Sunteți pe pagina 1din 9

Cercetare practica violenta domestica

1. JUSTIFICAREA TEMEI

Tema: Violenta domestica - fenomen social.


Am ales sa vorbesc despre violenta domestica pentru ca este o problema sociala ce afecteaza viata cotidiana a societatii noastre, care ne ameninta direct sau indirect siguranta de fiecare zi, n mod dureros. Violenta intrafamiliala a cunoscut o amploare semnificativa dupa 1990, urmare a saraciei, a nivelului de trai scazut si a perioadei de tranzitie. Aceste elemente reprezinta factorii externi ai violentei conjugale. 1. UNIVERSUL CERCETRII

Populatia tinta a cercetarii n domeniul violentei domestice este reprezentata de femeile ce au fost victime ale violentei n familie. 3. OBIECTIVELE CERCETRII Prin aceasta cercetare mi-am propus sa studiez: A: Cauzele care stau la baza violentei dintre soti si care au determinat cresterea semnificativa a cazurilor si consecintelor violentei n familie. B: n ce masura cauzele enuntate pe parcursul lucrarii au un rol important n aparitia fenomenului de violenta domestica. 4. DOCUMENTAREA Pentru documentare am discutat cu femei victime ale violentei conjugale dintr-un adapost destinat victimelor violentei domestice din Bucuresti. 5. DEFINIREA CONCEPTELOR Violenta: ,,utilizarea fortei si a constrngerii de catre un individ, grup sau clasa sociala n scopul impunerii vointei lor asupra altora" (Zamfir, Vlasceanu, ,,Dictionar de sociologie", Ed. Babel, Bucuresti, 1998). Violenta domestica: ,,ansamblu conflictelor din grupul marital care au ca efect maltratarea partenerului. orice forma de agresiune, abuz sau intimidare, dirijata mpotriva unui membru al caminului familial, unei rude de snge sau contra altor persoane din mediul familial" (Radulescu, S.M., ,,Sociologia Violentei (Intra)familiale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001). Educatie: ,,ansamblu de masuri aplicate n mod sistematic n vederea formarii si dezvoltarii nsusirilor intelectuale, morale si fizice ale oamenilor" (schiopu,Ursula (coord.), ,,Dictionar de psihologie", Ed. Babel, Bucuresti, 1997). Nivel de trai: ,,gradul de satisfacerea necesitatilor umane specifice unei colectivitati, grup social, localitati sau persoane" (Zamfir, Catalin; Vlasceanu, Lazar (coord.), ,,Dictionar de sociologie", Ed. Babel, Bucuresti, 1998). Feminismul: ,,este miscarea care pledeaza pentru egalitate sociala, politica si economica a femeilor cu barbatii. Acesta sustine oportunitatile egale, promovarea, emanciparea si dezvoltarea femeilor. Feminismul reclama dezechilibrul de putere care exista ntre femei si barbati si se opune subordonarii femeii de catre barbat att n familie ct si n societate" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 133.) Sexismul: ,,reprezinta credinta sistematica ca femeile sunt inferioare barbatilor si este exprimat prin limbaj, politici si practice cotidiene. Ca efect, apare o desconsinderare a experientelor feminine si inteiorizarea credintelor ca ceea ce fac femeile este lipsit de importanta. Aceasta apare n domenii ca religia, filosofia, mituri, legi, politica si n reactii cotidiene n ceea ce priveste genul. De asemenea este o idiologie care mpiedica eliminarea discriminarilor pe baza de sex

