Sunteți pe pagina 1din 63

lniti (l(.1)iult. tler obrt.r,.lrv tk.clil lirt.ltr.rrl irccslrrilr. Sli so tlctcr.rrrirrc gr.osisrrrcrrtrrl

nllcroscopului. l)istanfa optirnii

clerc pcntru ochiul normal este 6

clc vc_

:25 crn.

140 Distan{ele

focale ale obiec_

microscop

tivului gi ocularului unui

sunt fi

:

I cm, respectiv f2: 2 cm, iar

distanla dintre obiectiv gi ocular Z :

23 cm. Sd se afle putere a opticd, a

microscopului gi distan[a fa[d de obiec_

tiv la care se afli obiectul.

l4l.

Distanfa dintre focarele

obiectivului gi

ocularului unui micro_

scop este e : 16 cm, iar distanfa focald

a obiectivului estell

distanla focald a ocularului, dacd

sismentul microscopului este G: 500?

vedere pentru ochi_

ul normal este 6 :25 cm.

:4

mm. Care este

gro_

Distanfa optima

de

142. Distanla focal[ a obiectivului

unei lunete estef6: 100 cm, iar a ocu_

larului /o": 8 cm. Sub ce unghi se va

vedea discul lunar privit prin aceasti

lunetd? Diametrul unghiului aparent al

L,unii este 0, : 0,5o.

obiecti,uul are

distanla focaldf :60 cm a fost constru_

it5 pentru a observa Luna.

Cu ce {is_

143.O lunetd lacare

tan{d trebuie deplasat ocularul

pentru a

obf ine imagini clare ale obiectelor

allate la distanta d :

100 m deJuneta?

t4

l.l.l. O ltrrrclii trslr.orrorrrici irtc trn

olricctiv crr tlistan[a localir ./ ,- 3 rn. Sc

indepirteazd ocularul gi se privegte cu ochiul liber imaginea unui obiect foarte

indepdrtat, formatd in focarul

obiec_

tivului. Care este mdrirea d,atd, de

rnstrument in aceastd situafie? Distanla

optimd de

este 6

:25

vedere pentru ochiul normal

cm.

l45.La ce distan![ minim[ trebuie

sd se afle pe Lun[ dou6 surse luminoase

pentru ca ele sd fie distinse separat pe

Pdm6nt cu un telescop la care distanfele

focale ale obiectivului

suntfi:8

gi ocularului

I

cm.

fr1, respectiv f2:

Ochiul uman poate distinge doui

obiecte dacd irrtre ele existd o distanta

unghiulard miniml eO :

Distanla de la pdmlnt b

considera D : 380.000 km.

0,001 rad.

Lund se va

MiEcare qi repaus

146. Vectorii a gi 6 au acelagi

b :

l0

gi formeazd cu

rrrrrtltrl a :

rlrrcctia pozitivd a axei Ox unghiurile

tl 30o, respectiv $ : 1350. Sa se

r lt'l crmine modulul vectorului rezultant

r' ;i unghiul fbcut de acesta cu axa Ox.

147. Fofiele Fy F2 9i F3 din fi-

;irrrir au rezultanta egali cu zero. $tiind

r'ir

/'-j : 10 N, sd se determine modulele

r'r'lorlalte doua forte.

Pentru problema 147

148. Forlele F1 gi F2 fac cu verti-

cala, de o parte gi de alta a ei, unghiuri

de 30o, respectiv 45o. $tiind cd rezul- tanta lor are direclia verticald gi modul-

ul F :

100 N, sd se afle modulele

forlelor Fr Fz.

149. Forfele din figurd au mo-

N, Fz :

F3:4 N, F4 :

dulele Ft:2

6 N. Se se determine modulul forfei

rezultante gi unghiul f6cut de aceasta cu

axa Ox.

Pentru problema 149

150. ('clc pllru lirrlc tlirr ligrrril irtr tttorlulclc cgalc ctr conrclclc r.r:spcctivc 152. ('clc q;tprtc
150. ('clc pllru lirrlc tlirr ligrrril irtr
tttorlulclc cgalc ctr conrclclc r.r:spcctivc
152. ('clc q;tprtc lirr[c tlirr ligurd
156. (laro ustc vnlorrrct urrglritrlrri
162. Urt ptrttct mutcriul cl.lctrrcirz
lbrnroazii intrc elc unghiuri cgalc Ai au
tt tlintre doi vectori dacl proclusul
trci deplaslri succesivc intr-un plan
alo ccrcului dc razd, r.
<;21 punctele
$tiinc.l
acelagi moclul .F = 50 N. Care ar trebui
rr'rrliri'al tocstora cstc egal cu modulul
dupd cum urmcazl: 4 m spre sud-vost,
M gi N sunt simetrice faf[ de centrul
s[ fie modulul unei forfe Fg, care arc
prrrtlusului lor vectorial?
cercului, si se determine modulul fortei
m spre est, 6 m spre nord-est, i
direcfie care face 600 cu directia est. S
rezultante.
directia gi sensul lui .1P1, astfel incit
rezultanta celor opt forfe s6 aibtr
157. Unghiul dintre vectorii a 9i b
se afle mdrimea gi direcfia dcplasllri
direcfia bisectoarei unghiului format de
b :
rezultante.
clc rrrodule a:
1 este a :
30o. S[ se
F2 gi \?
crrlctrleze aria paralelogramului care are
163.
Un turist pleacd din punctul A
rlle 1rt laturi vectorii u: a r 3h gi v:3a
FsA
th.
gi merge 2 krn citre nord, apoi I km
Fl
c[tre est. in continuare el se deplaseazil
citre sud-est gi ajunge intr-un punct B
158. Vectorii de pozilie a trei
aflat Ia 2,5 .krn la est de A. CA[i krn u
lrrrncte din spaliu sunt r4 :
i + 2j + 3k,
/lr 3i+2j)-k,rg:i+4j +/r. Sdse
mers turistul?
rrrntc c[ triunghiul ABC este echilateral.
164.
Expresiile analitice ale vocto-
rilor de pozilie la doui momente dit'eritc
159.
Pentru problema 150
Un mobil se deplaseazd in
F7
din timpul migcdrii unui punct matcrinl
lrlarrul xOy intre punctele A(I,2) gi
j,
151. in vdrful A al unui hexagon
sunt: 11 :
5i +
12: -2i + 3j. S[ se
ll(3,4). Sd se construiascd modulul vec-
Pentru problema 152
regulat aclioneazd cinci fo4e indreptate
determine modulul gi direclia vectorului
lrrrului deplasare gi sd se calculeze
dupd laturile gi diagonalele
hexagonu-
deplasare.
Irrngimea sa.
lui qi o fo([ verticald. F. gtiind cd F1:
153. Sd se afle unghiul format de
165. intr-un interval de timp A/
10 N gi cdrezuhanta R a celor gase forle
160.
Un mobil se deplaseazd pe
vectorii a gi
b
are direcfia fo4ei F5, sd se afle mo-
ale cdror expresii
2 s, un mobil se deplaseazd intre douil
a :3i
traiectoria ABCD, cele patru puncte
analitice sunt:
+ 4j + 5k, b:
4i +
puncte
care au vectorii de pozilie
11
dulele forfei F. gi rezultantei R.
'=
nv6nd coordonatele (exprimate in
sj - 3k.
5i - j,12:2it 3/. Se se determineviter,a
rnetri): A(1, 1), B(4,5), C(6, 5), D(9,1).
medie a mobilului intre cele doull
Si se determine modulul vectorului
154. Expresiile analitice a doi vec-
puncte. Distanlele sunt exprimate in
tori in
spaliu
sunt: a :
I
mi +
3j
4k,
h:
rleplasare gi distanfa totald parcurs[ de
corp.
metri.
t * *i - 7k. Sd se determine valoarea
F3
constantei m astfel incdt cei doi vectori
166. Dup[ A/ :
1,5 s de la incc-
161. Un vehicul se deplaseazd spre
sd fie perpendiculari.
perea migcdrii unui punct material veo-
est pe o distan![ de 50 km, apoi spre
nord cu 30 km gi in continuare spre
torul sdu de pozilie are acelagi modul
6 m, dar direcfia modificatd cll (x =
:
r
155. SA se determine vectorul a
Fs
nord-est cu 25 km. Sd se afle modulul gi
600. Care este modulul vitezei medii a
din planul xOz de modul a :
2 gi per-
direclia vectorului deplasare al vehicul-
punctului material pe intewalul de timp
pendicular pe vectorul b:3i - 2j + 4k.
Pentru problema 151
ului.
considerat?
167. l)clrcrrtlcrrllr tk' tilrrp ;t v,c(' lt 'i,r sc tlclctrrrrrrc vllczir lrcrrrrlrri vtlezc't
167. l)clrcrrtlcrrllr tk' tilrrp ;t v,c('
lt
'i,r sc tlclctrrrrrrc vllczir lrcrrrrlrri
vtlezc't srtlt' pc t:r'lt' tlrrtlr ;rxt' tlt' t oorrlo
(r0 l<rrr/lr,
i;rt rrllrrn;r P:rllt'crr vilczit
tonrlui tlc pozilic ul untri purrct ruulclial
,
r r r r$r.'in clr rrrti lirntit.
rtrrtc tlcltirrtl tlc tirrrll lrfr cunr sr: lrr';rl:r irr
r:onstltrtli"r rz2 =
li0 klu/lt. Srr sc tlctcrrnine I
cstc clirtir clc ccuatia r :
uti + tl. Care
ligrrrir. Sir sc lnrsczc tnriccttlrilr llrrrrclrr
viteza medie a dcplasirrii.
este expresia analitic[ a vitezei punctu-
lui material?
I 75. ltt ligLrrii cslc rcprczcrtlati"t
lui matcrial.
rlt'pctrtlcn[it clc tinrp it coorclonatci unui
171. Un mobil se deplaseazd jurnil-
vynl/s
lrurrct tttutcrial carc sc clcplaseazd pc o
tate din drurnul sdu cu viteza constantil
158. Un punct material se
,lrt'rrpll-r. Sir se traseze graficul depen-
v6. Apoi, in timpul necesar parcurgerii
deplaseazh pe o dreaptd. Dependenfa
celei de-a doua jumatali de drum, el sc
vitezei sale de timp este reprezentatd in
,1,'rr(e:i clc timp avitezei punctului mate-
rrrl
deplaseazd cu viteza constantd v1 qi in
figurd. Sd se determine viteza rnedie a
deplasirii punctului material in primele
reshrl timpului ct viteza constantd v2.
l4 s ale deplasarii sale.
Sd se determine viteza medie a mobilu-
Pentru problema 177
lui.
v. m./s
172. Un punct material parcurge
178.
Doud magini se deplaseazd pe
o
prima jnm[tate a drumului
s[u
cuviteza
in linie dreaptd, una c[tre
$osea
/
t
\
vt : 2 m/s. $tiind cd, viteza medie pe
cealaltf,, cu vitezele constante v1 :
Pentru problema 175
intregul parcurs este v,o : 3,2 m/s, s[ se
20 knllh $i v2 :
60 krn/h. Distanfa
0
afle viteza v2 a) a&te a fost parcursl
iniliala dintre magini este d:
120 km.
\
-5
doua jum[tate a drumului.
173. Un biciclist parcurge pri
176. in figurd este reprezentatd
rlepcndenla de timp avitezei unui punct
rrrrtcrial care se deplaseazd pe o dreap-
l;r Si se traseze grahcul dependenfei de
S[ se deduc[ grafic dup[ cAt timp de la
plecare gi in ce punct se vor int6lni cele
dou[ magini.
-10
treime a drumului sdu cu viteza constan-
Irrrrp a coordonatei punctului material.
td"v1: 12krnlh, apoi jumdtate din po(i-
Pentru problema 168
unea rdmasi se deplaseazd
cu
cu vite
179. Un cf,ldtor pleaci din locali-
tatea A gi ajunge in localitatea B dupd
un anumit timp. A doua zi pleacd la
constantd vz:
78 km/h, iar
in
in ultima
169. in intervalele de timp t1 :
par1.e a drumului frdneazd, constant pdna
aceeagi ord ca in prima zi din B gi par-
curge distanfa dintre cele doud localitdli
15 s, t2: 10 s $i t: :5 s un automobil se
la oprire. Care este vrteza medie a bici-
clistului pe intregul parcurs?
deplaseazd cu vitezele constante v1 :
in acelagi timp ca in prima zi. S[ se arate
c[ indiferent cum s-ar deplasa clldtorul
(cu viteze diferite pe diferite porliuni de
5 m/s, vz: 8 m/s, respectiv v3 : 20 mls.
174.Un tren parcurge distanla din-
drum), exist[ un loc intre A gi B prin
Care este viteza medie cu cate s-a
Pentru problema 176
tre doud stalii in t : 20 min, deplasdn-
dreptul c[ruia el trece in ambele z]le Ia
deplasat automobilul?
du-se cu vtteza medie v^ : 72 kmih.
aceeagi or5.
177. Un punct material porne$te
Accelerarea la pornire qi frdnarea pdnd
170. O magind parcurge trei sfer-
din punctul de coordonate (2, l) gi se
la oprire dureazd. in total tt:4
min, in
180.
Pe un plan inclinat cu unghiul
turi din drumul s[u cu viteza constanti
cleplaseazd in planul xOy. Proieclille
restul timpului deplasarea fiind uniform[.
ufa!6, de orizontald se sprijind o vergea
28

