Sunteți pe pagina 1din 14

I Caracterele sindronului de neuron motor central a) Paralizia: totala plegie, partiala pareza; afecteaza amplitudine, viteza, forta, rezistenta

nta la effort muscular, pe m. i. cuprinde fl, pe m. s. afct ext. b) Hipertrofia: caracterizata clinic prin spasticitate, reprezinta rezistenta la intindere a muschilor, cedeaza la lame de briceag; la m. i. predomina pe ext; la m. s. pred pe fl. - este mai evidenta la musculatura antigravitationala si muschii implicati in miscari voluntare c) exagerarea Reflexelor Osteo Tendinoase poate apare clonusul d) apar reflexele patologice Babinsky, Rosolino, Hoffmann e) Abolirea reflexelor cutanate abdominale si cremasterian f) Sincineziile sunt miscari care se executa concomitant cu alte miscari voluntare - sunt 3 tipuri globale, de imitatie, de coordonare II Hemiplegia in coma Caracteristici 1) deviatia capului si ochilor 2) examenul ocular strabism, mistagmus, midriaza 3) paralizie faciala centrala- etajul superior e normal, poate ridica sprancenele, de la inchisul ochiului nu mai poate; redoare de ceafa 4) paralizia membrelor: m. s. fl +pron, m. i. rot ext si ext. - cand membrul superior paralizat e ridicat pasiv, mana cade la 90gr de antebrat. 5) exagerarea reflexelor osteotendinoare apar reflectele patologice : Babinsky pe partea flasca. b. stadiu de spasticitate Caracteristici: tonus muscular crescut; reflexe centrale crescute; apar sinergiile; initierea miscarii e ameliorata, dar controlul miscarii e insuf; miscarile sunt dificile datorita spasticitatii; tonusul muscular este crescut la m. s. pe fl si la m. i. pe ext. Obiective : - promovarea activitatii antagonistilor; promovarea unor scheme complexe de miscare; promovarea controlului musculaturii proximale; promovarea controlului art intermediare (posturari, fnp.) a. stadiul initial Caracteristici; hipotonie muscular; reflexe tonice si spinale dominante controlul este scazut; abolirea controlului voluntar pe partea afectata; afectarea functiilor vitale( respiratie, deglutitie); afectarea constiintei asupra jumatatii de trunchi plegice Obiectivele;ameliorarea functiilor vitale; cresterea constientizarii schemei corporale; ameliorarea controlului asupra trunchiului si centurilor; cresterea abilitatii de a incrucisa linia mediana a corpului ( la ambele member superioare + inferioare); mntinerea mobilitatii articulatiilor periferice; normalizarea tonusului; ameliorarea abilitatii(capacitatii) functionale de prehensiune( apucat) si de mers c. stadiu de refacere Caracteristici; tonusul muscular se apropie de normal; sunt posibile miscarile in afara schemelor sinergistice( mai ales pentru articulatiile proximale ( umar si sold)) efecuare exercitii isolate; mai exista dificultati in controlul motor distal, in abilitate si in viteza executiei

Obiective; promovarea abilitatii extremitatilor( prehensiune si mersul correct); ameliorarea a 3 elemente viteza de miscare; controlul motor distal; a automatismului miscarilor Recuperarea neuromotorie in hemiplegie Obiective: combaterea si controlul spasticitatii; Combaterea hipotoniei; realizarea unui echilibru intre spasticitate si hipotonie; recuperarea abilitatii extremitatilor adica a functiilor( prehensiunea si mersul) Recuperarea urmareste : forta, rezistenta, viteza si amplitudine toate se refera la contractia musculara Metoda BOBATH Obiective: cresterea stabilitatii prin activarea reflexelor postural; controlul miscarilor isolate( prin ruperea sincineziilor) Mijloace 1. plasarea membrelor in pozitii care trebuie mentinute active Caracteristici aceste pozitii sunt opuse pozitiilor induse de spasticitate - se realizeaza mentinerea acestor pozitii prin : - tapotament asupra muschilor - presiuni dinamice asupra muschilor 2. Schimbarea voluntara a pozitiei - subiectul trece singur din DD in DV=rostogolire -> in patrupedie asezat O.S. - se utilizeaza posture reflexe inhibitorii adica = reflexele tonice ale gatului si rotatia sau rostogolirea trunchiului Reflexele gatului 1. refexul tonic asimetric al gatului: - rotatia si inclinarea gatului stimuleaza extensorii spre menton si flexorii spre occiput 2. reflexul tonic simetric al gatului extensia gatului stimuleaza extensorii m s si flexorii m. i. - flexia gatului stinuleaza flexorii membrului superior si extensia membrului inferior Metoda Kabatt Principii 1. Schemele de miscare in lanturile kinetice ale membrelor superioare sau inferioare se realizeaza in diagonala( sub spirala) si se numeste SCHEMA DE IRADIERE 2. Miscarea active se deruleaza de la distal la proximal in stabilitatea articulatiei inverse 3. Pentru fiecare segment al corpului exista doua diagonale de miscare (antagoniste) 4. Fiecare schema de miscare ( diagonala sau schema de iradiere e acelasi lucru) exista 3 componente: - flexie - abductie - rotatie interna - extensie - adductie - rotatie externa 5. Rezistenta maxima aplicata pe un anumit grup muscular determina iradierea schemei de miscare Paralizia

