Sunteți pe pagina 1din 9

ACADEMIA DE POLIIE ,,ALEXANDRU IOAN CUZA FACULTATEA DE DREPT .

R E F E R A T CONCEPTUL DE ORDINE PUBLIC I REFLECTAREA LUI N LEGISLAIA ACTUAL

DOCTORAND DRAGHICI ION

2007

CUPRINS

1. ABORDRI JURIDICE ALE CONCEPTULUI DE ORDINE 2. NOIUNI GENERALE PRIVIND SISTEMUL FORELOR DE ORDINE PUBLIC 3. SISTEMUL NAIONAL DE ORDINE PUBLIC

BIBLIORAFIE

1. STRATEGIA DE SECURITATE NAIONAL A ROMNIEI .


2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. ROMNIA EUROPEAN, ROMNIA EURO-ATLANTIC, PENTRU O VIA MAI BUN NTRO AR DEMOCRATIC, MAI SIGUR I PROSPER LEGEA 415/2002 PRIVIND ORGAN IZAREA I FUNCIONAREA CONSILIULUI SUPREM DE APRARE A RII, LEGEA 604/2003 PRIVIND ORGANIZAREA I FUNCIONAREA MINISTERULUI ADMINISTRAIEI I INTERNELOR LEGEA 550/2004 PIVIND ORGANIZAREA I FUNCIONAREA JANDARMERIEI ROMNE, LEGEA 218/2002 PRIVIND ORGANIZAREA I FUNCIONAREA POLIIEI ROMNE LEGEA 371/2004 PRIVIND ORGANIZAREA I FUNCIONAREA POLIIEI COMUNITARE, LEGEA 60/1991 MODIFICAT PRIN LEGEA 31/2004 PRIVIND ORGANIZAREA I DESFUREAREA ADUNRILOR PUBLICE LEGEA 61/1991 CU MODIFICRILE ULTERIOARE, PENTRU SANCIONAREA FAPTELOR DE NCLCARE A UNOR NORME DE CONVIEUIRE SOCIAL, A ORDINII I LINITII PUBLICE

CONCEPTUL DE ORDINE PUBLICA SI REFLECTAREA LUI IN LEGISLATIA ROMANEASCA

Conceptului de ORDINE PUBLICA s-a incercat sa i se dea mai multe definitii. Astfel, in cadrul stiintelor juridice, una dintre conceptii porneste de la ideea ca ordinea publica este o stare de drept si de fapt care permite realizarea si mentinerea echilibrului bazat pe consensual social necesar functionarii optime a ansamblului social in conditiile reglementarilor juridice interne in vigoare, consacrarii, apararii si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, avutului public si privat, a celorlalte valori supreme in scopul promovarii si afirmarii progresului social intr-o societate democratica.

