Sunteți pe pagina 1din 14

Pr. Nicotae Achimescu este pr<llbsor itl liirctrltAtii t lnivcrsithtii teologie Ortodoxd,,Dumitru Staniluttt" rr lilosofia Ctrza" Iaqi.

Preda cursul de Istoril ti "Al.-i in cadrul acestei facultali 9i la lracull"atea de r.iigiil"t


de

Pr. Nicolae Achimescu

L1;;,

Este catedra de literaturi universala 9i cornparata' unde' in doctoi al Universitatii din Ttibingen' Germania'

cu titlul Die anul 1993, $i-a sustinut teza de doctorat Bewertung Voltendung des Menschen im Buddhismus'
Beyerhaus qi a prof. dr' J' Moltmann' qi fenomenologia Pe linga numeroase studii de istoria ,rtigil;t, autorul a publicat urmdtoarele cdrti: TestaHristos' traducere din -"it"f Domnului n'ostru Iisus Polirom' Iaqi' limba latin6, cu note 9i studiu introductiv' popoarele antice, 1996; Istoria 9i filosofia religiei la Mater Jassyensts Junimea, Iaqi, 1998 (Premiul ,,Alma al Institutului pentru Societatea si Cultura RomAni' VII-a editie a Salof.n * carte universitara' la cea de-a pi cres'tinism' 'nului National de Carte, IaSi, 1998); Budism Junimea Considerafii privind deslv0rpirea omului' Tehnoi.hnopr.rr, Iasi, 1999; India' Religie 9i filosofie' Clujpr.rr,'fuqi, 20Ol;Noiie migclri religioase' Limes'

ausorthodoxerSicht,subindrumareaprof.dr.P.

RELIGII iN DIALOG

Napoca,2002.

O TRINITAS, 2006

tsBN 973-7834-46-1

TRINITAS,2006

RELrcl iru

orntoc

2s3

2. ReTncarnarea

realitate sau iluzie?


2.1. Reincarnarea
ln lumea

cu diferite culturi gi religii strdine, care pot fi corelate cu alte clemente (meditafie, astrologie etc.) gi care, totodatii, au scdpat de sub controlul marilor traditii. invatStura despre reincarnare s-a rdspAndit concomitent cu tcel val al noii religiozitifi, care a luat amploare pe la inceputul anilor '70, profitdnd de momentul deciderii traditiei in lumea
apuseand, declangat in urma tulburdrilor din anul 1968 gi dupa
ilceea. Decdderea tradifiilor cregtine apusene a atras dup6 sine,

o temd incitanti

in primul rdnd, un interes marcant pentru religiozitatea oriental62. in anii '80, acest val a cdpdtat o amploare si mai mare, iar
rniEcdrile religioase gi ezoterice inrddlcinate mai puternic in cul-

cres,tin6, de mai bine de doud secole pdtrund idei

specifice unor religii orientale. Intermediarii acestora mai apropiafi au fost, dintotdeauna, oamenii de qtiinfS, poefii 9i filosofii. Dintre religiile apdrute in spafiul indian, hinduismul 9i budismul au stirnit interes Ei gi-au gdsit adepfi. Din acelagi spafiu apar mai tdrziunoi fenomene cu caracter religios 9i privind concepfia despre lume: tendinfe difuze, noi migcdri, ,,cordbii salvatoare". Multele teme propuse de ele se afld la indemind qi-i atrag pe mul1i dintre semenii nogtri: superstifie, magie, divinizareanaturii, o gnozil subliml cu caracter intelectual 9i estetic, cu pretentia de a descifra tainele lumii si secretele misticii; un cult al vrdjitoarelor, secte juvenile si religiozitate cu caracter vagabond; reintoarcerea la religiile arhaice $i la zeifele si zeii lor; forme de terapie ca substitut religios; explica{ii privind lumea, care nu corespund realiafii, $i schite generale pseudo-gtiintifice, neconfirmate cu ajutorul experienfei Si ratiunii. Ideea de reincamarer face parte 5i ea din rdndul acelor multc concepfii religioase vehiculate actualmente in cadrul intdlnirii rin spafiul apusean, cea mai popularA este notiunea de ,,transmigratie a sufletului" (metempsihoza). in afara acesteia, mai glsim cuvintele ,,renaEtere" cel Qtalingenesis) sau ,Jeintrupare" (reincamare). Reintruparea este numele DimpotrivA, mai potrivit pentru aceasti doctrin6 apirutil initial in India'

tura occidentald au primit un nou impuls. Dintre acestea fac parte, in primul rind, spiritismul modem, ale cdrui inceputuri dateazt de prin anul 1848, ca gi Societatea teosoficd, intemeiatE in 1875, si antroposofia izvorAta din aceasta in 1913. Un rol decisiv in cadrul acestora il joacd conceptele de karma si reincarnare, corelate cu gindirea evolufionistZi apuseand, nu in ultima instantd in urma influenfelor asiatice, care au inceput s6-gi arate cfectele in secolul anterior prin traducerea scrierilor sacre orientale in Europa gi America. in prezent, elemente orientale gi occidentale ale noii religiozitA(i se regdsesc laolalta in migcarea New Age. Un element comun, alaturi de multele elemente absolut distincte ale acestei miscdri, il reprezintd convingerea cd
transmigra(ia sufletului desemneaza in mod tipic evolutia semanticd a invd(aturii in Occident; pentru ca abia in acest spafiu, sub influen{a greceasci (nu a Bibliei), apare conceptia despre un suflet care supravietuie$te mo(ii, care se poate elibera de trup pi poate intra din nou intr-un trup efemer. Cf. K. Hutten, S. von Kortzfleisch, Seelenwanderung- Hoffnung oder Alptraum der Menschen2, Stuttgart, 1962, pp. 9- 10. 2 R. Hummel, Indische Mission und neue Frc)mmigkeit im Westen, Stuttgart, 1980; idem, Gurus in Ost und West, Stuttgart, 1984.