Principiile 1. Dezvoltarea activitatilor reflexe si a reactiilor primitive( in faza flasca) 2. Stimularea miscarilor voluntare isolate in faza spastica Metoda Brumstrow Combina 3 elemente : 1. Facilitarea centrala (FNP) 2. Stimulerea proprioceptiva( percutia pe tendon) 3. Stimularea periferica cutanata( periajul pe pielea carea acopera grupele musculare pe carema uit sa le stimulez) Paraplegia 3 elemente care apar: 1. paralizia membrelor inferioare | 2. tulburari de sensibilitate | =>din 2 situatii: - leziune de fascicul piramidal( de 3. tulburari sfincteriene | neuron motor central) - leziune de neuron motor periferic Recuperarea are 4 stadii: A{1. Soc medular pune probleme de A{2. Independenta la pat redobandire in sezand B{3. Stadii de independenta in scaun C{4. Reeducarea mersului A = reeducarea paraplegicului la pat B = reeducarea paraplegicului in sezand C = reeducarea paraplegicului in ortostatism si mers Recuperarea are 3 obiective: - reeducarea vezicii si intestinului - reeducarea motorize - reeducarea sensibilitatii A. Reeducarea paraplegicului la pat 1. mobilizari passive efecte - mentin o buna circulatie - previn articulare - previn retracturile musculo-tendinoase - previn pozitiile vicioase - dureaza de la 15 min la 1 h/ membru / x2 /zi timp de 6 saptamani 2. Posturari: - picior in dorsi-flexie - genunchi si coxofemurala in extensie - coxofemurale in abductie cu o perna intre ele 3. Mobilizarea activa :- dupa iesirea din stadiul I

Obiective:

a) mentinerea si tonifierea membrului superior si a trunchiului superior cu atentie pe urmatorii muschi: - marele dorsal este singurul muschi care face legatura intre membrul superior si basin - este ridicator al hemibazinului - tricepsul pentru a putea sta in carje - muschiul scapulo humaralei b) tonifierea si ameliorarea mobilitatii trunchiului inferior tehnici de thoping si lifting: tonifica musculature abdominala si extensorii trunchiului c) modificarea voluntara a pozitiei in pat d) exercitii respiratorii e) readaptarea la verticalitate f) inceperea mobilizarilor pasivo-active de membru inferior ideal in apa, adica nu din suspendat B. Reeducarea paraplegicului in sezand Mijloace 1. Mobilizari passive: - cu strech-reflex se face pe final si mai lent - atentie la spasticitate care devine tot mai evidenta la urmatoarele 3 grupe de muschi - ischiogambieri - flexori plantari - cvadriceps ( apar rar si este menajata deoarece ajuta la transfer) 2.Mobilizari active Obiective: a) cresterea fortei musculare pe membrul superior - tricepsul - marele dorsal - marele pectoral - marele rotund - marele dintat - se face ridicarea sezutului din sezand alungit si sezand scurtat ( de aici de fac miscari de lateralitate, rotatie si miscari antero-posterioare sle pelvisului) b) mentinerea unei pozitii ridicate a trunchiului pe basin din sezand alungit( spatele e drept) c) deplasarea bazinului si a membrelor inferioare din sezand alungit( tarare) d) exercitii pentru promovarea activitatii membrului inferior cu atentie pe 2 grupe musculare cvadriceps si ischiogambieri prin diagonalele Kabatt Pentru cvadriceps merg amandoua diagonalele de flexie Pentru ischiogambieri diagonalele de extensie e) Adaptarea pacientului la scaunul cu rotile cum urca scarile - cum coboara scarile - cum se roteste f) de aici in coloe pregatirea pentru ortostatism si mers- controlul balansului trunchiului Face 2 lucruri exercitii de tarare pe burta - din patrupedie ridica alternative cate un membru superior g) exercitii de crestere a activitatii voluntare a muschilor mambrului inferior h) mers din sezand alungit cu carje scurtate C. Reeducarea paraplegicului in ortostatism si mers

