Istorie

Harvard este cea mai veche instituie de nvatamnt superior din Statele Unite (a se vedea: prima Universitate din Statele Unite),A fost fondata dupa 16 de ani de la sosirea pelerinilor la Plymouth .A fost denumita Harvard College, si a fost nfiintata n 1638 prin vot general de catre Marea Curte din Massachusetts Bay Colony. Denumirea sa vine de la tanarul englez , John Harvard din Charlestown, un tanar ministru care, la moartea sa n 1638, a donat intreaga lui biblioteca si jumatate din averea lui noii institutii.Crearea societii Harvard College a fost semnata de ctre guvernatorul de Massachusetts , Thomas Dudley, n 1650. Destinaia iniial a colegiului a fost de a instrui minitri Puritani. n timpul primilor ani, Colegiul a oferit un curs clasic academic, pe baza modelului universitar n limba englez, dar n concordan cu predominantele filosofii puritane a primilor colonistii din New England. Colegiul nu s-a afiliat cu nici o alta denumire, dar muli dintre absoventi au devenit ,in scurt timp,preoti puritani in bisericile din toata New England. Una dintre primele brosuri, publicata n 1643,a justificat existenta Colegiului: "Pentru a avansa in nvatura i a perpetua in posteritate; pentru a te teme sa lasi un analfabet la Conducerea Bisericii. " Motto-ul de inceput de la Harvard a fost: Veritas Christo et Ecclesiae -"Adevrul pentru Hristos i Biserica". ntr-o directiv pentru studeni, este stabilit scopul educatiei si invataturilor: "S fie clar pentru fiecare student instruit i sa

ia n considerare c principalul scop al vieii sale i al pregatirii sale este de a-l cunoaste pe Dumnezeu i pe Isus, care sunt viaa venic. i, prin urmare, s-L aseze pe Hristos ca un fundament al tuturor nvamintelor si al cunoaterii. La 11 iunie 1685, Increase Mather a devenit preedinte interimar al Universitii Harvard (atunci Harvard College). La 23 iulie 1686 a fost numit rector, iar pe 27 iunie 1682 a devenit preedinte al Harvard, o poziie pe care a deinut-o pn la 6 septembrie 1701.

Gravura de Harvard College de Paul Revere, 1767. La alegerile din 1708,a fost ales primul presedinte care nu a facut parte din lumea clerica.El s-a numit John Leverett,si a marcat o cotitur in independenta intelectuala a Colegiului fa de puritanism. n sec al 17-lea, Universitatea Harvard a infiintat Colegiul Indian de educare a Nativilor americani, dar nu a fost un succes si a disparut prin 1693.

Eliza Susan Quincy : Desen din septembrie 1836 care arata procesiunea absolventilor de Havard trecand pe langa The first Parish Meeting House si mergand pe jos pana la Pavilion.

Eliza Susan Quincy a fost fiica lui Josiah Quincy, preedinte al Universitii Harvard in perioada 1829-1845. ntre 1830 i 1870 Universitatea Harvard s-a privatizat. n timp ce Federalii controlau guverne de stat , Universitatea Harvard a prosperat, dar n 1824 infrangerea partii federale in Massachusetts a permis renasterea Democrat-republicanilor pentru a bloca finanarea de la stat a universitilor private. Prin 1870, politicienii i minitrii care pana atunci au autorizat consiliile de supraveghere au fost nlocuiti de catre absolventi de Harvard.Acest lucru a fost posibil cu ajutorul clasei superioare de afaceristi si profesionisi ai comunitatii si a fost finantat din surse private. n aceast perioad, Universitatea Harvard a experimentat o crestere neasemuita care a plasat institutia intr-o zona de siguranta financiara ,intr-o pozitie fruntasa a ligii Colegiilor Americane. Ronald Story constat c, n 1850, toate activele Harvard au fost "de cinci ori cat cele de la Amherst i Williams combinate, i de trei ori cat cele de la Yale .... Prin 1850, aceasta a fost o veritabila universitate," inegalabila n faciliti, "ca un savant care nmugurete-remarca spusa de ctre orice alt instituie din America - de "cea mai mare universitate", a spus un altul. Sunt povestiri care spun, de asemenea, c "toate indiciile ne duc spre ... cele patru decenii, de la 1815 la 1855, perioada in care parintii, n cuvintele lui Henry Adams, au nceput "a trimite copiii la Harvard College, din raiuni de avantaje sociale". Harvard a fost, de asemenea un lider timpuriu n admiterea minoritilor etnice i religioase. Stephen Steinberg, autorul lucrarii The Ethnic Myth, a remarcat c "a fost permis un climat de intoleran prevalat n mai multe colegii de Est cu mult timp nainte ca anumite cote de discriminare cotele sa fie permise" i a subliniat faptul c "evreii aveau tendinta de a evita campusurile ca Yale i Princeton, care aveau o reputaie pentru habotnicie .. .. [n timp ce] in cadrul administratiei Preedintelui Eliot , Harvard a ctigat o reputaie ca fiind cele mai liberale i democratice universitati , din cele trei mari, i, de aceea, evreii nu simt c drumul la o facultate de prestigiu a fost cu totul nchis ". n 1870, Richard Theodore Greener a devenit primul absolvent afro-american de la Harvard College. apte ani mai trziu, Louis Brandeis, a fost primul evreu care a absolvit Harvard Law School ,devenind primul evreu jurist la Curtea Suprem de Justiie.

