenum, New York, 2nd edition, 1995.

172

BIBLIOGRAFIE

[52] J.W. Pickering, C.J.M. Moes, H.J.S.M. Sterenborg, S.A. Prahl, and M.J.c. van Gemert. Two integrating sphere with an intervening scattering sample. J. opt. Soc. Am. A, 9:621631, 1992. [53] Alessio Pirastru. Laser in medicina. Seminario conclusivo, Corso di Ottica Quantistica, 2001. [54] John H. Robertson and W. Craig Clark. Lasers in neurosurgery. Kluwer Academic Publishers, Boston, 1988. [55] Waynant Ronald W. and Marwood N. Ediger, editors. Electro-Optics Handbook. McGraw-Hill Inc., New York, 2nd edition edition, 2000. [56] E.A. Bahaa Saleh and Carl Teich Malvin. Fundamentals of photonics. Wiley series in pure and applied optics. John Wiley and Sons, Inc, New York, 1991. [57] Thimothy A. Sanborn, editor. Laser angioplasty. Alan R. Liss, Inc., New York, 1989. [58] A.L. Schawlow and Ch. Townes. Phys. Rev., 112:1940, 1958. [59] Timothy L. Schneider. Refractive surgery and the excimer laser. Jacksonville Medicine, pages 79, February 1998. [60] Gh. Singurel. Fizica laserilor. Universitatea Al. I. Cuza, Iasi, 1995. [61] R. Srinivasan. Ablation of polymers and biological tissue by ultraviolet lasers. Science, 234:559565, 1986. [62] Martin Straub and Stefan W. Hell. Multifocal multiphoton microscopy: a fast and efcient tool for 3-d uorescence imaging. Bioimaging, 6:177185, 1998. [63] J. Sturman, J. Adair, Z. Marka, M. Albert, P. Hari, and N. Tolk. Photoablation studies at the vanderbilt free electron laser. reserch notes.

BIBLIOGRAFIE

173

[64] William B. Telfair, Carsten Bekker, Hanna J. Hoffman, Paul R.Yoder Jr, Robert E. Nordquist, Richard A. Eiferman, and Henry H. Zenzie. Histological comparison of corneal ablation with er:yag laser, nd:yag optical parametric oscillator, and excimer laser. Journal of Refractive Surgery, 16:4050, JanuaryFebruary 2000. [65] Andreas Tycho. Optical Coherence Tomography: Monte Carlo Simulation and Improvement by Optical Amplication. PhD thesis, Optics and Fluid Dynamics Department, at Riso National Laboratory, Denmark, 2002. [66] Education US Department of Health and Welfare. Tabulated values of accessible emission limits for laser products. manual, 1976. [67] Vadim P. Veiko. Laser microshaping: Fundamentals, practical applications, and future prospects. RIKEN Review, (32):1118, January 2001. [68] Rudolf M. Verdaasdonkz and Christiaan F. P. van Swol. Laser light delivery systems for medical applications. Phys. Med. Biol., 42:869894, 1997. [69] R.H. Webb. Confocal optical microscopy. Rep. Prog. Phys., 59:427471, 1996. [70] Harry T. Whelan, John M. Houle, Deborah L. Donohoe, Dawn M. Bajic, Meic H. Schmidt, Kenneth W. Reichert, George T. Weyenberg, David L. Larson, Glenn A. Meyer, and James A. Caviness. Medical applications of space light-emitting diode technology - space station and beyond. CP458, Space Technology and Applications International Forum- 1999, 1999. [71] W.M. Whelan, P. Chun, L.C.L. Chin, M D Sherar, and I. A. Vitkin. Laser thermal therapy: utility of interstitial uence monitoring for locating optical sensors. Phys. Med. Biol., 46:N91N96, 2001. [72] www.therapylaser.com. What is laser therapy? Internet, 2002.

174

BIBLIOGRAFIE

[73] A. S. Zakharov, M. V. Volkov, and I. P. Gurov. Interferometric diagnostics of ablation craters formed by femtosecond laser pulses. J. Opt. Technol., 69(7): 478482, July 2002.

Glosar de autori
Alwan [2001], 127, 139, 163 Andersen [2002], 61, 77, 163 Ashkin and Dziedzic [1987], 163 Ashkin et al. [1986], 163 Ashkin et al. [1987], 163 Ashkin [1970], 163 Ashkin [1978], 163 Ashkin [1992], 163 Basting et al. [2002], 42, 58, 163 Beekyc et al. [1997], 74, 77, 163 Benedikt [1995], 164 Boppart et al. [1999], 164 164 Boulnois [1986], 80, 118, 164 Chan et al. [], 57, 58, 164 Cheong et al. [1990], 61, 77, 164 Danuta [2001], 80, 118, 164 62, 77, 164 77, 164 Drewsen [2002], 127, 139, 164 Dumitras [1999], viii, 12, 80, 115, 118, 127, 140, 164 Einstein [1917], v, viii, 3, 9, 12, 165 Federici et al. [1999], 61, 77 Federici et al. [1999], 165 Fitz-Ritson [2001], 42, 56, 58, 165 Gordon et al. [1954], vi, viii, 165 Gordon [1998], 165 HASAN et al. [], 165 Herman [2000], 12, 42, 58, 80, 118, 165 Ivanenko et al. [2000], 165 JAGADEESH and TAKAYAMA [2002], 80, 118, 166 Jacquez and Kuppenheim [1955], 71, 77, 166 Javan [1961], 23, 25, 166

