Sunteți pe pagina 1din 9

Probleme speciale de fundatii

Pagina 1 din 1

NOTE DE CURS Pamânturi sensibile la umezire

Pamânturile sensibile la umezire sunt acele pamânturi care sub actiunea încarcarilor transmise de fundatii sau numai sub sarcina geologica se taseaza suplimentar atunci când umiditatea creste peste anumite limite.

În cazul inundarii tasarea suplimentara se produce de regula brusc având un

caracter de prabusire (colaps).

Din categoria pamânturilor sensibile la umezire (depozite loessoide) fac parte loessurile si pamânturile loessoide.

Loessurile sunt pamânturi prafoase de culoare galben-deschis (uneori cenusie spre bruna) si se definesc în general ca pamânturi macroporice sensibile la umezire, cu porozitate mare n=40÷60% si grad de umiditate S r <0.8, constituite din praf (P) ca fractiune predominanta (P>60%) din argila (A<30%) si din nisip cu fractiuni de carbonat de calciu.

Pamânturile loessoide difera de loessuri prin continut mai mare de nisip sau argila. Fractiunea predominata praf este sub 60%.

Loessurile si pamânturile loessoide din punct de vedere al modului în care se taseaza suplimentar la umezire se împart în doua grupe:

- grupa A cuprinde pamânturile care la umezire nu se taseaza semnificativ din sarcina geologica dar prezinta tasari suplimentare sub actiunea încarcarilor exterioare,

- grupa B cuprinde pamânturile care la umezire se taseaza suplimentar din sarcina geologica cât si sub actiunea încarcarilor exterioare.

Încadrarea terenurilor alcatuite din pamânturi sensibile la umezire într-una din cele doua categorii se face prin studii geotehnice si pe baza criteriilor specificate în normativele tehnice în vigoare.

O harta care schematizeaza raspândirea teritoriala a PSU în România este

prezentata în Normativul privind fundarea constructiilor pe pamânturi sensibile la umezire (proiectare, executie, exploatare) – indicativ P7/2000, BC 7/2001.

Hartile prezentate în normativ au caracter orientativ si nu elimina necesitatea efectuarii studiului geotehnic.

Probleme speciale de fundatii

Pagina 2 din 2

Prospectiunile efectuate prin foraje au pus în evidenta urmatoarele grosimi de depozite loessoide functie de amplasament:

Malul drept al Dunarii de la Ostrov spre aval, Cernavoda

30÷40m

si Tulceam – malul stâng al Borcei Tecuci - Nicoresti

10÷30m

Tecuci

7÷8m

Turnu Magurele

10÷30m

Braila, Galati

10÷35m

Fetesti

25÷35m

Constanta

6÷10m

Giurgiu

6÷10m

Caracteristicile de baza ale PSU

Caracteristicile geotehnice ce trebuie avute în vedere sunt cele care se refera la proprietatile fizice, mecanice, dinamice si, în particular, la lichefierea acestor pamânturi.

1. Caracteristici fizice si mecanice la solicitari statice

Ca trasaturi caracteristice ale pamânturilor sensibile la umezire apar particularitatile structurii, texturii, micro si macro porozitatea, anizotropia proprietatilor, compozitia chimico – mineralogica specifica acestor pamânturi si compozitia granulometrica.

Din punct de vedere mineralogic depozitele loessoide contin cuart, feldspati, mica, caolinit si montmorillonit. Se mai întâlnesc în structura PSU carbonati de calciu si magneziu pâna la 10÷25% mai ales în fractiunea 0.01÷0.25mm.

Din punct de vedere granulometric fractiunea preponderenta este praful (0.050÷0.005mm) care se gaseste în proportie de 50÷80%.

Probleme speciale de fundatii

Pagina 3 din 3

Clasificarea PSU pe baza compozitiei granulometrice

Tipuri litologice

 

Continut de material (%) pe diametre ale particulelor (mm)

Clasificare de baza

Clasificare

functie

de

>0.25

0.25-

0.10-

0.05-

<0.01

fractiunea

0.10

0.05

0.01

predominanta

 

1.

Loessuri

nisipoase

         

0.010÷0.100mm >60%

sub 0.010mm<40%

 

prafoase

         

sub 0.010mm<30%

 

argiloase sub 0.010mm 30÷40%

           

2.