clr-c, tllrtttrrlir :ltll

gllrrrllry, s(. 1ro:rlt.

cleplasa cloar pc vcrticala. Sli sc tlclcr.,

mine cu ce vitez1 ,/ va u[cA vcrg,cilLtlt atunci cAnd planul inclinat este deplasat

spre stAnga cuviteza constant[ y.

Pentru problema 180

181. Un man$on se poate deplasa de-a lungul unei tije. De un fir legat de inel gi trecut peste un scripete fix se

trage cu viteza constantd v. Sd se afle viteza mangonului in rnomentul in care

firul face unghiul cx, cu tUa.

Pentru problerra l8l

182. O bari are capetele articulate la doud mufe care se pot deplasa de-a

lungul a doud dintre laturile unui cadru

dreptunghiular. Capdtul A al barei este

dcplasat cu viteza constantl v. Sd se

T Itl(r. I Jtt tlttt

tlt'lt'r nurrr' vrlczlr crrplrlulrrr ll irr rrtorrrc,ll-

:tlt'ltt;'tt tll slls l)(' ()

Irrl irr clrlc blrnr lircc rrrrglriul rr ctr lirlrrl.6

,r ,ilir rttlitttllt r'llle tllc;t 5t tttttltlltit rt1

orizontu ll'i a curlrrrltri.

''{l lre:;llc. I)ltcr.t lrlcitl'gir tlc tt'tli ori ttliti

rr'l)r'(lc, cl Itutni-tfti rr2 75 trcplc. (liitc

Irr'plc iu- nuuttira omul clzrol scttl'zl llLl s-

,rr rrri;ca'/

Pentru problema 182

183. O galupi parcurge distan{ir

dintre doui puncte A gi B, mergdnd in

josul unui fluviu, in timpul

11 :

t h. O

pluta

se deplaseazd pe aceeagi distan![

h. in cdt timp se va intoarce

in t2 :4

galupa din B in A, navigAnd impotriva

curentului?

I84. O galupd care coboard pe un

fluviu in t1 :

l0

min se reintoarce,

merg6nd impotriva curentului, in t2:

15 min. in cdt timp ar parcurge galupa

aceeagi distan{d pe o apa stitdtoare?

185. Un om care aleargd,pe o scard

rulanti care coboard ajunge jos dup6

t1 :

60 s. Alergdnd de doui ori mai

repede, el ajunge jos dupd t2: 45 s. in

cdt timp va ajunge omul jos dac6 std

nemrgcat pe scar6?

Itl7. Un zlvion zboard cu viteza de , l0 l<rn/h, rnenlinAnd direcfia sud. El

ltt'cc printr-un curetlt de aer care se rlt'plaseazi spre est cu o vitezi de

' .0 lcn/h. Care sunt direclia gi viteza

,rvionului observate de la sol?

188. Pe o apd linigtid un om Poate

r:isli o barcd cu viteza vt :

8 km/h.

('rrrc va fi direcfia traiectoriei barcii

rrtrrnci cdnd omul vAslegte perpendicu-

lrrr pe direclia unui rdu care curge cu vrtczavz:4 km/h? in ce direclie ar tre-

lrrri si vAsleascd omul pentru a traversa

riLrl perpendicular?

189. Un inotdtor traverseazi un

canal cu ldlimea de 200 m gi se rein-

toal'ce, ajungdnd dupa 10 min la o dis-

trrrrld de 300 m in aval fa{a de punctul

tlin care plecase. S[ se afle modulul 9i

tlireclia vitezei inot[torului fald de mal, ;tiind cd el a pdstrat tot timpul o direcfie

pcrpendiculara pe mal.

190. Un barcagiu traverseazd un

rau cu ldlimea de 120 m vislind tot tim-

pul sub un unghi

de l20o fala de

clireclia curentului. Dupd 2 min el

rrjrttttir' pt' tt'llrllrll tttltl l;r o tltsl;ttt(;t

lrllrtlli ctt l0 ttt tttlti.;os tlc llttttctttl olttts

cclui rlin curc ;llccltsc. Sli sc allc vitcza

cu cilrc curgc ritrl yi vilczlt ctl carc ar

vAsli barcagiul pe apa unui lac.

191. Un automobil se dePlaseazd

prin ploaie rectiliniu gi uniform cu

vrtezavl : 30 km/h. Picdturile de ploaie

cad vertical cu viteza constantd v2.

luneta automobilului (geamul din

Dac[

spate) face cu orizontala unghiul cx :

600, sd se afle vrteza v2, qtiind cd ploa-

ia nu cade pe lunet5.

192. Un punct material Pornegte

din repaus gi se deplaseazi pe o dreap-

td cu o acceleralie acdrei dependenid de

timp este reprezentati in figurd. S[ se

determine viteza medie a deplaslrii

punctului material in primele 8 s ale

migclrii sale.

Pentru problerna 192

+ 193. Un punct material se depla-

seazi cu acceleralie constantd. Yiteza

sa la momentul 11 :

5 s este v1 :