Born and Wolf [1986], viii, 4, 12, 62, 77, Hoffman and Telfair [2000], 165

Delibas [1997], viii, 4, 12, 28, 32, 36, 40, Jansena et al. [1995], 166 Dorohoi [1995], viii, 4, 12, 32, 36, 40, 62, Jean [1995], 42, 57, 58 175

176

GLOSAR DE AUTORI

Juli et al. [1998], 42, 58, 166 a Kim et al. [1998], 166 Kubelka and Munk [1931], 75, 78, 166 Latvala et al. [1996], 166 Li et al. [2002], 166 MESTER et al. [1991], 56, 58, 167 Maiman [1960], vi, viii, 43, 58, 166 Manns et al. [2002], 167 Mrochen and Seiler [2001], 167 Nikogosyan and Gorner [1999], 167

Srinivasan [1986], 80, 97, 102, 104, 118, 168 Straub and Hell [1998], 168 Sturman et al. [], 57, 58, 168 Telfair et al. [2000], 168 Tycho [2002], 169 US Department of Health and Welfare [1976], 169 Veiko [2001], 80, 118, 169 Verdaasdonkz and van Swol [1997], 169

Orszag and Hepner [1980], 3, 4, 12, 16, Webb [1996], 169 Whelan et al. [1999], 80, 118, 169 17, 21, 25, 30, 35, 40, 167 Padgett and Allen [1997], 167 Padgett et al. [1997], 167 Pawley [1995], 167 Pickering et al. [1992], 74, 77, 167 Pirastru [2001], 42, 58, 80, 118, 168 Robertson and Clark [1988], 42, 58, 168 Ronald W. and Ediger [2000], 80, 119, 127, 140, 168 Saleh and Malvin [1991], viii, 3, 4, 12, 13, 16, 18, 21, 25, 29, 30, 33, 36, 37, 40, 62, 77, 168 Sanborn [1989], 168 Schawlow and Townes [1958], vi, viii, 168 Schneider [1998], 168 Singurel [1995], viii, 3, 4, 12, 13, 16, 18, 25, 28, 33, 40, 168 Whelan et al. [2001], 80, 118, 169 Zakharov et al. [2002], 169 www.therapylaser.com [2002], 169

Glosar de termeni
mpr stiere a Brillouin, 69 elastic , 68 a inelastic , 69 a Mie, 70 Rayleigh, 69 mpr stierea a luminii, 68 ablatia laser, 87, 100 absorbtia, 93 fotonilor, 5 laser, 115 luminii, 70 albedo optic, 72 amplicare laser, 12 apertur a numeric , 144 a c stig a laser, 15 capcan a optic , 147 a carbonizarea esutului, 97 t cataract , 127 a cavit i at rezonante sferice, 35 cavitatie indus laser, 110 a cavitate rezonant , 27, 28 a circuit rezonant, 28 clase 177 apertura limit , 131, 140 a maxim permis , 134 a a

178

GLOSAR DE TERMENI

de risc, 129 clasicare laseri, 42 coecient absorbtie, 16 de amplicare, 15, 18 Einstein de absorbtie, 6 de emisie spontan , 8 a de emisie stimulat , 9 a colaps optic, 104 conditia de stabilitate, 38 stabilitate rezonatori, 36, 37 conditii termoelastice, 111 conductie termic , 113 a connare inertial , 112 a constanta Stefan-Boltzmann, 119 convectie, 114, 119 corp negru, 5, 9 cromofor, 90 denaturarea

colagenului, 96 densitate optic , 138 a dezexcitare neradiativ , 92, 93 a diafragm a v rf de ac, 144 a distanta nominal de siguranta, 135 a distributie Boltzmann, 9, 11, 20 Gauss, 36, 132 doz a tratament, 82 doza de radiatie, 88 de radiatii, 88 drum optic, 27 echilibru termodinamic, 5, 9, 18 ecuatia bioc ldurii, 113, 114 a Helmholtz, 30, 31 ecuatiile lui Maxwell, 28 efecte electromecanice, 109 fotochimice, 89