4!Wni,ir

PR. NICOLAE ACHIMESCU

RELrGil iru

Otnloe

25s

pe calea unor omul nu are o singut6via\6,ci se afld, dimpotrivd' permanent reincarndri succesive, in cadrul cdrora acumuleazd

experienfegiaspectealecosmosuluiinintregulsiuqiigiepude izeaz| tot mai pregnant propriul sdu potenfial; este vorba insdsi credinfa in reincamare. intrucdt cei mai mulfi oameni poart6, din punct de vedere
pune religios, in mod predominant amprenta creqtinismului' se tot mai clar intrebarea dac6 9i in ce mdsurl cregtinismul s-ar

rlrogurilor. Inclusiv psihologia s-a aritat de multd vreme intercsatd de aceste ..mutatii ale starii de conqtiinfd"s' ,,Psihologia transpersonald" s-a consacrat cercetdrii Stiin(ifrce dupd ce medicul Carl Gustav Jung6 abordase deja, cu rnult timp in urm6, domeniul experienfei religioase ca obiect al psihologiei. in cele din urm6, sub influenta sa, a fost reabilitat tot ceea ce Stiinta qi cregtinismul anatematrzaseid, in deplin acord, in secolul anterior ca superstifie. O tem6 predilectd a psihologiei transpersonale o constituie cxperienfele propriei nagteri $i mo{i, sub influenta LSD sau ale Lrnor psihotehnici gi tehnici de meditatie avAnd ca scop schimbarea con$tiinteiT.

rale

celorlalte, ci un nou factor care schimbd intreaga ecuafie"r. pacien{i Exista o mulfime de car!i despre experienfele unor viati si readuSi la viatpta. Revenifi din starea de limita dintre de o moarte in urma unui accident sau a unei crize generate ei reanume boala, conform motto-ului,,am fost mort clinic"'
a

De acest domeniu fin qi acele regresiuni rcahzate intr-o stare similard transei, care conduc, aparent parcurgAnd in sens invers fazanagterii gi a gestafiei, inapoi spre viefile anterioare.

2.2. Perspectiva hinduistd 9i budistd

asupra reincarnirii
invdtltura despre reincarnare este mai veche decit creqtinismul. Cercetarea istoric6 a originilor ei ne conduce pAnd in perioada str6veche a Vedelor, pAnd in primul mileniu pretrestin, in care a inflorit atAt de bogata literaturd sanscrita- in
orice caz.ideea de reincarnare a devenit un element fundamental

lateazddespreviziuniluminoase,apari\iaunordecedafiqidespre cdl6torii ale sufletului in spa{ii necunoscute pind aruuci' Peaceea5iliniesep|aseazdinteresultotmaicrescAndpentru extaanumite experienfe similare din istoria religioasd recentd: zele gamaniste 9i practicile care conduc la acestea' cdderile meditative inextaz$i stdrile de con$tiinti induse prin utilizarea

al gdndirii indiene in perioada Upani;adelor, respectiv a Vedelor Cf. C. Albrecht, Psychologie des mystischen Bewusstselrs' Bremen, 1951; idem, Das mystische Erkennen. Gnoseologie und philosophische Relevanz der mystischen Relation, Bremen, 1958. 6 Cf. C.G. Jung, Zur Psychologie westlicher und ristlicher Religion,
5

, Das tikeun erung

und die

Seelen-

,1984-1985,P'46: um? , in Material'

Zirich,1963. 7 Cf. S. Grof, Geburt, Tod und Transzendenz. Neue Dimensionen der
Psychologi e, Mtinchen, I 985.

256

PR. NICOLAE ACHIMESCU

RELIGII IN

DIALOG

257

tdrzii. Aceste scrieri filosofice cu un caracter speculativ - cea mai veche dintre ele datdnd de prin jurul anului 500 i.d.Hr. confineau inifial invdfdturi secrete, ceea ce presupune cd, la inceput, gi ideea de reincamare a fost o invdldturd secret6. UIterior, aceasta s-a contopit cu la fel de vechea invdfdturd desprc rdsplata faptelor in lumea de dincolo qi a determinat pe mai departe concepfiile indiene despre fundamentul, substanfa si destinul oricdrei fiinte vii, despre calea qi finalitatea mdntuirii oamenilor. Prin intermediul budismului, in fine, aceste conceplii s-au rdspdndit cu mult peste graniqele Indiei, spa{iul in
care au aparut.

r cspectiv atm an -ul,,,sinele"e. C a:uza primordial a a existenf ei si rrucleul individual al persoanei, ftindamentul cosmic gi cel spiri-

ttal, Brahman si atman, sunt identice. Pentru vizionarii (Ipattisadelor, eliberarea si mdntuirea sunt incluse in realizarea intLritiv6 a acestei cunoa$teriro.

Aici avem si o aluzie la rdspunsul la intrebarea legata


ccea ce este, propriu-zis, ,,suflefuI", care,

de

Potrivit doctrinei hinduiste, in fiinta cea mai interioard a omuun,,atman" care, fiind dincolo de constiinfa eu-lui gi distingdndu-se esenfialmente de suflet Ei spirit, este de substanfd divind, este indestructibil si neschimbabil. in (Jpanisadeletimpvii importante erau, inprimul rdnd, reflecfiile pe marginea problemei legate de cine este purtEtorul vie{ii8. Aceast6 problemd s-a pus nu doar in India, ci in toate filosofiile; 9i rdspunsurile sunt cumva similare. Inclusiv in India s-au incercat rdspunsuri pornindu-se, in primul rind, de la elemente particulare. Este cumva piatra de temelie a cosmosului Si a vietii umane apa, focul sau aerul (suflul de viafa)? in corelafie cu aceste reflecfii, incd de timpuriu, s-au frcut speculafii cu privire la destinul de dupd moarte al omului. De pildd, acest destin a fost comparat cu circuitul apei, care se evapord spre vdzduh, iar apoi revine pe pdmdnt gi produce hrand gi o nouA viatd. insa rdspunsul definitiv este mult mai profund: fundamentul realitdtii din care au apdrut la inceput absolut toate elementele este ceva de naturd spirituala, mai mic decAt un bob de orez si mai mare decAt toate cerurile, de necuprins gi indestructibil,

lui

se afld

potrivit invdtdturii intliene despre ,,transmigrafia sufletului", trece de la o existen{d la alta. Upanisadele afrmd, cu o anumitZi simplitate.. atrnan-ul, sinele. Atman-ul transmigreazi de la o existenfila alta asemenea rrnei omizi care coboard de pe un firicel de iarbd gi se ca{dra pe Irltul. Firegte, in realitate, problema este mai complicatd. Aceasta lrentru cd, in concep{ia hinduisti, atman-ul se afla dincolo de orice eveniment care fine de lume. El rbmAne intangibil in ceea ce priveqte moartea gi via{a, timpul si schimbarea. Este ,,marlorul" absolut pasiv al oricdrui proces evenimenfial si, in ce-l priveste, nu face nimic. Privit din aceastA perspectivd, de fapt, cl nici nu ,,transmigreazA". in plus, el nu depinde de vreo individtralitate. A recunoaste atman-ul inseamnI a renunfa la finitudinile oricdrei individualitati $i a abandona orice sentiment de ,,eu" gi ,,al meu". in contrast cu variantele ei occidentale. doce