Alti autori apreciaza ordinea publica din punct de vedere al dreptului administrativ pentru a desemna un minim de conditii esentiale pentru o viata sociala convenabila, continutul acesteia variind cu stadiul increderii sociale. Intr-o alta definitie se sustine ca ordinea publica este echilibrul realizat intre diferite forte pe care instinctul social le-a reunit sau realizat in grup . De asemenea se impune sa remarcam ca ordinea publica este un echilibru rezultat in urma interactiunii unor forte reunite ori realizate in cadrul unui grup ca urmare a evolutiei acestuia. In urma prezentarii acestor idei si concepte referitoare la ordinea publica, luand in calcul si terminologia consacrata de Constitutie, prin Ordine Publica se intelege starea de legalitate , de echilibru si pace sociala prin care se asigura linistea publica, siguranta persoanei, a colectivitatilor si a bunurilor, sanatatea si morala publica a carei mentinere, potrivit principiilor si normelor statornicite prin Constitutie se realizeaza prin masuri de constrangere specifice politiei. Ordinea publica romaneasca, parte componenta a securitatii nationale so a ordinii publice europene este o stare de fapt din domeniul social, proiectie a ordinii de drept in organizarea si desfasurarea activitatii publice de stat si reflecta modul de respectare a normelor de conduita cuprinse in legislatie, a regulilor, precum si a proprietatii publice si private. Din punct de vedere sistemic, ca element de sine statator, ordinea publica are trei componente : - ordinea sociala defineste convietuirea pasnica si cooperarea armonioasa intre membrii societatii ; - ordine aconstitutionala defineste functionarea normala a organelor statului create in conformitate cu prevederile Constitutiei pentru elaborarea, punerea in aplicare si asigurarea respectarii legilor in societate ; - ordinea naturala defineste mentinerea echilibrului intre factorii naturali si de mediu. Din aceste trei componente rezulta doua mari principii ce se regasesc in documente internationale : - fiecare persoana are dreptul sa beneficieze pe plan social si international de existenta a unei ordini care sa permit aca drepturile si libertatile sale individuale fundamentale sa-si poata gasi o realizare deplina ; - statelor le revine responsabilitatea de a apara si proteja conform legilor obligatiile si angajamentele internationale in materia drepturilor omului, ordineqa democratica stabilita in mod democratic si liber prin vointa poporului impotriva activitatii persoanelor, grupurilor sau organzatiilor care iau parte sau refuza sa renunte la acte de terorism sau violenta in scopul rasturnarii acestei ordini. Ordinea publica este o stare de drept, continutul fiind legat de prevederile legale, ceea ce permite realizarea si mentinerea echilibrului bazat pe : - consensul social necesar functionarii optime a ansamblului social in conditiile reglementarilor juridice in vigoare ; - apararea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor ; - apararea avutului public si privat ; - apararea valorilor supreme in scopul promovarii si afirmarii progresului social intr-o societate democratica. Ordinea publica este strans legata de ordinea de drept, reprezentand proiectia acesteia din urma in organizarea si desfasurarea activitatii publice intr-un stat si constand in respectarea tuturor normelor de comportare generala, a regulilor de convietuire sociala, de aparare a cetatenilor si a integritatii lor, a drepturilor legitime ale acestora precum si a proprietatii private si publice. Atunci cand analizam conceptual de ordine publica este necesar sa definim notiunile de mentinere, asigurare si restabilire a ordinii publice.