179

fotomecanice, 104 termice, 87, 93 electrostrictiunea, 111 emisie indus , 4 a spontan , 7, 8, 19 a stimulat , 35, 9, 12, 15, 16, 19 a energie de leg tur , 106 a a eritem, 127 etalonul Fabry-Perot, 29 excimer, 51 expansiune termic , 112 a expunerea maxim permis , 131, 132, 140 a a factor de form , 17 a fascicul Gauss, 36 netea rezonatorului, 33 uenta, 141 energetic , 82 a uorescenta, 92 ux de c ldur , 116 a a forta

mpr stiere, 151 a de mpr stiere, 150 a de gradient, 149, 151 formulele lui Fresnel, 66 fosforescenta, 92 foto-biostimulare, 90 fotoablatii, 83 fotocoagulare, 55, 96 fotodescompunere, 100 fotodisociere, 108 fotodistrugerea, 104 fotofragmentare, 111 foton, 4 fotosensibilizare, 90 fototermoliz , 45 a frecventa de rezonanta, 33 impuls foton, 147 intensitate luminoas , 32 a interactiune termic , 93 a interactiunea radiatiei cu materia, 63 interactiuni electromecanice, 83

180

GLOSAR DE TERMENI

fotochimice, 83 termice, 83 inversiune de populatie, 18, 19, 21, 22 populatie, 24 iradianta, 88 izomerizare fotoindus , 90 a izvor1de c ldur , 114 a a laparoscopie, 54 LASER, v, vi, 11 laser Ar + , 54 CO2 , 23 HF, 23 He Ne, 55 N2 , 23 Nd : YAG, 48 acordabil, 52 cu CO2 , 43, 53 cu colorant, 52 cu corp solid, 42 cu electroni liberi, 42, 57 cu emisie continu , 43 a cu excimer, 50 cu gaz, vi, 42 cu lichid, 42 cu rubin, vi, 43 cu semiconductori, 45

He-Ne, vi, 23 medical, 42 Nd, 22 Neodim, 22 pulsati, 43 laseri n X, 43 n infrarosu, 42 n medicin , 41 a n ultraviolet, 43 n vizibil, 43 legea absorbtiei, 16, 17 Bunsen-Roscoe, 83 de r cire (Newton), 119 a de reciprocitate, 83 Fourier, 116 Lambert-Beer, 16, 71 Stefan-Boltzmann, 118 legile reexiei, 65 refractiei, 65 leziuni de lumin albastr , 126 a a limit a de emisie accesibil , 129 a linii rezonante, 31 MASER, vi, 11

181

mecanisme de termoreglare, 115 interactiune laser-tesut, 81 mecanismul ablatiei laser, 105 mediu tulbure, 72 microscopie, 143 confocal , 144, 145 a mod comutare Q, 45 modic ri a histologice, 94 moduri rezonator, 30 stationare, 33 moment electric dipolar, 4 nivel metastabil, 21, 24 num rul a Lewis, 120 Nusselt, 119 observarea radiatiei laser, 134 optic a geometric , 36 a

oxidare celular , 92 a parametrii radiatiei laser, 82 penset a optic , 146 a perfuzia s ngelui, 117 a polimeri, 105 pompaj, 21 al materialului, 19 chimic, 23 electronic, 23 laser, 22 optic, 22 transfer de excitare, 23 powermetru, 140 principiu activ, 82 procese fototermice, 93 propriet i at optice, 88 termozice, 115 protectia carotenului, 92 ochilor, 138 putere prag de absorbtie, 24

182

GLOSAR DE TERMENI

prag de pompaj, 23, 24 radiatii optice, 63 rat a de transfer, 115 raze meridionale, 36 reactii fotochimice, 91 reectanta, 66 reectivitatea, 66 reexia luminii, 64 specular , 68 a reexie difuz , 68 a specular , 66 a refractia luminii, 64 refractie specular , 66 a regim de amplicare, 15 Mie, 148, 150 pulsat, 83 Rayleigh, 148 regiune de lezare a retinei, 126 reglare

metabolic , 86 a relaxare, 21 rezonator conditionat stabil, 38 Fabry-Perot, 29, 34 riscuri la nivelul pielii, 127 laser, 123 oculare, 125 sectiune ecace, 19, 94 semil rgime a spectral , 34 a sfer a integratoare, 73 siguranta laserilor, 123 sisteme atomice, 3, 20 st ri a de vibratie, 94 str pungerea a dielectric , 111 a superoxidare anionic , 92 a t iere a optic , 153 a

183

terapie fotodinamic , 52, 90 a termoliz a selectiv , 100 a timp caracteristic difuzie termic , 83 a de interactiune, 88 de iradiere, 88 de relaxare termic , 97, 99 a de viata, 21 maxim de expunere, 131 transfer de c ldur , 113 a a de electron, 92 intermolecular, 92 prin radiatie, 118 transformare liniar , 36 a und a de presiune, 104 unda termoelastic , 102 a unde acustice, 109 de soc, 112 stationare, 31 unghi

Brewster, 67 vaporizare exploziv , 110 a rapid , 103 a vector Poynting, 149