Yezi Chandogya-Upanishad,

launtrul inimii este Brahman. Cu el

IIl,

14,

ceva dispute, inteleptul yajnavalkya o povdluiegte pe so{ia sa, Maitreyi: ,,Sinele trebuie privit, ascultat, gAndit 9i luat aminte bine, Maitreyi. intr-adevar, cel care l-a v6zut pe alman, l-a ascultat, l-a gindit gi l-a recunoscut, acela a recunoscut intreaga lume... Cdnd pare cd existb dualitate, atunci unul il asculta pe celalalt, unul il miroase pe celilalt... Dar cdnd totul a devenit una cu atman, afunci cum al putea el sd vadd pe cineva, cum ar putea el s6 miroase pe cineva... Cum ar putea el si cunoasci pe cunoscdtor? Acum, tu cunogti inv6{Atura, Maitreyi. Intr-adev6r, aceasta atinge nemurirea" . Yezi B ri hadaranyaka-Upanis had,
11,4,5 sq.

ibidem,VI,9,l. to in B rihadaranyaka-(Jp anishad, dupd

mi voi contopi

4: ,,Sinele (atman) meu dindupa moarte"; cf.

Cf. N. Achimescu, Budism $i cre$tinism,Iagi, 1999, pp. 49-50.

=F
258
PR. NICOLAE ACHIMESCU RELIGII IN

DIALOG

259

trina indiand despre ,,reincarnare" nu este preocupatd deloc dc evolutie gi de desdvdrgirea vreunei individualiafl. in aceasti situafie, cum este garcntath identitatea persoanei de la o via{21 Ia alta? Aceasti intrebare va c6p6ta un accent qi mai mare in budism, dupd cum se va vedea, pentru c6 budismul contestd nu doar persoana, ci gi existenta vreunui atmctn. Deosebirea fafd de hinduism constii in faptul cd budismul infirml existenfa qtman-ului, in acelaqi timp pune sub semnul intrebdrii identitatea persoanei de la o existenfd la alta si, in celc din urmd, complicd gi mai mult dificila problemd hindusd legatA de ceea ce transmigreazA. ,,Este cel ce se reincarneazdacela;i cu cel rlposat, sau estc el un altul?", se pune intrebarea in Milinda-Panna. Rlspunsul: ,,Nu este nici acelaqi, nici alful... Un fenomen apare, un altul dispare, deqi ele se succed fbr6 intrerupere. In acest fel, cineva nu ajunge nici ca aceeagi persoand, nici ca o alta pAnd la configurarea noii congtiinfe". Noul individ, apirut ca urrnare a dorinfelor gi efectelor karmice anterioare, se afld intr-o rela{ic sensibild cu existentele sale anterioare, asemenea unui ecou, unei imagini in oglindi sau unei amprente a sigiliului, aga cum afirmd textele din canonul pali, care constituie temelia budismului Theravada. In budismul Mahayana, de mai tdrziu, aceastd concepfie despre ciclul reincarnIrilor a fost gi mai serios pusd sub semnul indoielii: conform doctrinei mahayaniste, acest ciclu exist6 doar in imaginafia celui neiluminat. Canonul pali prlegte viafa ca pe un curs mereu inainte, constituit din diferiti ,,factori ai existenfei", care se condifioneazd reciproc gi care sunt impS(ifi in cinci grupe (skandhas). Acest curs n-are nici un fel de personalitate gi substanfd. Omul trebuie sb abandoneze tluziade ,,eu" gi ,,al meu" gi s6 priveascd realitatea ca un joc al unor forfe impersonale. Numai astfel se poate proteja de existenfele ulterioare. Practic, interesul budist se invArle in jurul acestui curs al existenfei gi analizei sale, gi nu

rnentul cAnd cineva r erig6 a aces_ tui condifionism gi sa i respecti,,ul r{unge la eliberare, c Budigtii moderni japonezi se exprimi mai pufin conservativ in aceasti privintd. In Japonia, invdfdtura despre reincamare .-a jucat niciodatd un rol asa de important ca in India. iar inte-

jurul problemei supravietuirii individuale. Rezultatul acestei rrnalize rezidd' in doctrina despre ,,na$terea condilionata" Qtralityasamutpada). Ea nu poate fr prezentatd aici in toatd comPlexitatea sa. semnifica{ia ei propriu-zisd const?i in argumentul ca nimic din aceasta lume vizibild nu este necondifionat. in moin

D.T. Suzukirr, ufl mare mSrturisitor al Zen-ului in Occident, considerd qi el transmigrafia sufletului doar,,o teorie de inspiratie, plind de impulsuri poetice", fbrd sd se declare fbtis un adept al acesteia.

trisna ar insemna a recurge la suicid". Suzuki vede in dorinfa de a birui aceasti sete de via{6 chiar o expresie a acestei sete de via{d. Purificata de toate, setea de viafd trebuie s6 devina. in cele din urmd, un mare act de caitate. in acest sens, Suzuki ,. tuzeazApe cele spuse de cdhe maegtrii Zen: ,,Buddha este Buddha
a nega

'l D.T. Suzuki, Der westliche und c)stliche Weg,Minchen,

l9l4,p.

109 sq.