1. Criteriul Gutman = daca pacientul mentine echilibrul in asezat cu ochii inchisi si bratele inainte se poate trece la ortostatism si mers Poate sa fie cu orteza de la treimea superioara a coapsei pana la picior cu balama la nivelul genunchiului 2. Exercitii de angulatie Rol scad spasticitatea si previn contracturile - pun in functiune musculature voluntara - previn osteoporoza - previn calculoza renala - previn osificarea reflexa in tesuturile moi - permite accesul paraplegicului in anumite locuri Mersul incepe cand coboratorii si ADD uctorii ridica 15 kg (cei 4 muschi mari) - cvadricepsul ridica 30-35 kg Tipurile de mers : 1. cu pasi alternanti in 4 timpi carja stanga picior drept - carja dreapta picior stang - in 2 timpi carja stanga picior drept - carja dreapta picior stang 2. pasii tarsiti se avanseaza cu carjele(ambele sau pe rand) apoi se tarasc picioarele pana in dreptul lor sau chiar le depasesc ( adica arunca picioarele mai in fata) 3. prin pendulare ambele carje sunt inainte,greutatea se transfer ape ele apoi prin balans membrele inferioare sunt aruncate inaintea lor Spastice, datorita leziunilor; se insoteste de tulburari sfincteriene si vegetative grave Paraplegia spastica Exista 2 tipuri 1. Paraplegia spastica in extensie - pacientul are un mers specific galinoceu( ca de gaina) - are un picior echin - genunchii sunt in contact datorita contractiei ADDuctorilor - scade flexia gambei si a piciorului - reflexele osteo- tendinoase exaggerate - clonus = miscari rapide - apar reflexele patologice 2. Paraplegia spastica in flexie - forta musculara 0 - Reflexele Osteo Tendinoase mai putin exaggerate decat la forma anterioara de extensie - apare fenomenul de tripla flexie la cea mai usoara stimulare Stadiul I - Socul medular Simptomatologie:- paraplegie flasca - anestezie - absenta reflexelor miotatice - tulburari vegetative ( variatii de puls, hipotensiune, abolirea secretiei sudorale, hemoragii digestive, hipersecretii bronsice) - tulburari trofice de tip escara Stadiul II Faza de paraplegie reziduala Simptomatologie

- reapar activitatile reflexe: vezicale, rectale, Babinski, reflexul de tripla flexie, reflexele de extensie Stadiul III Faza terminala Caracteristici: - activitatea reflexa dispare progresiv - apar atrofiile - dispar automatismele vezico-rectale - subiectul poate sa moara datorita infectiilor Paraplegia flasca Caracteristici: -instalarea e brusca prin sectiune completa de maduva - poate sa apara va stadiu terminal al paraplegiei Recuperarea neuromotorie la pacientul paraplegic Obiective: - prevenirea escarelor - conservarea amplitudinilor normale de miscare articulara - ameliorarea tonusului muscular cu crestere progresiva - prevenirea contracturilor si retracturilor - reeducarea ortostatismului si a transferului - reluarea mersului atunci cand e posibil ( traumatism sub T10) - activitati gestuale - reinsertia sociala a sugiectului PARKINSON Simtome: 1. rigiditate | 2. bradikinezie | => determina: tulburari posturale, mers cu pasi mici, pierderea 3. tremor neintentional | echilibrului si facies imobil Stadii evolutive I Atingere usoara unilaterala, permite o activitate aproape normala II Atingere bilaterala mai ales a trunchiului afecteaza acticitatea profesionala III Sunt prezente toate semnele clinice ceea ce determina dificultati ale vietii curente IV Nu mai merge singur si e dependent in multe activitati profesionale V Impotenta functionala totala Obiective: 1. Ameliorare- mobilitate - viteza de miscare - coordonarea - respiratia - mimica a) ameliorarea mobilitatii prin 4 elemente: - tehnici FNP - rotatii de gat si trunchi - exercitii libere de asuplizare la oglinda - miscari simetrice care apoi devin asimetrice b) ameliorarea coordonarii 5 tipuri de exercitii 1.exercitii libere periferice si axilo-periferice flexi, extensii, ABDuctii, ADDuctii