3 rnls,

t:tt'lir Iu()ntenlul /.) (r s t'slt'('J,,illil ('ll l9tl. I lt plt'r;rrr':r rllrlr o
t:tt'lir Iu()ntenlul /.)
(r s t'slt'('J,,illil ('ll
l9tl. I lt plt'r;rrr':r rllrlr o sl;rlrt' lut
2112. l)t';lt'ttrlt'tt(;t rlr' ltttrP lt vtlczt'r
zcro. ('urc ir lirst vilczu irritilrlir il llunc-
lttrlobrrz:rccclcrr'ltzit un llnl) /'
20 s,
rrrrrrr plrrrr'l nurlr't'i;rl (;iu'c sc tlcpllrsc:rzir
2(Xr. Vct'lotttl tlc lloztlte rrl trtrrrr
ptrrrct nurlcriul vuriuzli irr tinrp dr-rpi'r
tulr,ri uratcrial'/
itpoi sc clcplasclrztr rrrrilirrrrr, tlull'r cirrt.
,lr' rr lrutgrtl itxci ()r cstc r,
2(| | l)
lcgca r - ct(l - <r/), undc c estc url vec-
f'rineaz'a t2: l0 s pcntru a oprri in stulrrr
tor constant, iar tx o constanti pozitivd.
( rrr ':;
! lg4. in cAt timp un corp care se
trrl)
) Sii sc scric ccuu!ia clcpcrttlcntci clc
il coortlor.tittrji pr-ructului matcrial,
urmdtoare. Care este distanla dintrc cclc
deplaseaz[ uniform incetinit cu acceler-
'.,trrrrtl ci la rnomcntul inilial el se afla in
Sd se scrie ecualiile care descriu depen-
den{a de timp a vitezei gi accelerafiei
atia a pierde trei sferturi din viteza sa
doud stalii dacd viteza deplasirii urrr
forme a fost v : 40 km/h, iar vitczir
punctului material.
;'rrrrt'lrrl tlc abscisi xo : 3 m.
inilial6 v6?
medie pe intregul parcurs v. == 36 krn/h'/
203. Un punct material care se
207. Dependen{a de timp a vec-
torului de pozilie al unui punct material
l9S.Yitezaunui punct material are
199. Un punct material sc
, I r' 1 r I r r sczrzi rectiliniu uniform v ariat par -
modulul vt : 1 m/s la momentul inifial
( ur,ic ilt prima secundd a migcdrii dis-
este datd de ecuafia r:
ati - b4j, unde a
deplaseazi pe o dreapti. Dependenla clc
l-
gi b sunt constante pozitive. SI se
$t vz: !3 rn/s dupl At : 2 s. modificdn-
timp
t;rnlir rle 2 m,in cea de-a treia secundd
a coordonatei sale este
dat[ clc
:2
(' nr. ili cea de-a cincea secundd 10 m.
)l;r sc stabileasc[ expresia matematici a
It'11i i rnigcdrii punctului material.
deducl ecuafia y :
/(x) a traiectoriei
ecualia x: At + BP, unde I
n'tls,
du-q;i directia cu o : 30o. Sd se deter-
punctului material gi
dependenfa de
mine modulul acceleraliei medii a
B : - 0,5 rn/s2. Sd se determine viteza
timp a vectorului vitezd, al acestuia.
medie a punctului material intrc
mobilului in intervalul de timp Al.
rnomentele de timp tt:
I
s gi 12 :
3 s.
204. Un punct material care se
208. Migcarea unui mobil este
196. Lungimea scalei unui vite-
zometru este de 15 cm; el mlsoarl
,leplascazd uniform variat de-a lungul
descrisd prin dependenla de timp a vec-
200. Dependenla de timp a absci-
;rrci Ox se afld dupd o secundd de la
torului sdu de pozilie r: ati + at(l - bN,
viteze de la 0 la 150 km/h. Sd se afle
viteza acului indicator al vitezometrului
sei unui punct material este datd de
rrrc:cputul migcdrii la 4 m de origine.
ecuafia x :
At + BP, unde A :
4 mls,
$liind cd in cea de-a doua secundd
atunci cAnd autornobilul se deplaseazl
cu acceleralia 2 m/s2.
B: - 0,05 m/s2. SA se afle momentul in
care viteza instantanee a punctului
prrrrctul material parcurge 5 m qi in cea
rlc-u treia secundd 9 m, sd se stabileascd
unde a gi b sunt constante pozitive. Sd
se stabileascd in ce moment vectorul
vitezd, instantanee al mobilului face un
unghi de 45o cu vectorul accelera{ie.
material este egald ct zero. SI se con-
struiascd graficele dependenlei de timp
cxpresia matematicd a legii sale de
il) r\;care.
0 50
100
a pozitiei, vitezei gi acceleraliei acestui
150 km/h
punct material.
205. Doud puncte materiale se
Pentru problema 196
201. Migcarea pe o axd a doud
tlcplaseazi pe o dreaptd, migcdrile lor
liirrd descrise prin ecualiile: xt : 4t +
197. Un bdiat coboard cu sania de
puncte materiale este descrisI prin
8t2 - l6F, respectiv x2:
2t - 4P + F.
pe un deal cu lungimea ly:40 m in tim-
ecualiile: x1: 20 + 2t - 4t2, respectiv
lbate mlrimile sunt exprimate in unitAli
pul 11 :
l0 s, dupd care
mai parcurge in
x2: 2 + 2t + 0,5t2, toate mdrimile fiind
SI. SA se determine la ce moment cele
plan orizontal, pdnd la oprire, distanfa
Pentru problerla 209
exprimate in unitali SL SA se afle la ce
tloud puncte materiale vor avea aceeagi
l2:20 m. Sd se reprezinte grafic depen-
moment cele doud puncte materiale vor
accelerafie. Sh se calculeze vitezele
denfa de timp a vitezei gi acceleraliei
avea aceeagi vitezi. CAt este aceastd
instantanee v1 gi v2 in momentul respec-
saniei pe intregul parcurs.
209. in figurd este reprezentat
vitezd'l
tiv.
graficul dependenlei de timp a coordo-
.t2
33
rirl('r unui l)un('l nrrleliirl t'rttr.' s(' (lclll()nslt'czt' t:ir, tlltt rr t'rl,llr
rirl('r unui
l)un('l
nrrleliirl t'rttr.' s('
(lclll()nslt'czt' t:ir, tlltt rr t'rl,llr rrtt ttttttttcltl
tlcpIlrscirzii pc o rlrcapli-r. I)ortirrncir AIl('
l1 la carc ttrobilc:lc: rrrr irt't'r.:it;i vitczir,
cslc rrn arc dc purabolir, iar CD un scg-
nrcnt dc clrcapta. Sd se trasezc graficele
l'rincipiile lui Newton
rutuncitimpul /2 iu carc nrobilcle parourg
aceeaqi distanfl este dublul lui t1.
dependenfei de timp avilezei gi acceler-
215. O bild de masd m aflatl Pe o
aliei punctului material.
sferd este legatd cu un fir ideal de un
suport
fix. Care este valoarea forlei
210. in figurd este reprezentatd
tt
exercitatd de bil[ asupra sistemului
lz.
dependenla de timp a poziliei unui
punct material; intre momentele 11 gi 13
sferd-suport?
Pcr.rtrLr problena214
curba este un arc de parabold. Sd se
traseze graficul variafiei in funcfie de
timp a vitezei punctului material gi sd se
determine distanla parcursd de acesta.
Pentru problema 21 I
213. Grafrcul dependenlei de timp
a vrtezei unui punct rnaterial are forma
unui semicerc. Yiteza maxim[ atinsd
Pentru problema 215
este vn,, iar timpul de miqcare t. S[ se
216. in figurd este reprezentatd
afle distanla parcursd de corp.
dependenfa de timp a vitezei unui funct
material cu masa m :
2 kg care se
deplaseazd rectiliniu. Sd se determine,
pentru fiecare etapd. a migcdrii, forla
Pentru problerna 210
care aclioneazd pe direcfia deplasdrii
asupra punctului material.
"E
211. DouI puncte materiale por-
nesc in acelagi moment din acelagi
Pentru problema 213
punct gi se deplaseazd.pe aceeagi dreap-
t6. Dependen{a de timp a vitezelor lor
este reprezentatd in figurl. Sf, se deter-
214. Doud, puncte materiale por-
nesc pe aceeagi dreaptd din acelaqi
mine momentul qi pozilia in care ele se
vor intAlni din nou.
punct.
Dependenla de timp a vitezelor
lor
este reprezentatd in
figur6.
CunoscAnd valorile t1 qi t2, sd se deter-
212. Dortd mobile pomesc simul-
Pentru problema 216
mine momentul I la care cele doub
tan in migcdri rectilinii uniform accele-
rate cu viteze iniliale pozitive. S[ se
puncte materiale se vor intdlni.
35
34
217 - I )otut itttlot'ltttlt()ltttc llll lllils(' rrrtcr tlclL'clirtttt, sc Irlot Itt',rz,t ttttlt
217 - I )otut itttlot'ltttlt()ltttc llll lllils('
rrrtcr tlclL'clirtttt, sc Irlot Itt',rz,t ttttlt tlitttt'c
rl',r":r ilsul)r;r plrrrrrrlrrr rrrt'ltrr;rl St. rrt.lllr
2211. Slr s(' (l('l('llnn(' r:rporlul
li t. ('itt'c cstc
osiilc rcttrtlrcii, ltccelt't;t(tlt rlrigczirii
l, ,rzlt ltccllrtlc.
le rrr1 2 t, r'csllcctiv lrr
rrrotlrrlclor irccclcr':r(rilor lr tlorrir llilc
dcvine de fr: l,ti ori tttai ttticit. Do cdtc
lirporlul aocclcra{rilor la ptlrttirea cclor
clirslico in tinrpul ciocnirii lor, gtiind cir
ori s-ar micaora acceleralia dac[ s-ar
tlotul autooanrioanc dac[ fbrfa de trac{i-
trrra dintro bile are diametml <le n:
2
bloca ambele osii ale remorcii?
rrrrc clczvoltatir de cel de-al doilea este
ori rnai mare decdt al celeilalte.
tlc n
2 ori mai mare decAt fo(a
de
222. Asupra corpurilor
din figurd,
229. Determinafi raportul modu-
lrirc(iunc dezvoltatd de Primul?
de mase M-
3
kg
gi m
I
kg,
lelor accelerafiilor a doud bile de aceeagi
aclioneazd. fo(a F :
32 N, Paralell cu
Pentru problema 224
218.
Un autocamion neincdrcat cu
4 t pornegte de pe loc cu
razdintimpul ciocnirii lor, gtiind cd una
planul inclinat. Sd se determine forla cu
dintre bile este confeclionatd din ofel 9i
nrirsa M :
cealaltd din plumb. Densitdlile celor
lcccleralia a1 :
0,3 m/s2. Care este
care interaclioneazd cele doul corpuri
in timpul migcdrii.
225. Un corp cu masa m = I
kg
doud metale sunt: po!"1 : 7.800 kg/rn3,
nursa incdrcdturii autocamionului dacd,
lrrr:rtc f-r urcat cu vitezd, constante pe un
rlczvoltAnd aceeagi forla de tracfiune, el
;rornegte de pe loc cu accelera[ia a2:
ppb: 11.300 kglm3.
lrlrrrr inclinat, filrd, frecdri, fie acliondnd
irsupra sa cu o for\d, F paraleld cu pla-
rrtrl, f-re acfiondnd cu o for,td nF orizon-
230. O ladd cu greutatea G: 140 N
0,2 mls2.
l;rlir. Si se determine valoarea lui F gi
se afld in cabina unui ascensor. Atunci
219. Sub acliunea unei for,te con-
rrrrghiul o pe care planuljnclinat il face
cdnd ascensorul incepe sd urce cu
stante un cdrucior parcurge, pornind din
accelerafie constantd, lada apasd asupra
t'tr orizontala dacd n:.,12.
Pentru problema222
repaus, o distan!1 d1 : 40 cm. Aqezdnd
podelei cabinei cu o for![ N:
147 N.
Cu ce acceleralie urcd ascensorul?
pe cSrucior un corp cu masa m:200 g,
226. Un corp este ridicat pe un
223. n cuburi avdnd masele in Pro-
distan{a parcursd in acelaqi timp, sub
gresie geometricd cu ralia q sunt
plan inclinat cu unghiul cr: 30o fald de
orizontald cu ajutorul unei forle orizon-
231. Un corp alunecd in jos, ftrd
acliunea aceleiagi forle, este d2: 20 cm.
aqezate in contact pe o suprafald otizon-
frecare, pe un plan inclinat care face
Si se determine masa cdruciorului.
lule, care imprimd corpului accelerafia
tal6 pe care se pot deplasa fbrd frecare.
unghiul o cu podeaua unui ascensor. Sd
:
rr 1
7 m/s2. Cu
ce acceleralie va fi ridi-
Se acfioneazd astpra cubului cu cea
se determine acceleratia sa fafd de pla-
220. Dacd asupra a doud corPuri
cat corpul dacd. aceeagi forld aclioneazd
mai micd masi cu o forld ortzontald F'
nul inclinat atunci c6nd ascensorul se
aflate pe o suPrafafd orizontald se
rsupra sa dupd o direclie paraleld cu
deplaseazd cu acceleralia ag indreptat[:
ac\ioneazd, pe rind, cu aceeaqi forfd'
planul inclinat?
a) in jos; b) in sus.
ele capdtd acceleraliil Q ctt:3 m/s2, res-
pectiv q2:2 mJs2. Ce accelerafie va im-
Sd se determine fo(a cu care cubul cu
numdrul de ordine k aclioneazd asupra
cubului cu num[rul de ordine k+l.
227.O locomotivd cu nuNa M: I00t
232. in sistemul din figurd masa
prima aceeagi for,td aplicatd celor doui
corpuri aSezate unul peste celSlalt?
224. Pe un plan inclinat care face
e iocnegte un vagon aflat in repaus. in
corpului este m: 1 kg, cx,: 30o, iar firuI
unghiul cr: 30o cu orizontala se afld un
I irnpul interacfiunii acceleralia vng6nu-
nu suportd,frrd.a se mpe, tensiuni mai
corp
cu masa m: 5
kg.
Asupra corpu-
221. tJn autocamion tracteazd o
lui
acfioneazd o fofi orizontald F: 30 N.
remorcd, deplasdndu-se uniform acce-
lerat. Dac[ la un moment dat, din cauza
Si se determine accelerafia cu care
Irri este, in modul, de n:5 ori mai mare
tlccdt acceleralia locomotivei. Cdt este
rnasa vagonului?
mari de T^u*:11 N. Cu ce accelerafie
minimd orizontald trebuie deplasat
planul inclinat pentru ca firuI sd se
coboard corpul gi fo(a cu care acesta
rup[?
36
37
.' k)' ('itrc vlt li 2.lll. t lll ('()l rlt' ttt;tslt rrl t'slt' :ltt', r.nt
.' k)' ('itrc vlt li
2.lll. t lll ('()l
rlt' ttt;tslt rrl t'slt' :ltt',
r.nt cor'l) cr.l lllilsit ,,,
l)
l)('n(lill
lrr clrllrrlrrl trrrrri llr irrcxlt'rrsrlrrl
mirrimea gi clircc(iir lirr'(ci clrc iutinclc
firul in tirnpul coborArii o[ruciorului'?
rlc lrtrtgirrrc /. ('clirllrlt callirt irl lirrrlrrr
l,cgc:r lui llrlokr'
t'slc tlcpluslt lir!ir dc pirmanl cu irccclc:r-
rrllr r/ clupit o clircctic carc fztcc unglriul
r t cu oriz<lntala. Sir se determine unghi-
239.
Sub acliunea unci firrfc /'1
[0 N, un resort se intinde cu xl .
I ('nr
rrl [] pe care-l fhce firul cu verticala gi
Pentru problema 232
lirrta cu czrrc corpltl acfioneazd asupra
CE forfd este necesarl pentru a irrlirrtlt'
resortul cu x2: 4 cm?
lrnrlui.
233. Un corp se afld pe un Plan
inclinat cu unghiul a fald' de orizontald.
Cu ce accelera{ie trebuie deplasat in
direcfie orizontald planul inclinat astfel
Pentru problema 235
240.
Un camion cu masa m :
2 t
este tractat cu accelera\ia a :0,5 m/s2
folosind un cablu a c6rui constantd elas-
incAt corpul s[ inceapd si urce pe el?
236. Care este unghiul F p. care i
ticd este fr : 100 kN/m. Frec[rile sunt
face cu orrzontala suprafa{a lichidulu
234.
Pe un profil de forma unui
dintr-un vas atunci c6nd vasul alu
neglijabile. S[ se determine alungirea
sfert de cerc cu raza R care se depla-
frrd frecare pe un plan inclinat c
cablului.
seazd. orrzontal cu acceleralia a se afld o
mic[ bil[ cu masa m. Sd se determine
unghiul u fa[d de orizontald?
241. De un corp cu masa m :
1,8
inallimea h Ia care se afll bila gi forla
de apdsare normal[ exercitatf, de ea
asupra profilului.
237. Doud rofi aflate pe un a
kg, aflat pe un suport orizontal, este
alunecd frrd frecare pe doua gine para
prins un resort vertical. Se trage in sus
lele care fac unghiul cr cu orizontala
cap[tul liber al resortului cu viteza con-
De ax este suspendat, cu un fir, un v
cu api. inll{imea apei in vas, in stare
stant[ v:2cmls gi, dup6/:6 s, corpul
se desprinde de pe suport. S[ se deter-
repaus, este h. Cunosc6nd densita
mine constanta elastici a resortului.
apei p , sd se determine presiunea
pe fundul vasului in timpul migcdrii.
242.Doud corpuri cu masele z1 :
5 kg 9i mz: 2 kg sunt legate printr-un
resort gi aqezate pe o suprafald orizon-
Pentru problema234
tala pe care se pot deplasa fbrd frecare.
Trdgdnd de primul corp cu o forfd ori-
zontald, resortul se alungegte in timpul
235.
Pe un cdrucior care coboari
migcdrii cu A/1 :
3 cm. Cu cAt se va
fErd frecare pe un plan inclinat cu
alungi resortul dacd se trage cu aceeagi
unghiul cr : 600 fafa de orizontall se
Pentru problena 231
for!6 orizontali de cel de-al doilea
afld un suporl. De acesta este sus-
corp?
pendat, cu ajutorul unui fir inextensibil,
38
2.t.1. l)r't';rp;rlrrl lrlrcr :rl urrrri tr.'sorl 2.ttl. tltt ctr'torr ( u nr;u;;l //r l0 g
2.t.1. l)r't';rp;rlrrl lrlrcr :rl urrrri tr.'sorl
2.ttl. tltt
ctr'torr ( u nr;u;;l //r
l0 g
/
Slr sr' (l('t('r nlilr(' ;rlUlrlirrc;r rcsor lrrr rl0r
Irr t'rr lrtttgitttt'ir /
I,5 ttt ;t se t'(run('l
srrsllcrrtllrl irr llozilic vcrticulir sc ulalna,
cstc tncn{inut vclticll irr rrrle riorul unui
,\'
I nrnr2. (lclirlalt clltirt irl lirului cslc
1rc rancl, douir corpuri cu rnasclc m1 -
penar cu ajutorul unui rosort. Dacd se
',r tlrrplirsltt'clt cclci tlc-ir l-;t hrlc tlc lrr
;',rzilia tlc cclrrIitrltr.
lixat. Sir sc dcternrinc nroclulul rlc olrts-
intoarce penarul, creionul apasd asupra
I kg gi m2: 3 kg. Lungimea resortului
ticitate al firului, gtiind cd alungircu srr
peretelui acestuia cu o fo(A de n:
1,2
251. Dc o sArrnd verticalir cu lun-
sub acliunea rezultantei celor doulr
in cele dou[ cazuri este /1 :
12 cm, res-
ori mai mare. S[ se determine forfa de
lirrrczt l:
4 n gi secfiunea
S: 2 mm2 se
fo4e este LJ: I,5.10-3 mm.
pectiv 12: t6 cm. Care este lungimea
apdsare a creionului in primul caz.
',rrslrcndd un corp cu masa m: 6 kg. Sd
resortului in stare netensionatd?
';t' ulle rrodulul lui Young pentru mate-
256. Ce greutate maximd poatc li
rr;rlul sArmei, gtiind cd aceasta s-a alun-
suspendatd de o sdrmd de oJel cu
244.
Doud resorturi de lungimi
lirl cu A/: 0,6 mm.
diametrul d :
I
mm, dacd se gtic cir
egale sunt unite la unul dintre capete gi
materialul sdrmei suportd un efort uni-
.sunt intinse cu mdinile de celelalte doud
252. De o sdrmd cu diametrul d :
tar maxim om : 2,94.108 N/m2? Carc
capete. Unul dintre resorturi, care are
.) rnm se atArnd un corp cu masa m: t
constanta elasticd fr1 :
100 N/m, se
este in acest caz alungirea relativd, dacd
Lg. Sd se afle efortul unitar o dezvoltat
modulul lui Young pentru ofel este E:
alungegte cu A/1 : 5 cm. Care este con-
Pentru problema 248
rrr sdrm[.
2.1011N/m2?
stanta elasticd a celui de-al doilea resort
dacd alungirea sa este Ll2: 1 cm?
249.lntr-o cutie aflat[ pe platfor-
253. De o vergea de ofel cu
257. Ce lungime maximd poate
ma unui autocamion se afl[ un corp cu
lrrrrgimea l:3
m gi diametruI d:2 cm
avea o sArmd de plumb suspendatd ver-
245.
Doud resorturi avdnd con-
masa m:200 g prins intre dou[ resor-
turi identice, netensionate, cu constanta
sc suspendi un corp cu masa m :
tical de unul din capete, astfel incdt sd
stantele elastice kt :
103 N/m gi ft2 :
1,5.103 kg. SA se afle efonul unitar dez-
elasticd ft :
nu se rupd sub acliunea propriei greu-
100 N/m fiecare. Atunci
3.103 N/m sunt legate ?n paralel. Ce
cdnd autocamionul demareazd de pe
voltat in vergea gi alungirea vergelei.
Modulul lui Young pentru ofel este E:
tafi? Tensiunea elasticd maximd supor-
forfd este necesard pentru alungirea sis-
loc, corpul se deplaseazd cl x :
I
cm
tatd de plumb este o,o :1,23.107 N/m2,
.t.lOll N/m2.
temului cu x: 5 cm?
fald, de pozilia inifiala. Care este accel-
era[ia demar[rii?
.
r
iar densitatea p : 11,3.103 kg m3.
-
BfiS1'"o5 5''e7'
254. Doud bucdji de sdrmd de
246. Dou6, resorturi avdnd con-
258. O sdrmd cu lungimea l:2
m
tlirnensiuni identice sunt confectionate
stantele elastice fr1 : 300 N/m gi k2 :
gi diametruI d :
1 mm este fixatd la
tlin materiale pentru care modulul de
800 N/m sunt legate in serie. Si se
capete in pozilie orizontald. Dacd la
clasticitate este E1 :
5.1010 N/m2,
determine alungirea x1 a primului
mijlocul sdu se atdmd. un corp cu masa
r cspectiv E2: 2.1911 y7*2. Se sudeazd
resort, qtiind c[ alungirea celui de-al
m: I kg, sdrma coboari in acel punct
doilea este x2: 1,5 cm.
ccle doud sdrme in serie gi apoi in para-
lcl. S[ se determine modulul de elastic-
cu h : 4 cm. Sl se determine modulul
Pentru problema 249
lui Young pentru materialul sArmei.
rtate in cele doud cazuri.
til-
247.Un resort se taie in doud pdrfi
t'ti-JYurts
".'-
X/'c
250. Un lanf de bile legate intre ele
259.Un
egale care se leag[ o datd in serie gi altd
fir de cauciuc avdnd secfi-
prin resorturi identice are un capet
255. Doud forle de mdrime egal[
dat[ in paralel. Care este raportul alun-
unea S :2 mm2 gi modulul de elastici-
girilor sistemelor astfel formate in urma
acfiunii aceleiagi fo4e deformatoare?
fixat, iar de celdlalt se trage cu o forld
F; constanta elastic[ a resorturilor este
tt : ',lL N, avdnd direcfii perpendicu-
lrrre, acfioneazd. asupra capdtului unui
tate E: 105 N/m2 are capetele fixate in
dou[ puncte situate pe aceeagi orizon-
40
4l

