Sunteți pe pagina 1din 10

CARNEA SI ULEIUL DE PESTE

Carnea si uleiul de peste-alimente functionale

Alimentele "functionale" reprezinta categoria de alimente care aduc beneficii de sanatate specifice, in plus fat de valoarea lor nutritionala. Aceste alimente pot avea beneficii functionale specifice la nivelul unor aparate si sisteme: aparatul digestiv, sistemul imunitar, sistemul cardio-circulator si chiar la nivel celular. Aceste alimente au fost consumate in mod traditional de popoarele lumii, datorita beneficiilor pentru sanatate, chiar daca substantele biologic active pe care le contin au fost identificate si caracterizate de-abia in ultimele decade. Pestele este un animal vertebrat, craniat, ce triete n mediu acvatic. El respir oxigen dizolvat n ap. Se cunosc aproximativ 29000 de specii de peti. tiina ce se ocup cu studiul petilor se numete ichtiologie. Petii sunt cei mai puin dezvoltai dintre craniate. CLASIFICAREA PETELUI Clasificarea petelui se poate face dup urmtoarele criterii: -a)modul de via, n care caz petii se impart n urmtoarele grupe. - peti marini (cod, sebasta, macrou, hering, ton, stavrid, merluciu etc.); - peti de ap dulce (crap, somn, biban, alu, tiuc, lin, avat, ceg, pstrv etc.); - peti migratori (morun, nisetru, pstrug, scrumbie de Dunre etc.) i semimigratori (unii guvizi); - b)form, caz n care petii pot fi: - fusiformi (pstrv, scrumbie, macrou, cod, stavrizi etc.); - sagiformi (tiuc, zrgan etc.); - plai (pltic, cambul, calcan etc.); - serpentiformi (anghil, iipar, petele sabie), c)coninutul in grsime, cnd petii pot fi: - slabi, cu un coninut n grsime de pn la 4% (stavrid, merlucius, alu, tiuc); - semigrai, cu un coninut n grsime ntre 4 i 8% (crap, somn, cambul); - grai, cu un coninut de grsime mai mare de 8% (sturioni, scrumbie, heringi etc.). -d) culoarea crnii, n care caz petii pot fi: - cu carne alb, fr prezena unor puternice fascicule laterale nchise la

culoare i care, in general, sunt peti slabi sau semigrai: Gadus morhua (cod), Salmo salar (salmon), Merluccius merlucius (Wake); - cu carne de culoare inchis, care prezint un grad mare de vascularizaie in fasciculele musculare laterale i care, n general, sunt peti grai (> 10% grsime): Sardina pilchardus (sardina), Clupea harengus (hering), Scomber scomberus (macrou) i Anguilla anguilla (anghila). Nutritionistii recomanda consumul de peste deoarece prin compozitia sa acesta mentine inima sanatoasa. Pestele este un aliment indispensabil, bun pentru sanatate, deoarece este sarac in grasimi si bogat in proteine, minerale si oligoelemente. In compozitia sa, pestele are acizi grasi omega3, grasimi sanatoase, pe care organismul nu le poate produce singur si care au efecte benefice asupra inimii si vaselor de sange. Acizii grasi omega3 fluidizeaza sangele, scad tensiunea si colesterolul, imbunatatesc capacitatea de invatare si memorare si stimuleaza imunitatea. O portie de peste de o suta de grame furnizeaza organismului, pe langa acizi grasi omega3, cam jumatate din necesarul zilnic de proteine, vitaminele A, B si D si minerale, precum fosfor, seleniu si iod. Incidenta bolilor cardiovasculare si a trombozelor este in mica in Alaska, Groelanda si Japonia, tari cu consum mare de peste.Uleiul din ficatul de ton, macrou, sardina, somon si sabie contine EPA(acid eicosapentaenoic) si DHA(acid docosahexaenoic) cu roluri functionale hipolipidice,antitrombotice si antiaterogene. Uleiul de peste reduce trigliceridele din VLDL(lipoproteine cu densitate foarte joasa), iar la un regim alimentar sarac in acizi grasi saturati(AGS)asocierea uleiului de peste scade colesterolul seric si LDL(lipoproteinde cu densitate joasa)-colesterolul la adultii sanatosi. AGPN(acizii grasi polinesaturati) reduce presiunea arteriala si ritmul cardiac, scazand raspunsul baroreflex,limiteaza vasoconstrictia, adeziunea si agregarea trombocitelor, scad fibrinogenul. Efectul protector al AGPN se manifesta la persoanele sanatoase si bolnave, in prevenirea aritmiei, ischemiei miocardului si in reducerea riscului cardiovascular. Consumul de peste oceanic este recomandabil pentru prevenirea bolilor cardiovasculare de cel putin doua ori pe saptamana sub forma pestelui marinat, prajit, afumat sau consumat zilnic in