PR. NICOLAE ACHIMESCU

RELrGl iru

olRtoc

26'l

prin trisna". Sau ,,Buddha este trisna". Pe fundalul monist al budismului Mahayana, aceasta apare aa o simpla consecven{d. Tot la D.T. Suzuki descoperim o idee modernist-budisltr tipic6, gi anume cd, de fapt, reincarnarea se realizeazdpermanent, gi nu doar dupd moarte. Pentru Lama Angarika Govindu, este clar ,,cd nagterea si moartea nu sunt fenomene unice alc vietii umane, ci ceva ce se realizeazd neintrerupt in noi". Cdlugdrul Buddhadasat2 din Thailanda, un cunoscut gAnditor' reformator, s-a exprimat intr-un mod similar: in sens religios, orice eradicare a sentimentului de ,,eu" gi ,,al meu" inseamnd o renastere. Acest lucru s-ar putea repeta de mai multe ori irr aceeali zi. Din aceastd perspectivi, un om obisnuit se poatc ,,naste" frecvent, un om evoluat spiritual mai rar, pentru ca in cele din urmd sd inceteze pentru el acest ciclu al renasterilor. Acest lucru nu are, insd, nimic de-a face cu nasterea biologicrr
din pdntecele mamei. De fapt, aici este vorba despre ,,demitologizarea" invafdturii budiste despre karma si reincarnare. Se pdstreazA analiza tradilionala a proceselor psihologice, dar se elimind consecintelc lor cosmologice. Nasterea real6 nu mai este infeleasd ca o urmare a ignorantei, setei de viata qi karmei. Asemenea tendintc moderne, in conflict cu concep(iile tradifional-populare, pot ins6 contribui la o conciliere cu spiritul modernitafii. Fireste, acest lucru nu se realizeazd,frrd,dificultate. Cdci invdtatura despre reincarnare reprezintd, in budism, consecinfa necesard a doctrinei despre legea karmicd. Cum trebuie sd se repercusionezc karma, dacd nu primeste ocaziapentru aceasta in existenta viitoare? Dacd este suficient6 o singur6 viafd pentru compensarea karmicf,, atunci credinta inkarma intrd in conflict cu experienfa de viafS si, prin aceasta, chiar intr-o stare de crizd. Acela$i lucnr il sus{ine ;i Lama Angarika Govinda, in ciuda analizei sale moderniste pe care o face pe marginea problemei reincarndrii.
l2

,.Fdrd aceastl convingere, invdfdtura budistd devine fbr6 sens, irrtrucit in aceasE situatie moartea ar insemna stingerea gi nimit rrea totald, prin care orice ndzuinfd ar fi lipsita de finalitate"B.

2 -3.

Transm i grarea suf letul u i in

variante apuseana
in ultima vreme, reprezentanlii invdtdturii despre reincarrdnduri, s6 argumenteze c6aceast6 tloctrind a fost Ei o componentd inifiala a invdtaturii crestine. Ei ;rlirmd cd cregtinii primelor secole credeau pe deplin in aceastii rnv6tdfur6. Tocmai de aceea, in Evanghelii nu se vorbegte exlrlicit despre ea, pentru simplul motiv cd in acea vreme era acccptat6 de la sine. Doctrina despre reincarnare a fost respinsa gi rrrterzisb abia in timpul impdratului Constantin, fiindcd Biserica s-a supus statului. Teosofa Beatrice Fleming pretinde c6, in ;rcea perioadd, aceast2i invdf6turd a fost eliminata in urma unei tlccizii majoritare a demnitarilor dornici de putere ai Bisericii. | ,a nu explic6, ins6, ce legdturi are tnterzicerea doctrinei cu dor inta de putere a capilor Bisericii. Facdnd abstracfie de aceasta, rrici in literafura primelor secole post-crestine nu g6sim vreo probd care sd ateste c6, in acel timp, transmigrafia sufletelor (transmutatio animarum) ar frreprezentat o parte integrantd a credintei crestinera.
Firegte, in spaliul din apropierea celui cregtin, existau anunrite concepfii inrudite cu invdfdtura despre reincarnare. Asenrenea concepfii descoperim deja la orfici (aprox. 600 i.d.Hr.). Acestia le-au preluat din credinfele populare primitive: sufletul
rr Lama Angarika Govinda, Lebendiger Buddhismus Mi.inchen, 1986, p. 78.

rfrrre au incercat, in repetate

im Abendland,

Buddhadasa, Tbward the Truth,Philadelphia, 1972, p. 68.

laK. Hutten, S. von Kortzfleisch, op. cit.,p. 15.

,jqwser:i(f.'4,sjn!$r!ir,,

262

PR. NICOLAE ACHIMESCU

RELTGI itrt

OtRLoc
cI
Si

263

trebuie s6 transmigreze dintr-un trup in alftrlrs qi s6 sdllSluiascn chiar in animale; doar cel initiat in misterele orfice 9i cel carc cunoa$te formula care-l legitimeazA drept ,,pur" in Hades arc $ansa de a intrerupe ciclul reincarndrilorr6' Alfi adepfi ai inv6{6turii despre reincarnare sunt Empedoclc, Pindar, PitagorarT, care spunea despre sine ci ar fi fost intr-o existenfd anterioard un asediator al Troiei, Si mai tdrzitt frlosolrrl Hermotimus. Inclusiv Platon a cunoscut 9i a folosit, in cele dirr

,l;rta, ca un
l,

motiv absolut nou.

Se afirmd

druizii galici ar fi

rst adepfii reincarnXrii2o.

urml,

aceast6 doctrin6r8.

tn Egipt, invd{dtura despre transmigralia sufletelor a ap6rtrt ca o doctrind secreti. in ca(ile lui Hermes Trismegistul se gdsegte o viziune despre germenii spirituali care coboara din sfern in sfer6 din regiunile caii Lactee, se infagoard in inveliguri mar grele, devin tot mai mult prizonierele materiei $i, imbibate clc viat6, se pribugesc, in cele din urmd, in inchisoarea pdmAnteasc6. in functie de gradul de desdvirqire atins in via{a pxmdnteascd, ei pot ajunge dup6 moarte din nou in sferele supcrioare si redobdndi bunurile divine, sau, dimpotrivd, incercdntl sd acceadd in regiunea lumii, pot fi rearuncafi pe pdmintre' in vreme ce la orfici 9i egipteni, ca qi in India, transmigraf ia sufletelor era privitd din capul locului ca un impediment, intr-un cu totul alt spafiu al lumii antice apare, pentru prima
Origen nume$te ,,transmutatio animar
15

Pentru ei, ins6, aceasta nu reprezenta nici un blestem, ci ,'xpresia unei increderi deosebite in viafd, motiv pentru care, in r r;rini& lui Iulius Cezar, tinerii galici nici nu se temeau de moarte. in perioada clasicistd gi a romantismului, importante per,onalitdfi precum Lessing gi Herder, Goethe, Schlosser Si Schelrng se simt atrase spre speculafiile privind transmigrafia sufletrrlui, 9i anume in lumina clard apublicitatii literare, fiind inspir;rti spre aceasta gi de cunogtinfele despre Orient mijlocite de rcrspectiva s,tiinfifica qi literara2r.
1