lrrlrr Allirrlrrrrl rrrr t orp tlt' rrrr;lot'rrl lrrrr

Itr, itccslit sc lrlrrrrlqr.'5lt' irstli'l irrciil t't.lt.

tlorrir .j rrrrriitirti lrlc sirlc lilrrrrcirzil un

rrnglri rr

t'or'1lrrIu i.

(r0o. Sir sc rlctcnnil)c rrrirsil

2(r0. ('c inirl{ime maximd poate

irvcl o coloand cle clr[mizi astfel incAl

s;r nu sc nirruic din caLtza propriei

lr t'rrtuti'/ lilirrtul unitar rnaxirn suportat

rlt' rrulerialuI carimizilor este o- :

t l0(' N/rr2, iar densitatea cdrdrnizilor p

l,lJ.l0r kg/m3.

t2

'l'crrsiurri in lirc

261. Douir

oorpuri cu nrasclc rr

I kg qi M :

4 I<g, legate printr-un lir

inextensibil, se afli pc o sLlpraf'afa ori- zontald netedd. Asupra corpurilur' ac\ioneazd forfele orizontale F1 .= 2 N,

respectiv Fz:5 N, indreptate in sensuri

contrare. Determinati accelera!ia r:tr

care se deplaseazd corpurile gi tensi-

unea din firuI de legdturd.

262. Dou1t, corpuri cu r-nasele rz1

5 kg qi m2: l0 kg, aflate pe o suprafa(il

orizontald netedf,, sunt legate

printr-r,rn

fir care suporti o tensiune maximl

7,.,.,: 50 N. Cu ce forla orizontalf, ma-

ximd aplicata corpului de masd m1

poate fi aclionat sistemul astfel incAt

f irul s[ nu se rupa? Dar daca forla se

aplica corpului de masd, nt2?

Pentru problerna263

1/

l(r.1. I)0iliI

c()rPrtrt tlt' lilill,(' ,,/ :,i l

rr, irllrrlc lir citltclclc ttttttt ltt tn('\

I' n',rl)rl llecrrl pcstc rnr st't'ipclt' ltx, st'

rl, l,l,l;t'lrzi ctr o artrrrtrilit itccclcllt(tt'. Slt ,, r lt'lt'r rrrinc valortrcit ttttci lor {c /" ctr

,,r,'lrr'llrric trets lirr-rl, irr itbsctttit col'l)u- lrrr ,l/. ;rsll'cl incAt corpul lr sit urcc cu

.tr I r'ltst ;rccclCralie.

2(r4. La capetele unui fir inextensi- I'rl. rlt' rrrirsir neglijabilA, fecut peste un

., il1t('l,j l'ix, sunt prinse doui corpuri

rlr' r'rr-or rrase se afld in raportul

tn I ut.t

lr - 3. Tensiunea in fir in tim-

1,rrl rrrr;ct-u'ii corpurilor este 7'. Se prind

rlr.1 1'g[g doud corpuri la acelagi capit

,rl lrrrrlui ;i de celdlalt capdt se trage cu

' ' lr rr (ri cgali cu T. Care este in acest caz

r, r t'le nrtia migcdrii sistemului de cor-

;,rttt'/

265. Peste un scripete fix sus-

1r, il(lill de un dinamometru este trecut

rrrr lrr- la capetele ciruia se aflh dou[

, rr11r11pi cu masele mt:

2 kg qi m2:

:l Lri Care va fi indicafia dinamometru- lrrr rrr timpul migcdrii corpurilor?

266. Masele corpurilor din figurd

,rrrrl rzl :

3 kg, m2: I kg. Sir se deter-

r r rc constanta elasticd a rcsot'tului

,trrrrtl c5, in timpul migcirii sistemului,

,rlrrrrgirea sa este L,l:2,5 cm.

267. Pe o masd orizontali netedd

',,'rrlli un corp cu masa M- 4 kg. De

m2

Pcntrtr Pr oblctttlt -l(r(r

acesta se lcagir tlotut l'i l('('ilt('rittttl ltt'

cute pcstc tloi sclipc(i lir;r(r llr t'rtpr'lt'lt'

opuse ale mcsci. I)c lie t'lrte llt r'slt' stt:; pendat citc ttn cot-l), nl;tscl(' it('('sl()llt

fnnd mt :

I l<g ;i rt-,

2 li1i. Srt :;t'

determine ltccclcnt{i:t ('u ('rt('

s('

deplaseazd sistetnul 5i tcttsitttttlt' rlttt

cele douzi firc.

Pe ntrLr ploblcttlt '(r7

268. Un corp cu masit ///l, rtllrtl pt'

un plan inclinat cu unghiul rr lit!;r rlr

orizontala, este legat clr Lut lll'ittt'rlcrr sibil. Filul trece peste un sct'ipr.'lc ltx