cantitati mici la micul dejun, care a dat rezultate favorabile la populatia din regiunile piscicole. Se crede ca pestele oceanic este mai bun decat cel de apa dulce, deoarece este mai gras si mult mai bogat in acizii sanatosi omega3. Merluciul, hamsia, sardina, tonul, macroul, somonul, stavridul sunt doar cateva nume de peste oceanic care poate fi procurat de la magazinele special amenajate ori de la supermarket-uri. Dintre pestii de apa dulce, crap, caras, biban, platica, pastravul este cel mai bogat in acizi grasi omega3, la nivel apropiat de pestele oceanic, iar somnul este cel mai sarac. Carnea pestilor de balta si de rau este mult mai usor de digerat decat cea a pestilor oceanici si, pentru ca are de doua ori mai putine calorii decat a acestora, este recomandat si in curele de slabire. Efectele benefice ale uleiului de peste: Diminueaza numarul trigliceridelor (grasimi nesanatoase in numar mare); Reduce numarul de accidente vasculare;

Previne bolile de inima; Reduce tensiunea arteriala; Reduce inflamatile.

Totodata, uleiul de peste are reputatia de mancare pentru creier, numai bun pentru memorie. Studii recente arata ca poate lupta si impotriva:

Depresiei Lipsei de concentrare Bolii Alzheimer Schizofreniei Tulburarii bipolare Artritei reumatoide Colitei ulceroase Osteoporozei Cancerului de colon Ratelor de respingere a pacientilor care au facut transplant de inima sau rinichi

Deteriorarii muschilor odata cu varsta

Corpul nostru nu poate produce Omega-3, iar pentru a obtine doza zilnica de care avem nevoie trebuie sa mananciam alimente care contin aceasta substanta sau sa luam suplimente. I Studiul demonstreaza o legatura clara intre consumul de ulei de peste din suplimente si scaderea riscului de cancer mamar la femei, noteaza Mediafax. Totusi, medicii sunt de parere ca este nevoie de multe alte cercetri care sa confirme suta la suta ca doar folosirea uleiului de peste previne instalarea tumorilor maligne la san. Uleiul de peste este folosit si in tratarea cancerului de colon si prostata, dar si in afectiunile cardiovasculare, sindromul Alzheimer sau Parkinson.

Tratarea depresiei
Un alt beneficiu al consumului de ulei de peste este ameliorarea depresiei, ca urmare a continutului bogat in acizi grasi Omega 3, potrivit concluziei cercetatorilor de la Universitatea Montreal din Canada. De-a lungul anilor, uleiul de peste a fost un remediu intens studiat in tratarea depresiei clinice si a diverselor tulburari mentale. Exista dovezi semnificative care arata ca acizii grasi din uleiul de peste actioneaza ca un stabilizator al organismului si al creierului. Este interesant de observat ca tarile a caror populatie consuma frecvent peste detin cea mai mica rata de depresie in randul locuitorilor.

n urma cercetrilor efectuate prin diferite metode s-a constat c, organismul uman are mare nevoie de acizii grai tip Omega-3. A rmas nc neclarificat n ce fel acioneaz, cert este ns c aceti acizi multiplu nesaturai ncetineaz procesul lent al inflamrii, care constituie tocmai esena sclerozei vasculare. n rile europene, fiecare a doua persoan - indiferent dac este vorba de brbai sau femei - moare din cauza unei boli cardiovasculare. Este ct se poate de firesc deci, c prevenirea acestui grup de boli devine o problem de sntate public de o semnificaie marcant.

Aa se explic c, potrivit unui regim alimentar modern, se recomand consumarea mncrurilor de pete, de dou-trei ori pe sptmn. Conform afirmaiilor lui C.B.Huang i J.L. Ebersole, efectul acizilor grai de tip Omega -3 asupra proceselor organismului uman a fost studiat ct se poate de temeinic, dar nc nu s-a analizat n ce fel i n ce msur aceste substane ar influena procesele patologice ale cavitii bucale.