2. exercitii de rotatie a trunchiului associate sau nu cu miscari de brate sau mers 3. exercitii cu mingea, cu popice, cu bastonul 4. exercitii de mers( lateral, inainte, inapoi 5. exercitii de cules d) ameliorarea respiratiei exercitii de respiratie abdominala urmata de - exercitii de respiratie toraco inferioara e) ameliorarea mimicii SCLEROZA MULTIPLA Simptome: - tulburari de vedere - scadere de forta musculara si spasticitate - incoordonare( ataxie) - pareestezii si tulburari de sensibilitate - tulburari urinare (mictiuni frecvente, imperioase) - reflexe anormale ( Babinski) - vertij cu tulburari de echilibru Forme clinico evolutive 1. Forma alternanta remisiuni reaparitie 2. Forma progresiva evolueaza constant spre agravare 3. Forma acuta fulminanta un puseu foarte grav -> exitus ( moare) 4. Forma stationara Obiectivele programului de recuperare: 1. Introducerea activitatii motorii voluntare: - reactii de intindere(strech-reflex) - mobilizari pasivo-active - elemente de facilitare ( periaj, vibratie, gheata) - diagonalele Kabatt si exercitii de facilitare de tipul.. - izometrie exercitii cu rezistenta foarte mica - hidrokinetoterapia 2. Ameliorarea feed-back-ului sensorial: - afectarea sensibilitatii proprioceptive determina pierderea controlului motor si a coordonarii - prin bio feed-back cu semnlizare viziuala si acustica se antreneaza proprioceptia 3. Inhibarea schemelor motorii nedorite prin -Bobatt - schemele motorii nedorite apar datorita efectului intens ce determina iradierea excitatiei spre alti muschi 4. Ameliorarea coordonarii - exercitii libere fara effort pe schemele dorite si repetate de mai multe ori - exercitiile se repeat la viteza crescuta treptat - coordonarea se pierde prin lipsa activitatii 5. Prevenirea si tratarea redorilor articulare sia retracturilor musculare Modificari - genunchi si sold in flexie

- picior in varr-echin - rotatie interna brat si umar - flexie degete 6. Ameliorarea tulburarilor cerebeloase - ataxia - dismetria - tulburari de coordonare adiadocokinezie Aceste tulburari sunt date de hipotonie musculara - incoordonare\ - asincronism in contractie- relaxare intre agonisti- antagonisti Ataxia exercitii 1. subiectul executa o singura miscare in fata oglinzii 2. la extremitatea membrelor se plaseaza o greutate (0.5 1.5 kg) 3. se executa FNP-urile 4. exercitiile Frenkel (Sbenghe) MONONEUROPATIILE Paralizia de plex brachial superior 1. Tipul superior Duschenne R afecteaza uneori C5-C6 + - C4 4 muschi sunt intotdeauna afectati deltoid - biceps - brachial anterior - lung supinator Partial sunt afectati supraspinosul - subspinosul - subscapular - romboizi - marele dorsal - dintat anterior Caracteristici: - umar in epolet ( umar cazut) - tulburari de sensibilitate minore( tegumentul ce acopera umarul afecteaza prin abolirea Reflexele Osteo Tendinoase, bicipital si stiloradial - nu exista leziuni vasculo- nutritive - mana este normala - este cea mai frecventa leziune 2. Tipul mijlociu Remack C7 afecteaza tricepsul - patratul si rotundul proator - extensorii lungi ai mainii si degetelor Caracteristici - tulburarile de sensibilitate sunt la nivelul antebratului si degetelor de la 2 la 4 - se asociaza cu tipul superior sau inferior 3. Tipul Dejerim- Klumpke sunt afectate C8 si T1 Muschi afectati flexorii degetelor - musculature intrinseca a mainii ( lumbricalii si interososii)