Mentinerea ordinii publice reprezinta ansamblul de masuri si actiuni intreprinse pentru prevenirea tulburarilor sau a altor manifestari cu violenta in scopul evitarii fortei. Caracteristica principala a mentinerii ordinii publice o constituie prevenirea, in care scop culegerea si valorificarea informatiilor este elementul esential alaturi de actiunile privind asigurarea ordiniipe timpul intrunirilor, manifestatiilor de diferite tipuri. Asigurarea ordinii publice cuprinde un ansamblu de masuri, activitati si actiuni specifice adoptate si desfasurate de catre organismele specializate ale administratiei de stat, in scopul respectarii normelor de conduita civica prevazute in legi si alte acte normative, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, precum si a celor de protectie a proprietatii publice si private. Restabilirea ordinii publice reprezinta ansamblul masurilor legale, preponderent represive, bazate pe forta de constrangere, inclusiv pe forta fizica si a armelor de foc aplicate de organele cu atributii legale pentru readucerea situatiei create prin incalcarea grava a ordinii publice, generatoare de pericol, pentru siguranta statului, a cetatenilor, a proprietatii publice si private, la starea de normalitate. Restabilirea ordini publice cuprinde un ansamblu de actiuni specifice organiazate si executate in timp, in raport de situatie, care se bazeaza pe folosirea mijloacelor si materialelor tehnice din dotare, avand drept scop readucerea situatiei la starea de normalitate. Un alt element care trebuie analizat este reactia institutionala deoarece in contextul evolutiilor situatiilor de protest social institutiile abilitate trebuie sa fie in masura sa adapteze actiunile fortelor cu atriutii pe linia ordinii publiceprecum si cadrul juridic necesar activitatii acestora. Noile realitati din domeniul ordinii publice impun in contextul unei specializari si a unui profesionalism ridicat dezvoltarea si transformarea permanenta a cel putin cinci capacitati : a) Capacitatea de informare care este necesara pentru elaborarea unor situatii de natura tehnica si criminologica ce vor permite formularea unor previziuni reale si imbunatatirea bazei de date detinute de catre institutii asupra contestatarilor, mijloacelor de care dispun, modurilor de operare, precum si a zonei in care actioneaza sau in care pot opera acestia. Crearea unei baze de date va permite anticiparea de desfasurare a actiunilor protestatare si rationalizarea interventiei fortelor de ordine. b) Viteza de reactie atunci cand actiunile turbulentilor depasesc cadrul autorizat este necesar ca dispozitivul de mentinere e ordinii publice sa fie organizat si desfasurat pentru a interveni in cel mai scurt timp posibil. De cele mai multe ori aceasta creeaza posibilitatea controlului asupra situatiei si a evitarii in lant a incitarilor la tulburarea ordinii publice. c) Forta de reactie ia in considerare faptul ca fortele de destabilizare a ordinii publice sunt din ce in ce mai violente si ca, adesea, acestea recurg la folosirea de arme si echipamente periculoase, iar fortele politienesti trebuie sa aiba capacitatea de riposta pentru inhibarea, descurajarea, imprastierea sau la nevoie neutralizarea acestora prin forta asigurata de logistica proprie. d) Controlul situatiei in timp si spatiu are in vedere ca actiunile de protest socila de mare amploare pot sa se maniufeste pe eprioade mari de timp si sa se extinda pe zone intinse. Aceste situatii impun cu necesitate ca statul sa poata angaja forta de interventie publica autorizata care sa fie capacitata de tacticile si dotarea corespunzatoare pentru a putea riposta eficient si rapid. e) Gestionarea activitatii de comanda impune ca operatiunile pentru asigurarea si restabilirea ordinii publice sa fie organizate si executate conform planului de interventie stabilit, improvizatia, inoportunitatea si pregatirea precara fiind sortite esecului. Punerea in functiune a unui mecanism bazat pe asigurarea acestor capacitati creeaza garantia interventiilor cu succes pentru apararea ordinii publice, sigurantei persoanelor si exercitarii drepturilor si libertatilor cetatenilor in conformitate cu legea. Procesul de adaptare a fortelor de ordine publica la noile caracteristici ale formelor de protest social se confrunta cu o serie de factori care ii altereaza sau ii franeaza dezvoltarea :