Cercettorii au fost deasemenea interesai s afle dac aceti acizi din mncrurile amintite mpiedic dezvoltarea, nmulirea bacteriilor care se afl n cavitatea bucal. Cercettorii amintii i-au ntocmit studiul pe baza observrii unor persoane vrstnice, japoneze - studiu ce a durat 5 ani. Ca urmare a acestor observri, au constatat c uleiul de pete previne extrem de eficient infeciile cavitii bucale.
Uleiul de pete vindec i bolile cavitii bucale n urma unei noi cercetri, ale crei rezultate au fost publicate n Molecular Oral Microbiology, acizii grai de tip Omega-3 care se regsesc n carnea de pete, sunt extrem de importani n prevenirea inflamaiei gingivale i a altor boli de natur similar la nivelul cavitii bucale.

Cercettorii au mai constatat c, la acele persoane vrstnice care consumau mult pete, inflamaia gingival, i bolile gingivale erau mult mai rare dect la acelea, ale cror organisme conineau doar ntr-o mic msur uleiurile care se gsesc n carnea de pete. Acest lucru nseamn c, recomandm mult mai frecvent folosirea acizilor grai de tip Omega-3 pe post de medicament - a declarat Huang. Ar fi oportun o analiz a acestor acizi, chiar i sub form de past de dini i de gum de mestecat. Nigel Carte, o personalitate marcant n rndul dentitilor englezi a accentuat ideea c, analiza a dat rezultate semnificative, inflamaia gingival fiind cea mai frecvent boal a cavitii bucale, avnd un rol important nu doar n pierderea timpurie a dinilor ci i n mbolnvirea organelor interne.

Conform unui studiu publicat n Statele Unite ale Americii, suplimentele nutriionale care conin acizi grai Omega 3, ajut la combaterea simptomelor pentru dureri de spate i de gt.
Persoanelor care prezentau simptomele mai sus amintite (250 de persoane) li s-a impus s consume zilnic supliment nutriional sub forme de capsule cu un coninut de 1200 mg acid gras Omega 3. Fiecare participant a fost supus unui examen neurologic, n urma cruia s-a constatat c, aceste persoane prezint simptome care nu pot fi vindecate prin intervenie chirurgical sau printr-un tratament obinuit. Dup o lun, rezultatele au fost evaluate cu ajutorul chestionarelor, i s-a ajuns la urmtoarea concluzie:

78% dintre persoane au consumat conform prescripiilor zilnic 1200 mg acid gras Omega 3, iar 22% dintre ele au dublat aceast doz. 60% dintre persoane au declarat c au constatat o ameliorare pronunat n combaterea durerilor de spate i de gt, mai mult, la 60% dintre ele durerile de articulaii au disprut. 80% dintre persoane au declarat c sunt mulumite cu ameliorarea obinut, i 88% dintre ele c au de gnd s continue consumarea suplimentului nutriional chiar i dup perioada de testare.

Peste 2 milioane de cupluri cstorite din SUA sunt incapabile s procreeze - susine Institutul Naional de Sntate, n 40% din cazuri fiind vorba de infertilitate masculin.
Un studiu efectuat de Universitatea din Illinois (UI) publicat recent n Jurnalul Cercetrilor privind Lipidele (Journal of Lipid Research) ofer sperana ca acizi grai de tip omega 3 pot ajuta muli brbai infertili s devin tai ntr-o bun zi. Oamenii de tiin de la Universitatea din Illinois au fcut aceast descoperire n timpul investigrii acidului docosahexaenoic (DHA), un acid omega 3, produs de organism din acizi alfalinolenici extrai din uleiurile vegetale, inclusiv uleiurile din boabe de soia i de canola. Este deja cunoscut importana DHA-ului n dezvoltarea sistemului nervos al organismului. Dar se pare c DHA este capabil s remedieze 2 cauze majore ale infertilitii masculine numrul sczut de spermatozoizi i forma anormal a acestora. n experimentul nostru, am folosit oareci knockout la care s-a eliminat gena responsabil cu producerea enzimei important pentru obinerea DHA-ului. n lips de DHA, oarecii masculi sunt practic infertili, producnd doar puini spermatozoizi de form