si submineaza masurile legale care asigura egalitatea de sanse" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 134). Egalitate de gen: ,,reprezinta protectia, promovarea si respectarea drepturilor umane ale barbatilor si femeilor. Ea implica asigurarea si oferirea sanselor egale pentru femei si barbati, care se implica n mod activ si voluntar n diverse activitati, n funtie de caracteristicile incividuale, fara a fi constnsi de conotatiile culturale si sociale date de apartenenta la o categorie de sex sau alta" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 133. Rolurile de gen: ,,sunt expresia identitati 232i87c i de gen. Ele sunt nvatate n procesul de socializare si cuprind comportamente feminine si masculine pe care membrii unei societati sunt ncurajati sa le adopte: comportamentul de sot sau sotie, tata sau mama etc. Rolurile au cteva functii importante: ghideaza comportamentul personal si social; servesc ca standarte permitnd membrilor sa fie siguri n legatura cu lucruri care altfel nu ar fi ambigue; permit identificarea, satisfacnd o nevoie de cunoastere de sine si a celorlalti" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 133.) Violul marital: ,,Se refera la orice act sexual obtinut prin forta, n cadrul relatiei de cuplu dintre sot si sotie. a) folosirea constrngerii si a fortei fizice, b) initierea unui contact sexual mpotriva dorintei sotiei/sotului. c) obtinerea consimtamntului prin amenintare directa sau indirecta". (Luana Miruna Pop (coord), ,,Dictionar de politici sociale", Ed. Expert, Bucuretti 2002, p.812) Stereotipurile de gen: ,,sunt sisteme organizate de credinte si opinii tipizate n functie de sex. Acestea se refera la caracteristicele femeilor/barbatilor, dar si la trasaturile calitatile feminitatii/masculinitatii. Prin stereotipurile de gen se transmit asteptarile societatii fata de femei si barbati, iar cei care depasesc aceste stereotipuri de cele mai multe ori sut sanctionati de catre societate" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 134.). Consumul de alcool: ,,prin consum se ntelege folosirea unui bun, alcool pentru satisfacerea nevoilor personale" (schiopul, Ursula (coord.), ,,Dictionar de psihologie", Ed.Babel, Bucuresti, 1997). 6. OPERAIONALIZAREA CONCEPTELOR DIMENSIUNI sI INDICATORI

DIMENSIUNE Violenta verbala Violenta fizica

INDICATORI insulte, amenintari, jigniri. lovituri, raniri grave, provocari de fracturi raporturi sexuale nedorite, denigrarea sau

Violenta sexuala negarea sexualitatii. Violenta psihoemotionala

santaj, denigrare, umilire n fata prietenilor, rudelor, reducerea la tacere, gelozie. ultima forma de nvatamnt absolvita, gradul de acces la informare. locuinta, venituri, calitatea bunurilor consumabile calitatea bunurilor de larg consum cantitatea de alcool consumata, comportament

Educatie

Nivel de trai

Consum de alcool

de consum: unde? cu cine? cum? , reactii negative n urma consumului.


7. IPOTEZELE CERCETRII Cu ct consumul de alcool n familie este mai ridicat, cu att creste riscul violentelor n familie. Daca favorizarea barbatului n miturile legate comunitate, atunci violenta va avea si ea o amploare mai mare. de rolurile de gen este mai raspndita ntr-o

Cu ct nivelul de trai al familiei este mai scazut, cu att riscul violentei domestice creste. Cu ct locul de munca al unuia dintre soti este mai instabil sau inexistent cu att riscul aparitiei violentei este mai mare. Daca modelul parental oferit de tata este unul bazat pe violenta, atunci riscul ca si viitorul adult sa devina violent este mai mare. 8. METODE sI TEHNICI DE CERCETARE - Studiul de caz CAZUL 5 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: V.P VRSTA: 33 de ani SEX: Feminin STUDII: 12 clase OCUPAIA: Agent de vnzari STAREA CIVIL: Casatorita COPII: un copil de noua ani. Date relevante din copilarie: V.P provine dintr-o familie n care dragostea si respectul domina, unde totul este legat de traditie si religie. Ei fiind o familie de unguri. V.P are o sora de 19 ani cu care se ntelege foarte bine. Familia ei a mers pe premisele ca odata casatorit trebuie sa rami alaturi de partener pna la moarte. Aceste principii au fost transmise celor doua fiice nca din copilarie. V.P ntotdeauna s-a nteles mai bine cu bunelul din partea tatalui dect cu parintii ei. Mama sa a fost ntotdeauna mai distanta din punct de vedere afectiv fata de V.P, asa se explica apropierea fata de bunic. Tatal pentru V.P era doar tata, nu se implica n nimic, cauza fiind ca nu a avut baieti. Apropierea de bunic s-a datorat faptului ca locuiau n aceeasi curte cu el. Iar distanta mare dintre cele doua surori a facut ca V.P sa simta lipsa surorii n timpul copilariei sale. Date relevante din timpul casatoriei: V.P se casatoreste la vrsta de 20 de ani, dupa o perioada de prietenie cu sotul sau. Astfel dupa trei luni, dupa ce l-a cunoscut pe N. s-au casatorit. V.P spune ca a fost dragoste la prima vedere si de aceea s-au casatorit att de repede. Fericirea nsa nu a durat mult. Au nceput sa se certe din motive nensemnate dar care au contribuit la deteriorarea relatiei. Ea ncerca sa comunice ca sa vada de unde a nceput totul, nsa N. ramnea de multe ori indiferent sau spunnd ca nu are timp sa asculte ,,balade". Atunci si-a dat seama ca s-a grabit casatorindu-se asa repede fara sa-l cunoasca bine. ncetul cu