Factori de natura politica mentinerea ordinii publice necesita constientizarea maselor astfel incat toate componentele societatii sa realizeze ca ea reprezinta garantia care permite manifestarea protestelor sociale fara a se ajunge la dezorganizarea sociala si cu respectarea drepturilor si libertatilor omului ; viata politica democratica implica acceptarea confruntarilor colective dar si interventia pentru stoparea evolutiilor necontrlate si periculoase. Fortele de ordine publica nu trebuie considerate ca fiind trupe praetoriene in serviciul puterii publice, ci ele trebuie sa se regaseasca in cadrul garatiilor de exercitare a liberattii cetatenesti fiind legitimate prin utilitate publica. Notiuni Generale privind Sistemul Fortelor de Ordine Publica In ciuda eforturior depuse pentru crearea unui sistem legislativ capabil sa reglementeze desfasurarea vietii sociale si sa asigure respectarea ordinii publice, toate statele, chioar si cele cu democratie avansata si o situatie economica foarte buna s-au confruntat, se confrunta si probabil se vor confrunta cu actiuni de tulburare a ordinii publice. Aceste actiuni, caracterizate prin violenta, distrugeri, incalcarea legii si a drepturilor omului au cauze, modalitati de manifestare si efecte dintre cele mai diferite dar toate au ca finalitate sferinta umana. Revenirea la starea de normalitate se fac e prin masuri ferme luate de guverne prin institutii politice, adminstrative, alte institutii cu drept coercitiv si chiar prin forta armata. Plecand de la cauzele probabile de producere a tulburarii ordinii publice si de la propria experienta, statele si-au constituit structuri specializate si au adoptat strategii pentru mentinerea si restabilirea ordinii publice. n general, majoritatea statelor democratice includ in categoria fortelor de ordine publica efective de politie , de jandarmerie, carabinieri, unitati antitero, servicii de paya si protectioe a demnitarilor, de politie de frontiera, pompieri, garda de coast, garda national si altele. Fiecare stat i-a creat i perfecionat structuri n domeniul ordinii publice n pas cu propria sa dezvoltare istoric, pstrnd propria identitate, existnd astfel o varietate de structuri organizatorice, relaionale si concepii de abordare n plan intern a ordinii publice. Cu titlu de exemplu, n Germania, ordinea publica este ncredinat poliiei, n timp ce in Frana, Belgia, Olanda, Canada, Spania n mediul urban ordinea public este ncredinat Poliiei, iar n mediul rural pe aceasta linie are atribuii Jandarmeria. n SUA competena aparine Poliiei cu particularitatea c, pentru restabilire, acioneaz i Garda Naional, o instituie care funcioneaz in regim temporar, fiind ncadrat cu cetaeni americani de diferite profesii care sunt pltii sa se pregateasc sptmnal i la nevoie s acioneze alturi de poliie. Remarcm faptul c, n majoritatea statelor, forele de ordine public sunt n subordinea Ministerului de Interne ( Ministerul Securitaii Publice, etc ) i sunt coordonate centralizat pentru aplicarea legii. Excepie fac Frana i Olanda unde Jandarmeria este n structura Ministerului Aprrii. Dei structurile sunt eterogene, ministerele care se ocup de ordinea public se compun din : departamente, secretariate, subsecretariate, direcii generale i altele, cu responsabiliti pe linia activitii operative, de logistic, de relaii publice. Totodat, ministerele au n subordien structurile statelor respectivede lupt mpotriva terorismului, de paz i protecie a demnitarilor, de paz a frontierei i n unele situaii pe cele vamale. Mai trebuie subliniat faptul c doctrinele (strategiile ) naionale de ordine public nu sunt subordonate intereselor gruprilor politice, ceea ce asigur continuitatea structurilor, dar i a specialitilor n posturi. n Romnia, sistemul naional de asigurare a ordinii publice cuprinde ansamblul format din legislaie, autoritaile i organele administraiei publice, instituiile, forele i resursele create i pregtite special, care acioneaz pentru garantarea drepturilor i libertilor ceteneti, protecia proprietii publice i private, funcionarea normal a statului de drept. Sistemul Naional De Ordine Public cuprinde:

legislaia; forele de ordine public; pregtirea; conducerea. A. Legislaia - nglobeaz totalitatea actelor normative n vigoare care reglementeaz activitatea de ordine public inclusiv cele referitoare la organizarea i funcionarea autoritilor cu atribuii n aceast direcie. Principalele acte normative care alctuiesc cadrul juridic necesar pentru meninerea, asigurarea i restabilirea ordinii publice sunt: Constituia Romniei prevede c Romnia este un stat de drept democratic i social, n care demnitatea omului, drepturile i libertile cetenilor, libera dezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic reprezint valori supreme, n spiritul tradiiilor democratice ale poporului romn idealurilor Revoluiei din decembrie 1989, i sunt garantate". Prevederea constituional de a garanta aceste valori supreme se realizeaz prin respectarea i protejarea acestora de ctre autoritile publice prin norme juridice instituite. Legea nr. 415/2002 privind organizarea i funcionarea Consiliului Suprem de Aprare a Trii prin care sunt compatibilizate toate aspectele referitoare la locul i rolul acestuia n cadrul sistemului autoritilor i instituiilor publice ale statului cu prevederile Constituiei. Legea nr. 604/2003 privind organizarea i funcionarea Ministerului Administraiei i Internelor precizeaz c acesta este organul de specialitate al administraiei publice centrale avnd pe lng celelalte atribuii care i revin i aprarea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului, a proprietii publice i private i prevenirea i combaterea faptelor antisociale. Legea nr. 550/2004 privind organizarea i funcionarea Jandarmeriei Romne, stipuleaz: Jandarmeria Romn este instituia militar specializat a statului", care are ca atribuii, printre altele, asigurarea i restabilirea ordinii publice, prevenirea i combaterea infraciunilor, i prevenirea i neutralizarea actelor diversioniste i teroriste pe teritoriul Romniei; Legea nr.218/2002 privind organizarea i funcionarea Poliiei Romne potrivit creia Poliia Romn este instituia specializat a statului, care exercit pe teritoriul rii atribuiile privind aprarea drepturilor i libertilor fundamentale ale persoanelor, a proprietii private i publice, prevenirea i descoperirea infraciunilor, respectarea ordinii i linitii publice n condiiile legii. Activitatea poliiei constituie serviciul public specializat i se realizeaz n interesul persoanei, al comunitii precum i n sprijinul instituiilor statului, exclusiv pe baza i n executarea legii, coopereaz cu instituiile statului i colaboreaz cu asociaiile i organizaiile neguvernamentale, precum i cu persoanele fizice i juridice. Legea 371/2004 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Poliiei Comunitare stipuleaz faptul c scopul crerii Poliiei Comunitare este creterea eficienei pazei bunurilor i activitilor de aprare a ordinii publice, a vieii i integritii persoanelor". Legea nr. 60/1991 privind organizarea i desfurarea adunrilor publice, completat i modificat cu Legea nr. 31/2004. n cazul n care adunrile publice i pierd caracterul panic i civilizat, poliia i jandarmeria vor interveni pentru mpiedicarea sau neutralizarea manifestrilor ce tulbur grav ordinea i linitea public, pun n pericol viaa, integritatea corporala a cetenilor, a forelor de ordine sau amenin cu devastri ori distrugeri de cldiri i alte bunuri de interes public sau privat; Legea nr.61/1991 cu modificrile ulterioare, pentru sancionarea faptelor de nclcare a unor norme de convieuire social, a ordinii i linitii publice. Aceast lege prevede faptele care ncalc unele norme de convieuire social, a ordinii i linitii publice, comise de persoane sau grupuri de persoane care constituie dup caz infraciuni sau contravenii i sunt sancionate conform legii. B. Forele de ordine public Conceptul de for de ordine public n sens larg, desemneaz acele fore investite, ndrituite s exercite dreptul de poliie: instituii i autoriti cu competene i atribuii n