aflat in vdrful planului ittclirtitl lr

susfine la cel6lalt cap6t un corp cu Irrrs;r

ffi2, care atdrnd liber. (lorlsitlt'tlirrtl

.l.l

T

li'ccirrilc rrcgli.jallilc, sii sc rlclc:rruirrr: 27 l.Lt t'trpclclt.rrrrrr l'ir ilrcxtcrrsi- 275. I'rr
li'ccirrilc rrcgli.jallilc, sii sc rlclc:rruirrr:
27 l.Lt t'trpclclt.rrrrrr l'ir ilrcxtcrrsi-
275. I'rr tlorui pllrlirnr: (lu gr crrlirlc
accclcrafia oLl oaro sc clcplascazir sis-
temul de corpuri. Se cunoso: m1: I kg,
[iil trccut pcslc urr sclil-rctc lix sc nllf,
rrr'lilrirrbilih, srrspcrrtlirlc la clpclclc unrri
doud corpulri clc uursc nt 1 |i ml incgalc,
Irr rrrcxlcnsibiI trccLrt pcstc cloi scripcli
m2: 1,5 kg, o :
Dupd un interval de timp t dc lrr
lrr';t, sc ullit nrasc cgala m -
3 kg. Un
30o.
inceputul migc[rii, corpul c:um&sa ml tl
rlrrr;rrrrrltnctru intercalat pe flr, intre
,,('rl)cli, indic[ o anumitd valoare. Se ia
coborat cu a n-a parte din distanfa pe
care ar fi parcurs-o in acelagi timp in
rlr' 1rc unul din platane masaml: 1 kg.
c[dere liberd. Care este raportul celor
( '(' nrirsi-r m2trebtie addugatd pe celllalt
doud mase?
lrlrrliur pcntru ca indicalia dinamome-
lrrrlrri si fie aceeagi?
Pentru problema 268
272.Doud, corpuri cu masele rn I =,
3 kg gi m2:7 kg se afld la capetele unui
fir inextensibil trecut peste un scripetc
fix. Sistemul este ldsat liber dintr-o po-
269. SA se determine accelerafia
cu care se deplaseazd sistemul de cor-
Pentru problema2T6
zilie in care corpul 1 se afld cu h :
2 m
mai jos decdt corpul 2. Se se afle dupd
puri din figura gi tensiunile din cele
dou[ fire. Se cunosc: mt: 4 kg, *z:
cdt timp corpurile se vor aflala aceeagi
inil!ime.
2 kg, m3: 8 kg, cr :
30o.
273. Doud. corpuri cu masa M :
2 kg frecare se afl6 la capetele unui fir
Pentru problema2T5
inextensibil trecut peste un scripete fix.
Peste unul dintre corpuri se ageaz[ o
276.O greutate G:200 Neste
greutate cu masa m :
I kg gi sistemul
rrrcn!inuti in repaus cu ajutorul
este ldsat liber. Sd se determine forfa cu
scripelilor mobili din figurd. Sd se
care apasd greutatea asupra corpului pe
tlctcrmine valoarea forfei F qtiind cd
Pentru problema 269
care este aqezatd.
r;unurile cablului care suslin scripetele
270.La capetele unui fir inextensi-
274.Doud, corpuri cu masele z gi
2m se afld la capetele unui fir inextensi-
rrrobil fac, fiecare, unghiul cr : 30o cu
vcrticala.
Pentru problema 277
bil trecut peste un scripete fix se afld
bil trecut peste un scripete fix. Cu aju-
dou6
corpuri
a cdror masd totald este
torul unui alt fir, pe care este intercalat
277.Doud corpuri cu masele rn 1 :
278. Se se determine acceleralia
mt t m2: 30 kg. Ldsat liber, sistemul
se deplaseazd cu acceleralia o :
3g,
un dinamometru, se suspendd, pe rdnd,
de cele doud corpuri, un al treilea corp
I kg gi mz:3 kg sunt suspendate de un
cu care coboard corpul 2 din figurd,
gtiind cd masa sa este de k ori mai mare
indreptat[ in sensul urclrii corpului 1.
sistem de scripeti mobili, ca
in figuri.
cu masa M> m. Care este raportul indi-
Sir se determine forlele cu care
Sd se determine masele celor doud cor-
caliilor dinamometrului in cele doud
pun.
rrctioneaz[ sistemul asupra plafonului
situalii?
decdt masa corpului 1, iar unghiul fEcut
de planul inclinat cu orizontala este cr.
S e neglij ea 26" frecdrlle.
in punctele A gi B.
44
45
2t|2. Slr sr' ltlle trtpotlttl ttt;tst'lot nr:rsir tn t, (r5 l*g urclr l)r' t't'rrl:rllrr
2t|2. Slr sr' ltlle trtpotlttl ttt;tst'lot
nr:rsir tn t,
(r5 l*g urclr l)r' t't'rrl:rllrr
,,'lol tkrrr:t corpru'i rlttt ligtrt':r, ;littrtl r';r
urtrrrrn-r it cirblLrltti ctt ircccIcrtltir rr
r'lr' st' tlcltl:tsc:rzir irt scrtsril'i c()nl|iu'(' ('U
4 nr/s2 latir de cablLr. Sh sc tlclcrnrrrt'
,r,.
t'lct-ittii cgitlc: iu
tltttltt l, rr
-5 rn/sl.
accclera{iile corpului gi sportivrrlrri l;rlrr
'i,' rrcgli.jcazz-r nrasa scripc{ilor ;i a tirr-r-
lur
de pamAnt.
Pentru problerna 278
285. Doud corpuri cu nrlsclc rr; $r
m2il)nt legate la capetele unui lir int'r
279. De sistemul de scripeli din
figura
sunt suspendate o bard, de
tensibil trecut peste un scripetc lix. I't'
una dintre ramurile firului este intcrc:ir
Iungime l:
I m 9i o bild. Masa bilei
lat un inel fix care, in timpul migclrii
este de lc: I,8 ori mai mare decAt masa
firului, ac\ioneazd. asupra acestuia cu o
barei. Sistemul este ldsat liber, in acest
Pentru problema 280
for,td de frecare constantd F. Sir se
moment bila aflindu-se in dreptul mar-
ginii inferioare a barei. Dupa cit timp
determine accelerafia sistemului dc cor-
281. Corpul de masd, m1 ridicd,
puri.
prin sistemul de scripefi din figur1, un
se va afla bila in dreptul marginii supe-
rioare a barei?
corp de masd m2. Sd se determi
acceleraliile celor doul corpuri.
Pentru problerna 282
283. Peste un scripete hx este tre-
( uti-r o frAnghie la capdtul cdreia este
legat un corp cu masa m :
64 kg, aflat
rrritial la sol. La celdlalt capdt se agafd
ur) om cu masa M: 65 kg care, trdgdnd
Pentru problema 285
rlc frAnghie, rdmdne tot timpul la
:rcoeagi inalfime fafd de sol, in timp ce
286. Un fir care are la unul din
, orpul se ridicS. Dup[ cAt timp se va
Pentru problema2T9
capete un corp de mas[ mt: I kg este
;rlla corpul la indllimea h: 5 m fald de
l;0l'?
trecut peste un scripete fix. Pe cealalt[
ramurd a firului alunecd, cu frecare, un
280. SA se determine acceleraliile
inel cu mdsv m2: 3 kg.
284. Peste un scripete fix este tre-
celor trei corpuri din figur5. Rarnurile
t'trt un cablu de masd neghlabil[ de care
a) Cu ce accelera\ie a cade inelul,
firului care suslin scripetele mobil sunt
verticale.
e ste fixat, la unul dintre capete, un corp
gtiind cd firuI gi corpul m1 rdmdn in
Pentru problema 281
('il masa ffil :
55 kg. Un sportiv cu
repaus?
46
47
291. llrt t:otp ('u nursir,,/ )0 k1i sc b) lncltrl ciulc ctt ltccclcr:tItt rr7 2t19.
291. llrt t:otp ('u nursir,,/ )0 k1i sc
b) lncltrl ciulc ctt ltccclcr:tItt rr7
2t19. l)c litvltttttl t';tbittci tlll
ascensor carc cobout'ii ctt itcceleraf
rn/s2. Carc cste accelerafia corpului'/
l,cgilc l'rccirrii la alunccarc
tlcplirsc:rzir crr vitcz.ir cottstittttil pc o
supratirfri orizontalir sub acliunea uuei
ag :
0,2g este fixat un scriPete
fbrtc l":
100 N care face unghiul o( :
care este trecut un fir. De capetele fi
290. [Jn corp cu n)asa m = 5 kg se
45o cu orizontala. Sd se determine va-
lui sunt legate doud corpuri a c
loarea coeficientului de frecare la
,rll;r pc o suprafa{f, orizontald pe care se
masd totald este M: 48 kg. $tiind
cele doud corpuri se deplaseazd' fa\Fr
cabina ascensorului cu acceleratia a
p,r;rlc dcplasa cu fiecare, coeficientul
,lt' li'ccarc la alunecare fiind pt': 0,02.
( 'u cc fbrfd orizontald F trebuie impins
alunecare dintre corp gi suprafafa pe
care se deplaseaz[.
0,3g, sd se determine masele corpuri
r orl)ul astfcl inodt sd capete o accele-
gi forla cu care scripetele aclio
asupra tavanului cabinei.
r,rlrc rr :
I mls2?
Pentru problema 286
Pentru problema 293
287. CunoscAnd masele corpurilor
din figura gi faptul cd frecdrile sunt
Pentru problema 290
294. Coeficientul de frecare la
neglijabile, s[ se determine acceleralia
alunecare dintre un corp de masd nz gi
corpului de masd m I.
29"1,. Raportul dintre fbrfa de
suprafafa orizontald, pe care se afld
a$ezat este p. Asupra corpului se
lrrrctiune gi greutatea. unui automobil
actioneazd cu o forld care face unghiul
e stc /'; : 0,1 L Cu ce acceleralie pornegte
cx, cu orizontala, ca in figurd. Ce valoare
rrtrtomobilul pe o gosea orizontald pe
minimd F trebuie sd aibd forla, astfel
t::rre coeficientul de frecare este p :
incdt corpul sd poatd fi pus in migcare?
0.06?
m2
292. Doud, corpuri legate printr-un
l'ir inextensibil se aflb pe o suprafall
Pentru problema 287
olizontald pe care se pot deplasa cu fre-
('irrc, cu acelaqi coeficient de frecare la
Pentru problema294
288. Peste un scripete fixat de
rrlunccare. Trdgdnd de unul dintre cor-
puri cu o fo(d orizontald F, tensiunea
tavanul cabinei unui ascensor este tre-
cut un fir inextensibil la capetele cdruia
se afld doud corpuri cu masele m1>m2.
rlin fir in timpul deplasdrii corpurilor
295, Dacd un corp aflat pe o
cslc Z1 : 53 N. Aplicdnd o fo(d orizon-
suprafaf[ orizontal[ este tras cu o forfd
trrlir de aceeagi mdrime F celuilalt corp,
Ascensorul este ridicat cu accelerafia a.
F : Gl2 orientatd dup[ o direcfie care
lcnsiunea din fir este T2: 37 N. S[ se
Sd se determine acceleralia corpului 1
face unghiul cr :
30o cu orrzontala,
tlctcrmine valoarea lui F.
fald de casa liftului 9i fafa de cabin5.
49
48
;llun('l ('()rl)ul sc (l('l)lls('illil untli)t nl lll . 299. l)ourr rrrtl)lnt( u nr,t:i('l('/r,
;llun('l ('()rl)ul sc (l('l)lls('illil untli)t nl
lll
.
299. l)ourr rrrtl)lnt( u nr,t:i('l('/r, l ll
l
I lrr ('ot
l)
r'slc rlt'Pl;15;s1 ('u
.lll-t. rt I I
t'orprrrr tlt' nritsit tu
,
rlr ',r r onsl;rnlir l)t.
() siltl)t';tlir(lr ot.rzorr
lir't'luc, itllllc irr lirric, srrrrl Iclllrlt'l)un,,
('rr cc lirrlir /" cllc lilcc unghitrl tx
/11 sunt lcgirtc cu un lrr rrrcxlctrsitlil ryi
-l0o
t,rl t ',rtlr:tt'(tttttcit trnci lirr'lc tlc llltc(itrrtc
cu orizontala trcbuic impins corpul
pentru ca el s[ se deplaseze uniform?
a;czatc pc o sLrpralir!i1 orizorrtalir po
care se pot deplasa cu liccarc, cooli.
cientul de frecare la alunecare fiincl p,
/
rrrrrrrnrit I lrrglrirrl rlc lj'ccirlc tlrrrtrc
t'csortrrri itlcrrticc. Srrb irclirrrrclr unct
lirr!c /" aplicatir trllinrului corp, sislcrrrrrl
' , rtl) :,,t srr;trirlir(ir rlslc Q. ('unr cstc Ori-
sc J)r.lnc irr uriq;carc olizontalir cu ircccl
,
rrl,rl,r lirr ltr i'./
ora{ia a. (lunoscAnd c:ocflcicltlul tlc li't'
296.
Un corp cu greutatea G se
Sub acfiunea fortelor F1 Si F2 carc lac
oarc p dintre corpuri gi sugtralirlir pt'
deplaseazd cu aocelera[ia a1: 4 mls2 pe