ncetul lucrurile s-au agravat. De la cuvinte urte la palma a fost un pas, apoi pumni si chiar tentativa de a o ucide. A avut intentia de multe ori sa divorteze dar nu a facut-o pentru ca parintii ei iau spus ca acest lucru o v-a face de rs fata de cunoscuti. Pentru ca nu a avut sprijin din partea parintilor sai a continuat sa stea n relatie. V.P ne povesteste cu lacrimi n ochi. Spunea ca sotul ei se manifesta violent mai ales dupa ce consuma alcool. Simtea ca nu are cu cine vorbi, ca se loveste de indiferenta sotului. ncepuse sa creada ca sotul ei are o amanta datorita telefoanelor inexplicabile pe care le primea sotul. Dupa ctiva ani de casatorie V.P a ramas nsarcinata. A crezut ca daca va avea un copil relatia cu sotul se v-a mbunatati, dar din pacate aceasta s-a ntmplat doar cteva luni, unde ciclul violentei domestice a nceput sa se repete. n ciuda incidentelor familia ei de origine nu a sustinut-o spunndu-i ca trebuie sa faca ceea ce i cere el. n momentul de fata continua sa stea n relatie spernd ca totul va fi bine. Relatia dintre cei doi n momentul de fata ,,pare a fi intrat n normalitate", desi nca traieste cu teama n suflet ca poate ntr-o zi va fi ucisa de el ntr-un moment de furie.

CONCLUZII:
V.P nu a tinut cont de zicala romneasca:,, casatorie pripita, despartire sigura". Ea nu l-a cunoscut destul de bine pe el ca sa se casatoreasca. Alte cauze sunt: alcoolul, o relatie extraconjugala a sotului, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica, verbala si psihologica. Una dintre cele mai principale cauze fiind lipsa suportului familiei de origine au determinat-o sa ramna n continuare n relatie. CAZUL 6 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: M.A VRSTA: 24 de ani SEX: Feminin STUDII: 12 clase OCUPAIA: Casnica STAREA CIVIL: Casatorita COPII: 3 copiii (10 ani, 3 ani, 1 an) Date relevante din copilarie: M.A a refuzat sa vorbeasca despre copilaria sa. Date relevante din timpul casatoriei: M.A s-a casatorit din dragoste. Dupa parerea ei era barbatul ideal chiar avea bunele maniere n snge, nsa cu exceptia geloziei. M.A spune ca era foarte ndragostita de atentia acordata ei si de aceea nu a acordat mare importanta faptului ca M.C era gelos pe orice. M.A s-a casatorit cu M.C. Primul an de casnicie a fost linistit, apoi a aparut primul baiat, ceea ce a adus la certuri n familie. M.C lucra agent de vnzari. Dupa casatorie el era cel care aducea bani n casa si tot el i administra. El afirma tot timpul ca femeile sunt ca o pacoste daca au bani. Iar cnd i-am sugerat ideea ca sa lucrez si eu, mi-a dat o palma si mi-a spus sa ma mai gndesc la asa ceva, deoarece el este barbat si el trebuie sa aduca bani n casa. A nceput sa fie gelos pe baiat, deoarece i acorda mai multa atentie. Dupa spusele lui M.A ,,sotul meu era gelos si chiar pe vecinul nostru care ma saluta". Din motive nensemnate apareau discutii aprinse. M.C obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv n limbaj si gesturi. De fiecare data cnd ncercam sa discut sau sa-i cer explicatii sotul ma batea si ma viola. Asa au aparut ceilalti doi copii. A ncercat sa ramna n relatie pentru ca nca mai tinea la el si mai spera ca lucrurile vor intra n normal. Dar frecventele batai administrate ei si copiilor sai au determinat-o sa apeleze la Directia Generala de Asistenta Sociala sector 1, unde a putut sa vorbeasca cu un asistent social din cadrul serviciului de primire si abandon. Asistentul social a orientat-o n adapostul pentru victimele violentei domestice. n adapost a gasit un mediu linistit si lipsit de violenta. Aici a primit consiliere psihologica, juridica si asistenta medicala. Ajutata de asistentul social a reusit sa-l

dea pe baiatul cel mare la scoala si ceilalti doi baieti sa-i nscrie la o gradinita, iar taxele gradinitei fiind suportate de adapost. Ea a reusit sa se angajeze vnzatoare la un chiosc de ziare, si n final se hotarse sa dea la divort.