8, 7; cf. E. Benz, In
Akademie der Vl/issen sund Sozial-Wissenschaftlichen Klasse, Jg. 195 t, 3, Wiesbaden' p' 186'

Si in rdndul spiritigtilor, in Anglia Si SUA se afld foarte nrulti adepti ai inva@turii despre transmigra{ia sufletelor, dar ,rcestia sunt reprezentati in mod deosebit in Brazilia. Cea mai nrare autorrtati a spiritigtilor brazilieni este Allan Kardek. in :;lratele acestui pseudonim se ascunde, in fapt, francezul Hypolite Leon Denizart-Rivail,ndscut la Lyon in 1804 $i decedat la l'aris in 1869. Adepfii sai sunt convingi de faptul cd in istoria ,'rnenirii de pAnd acum au existat trei revelafii, respectiv prin Moise, Hristos Si Allan Kardek. Pentru ei, Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci medium-ul lui Dumnezeu. Credinfa occidentalS modernl in reincamare este un ,,copil" ;rl secolului al XIX-lea gi impartaqegte optimismul progresiv al ;rcesteia. Faptul cd omul, in evolufia sa spre trepte superioare, :rr putea c6dea din nou pe trepte inferioare sau cd, a$a cum pre:jr,lpun conceptele orientale despre reincamare, s-ar putea chiar lcincarna ca animal, este inacceptabil. ,,O dat6 om, pentru tottleauna om", reclama un principiu teosofic, comun futuror conccptelor moderne apusene despre reincarnare.
20K. Hutten, S. von Kortzfleisch, op. cit., p. l6; cf N. Achimescu, op. ,'it.,p.465. 2lCf. mai pe larg E. Benz, Die Reinkarnationslehre im Dichtung und l'hilosophie der Deutschen Klassik und Romantik, in A. Resch (Hrsg.), lmago mundi, vol. VII, Fortleben nach dem Tode,Insbruck, 1980.

Cf. N. Achimescu, Istoria Iagi, 1990, p.283.


16

Si

flosofia religiei la popoarele anticc,

t1 l8

lbidem. K. Hutten, S. von Kortzfleisch, op, cit., pp' 15-16. tsYeziibidem, p. l6: cf. N. Achimescu,Istoria sifilosofia religiei"',p'380'

PR. NICOLAE ACHIMESCU

2.4.

rettnse argumente gtiinlifice privind reincarnarea


P

RELtcl ilv orRloc

legate de reincarnarea
._,^, nlcl

rncercat sd o conduca inapoi spre inceputur cicrului rena$terilor, ea fbcdnd, cu acest prilej, o mullime de declaralii

ei antetioard22.

f.e"i."

il_""t" din urm6, taina n-a fost deslugit. nici de reporteri si


de

tr4rhite.

aceasta

:uta cu numele Bridey Murphy. Doamna Corkell le povestea cu pasiune copiilor despre copi_ l6ria sa din Irlanda natald, iar micula Virginia a."u p'urt., dent, din cercul ascurtatorilor sdi cei mai "uiatenfi. pastorul wt ir. a descoperit ca doamna corkell citea deseori texte i.tanoeze si prezenta dansuri din tara sa natald, adundnd chiar bani de la tre_ citorii pe strad. pentru spectacolul oferit. Din aceastS p.riouou provin, de altfel' qi amintirile medium-ului virginia righ" i.g*. de ,,Sean", care trebuie sd fi jucat un anume rol in viafa doamnei Bridey Murphy: acest ,,Sean" era un b6iat ciruia f"titu i. ,".. ani, Virginia, ii purtase odinioara o intensd dragoste de copil. P-lir urrnare' povestirile medium-ului nu erau altceva decat . vise din chicago, amintiri din copildrie, reactualizate prin hipo veche prieten' din copildrie a fetifei virginia acea 'oza' urmdtoarea remarcd in legdfurd cu acest caz: ,,ykgir,iu urr"u uqu d" -l].* fantezie. Am crezut totdeauna cd ea va scrie cAndva o carte ,,-

Corkell

Fascinafia crescdndd fap de conceptul de reincamare se coreleaz'si cu interesul fat6 de experienlele,,de frontierA;1i;;; cipal, in acest caz nu este vorba de experienfe care u, jr"p, confinut viefile anterioare sau ulterioare. oricum, ele aduc in discufie ideea unei existente de sine a sufletului, independenta de trup, deci concepfia despre o ,,anima separata,,. Din u"..t
22K. Hutten, S. von Kortzfleisch,
23

lbidem,p.39.

op.

cit.,

p.35.

266

PR. NICOLAE ACHTMESCU

RELtGl itrt

otRloc

267

punct, drumul spre credinfa in reincarnare este, firegte, deseori, foarte scurt. Un exemplu bun, in acest sens, este Edgar Cayce, ,,profetul adormit", decedat in anul 1944. Acest american s-a ficut cunoscut prin diagnozele vizionare gi prin prescripfiile sale terapeutice. Crescut intr-o familie creqtin-ortodoxd, la inceput a avut refineri serioase in a crede in reincarnare. Cu toate acestea, intr-o bund zi, el a debutat cu aga-numitele ,,readings" karmice, mesaje exprimate in trans6, care justificau anumite boli gi probleme de viatd pebaza unor experiente Ei fapte din viefile anterioare. Desigur, aceste ,,readings" au inceput abia dupd ce Cayce devenise oaspetele casei lui Arthur Lammers, un teosof convins $i un adept al astrologiei qi reincamdrii. in aceasta atmosfer6, inspirat din discutiile despre teme ezoterice, Cayce incepe s6 reproducd treptat caracteristici esentiale ale conceptiei teosofice despre lume, aga cum se poate vedea in biografia lui Cayce scrisd de citre Gina Cermtnaraza: faptul cd omul se poatc reincarna doar ca om, qi nu ca animal, faptul cd oamenii ar fi trait odinioarS in Atlantida $.a.m.d. in mod sigur, Cayce poseda capacitali parapsihice speciale. A$a cum se obignuiegte totdeauna a fi explicatd originea ,,mesajelor" sale, acestea au inceput s6 aib6 drept obiect karma $i reincarnarea abia in momentul in care a intrat in casa lui Lammers. in cazul ,,regresiilor", elementul sugestiei este indispensabil, dupl cum rezllt;_ din protocoalele lui T. Dethlefson $i ale altora25.
2a G. Cerminara, Erregende Zeugnisse von Karma und lliedergeburt, Freiburg i. Br., f.a. 25 T. Dethlefson, Das Leben nach dem Leben. Gesprciche mit Wedergeborenen,Miinchen $.a., 1974;idem, Das Erlebnis der Lliedergeburt. Heilung