anormal sau chiar deloc, care nu ajung la destinaia dorit, a explicat ntr-o declaraie de pres Manabu Nakamura, profesor asociat la Universitatea din Illinois, n domeniul tiinei alimentare i a nutriiei umane. Dup ce echipa de cercetare a analizat cantitatea, forma i mobilitatea spermatozoizilor animalelor, oarecii crora lipsea gena DHA pur i simplu nu erau capabili s se reproduc. De fapt, la aceti oareci (cu aceast gen lips) cantitatea spermatozoizilor nu doar c era foarte sczut, dar aveau i o form anormal. n loc s aib o form alungit care s le permit o micare rapid, spermatozoizii acestor oareci aveau form rotund fiind totodat i foarte lenei. Cu toate acestea, odat cu completarea dietei animalelor cu DHA, s-a produs imediat o schimbare dramatic. oarecii infertili n prealabil, i-au recptat n curnd fertilitaea. n concluzie: DHA remediaz complet toate problemele observate n reproducia masculin. A fost o surpriz foarte ocant. Cnd am administrat oarecilor DHA, am prevenit practic toate aceste anormaliti, a afirmat Nakamura. Dei n noile cercetri sunt implicate animale i nu oameni primul lucru care trebuie clarificat este aceast legtur direct ntre DHA i nivelele fertilitii masculine. Iar aceast asociaie ar putea oferi o explicaie pentru studiile precedente, care susin c pacienii masculini cu probleme de fertilitate care au o cantitate sczut de spermatozoizi i spermatozoizi lenei, par s aib nivele sczute de DHA. Cercetarile efectuate pe animale de catre medicul american David P. Rose au aratat ca acizii Omega 3 pot preveni cancerul la san (care are o frecventa foarte scazuta la eschimosi), precum si de cel de colon (intestinul gros). In 1994, revista medicala New England Journal of Medicine publica un studiu ce arata ca fumatorii care consuma peste se imbolnavesc mai rar de bronsita si emfizem pulmonar (uleiul de peste reduce inflamatia si contracareaza efectele nocive ale fumului de tigara Consumul de ulei de peste ofera sperante si celor afectati de psoriazis. Cercetatorii japonezi au administrat acid aicosopentaenoic pacientilor suferinzi de psoriazis, care au inregistrat ameliorari dupa doua-trei luni de tratament, acestea persistand pe toata durata tratamentului. Deoarece acizii grasi din uleiul de peste cresc sinteza de prostaglandine si prostacicline, au si efecte antiinftamatoare, fiind recomandati si in tratamentul inflamatiilor cronice (afectiunilor reumatismale), in aceste afectiuni, dupa cateva luni de tratament cu ulei de peste, s-a constatat ameliorarea certa a durerilor matinale. Acizii grasi Omega 3 actioneaza si asupra sistemului imunitar, crescand rezistenta la infectii. Se mai pot recomanda si in unele boli ale sistemului nervos (scleroza in placi). Administrarea uleiului de peste s-a dovedit a fi utila si in protejarea pielii. Concentratia cea mai mare in acizi grasi nesaturati Omega 3 o au somonul si heringul. Atentie! Acizii grasi nesaturati sunt deosebit de sensibili fata de radicalii liberi; de aceea, in paralel cu administrarea uleiului de peste sau a uleiului de Primula, se recomanda consumul de preparate antioxidante.

Consumul de peste imbunatateste timpul de reactie in cazul tinerilor


Pestele, consumat cu regularitate, imbunatateste fluxul sangvin la nivelul creierului, scade timpul de reactie, chiar si in cazul tinerilor, si tine la distanta dementa, la batranete, spun oamenii de stiinta. Beneficiile unei diete bogate in omega-3, un acid gras care se gaseste in uleiul de peste, sunt de mult suspectate, insa studiile de pana acum au fost contradictorii sau nu au adus indeajuns de multe dovezi in acest sens, relateaza Daily Mail. Doua cercetari recente, realizate pe subiecti tineri, au aratat insa ca inclusiv acestia reactioneaza la acizii grasi omega 3 din pestele gras. In cadrul uneia dintre cercetari, realizata la Northumbria University, s-a aratat ca pestele, consumat frecvent, imbunatateste timpul de reactie in cazul subiectilor cu varsta cuprinsa intre 18 - 35 de ani si reduce oboseala cognitiva ce se instaleaza dupa sarcini dificile. Potrivit coordonatorului studiului, dr. Philippa Jackson, consumul regulat de peste este important pe durata intregii vieti, prevenind declinul cognitiv si instalarea dementei. Urmatoarele studii vor lua in vizor subiecti cu varste cuprinse intre 50 - 70 de ani. In concluzie, recomand consumul carnii si a uleiului de peste in alimentatie datorita tuturor beneficiilor sus mentionate

Bibliografie: -Voichita Hurgoiu, Alimente functionale,2004, Ed.Casa Cartii de Stiinta Cluj Napoca.

-www.naturalnews.com

www.vitaminsziget.com