CONCLUZII:
n acest caz principalul factor declansator a fost gelozia. O alta cauza este alcoolul administrat des, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica, sexuala si psihologica. n jurul acestor cauze s-au dezvoltat o multime de conflicte care au generat violenta. CAZUL 7 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: C. L VRST: 30 de ani SEX: Feminin STUDII: Medii OCUPAIA: Menajera STAREA CIVIL: Casatorita COPII: un copil de 2 ani Date relevante din copilarie: C. L provine dintr-o familie n care violenta domestica domina n familie. Fiind martora si victima a scenelor traumatizante dintre mama si tatal ei. Tatal a decedat din cauza alcoolului iar mama a decedat din cauza batailor dese administrate de sot. Ea fiind un singur copil la parinti. Ramnnd la 17 ani fara parinti, s-a casatorit cu vecinul ei care era cu 10 ani mai mare. Date relevante din timpul casatoriei: C.L s-a casatorit cu V.B, care era vecin de palier. C.L a fost traumatizata de moartea mamei sale si nu-si imagina viata fara mama. nsa a nceput sa-si revina datorita atentiei si iubirii acordata ei de catre sot. Problemele au nceput la scurt timp dupa ce s-au casatorit. A nceput sa fie foarte gelos si sa o bata fara ca aceasta sa aiba vreo vina. V.B lucra paznic la o gradinita. C.L era menajera la aceiasi gradinita. Locul de munca al sotiei l-a gasit el, deoarece din pricina geloziei a adus-o sa lucreze lnga el ca sa o poata supraveghea. V.B i-a interzis sotiei sa nasca copii, motivnd ca daca v-a naste l v-a ucide. V.B obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv si o acuza ca este ,,usuratica". A dus-o la medic pentru a i se administra anticonceptionale, pentru a nu ramne nsarcinata. A avut intentia de multe ori sa divorteze, dar nu a facut-o pentru ca nu avea unde se duce, deoarece casa parintilor sotiei o vndu-se sotul. Pentru ca nu a avut sprijin din partea nimanui a continuat sa stea n relatie. C.L ne povesteste cu lacrimi n ochi despre dorinta ei de a avea copii. ntr-o zi C.L nu a mai luat pastilele si a ramas nsarcinata. Cnd a aflat sotul a nceput sa o bata crunt, astfel nct C.L a ajuns n spital nascnd prematur o fetita. De aici dupa externare ajutata de asistentul social al maternitatii a ajuns ntr -un adapost pentru victimele violentei domestice. Aici a primit consiliere psihologica de care avea nevoie fiind n stare de depresie. Tot aici a fost ajutata sa-si gaseasca de lucru ca femeie de serviciu la o scoala. Dupa cteva luni de zile ajutata de asistentul social a gasit o locuinta si s-a hotart sa divorteze.

CONCLUZII:

Factorii declansatori n acest caz sunt administrarea frecventa de alcool, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica si psihologica. Principala cauza fiind gelozia. Aceasta explica teama sotului de infidelitatea sotiei, care-l urmarea peste tot. Lui V.B i era teama ca daca apare un copil, nu v-a mai primi atentia cuvenita.

CONCLUZIILE CERCETRII
n majoritatea cazurilor violenta domestica are un sens conturat si sunt aceleasi factori de risc asupra familiei. De exemplu: alcoolul si gelozia predomina n majoritatea cazurilor. Femeile deseori mentioneaza ca barbatii devin agresivi cnd se afla n stare de ebrietate. Bauturile alcoolice reduc capacitatea persoanei de a controla si a dirija comportamentul, de aceea femeile se consoleaza explicnd impulsivitatea barbatului prin influenta alcoolului. De fapt, agresorul are anumite caracteristici care l mping deopotriva spre alcoolism si violenta. Femeia fiind supusa unei perioade ndelungate violentei, ea devine neputincioasa, pierde ncrederea n fortele proprii si nu este destul de puternica ca sa-si asume controlul asupra vitii sale. Ipotezele formulate s-au verificat n totalitate, desemnnd o prioritate maxima de adevar. Factorii declansator n majoritatea cauzelor desemneaza o subordonare a femeii.