materie de ordine publice, cu dreptul de a soma pe orice n scopul de a respecta anumite reguli de conduit pe care le-a nclcat, cu alte cuvinte au dreptul de a chema la ordine. n sens restrns, forele de ordine public includ doar acele fore care asigur servicii de ordine, de meninere ori restabilire a ordinii publice, indiferent de aciunile i persoanele care provoac tulburarea acesteia, adic forele, efectivele de jandarmi i poliie. ntr-o alt accepie, forele de ordine public reprezint autoritatea statului investita prin lege cu atribuii i competene n materie de ordine public crora li se confer sarcini n exercitarea dreptului de poliie a statului. Organul de stat abilitat s exercite, n conformitate cu legea, toate msurile cu privire la respectarea ordinii publice n statul de drept este Ministerul Administraiei i Internelor dar la realizarea acestor msuri poate participa i Ministerul Aprrii Naionale pentru paza i aprarea unor obiective importante de pe teritoriul naional, meninerea i restabilirea ordinii de drept. Forele de ordine public se compun din: - fore specializate de ordine public; - fore complementare de ordine public; - fore de excepie pentru aprarea ordinii publice. I. Forele specializate sunt alctuite din uniti din structura Ministerului Administraiei i Internelor destinate executrii de activiti i misiuni de sine stttoare. Ele reprezint componenta de baz a forelor destinate asigurrii i restabilirii ordinii publice i asigur caracterul unitar al activitii statului de drept pentru garantarea respectrii drepturilor i libertilor cetenilor ct i funcionarea n normalitate a celorlalte componente ale sistemului securitii naionale. Forele specializate de ordine public acioneaz pentru: asigurarea ordinii i linitii publice, aprarea drepturilor i libertilor, avutului public i privat i combaterii criminalitii; - meninerea ordinii publice pe teritoriul de competenta ; - restabilirea ordinii publice n cazul tulburrii grave a acesteia; pazei militare a obiectivelor de importan deosebit pentru statul romn; prevenirea i stingerea incendiilor; - paza, supravegherea i controlul trecerii frontierei de stat a Romniei; Categoriile de fore principale de ordine public sunt: a) Jandarmeria - potrivit Legii nr. 550/2004 privind organizarea i funcionarea Jandarmeriei Romne, stipuleaz:,, Jandarmeria Romn este instituia militar specializat a statului", care are ca atribuii, printre altele, asigurarea i restabilirea ordinii publice, prevenirea i combaterea infraciunilor, i prevenirea i neutralizarea actelor diversioniste i teroriste pe teritoriul Romniei; Jandarmeria face parte din structura organizatoric a Departamentului de Ordine i Sigurana Publica a Ministerului Administraiei i Internelor exercitndu-i atribuiile pe ntreg teritoriul naional, n conformitate cu prevederile legale. Prin existena Jandarmeriei, Ministerul Administraiei i Internelor dispune de o for militar specializat care asigur i la nevoie restabilete ordinea public mpreun cu Poliia i alte structuri ale Ministerul Administraiei i Internelor, evitnd angajarea armatei n aciuni de combatere a manifestrilor de violen i crimei organizate, a tulburrilor grave a ordinii publice. b) Poliia - este rspunztoare de meninerea ordinii publice. n acest scop, organizarea prevenirii tulburrii ordinii publice se realizeaz pe dou direcii: prevenirea social, n sensul aciunilor asupra factorilor sociali care concur la complexitatea cauzal a tulburrilor ordinii publice i prevenirea situaional prin luarea n considerare a msurilor care au ca scop reducerea factorilor situaiilor care faciliteaz faptele de tulburare a ordinii publice i sporirea riscurilor autorilor acestora de a fi descoperii. De asemenea, dup restabilirea ordinii publice, Poliiei i revinde sarcina de a menine ordinea, folosind toate mijloacele atribuite de lege. c) Poliia de frontier - n situaii de tulburare a ordinii publice, de atingere a ordinii constituionale, aceasta execut urmtoarele misiuni: - meninerea ordinii publice n punctele de control trecere frontier i, la nevoie,