- eminenta tenara si hipotenara Caracteristici - mana are aspect de mana de maimuta - sunt abolite Reflexelor Osteo Tendinoase cubito-pronator - exista tulburari de sensibilitate in teritoriul ulnar - poate sa apara sindromul Claude Bernarde Horner mioza - enoftalmie - ftoza palpebrala 4. Tipul total Caracteristici - atrofie rapida membrului superior - tulburari de sensibilitate extinse importante mai ales distal - poate sa fie present acelasi sindrom Claude B. Horner - nu mai exista Reflexelor Osteo Tendinoase - exista tulburari vasculo-nutritive Leziunea de nerv suprascapular C5 C6 Cauze fracturile de col de scapula - sindrom de incarcare Clinic durere in zona latero-posterioara a umarului - greutate la ABDuctia membrului superior - scade rotatie externa a umarului Leziunea de nerv circumflex C5 - C6 Cauze leziuni traumatice (luxatia anterioara a capului femoral) - sindrom algo-amiotrofic - intoxicatiile cu metale grele - tratamente prelungite cu sulfamide - somn Teritoriul senzitiv tegumentul ce acopera umarul si fata exterioara a bratului Teritoriul motor 2 muschi deltoidul - rotundul mic Leziunea de nerv musculo-cutanat C5- C6- C7 Cauze traumatica ( prin compresiune sau tractiune) - iatrogena ( manevre medicale gresite) Teritoriu senzitiv regiunea antero-externa si postero-externa a antebratului Teritoriul motor 3 muschi biceps brachial - coracobrahialul - brahialul anterior Leziunea de nerv radial C5 C6 C7 C8 Cauze compresiune in axile prin carje - fractura de dializa humerala

- sindrom de incarcerare - fractura monteggia ( fractura extremitatii proximale a cubitusului + luxatie cap radius) - Sindromul lojei supinatoare - traiect anormal ( printer scurtul supinator si extensor degete) Teritoriul senzitiv regiune posterioara brat - treime inferioara fata posterioara antebrat - fata dorsala police - fata dorsala mana Teritoriul motor triceps - anconeu - lungul supinator - I si al II lea radial - cubitalul posterior - extensor comun degete - extensor propriu index - extensor propriu auricular - lung extensor police - scurt extensor police - lung ABDuctor police Atitudini anormale mana cazuta in gat de lebada - police addus si usor flectat - celelalte 4 degete usor flectate - antebrat in usoara flexie Teste care obiectiveaza deficitul motor 1. Testul salutului militaresc 2. Testul juramintului 3. Testul pronatiei in resort 4. Testul lungului supinator care se percepe ca o coarda Se pierd reflexele tricipital si stiloradial Leziunea de nerv median C6 C7 C8 T1 Cauze traumatice fractura diafiza humerala - fractura epicondiliana - sindrom de incarcerare intre humerus si cubitus - sindrom Wolkmann - sindromul de canal carpian - infectioase infectii virale - intoxicatii sau neurinoamele Teritoriul senzitiv extremitatea fetei dorsale a degetelor 2 si 3 - fata palmara a police, indice, medius si jumatate din inelar

Teritoriul motor rotund si partat pronator - mare palmar - flexor superficial si flexor profund degete (2 si 3)

- lumbricali externi - lung flexor police - scurt flexor police - scurt abductor police - opozant police Atitudini particulare antebrat supinat - mana simiana = policele e in abductie si eversie-eminenta tenara e atrofiata-lipsa opozabilitatii policelui Teste 1. Proba de grataj ( nu poate zgaria cu index) 2. Proba flectarii degetelor in pumn nu e completa = mana predicatorului 3. Proba pensei bidigitala si tricipitala 4. Proba incrucisarii degetelor Cauzalgia: - este un sindrom caracterizat prin durere de tip special,tulburari vasculare si trofice in extremitatea distala a membrului De ce apare? - apare o sinapsa artidiciala ontre 2 elemente fibrele somatice senzitive - fibrele eferente simpatico Caracteristici - genereaza durere - intensa - neplacuta - pulsatila - exacerbate de miscare, caldura, atingeri - roseate - caldura - hiperkeratoza Leziunea de nerv cubital Cauze traumatice pot avea 3 sedii axial - brat - cot - alte etiologii boli infectioase - colagenoze - embolie Teritoriul senzitiv fata palmara degetele 4-5 - fata dorsala degetele 4-5, partial 3 Teritoriul motor cubitalul anterior - flexor profund degete 4-5 - interososi palmari - interososi dorsali - lumbricali interni - scurt flexor police cap intern - adductor police - opozant deget mic - flexor deget mic - abductor deget mic