VI. CONCLUZII
Violenta mpotriva femeilor, este larg raspndita n toata lumea. Aceasta ia att forme subtile, ct si evidente, fiind adnc nradacinate n practicele sociale si culturale si astfel n ordinea ,,naturala" a lucrurilor. Violenta mpotriva femeilor, n toate formele sale, este o consecinta a raporturilor de putere inegale care exista ntre barbati si femei. Aceasta nu pentru ca efectele inegalitatii de gen nu sunt evidente, ci pentru ca mentalitatile sunt bine nradacinate n societate. Despre violenta domestica am putea spune ca este manifestarea de inegalitate fizica existenta ntre barbati si femei apreciind ca aceasta constituie un mecanism social prin care femeia este fortata sa aiba o relatie de subordonare fata de barbat. Iar cauzele violentei conjugale fiind n primul rnd nevoile sociale si economice, urmate de droguri, alcool, lips a unei locuinte adecvate, lipsa unei legislatii sistematizata n domenii, neaplicarea prevederilor si normelor internationale, gelozia, incompatibilitatea, comportamentul sexual s. a. Pentru a reduce violenta si a proteja femeile trebuie schimbate conditiile sociale si politice care contribuie la mentinerea acestei probleme si structurile sociale care au institutionalizat violenta. Pentru a fi eficienti n procesul de interventie este nevoie de: mai multe centre de asistenta pentru femeile abuzate; finantarea de servicii de catre statul romn pentru femeile abuzate; nfiintarea centrelor de consiliere pentru barbatii violenti; pregatirea/instruirea reprezentantilor institutiilor care intervin n asistarea victimelor violentei domestice: politisti, judecatori, avocati, medici legali, medici generalisti, psihologi, asistenti sociali, s.a.

Prin problematizarea diferitelor valori si norme care perpetueaza violenta, prin activitati de constientizare a lor, putem diminua si chiar elimina mult din violenta structurala si chiar directa. Problema nu consta n lipsa unei teorii bune mai ales n conditiile n care Romnia a aliniat mare parte din legislatie la cea europeana si este semnatara unor conventii internationale privind drepturile femeilor, ci n lipsa vointei si a viziunii politice de a crea mecanismele necesare pentru a aplica aceasta teorie n practica. Pentru ca egalitatea de sanse dintre femei si barbati sa existe ntr-adevar este nevoie de: revalorizarea calitatilor feminine; educarea barbatilor si femeilor n spiritul egalitatii de gen; recunoasterea aspiratiei catre egalitate ca fiind legitima;

participarea la viata sociala si la toate actiunile care decurg din drepturile formale de egalitate dintre femei si barbati; sprijinirea femeilor de a intra pe piata muncii pentru a reduce dependenta economica; mbunatatirea statutului social al femeilor prin revizuirea raporturilor sociale care exista ntre femei si barbati.