o suprafald orizontald sub acfiunea unei
cu orizontala unghiurile cx, respectiv p,
corpurile se deplaseazd spre stinga. S[
l(12. O scaltclurl cu grcutatea G .-
,tl N ('slc lipitri dc un perete vertical
care se dcplaseazd gi constanta clasticrr
a resorturilor k, s[ se cletcrnrinc vir
fo(e F1 :
Gl2 care face unghiul cr :
30o cu orizontala. Cu ce accelerafie se
se determine acceleralia migcarii gi ten-
siunea din firuI de legdturd.
;rrrrr ;rpirsilrc cl-l o fo([ F care f'ace un-
loarea forfei F gi nrodificarcer lungirrrir
fiecdrui resoft.
va deplasa corpul dacd fo(a igi mbregte
,.lrrrrl r[ 45o crr orizontala. Datrdu-se
, ,r, lrt lt'ntul dc fieoarc la alunecare din
valoarea la F2 :
G, pdstrdnd aceeagi
305. n cuburi avAnd maselo irr qrro
rr, ',r'linclurri gi perete p :
0,3, sd sc
direc!ie?
gresie geometricd cu ra(ia 17 srrrrl
rlr tllnllo utirrirnca fbr{ei F pentru ca
' ,rr(lul't si nu cadi.
297.
Un corp se deplaseazd pe o
a1ezate in contact pe o suprafatri orizttrr
tal5 pe care se pot deplasa cu ficcare.
suprafala orizontald cu acceleralia con-
Se aclioneazd asupra cubului 0u cc:r
Pentm problema 299
stantd a1 : 2,5 m/s2 fiind impins cu o
mai micd masl cu o fo(a orizontali /.'.
forld F care face unghiul cr :
600 cu
SA se afle forfa cu care cubul cu
orizontala qi a c[rei mdrime este egali
numdrul de ordine k actioneazi asupra
300. Corpul de mas[ m :
2 kg
cu dublul fo(ei de frecare. Cu ce accel-
cubului cu numirul de ordine /r-l- l.
deplaseazd cuvitezd constant[ sub acfi-
Comparali rezultatul cu cel obtinut la
eralie se va deplasa corpul dacd este
unea forlelor din figurd. Migcarea are
problema nr.223.
tras cu aceeagi fo\d F care face unghi-
ul <x : 600 cu orizontala?
loc cu frecare, unghiul de frecare fiind
e :
l50 (p : tg<p). Sd se determine va-
Pentru problerna 302
lorile celor doui forle, gtiind cd, F2 :
298. Doua corpuri de mase nty qi
3Fr.
ffi1 se, afl[ in contact pe o supraf-afa ori-
.103. Un magnet cu masa m: 50 g
r ',tt' lt\icZat pe un perete verlical de o{el
zontald pe care se pot deplasa cu fre-
pr' ('lrc poate fi deplasat cu frecare,
care. Coeficientul de frecare la
, ,,r'lrcicntul de frecare la alunecare
alunecare p este acelagi pentru ambele
corpuri. Sistemul este pus in migcare cu
:
lrrrrtl p
0,2. Magnetul poate fi
Pentru problema 306
,lr'lrlrrsat uniform in jos cu ajutorul unei
ajutorul unei forle orizontale F care
lrrrfc vcrticale Fy: 1,5 N. Sd sc deter-
impinge corpul L Sd se determine
306. Pe un plan inclinat cu unghiul
rrrrrrc. a) forla cu care magnetul apasd
accelerafia cu care se deplaseazd cor-
,rr,ul)ril peretelui; b) forla verticali mi-
cr : 30o fafd de orizontal[ se afld un
Pentru problerna 300
purile gi forla cu care corpul 2
corp cu masa m: 3 kg. Coeficientul de
aclioneazd, asupra corpului /.
rrrrnlr necesari pentru deplasarea mag-
rrt'lrrlrri in sus.
frecare la alunecare dintre corp gi plan
50
51
('sl(' ll 0, I Asttlrtlt ('()tl)111i ;t(.lto Irtrnlrui /,' (r0 N p,rrrlt.llr crr pltrrr ;,1
('sl(' ll
0, I
Asttlrtlt
('()tl)111i
;t(.lto
Irtrnlrui /,'
(r0 N p,rrrlt.llr crr pltrrr
;,1 rrrrrlrrt ('ot;lttl t'olro:ttlt t tt ;tt't't'lt't;tlllt
ncllzlr
lilr'llr /,'
() N, irrtlrcptlrlir clr irr
l,irsat libcr', corllrrl t olro;uir cu llccc
l)gtrlli. Sir sc tlctcrnrino accclcraf ia cu
litt cr - 2 n-r/s2. ('c lirr'(ri /,', paralcld
I rrr/sll. Si sc tlctcrtttittc ttt:tt'itttt'it
l,rtlr't /"
,
lrrlrr sptt' ltlrtttttl itrt'lttritl. l't'ttltll ('(' \/:l
Ioirrc it ttttglrirrltti liictrl tlc pltttrtrl itrc:li-
rrirt cu orizot-tlitla lirr[a dc li-ocarc la
caro sc va clcplasa colpul gi forfa de fie-
planul, trebuie aplicatir corpului, as
nri;carcir coqtului pe-plan este ma-
carc dintre acesta gi planul inclinat.
incAt acesta sd ulce uniform pe
xinri'/
inclinat?
307. Un corp este urcat cu vitezd,
317. Un corp este l[sat liber de la
constante pe un plan inclinat cu ajutorul
311. Un corp poate fi ridicat
in61limea ft pe un plan inclinat de unghi
unei forje orientate de-a lungul planului
gi egala in mdrime cu greutatea corpu-
vitezd, constantd pe un plan inclinat
variabil. Migcarea are loc cu frecare,
acliunea unei fo4e F1 : 25 N parale
cu planul. Corpul rdmdne in echili
unghiul de frecare fiind g. Pentru ce
lui. Cunoscind coeficientul de frecare la
valoare cr a inclindrii planului corpul
alunecare dintre corp gi plan p: f3, sa
l)entru problema 3l3
pe acelagi plan dacd este apdsat cu
se determine unghiul de inclinare aI
for{d minimd ,Fn perpendiculard
ajunge la baza acestuia dupd un timp
minirn?
planului.
plan. Care este valoarea unei forte F
paralald cu planul care produce ridi
.l14. tJn corp cu masa m :
I kg se
318. Pe un plan inclinat cu un-
rll,r pc un plan inclinat cu unghiul o :
308. Pentru ce valori ale coeficien-
carea uniforml a
tului de frecare dintre un corp gi un plan
corpului pe plan
i
'rt" lirlir de orizontald pe care se poate
ghiul cr fala de orizontali se afld in con-
tact dou[ corpuri cu masele m1 gi m't.
condiliile in care asupra corpului
inclinat cu unghiul cr : 30o fald de ori-
,l' lllirsi-l cu frecare, unghiul de frecare
Coeficienlii de frecare dintre plan gi
ac[ioneazd gi forfa F',?
zontald ridicarea corpului pe acest plan
Irrrrtl rp :
10o. Corpul este urcat cu
corpuri sunt p1, respectiv p2, astfel
necesitd mai mult efort dec6t ridicarea
sa pe verticald?
r rtt'zr'r constantd spre virful planului cu
incAt p1 t lrz. Sd se determine: a) va-
3l2.Un corp este ridicat cu vitezd
r;rrtrrrul unei forfe F care face unghiul
constantd pe un plan inclinat cu un-
loarea minimi a unghiului o pentru
li
75o cu orizontala. Sd se determine
309. Uncorp cu masam:2kgse afl6
in echilibru pe un plan inclinat cu lun-
ghiul o : 30o sub acliunea unei forfc
orizontale a cdrei valoare este egald cu
rrr;rriurea forlei F.
care cele doui corpuri incep s[ alunece
pe plan; b) forfa de interacfiune dintre
cele doud corpuri in timpul migcdrii.
gimea /:50 cm gi inalfimeah: l0 cm.
greutatea corpului. SA se determine
315. Pe un plan inclinat cu indl-
Corpul este ridicat uniform pe plan
coeficientul dc frecare la alunecare din-
lrncir ft :
l0 m qi lungimea l:50 m este
trdgdndu-l cu un fir paralel cu planul pe
tre corp gi plan.
l,r,,rrl si coboare, cu ajutorul unui cablu,
care este intercalat un dinamometru,
un corp cu masa m: 60 kg. Acceleralia
apoi este cobordt uniform,
trdgindu-l
in
,,,lrorArii este a :
0,25 rnJs2. Sd se
jos. Sd se determine diferenfa dintre
,lt'tcnnine tensiunea din cablu, gtiind cd
indicaliile dinamometrului in cele doud
313. Un corp cu masa m: 2 kg se
poate deplasa cu frecare pe un plan
inclinat cu unghiul cx : 30o fald de ori-
lor.tele de rezisten!6 intdmpinate de
cazuri.
Pentru problema 318
zontald, coeficientul de frecare la
t rrr'f) io migcare reprezintd k:
l0o/o din
alunecare fiind p : 0,2.Asupra corpu-
,,rcutatea sa.
310. Un corp poate fi menfinut in
lui acfioneazd o fo4d F care face un
319. in sistemul din figurd se
repaus pe un plan inclinat cu unghiul
316. Asupra unui corp aflat pe un
a : 30o fafa de orizontald cu o for,ta
unghi 0:45o cu direclia planului incli-
nat, orientatd spre partea superioard a
cunosc masele ffi\, ffil $i mZ gi coefi-
lrlrrn inclinat aclioneazd o fo\d orizon-
cientul de frecare la alunecare p dintre
t;rli1 egald cu greutatea corpului, indrep-
52
J2.t. ('()t'l)urrlc tlrtr ligttrtt itll lllilr;(' 125. Sit sc (lcl('llllllle t'ttlltlt'lttl
J2.t. ('()t'l)urrlc tlrtr ligttrtt itll lllilr;('
125. Sit sc (lcl('llllllle
t'ttlltlt'lttl
('()r
r ,si sttpr':tlitllt rlt izolrtlrli. Sli sc
321- ln sislt'ttrttl rlrtr ltlitttlr corpttl
l)ttr
le lr1
2l<g. rrt',
-) kg, lr1
'l li1i, titt
nttlntl pcntrLt oarc oorpttl i tlin ligura
tlelcrrrrittc ltccclcrit(ilt ct-l cllrc sc
dc tuasii M' 4 kg sc lrlli pc o suprafir{l
tlcplascazir sistctnul ;;i tcnsiunca din
orizontalS pe caro sc poittc doplasa cu
cocficicn(ii tlc liccarc la tlcplltsltrclt
inocpe: a) sd urce; b) sir coboare. Se
l'irul carc leagd corpurilc / q,i 2. 't
frecare, coeficientul de frecare fiind p =
0,15. De capdtul liber al firului se agafh
curroaqte unghiul s fbcut de planul
t'orpurilor / ;ii 2 surrt lrr =- 0,1-5, rcspcc-
inolinat cu orizontala gi coeficientul de
trv [r2 : 0,05. S[ se afle tensiuttca clin
o pisicd de masd m: 2 kg care urci Pc
frecare la alunecare p dintre corpul 1 gi
l'ir in timpul deplasdrii corpurilor.
planul inclinat.
fir cu acceleralia at:2 mls2 fald de fir.
Cu ce acceleralie se deplaseazi corpul
demasd. M?
Pentru problema 3 l9
Pentru problerna 325
320. Sistemul de corpuri din hg. a
Pentru problema 323
sc deplaseazf, cu vttezd constantd.
Pentru problema 321
('ocficientul de frecare la alunecare
Atis1"*ns '4{vhl
,,^
tlintre corpurile aflate pe suprafafa ori-
326. in dispozitivul din figura de
324.In
sistemul din figurd cele trei
la problema precedentd se cunosc d :
't,<tntald gi aceasta este acelagi. Sd se
322. in sistemul din figur[ cele
corpuri au aceeagi mas6, iar intre cor-
tlctcrmina acceleralia sistemului dupi
dou[ corpuri au mase egale m: 10 kg,
30o, k:
m2lm1 :
213, F :
0,1. Sd se
cc configurafia sa este modificatd ca in
iar coeficientul de frecare dintre corpul
lig. b.
1 gi suprafala orrzontall pe care se
deplaseazd este p :
0,1. Sd se deter-
purile I qi 2 existd frecare, coeficientul
cle frecare fiind p : 116. Sd se determine
accelerafiile cu care se deplaseazd cele
trei corpuri.
determine acceleralia cu care se
deplaseazh sistemul de corpuri din
momentul in care este ldsat liber.
mine accelerafiile celor dou[ corpuri gi
tensiunea din fir.
327. in sistemul din figur[ cele
doul corpuri au mase egale m qi se
depl,aseazd cu acelagi coeficient de fre-
care Lr. S[ se afle acceleralia migclrii
lor gi tensiunea din fir.
Pentru problenra 322
Pentru problema 320
Pentru problema 324
Pentru problema32T
55
54