Cinci Presedinti ai Universitatatii Harvard asezati in scopul in care au servit: S-D: Josiah Quincy III, Edward Everett, Jared Sparks, James Walker i Cornelius Conway Felton. Cu toate acestea, Harvard, a devenit un bastion al distinctei elite protestante - aanumita clasa Boston Brahmin - i a continuat s fie tot att de bine apreciat si in sec.al 20-lea. Mediul social din anii 1880 al Universitatii Harvard este nfiat n opera lui Owen Wister-Filosofie 4, care prezinta in contrast ca si caracter i comportare doi studenti care "au avut nume coloniale (Rogers, cred, i Schuyler)" ca si cel al tutorelui lor , un Oscar Maironi, ai cror "prinii au venit n conducere" . Dei,pe la mijlocul anilor 1880 s-au ncheiat proiectele necesare pentru capela din cadrul universitatii Harvard coala a rmas din punct de vedere cultural si ca si religie, protestanta, i teama de slabire a credintei a crescut odata cu cresterea gradului de nscriere a imigranilor. Catolicii si evreii s-au ridicat in valuri la inceputul secolului al XX-lea. Prin 1908, catolicii, au format nou la sut din procentul studentilor de anul nti, precum i ntre 1906 i 1922, numarul evreilor inscrisi la Harvard a crescut de la ase la douzeci la sut. n iunie 1922,sub conducerea Preedintelui Lowell, universitatea Harvard, a anunat o cot de locuri pentru studenti evrei. Alte universiti au fcut acest lucru clandestin. Lowell a fcut-o ntr-un mod deschis, i a poziionat-o ca mijloc de combatere a antisemitismului, a scris c "acest sentiment anti-semit in rndul elevilor este n cretere, i aceasta crete proporional cu creterea numrului de evrei .... atunci cnd ... numrul de evrei a fost mic, cursa antagonism a fost de asemenea mica. Mediul social din 1940 al universitatii Harvard este prezentat de Myron Kaufman in romanul scris in 1957, Reine-m la Dumnezeucare urmeaz viaa unui student evreu care inceaca sa navigheze pe valuri de atitudini uzuale antisemitiste , ca apoi s fie recunoscut ca un "gentleman", i apoi sa fie acceptat n "budinca." [ ntr-adevr, politica discriminatorie a universitatii Harvard, tacit i explicit, n parte, a fost responsabila de fondarea a Boston College, n anul 1863 si a Universitatii Brandeis din Waltham n imediata apropiere, n anul 1948.

Politicile de excludere nu s-au limitat la minoritile religioase. n 1920, Universitatea Harvard a persecutat din invidie si a hartuit persoanele despre care s-a crezut ca sunt de alta orientare sexuala , prin intermediul unei "Curti Secrete", condus de presedintele Harvard -A. Lawrence Lowell. Convocai la porunc de un fost student ,foarte avut,inchizitorii au alcatuit un tribunal si au persecutat si expulzat persoanele in cauza , cu "o razbunare tenace din partea universitatii asigurandu-se ca stigmatizarea studentilor expulzati se va menine n toat viaa lor activa ceea ce a condus la dou sinucideri. Presedintele universitatii Harvard din 1920 ,dl Lawrence Summers a caracterizat acest episod ca fiind "parte a unui trecut pe care ,in mod sigur ,l-am lasat in urma ", i "n opoziie i ca un afront la valorile noastre universitare". Cu toate ca, tarziu in anii 1950, Wilbur Bender, in acel timp decanul de admitere pentru Harvard College, a cautat metode mai bune de a detecta tendinte homosexuale si probleme psihice grave" n potenialii studeni. Pe parcursul secolului al XX-lea, reputatia internationala a universitatii Harvard a crescut si ca atare a crescut si dotarea universitatii si unii profesori si-au extins sfera de studii universitare. Cretera exploziva a numarului de studenti a continuat cu adugarea de noi coli de absolventi si expansiunea din cadrul programului de absolventi.. Colegiul Radcliffe , nfiinat n 1879 ca sora scoala de la Harvard College, a devenit una dintre cele mai importante scoli de femei din Statele Unite. n deceniile imediate de dup cel de-al doilea rzboi mondial, universitatea Harvard a reformat politica de admitere asa cum au fost cerintele . ntruct absolventii Harvard au fost aproape n exclusivitate de culoare alb, fostii studenti ai unor clase selecte din colegii precum Exeter, Hotchkiss i Andover, au atras un numr tot mai mare de persoane de diferite etnii, minoritati, precum si din clasa muncitoare iar , mai trziu in anul 1960,s-au observat modificari etnice i socio-economice ale colegiului . Cu toate acestea, absolventii universitatii Harvard ,din cadrul populaiei, au rmas predominant de sex masculin, cu aproximativ patru brbai care particip Harvard College pentru fiecare femeie care studia la Radcliffe. Dup fuziunea din Harvard i Radcliffe n anul 1977, procentul de femei absolvente a crescut, reflectnd o tendin tot mai mare a nvmntului superior din Statele Unite. Scolile de absolventi ai universitatii Harvard, care au acceptat femei si alte grupuri in numar mare , chiar nainte de facultate, de asemenea, au devenit mai diverse n perioadaa post-rzboi. n 1999, Colegiul Radcliffe, fondat n 1879 sub denumirea de "Harvard Anexa pentru femei", a fuzionat oficial cu Universitatea Harvard, devenind Universitatea Radcliffe pentru Studii Avansate.