Nu este suficient sa actionam la nivelul interventiei si preventiei violentei directe fara sa lucram si la nivelul culturii si structurii sociale care reproduc constant aceasta problema. si chiar n pofida modificarilor intervenite legislatiilor contemporane, pentru a garanta drepturi egale barbatului si femeii, sotiei si sotului, atitudinile sexiste si conceptia dublului standard prin care este judecata sexualitatea celor doua sexe au supravietuit , n mare masura, pentru a mentine, n continuare, pozitia de subordonare a femeii fata de barbat. Fiecare caz de violenta conjugala se desfasoara n conditii specifice si are cauze particulare, nsa, exista o serie de factori comuni, care definesc existenta si tendintele fenomenului la nivelul ntregii societati. Apropierea fizica a persoanelor legate ntre ele prin attea nevoi si experiente duce inevitabil la probabilitatea de conflicte mai dese si intense. nsa un factor majoritar care contribuie la violenta domestica este imaginea ,,barbatului adevarat" n sensul ca, n multe subculturi - n unele societati n ntregime, masculii violenti sunt apreciati si aplaudati fiindca reusesc sa-si impuna autoritatea. Iar recurgerea la violenta este un mod prin care femeile sunt supuse si controlate. Actele de violenta asupra femeilor nu se refera doar la abuzul direct care este cel mai vizibil, ci includ tot ceea ce le mpiedica sa - si puna potentialul n valoare. Violenta domestica n familie nu este doar o problema domestica de care femeile trebuie sa - si asume responsabilitatea. Aceasta este o realitate care se extinde dincolo de familie fiind continuta de toate valorile si institutiile societatii. Dupa unii sociologi comportamentul non-violent poate fi nvatat la fel ca si cel violent. Culmea e ca toti se declara mpotriva fenomenului, dar prea putini cei care contribuie cu ceva. Spre exemplu politia claseaza cazul la articolul ,,cearta ntre porumbei" si conchide ca o astfel de glceava intima nu e de competenta bratului vigilent al legii. Statul e de acord ca este o problema serioasa, dar nu o prioritate nationala. n ziua de azi violenta domestica este pusa sub semnul firescului. Cnd un barbat loveste o femeie este o infractiune (pedepsita prin lege), un abuz incalificabil. Iar o palma data unei femei nseamna nceputul sfrsitului, unde relatia trebuie sa se termine, deoarece este un ciclu al violentei n care daca nu l-ai rupt nu vei iesi niciodata. De-a lungul timpului, n mentalitatea oamenilor s-a format ideea conform careia barbatul este ,,capul familiei", cel care aduce banii n casa si cel care trebuie respectat de femeie, fara ca el sa-i acorde acelasi respect. n acelasi timp, exista femeia casnica, care trebuie sa stea acasa la ,,cratita" sa aiba grija de copii si sa se ngrijeasca de gospodarie. nsa, aceasta conceptie nca mai exista n modul de a gndi al unora dintre noi. Dar trebuie sa schimbam aceasta idee si sa aratam ca femeile au personalitatea lor si pot fi foarte competente. Chiar daca violenta mpotriva femeilor este respinsa principial, mostenirile care trebuie contracarate sunt foarte puternice n subconstientul colectiv. De altfel, sunt foarte putini cei care promoveaza idei egalitare asupra raporturilor dintre sexe. Exista multiple modalitati prin care societatea transmite un mesaj clar vis-a-vis de viata si demnitatea femeii care valoreaza putin. Astfel, violenta asupra femeilor, este o problema reala sustinuta de un sistem valoric si atitudinal care considera violenta un comportament ,,normal". Violenta domestica afecteaza dramatic generatiile viitoare. Copiii sunt deseori abuzati alaturi de mamele lor, ceea ce i predispune de a repeta acest tipar nu doar n propriile familii ci si n societate n ansamblu, crend un cerc vicios. Existenta unui paralelism clar ntre violenta din interiorul si cea din exteriorul familiei. Tolerarea n grad nalt a violentei mpotriva femeilor si fetelor la nivelul familiei influenteaza societatea n general, existnd studii care identifica violenta domestica ca o componenta cheie a multor probleme sociale, exemplu fiind copiii strazii, exploatarea copiilor, prostitutie, trafic. Violenta este o problema de sanatate publica, avnd consecinte fizice, psihologice si sociale asupra femeilor si fetelor uneori pe durata ntregii vieti. De asemenea, violenta n familie afecteaza dezvoltarea si productivitatea tuturor societatil or, femeile fiind considerate esentiale pentru dezvoltarea durabila. Inhibate de violenta sau amenintate cu violenta, femeia nu contribuie la viata sociala si politica a unei societati pe masura potentialului de care dispun. Violenta mpotriva femeilor, ca modalitate de manifestare a acestei dominatii, nu este o problema imposibil de depasit, ci o constructie socio-culturala care tine de putere si care poate fi schimbata. Schimbarea aceasta nu este nsa una facila. Faptul ca violenta mpotriva femeilor este att de adnc nradacinata n majoritatea culturilor lumii, face ca efortul de a identifica structurile sociale si culturale care o fac invizibila, o tolereaza si perpetueaza sa necesite multa creativitate si actiune pe termen lung si pe paliere diferite. Desi problema violentei directe mpotriva femeilor este insuficient abordata, accentul pus preponderent pe prevenirea si combaterea acestei forme de violenta fara a pune n discutie cultura si structura