r

illr.

^& -

l-t ilt( tl,lt

)t ttlit

ilt lil(,( ilil1( lt

lt(,lt il[lllillit

.]2tt. t ltt t'otl) ( tt ttt;t:iil ///

.l(X) I'r,

t'slc rirlteltl ('u \/ll('/it t orrslilnll

plrlr irtt:lirlrl t'rr ltllrlotlrl rrrrrri sislclrr tlt'

l)(.

ul

st'r ipe li ctr ilr Iitirrrlr. ( 'rrrrosc:tlrrtl un

rilrrrlrt -l0o licrrl tlc plrrrrrrlinclirrlrl ctr

orizorrlirlir 1i cocl'icicrrtrrl clc liccarc pr

(). I rlinlrc corp $i plan, sit sc alle M.

I)cntrLr probleu-ra 328

.' 1r sullllrlL'{clc: 1tc clt(. s(. rlt.pllrst.lrzll

('sl('lt 0,:1. Sl sc tlclcr rrrirrr.rrcccle rtrItS

cu ciu'c sc rlcyllusc:rzl-r sistcrrrrrl 5i tcrrsi.

rrrrilc tlin cclc rloLrit llrc.

330. in punctul dc inrbinarc a cJoull

planuri inclinate, care I'ac cu orizorrtllfl unghiurile cr 5i p, se aflI un scripetc lix,

Peste scripete este trccut un fir inextcrr.

sibil, la capetele cdruia sunt prinse clorrfl

corpuri cu aceeaqi mas6, m. Corpurilc sc

deplaseazd cu frecare pe cele doud pll.

nuri inclinate, in sensul indicat pc li-

gur[, coeficientul de frecare fiintl

acela$i, p. SA se determine accelera{iir

cu care se deplaseazd, cele doud corpuri qi tensiunea din fir. Pentru ce valoarc il

coeficientului de frecare corpurile sc

deplaseazd cu viteza constantd?