credinfa in reincamare aduce in prim pran experienfe corespunzdtoare sau cel pufin le faciliteaza, influenfind publicul gi,
in primul rdnd, cercurile mai restrdnse. De aici nu trebuie sb se deducd faptul cb sugestia ar fi o explicafie satisfbc6toare pentru toate experienlele legate de reincarnare. ln cazul celor reanimafi, tema reincarndrii nu apare absolut deloc in prima fazd. in general, experienfele loi din apropierea rnorfii se rezumd la viziuni luminoase, aparilia unor decedati sau a unor figuri religioase, ca gi a sentimentului de plutire peste sala de reanimare sau masa de operafie. Relafiirile despre anumite cxperienfe privind reincamarea sunt, indiscutabil, rezultatul contactului de mai tdrziucu literaturaezotericd". cu certitudine, experienfele din faza de apropiere a morfii amplificd disponibilitatea pentru a crede in reincarnare, intrucat aceasta se coreleazd cu concepful despre o ,,anima separeta". Deseori, aceasta este irnaginea despre credinfa in reincamare. cand cineva se increde vreodatE intr-o atare imagine, ,,descoper6", nu de pufine ori, cl anterior ar fi fost un pegte in Marea Adriaticd sau o victima a rdzboaielor indiene nord-americane. De aceasti datii este vorba de un proces invers: orice concepfie despre lume are drept cons ecinfi gi experien{ele corespu nzfutoare26 . Totusi, experienfa regresiilor nu este suficientr, in cazul adeptilor inva-taturii despre transmigrafia sufletului, pentru a oferi un certificat de garan{ie acestei doctrine. La acestea sunt addugate si alte experienfe de viafa. Teosofa Beatrice Fleming amintegte cele cAteva urmdtoare experienfe: a) Dragostea la prima vedere. Teosofa se intreabi si incearcd sd explice: atracfia extraordinar de puternicd qi spontand, a doud persoane n-ar putea fi priviti cumva nu doar ca rezultatul
R. Hummel, Reinkarnation. weltbilder des Reinkarnarionsgraubens und das Christentum, Mainz-Stuttgart, l9gg, p. 19 sq.
26

durch Reinkarnation, Miinchen s.a., 1976; M. Netherton, N. Schiftin, Bericht vom Leben vor dem Leben. Reinkarnationstherapie, Miinchen, f.a.

268

PR. NTCOLAE ACHTMESCU

RELIGII IN

DIALOG

269

primei intdlniri, ci careztltat al ultimei lor intdlniri din seria celor multe care s-au derulat in existentele lor anterioare? b) Sentimentul brusc al unei antipatii, care apare fbr6 vreun motiv rafional la o primd intdlnire cu altcineva. Dupd Beatricc Fleming, se poate intAmpla ca, dupd ani, aceeaqi persoand carc a declangat in noi sentimentul de antipatie sE ne atace brusc, frrd vreun avertisment gi sd ne aplice o lovitura canzatoare, probabil, de moarte. Reventismul incearcd sd ofere o explicafie: cel rdnit a suferit deja in existenfele anterioare in miinilc acestui torfionar, iar amintirea acelor suferinfe l-a strdfulgeral acum ca o intuifie. c) Fenomenul geniului: cum se realizeazA el? Acesta nu poate fi explicat inbazamostenirii ereditare. Beatrice Fleming este de pdrere cd solufia o reprezinti doctrina reincarndrii. Din aceastd perspectivd, Mozart ar fi fost un suflet care, in existenfele sale anterioare, ar fi urcat culmile umaniafi si ar fi atrns profunzimile sale. Hcilderlin si poetul englez Keats vor fi posedat de la naturd un spirit clar grecesc. Emerson trebuie sd fi fost odinioard un discipol al lui Platon. in Kant, Fichte qi Hegel ar trebui sd recunoa$tem vechi filosofi vedantini. in barbafi precum Byron Si Ruskin s-ar gdsi o ,,burni1a" de la grecii de odinioard. d) in f,rne, o relafie reincarnafionala comund ar putea fi descoperitd la intregi comunititri umane: rasa englezz_ ar putea fi privit6, in totalitate, ca o formd de reincarnare a vechilor romani. In atitudinea mentald c aracteristi cd fr anc ezllor descoperim intruchiparea multor trdslturi specifice vechilor greci. Dacd am cunoa$te mai exact viafa fenicienilor, i-am descoperi pe mulfi dintre ei reincarnafi in germanii de ast6zi, iar rivalitatea comerciald dintre Anglia $i Germania am evaluat-o cape o ,,reincarnare" a vechii rivalibti dintre Roma $i Cartagina. O mulfime de ego-uri ale vechilor greci este prezent6 gi in SUA. Pe malurile Pacificului existii mulfi oameni cu temperamentul vioi al grecilor din perioada prepericliand. Cea mai mare parte a hindusilor

contemporani nu s-a reincarnat in ultima vreme in alte tdri. dar pot fi intdlnifi uneori barbati si femei pentru care traditiile sacre ale Indiei nu au nici o semnificafie gi care acceptE cu ardoare ideile progresiste apusene. ln aceastd situalie, afirma Beatrice Fleming, avem de-a face, cu certitudine, cu iryi care in existenfele anterioare au tr6it in Europa. in maestrii italieni ai picturii si arhitecturii s-au reincamat artistii vechi ai Greciei s.a.m.d.27.

2.5. Obieclii ralionaliste 9i cregtine fala de

problema reincarndrii

Examinindu-se premisele sale, doctrina despre transmigrafia sufletului nu este problematizatd sau criticati doar din purrct de vedere teologic si filosofic. Dat fiind faptul cd ea prezintl destinul omului atAt de logico-mecanic, se confruntl si cu o serie de obiecfii foarte ra{ionaliste. De aceea, ne propunem sd aducem in discutie cAteva dintre acestea: a) Cum se impaci ideea de reincarnare a perrnanent acelora$i suflete cu faptul cI oamenii se inmulfesc, cu faptul ca in ultimele mii de ani chiar s-au inzecit? Conform doctrinei despre reincamare, numArul sufletelor nu este constant? Conform logicii, qi anume cl din egal rezultd egal, ar trebui ca, in realitate, numirul sufletelor sd rdmind constant. b) O alta obiec{ie: de ce nu ne putem aminti direct (fra hipnozA,fbrlmedium etc.) gi pe deplin de existen{a noastrl anterioard? c) Unde ne vom afla dupi moartea trupului? Cdtd vreme vom poposi in aceastd alt6 lume, aga cum pretind adeptii doctrinei reincamdrii? Cine decide durata de timp pint la o noul reincamare? d) Se vor reincarna si aceia pe care eu ii iubesc si care mor inaintea mea sau dupa mine sau in aceea;i perioadi cu mine? Ar
27YeziK. Hutten, S. von Kortzfleisch, op. cit., p. 49 sq.