particip la restabilirea acesteia cnd a fost tulburat; - controlul documentelor de trecere, mijloacelor de transport, persoanelor pentru prevenirea introducerii n ar de arme, muniii, substane toxice i radioactive, stupefiante, precum i interzicerea ieirii din ar a persoanelor sau grupurilor de persoane despre care se dein date c au provocat aciuni turbulente ori c au fost implicate n acestea i doresc s prseasc Romnia; - descoperirea persoanelor date n urmrire prin INTERPOL sau a altor persoane cu cetenie strin care intenioneaz s intre n ar n scopul amplificrii crizei ori situaiei conflictuale; d) Pompierii militari - particip la controlul modului de aplicare a prevederilor legale privind prevenirea i stingerea incendiilor n zonele unde s-au produs evenimente care afecteaz climatul de ordine precum i la stingerea incendiilor provocate de elemente infractoare, datorate exploziilor ori aciunilor forelor de ordine. Forele specializate de ordine public sunt pregtite i dotate pentru a asigura i pe timp de rzboi condiii de ordine necesare manevrei i angajrii optime a unitilor armate fr a fi afectat capacitatea de lupt. n scopul ndeplinirii acestui atribut, forele de ordine pot desfura aciuni pentru aprarea sediilor i cazrmilor proprii, obiectivelor i raioanelor din competen, precum i pentru adoptarea msurilor de excepie, caracterizate prin for, care se aplic n stri de urgen, asediu sau rzboi. II. Forele complementare - se organizeaz la nivelul diverselor organe ale administraiei publice centrale de specialitate i asigur: - prevenirea i combaterea evaziunii fiscale; - supravegherea respectrii normelor igienico-sanitare; - ordinea i disciplina militar n garnizoan; - paza i supravegherea deinuilor; - paza unor obiective, altele dect cele date n competena forelor principale; - protecia mediului nconjurtor. Dintre aceste categorii de fore fac parte: Garda Financiar, Poliia Comunitar, Pompierii civili, detectivii particulari, formaiunile de sprijin n domeniul ordinii publice i cele de paz a bunurilor i altele. III. Forele de excepie pentru aprarea ordinii publice - sunt constituite din unele uniti ale Armatei, Serviciului de Informaii Externe, Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de Paz i Protecie, Serviciului de Telecomunicaii Speciale, destinate i pregtite din timp, care vor aciona numai cu aprobarea Preedintelui Romniei, n conformitate cu prevederile legale, n situaia n care instituiile democratice au fost depite, iar posibilitile forelor principale i complementare au fost epuizate. Serviciul de informaii externe (SIE) este organ de stat specializat n domeniul informaiilor externe care organizeaz i desfoar activitatea de informaii n strintate pentru identificarea, studiul, cunoaterea ameninrilor externe la adresa siguranei naionale, precum i pentru promovarea i aprarea intereselor de securitate ale Romniei n exterior. Serviciul Romn de Informaii (SRI) este organ specializat cu competen general n materia informaiilor privitoare la sigurana naional care organizeaz i desfoar activitatea specializat n interiorul rii. Serviciul de Paz i Protecie (SPP) este organ de stat specializat n aprarea persoanelor care ndeplinesc activiti importante de stat sau activiti publice importante, a sediilor instituiilor supreme ale puterii statului precum i a efilor de stat sau a altor demnitari strini pe timpul prezenei lor n Romnia. Serviciul de Telecomunicaii Speciale (STS) este organul central de specialitate care asigur securitatea infrastructurilor guvernamentale de comunicaii de orice fel, mai puin cele potale, precum i secretul comunicrilor realizate. n activitatea sa, STS realizeaz msuri specifice de secretizare a informaiilor; desfoar activiti specializate de cercetare radioelectronic i contrainformaii radio, asigur unele funcionaliti tehnice specializate pentru serviciile de informaii i sigurana naional. C. Pregtirea forelor de ordine public - se realizeaz prin organismele special

constituite la nivelul organelor administraiei publice centrale de specialitate. n Ministerul Administraiei i Internelor efectivele forelor de ordine se pregtesc n instituii militare de nvmnt, uniti militare, prin cursuri i n cursul programelor de cooperare interna i internaionala, sau prin sistemul specific de instruire a personalului activ. D. Conducerea Sistemului Naional de Ordine Public este realizat de Autoritatea Naional de Comand i anume: Parlamentul Romniei, Preedintele Romniei, Consiliul Suprem de Aprare a rii, Guvernul Romniei, Ministrul Administraiei i Internelor, autoriti ale administraiei publice centrale i locale cu atribuii n domeniul ordinii publice.