Teste 1. Testul evantaiului(nu rasfira degetele) 2. Testul colii de hartie Froment ( nu tine foaia) 3. Testul gratajului 4. Testul pensei intre police si auricular( deget mic) 5. Testul calicelui ( nu poate sa stranga mana complet) Membrul inferior Leziunea nervului femuro-cutanat R2 Nerv cu fibre sensitive Test zona fesiera - zona antero-externa a coapsei Poate fi afectata in 1. miscari fortate de flexie-extensie coapsa-bazin 2. compresie spondilita uter gravid - spondiloza tumori pelvine - fracturi de sold 3. psoida, apendicectomie Clinic apare meralgia parestezica parestezii - bipoestezie Leziunea nervului crusal sau femoral Are 4 ramuri: 1. nervul musculo cutanat extern - croitorul - da ramuri cutanate sensitive 2. nervul musculo cutana intern inerveaza pectineu - adductorul mijlociu - ramuri sensitive pentru fata interioara a coapsei 3. Nervul cvadriceps 4. Nervul safen intern senzitiv pentru fata mediala a gambei si piciorului Teritoriul senzitiv fata anterioara a coapsei - fata interna gamba si picior Teritoriul motor psoas iliac - croitor - cvadriceps - pectineu Clinic tulburari de sensibilitate - deficit motor - statiunea si mersul foarte dificile ( urcatul scarilor aproape imposibile) - poate sa apara genu-recurvatum ( genunchiul scapa in spate) - reflexul rotulian este abolit - atrofia musculara apare rapid Leziunea de nerv obturator L2 L3 L4 Teritoriul senzitiv fata interna a coapsei

Teritoriul motor mare, mic, lung abductor - drept intern - obturatorul extern Clinic Sindromul de iritatie nevralgia obturatorie ( dureri si/sau contracture pe fata interioara a coapsei) - Sindromul de deficit motor scaderea marcata a ADDuctiei dar niciodata abolire Leziunea de nerv sciatic L4 L5 S1 S2 Sunt abolite Reftelexe Osteo Tendinoase ahilean si medioplantar Determina - tulburari vasculo nutritive - edem - hiperkeratoza - uscaciunea pielii - striatii ale unghiilor - ulceratii - Sindromul cauzalgic apare datorita lezarii fibrelor de SPI IMPORTANT Teritoriul motor ischioganbierii Leziunea de SPE Teritoriul senzitiv fata antero externa a agambei si dorsala a piciorului Muschii tibialul anterior - extensor comun degete - extensor propriu haluce - lung si scurt peronier lateral - abductor al halucelui Determina picior varr-echin - este imposibil mersul pe calcaie - in statiunea unipodala nu se evidentiaza tendoanele extensorilor Semnul Fromen - Semnul Lupulescu in statiune bipodala si il impinge de umeri in fata - piciorul cu leziune de SPE nu ridica varful Leziuni de SPI Teritoriul senzitiv fata posterioara a gambei degetele 4-5 Teritoriul motor gemeni - solear - tibial posterior - lung flexor comun degete - lung flexir haluce - scurt flexor haluce - lumbricalii

- interososii Clinic nu merge pe varfuri - mersul are aspect talonat - bolta anteroposterioara a piciorului se sterge Teste 1. Testul Fromen sprijin unipodal pe piciorul de testat si nu se evidentiaza tendonul Ahilean 2. Testul Pitres nu ridica calcaiul cand varful piciorului e in contact cu solul - este abolit reflexul Ahilean - poate sa apara si sindromul cauzalgiei Leziunea de nerv tibial posterior L4 L5 S1 Teritoriul motor tibial posterior - flexor comun degete - flexor propriu haluce Teritoriu senzitiv teritoriul plantar