sociala care o legitimeaza se poate dovedi contra-productiv pe termen lung din cauza unei abordari de suprafata. nsa ncearca sa se rezolve o problema prin tratarea doar a efectelor si nu a cauzelor reale care ramn neinvestigate si necunoscute. Pentru oprirea violentei nu este suficienta pedepsirea abuzurilor individuale, ci este nevoie de schimbarea structurilor sociale care au institutionalizat aceasta violenta transformnd-o ntr-o norma fireasca. Pe de o parte este important ca indivizii sa - si asume responsabilitatea pentru propriile acte violente, iar pe de alta parte societatea trebuie sa puna n discutie si sa creeze mecanisme de transformare a violentei la toate nivelele. Astfel, se impune crearea unui cadru la nivelul ntregii societati care sa faciliteze dezvoltarea de resurse si actiuni concrete pentru a transforma violenta mpotriva femeilor si contribui la punerea bazelor unor structuri sociale non-violente si a unei culturi sensibile la problematica de gen. Prin urmare acest proces nu poate fi schimbat doar prin educatie pentru largirea perspectivelor, prin promovarea de idei nonsexiste, fiind nevoie de schimbari practice n viata de zi cu zi. Cu toate ca schimbarile practice pot interveni cu dificultate n cazul n care constientizarea acestei probleme este una slaba si chiar inexistenta, serviciile pentru victimele violentei reprezinta o prioritate si nu trebuie neglijate n favoarea companiilor educative. O femeia abuzata expusa unei companii educative pe aceasta tema nu gaseste nici un refugiu. n aceste conditii este foarte importanta cresterea implicarii statului romn n rezolvarea acestei probleme care afecteaza o proportie att de mare a cetatenilor sai, continuitatea serviciilor oferite de diverse organizatii neguvernamentale fiind constant amenintata de disparitia fondurilor straine obtinute cu dificultate prin diferite programe de finantare. Ceea ce se impune n aceste conditii este activarea vointei politice de a actiona n directia eliminarii inegalitatilor de gen si a viol entei mpotriva femeilor. Desi organizatiilor care lucreaza pentru drepturile femeilor au semnalat sub diverse forme si n nenumarate rnduri inegalitatile care exista n fapt ntre femeile si barbatii din Romnia, institutiile publice au abordat problematica egalitatii de gen n cadrul procesului de negociere. Viata amara a cuplului este generata si de gelozia unuia dintre soti, indiferent daca are o baza reala sau nu. Cercetarile antropologice arata ca ea e prezenta n aproape toate culturile lumii. Gelozia ia forme acute mai ales atunci cnd barbatul arata o preferinta marcanta fata de o alta femeie. Probabil ca numarul femeilor geloase este mai mare, dar ca intensitate si comportament violent asociat geloziei, domina barbatii. Ca sa nu se ajunga la violenta, n cuplu e nevoie ca partenerii sa nteleaga ca foarte multe din fictiunile dintre ei sunt cauzate de diferentele de perspectiva a unor probleme si nu din rautate sau egoism. Ei trebuie sa accepte ca anumite trasaturi de personalitate ale celuilalt nu sunt ,,rele" ci apar ca atare numai fiindca nu se potrivesc cu ale lui. La fel nici perspectivele diferite nu sunt neaparat bune sau rele. Totusi, n multe ocazii, se impune o analiza a divergentelor perspectivale si o negociere a lor. Conflictele apar si mai des ntre cei doi parteneri atunci cnd regulile si continutul lui ,,trebuie" nu sunt explicite. Cel ce practica reguli rigide si ,,tirania lui trebuie" asimileaza ncalcarea regulii de catre partener cu ofensa la adresa lui: ,,Nu m-a asteptat cu masa pusa, nu-i pasa de mine". n acord cu principiul gndirii automate a distorsiunilor cognitive, partenerii cu probleme de ntelegere ar trebui sa-si examineze mereu rationamentele si aprecierile unuia fata de celalalt. Am putea spune ca familia este n criza, iar depasirea ei reclama o restructurare de mentalitati si conduite la nivel societal iar solutia nu este de rentoarcere la valorile ,,clasice" familiale ale trecutului (centrate pe dominatia masculina) ci de adaptare la modul efectiv a unei noi structuri si ideologii familiale. Problemele familiei din tara noastra s-au intensificat si diversificat si necesita o asistenta organizata. Pe zi ce trece opinia publica si oficialitatile sunt tot mai sensibile si active n ceea ce priveste violenta domestica. Un rol important n aceasta problema la avut miscarea feminista care milita nu numai o reconsiderare a statutului ei politic, profesional, cultural n societate, ci si a statutului ei n familie. Afirmarea femeilor pe plan politic si profesional n viata publica de ansamblu presupune o reconsiderare drastica a sarcinilor de rol din familie. Daca nainte femeile acceptau departajarea de roluri si complementaritatea de tip traditional, acum multe vad n complementaritatea de acest gen o mare inechitate si o situatie conflictuala. De aceea, o tot mai mare parte a reprezentantelor sexului frumos nu se mai angajeaza n mariaj, unele prefernd sa aiba chiar copii n afara lui. Dar pentru cele mai multe, solutia optima ar fi o noua redistribuire a rolurilor, o complementaritate bazata pe o mare egalitate n toate, sau aproape toate, serviciile grupului domestic. Astfel spus, n vreme ce complementaritatea traditionala rezulta din asocierea a doua tipuri de activitati specifice (a barbatului si a femeii), cea moderna pretinde ca amndoi soti sa fie implicati eficient n toate aspectele concrete ale vietii familiale. Astfel, preocuparile fata de miscarea feminista si restructurarea profunda a rolurilor n familie sunt nsa si de alt gen, scotnd n evidenta si alte pierderi previzibile pentru barbati. n relatia conjugala traditionala, cuplu mama-fiu era central. Sotia traditionala i oferea barbatului aceleasi servicii pe care i le asigurase mama. Mai mult, le completa, le ntarea. Odata ce casatoria moderna refuza acest rol, barbatul se simte ca un orfan , deprimat si derutat. De asemenea, asteptarile de rol creeaza diferente reale n comportamentele barbatilor si ale femeilor, n special prin socializare. Altfel spus, cele mai multe caracteristici de personalitate sunt induse prin diverse mecanisme psihosociale, adica este vorba de efectele etichetarii care au consecinte serioase directe si indirecte, asupra vietii n familie. Iar odata cu trecerea vremii, ca si orice rau uman, desi femeile se obisnuiesc cu greu, ele dezvolta diferite strategii. Chiar daca mijloacele strategice nu reusesc, femeile se consoleaza cu gndul ca asa le-a fost soarta. De asemenea, cunoasterea modului de a combate miturile legate de violenta, care necesita un efort de colaborare din partea cercetatorilor, a specialistilor, a mass-mediei, a organizatiilor din sfera civila si a tuturor celor implicati n prevenirea violentei si protejarea familiei.