Pamânturi loessoide

nisipuri

si

nisipuri

>5

25÷55

10÷50

10÷50

<30

0.010÷0.100mm<60%

argiloase loessoide

 

prafuri

nisipoase

<5

<30

35÷53

35÷55

<30

loessoide

prafuri

argiloase

0÷5

10÷40

40÷60

40÷60

<50

loessoide

 

argile

prafoase

0÷1

0÷10

25÷50

25÷50

>50

loessoide

Clasificarea depozitelor loesside dupa I p

 
 

Natura pamântului

Indicele de plasticitate I p

Continut

de

particule

argiloase (%)

Prafoase – nisipoase

1<Ip<7

3÷10

Prafuri argiloase

7<I p <17

10÷30

Argiloase

I p >17

>30

Limitele de variatie ale carcateristicilor fizice si mecanice pentru PSU

Denumire caracteristica

Simbol

Unitate

de

Valoare

masura

Densitatea scheletului mineral

r

s

g/cm 3

2.52÷2.91

Greutatea volumica în stare naturala

g

kN/m 3

12÷21.9

Greutatea volumica în stare uscata

g d

kN/m 3

11.2÷19.2

Umiditatea naturala

w

%

6÷39

Porozitate

n

%

25÷66

Limita de curgere

wL

%

12÷54

Limita de framântare

wp

%

9÷29

Indicele de plasticitate

I

p

%

1÷45

Presiune de umflare

p

u

kPa

0÷100

Coeficientul de permeabilitate

k

m/zi

0.01÷2

Tasare suplementara la p=100kPa

im10

%

0÷6

Tasare suplimenatara la p=200kPa

im20

%

0÷18

Modulul de deformatie edometrica

M 2-3

kPa

2300÷80000

Unghiul de frecare interna

f

º

5÷39

Coeziunea

c

kPa

0÷25

Probleme speciale de fundatii

Pagina 4 din 4

2. Caracteristici dinamice de deformatie

Carcateristicile dinamice ale terenului de fu ndare alcaturt din pamânturi sensibile la umezire sunt:

- modulul dinamic de deformatie transversala, G (kPa),

- modulul dinamic de deformatie longitudinala, E (kPa),

- fractiunea din amortizarea critica, D.

Metodele de laborator utilizate pentru determinarea caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare si a potentialului de lichefiere sunt:

- metoda propagarii undelor generate de un impuls electric, transmis prin proba de pamânt,

- metoda coloanei rezonante în care proba de pamânt este solicitata la vibratii longitudinale si/sau torsionale dupa ce în prealabil a fost consolidata; în timpul încercarii se modifica frecventa de vibrare pâna se obtine prima frecventa fundamentala de rezonanta,

- metoda încercarilor ciclice în domeniul deformatiilor mai mari de 10 -4 % utilizând modulul echivalent.

Aparatele folosite sunt:

- triaxialul ciclic,

- aparatul de forfecare simpla ciclica,

- aparatul de torsiune ciclica,

- masa vibranta

Metode seismice:

- metoda refractiei,

- metoda forajului singular,

- metoda vibratiilor

Probleme speciale de fundatii

Pagina 5 din 5

Metode de obtinere a parametrilor E si n pentru solicitari statice

a) Încercarea de compresiune în edometru (STAS 8942/1-89)

Pentru determinarea valorii modulului de deformatie liniara este utilizata relatia:

E

=

M

unde:

0

M

2

-

3

(pentru pamânturi coezive)

- M 0 reprezinta un coeficient de corelatie care depinde de natura terenului de fundare, coeficient ale carui valori sunt indicate în tabelul 1,

- M 2-3 reprezinta modulul edometric determinat pentru intervalul de presiuni 200÷300kPa.

Tabelul 1 Valorile coeficientului M0

Denumirea

I C

M 0

pamântului

e=0.41÷0.60

e=0.61÷0.80

e=0.81÷1.00

e=1.01÷1.10

Nisip

argilos,

0.00÷1.00

1.6

1.3

1.0

-

praf

nisipos,

argila nisipoasa

Praf,

praf

0.76÷1.00

2.3

1.7

1.3

1.1

argilos,

argila

0.50÷0.75

1.9

1.5

1.2

1.0

prafoasa

Argila,

argila

0.76÷1.00

1.8

1.5

1.3

1.2

grasa

0.50÷0.75

1.5

1.3

1.1

1.0

b) Încercarea de compresiune monoaxiala (STAS 8942/6-76)

Rezistenta la forfecare care se obtine în încercarea de compresiune monoaxiala, este notata cu c U . Pentru aceasta încercare de laborator sunt date urmatoarele formule pentru determinarea lui E s în cazul pamânturilor coezive – argile:

- pentru argile având Ip>30 sau pamânturi organice: E=100÷500cU,

- pentru argile având IP<30: E=500÷1500cU,

c) Încercarea de compresiune triaxiala

– mici (în apropierea originii) Relatia efort deformatie specifica este neliniara cu exceptia domeniului
mici (în apropierea originii)
Relatia
efort
deformatie
specifica
este
neliniara
cu
exceptia
domeniului
deformatiilor
foarte
q
e/q
1
=
q ultim
b
1
b
1
tga =
a
a
a
e
e
Relatia
efort
deformatie
specifica
pentru
încercarea
de
compresiune
triaxiala
(modelul

hiperbolic)

Probleme speciale de fundatii

Pagina 6 din 6

Pentru aceasta zona relatia poate fi aproximata cu cea a unei hiperbole a carei ecuatie este de forma:

q

=

e

a

+

b

e

unde:

(Kondner, 1963)

- q reprezinta deviatorul eforturilor,

q = s

1

- s

3

,

-

e ,e .

a si b reprezinta parametrii relatiei efort deformatie specifica în sistem q

Conform relatie modulul de deformatie elastic se poate obtine cu relatia

E =

1

, modul tangent,

a

E

=

a

1

+

b

e

, pentru orice valoare a lui e .

Pentru determinarea lui n se pot folosi urmatoarele metode:

- determinarea parametrului K 0 si utilizarea relatiei

K 0

n

= 1 - n

; aceasta metoda se poate

utiliza în cazul în care nu exista posibilitatea masurarii deformatiei radiale (e 3 ),

- determinarea valorii n

din relatia

n =

e

3

e

1

atunci când instalatia de compresiune triaxiala

are posibilitatea de a înregistra deformatia radiala,

- determinarea valorii n

din relatia

când

instalatia

de

compresiune

piezoceramice.

E

s

n =

1

triaxiala

-

2G

unde G este modulul de forfecare atunci

elemente

este

ciclica

sau

prevazuta

cu

d) Încercarea de penetrare standard (STAS 1242/5-88)

Valoarea pentru modulul de deformatie elastica se poate determina din încercarea de penetrare standard atunci când se cunoaste parametrul N al determinarii. N reprezinta numarul de lovituri

necesare penetrarii instalatiei pe o adâncime de 30cm, pentru un diametru al tijei de penetrare de 50mm. Se folosesc urmatoarele relatii pentru obtinerea valorilor în kPa:

- pentru pamânturi argiloase:

E=320(N+15)

- pentru pamânturi prafoase:

E=300(N+6)

e) Încercarea de penetrare cu con (C 159/89)

Valoarea pentru modulul de deformatie elastica se poate determina din încercarea de penetrare cu con atunci când se cunoaste valoarea rezistentei pe vârf, qc. Se folosesc urmatoarele relatii pentru obtinerea valorilor în kPa:

- pentru pamânturi argiloase:

E=3÷6q c

- pentru pamânturi prafoase:

E=1÷2q c

Probleme speciale de fundatii

Pagina 7 din 7

Valori orientative pentru modulul de deformatie liniara

Tabelul 2 Valori orientative ale modulului de deformatie lineara E (kPa)

 

Originea

Denumirea

 

Indicele de

 

Indicele porilor (e)

 

consistenta

0,45

0,55

0,65

0,75

0,85

0,95

1,05

 

Aluviale, deluviale, lacustre, aluviale-lacustre

 

praf nisipos

0,25=I c =1,0

32000

24000

16000

10000

7000

-

-

praf,

praf

               

Pamânturi coezive cu S r < 0,8 si materii organice < 3%

argilos,

0,75=I c =1,0

34000

27000

22000

17000

14000

11000

-

argila,

argila

prafoasa,

               

argila

0,50=I c =0,75

32000

25000

19000

14000

11000

8000

nisipoasa

-

argila

0,75=I c =1,0

-

28000

24000

21000

18000

15000

12000

argila grasa

0,50=I c =0,75

-

-

21000

18000

15000

12000

9000

 

praf nisipos

0,25=I c =1,0

33000

24000

17000

11000

7000

 

- -

Fluvio-glaciare

 

praf,

praf

               
 

argilos,

0,75=I c =1,0

40000

35000

27000

21000

-

- -

argila

prafoasa,

               
 

argila

0,50=I c =0,75

35000

28000

22000

17000

14000

- -

nisipoasa

 

Nisipuri

cu

pietris,

nisipuri

mari

si

50000

40000

30000

   

Pamânturi necoezive

mijlocii

-

Nisipuri fine

 

48000

38000

28000

18000

Valorile din tabel se refera la nisipuri cuartoase cu max. 5% mica si materii organice

Nisipuri prafoase

 

39000

28000

18000

11000

Valori E (Bowells)