Pentnr problenta 329

329. Corpurile din figurd

I kg, mz :

au mase-

5 kg,

r' ut1

2 l<g, m3 :

rrrrilrirrl fhcut de planul inclinat cu ori-

,orrllrlu cste cr : 30o, iar coeficientul dc

r('('iu'c ll alunecare dintre corpurile / qi

r6

Pentru problerna 330

331. Doud planuri inclinate cu

Lrnghiurile clt, : 600, respectiv P : 30o,

sc intersecteazd formAnd un unghi

clrcpt. Pe linia de interseclie este fiIat

urr scripete, iar de capetele firului trecut

pcstc scripete sunt legate doui corpuri crr rrrascle nt1 qi m2. Sd se determine

conclitia ca sistemul sd rdmAnd in

plrttttl t'lt t,clc tlttllil t'rtlplll I 'lll

r' lr,ur',,

,, , l.r',,r t oclicicttl tle li.t't'lttt' lit :tlrtttt'

, rr, lr grt';llltttttt'i.

t 12. ('tll'ptrrilc tlirr lrgrrllt lltl llrllriil

,t

"runr

I I'ri llccarc. Clu cc lilr(lr olizorrttrlit

gtoatc li deplasat corpul clc -itls

( r. pc anrbelc salc suprafe{e, coe-

trn,l

Ir, rr'nlrrl tlc lrecare la alunecare este p:

rl

It

Pentrtr problema 332

Pentru problerna 333

333. Pe un Plan orizontal stau una

1rr':le alta doud clrdmizi cu masa m:

' ltg fiecare. De cdr[mida de sus se

prirrde un fir care este fixat de un punct

rrrrobil. Firul face un unghi cx : 30o cu

normala la cdrimidl. Coeficientul de

Itt't'rttt' llt lrlttttt't'lttc tltttltt' ( ill:llttlzt t':'lt'

ft

0,.1, rirr ll t'citt'clt llllttt t'ltt lttttttllt st'

rrcgIi.jcirzi. ('tt cc lor'{ii or izottlrtl;t st'

poalc tt'ltgc citt'itrttitlit tlc ios'/

334. Doui corptrli clc tttitst: rrtl ;t //?2 sllnt a$ezate unttl pcstc ccllrlirll 1rt' o

suplafa![ orizonlalir- Asttprlt cttl'pttlttt / aclroneazdo forlir I'citt'c litcc ttltlilttttl r r

cu orizontala. Coeficictttrtl tlc llt't'lttt' llt

alunecare intre cclc tlttttil t'ot'ptlll ('sl('

$1, iar intre corptrl 2 ;i sttlrt'rtlit(rt olt

zontald cste pr. Sit sc tlctcrtttittc ltt't't'lt'

raJiile ctl czlrc sc v()l' tlclllltslr ccle tlottlt

colpurl.

Pentrr-r problcnla 3J4

Pentru problema 335

335. Pe o suprafalA orizotrtrtlri ttt'

tedd se afld sistemul de corptlri tlirr li guri. Coeficientul de frecarc llt rtlttttt'

care dintre corpurile de mase ll? $l lllilsr' M este p. De corpul M clin clrcaplrt st'

57

lrirgc crr o lirrllr or izorrlirlir l;. Sir sc rlclclrninc accclcra{iilc corpurilor clirr lr('('ilrL^ lit
lrirgc crr o lirrllr or izorrlirlir l;. Sir sc
rlclclrninc accclcra{iilc corpurilor clirr
lr('('ilrL^ lit ltlttttct'ltt'c tltttltc t'lt' ;t t'ttltt'
,",1e acclaSi, p.
s t stctt-t.
336. Pe o foaie de hirtie aqezatd,pe
o suprafald orizontald se aflA un corp.
Coeficientul de frecare la alunecare
Pentru problema 338
dintre corp qi hdrtie este p. Care este
valoarea minimd a acceleraliei cu care
339. Sistemul de corpuri de
trebuie tras[ h6rtia astfel incdt corpul sd
m1 $i mz din figurd se afld intr-
Pentru problema 342
alunece de pe ea?
ascensor care se deplaseazi in sus
Pentru problerna 340
dur[ cu masa m2, iar pe ea tlll (:ol'll cu
''r'
337. Un cbrucior de masd M se
accelerafia constantd a. Sd se determino
tensiunea din firuI care leagd cele
rfia;sd m1. Coeficientul de li'c:citrc la
poate deplasa filrd, frecare pe o
corpuri, cunosc0nd coeficientul de fre-
341. Un corp se afll in repaus Pe
alunecare dintre corp gi scAtttlttt'it cste
suprafald orizontal[. Pe platforma c[ru-
care p dintre corpul 1 gi suprafala pc
rrn plan inclinat cu unghiul a fa![ de
olizontald. Coeficientul de frecare la
lrt. Sd se stabileascd pentru cc vitlori
ciorului se afl6 un corp de masd m.
care se afld.
Coeficientul de frecare la alunecare
;rlunecare dintre corp gi plan este p. Cu
dintre acesta gi cdrucior este p. Cu ce
oc acceleralie trebuie deplasat in
acceleratie fa16, de clrucior se
ale coeficientului de frecarc pr tlintre
sc6ndurd gi planul inclinat sciitltlttrit va
fi in repaus, in condiliile in carc cttlpul
tlireclie orrzontald planul inclinat, astfel
deplaseaz[ corpul dacd asupra sa
alunec[ pe scdndurd.
irrcdt corpul sd inceapd sd alunece pe el.
aclioneazd, o fortd orizontald, F?
Se vor anahza cele doud cazuri posibile
(cele doud sensuri ale acceleraliei plan-
tului).
342. O platformi cu masa M se
poate deplasa fdrd frecare pe un plan
irrclinat cu unghiul o"fa\d de orizontald.
in ce direclie gi cu ce acceleralie trebuie
Pentru problema 343
sd alerge un om cu masa m pe platfot-
Pentru problerna 337
nri pentru ca aceasta sd nu alunece pe
Pentru problema 339
planul inclinat? Cdt trebuie sd fie coefi-
t,
*lr
cientul de frecare dintre picioarele
' 338. Determinati acceleralia pe
365. Cu ce accelerafie trebuie depla-
omului gi platformd pentru ca problema
care trebuie sa o aibd cdruciorul din fi-
satd cutia din figurd astfel incAt cor-
si aibd solufie?
gur[ astfel incdt corpul A sd nu cadd.
Coeficientul de frecare dintre corp gi
purile sd inceapd sd se deplaseze in sen-
sul urcirii corpului 1? Corpurile au
343. Pe un plan inclinat cu un-
peretele vertical al cdruciorului este p.
aceeagi masd m, iar coeficientul de
ghiul cx fald de orrzontald se afl[ o scdn-
58
59

For{a centrifugl de inerfie

344.Uncolp cu masa m1:2kg

se deplaseazd uniform cuviteza vt :10

m/s pe un cerc eu raza 11 :

0,5 m. Un alt

corp! cu mzsd m2: 550 g, se deplaseazd

cu viteza vz: 4 m/s pe un cerc cu raza

12: 30 cm. Care este raportul dintre

fo(ele centripete care determind migcd- rile celor doud corpuri?

345. Pe o vergea de masd negli-

jabil[ care se rotegte in plan orizontal

sunt" fixate doud corpuri identice: unul

la capdt, celdlalt la o treime din

lungimea vergelei, mdsurat[ de la axul

de rotafie, For{a orizontald, care

ac[ioneazd. asupra primului corp este cu

100 N mai mare decdt forla care

A-F :

aclioneazd asupra celui de-al doilea

corp. Sd se afle forla centripetd totald

dezvoltatd in vergea.

3 ori a

vitezei unghiulare a unui corp aflat in

migcare circulard uniformd, forla cen-

tripetd creqte cu AF: 60 N.

346. Prin cregterea

de n :

$tiind cd

masa corpului este m : 3 kg, sd se deter-

mine acceleraliile centripete ale

migc[rii sale in cele doul cazuri.

347.Dou6, corpuri de mase rn 1 gi

m2 se rotesc cu viteza unghiulard 0), ca

60

irr ligrrrlr. l)isl;rrrlt'lc rh' l;r t'lc lir itxul tlc

xrta{ic sutrt /1 qii /r. Sli se rlctcrrninc tcrr-

siunile din firc.

Pentru problema 347

348. Un corp cu masa m:20 g,

vergele rigide cu

aflat la capdtul unei

lungimea I : 40 cm, are o migcare circu-

lard uniformd in plan vertical cu

frecventa v :

l0 rot/s. Sd se determine

forlele de tensiune in vergea in punctele

superior gi inferior ale traiectoriei.

349. Un corp cu masa m :

4 kg

este legat la capdtul unui fir de cauciuc

gi rotit uniform in plan vertical cu

frecvenfa n :

120 rotlmin. Lungimea

firului netensionat este l0: 30 cm, iar

constanta sa elasticd k : 103 N/m. Sd se

afle alungirile firului in punctele superi- or gi inferior ale traiectoriei.

350. Un avion descrie un cero

cD raza R: 490 m in plan vertical. Ce vitezd, minim[ trebuie sd aibd avionul

astfel incdt in punctul superior al traiec-

toriei pilotul s[ nu cad[ de pe scaun?

351. Un vas deschis plin cu apd este legat cu un fir gi rotit cu vitezl con-

stant[ in plan vertical. Distan{a de la

r crrlrrrl tlc rolrrlie p:irlr lit sttllt'itlit(lt irpt'r

r",lt' r/

fJ0 crrr. Si sc tlctor-rrtirtc vitczir

rrrrlllrirrlunr rrrirrirnit ttcocsttri pcttlrtr cir

rrprr sir rtu cacli clin vas in timpul rotirii.

('rrrc cstc raportul dintrc tensiunea diu Irr irr punctul cel mai de jos al traiecto-

rrt'i i;i greutatea vasului?

352. Pe o platformd orizontall

('iu'c se rotegte cu frecvenla n :

12

rol/nrin se afld un corp agezat la distanla

,l

75 cm de axul de rotajie. Care este vrrloarea minimd a coeficientului de fre-

t'rrrc la alunecare dintre platform6 gi

t'orp pentru care acesta nu alunecd in lrrupul rotirii?

Pentru problema 353

353. Un om cu greutatea G se

lfld pe o platformd care se rotegte cu

vitezaunghiulard ol in jurul unui ax ver-

tical, la distanla R de axul de rotafie.

Omul ridicd o greutate G1 cu ajutorul

unei frdnghii ce trece peste un scripete lix. Coeficientul de frecare la alunecare

tlintre picioarele omului gi platfonnd

t'slt' [1. Sir sc tlelcttttittt' ittltt' t't' vitl()ll

llolrtc l'i crrplirrsii irccclct':tliit rl t'tt t'lur'

orrrul riclicit groutatcit potttrtt cit cl sri

rirrnCnir in repaus lalir clc platlirrrnir.

354. La extrcmitirfilc ulrui r\ vertical se afli cdte uu incl prirr cirrt'

trece un hr inextensibil. Dc capotclc lir'

ului sunt prinse doud corpuri cu ntitsclt'

m1 (in partea inferioarir) 5i nt.t

ImprimAnd sistemului o tniqcitre: tlt' rotalie, corpul 2 va descrie uu ccrc ttr

plan orizontal cu raza egall

din lungimea ramurii

cu jutnit;tlt'

de fir cut'c il

susline (de la corp pdnS la inelul sul)clr

or). S[ se determine raportul rttitsclor

celor doud corpuri.

Pentru