270

PR. NICOLAE ACHIMESCU

RELIGII IN

DIALOG

271

putea fi posibil ca perioada de reincarnare sd fie diferitZi, asa incAt sd nu ne mai intdlnim niciodata ? e) Cum ar putea explica reventismul anumite cazuri concrete, de pilda faptul ca Atila gi Gingis Han gi-au pdstrat tronul pAn6 la sfdrgitul viefii, in vreme ce Hristos a murit pe cruce gi Socrate a trebuit sd bea pocalul cu ohavd? in acest caz, schema nu mai func{ioneaza. Probabil ci ar mai trebui spus cf,, in existenfele lor anterioare, Atila si Gingis Han ar fi trebuit sd fi fost chiar mdrefi eroi ai virtufii. insd in aceastd situalie, ar trebui sil ne ldmurim de ce in existenta lor de acum au cdzut asa brusc din starea lor virtuoasl intr-o stare de brutalitate, in care, totuqi, ar trebui protejatii identitatea persoanei. Iar in cazul lui Hristos, argumentarea ar trebui sd fie inversd. Dar probabil c6 acest lucm nu l-ar indrdzni nimeni aqa de ugor. f) O problemd complicatA pentru adepfii doctrinei reincarnarii o reprezintA si soarta copiilor decedafi la o virsti fragedA sau chiar a celor nlscufi mo(i. Potrivit inv6(6turii reventiste, spiritul trebuie sl-si caute o anumit6 mami pe pdmAnt Ei s6 ,,intre" in embrionul acesteia aproximativ in luna a gasea. Apoi, la na$tere, el se renaste odat6 cu copilul Ei isi reincepe noul curs al vietii. ins6, conform mdrturiei unanime a ,,spiiitelor", copiii rdmAn copii si in cazul in care mor la o vArsti fragedd, urmAnd ca pe parcursul unei indelungate acfiuni educalionale in viafa de dincolo sd ajungd spirite desavArEite. Dac6 totusi anumitc spirite in ,,via!d" de milenii, dupd pufine s6ptdmAni sau luni dc via{1pe pdm6nt, se reintorc deja in viala de dincolo gi uit6 tot ceea ce s-a intAmplat anterior, nu gdndesc, nu vorbesc si abia dupd o lungi perioadd de educalie pot redeveni ,,spirite des6vArgite" - fdrd s6 cunoascl nimic, ins6, despre existenfa lor prenatald -, atunci este vorba despre un proces deosebit de dificil28.
28Vezi mai pe larg

Cu toate acestea, unii au incercat sd gdseascd chiar in Noul Testament urme ale credinfei despre transmigrarea sufletelor. Sunt invocate in acest sens doar citeva locuri. Cei ce le invocd se refer6, in primul rAnd, la Ioan 3, 3: ,,Rdspuns-a Iisus: Adev6rat, adevdrat zic lie: De nu se va naste cineva din nou, nu va putea sd vadd implrdfia lui Dumnezeu". Totuqi, a fi ndscut din nou nu inseamnd a fi ,,reincarnat"; mai mult decit at6t, pufin mai departe, se explicd faptul cd omul trebuie ,,sd se nascd din apd Ei din duh" (Ioan 3, 5). CuvAntul ,,din nou" din originalul grecesc inseamn6 gi,,de sus". Naqterea din nou nu are semnificafia de nastere in sens biologic: ,,Cum poate omul sd se nascd, fiind batrdn? Oare, poate sd intre a doua oard in pAntecele mamei sale gi sa se nasc6?" (Ioan 3, 4). Pe de altAparte, in Noul Testament, Ioan Botezdtorul este desemnat ca o reincarnare a profetului Ilie, inclusiv Iisus fiind intrebat dacd nu cumva este Ilie (Luca 1. 17: Marcu 6. 14-15: Matei 76,l3-14)2e. in literatura despre reincamare, aceasti revenire este explicatzi cu predilecfie in sensul reintrupdrii. Acest lucru nu corespunde realitdfii tocmai prin faptul c6, in Biblie, Ilie nu aparc ca unul care moare, ci ca unul care este rdpit la cer, motiv pentru care n-ar avea cum s6 se reincarneze. Agteptdrile poporului legate de Ioan Botezdtorul si Iisus se alimentau din frg[duinfa de la Maleahi 3, 23: ,,IatA cd Eu va trimit pe Ilie proorocul, inainte de a veni ziua Domnului cea mare qi infricogitoare".La sfArgitul lumii, despre care se vorbegte aici, erau a$teptate s6 revind personalitafi care au trdit in perioadele anterioare. Toate
2eYezi Luca I, 17: ,$i va merge inaintea Lui cu duhul gi cu puterea lui Ilie, ca sa intoarcd inimile parinfilor spre copii..."; Matei 16, 13-14:,,Si

ibidem,p.6l

sq.

venind Iisus in pdrtjle Cezareii lui Filip, ii intreba pe ucenicii S6i, zicAnd: Cine zic oamenii cd sunt Eu, Fiul Omului? Iar ei au rdspuns: Unii, Ioan Botezitorul, altii Ilie, allii Ieremia sau unul dintre prooroci".

272

PR. NICOLAE ACHIMESCU

RELIGII IN

DIALOG

273

aceste locuri din Scriptura pomesc de la ideea c6 profetul Ilic fusese rapit gi cd. era pregdtit pentru a reveni din cer pe plmdnt.