 

Argila

 

-

moale

2000÷15000

-

plastic moale

5000÷25000

-

plastic consistenta

15000÷50000

-

plastic vârtoasa

50000÷100000

-

tare

25000÷250000

Loess

15000÷60000

Nisip

-

afânat

10000÷25000

-

îndesat

50000÷80000

Probleme speciale de fundatii

Pagina 8 din 8

Valori orientative pentru coeficientul lui Poisson n

Tabelul 3 Valori orientative ale coeficientilor de deformatie laterala (n) (Poisson) (STAS 3300/2-

85)

 

Denumirea pamântului

 

n

Bolovanis si pietris

0,27

Nisipuri

(inclusiv

nisipuri

prafoase

si

nisipuri

0,30

argiloase)

Praf.

praf

argilos,

argila

nisipoasa,

argila

0,35

prafoasa

Argila, argila grasa

0,42

Valori n (Bowells)

 
 

Argila saturata

0.4÷0.5

Argila nesaturata

0.1÷0.3

Argila nisipoasa

0.2÷0.3

Praf

0.3÷0.35

Nisip, nisip cu pietris

0.3÷0.4

Loess

0.1÷0.3

Ghiata

0.36

Beton

0.15

Pentru obtinerea parametrilor E si n în conditii dinamice se determina vitezele de propagare ale undelor primare (v p ) si respectiv secundare (v s ) prin materialul granular prin una din metodele prezentate în „Metodologia de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitari seismice” indicati C241-92.

Coeficientul lui Poisson dinamic se determina cu relatia:

n =

Ê v

Á

Á

Ë

v

p

s

ˆ

˜

˜

¯

2

-

2

Ê v

2 Á

Á

Ë

p

v

s

ˆ

˜

˜

¯

2

-

2

Modulul de deformatie liniara în conditii dinamice se determina cu relatia :

E

= r

v

2

p

(

1

+ n

)(

1

-

2

n

)

1 -n

unde r reprezinta densitatea stratului de pamânt.

Probleme speciale de fundatii

Pagina 9 din 9

APLICATIA 1

Se cere sa se evalueze tasarea suplimentara prin umezire a fundatiei unei constructii cu dimensiunile în plan 8x8m amplasata pe un depozit de loess având grosimea de 10m.

Adâncimea de fundare este de 2m iar presiunea neta transmisa terenului de fundare este de

200kPa.

Greutatea specifica a scheletului mineral este g s =26.6kN/m 3 , porozitatea în stare naturala n=53% iar dupa umezire si consumare a procesului de tasare n=44%.

Umiditatea în stare naturala este w=0.6w sat iar cea în stare inundata w=0.9w sat .

În tabelul 1 sunt prezentate rezultatele obtinute în urma încercarii de compresiune edometrica pe probe de loess în stare naturala si respectiv în stare inundata.

Tabelul 1

p

(daN/cm 2 )

0.2

0.3

0.4

0.5

1

2

 

3

 

4

5

e

inundat (%)

0.5

1.5

2.4

3.1

5.6

8.0

 

9.3

 

10.5

11.5

e

natural (%)

0.2

0.5

0.6

0.7

1.1

2.1

2.9

4.0

5.3

Sub

depozitul

de

loess

se

afla

o

formatiune

argiloasa

insensibila

la

umezire

si

foarte

putin

compresibila (compresibilitate redusa).

Tasarile pot fi evaluate prin metoda însumarii pe straturi elementare.

Se cere sa se determine:

a) tasarea suplimentara prin umezire în centrul fundatiei sub efectul unei inundari generale a terenului,

b) tasarea suplimentara datorata unei umeziri locale (x=10m, x – distanta de la limita sursei de umezire pâna la axul fundatiei analizate, distanta masurata pe orizontala; hs=3m, hs- adâncimea la care se afla sursa de umezire fata de cota terenului, distanta masurata pe verticala),

c) tasarea suplimentara datorata unei umeziri locale în mijlocul unei laturi a fundatiei, h s =2.0m,

d) tasarea relativa diferentiala respectiv înclinarea constructiei ca urmare a umezirii locale conform cazului c.

Bibliografie:

1. Buletinul constructiilor 7/2001, P7/2000,

2. Fundarea pe loessuri si pamânturi loessoide - Vladimir Dianu si Octavian Cosovliu,

3. Tasarea constructiilor, aplicatii – Alecsandru Vaicum,

4. Fundare eficienta în conditii de teren dificile – Vladimir Dianu si Fevronia Dianu,

5. Tabele grafice si formule pentru proietarea fundatiilor,