Aproape fiecare membru al unei familii, indiferent de categoria de rudenie, poate experimenta n cursul ciclului sau de viata, un conflict familial concretizat adeseori, prin acte de violenta, agresiune sau abuz. Daca conflictele constituie o constanta a vietii oricarui grup social, inclusiv a familiei, violenta reprezinta un factor variabil dependent de contextul social si de modelele culturale. Deci violenta sau abuzul contra sotiei este o forma de compensare a unui deficit care mpiedica convietuirea armonioasa n cadrul cuplului si-i da partenerului sentimentul existentii unui complex de inferioritate. Realitatea noastra sociala este caracterizata printr-o explozie a problemelor sociale, culturale, morale, dar si printr-o cronica frustrare generata de incapacitatea n mare masura mostenita din trecut de a face fata acestora. Spre exemplu femeile sunt victime ale violentei domestice care trebuie ajutate sa faca propriile lor alegeri, sa ia propriile decizii si sa nvete sa-si conduca propria viata. Ele trebuie lasate si ncurajate sa-si asume responsabilitatile propriilor decizii si sa-si exercite libertatea. Problemele de cuplu se datoreaza, n general lipsei deprinderilor si a mecanismelor de adaptare a acestora. Formarea unei noi competente duce adesea la rezolvarea problemelor si la dezvoltarea personalitatii individului. Reiese ca, daca o societate se confrunta cu problematica apararii victimelor violentei, modul n care o solutioneaza este o masura a maturitatii acelei societati. elul acestei lucrari este promovarea intereselor victimelor violentei intrafamiliale. Prin aceasta ncerc analizarea conditiilor sociale, familiale si individuale care pot conduce la agresivitate mpotriva persoanelor vulnerabile, si nu n ultimul rnd constientizarea tuturor oamenilor privind existenta unor mecanisme sociale si legislative de combatere a violentei. Violenta n general este privita ca un fenomen interpersonal. n sens larg, violenta domestica nseamna ndreptarea agresivitatii catre un membru de familie, de obicei sotia. Fenomenul este prezent n realitatea noastra, mai aproape sau mai departe de caminul nostru, de valorile noastre, de obiceiurile privind rezolvarea conflictelor si de cele privind autocontrolul asupra impulsurilor. Deci societatea v-a trebui sa accepte deciziile femeilor, sa le respecte libertatea de a alege si sa promoveze acele conceptii care favorizeaza dezvoltarea nengradita a personalitatii femeilor n sfera economica, politica, sociala, culturala sau civila. Iar prevenirea violentei domestice este schimbarea conceptiilor sociale privind comportamentul agresiv, fundamentarea lor pe evidente stiintifice. Reducerea semnificativa a violentei nu depinde de punerea n aplicare si de succesul la un moment dat al uneia sau alteia, ci de amploarea unor actiuni concertate, sustinute de specialisti si fundamentate legal, de informare a comunitatii privind modalitatile de protectie si de mistificarea conceptiilor privind violenta. Orice familie si organizeaza viata n propria casa, cu masuri folositoare ntregii familii, dar care presupun sacrificii prin autoconstrngere si control al instinctelor. Oamenii nu sunt dispusi din cauza firii lor la o toleranta mutuala, pe care o implica ordinea sociala. Constiinta care este greu de cucerit, deoarece trebuie formata ca fiecare sa ajunga sa-si controleze instinctele. Iar societatea trebuie sa aiba interesul si datoria ca sa mentina pe cetateni ntr-un anumit grad de ordine si cooperare sociala, opunndu-se violentei domestice.