Cu totul altfel stau lucrurile atunci cAnd, la Marcu 6,14 si Matei 16,74,Iisus este intrebat dacd El nu este cumva Ilie sau unul dintre profeli (in mod normal decedati) - in Evanghelia dupd Matei este numit special Ieremia. O explica{ie in sensul doctrinei despre reincamare contravine, insd, realitZifii pentru faptul cd si Ioan Botezdtorul, cel abia rdposat in vremea lui Iisus,
este amintit in acelasi moment. Oricum, e limpede cd, in timpurile biblice, cineva isi putea imagina revenirea unei mari personaliatri religioase frrd ca aceasta s6 aibd vreo legdturd cu inv6tdtura despre reincarnare. Despre ce este vorba in acest caz, sc poate deduce cel mai bine din textul de la Luca l, 17, unde se afirmd despre Ioan Botezdtorul cd,,va merge inaintea Lui cu duhul gi cu puterea lui Ilie". Aceasti modalitate de a identifica personale unele cu altele este strdind gdndirii indiviciualiste moderne. Nu e nevoie, insd, de conceptul de reincarnare pentru a explica semnificafia ei pentru perioada biblica. in textul de la Luca 9, 7-9, activitatea lui lisus este explicatd, de citre Irod Si de cdtre alfii, prin prisma ideii ca Ioan Botezdtorul sau unul dintre profefii mai vechi ar fi inviat din morti. Despre Ilie (cei rapit) se raspAndegte zvonul cd el ar fi ,,apdrut" (in Ioan Botezdtorul). in cazul revenirii de la sfhrsitul lumii a unui profet rdposat, evident cea mai agreatA concep{ie era aceeadespre inviere, dupd cum, in general, de altfel, sfArsitul lumii era socotit drept timpul invierii. Lista textelor biblice interpretate for.tat in sensul doctrinei despre reincarnare ar putea fi cu mult mai lungd. Biblia a apdrut intr-un mediu in care invifdtura despre reincarnare nu juca un rol esenfial, motiv pentru care nu intra in vreo disputd, nici pozitiv6, nici negativd, cu aceasta. Singurul loc in care s-ar putea presupune o disputd cu aceasti doctrinf, este istoria legatE de orbul din na;tere, relatatd de Ioan, in cap. 9. Dacd supozi{ia dis-

crpolilor privind faptul c6 orbirea bdrbatului ar fi o consecinld rr pacatelor sale sau a celor ale pdrinfilor sdi ar trebui inteleasi rcalmente in sensul legii karmice $i in cazurparintilor sai in ;rcela al reincarndrii, atunci rdspunsul lui lisus, ,,Nici el, nici plrrin{ii s6i n-au pdcdtuit...", poate fi interpretat doar ca o res_ pingere a acestei doctrine. Prin urmare, in Noul Testament este vorba de o repudiere clard a karmei si reincarnarii3o. Doctrina karmicd se afl6 inh-o evidenta relafie concuren{i_ rrld cu credin(a in creafie, aga cum e infeleasd aceasta in crestinism. irclusiv in iudaism si islam. cu cat rolul credinfei in creafie este rnai mic, cu atdt este mai mare spafiul pentru dezvoltarea unei invdtaturi despre e. Dintre tradifiile descrise, tloar spiritismul ep1ie clar conturatZi despre creafie, dar aceas u cea crestind. Dd de gAndit faptul c6, in literatura despre credinfa in rein_ carnare, practic, se ia act si este combAtua cu inverqunare doar . singurd hotdrdre din partea Bisericii, respectiv cea legatd de respingerea catorva afirmafii ale lui origen la sinodul al v-lea

calnare dispare repede. Aceastzi interpretare urmdreste s6 explice absenfa marturiilor despre credinla in reincarnare: dupd 553, aceste marturii ar fi fost inldturate din Sfdnta Scripturlgi din literatura timpurie crestind. in realitate, insd, continutul exact al textului privind preceptele lui origen (respectiv ale origenistilor din acea vreme) este limpede3r: a fost respinsd preexisten{a sufletelor, si anume concepfia potrivit cdreia sufletele
K. Hoheisel, Das friihe Christentum..., loc. cit., pp. 37_3g; R. Hummel, Rei nkarnatio n..., pp. 27 -28,
30Yezi

.t*

274

PR. NICOLAE ACHIMESCU

oamenilor ar fi avut parte de o preexisten{d, de o viafd anterioarl ca spirite gi, drept pedeapsd pentru cd s-au indepIrtat de Dumnezeu, ar fi fost trimise in trupuri; mai departe; a fost res' pinsd concepfia conform cdreia sufletele cdztfie gi demonii vor fi ,,readugi", in cele din urmd, cindva, la starea lor de puritate dintru inceputuri. Conceptul de reincarnare sau metempsihoz[ n-a jucat nici un rol in cadrul disputelor din 553 qi 543 (data sinodului local de la Constantinopol)' Inclusiv afirmafiile lui Origen, decedat cu aproximativ 300 de ani mai inainte, legate de aceasti tematictr, au fost fbri semnif,rca{ie. De altfel, ele sunt abordate contradictoriu qi in literatura despre reincarnare. Este limpede cd Origen privea omul ca pe o fiinfd spirituala preexistentd ,,incarnatd" intr-un cofp, care va mai putea avea parte, inclusiv dupd moartea trupeascd, de un lung drum al purificdrii. in disputa cu Celsius, el a aritat clar c6, in viziunea sa, doctrina reincamdrii nu are nimic comun cu Scriptura qi cu credin{a Bisericii. insa, probabil ci el era de acord cu faptul ci procesul crealiei, cdderea in p6cat 9i ',apocatastaza" se pot repeta in cadrul unor noi perioade cosmice, iar spiritele preexistent e cdzutevor trebui s6 se ,,intrupeze" din nou. La Origen, insi, nu gdsim nici un citat care sd acrediteze ideea c6, in cadrul unei perioade cosmice, s-ar putea ajunge la intrupari repetate, deci la reincarnare32. Dialogul dintre reventiqti gi creqtini va avea un sens doar in eventualitatea in care se va tine seama de incompatibilitatea celor dou6 doctrine $i totodati a celor dou6 forme de credinftr. in aceasti situatrie, se diminueaza tentafia de a privi convingerea qi credinfa celuilalt ca fiind prea superficialS.
3r

Partea a V-a

COMPASIUNE SI IUBIRE

O prezentare pe larg a problematicii origeniste se gise$e la G. MacGregor,

Reinkarnation und Karma im Christentum, Bd. I' Grafing, Miinchen, 1985; R. Hummel, Reinkarnation..., p. 104. 32 R. HummeI, Reinkarnation..., pp' 1 04- I 05'